TÖRTÉNELEM ROMÁN NYELVEN · Subiectul se referă la marile religii ale lumii. R ... Rákóczi. Sursele de mai jos se leagă de câte un eveniment prezentat în tabel

Történelem román nyelven középszint — írásbeli vizsga 1013

Név: ........................................................... osztály:......

TÖRTÉNELEM ROMÁN NYELVEN

KÖZÉPSZINTŰ

ÍRÁSBELI VIZSGA

2012. május 9. 8:00

Az írásbeli vizsga időtartama: 180 perc

Pótlapok száma Tisztázati Piszkozati

NEMZETI ERŐFORRÁS MINISZTÉRIUM

ÉR

ET

TS

ÉG

I V

IZS

GA

●

2

01

2.

má

jus

9.

írásbeli vizsga 1013 2 / 36 2012. május 9.

Történelem román nyelven — középszint Név: ........................................................... osztály:......

Notă importantă

Daţi răspunsuri explicite, folosiţi semne explicite – şi în cazul corectării.

În răspunsuri străduiţi-vă să definiţi esenţa problemelor şi încadraţi-vă în limita de spaţiu precizată.

Treceţi doar atâtea elemente de răspuns câte vi se cer la subiectul respectiv. (Dacă veţi da mai multe răspunsuri, le vom evalua în ordinea în care le-aţi trecut.)

Vă rugăm, folosiţi stilouri de culoarea albastră.

La rezolvarea problemelor ţineţi cont de următoarele sugestii.

• Citiţi cu atenţie subiectele.

• Urmăriţi cu atenţie indicaţiile formulate.

• Studiaţi sursele legate de probleme (tablou, schemă, text, hartă).

• La rezolvarea fiecărui subiect folosiţi materialele auxiliare autorizate: hărţile din atlasul de istorie pentru liceu şi dicţionarul bilingv. La evaluare se va ţine cont doar de persoanele, datele topografice şi noţiunile ortografiate corect.

• După ce aţi reflectat suficient, treceţi pe curat răspunsurile, pe cât posibil fără corecturi.

La rezolvarea problemelor care necesită o expunere mai amplă (eseuri) vă propunem să urmăriţi următorul plan de muncă:

1. Încadraţi în timp şi spaţiu problemele menţionate în subiect. 2. Folosiţi sursele, respectiv atlasul de istorie de liceu pentru înţelegerea problemei. 3. Selectaţi conceptele generale (de exemplu: evoluţie, schimbare, producţie), respectiv noţiunile

legate de epoca dată (de exemplu: iobagi de cetate, breaslă, cultul personalităţii) cu ajutorul cărora puteţi rezolva subiectul.

4. Integraţi în compunere informaţiile şi concluziile din sursele alăturate. 5. În caz de nevoie, faceţi o schiţă, respectiv folosiţi ciorne. 6. Precizaţi premisele, cauzele şi consecinţele problemei. 7. Definiţi ipoteze, explicaţii posibile. 8. Integraţi în prezentarea problemei cunoştinţele individuale (de exemplu: nume, date), punctul de

vedere şi păreri proprii. 9. Fiţi atenţi la formularea frazelor ca ele să fie clare. 10. Aşezaţi corect în pagină textul şi respectaţi regurile de ortografie.

Pentru a vă informa:

Criteriile de corectare a eseurilor sunt:

• înţelegerea problemei,

• conformitatea cu cerinţele de conţinut,

• gradul de structurare, de coerenţă şi de corectitudine al lucrării.

Vă dorim spor la muncă.



1. Subiecte cu răspunsuri scurte 1. Subiectul se referă la marile religii ale lumii. Răspundeţi la întrebările de mai jos pe baza surselor şi a cunosţinţelor. (1 punct pentru fiecare element)

a) De care religie se leagă tabloul de mai sus? ...……………………………………………

b) Numiţi persoana care se află în centrul tabloului. ...……………………………………………

c) Cum se numesc persoanele în jurul figurii centrale? ...……………………………………………

3 puncte 2. Subiectul se referă la sistemul militar al Imperiului Otoman. Completaţi spaţiile din text cu terminologia de specialitate potrivită. Alegeţi din termenii de mai jos. Treceţi doar doi termeni. (1 punct pentru fiecare răspuns corect) Terminologia de specialitate: ieniceri, calif, palatin, spahii, sultan, populaţia cetăţilor Triburile turceşti din Asia-Mică au fost organizate de Osman într-un stat militar. Economia

imperiului s-a bazat pe exploatarea teriritoriilor cucerite. Nu au existat prerogative dobândite

prin naştere, toate pământurile i-au revenit a)..............................., fiind totodată cel mai înalt

demnitar al bisericii, el şi-a însuşit şi titlul de b).............................. Armata constituia partea



cea mai importantă a organizaţiei statale, alcătuită din două genuri de arme. Călăreţii,

c).................... pentru serviciile lor, ei au primit câte o moşie, însă fără drept de moştenire.

Sultanul putea relua donaţia. d)................. pedeştrii au fost mercenari, recrutaţi, sau în

majoritate pregătiţi încă din copilărie pentru a fi ostaşi, propagatori ai islamului. (Text din

manual)

4 puncte

3. Subiectul se leagă de politica economică a lui Carol Robert. Răspundeţi la întrebări pe baza surselor şi a cunoştinţelor.

Mineritul şi comerţul exterior în Ungaria din secolul al XIV-lea

ércbánya – exploatare minieră kősóbánya – mină de sare hadmozdulatok – mişcări de trupe kereskedelem – comerţ „Ordonăm ca dacă pe moşiile bisericilor sau ale nobililor se vor descoperi zăcăminte/mine de aur sau de argint şi proprietarii nu vor tăgădui existenţa acestora şi nu se vor opune exploatării lor, ei vor beneficia pe veci de dreptul de prorietate neschimbat pentru moşiile respective, unde se află mine de aur sau de argint, mai mult, vor primi o treime din taxa de minerit plătit regelui după obiceiul minerilor.” (Ordinul lui Carol Robert din 1367) „Elrendeljük, hogy ha az egyházak vagy nemesek bármelyikének földjén arany-, illetve ezüstbányát fognak találni, s amennyiben nem tagadják le azok létezését és nem tagadják meg a feltárásukat, akkor ugyanők örökre élvezzék azon földjeik változatlan birtoklását, amelyeken ezek az arany- és ezüstbányák találhatók, sőt a földjükön talált arany-, illetve ezüstbányákból származó, a bányászok szokása szerint befolyó királyi jövedelmek harmadrészét is kapják meg.” (Károly Róbert rendelete, 1327)



a) Definiţi pe baza hărţii două mărfuri care au avut un rol important în exportul Ungariei în Occident. (0,5 puncte pentru fiecare răspuns corect)

……………………………………..……… ……………………………………..………

b) Indicaţi două dintre măsurile lui Carol Robert referitoare la dezvoltarea exploatării aurului. (0,5 puncte pentru fiecare răspuns corect)

………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………….

c) După introducerea monezii cu valoare stabilă Carol Robert nu a mai procedat la devaluarea monezii pentru creşterea veniturilor. Ce fel de reforme a introdus regele pentru compensarea pierderilor? (1 punct)

………………………………………………………………………………………………….

3 puncte

4. Subiectul se referă la iluminism. Specificaţi conceptele din schemă potrivite cu sursele de mai jos. Treceţi în tabel litera care marchează sursa (schema sau citatul). O sursă nu se va folosi. (1 punct pentru fiecare răspuns corect)

A)

B) „[...] scopul fiind să strângă laolaltă cunoştinţele lumii întregi şi să explice structura/sistemul lor pentru oamenii care ne sunt contemporani, şi să le predea acelora care vor veni după noi; astfel lucrările secolelor trecute vor fi folositoare pentru secolelele următoare; iar nepoţii noştri vor fi nu numai mai inteligenţi/chibzuiţi ci şi mai virtuoşi şi mai fericiţi; de asemenea nici noi nu vom pieri fără să fim folositori omenirii.” (Diderot) B) „[…] az a célja, hogy összegyűjtse a föld színén szétszórt ismereteket, feltárja ez ismeretek általános rendszerét azoknak az embereknek, akikkel egy korban élünk s átadja őket azoknak, akik majd miutánunk jönnek; az elmúlt századok munkái ily módon nem lesznek fölöslegesek az eljövendő századoknak; unokáink nemcsak műveltebbek, hanem erényesebbek és boldogabbak is lesznek; s mi magunk se halunk meg anélkül, hogy ne használnánk az emberiségnek.” (Diderot)

Puterea legislativă

Societatea

Puterea executivă

Puterea judecăto-rească



C) „Primul om căruia i-a venit în minte, îngrădind o bucăţică de pământ, să spună: acesta este al meu şi a găsit oameni proşti care să-i dea crezare, acest om a fost adevăratul fondator al societăţii burgheze. De câte nelegiuiri, războaie şi asasinate, de câtă mizerie ar fi scăpat specia omenească, dacă cineva ar fi smuls atunci par după par, ar fi astupat răzorul şi ar fi strigat semenilor săi: „Feriţi-vă să-l ascultaţi pe acest impostor! Veţi pieri cu toţii dacă veţi uita că fructele pământului sunt ale tuturor şi că pământul este al nimănui!” (Rousseau) C) „Az első ember, aki bekerített egy földdarabot és azt találta mondani: ez az enyém, s oly együgyű emberekre akadt, akik ezt el is hitték neki, ez az ember teremtette meg a polgári társadalmat. Mennyi bűntől, háborútól, gyilkosságtól, nyomorúságtól és szörnyűségtől menekült volna meg az emberi nem, ha valaki kiszakítja a jelzőkarókat vagy betemeti az árkot, és így kiált társaihoz: Ne hallgassatok erre a csalóra! Elvesztetek, ha megfeledkeztek róla, hogy a termés mindenkié, a föld pedig senkié!” (Rousseau) D) „Începând din anii 1760-70, în ţările care au rămas în urmă faţă de centru, principiul de guvernare pus în aplicare, a avut drept scop ralierea la nivelul celor avansaţi sau cel puţin diminuarea rămânerii în urmă, s-au bazat pe câte o lucrare filosofică şi au beneficiat de ajutorul direct al acestor filosofi.” (Articol dintr-o enciclopedie) D) „Az 1760-70-es évektől kezdődően az európai fejlődési centrumtól leszakadóban lévő országokban megvalósított kormányzati elv, amely a felzárkózást, vagy legaláb-bis a lemaradás mérséklését igyekezett megvalósítani, egy-egy filozófiai munkára építve – és gyakran ugyanezen filozófusok közvetlen segítségével.” (Lexikon szócikk) E) „Fiecare persoană, în posesia tuturor aptitudinilor sale, se va reuni sub egida voinţei generale, şi îi vom primi pe toţi, ca fiind parte ireductibilă a acestui întreg. (Rousseau) E) Minden személy, valamennyi képességével együtt, az általános akarat legfőbb irányítása alatt egyesül, és mindenkit testületileg az összesség elkülöníthetetlen részévé fogadunk.” (Rousseau)

Concepte Litera marcând sursa

a) absolutismul luminat b) contractul social c) enciclopedia franceză d) separarea puterilor de stat

4 puncte



5. Subiectul se leagă de fazele principale ale luptei pentru libertate sub conducerea lui Rákóczi. Sursele de mai jos se leagă de câte un eveniment prezentat în tabel. Treceţi în tabel litera potrivită. (1 punct pentru fiecare răspuns corect) A. „În sfârşit ei au căzut de acord ca denumirea conducătorului, să reprezinte în spiritul limbii ţării un principe care cârmuieşte, - adică un principe al stărilor reunite, ceea ce poate fi desemnat prin cuvântul latinesc „Dux”. Eu am aprobat acest proiect.” (Din memoriile lui Francisc Rákóczi al II-lea) A) „Végül megegyeztek abban, hogy a vezér címe az ország nyelvének szellemében olyan fejedelmet jelöljön, aki vezérel, jobban mondva a szövetkezett rendek vezérlő fejedelmét amit a latin Dux szóval jelöl. Ezt a tervet helyeseltem.” (II. Rákóczi Ferenc emlékirataiból) B. „Nu-mi mai amintesc exact dacă eu am propus sau Bercsényi să considerăm ca pretenţiile Casei de Austria faţă de naţiunea noastră nu sunt valabile. Această propunere a fost aprobată cu aplauze, semnată şi pe urmă tipărită.” (Din memoriile lui Francisc Rákóczi al II-lea) B) „Már nem emlékszem rá pontosan, én ajánlottam-e, vagy Bercsényi, hogy nyilvánítsunk érvénytelennek minden igényt, melyet az Ausztriai Ház a nemzettel szemben fenntart. Ezt az indítványt tapssal fogadták, aláírták, és később kinyomták.” (II. Rákóczi Ferenc emlékirataiból) C. „În cea mai mare grabă am încercat să ajung pe cal peste şanţuri înspre acel loc, şi când m-am apropiat, mi-am dat seama că prima parte a acestui regiment, de asemenea, se pregătea de plecare. M-am grăbit să-i reţin, fără să ţin cont de denivelările de teren [...] şi deodată calul a făcut o săritură greşită, s-a împiedicat, s-a dat peste cap şi a murit pe loc. [...] deasupra ochiului stâng am făcut o contuzie mare şi mi-am pierdut cunoştinţa. Oamenii m-au pus pe un cal, m-au dus de pe câmpul de bătălie într-o pădure apropiată, şi acolo am aflat că totul s-a sfârşit.” (Din memoriile lui Francisc Rákóczi al II-lea) C) „Oda igyekeztem, ahogy mondják lóhalálában vágtatva, az árkokon keresztül, és mikor közeledtem láttam, hogy ennek az ezrednek az eleje is indulni készül. Siettem, hogy visszatartsam őket, és nem nagyon ügyeltem a talajra, […] a ló rosszul lendült ugrásba, megbotlott, bukfencet vetve összerogyott, és kiadta páráját. […] bal szemem fölött nagy zúzódás keletkezett, és eszméletemet elvesztettem. Lóra ültettek és elvezettek a csatatérről egy közeli erdőbe, ahol megtudtam, hogy minden elveszett…” (II. Rákóczi Ferenc emlékirataiból) D. „Am aflat de sărăcia incredebilă a poporului, de disperarea lor care îi vor constrânge să pună mâna pe arme dacă mă voi îndura de ei şi am să le promit vreun ajutor [...], iar noi am căzut de acord că trebuie să ne folosim de starea lor de însufleţire şi trebuie să le trimitem prin delegaţii noştri câteva steaguri şi însemne militare, alături de scrisori deschise.” (Din memoriile lui Francisc Rákóczi al II-lea) D) „Előadták nekem a nép végső nyomorát, a kétségbeesést, amely arra kényszeríti őket hogy fegyvert fogjanak, ha állapotukat megszánom és bármiféle segítséget ígérek nekik. […] úgy döntöttünk hogy ki kell használnunk a lelkek hevülését, és



néhány zászlót és hadi jelvényt kell nekik megbízottainkkal elküldeni nyílt levelek kíséretében.” (II. Rákóczi Ferenc emlékirataiból)

6. Subiectul se referă la invenţiile tehnice din prima revoluţie industrială. Faceţi legătura între imaginile de mai jos şi descrierea şi denumirea invenţiei. Treceţi în tabel literele şi numerele potrivite. O invenţie nu va fi menţionată. (0,5 puncte pentru fiecare răspuns corect) a) b)

Evenimentele Litera marcând

sursa a) Dieta de la Ónod declară detronarea lui Josif al II-lea.

b) solii răsculaţilor din zona nordului ţării (Tiszahát) l-au întâlnit pe Francisc Rákóczi în cetatea de la Brezan.

c) oştirea „curuţilor” a suferit înfrângere la Trencsény.

d) dieta de la Széchény a decis asupra conducerii politice a Ungariei.

4 puncte

c)



A) „Prin maşina perfecţionată de către mecanicul James Watt [...] aburii erau dirijaţi cu ajutorul supapelor la ambele capete opuse (sus şi jos), pentru a acţiona un piston, astfel [...] forţa motrice s-a realizat cu ajutorul aburului. Marele avantaj era că condensatorul cu cilindrii nu trebuia mereu încălzit şi răcorit, reducând mult pierderile de energie.” (Articol de enciclopedie)

A) „James Watt angol technikus által tökéletesített gép […] a gőzt szelepek segítségével hol felülről, hol alulról eresztette rá a dugattyúra, így [...] a gőz végzi a tényleges munkát. Előnye, hogy a munkahengert nem kell folyton lehűteni és felmelegíteni, és ezzel nem vész el energia.” (Lexikon szócikk) B) „Maşina construită şi perfecţionată de către Hargraeves prin anii 1764-70 [...] putea acţiona deodată opt, mai târziu şaisprezece fusuri. [Cu ajutorul acestei maşini] se putea prelucra o cantitate de in cu douăzeci şi cinci de ori mai mare faţă capacitatea furcilor de tors tradiţionale.” (Articol de enciclopedie)

B) „Hargreaves által 1764-70 között kialakított és tökéletesített gép […], mely nyolc, majd tizenhat orsót tudott hajtani egyszerre.[Ezzel a szerkezettel] huszonötször annyi lent lehetett feldolgozni, mint a hagyományos rokkával.” (Lexikon szócikk) C) „După semnal, maşina/locomotiva împreună cu un număr impresionant de vagoane s-a pus în mişcare [...]. Peste 65 de minute, maşina/trenul a sosit la Darlington. Construcţia lui George Stephenson s-a dovedit cea mai rapidă.” (Relatare de epocă; 1825)

C) „Miután megadták a jelet, a gép roppant kocsisorával együtt megindult. […] A gép 65 perc elteltével megérkezett Darlingtonba. George Stephenson konstrukciója bizonyult a leggyorsabbnak.” (Korabeli beszámoló; 1825)

D) ” [...] putea fi folosit pentru transmiterea mesajelor cu o viteză, care, în acest domeniu, a depăşit cu mult capacitatea locomotivelor [...], aparatul lui face posibilă transmiterea cea mai exactă, şi cea mai sigură a ideilor noastre [...]. (Relatare de epocă; 1844) D) „[…] alkalmasnak bizonyult a hírek olyan sebességgel történő továbbítására, ami ezen a területen a mozdonyok teljesítőképességét messze túlszárnyalta. […] készüléke már lehetővé teszi gondolataink legpontosabb, tökéletesen biztos közlését […].” (Korabeli beszámoló; 1844) 1. locomotivă cu abur 2. maşină cu abur 3. telegraful electric 4. strung 5. maşină de tors

d)



7. Subiectul se referă la industria din epoca dualismului. Treceţi în tabel în dreptul literelor ramura potrivită din cele menţionate mai jos. Pe baza hărţii scrieţi în dreptul fiecărei ramuri câte un centru industrial. (0,5 puncte pentru fiecare răspuns corect)

Ramură

1898 1913 Număr de muncitori (persoane)

Valoarea producţiei

(1000 de coroane)

Număr de muncitori (persoane)

Valoarea producţiei

(1000 de coroane)

indus. grea

Minerit 69 881 98 045 84 191 179 742Siderurgie şi industria fierului 44 545 184 125 62 081 503 087Industria constructoare de maşini 33 008 132 011 47 638 229 991

Producţia energiei electrice

3003 35 095 12 768 75 023Industria de materiale pt. construcţii 31 589 51 309 65 850 136 581

Industria chimică 12 145 83 831 25 548 241 993

uşoară

Industria lemnului 28 227 96 726 69 653 225 075

Industria pielăriei 4722 30 928 9 412 91 245

Industria textilă 13 742 53 473 46 380 208 629

Industria de confecţii 3539 20 407 10 962 33 393

Industria hârtiei 5469 15 955 9 395 52 520

Industria alimentară 46 119 645 978 77 167 1 287 707

Industria tipografică 6078 17 079 11 124 50 489

Total 302 067 1 464 962 532 169 3 314 479

Structura pe ramuri a industriei de la sfârşitul sec. al XIX-lea şi la începutul sec. al XX-lea

4 puncte

Litera marcând ilustraţiile

Litera marcând descrierea

Numărul invenţiilor

a)

b) c)

d)



Industria Ungariei în anul 1913

dohánygyár – industria tutunului/fabrici de tutun vasgyártás – metalurgie gépgyártás – construcţii de maşini vegyipar (szappan, gyertya, petróleum, műtráagya stb.) gyár - fabrici de industrie chimică (de săpun, lumânări, petrol, îngrăşăminte chimice, ect) textilgyár - fabrici de textile bőr- és cipőgyár - industria pielăriei/fabrici de piele şi fabrici de încălţăminte papírgyár – fabrici de hârtie fűrésztelep – fabrici de cherestea porcelán-, kőedény-, üveggyár – fabrici de porţelan, de ceramică, de sticlă malomipar – industria morăritului szesz-, sőr-, pezsgő-, konyakgyár – fabrici de alcool, de bere, de şampanie, de coniac cukorgyár – fabrici de zahăr növényikonzerv-gyár – fabrici de conserve de legume şi fructe

Afirmaţie Ramură Centru industral (oraş) a) Ramura industriei grele, fiind pe locul doi privind numărul de angajaţi la sfârşitul sec. al XIX-lea.

b) Ramura cu cea mai ridicată valoare de producţie din industria textilă înainte de Primul Război Mondial. Ea s-a dezvoltat puternic încă din anii 1850.

c) Ramura cea mai dinamică a industriei textile. Piaţa a fost dominată mai întâi de austrieci, dezvoltarea acestei ramuri a început la sfârşitul sec. al XIX-lea şi la începutul sec. al XX-lea.

d) Ramura insdutriei grele moderne în care numărul de angajaţi aproape s-a dublat între anii 1898 şi 1913, iar valoarea producţiei a crescut de trei ori.

4 puncte



8. Subiectul se leagă de schimbarea rolului femeii în prima jumătate a secolului al XX-lea. Indicaţi pe baza surselor şi a cunoştinţelor dacă afirmaţiile sunt adevărate sau false. Marcaţi alegerea făcută cu X. (0,5 puncte pentru fiecare răspuns corect)

Afirmaţie Adevărat Fals a) După Primul Război Mondial, într-un deceniu şi jumătate, în Ungaria a

crescut simţitor raportul de forţa de muncă feminină angajată în agricultura.

b) În anii 1910-1920, în Ungaria a crescut numărul femeilor angajate în cariere intelectuale.

c) Moda a urmărit de asemenea schimbările: îmbrăcmintea feminină a devenit mai comodă facilitând mişcarea.

d) În anii 1930, în Ungaria, cele mai multe femei au lucrat ca angajate la fabrici.

9. Subiectul se referă la istoria evreilor din Ungaria în secolul al XX-lea. Faceţi legătura dintre evenimentele menţionate în tabel şi perioada respectivă. Treceţi în tabel literele care marchează evenimentele. Într-un rând treceţi numai o literă. Se menţionează o perioadă la care nu se referă niciun eveniment, acolo treceţi litera X. (1 punct pentru fiecare răspuns corect) A) organizarea şi începutul deportărilor B) aprobarea legii „numerus clausus” C) prezentarea şi aprobarea celei de-a treia legi evreieşti

4 puncte

Componenţa socială a femeilor angajate (1910-1930) (procentajul populaţiei feminine)

Clasă, pătură socială 1910 (%) 1930 (%) Intelectuali liber-profesionişti 3,9 8,1 Industriaşi, comercianţi independenţi

7,9 7,5

Muncitori 9,3 16,0 Slujnice 20,1 16,1 Zilieri 4,0 2,0 Muncitori agricoli, slugi 17,4 13,4

(Andorka Rudolf: A társadalmi mobilitás változásai

Moda feminină în anii 1920



10. Subiectul se leagă de industrializarea din prima jumătate a anilor 1950 în Ungaria. Rezolvaţi problemele pe baza surselor şi a cunoştinţelor.

egyéb – alte categorii munkás – muncitori hivatalnok – funcţionari paraszt – muncitori agricoli kisiparos – indutriaşi idependenţi értelmiségi – intelectuali

„[...] problema fundamentală a planului nostru cincinal este dezvoltarea producţiei de fier şi de oţel într-un ritm fără seamăn în istoria industriei ungare.” (Gerő Ernő; 1950)

„[…] ötéves tervünk alapkérdése a vas- és acéltermelésünk fejlesztése olyan ütem-ben, amelyre nincs példa a magyar ipar történetében.” (Gerő Ernő; 1950) a) Care a fost statul al cărui model economic a stat la baza industrializării? (1 punct)

………………………………………

Perioadă Litera marcând

evenimentele a) perioada de început a consolidării sistemului de contra-revoluţie

b) perioada marii crize mondiale

c) lunile care urmează după intrarea în război a Ungariei

d) lunile care urmează după ocupaţia germană a Ungariei

4 puncte

Construirea Combinatului siderurgic din Sztálinváros



b) Precizaţi pe baza surselor două schimbări care au reuşit să satisfacă nevoile crescânde de forţa de muncă ale industriei? (0,5 puncte pentru fiecare răspuns corect)

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

c) Încercuiţi litera care marchează afirmaţia adevărată referitoare la industrializarea epocii (1 punct)

A) În procesul de industrializare a Ungariei s-au luat în considerare condiţiile naturale

ale ţării. B) În industrializare s-a accentuat rolul industriei grele. C) Industrializarea a contribuit la ridicarea nivelului de trai.

3 puncte

11. Subiectul se leagă de cultura în masă din secolul al XX-lea. Răspundeţi la întrebări pe baza surselor şi a cunoştinţelor. (1 punct pentru fiecare răspuns corect) „În secolul al XX-lea artele se caracterizează de asemenea prin noi relaţii de opoziţie, în parte necunoscute înainte. Lumea contemporană a culturii poate fi descrisă tot mai dificil prin modelul de coexistenţă a culturii populare şi a celei de elită, - acest mod fiind înclocuit treptat prin dualitatea aşa-numitei culturi înalte (artistice) şi a culturii în masă [...] Premisa culturii în masă poate fi considerată cultura populară (literatură de succes: calendare, literatura de colportaj, romane de dragoste, muzică de dans) [...] Literatura în masă de fapt este „folclorul” omului urbanizat, un mod de cultură adaptat la cerinţele procesului de urbanizare, de industrializare, de extindere a producerii în masă, de producţia de mărfuri culturale, de tehnicile de reproducere a bunurilor culturale, de telecomunicaţii şi de informatică. Cultura modernă în masă, ramura producătoare de bunuri culturale, organizată după modelul marii industrii, produce în prezent poveşti, imagini de mare senzualitate şi o seducătoare lume sonoră pentru sute de milioane de oameni. Aceste produse pot fi transmise practic în orice colţ al lumii în funcţie de capacitatea de transmisie a calculatoarelor şi a sateliţilor.” (Hartai László-Muhi Klára: Mozgóképkultúra és médiaismeret) „A művészeteket a XX. századra új, a korábbi korszakok számára részben ismeretlen megosztottság is jellemzi. A kultúra mai világa egyre kevésbé írható le a népi és az elitkultúra együttélésének modelljében, azt fokozatosan az ún. magas (vagy artisztikus) illetve a tömegkultúra kettőssége váltja fel. […] A tömegkultúra előzménye a népszerű (vagy populáris) kultúra (kalendárium, ponyvairodalom, románc, tánczene) […]. A tömegkultúra a városi ember "folklórja". A városiasodás, iparosodás, eltömegesedés, a kulturális árutermelés, a technikai reprodukció, a telekommunikáció és az információipar feltételeihez alkalmazkodó művelődési mód. A modern tömegkultúra, a nagyipari módon szervezett kultúragyártó ágazat ma emberek százmilliói számára termel meséket, érzéki képeket és csábító hangzásvilágot. Termékei a hálózatba kapcsolódó számítógépek és a műholdak



hatósugarának függvényében szinte bárhová eljuttathatóak.” (Hartai László–Muhi Klára: Mozgóképkultúra és médiaismeret) a) Alegeţi unul dintre conceptele de mai jos pe care sursa de faţă îl consideră ca fiind opus culturii în masă din sec. al XX-lea. Încercuiţi litera care marchează răspunsul corect.

A) cultura înaltă (artistică) B) cultura populară C) cultura în masă

b) Ce fel de schimbări la nivel de structuri sociale au contribuit la răspândirea culturii în masă

………………………………………………………

c) De ce se consideră importantă dezvoltarea telecomunicaţiilor/mass mediei în răspândirea culturii în masă

………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………

3 puncte

12. Subiectul se referă la societatea maghiară contemporană. Răspundeţi pe baza surselor şi a cunoştinţelor la întrebările referitoare la legea privind drepturile minorităţilor naţionale şi etnice. Scrieţi litera X în coloana potrivită din tabel. Treceţi numărul articolului din legea menţionată în coloana a patra a tabelului care vă poate ajuta în alegerea răspunsului corect. (Într-un rând se va trece un singur număr) (1 punct pentru fiecare răspuns corect) „ Art. 1. În spiritul acestei legi este considerată minoritate naţională şi etnică (în continuare minoritate) un grup populaţional care este încetăţenit de cel puţin de un secol pe teritoriul Republicii Ungare şi care, în raport cu populaţia ţării, este în minoritate numerică, membrii săi sunt cetăţeni maghiari, însă propria limbă, cultură şi tradiţii îi deosebesc de restul populaţiei, acest grup dispune de o asemenea conştiinţă a aparteneţei care se îndreaptă spre păstrarea acestei culturi şi tradiţii, respectiv spre exprimarea şi apărarea intereselor acestor comunităţi formate istoriceşte. Art. 4. Republica Ungară interzice orice fel de politică, atitudine care: - au drept scop sau finalitate asimilarea în naţiunea majoritară; - vizează modificarea relaţiilor de naţionalitate sau etnice din teritoriile locuite de minorităţi; Art. 5. În Republica Ungară, minorităţile au dreptul asigurat prin constituţie să-şi înfiinţeze autoguvernări locale, teritoriale şi pe ţară. Art. 7. Declararea şi manifestarea apartenenţei la un grup etnic, naţional, la o minoritate (în continuare la o minoritate) este dreptul exclusiv şi inalienabil al individului. Nicio persoană nu poate fi constrânsă să facă declaraţii referitoare la apartenenţa sa la o minoritate. Art. 10. Participarea la viaţa publică a persoanelor, care aparţin unei minorităţi, nu poate fi îngrădită. În vederea exprimării şi apărării intereselor lor, aceştia, conform reglementărilor constituţionale [...] pot înfiinţa organizaţii.



Art. 18. Comunităţile minorităţilor au dreptul: [...] să constituie, în cadru legal, reţea proprie pe ţară de instituţii de educaţie, învăţământ, cultură şi ştiinţă. Art. 20. Adunarea naţională alege ombudsmanul pentru drepturile minorităţilor naţionale şi etnice. Preşedintele Republicii, înainte de a face propunere privind persoana ombudsmanului pentru drepturile minorităţilor naţionale şi etnice, se va consulta cu autoguvernările pe ţară, iar dacă o minoritate nu dispune de o asemenea autoguvernare pe ţară, consultarea se va face cu organul de reprezentanţă pe ţară al acesteia. (Fragmente din Legea Nr. LXXXVII din anul 1993) „1. § E törvény értelmében nemzeti és etnikai kisebbség (a továbbiakban: kisebbség) minden olyan, a Magyar Köztársaság területén legalább egy évszázada honos népcsoport, amely az állam lakossága körében számszerű kisebbségben van, tagjai magyar állampolgárok és a lakosság többi részétől saját nyelve és kultúrája, hagyományai különböztetik meg, egyben olyan összetartozás-tudatról tesz bizonyságot, amely mindezek megőrzésére, történelmileg kialakult közösségeik érdekeinek kifejezésére és védelmére irányul. 4. § A Magyar Köztársaság tilalmaz minden olyan politikát, amely: – a kisebbségnek a többségi nemzetbe való beolvasztását célozza vagy ezt eredményezi; – a kisebbségek által lakott területek nemzeti vagy etnikai viszonyainak a kisebbség szempontjából hátrányos megváltoztatására irányul; 5. § A Magyar Köztársaságban a kisebbségek alkotmányos joga helyi és országos önkormányzatok létesítése. 7. § Valamely nemzeti, etnikai csoporthoz, kisebbséghez (a továbbiakban: kisebbséghez) való tartozás vállalása és kinyilvánítása az egyén kizárólagos és elidegeníthetetlen joga. A kisebbségi csoporthoz való tartozás kérdésében nyilatkozatra senki sem kötelezhető. 10. § A kisebbséghez tartozóknak a közéletben való részvétele nem korlátozható. Érdekeik kifejezésére, védelmére – az alkotmányos szabályozás szerint – […] szervezeteket hozhatnak létre. 18. § A kisebbségi közösségeknek joguk van: […] a törvények keretei között saját országos nevelési, oktatási, kulturális, tudományos intézményhálózat kialakítására. 20. § Az Országgyűlés megválasztja a nemzeti és etnikai kisebbségi jogok országgyűlési biztosát. A köztársasági elnök a nemzeti és etnikai kisebbségi jogok országgyűlési biztosának személyére vonatkozó javaslatának megtétele előtt kikéri az országos kisebbségi önkormányzatok – ha valamely kisebbség ilyen önkormányzattal nem rendelkezik, az adott kisebbség nyilvántartásba vett országos érdekképviseleti szervének – véleményét.” (Részletek az 1993. évi LXXVII. törvényből)



Întrebare da nu numărul paragrafului

a) Legea permite crearea unui partid al unei minorităţi?

b) Imigranţii pot beneficia de drepturile minorităţilor ?

c) Este obligatoriu să se răspundă la întrebarea legată de apartenenţă la o etnie în cadrul recensământului pe ţară?

d) Asimilarea forţată este considerată de lege ca fiind acceptabilă?

e) Minorităţile au un cuvânt de spus în alegerea persoanei obudsmanului pentru drepturile minorităţilor?

5 puncte



II. SUBIECTE ÎN SCRIS CARE NECESITĂ REDACTARE MAI LUNGĂ (ESEU)

Citiţi cu atenţie! Dintre următoarele subiecte trebuie să rezolvaţi în total trei. Alegerea trebuie să se facă după regulile următoare: Trebuie să redactaţi: un subiect referitor la istoria universală, două subiecte, unul scurt şi unul lung, referitoare la istoria Ungariei, referitoare la diferite epoci. Studiaţi cu atenţie următoarele subiecte:

Nr. Epoci, teme Tipul de subiect

Istoria universală

13. Absolutismul francez Scurt

14. Ideologia nazistă Scurt

Istoria Ungariei

15. Populaţia Ungariei la începutul sec. al XVIII-lea Scurt

16. Consecinţele năvălirii tătarilor Lung

17. Széchenyi în epoca reformelor Scurt

18. Budapesta la sfârşitul sec. al XIX-lea şi la începutul sec. al XX-lea Lung

19. Politica externă dintre Cele Două Războaie Mondiale Scurt

20. Revoluţia şi luptele pentru libertate din 1956 Lung Pentru a vă ajuta indicăm variantele posibile ale numerelor alese corect. Indicaţi una din coloanele din tabelul de mai jos Încercuiţi litera coloanei pe care v-aţi ales-o.

Tipul de subiect A B C D E F G H I J K L

Scurt 13. 13. 13. 13. 13. 13. 14. 14. 14. 14. 14. 14.

Scurt 15. 15. 17. 17. 19. 19. 15. 15. 17. 17. 19. 19.

Lung 18. 20. 16. 20. 16. 18. 18. 20. 16. 20. 16. 18.

Pot fi evaluate doar subiectele pe care le-aţi ales după regulile amintite. După subiecte veţi găsi criteriile de evaluare, iar punctajul va fi stabilit de către examinator.

Din subiecte rezolvaţi doar trei pe care le-aţi ales, de restul nu vă ocupaţi.

Înainte de a rezolva subiectele vă rugăm să studiaţi îndrumătorul de pe pagina 2.

La răspunsuri vă puteţi folosi de ciorne.



13. Subiectul se leagă de absolutismul francez. (scurt) Prezentaţi pe baza surselor şi a cunoştinţelor modul de realizare al guvernării absolutiste în Franţa, în timpul lui Ludovic al XIV-lea. „Domnilor, v-am chemat ca să vă spun: afacerile statului până în prezent, după voinţa mea au fost conduse de către răposatul cardinal Mazarin. Acum a sosit timpul să guvernez singur. Dumneavoastră mă veţi spirjini cu sftaturile voastre, când vă cer acest lucru. Voi ordona, domnule cancelar, să nu mai puneţi ştampila pe niciun document fără dispoziţia mea, şi Dumenavoastră, Domnii Secretari de stat, nu veţi putea semna nimic fără ordinul meu, nici măcar un paşaport.” (Discursul lui Ludovic al XIV-lea rostit în faţa miniştrilor în prima zi de după moartea lui Mazarin; în anul 1661) „Uraim, azért hívattam önöket, hogy elmondjam: eddig az államügyeket saját akara-tomból a néhai Mazarin bíboros úr irányította. Most elérkezett az ideje, hogy magam kormányozzak. Önök segíteni fognak a tanácsaikkal, amikor én kérem Önöktől. Elrendelem, kancellár úr, hogy semmit se pecsételjen le az én parancsom nélkül, és Önök, Államtitkár urak, a rendelkezésem nélkül semmit sem írhatnak alá, még egy útlevelet sem.” (XIV. Lajos beszéde a miniszterekhez Mazarin halálának másnapján; 1661) ……………………………………………………………………..…………………………….

……………………………………………………………………..…………………………….

……………………………………………………………………..…………………………….

……………………………………………………………………..…………………………….

……………………………………………………………………..…………………………….

……………………………………………………………………..…………………………….

……………………………………………………………………..…………………………….

……………………………………………………………………..…………………………….

……………………………………………………………………..…………………………….

……………………………………………………………………..…………………………….

……………………………………………………………………..…………………………….

……………………………………………………………………..…………………………….

……………………………………………………………………..…………………………….

…..……………………………………………………………………………………………….

…..……………………………………………………………………………………………….

…..……………………………………………………………………………………………….



Criterii Punctaj

max. Punctaj realizat

Înţelegerea subiectului 4 Orientarea în spaţiu şi timp 4 Aplicarea terminologiei de specialitate 4 Utilizarea surselor 4 Identificarea factorilor care influenţează evenimentele

6

Structura lucrării, corectitudinea limbii 2 Punctajul total 24 ÎMPĂRŢIT LA 2Puncte obţinute la examen 12

14. Subiectul se leagă de ideologia nazistă. (scurt) Prezentaţi pe baza sursei şi a cunoştinţelor trăsăturile caracteristice ale ideologiei naziste.

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

„Să-i facem praf pe toţi duşmanii Germanii Mari” (Afiş propagandistic din 1940)



…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

Criterii Punctaj



6


15. Subiectul se leagă de Ungaria din secolul al XVIII-lea. (scurt) Prezentaţi pe baza surselor şi a cunoştinţelor felul în care s-a modificat componenţa populaţiei din secolul al XVIII-lea. Arătaţi care sunt cauzele acestor schimbări. Folosiţi atlasul de istorie de liceu.

Populaţia Ungariei (împreună cu Croaţia) la începutul sec. al XVIII-lea (estimări) la sfârşitul sec. al XVIII-lea (recensământ) 4 milioane /pers. 9,5 milioane/pers.

Raporturi etnice în Ungaria secolului al XVIII-lea



alte categorii, rusini sârbi şi croaţi germani slovaci români maghiari …………………………………………………………………..……………………………….

…………………………………………………………………..……………………………….

…………………………………………………………………..……………………………….

…………………………………………………………………..……………………………….

…………………………………………………………………..……………………………….

…………………………………………………………………..……………………………….

…………………………………………………………………..……………………………….

…………………………………………………………………..……………………………….

…………………………………………………………………..……………………………….

…………………………………………………………………..……………………………….

…………………………………………………………………..……………………………….

…………………………………………………………………..……………………………….

…………………………………………………………………..……………………………….

…………………………………………………………………..……………………………….

…………………………………………………………………..……………………………….

…………………………………………………………………..……………………………….

Criterii Punctaj



6




16. Subiectul se leagă de năvălirea/migraţiunea tătarilor (lung) Prezentaţi pe baza surselor şi a cunoştinţelor consecinţele năvălirea/migraţiunii tătarilor şi politica de după năvălirea/migraţiunea tătarilor a lui Béla al IV-lea. Folosiţi atlasul de istorie de liceu. „[...] începurăm a cutreiera ţinuturile pustiite de către tătari [...] Semnele noastre călăuzitoare dintr-o localitate în alta, au fost turnurile bisericilor şi care ne-au indicat un drum cât se poate de îngrozitor. [...] Am ajuns în oraşul Alba Iulia, unde nu am găsit nimic altceva decât oasele şi craniile celor ucişi, zidurile distruse şi săpate dedesubt ale catedralelor şi palatelor. [...] Şi la a zecea piatră de milă [...] se afla un munte foarte înalt [...] o mare mulţime de bărbaţi şi de femei s-a refugiat aici, şi acum ne-au întâmpinat cu lacrimi în ochi. [...] Pe urmă ne-au oferit pâine neagră, făcută din făină şi din scoarţă de stejar strivit.” (Rogerius: Cântec trist) „[…] szemügyre vettük a tatároktól elpusztított vidéket […]. Az egyházak tornyai voltak útmutató jeleink egyik helységből a másikba, és ezek is borzalmas utat jelöltek […]. Gyulafehérvár városába érkeztünk, ahol semmit sem találtunk, csak megöltek csontjait és koponyáit, a bazilikák és paloták szétrombolt és aláásott falait. [...] És a tizedik mérföldkőnél [...] volt egy csodálatosan magas hegy [...] embereknek és asszonyoknak nagy sokasága menekült ide, és most könnyek között fogadtak. [...] Végül fekete kenyeret adtak nekünk, amelyet lisztből és összemorzsolt tölgyfakéregből sütöttek.” (Rogerius: Siralmas ének) „După ce tătarii uciseră o mare parte a locuitorilor ţării sau îi luaseră cu ei, şi ţara, care înainte a fost locuită de o populaţie numeroasă, acum pustie în multe regiuni, am încercat prin ordin regal să solicităm din lumea întreagă un număr mare de soldaţi, de agricultori pentru a repopula pământurile devastate de tătari şi părăsite de către locuitori. (Diploma din anul 1268 a lui Béla al IV-lea) „Miután a tatárok egykor az ország lakosainak nagy részét megölték, vagy elhurcol-ták, s az ország, amely azelőtt telve volt néppel, sok helyütt pusztasággá vált, királyi rendelettel igyekeztünk a világ minden részéről mind katonákat, mind földmű-veseket gyűjteni, az elpusztított és lakosaiktól elhagyott földek benépesítésére.” (IV. Béla 1268. évi oklevele)

„Noi [Béla al IV-lea], rege al Ungariei din mila lui Dumnezeu [...] aducem la cunoştinţa tuturor care vor lua act de prezentul document, că toţi nobilii Ungariei, care se numesc servienţi regali, au venit la noi şi ne-au cerut de a avea bunăvoinţa să le respectăm libertatea. [...] Doarece am găsit cerinţele şi revendicările fiind îndreptăţite şi legale, am considerat, - la sfat cu baronii noştri, cu aprobarea lor - că ele pot fi aplicate [...] Am ordonat la fel, ca în fiecare an, de sărbătoarea Sfântului Rege, unul dintre noi să se deplaseze obligatoriu la Fehérvár (Alba Regia) şi din fiecare comitat doi sau trei nobili să fie la fel de faţă în mod obligatoriu, ca în prezenţa lor să se rezolve toate cazurile de pagubă sau nedreptăţile raportate de către reclamanţi, indiferent de cine şi de ce au fost săvârşite.” (Din Legea din anul 1267) „Mi [IV. Béla] Isten kegyelméből Magyarország királya [...] tudtára adjuk mindazoknak, akik jelen levelünket megtekintik, hogy Magyarország összes nemesei, akiket királyi servienseknek mondanak, hozzánk járulván, tőlünk alázatosan azt kérték, hogy őket […] elnyert szabadságukban megtartani



kegyeskedjünk […] Mivel úgy találtuk , hogy kéréseik és követeléseik jogosak és törvényesek, tanácsot tartván báróinkkal s az ő hozzájárulásukkal azokat teljesítendőnek véltük […]. Úgyszintén elrendeltük, hogy minden évben a szent király ünnepén, közülünk valaki tartozzék Fehérvárra jönni, és minden megyéből két vagy három nemes tartozzék megjelenni, hogy azoknak jelenlétében minden kártevésről és jogtalanságról, bárki okozta és követte el azokat, minden panaszosnak elégtételt szolgáltassunk.” (Az 1267. évi törvényből) ……………………………………………………………………..…………………………….

……………………………………………………………………..…………………………….

……………………………………………………………………..…………………………….

……………………………………………………………………..…………………………….

……………………………………………………………………..…………………………….

……………………………………………………………………..…………………………….

……………………………………………………………………..…………………………….

……………………………………………………………………..…………………………….

……………………………………………………………………..…………………………….

……………………………………………………………………..…………………………….

……………………………………………………………………..…………………………….

……………………………………………………………………..…………………………….

……………………………………………………………………..…………………………….

……………………………………………………………………..…………………………….

……………………………………………………………………..…………………………….

……………………………………………………………………..…………………………….

……………………………………………………………………..…………………………….

……………………………………………………………………..…………………………….

……………………………………………………………………..…………………………….

……………………………………………………………………..…………………………….

……………………………………………………………………..…………………………….

……………………………………………………………………..…………………………….

……………………………………………………………………..…………………………….

……………………………………………………………………..…………………………….

……………………………………………………………………..…………………………….

……………………………………………………………………..…………………………….

……………………………………………………………………..…………………………….

……………………………………………………………………..…………………………….



……………………………………………………………………..…………………………….

……………………………………………………………………..…………………………….

……………………………………………………………………..…………………………….

……………………………………………………………………..…………………………….

Criterii Punctaj



10


17. Subiectul se leagă de istoria Ungariei în epoca reformelor. (scurt) Prezentaţi pe baza surselor şi a cunoştinţelor propunerile baronului Széchenyi István, formulate în vederea transformării economiei ungare. „Pentru a 7-a oară: impozitele de stat şi cheltuielile dietei să fie de asemenea suportate de către nobili în funcţie de proprietăţile lor. În virtutea acestor legi, ţara se va trezi la o viaţă mai bună, şi prin progresul mai accentuat se impune ca Pentru a 8-a oară: în dietă să se dezbată teme ca lucrările de regularizare a apelor, construirea noilor drumuri şi întreţinerea lor, vămile să fie plătite de către toţi în egală măsură; căci în aceste probleme se cere atât armonie cât şi unitate deplină. Cu toate acestea străduinţa va creşte cu siguranţă numai dacă, pentru întotdeauna, se vor înlătura toate obstacolele din calea ei, cum sunt Pentru a 9- a oară: monopolurile, breslele, limitarea de către oficialităţi a preţurilor şi alte asemenea instituţii.” (Stádium, 1833) „7-szer: a házi pénztár s országgyűlési költségek a nemestül is idomzat szerint [a birtok arányában] viseltessenek. Ezen törvények következésében új életre ébredend a hon, s nagyobb lévén a mozgás, szükségkép foly, hogy 8-szor: a vizek elrendezése, utak készítése s jó karban tartása, valamint a belvámok – mindenkitül egyenlőn fizetve – országgyűlési tárgyak legyenek; mert ilyesekben harmónia és szoros egybehangzás kell. De mind emellett a szorgalom hatalmasan nem léphet elő; s így félre kell vetni mint káros akadályt, 9-szer: a monopóliumokat, céheket, limitatiókat [a hatósági árszabásokat] s egyéb ilyes intézeteket örökre. ” (Stádium; 1833)



…………………………………………………………..……………………………………….

…………………………………………………………..……………………………………….

…………………………………………………………..……………………………………….

…………………………………………………………..……………………………………….

…………………………………………………………..……………………………………….

…………………………………………………………..……………………………………….

…………………………………………………………..……………………………………….

…………………………………………………………..……………………………………….

…………………………………………………………..……………………………………….

…………………………………………………………..……………………………………….

…………………………………………………………..……………………………………….

…………………………………………………………..……………………………………….

…………………………………………………………..……………………………………….

…………………………………………………………..……………………………………….

…………………………………………………………..……………………………………….

…………………………………………………………..……………………………………….

Criterii Punctaj



6




18. Subiectul se referă la epoca dualismului. (lung) Prezentaţi pe baza surselor şi a cunoştinţelor rolul economic al Budapestei, evoluţia ei şi transformările sociale la sfârşitul sec. la XIX-lea şi la începutul sec. al XX-lea. Folosiţi atlasul de istorie de liceu.

egyéni cég – firme particulare állami – firme de stat részvénytársaság – societate pe acţiuni szövetkezet - cooperative „Art.1. Se cere ca regularizarea fluviului Dunărea de-a lungul oraşului Buda-Pest în vederea navigaţiei şi comerţului să se facă în funcţie de interesele naţionale, iar Capitala, centrul industrial şi comercial al ţării, să se dezvolte la un nivel, care să-i asigure toate avantajele circulaţiei libere, fiind condiţii indispensabile în dezvoltarea ei industrială şi comercială: astfel ministerul va avea sarcina să perfecteze, pentru aceste investiţii la nivel naţional un credit de trezorerie, în valoare de douăzeci şi patru de milioane de forinţi austrieci.” (Articolul nr X din legea din anul 1870) „1. §. Hogy a Duna-folyam Buda-Pest mellett aképpen szabályoztathassék, a mint a hajó-zás és kereskedés országos érdekei igénylik s a főváros, mint az ipar és kereskedelem központja, oly állásba emeltessék, mely számára a szabad közlekedés mindazon elő-nyeit biztosítsa a melyek az ipar és kereskedés fejlődésének nélkülözhetlen feltételei: felhatalmaztatik a ministerium, hogy ezen országos célból szükséges beruházásokra huszonnégy millió osztrák értékű forint erejéig sorsolási kölcsönt köthessen.” (1870. X. törvénycikk)

Numărul firmelor înregistrate la Budapesta în funcţie de forma societăţilor comerciale



Componenţa locuitorilor din Budapesta în funcţie de grupuri de profesii Őstermelés - Producţie agricolă Ipar - Industrie Kereskedelem, hitel- Comerţ, credite Közszolgálat, szabadfoglalkozás - Funcţii publice, liber-profesionişti Napszámos - Zilieri Vagyonából élő - Cei care trăiesc din averea lor Háztartási alkalmazott - Slujnice Véderő - Militari Közlekedés - Transporturi

……………………………………………………………………..…………………………….

……………………………………………………………………..…………………………….

……………………………………………………………………..…………………………….

……………………………………………………………………..…………………………….

……………………………………………………………………..…………………………….

……………………………………………………………………..…………………………….

……………………………………………………………………..…………………………….

……………………………………………………………………..…………………………….

……………………………………………………………………..…………………………….

……………………………………………………………………..…………………………….

……………………………………………………………………..…………………………….

……………………………………………………………………..…………………………….

……………………………………………………………………..…………………………….

……………………………………………………………………..…………………………….

……………………………………………………………………..…………………………….

……………………………………………………………………..…………………………….



……………………………………………………………………..…………………………….

……………………………………………………………………..…………………………….

……………………………………………………………………..…………………………….

……………………………………………………………………..…………………………….

……………………………………………………………………..…………………………….

……………………………………………………………………..…………………………….

……………………………………………………………………..…………………………….

……………………………………………………………………..…………………………….

……………………………………………………………………..…………………………….

……………………………………………………………………..…………………………….

……………………………………………………………………..…………………………….

……………………………………………………………………..…………………………….

……………………………………………………………………..…………………………….

……………………………………………………………………..…………………………….

……………………………………………………………………..…………………………….

……………………………………………………………………..…………………………….

Criterii Punctaj



10


19. Subiectul se leagă de istoria maghiară dintre cele Două Războaie Mondiale. (scurt) Prezentaţi pe baza sursei şi a cunoştinţelor rolul revizuirii teritoriale în politica externă din anii 1920 a Ungariei. Folosiţi atlasul de istorie de liceu. „Noi nu ne-am pierdut doar regiuni. Noi am fost ciopârliţi. […] noi nu putem renunţa pe veci la o treime din naţie. […] Noi nu putem accepta aceasta ca fiind dreptate. Dacă cineva a greşit de la început paşii, nu are altă soluţie decât să reia cadenţa normală şi numărul obişnuit al paşilor săi. Nu se poate realiza o pace definitivă între aceste frontiere. Între aceste frontiere se poate construi o închisoare în care noi suntem cei păziţi, iar învingătorii sunt paznicii noştri. […] noi avem nevoie de alte forntiere.” (Fragment din discursul lui Bethlen István; 1928)



„Mi nem tartományokat vesztettünk el. Bennünket feldaraboltak. [...] mi fajunk egyharmadáról örök időkre le nem mondhatunk. Ezt igazságul elfogadni nem tudjuk. [...] Ha valaki a mellényét rosszul gombolta be, öltözékét csak úgy hozhatja rendbe, ha kigombolja, és azután jól gombolja be. Ezekre a határokra egy végleges békét felépíteni nem lehet. Ezekre a határokra fel lehet építeni egy börtönt, amelyben mi vagyunk az őrzöttek és a győzők az őrzők. [...] nekünk más határokra van szükségünk.”(Bethlen István beszédéből; 1928) …………………………………………………………..……………………………………….

…………………………………………………………..……………………………………….

…………………………………………………………..……………………………………….

…………………………………………………………..……………………………………….

…………………………………………………………..……………………………………….

…………………………………………………………..……………………………………….

…………………………………………………………..……………………………………….

…………………………………………………………..……………………………………….

…………………………………………………………..……………………………………….

…………………………………………………………..……………………………………….

…………………………………………………………..……………………………………….

…………………………………………………………..……………………………………….

…………………………………………………………..……………………………………….

…………………………………………………………..……………………………………….

…………………………………………………………..……………………………………….

…………………………………………………………..……………………………………….

Criterii Punctaj



6




20. Subiectul se referă la revoluţia şi lupta pentru libertate din 1956. (lung) Prezentaţi pe baza surselor şi a cunoştinţelor cauzele care au dus la izbucnirea revoluţiei. Expuneţi evenimentele cele mai importante în ziua izbucnirii revoluţiei. „5. Cerem organizarea alegerilor generale, egale şi secrete, cu participarea mai multor partide [...], 7. Solicităm reorganizarea întregii vieţi economice maghiare [...]; Solicităm reanalizarea întregului sistem economic, bazat pe economia planificată, având în vedere condiţiile naţionale [...]. 9. Solicităm revizuirea totală a normelor din industrie, rezolvarea urgentă şi fundamentală a cererilor salariale ale muncitorilor şi intelectualităţii. Solicităm stabilirea limitei minime de existenţă (veniturile minime) a muncitorilor. 10. Solicităm aşezarea pe baze noi a sistemului de livrare şi utilizarea judicioasă a produselor agricole. [...] şi ajutorarea echitabilă a gospodăriilor ţărăneşti individuale. 11. Solicităm revizuirea tuturor proceselor politice şi economice de către un tribunal independent, eliberarea şi reabilitarea persoanelor condamnate pe nedrept. 12. Solicităm libertatea totală de opinie, a presei şi a cuvântului, un radio liber, [...] 13 Solicităm demolarea [...] statuii lui Stalin [...]. 14. [...] solicităm reintroducerea vechii steme – Kossuth. [...] ziua de 15 martie să fie declarată zi de sărbătoare naţională [...]; ziua de 6 octombrie să fie o zi de doliu naţional [...].” (Fragmente din cele 16 puncte formulate de către studenţi)

„5. Általános, egyenlő és titkos választásokat követelünk az országban, több párt részvételével […] 7. Követeljük az egész magyar gazdasági élet átszervezését […] Vizsgálják felül a tervgazdaságon alapuló egész gazdasági rendszerünket a hazai adottságoknak […] szem előtt tartásával. 9. Követeljük az iparban alkalmazott normák teljes revízióját, munkások és értelmiségiek bérköveteléseinek sürgős és alapvető rendezését. Kérjük a munkások létminimumának megállapítását. 10. Követeljük a beszolgáltatási rendszer új alapokra való fektetését […] az egyénileg dolgozó parasztok egyenrangú támogatását. 11. Követeljük az összes politikai és gazdasági pereknek független bíróságon való felülvizsgálását, az ártatlanul elítéltek szabadon bocsátását és rehabilitálását. 12. Teljes vélemény- és szólás- és sajtószabadságot, szabad rádiót […] 13. Követeljük, hogy […] a Sztálin-szobrot […] bontsák le […] 14. […] kívánjuk a régi magyar Kossuth-címer visszaállítását, […] március 15-e nemzeti ünnep, […] október 6-a pedig nemzeti gyászünnep […] legyen. ”(Részletek a magyar egyetemi ifjúság 16 pontjából)



Statuia lui Stalin în seara zilei de 23 octombrie

„În prezent cea mai însemnată străduinţă a duşmanilor poporului nostru este de a încerca să clatine puterea clasei muncitoare, să slăbească alianţa muncitorească şi ţărănească, să submineze rolul conducător al clasei munictoare în ţara noastră, să zdruncine încrederea poporului nostru în partidul său, în Partidul Muncitoresc Ungar, să încerce să slăbească relaţiile strânse de prietenie dintre ţara noastră, Republica Ungară şi celelate ţări care construiesc socialismul, mai ales cu Uniunea Sovietică socialistă [...]Ei susţin că avem un comerţ neechilibrat cu Uniunea Sovietică, că relaţiile cu Uniunea Sovietică, chipurile, nu sunt relaţii de egalitate, şi că independenţa trebuie să ne-o apărăm nu împotriva imperialiştilor, ci faţă de Uniunea Sovietică. Toate acestea sunt neadăvăruri născocite [...].” (Fragment din discursul radiodifuzat al lui Gerő Ernő) „Népünk ellenségeinek legfőbb törekvése ma az, hogy megkíséreljék megingatni a munkásosztály hatalmát, lazítani a munkás–paraszt szövetséget, aláásni a munkásosztály vezető szerepét országunkban, megrendíteni népünk hitét pártjában, a Magyar Dolgozók Pártjában, megkíséreljék lazítani a szoros baráti kapcsolatokat országunk, a Magyar Népköztársaság és a többi szocializmust építő ország között, különösen pedig országunk és a Szocialista Szovjetunió között. […] Azt állítják, hogy a Szovjetunióval nem egyenrangú kereskedelmet folytatunk, hogy a Szovjetunióhoz való viszonyunk állítólag nem az egyenlőség viszonya, és hogy függetlenségünket állítólag nem az imperialisták ellen, hanem a Szovjetunióval szemben kell megvédeni. Mindez szemenszedett valótlanság […].” (Részlet Gerő Ernő rádióbeszédéből) …………………………………………………………..……………………………………….

……………………………………………………………..…………………………………….

……………………………………………………………..…………………………………….

……………………………………………………………..…………………………………….

……………………………………………………………..…………………………………….



……………………………………………………………..…………………………………….

……………………………………………………………..…………………………………….

……………………………………………………………..…………………………………….

……………………………………………………………..…………………………………….

……………………………………………………………..…………………………………….

……………………………………………………………..…………………………………….

……………………………………………………………..…………………………………….

……………………………………………………………..…………………………………….

……………………………………………………………..…………………………………….

……………………………………………………………..…………………………………….

……………………………………………………………..…………………………………….

……………………………………………………………..…………………………………….

……………………………………………………………..…………………………………….

……………………………………………………………..…………………………………….

……………………………………………………………..…………………………………….

……………………………………………………………..…………………………………….

……………………………………………………………..…………………………………….

……………………………………………………………..…………………………………….

……………………………………………………………..…………………………………….

……………………………………………………………..…………………………………….

……………………………………………………………..…………………………………….

……………………………………………………………..…………………………………….

……………………………………………………………..…………………………………….

……………………………………………………………..…………………………………….

……………………………………………………………..…………………………………….

……………………………………………………………..…………………………………….

……………………………………………………………..…………………………………….



Criterii Punctaj



10






Punctajul max. Punctajul

obţinut

I. Subiecte simple, (scurte)

1. Marile religii ale lumii 3 2. Imperiul Otoman 4 3. Politica economică a lui Carol Robert 3 4. Iluminismul 4 5. Luptele pentru libertate conduse de Rákóczi 4 6. Revoluţia industrială 4 7. Industria în timpul dualismului 4 8. Emanciparea feminină 4 9. Evreii din Ungaria 4 10. Industria din anii 1950 3 11. Cultura în masă, reclamele 3 12. Societatea maghiară contemporană 5

I. Total 45

II. Subiecte pe bază de texte

şi prin expunere (lungi)

13. Absolutismul francez 12 14. Ideologia nazistă 12 15. Populaţia Ungariei în sec. al XVIII-lea 12 16. Consecinţele năvălirii tătarilor 21 17. Széchenyi în epoca reformelor 12 18. Budapesta la sfârşitul sec. al XIX-lea şi la

începutul sec. al XX-lea 21 19. Politica externă dintre cele Două Războaie

Mondiale 12 20. Revoluţia şi lupta pentru libertate din 1956 21

II. Total 45 Punctajul obţinut proba scrisă: 90 profesor examinator

Data………………….. __________________________________________________________________________

punctajul rotunjit la număr întreg obţinut / elért pontszám egészre

kerekítve

punctajul număr întreg trecut în programă /

programba beírt egész pontszám

I. Subiecte simple, scurte I. Egyszerű, rövid feladatok II. Subiecte pe bază de texte şi prin expunere/lungi II. Szöveges, kifejtendő feladatok Profesor examinator/Javító tanár Notarul/Jegyző

Data……………………………….. Data………………………………..

Documents

TÖRTÉNELEM ROMÁN NYELVEN · Subiectul se referă la marile religii ale lumii. R ... Rákóczi. Sursele de mai jos se leagă de câte un eveniment prezentat în tabel