Descrierea CIP a Bibliotccii Nalionale a Rom6niei

MANKEI.I,, HENNINGUciSEi Eri chip / Henning Mankell; tad.: Morica Momgan 9i

Dan Shafran - Bucurettii Editura RAq 20 I 3

ISBN 978-606-609-52G4

I. Morgan, Viorica (uad.)

IL Shafran, Dan (trad.)

821.11 1.31=135.1

Editura RAOStr. Berg.iului, nr. 9. I I , sector I , Bucur€tti, RDmania

!L'r^/w.raobools.comwwultao.ro

HENNING MANKELLMitrdore uhi atlritt

O He nning Mankell, I 99 IPublicati prin inlelegere cu Leopard F<irlag, Stockholm

gi konhardt & Hoier Literary Agency A/S, CopenhagaToate dr€pturile rezenate

Traducere din limba englezdVIORICA MOROGAN qi DAN SHAFRAN

O Editura RAO, 2013pentru versiunea in limba romini

. Trezindu-se, ttiu cu siguranli cA uitase ceva. Ceva ce

' visase in timpul noptii. Ceva ce ar fi trebuit si-gi aminteasci.

incerci si-qi aduci aminte. Dar somnul e asemenitor

unei giu; negre. Unui pu! ce nu-fi arati niciodati apele.

.,,Oricum, taurii nu i-am visat, i9i spuse el. Altfel, a; fi'transpirat ca gi cum m-ag fi luptat cu febra toat6 noaptea.

in noaptea asta, taurii mi-au dat pace."

Zdcu nemigcat in bezni ti asculti. Respiragia femeii de

lAngi el era atAt de slabi, incAt abia se auzea.

,,intr-o dimineali, ea va fi moarti langi miqe, Idrd ca

eu se-mi dau seama, reflecti el. Ori poate chiar eu. Unul

din noi trebuie si moari inaintea celuilalt. Cindva, zorile

vor aduce cu ele singuritatea celuilalt."

Se uitl la ceasul de pe misufa de Hngi pat. Adt;.toarele

lucitoare aritau cinci {Xri. un sfert.

,,De ce m-oi fi trezit? se intrebi el. De obicei, dorm

pAni la cinci gi jum;tate. .A,.ta fac de mai bine de patmzeci

de ali. De ce m-am trezit acum?"

Asculti in intuneric $ brusc se sim$ complet treaz.

Cer.a era diferit. Ceva nu era asa cum ar fi trebuit si fie.

2013

ISBN 97&606-609-520-4

6 HENNING MANKELL

Pip5i incetigor cu mAna pini ce atinse obrazul femeii.

Sim$ cu virful degetelor ci era ca.ldi. Deci, nu murise.

Niciunul din ei nu fusese inci lisat singur.

Asculti din nou in intuneric.

,,Calul, igi spuse el. N-a nechezat. De asta m-am trezit.

Iapa obignuiegte si necheze noaptea. O aud flri si mirezesc gi, in subconttient, ltiu cepotsidormmai departe."

Se silti cu atengie din patul care sci4iia. il aveau de

pafuzeci de ani. Era singura mobili pe care o cumpiraseri.cAnd se cesitoriseri. $i, probabil, va fi singurul pat dinviala lor.

Porni citre fereastri pe dugumeaua de lemn gi sim$

durerea din genunchiul stdng.

,,Sunt betran, gAndi el. Biran gi uzat. in fiecare dimi-nea,ti, cand mi trezesc, rimin la fel de mirat la gindul ciam deja qaptezeci de ani."

Privi afard. in noaptea de iarni. Era 7 ianuarie 1990 gi,

in iarna aceea, inci nu cizuse zdpada peste Skine. Becul

de deasupra ugii de la bucitirie lumina gridina, castanul

rebegit gi, in depirtare, cimpurile. Se uiti spre curtea !r-cini, acolo unde locuiau Liivgrenii. Casa albi,joasi qi lungiera intunecati. Grajdul, alezat in unghi drept fagi de casi,avea deasupra ugii negre un bec cu lumini slabi, gilbuie.Acolo, ini.untru, intr-o boxi sti iapa qi, de acolo, necheazi

ea in noplile de neliniqte.

Asculti din nou, in intuneric.Patul scA4ii in spatele lui.

- Ce faci? qopti nevasti-sa.

- Culci-te, ii spuse el. imi dezmo4esc pu;in oasele.

- Te doare cela?

-Nu.

Uclcast riricsrr 7

- Atunci culci-te! Nu sta acolo se inghe$ 9i si ricegti'

O auzi cum se intoarce pe partea cealalti'

,,Cindva ne-am iubit, i;i spuse el' Dar se apiri imediat

de propriul gnnd. E un cuvint prea frumos' A iubi' Nu e

pentru unii ca noi. Un om care a fost fermier mai bine de

patruzeci de ani 9i a stat aplecat peste pimAnnrl argilos din

Sk-. nl folosegte cuvintul iubire atunci cind vorbeqte

despre femeia lui. in vie;ile noastre, dragostea a insemnat

intotdeauna cu tohi altceva .."

Privi casa vecini, mijindu-qi ochii, incercind si pl-'trundi prin intunericul noplii de iarnl'

,,Necheazi, se rugi el. Necheazl din boxa ta, ca si gtiu

ci totul e ca de obicei. Sd mi pot biga sub plapumi inci

pugin. Oricum, ziua unui fermier bitrAn 9i anchilozat este

suficient de lungi qi lipsiti de speranli'"

Pe neaqteptate, i9i didu seama ci privea fereastra de la

bucitiria casei vecine' Cera era schimbat' in to;i acegti ani'

\i aruncase din c5.nd in c6nd privirea la ferestrele vecinilor'

insi acum, tlintr-odati, ceva ii piru schimbat' Sau poate il

ingela intunericut? inchise ochii 9i numiri pini la douizeci'

perrmr .-g odihni privirea. Apoi privi din nou fereasEa 9r'

acum, avu certitudinea ci era deschisi' o fereastri care

intotdeauna fusese inchisi in timpul nopp era dintr-odati

deschisi. $i iapa care nu nechezase "Iapa nu nechezase, pentru cI bitri'nul Iiivgren nu-;i

IXcuse plimbarea lui ob\nuiti de noapte pani la Srajd'

atunci cind prostata ifi anunla Prezenla gi-l scotea din

patul cald...

,,E numai o inchipuire, incerci el si se autolinigteasci'

Ochii mei s-au incetogat. Totul este ca de obicei' Ce s-ar

putea, de fapt, intamph aici? in citunul Lunnarp, imediat

8 HENNING MANKELL

la nord de lacul Kadesjii, pe drumul citre frumosul lacKrageholmssjii, in inima ginunrlui Skine? Aici nu se in-tAmplI niciodati nimic. Timpul sti pe loc in acest situc incare viafa curge ca un pirdiaS lipsit de energie gi vigoare.Aici locuiesc numai ci;ila fermieri b5trAni, care gi-auarendat pimAnturile altora. Aici stim noi gi aqteptim eve-nimenhrl acela, care nu poate fi evitat."

Privi din nou fereasta gi se gandi ci nici Maria gi nici

Johannes Iiivgren n-ar fi uitat s-o inchidi. Odati cu vAntase strecoari pe furig frica, apar din ce in ce mai multe lacd-te, gi nimeni nu uiti si inchidi fereastra la ciderea noplii.A imbitrdni inseamnd a dweni fricos. Frica aceea provocatide spaimele copiliriei revine atunci c6nd omul imbitrinegte.

,Ig putea s5. mi imbrac ;i si mi duc pann afarn, igispuse el. Orbeciind prin grddini, cu vinnn inghept in fap,sl mi duc pind la gardul care desparte gospodiriile noastre.

Acolo m-ag putea corvinge cd vid ceva care nu existi....Dar se hoti.ri si nu se duci. ln curind,.|ohannes se va

ridica din pat ca si puni de cafea. Mai intii va aprindelumina la closet, apoi lampa la bucltirie. Si totul \,a intrain normal...

Sdtea la fereastre li sim;ea cum ingheagi. Frigul bntra-nelii care te cuprinde tiptil, chiar si in camera cea maicdldumasi. Se gindi la Maria giJohannes.

,,$i cu ei am awt un fel de cnsnicie, \i spuse el. Ca ineevecini qi fermieri. Ne-am ajutat, am impirgit necazurile gi

anii grei. Dar am impdrqit 9i ce este bun in viap. lmpreuniam sirbitorit Sinzienele gi am mincat prinzul de Cr.iciun.Copiii noqtri au ale{gat intre cele doul cu4i ca gi cum elear fi apa4inut amandurora. Iar acum, impi4im bitrinegeacea lungi 9i neputincioasi.... "

UcrGA$riRicEP I

Firi si qtie de ce, deschise ulurel fereastra, ca s[ n-o

Fezeasce pe Hanna. finu puternic de cirligul ei, ca nu

cumva vijelia de iarni si i-o smulgi. din mAini. insi afari

era un calm total fi igi aduse aminte ci la buletinul meteo

de la radio nu pomeniseri nimic despre rreo furtuni care

s-ar apropia de cimpiile skineze.

Cerul era instelat ti era foarte frig Tocmai se pregitea

si. inchidi fereastra, cind i se piru ci aude ceva. Asculti

cu urechea stengA intoarsi spre afari. Urechea cea buni,

tpre deosebire de dreapta, care-i fusese distrusi in timpul

petecut in huruitul tractoarelor.

,,O pasire, igi spuse el. O pasire de noapte care ipi."Apoi i se Ecu frici. h cuprinse spaima veniti de nu se

gtie unde.

,,Parci ar lt un om care strigA. Sfigietor, si fie auzit

de ceila$."O voce care pirea a gti ci rebuie si treacd prin perelii

grogi, de piatri, pentru a atage atenia vecinilor.

,,Mi se nizare, \i spuse el din nou. Nu ;ipi nimeni.

Cine sl ;ipe?"inchise fereasra atit de violent, incit un ghiveci de

flori siri pe pervaz gi o trezi pe Hanna.

- Ce faci acolo? inrebi ea, iar el simti ci era enervati'

Cind s6-i rispundd, fu dinr-odatd sigur'

Frica firsese reali.

,,Iapa n-a nechezat, spuse el 9i se a;ezi pe marginea

patrnui. $i fereastra de la bucitiria Livgrenilor este des-

chisi. $i cineva 1ipi."Hanna se ridici in capul oaselor in pat.

- Ce spui?

10 HENNING MANKELL

N-avea chef sI rispundi, insi acum era sigur ci. nu opasire auzise el.

- Este Johannes sau Maria, zise el. Unul din ei strigddupd ajutor.

Ea sc ridici. din pat gi se duse la fereastri. Stitea, inaitigi solidi, in cimasa ei de noapte albi, privind afari inintuneric.

Fercastra de la bucidxie nu-i deschisi, gopti ea, E sparti.El se indrepti spre ea, iar acum ii era atAt de frig, incAt

incepu si tremure .

- Cineva strigi dupi. ajutoq spuse ea gi vocea i se stinse.

- Ce trebuie si facem? intrebi el.

- Du-te la ei, rispunse ea. Gribegte-te!

- Dar daci. este periculos?

Sd nu-i ajutim pe cei mai buni prieteni ai noqtri dacili s-a intdmplat ccva?

El se imbrici in grabi qi lui lantema din dulapul dinbucitirie, dinhe nigte siguranle 9i borcanul cu cafea. Sim;ipimintul inghelat sub picioare. Se intoarse gi, ca intr-ostrlfulgerare, o ziri pe Hanna la fereastri.

Se opri lingi gard. Totul pirea lin\tit. Acum vizu gi el

ci geamul de la bucitirie era spart. Trecu cu griji peste

gardu.l scund gi se apropie de casa cea albi. insi nicio voce

nu mai striga.

,,Mi-am imaginat, repeti el. Sunt un om bitrAn, care

nu mai e capabil sd deosebeascS. realitatea de inchipuire.

Si fi visat totugi taurii azi-noapte? Vechiu.l vis despre tauriicare, atunci cind eram copil, mi alergau, Ii.c5.ndu-mi siin,teleg ci intr-o buni. zi voi muri..."

Chiar in acel moment, auzi din nou strigetul. Era slab,

ca un fel de scincet. Era Maria.

UcIcAsI FiricHlP ll

Se duse la fereastra de la dormitor gi privi cu atenge

prin cripitura dintre perdea 9i rama ferestrei'

inlelese dintr-odati ci Johannes e mort' Lumini cu

lanterna 9i srense puternic din pleoape, inainte de a se

hotiri si priveasci in;untru'Maria era cizuti pe dugumea, legati de un scaun' Avea

fa;a insingerati, iar proteza sparti zicea sfirimati pe

cimaga de noaPte mAnjiti de sAnge.

Apoi vizu picioml luiJohannes. Reuqi si vadi numai

un picior. Restul corpului era ascuns de perdea'

. t

Se intoarse gchiopitAnd qi trecu inci o dati peste gard'

in timp ce orbeciia inspiimd,ntat prin pimintul inghe;at,

simli durerea din genunchi.

Mai intii telefoni la Polilie.'Apoi scoase o rangi dintr-un dulap care mirosea a

naitalini.

- RimAi aici, ii spuse Hannei' Nu trebuie si vezi asta'

- Dar ce s-a intAmplat? intrtbi ea, cu lacrimi de spaimi

in ochi.

- Nu gtiu, rispunse el.,Dar m-am trezit pentru cd iapa

n-a nechezat azi-noapte. Asta-i motiwl'Era 7 ianuarie 1990. inci nu se luminase de ziui'

2

Convorbirea telefonici. a fost inregistrati de cdtre poli-

1ia din Ystad la ora cinci ;i treisprezece minute. A fost

preluati de un polilist lrint de oboseali, care, incepAnd

din noaptea de Anul Nou, fusese de sewiciu aproape flriintrerupere. Ascultind vocea tremuritoare de la telefon,

igi spuse ci probabil e vorba despre un bi.tr6.n dezechilibrat

psihic. Totuqi, ceva ii trezi interesul. incepu si puni. intre-biri. Cind convorbirea se termini, cdzu un moment pe

gdnduri, apoi ridici din nou receptorul gi formd un num5.r

pe careJ gtia pe dinafari.Kurt Wallander dormea. Cu o seari inainte, stituse treaz

mult prea tArziu gi ascultase inregistrlri ale Mariei Callas,

trimise de un prieten bun din Bulgaria. Se reintorsese mereu

la 'fraian ei, aga incit se {Xcuse aproape ora doui. cdnd se

hoti.rise, in cele din urmi, si se duci la culcare.

Tocmai se afla adinc cufundat intr-un vis erotic, cind

;irAitul telefonului ii birui somnul profund. Pentru a se

asigura ci e doar un vis, intinse mAna gi pipii atternutul.Era singur in pat. Nu o gisi nici pe nevasti-sa, care-l piri-sise de wco doui. luni, gi nici pe negresa cu care tocmai

IXcuse dragoste silbatic.Se uiti la ceas in timp ce se intinse dupi receptor

UcIGA$IFiRictu 13

,,Un accident de maqini, gindi el rapid Un inghe; ne-

atteptat ti cineva care conducea prea repede a derapat pe

autostrada E65. Ori poate o bitaie intre emigranlii sosili

din Polonia cu bacul de dimineali'"

Se ridici in pat 9i-9i lipi receptorul de obraz' fepii bir-

bii nou crescute il ardeau'

- Wallander.

- Sper ca nu te-am Uezit?

Nu. Ce naiba, eram treaz!

. ,,De ce l-oi fi minlind? se intrtbi el' De ce nu-i spun ade-

. 'veJl Ci, -"i *"tt decet orice altceva, a9 r'rea si mi rcin-

torc la somnul meu, la visul dispirut cu lemeia aceea goali'"

- M-atn gindit ci trebuie si te sun'

- Accident de maqini?I Nu, nu tocmai. A sunat un liran b;tran, care a spus ciJ

cheami Nysudm $ cn locuieqte in Lunnarp Zicea ci o fe-

meie din r,tcini zace legati pe dugumea 9i ci cineva a muril

Se gindi rapid unde era agezat sahrl Lunnarp' Nu foarte

aept t. ae dealul Marwin, intr-o zoni neobiqnuit de on-

dulati Pentru regiunea Skine'

- Pirea a fi ce.'a serios 9i m-am gAndit ci ar fi mai bine

si sun direct la tine.

- Pe cine ai la secie acum?

- Peters 9i Nor6n sunt plecali se caute pe cineva care a

spart o fereastri Ia hotelul Continental' Si-i chem inapoi?

- SpuneJe si meargi cu maqina la interse4ia dinre

drumul spre lacul Kadesjii qi cel spre Katsltisa qi si md

attePte acolo. DA-le qi adresa' Cind ai fost ingtiinlat?

- Acum citeva minute'

- Eqti sigur ci omul care a telefonat nu era beat?

- Nu pirea.