8
Traumatisme Sportive Activitatea sportivă competiţională, desfăşurată în condiţiile de angajare totală în lupta pentru realizarea celor mai bune performanţe, situate deseori la limita posibilităţilor individuale sau obţinute printr-un efort colectiv de maximă solicitare, poate genera, o gamă variată de accidentări. Gravitatea traumatismelor produse în timpul competiţiilor sau antrenamentelor este determinată nu atât de leziunile produse, cât mai ales de faptul că sportivii accidentaţi sunt obligaţi să renunţe la activitatea competiţională pentru o perioadă îndelungată. Uneori, deşi traumatismul în sine nu prezintă gravitate din punct de vedere medical, consecinţele tardive obligă la abandonarea definitivă a activităţii sportive, fapt care determină urmări neplăcute pentru sportiv ca, de pildă: complexe de inferioritate, o pierdere serioasă pentru clubul din care face parte şi chiar un grav prejudiciu pe plan naţional adus mişcării sportive (atunci când sportivul accidentat este de o valoare excepţională) sau scoaterea lui din activitatea socială. Puţini sportivi scapă de accidentări pe parcursul carierei lor. Accidentarea ameninţă starea de bine a sportivului, sub aspect fizic, emoţional şi social. Traumatologia sportivă reprezintă parte a traumatologiei generale, ce se ocupă de traumatismele ce survin în timpul practicării diferitelor discipline 1

Traumatisme Sportive 01

Embed Size (px)

DESCRIPTION

kineto

Citation preview

Traumatisme Sportive

Activitatea sportiv competiional, desfurat n condiiile de angajaretotal n lupta pentru realizarea celor mai bune performane, situate deseori lalimita posibilitilor individuale sau obinute printr-un efort colectiv de maximsolicitare, poate genera, o gam variat de accidentri. Gravitatea traumatismelor produse n timpul competiiilor sauantrenamentelor este determinat nu att de leziunile produse, ct mai ales defaptul c sportivii accidentai sunt obligai s renune la activitatea competiionalpentru o perioad ndelungat. Uneori, dei traumatismul n sine nu prezintgravitate din punct de vedere medical, consecinele tardive oblig la abandonareadefinitiv a activitii sportive, fapt care determin urmri neplcute pentru sportivca, de pild: complexe de inferioritate, o pierdere serioas pentru clubul din careface parte i chiar un grav prejudiciu pe plan naional adus micrii sportive (atuncicnd sportivul accidentat este de o valoare excepional) sau scoaterea lui dinactivitatea social. Puini sportivi scap de accidentri pe parcursul carierei lor. Accidentareaamenin starea de bine a sportivului, sub aspect fizic, emoional i social.Traumatologia sportiv reprezint parte a traumatologiei generale, ce seocup de traumatismele ce survin n timpul practicrii diferitelor disciplinesportive.

Cele mai frecvente traumatisme care au loc in timpul unei activitatii sportive sunt:1. Intinderi si entorse2. Traumatisme la nivelul genunchiului3. Tumieferea muschilor4. Traumatisme ale tendonului lui ahile5. Durere tibiala6. Fracturi si dislocatii

Factori de producere a traumatismelor

1. Factorii extrinseci2. Factorii intrinseci

1.Factorii extrinseci

Erorile de antrenament condiionare, pregtireCele mai frecvente erori de antrenament ntlnite n practica sportiv sedatoreaz, n principal, antrenorului. Lipsa de competen poate avea consecinegrave asupra sportivilor.Astfel, obligarea sportivilor de a concura la mai multe probe atleticentr-un timp prea scurt sau n cadrul aceluiai concurs poate favoriza accidentegrave, cum ar fi: rupturi musculare, entorse sau chiar fracturi. Greelile metodice caracterizate prin antrenarea inegal a anumitor grupeagoniste, n detrimentul grupelor antagoniste, pot fi responsabile de apariia unortraumatisme. Astfel, numrul mare de traumatisme ce survin n unele disciplinesportive, cu precdere la musculatura posterioar a coapsei, se datoreaz uneineglijene de tonus i for a acestor grupe i antrenrii prioritare a cvadricepsului.Lipsa aceasta de sinergie este mai mare la nceputul antrenamentului/competiiei,cnd sportivul nu i-a fcut o nclzire bun, deci nu s-au permeabilizat sinapsele inu s-a prestabilit imaginea complex i coordonat a micrii. De asemenea,administrarea steroizilor anabolizani duce la scderea elasticitii tendoanelor dincauza unor depozite fibroase asociate cu creterea rapid a volumului foreimusculare, ducnd, n final, la rupturi musculo-tendinoase.n ceea ce privete condiionarea i pregtirea, este important analizamodului de antrenament al sportivului (volum, intensitate, terenul sau traseul etc.). Leziunile de suprasolicitare sunt uneori determinate de ambiia sportivilor, careaplic principiile competiiei mai mult, mai repede, mai tare, insuficientantrenai, mai ales n perioadele de trecere de la un sezon la altul, cnd recurgintempestiv la solicitri brute ale unor exerciii susinute, cu impact mare.

Condiii climaterice umiditate, temperatur. Microclimatul i condiiile meteorologice nefavorabile pot influenacalitatea ntrecerilor sportive i apariia accidentrilor. Temperatura sczut amediului nconjurtor, umiditate crescut a aerului i, mai ales, asocierea acestorascad elasticitatea muscular. Odat cu creterea temperaturii, scade vscozitateacolagenului, fora muscular se reduce i ea cu scderea temperaturii, iarschimbrile presiunii atmosferice modific procesul de oxigenare tisular.

Terenul de antrenament sau competiii Calitile terenului de antrenament sau joc, din punct de vedere alcompoziiei suprafeei, duritatea sau elasticitatea, sunt deosebit de importante nanumite discipline sportive, n raport cu anumite tipuri de leziuni ce se pot produce.Schimbarea brusc a suprafeei de desfurare a antrenamentelor predispune latraumatisme, acest lucru datorndu-se nu numai diferenei de impact, ci ifeedbacklui de la nivelul muchilor i articulaiilor, care va fi unul diferit. n acestmod, organismul va avea nevoie de o serie de antrenamente pentru a-i puteacontrola diferena de ncrcare i schimbrile poziiei articulaiilor.

Echipament inadecvat Utilizarea unui echipament necorespunztor, cum ar fi greutatea prea marea rachetei sau tensionarea excesiv a corzilor acesteia n tenisul de cmp, poateconduce la apariia microtraumatismelor de suprasolicitare. Pe de alt parte, pentrua reduce intensitatea ocului de contact ce trece prin corp, sunt extrem deimportante att utilizarea de nclminte adecvat, precum i suprafaa optim dejoc.

Alimentaie incorect Poate fi implicat n geneza fracturilor de stress (alimentaie sarac n calciu)sau a crampelor musculare. Se datoreaz, de obicei, unei subalimentaii sau uneialimentaii monotone (sandviuri, produse de patiserie etc.) i srace n vitaminehidrosolubile, n special vitaminele B i C sau deshidratrii produse n urma efortuluifizic prin pierderi de ap i electrolii. De aceea, dirijarea alimentaiei sportivilorreprezint un element deosebit de important n procesul de pregtire sportiv, nu numaipentru a asigura substratul energetic al activitii, ci, mai ales, pentru a preveniposibilitatea producerii unor diverse tulburri sau leziuni.n prevenirea leziunilor este important respectarea principiilor psihologieisportului, potrivit crora sportivul nva s se concentreze, s se relaxeze i s seapere de stres.

2.Factorii intrinseci Dezechlibrele musculare pot crea unele probleme. De exemplu, muli tenismeni se antreneaz pentru for insistnd excesiv pemusculatura anterioar a umrului (dinat anterior, mare dorsal, trapez sauromboizi), mrind riscul unor leziuni ale coafei rotatorilor. Mobilitate redus Unii specialiti asociaz mobilitatea cu o bun performan fizic, cumicri coordonate i cu un aparat locomotor bine dezvoltat. Dezvoltarea sadefectuoas constituie un factor limitator al vitezei maxime de execuie adeprinderii tehnicilor, deoarece se mrete consumul energetic, facilitnd apariaoboselii, implicit a accidentrilor.

Laxitile ligamentare generalizate sunt considerate de unii factori de risc,ns nu exist studii clare, ba chiar sunt semnalate uneori efecte protectoare fa deleziuni. Disfuncii ale lanului kinetic sunt, de fapt, tulburri n aliniamentul statici dinamic, deosebit de importante n biomecanica sportului i trebuie examinate icorectate. Sexul, greutatea sportivului, vrsta Unii autori au legat vrsta de incidena traumatismelor, ajungnd laconcluzia c sunt mai predispui la traumatisme adolescenii i adulii tineri. Oexplicaie poate fi i faptul c rezistena la rupere a muchilor este de dou ori maimare la copii. n general, 2/3 dintre persoanele traumatizate n timpul activitii sportivesunt brbai. Brbaii si femeile sunt implicai n activitatea sportiv de performanntr-un numr aproximativ egal, dar barbaii, avnd o tendin mai mare spreagresivitate, practic, n general, sporturi mai dure i, ca urmare, expunerea la risceste mai mare. O nlime sau o greutate excesiv, care depete valorile standard, suntstrns legate att de macrotraumatisme, ct i de traumatismele de suprasolicitaredin cadrul sportului de performan, afectnd, n principal, articulaiile portante, culocalizare frecvent la nivelul articulaiei genunchiului. Relaia dintre dimensiunilemusculare ale corpului i numrul mare de traumatisme se explic prin prezenaunei poziii nalte a centrului de gravitaie i lungimea mare a membrelor.

Tratament

Atunci cand traumatismele sunt mici spre medii (durere, impotenta functionala, tumefactie) pot fi tratate la domiciliu. Metoda aplicata ca prim ajutor,dar si tratament este sintetizata prin acronimul RICE,care trebuie mentinute pentru minim 48 de ore. Metoda RICE insumeaza: Rest-odihna, Ice-gheata, Compresion-compresie, Elevation-elevatie.Imedait dupa traumatism se evita orice efort si utilizarea cat mai redusa a segmentului afectat.Aplicarea unei pungi de gheata pe zona afectata va reduce infalmatia si tumefactia.Atentie, gheata nu se aplica direct pe piele,ci invelita intr-un material textil si se mentine cate 20 de minute.

Tratament de specialitate Exista situatii in care consultarea unui specialist este indispensabila-fracturi,luxatii,traumatise craniene.Medicul va poate sfatui sa optati pentru un tratament conservator sau unul chirurgical. In asa fel incat sa obtineti o vindecare rapida si lipsita de sechele

Tratamentul Conservator are drept tel tratarea simptomelor traumatismuli si sustinerea procesului natural de vindecare. In acest scop se folosesc antiinflamatoare nestiroidiene, precum aspirina sau ibuprofenul, ce reduc inflamatia si durerea. In plus, pentru a pune segmentul in repaus, poate fi necesara imobilizarea sa cu ajutorul unei esarfe speciale sau a atelelor,ghipsate sau nu. Tratamentul chirurgical poate fi necesar pentru a asigura o recuperare cat mai buna a functionalitatii.In functie de localizare si severitatea traumatismelor, se realizeasa interventii minim invazive (artroscopia) sau clasice.

Reabilitarea In general,se realizeaza exercitii blande care urmaresc recapatarea ariei de miscare a segmentului afectat.Se realizeaza miscari care nu provoaca durere si se creste gradula gradul de dificultate a exercitiilor, adaugandu-se dupa recapatarea miscarii si un usor antrenament de inteindere si forta.Intoarcerea la sportul practicat se va realiza atunci cand segmentul afectat este vindecat, dar si aceasta se face treptat, pentru a evita un nou traumatism.

4