UNIVERSITATEA DIN BACĂU

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

MASTER CONTABILITATE ŞI AUDIUL AFACERILOR

POLITICI ŞI METODE CONTABILE

REFERAT:

„ POLITICI CONTABILE ŞI NOTE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIARE ALE

SC COMELF SA BISTRIŢA”

PROPUNĂTOR:SCHIFIRNEŢ MIHAELA

ANUL I

BACĂU2009

1. INTRODUCERE PRIVIND POLITICILE SI OPŢIUNILE CONTABILE

Politicile contabile definesc o conceptie contabila privind ”sinceritatea” fiecarei întreprinderi sau institutie publica în prezentarea ansamblului problemelor financiare.

Dictionarul de contabilitate al Editurii Universitatii din Oxford defineste politicile contabile ca fiind ,,bazele contabile specifice si utilizate în permanenta de catre o organizatie în întocmirea situatiilor financiare; aceste baze sunt considerate si determinate de organizatie ca fiind cele mai adecvate pentru prezentarea eu fidelitate a rezultatelor si operatiilor sale financiare; politicile sunt focalizat subiecte specifice precum ,,regimurile de pensii”, ,,goodwill-ul”, ,,costurile de cercetare si de dezvoltare”, ,,operatiile exprimate în monede straine” etc.”

O definitie mai precisa apartine lui Christopher Nobes: ,,Politicile contabile sunt metode detaliate de evaluare, masurare si recunoastere (constatare) pe care o întreprindere le-a ales dintre cele general acceptate de lege, standarde contabile sau practici comerciale. Aceste politici trebuie sa fie utilizate în mod permanent si trebuie sa fie publicate. Raportul anual al unei întreprinderi va include ,,o anexa privind politicile contabile” care au fost aplicate în situatiile financiare.

De exemplu, o publicare a politicilor ar preciza daca întreprinderea a utilizat metoda lineara sau degresiva de amortizare, daca în evaluarea stocurilor a fost utilizata metoda FIFO sau CMP, cum au fost calculate si contabilizate provizioanele pentru platile viitoare de pensii 1.

Organismul international de normalizare contabila (IASC-IASB) defineste Politicile contabile drept ansamblul principiilor, bazelor, conventiilor, regulilor si practicilor specifice adoptate de o entitate în conducerea curenta a activitatilor a contabilitatii acestora, pentru întocmirea si prezentarea situatiilor financiare. Prin politica contabila trebuie sa se clarifice ferm varianta de operare constanta pentru fiecare tip de eveniment în parte, porninduse de la faptul ca I.A.S. si interpretarile Comitetului Permanent pentru Interpretari ofera diverse moduri de rezolvare a unei anumite probleme, solutii alternative, calcule optionale etc.

Cu toate acestea mai apar si alte principii si reguli, cum ar fi 2: „rationamentul profesional", singurul care permite alegerea alternativelor; „judecata de valoare" care reprezinta baza solutiilor contabile; „pragul de semnificatie" conform caruia o informatie - este tratata ca semnificativa în functie de interesul urmarit (spre exemplu daca ea reprezinta sub 5% dintr-o cifra de afaceri nu mai prezinta importanta).

Politicile contabile încorporeaza: principiile; metodele si procedurile; bazele de calcul; regulile de evaluare; practicile proprii, specifice fiecarei entitati în parte.

Conform I.A.S.-urilor si Regulamentului Financiar al Uniunii Europene, „este necesara elaborarea unui set (manual) de proceduri de catre conducerea fiecarei persoane juridice pentru toate operatiunile derulate, pornind de la întocmirea documentelor justificative pâna la finalizarea situatiilor financiare trimestriale si anuale”.

„Aceste proceduri trebuie elaborate având în vedere specificul activitatii, de catre specialisti în domeniul economic, tehnic si comercial, cunoscatori ai activitatii desfasurate si ai strategiei adoptate de persoana juridica.”

La elaborarea politicilor contabile trebuie respectate conceptele de baza ale contabilitatii, si îndeosebi: contabilitatea de angajamente, principiul continuitatii activitatii, dar si celelalte principii, care guverneaza functionarea contabilitatii.

Politicile contabile trebuie elaborate astfel încât sa se asigure furnizarea, prin situatiile financiare, a unor informatii care sa fie:

(a) relevante pentru nevoile utilizatorilor în luarea deciziilor si(b) credibile în sensul ca:

reprezinta fidel rezultatele si pozitia financiara a persoanei juridice;

sunt neutre, adica nepartinitoare; sunt prudente; sunt complete sub toate aspectele semnificative; reflecta substanta economica a evenimentelor si tranzactiilor si nu

doar forma lor juridica.În absenta unui I.A.S. specific si a unei interpretari a Comitetului

Permanent pentru Interpretari, conducerea trebuie sa foloseasca rationamentul profesional - conform art. 22 din I.A.S. nr. 1 - la dezvoltarea unei politici contabile, care sa ofere cele mai utile informatii utilizatorilor, finantatorilor, controlorilor si tuturor celor care citesc situatiile financiare. În exercitarea acestui rationament profesional conducerea ia în considerare:

a) cerintele si recomandarile din Standardele Internationale de Contabilitate care se refera la aspecte similare si conexe;

b) definitiile, criteriile de recunoastere si evaluare pentru active, obligatii, venituri si cheltuieli prevazute în Cadrul general I.A.S.C.;

c) pronuntarile altor organisme de stabilire a aplicarii Standardelor si practicile acceptate în sector numai în masura în care acestea sunt consecvente (cu restrictiile precedente: a si b).

Odata stabilita configuratia politicii contabile, modificarea acesteia este

permisa doar daca unele din criteriile sale de fundamentare sunt modificate de lege sau au ca rezultat informatii mai relevante sau mai credibile referitoare la operatiunile persoanei juridice.

Schimbarea politicilor contabile se poate face: Retrospectiv - deci si asupra evenimentelor anterioare, pentru bunurile si

evenimentele existente si în derulare; Prospectiv - numai pentru viitor.

Definitii6. Termenul de „politici cotabile” este folosit în Standardul International de Contabilitate (IPSAS 1) cu sensul urmator:

Politicile contabile sunt principiile, bazele, conventiile, regulile si practicile contabile specifice adoptate de o entitate la întocmirea si prezentarea situatiilor financiare.

Un set complet de situatii financiare include:(a) O situatie a pozitiei financiare;(b) O situatie a performantei financiare;(c) O situatie a modificarilor activelor nete/capitalurilor proprii;(d) O situatie a fluxurilor de trezorerie; si(e) Politicile contabile si note la situatiile financiare.

Politici contabile

37. Conducerea trebuie sa selecteze si sa aplice politicile contabile ale unei entitati astfel încât situatiile financiare sa respecte toate cerintele fiecarui Standard International de Contabilitate aplicabil. Acolo unde nu exista cerinte specifice, conducerea trebuie sa elaboreze politici care sa asigure faptul ca situatiile financiare ofera informatii care sunt:

(a) Relevante pentru necesitatile de decizie ale utilizatorilor; si(b) Credibile, în sensul ca:

(i) Reprezinta fidel performanta financiara si pozitia financiara a entitati;

(ii) Reflecta fondul economic al evenimentelor si tranzactiilor, si nu numai forma legala;

(iii) Sunt neutre, adica lipsite de influente;(iv) Sunt prudente; si(v) Sunt complete sub toate aspectele semnificative.

Daca sunt disponibile una sau mai multe politici contabile alternative (de baza sau alternative permise) conform unui Standard International de Contabilitate , o entitate va alege si va aplica consecvent una dintre aceste politici, cu exceptia cazului în care Standardul cere în mod deosebit sau permite clasificarea elementelor (tranzactii, evenimente, solduri, valori etc.) pentru care

politicile contabile trebuie alese. Daca un Standard cere sau permite clasificarea separata a elementelor, trebuie selectata o singura politica contabila, si aceastatrebuie aplicata consecvent fiecarei categorii.

O data ce a fost selectata o politica initiala, o modificare a politicii contabile trebuie facuta numai în conformitate cu Standardul International de Contabilitate (IPSAS) 3 ,,Surplusul sau deficitul net al perioadei, erori fundamentale si modificari ale politicilor contabile” si aplicata tuturor elementelor sau categoriilor de elemente în modalitatea specificata în paragraful de mai sus.

Politicile contabile sunt principiile specifice, bazele, conventiile, regulile si practicile adoptate de catre o entitate în elaborarea si prezentarea situatiilor financiare.

Calitatea informatiilor prezentate în situatiile financiare determina utilitatea situatiilor financiare pentru utilizatori. Paragraful 37 solicita elaborarea unor politici contabile care sa asigure ca situatiile financiare ofera informatii care întrunesc un numar de caracteristici calitative. Anexa 2 a acestui Standard rezuma caracteristicile calitative ale raportarii financiare.

În absenta unui Standard International de Contabilitate, conducerea utilizeaza rationamentele sale pentru elaborarea unei politici contabile care sa ofere cele mai utile informatii utilizatorilor situatiilor financiare ale entitatii. În efectuarea rationamentului sau, conducerea ia în considerare:

(a) Cerintele si îndrumarile din Standardele Internationale de Contabilitate ce trateaza aspecte similare si conexe;

(b) Definitiile, criteriile de Recunoastere si evaluare pentru active, datorii, venituri din activitati curente si cheltuieli descrise în alte Publicatii ale Federatiei Internationale a Contabililor; si

(c) Prevederi ale altor normalizatori de standarde si practici acceptate în sectorul public sau privat, numai în masura în care acestea sunt conforme cu punctul (a) al acestui paragraf. De exemplu, prevederile Comitetului pentru Standarde Internationale de Contabilitate (IASC), inclusiv ,,Cadrul general pentru întocmirea si prezentarea situatiilor financiare”, Standardele Internationale de Contabilitate si interpretarile emise de Comitetul Permanent de Interpretari al IASC.

Pot exista împrejurari în care este imposibila reclasificarea informatiilor comparative pentru a obtine comparabilitatea cu perioada curenta. De exemplu, este posibil sa nu fi fost colectate date în perioadele anterioare într-un mod care sa permita reclasificarea si ar putea fi imposibila recrearea informatiei. În astfel de împrejurari, este prezentata natura ajustarilor care ar fi fost facute pentru valorile comparative.

IPSAS 3 contine îndrumari privind ajustarile solicitate pentru informatiile comparative în urma unei modificari a politicii contabile care este aplicata retrospectiv.Prezentarea politicilor contabile

Sectiunea privind politicile contabile din notele situatiilor financiare trebuie sa descrie urmatoarele:

(a) Baza (bazele) de evaluare utilizata la întocmirea situatiilor financiare;

(b) Masura în care entitatea a aplicat orice prevederi tranzitorii din orice Standard International de Contabilitate ; si

(c) Fiecare politica contabila care este relevanta pentru întelegerea corespunzatoare a situatiilor financiare.

În plus fata de politicile specifice de contabilitate folosite în situatiile financiare, este important ca utilizatorii sa fie informati asupra bazei (bazelor) de evaluare utilizata(e) în situatiile financiare (costul istoric, costul curent, valoarea realizabila, valoarea justa sau valoarea actualizata), deoarece alcatuieste(sc) baza pe care situatiile financiare sunt întocmite.

Atunci când este utilizata mai mult de o baza de evaluare în situatiile financiare, de exemplu, atunci când sunt reevaluate anumite clase de active imobilizate, este suficienta indicarea categoriilor de active si datorii la care se aplica fiecare baza de evaluare.

În a decide daca o anumita politica de contabilitate ar trebui prezentata, conducere ia în considerare daca informatiile de furnizat ar ajuta utilizatorii la întelegerea modului în care tranzactiile, alte evenimente si conditii se regasesc în performanta financiara si pozitia financiara raportate.

Politicile contabile pe care le poate prezenta o entitate includ, dar nu se limiteaza la, urmatoarele:

(a) Recunoasterea veniturilor;(b) Principii de consolidare, inclusiv entitati controlate;(c) Investitii;(d) Recunoasterea si amortizarea/deprecierea imobilizarilor corporale si

necorporale;(e) Capitalizarea costurilor îndatorarii si a altor cheltuieli:

(i) Stocuri detinute pentru vânzare;(ii) Alte active calificabile;

(f) Contracte de constructii;(g) Investitii imobiliare;(h) Instrumente si investitii financiare:(i) Contacte de leasing;(j) Costuri de cercetare si dezvoltare;(k) Stocuri:

(i) Detinute pentru revânzare;(ii) Pentru consum;

(1) Provizioane;(m) Costuri cu beneficiile angajatilor;

(n) Conversie valutara si acoperirea împotriva riscului;(o) Definirea segmentelor si baza pentru alocarea costurilor între

segmente;(p) Contabilizarea inflatiei;(q) Subventii guvernamentale.Fiecare entitate are în vedere natura activitatii sale si politicile pe care

utilizatorul situatiilor sale financiare se asteapta sa le regaseasca pentru acel tip de entitate.

De exemplu, de la o entitate ne-am putea astepta sa furnizeze informatiile privind politicile contabile pentru recunoasterea impozitelor, donatiilor si a altor forme de venituri care nu sunt reciproce.

Atunci când o entitate are operatiuni din strainatate sau tranzactii în valuta într-un volum semnificativ, se asteapta prezentarea politicilor contabile de recunoastere a câstigurilor si pierderilor din variatiile de curs valutar si acoperirea împotriva riscului a acestor câstiguri si pierderi. În situatiile financiare consolidate sunt prezentate politicile utilizate în evaluarea fondului comercial si a interesului minoritar.

O politica contabila poate fi semnificativa datorita naturii operatiilor entitatii chiar daca valorile prezentate pentru perioada curenta sau cele anterioare nu sunt semnificative.

Este, de asemenea, adecvata prezentarea fiecarei politici contabile semnificative care nu este în mod special ceruta de catre Standardele Internationale de Contabilitate, dar selectata si aplicata în conformitate cu paragraful 37.

Entitatea X - Situatia politicilor contabile (extras)Baza întocmirii

Situatiile financiare sunt conforme cu Standardele Internationale de Contabilitate în ceea ce priveste contabilitatea de angajamente. Baza de evaluare aplicata este costul istoric ajustat pentru reevaluarea activelor.

Situatiile financiare au fost întocmite pe baza continuitatii activitatii si politicile contabile au fost consecvent aplicate în perioada.

Caracteristici calitative ale raportarii financiareParagraful 37 al Standardului International de Contabilitate (IPSAS 1)

cere elaborarea unor politici contabile care sa ofere siguranta ca situatiile financiare ofera informatii care îndeplinesc un numar de caracteristici calitative.

Caracteristicile calitative sunt acele atribute care fac informatia oferita de situatiile financiare utila utilizatorilor. Cele patru caracteristici calitative principale sunt inteligibilitatea, relevanta, credibilitatea si comparabilitatea.

Comparabilitatea

Informatiile din situatiile financiare sunt comparabile atunci când utilizatorii pot identifica asemanarile si deosebirile dintre acele informatii si informatii din alte rapoarte.

Comparabilitatea se aplica la:• Compararea situatiilor financiare ale diferitelor entitati; si• Compararea situatiilor financiare ale aceleiasi entitati pe perioade

diferite de timp.O implicatie importanta a caracteristicii comparabilitatii este aceea ca

utilizatorii trebuie sa fie informati privind politicile contabile utilizate la întocmirea situatiilor financiare, modificari ale acestor politici si efectele acestor modificari.

Deoarece utilizatorii doresc sa compare performanta unei entitati pe parcursul timpului, este important ca situatiile financiare sa prezinte suficiente informatii corespondente pentru perioadele anterioare.

Tratamentele contabile necesare la modificarea politicilor contabile:Solutia de baza: imputarea efectelor schimbarii asupra capitalurilor

(„Rezultatului reportat");Solutia alternativa permisa: ajustarea situatiilor economice curente.Este foarte importanta mentionarea în notele explicative a oricaror

modificari ale politicilor contabile, pentru ca utilizatorii sa poata aprecia daca noua politica contabila a fost aleasa în mod adecvat, efectul modificarii asupra rezultatelor raportate ale perioadei si tendinta reala a rezultatelor activitatii persoanei juridice.

Nu sunt considerate modificari ale politicilor contabile:a) adoptarea unei politici contabile pentru evenimente sau tranzactii care

difera ca fond de evenimentele sau tranzactiile produse anterior;b) adoptarea unei politici contabile pentru evenimente sau tranzactii ce nu

au avut loc anterior sau care au fost nesemnificative. Modificarea politicilor contabile aduce dupa sine si actualizarea "manualului de proceduri" care trebuie sa contina acea conceptie contabila care este în functiune si pe fagasul careia se realizeaza contabilitatea curenta.

Optiuni contabileExistenta optiunilor în contabilitate presupune existenta mai multor

politici (în sensul de baze, conventii, metode, reguli sau practici) si/sau tehnici de estimare pentru rezolvarea unei probleme. Optiunea presupune, deci, o alegere.

Alegerea unei politici contabile sau tehnici de estimare, dintre cele acceptate, stabilirea volumului si genului de informatii de furnizat precum si a formei sub care aceste informatii trebuie sa fie prezentate presupun stabilirea, dintre optiunile posibile, a celei ce garanteaza cea mai buna informare (altfel

spus, cea mai sincera) pentru luarea deciziilor. Cea mai benefica informare trebuie sa fie în aceeasi cu cea mai fidela imagine privind pozitia financiara,performantele sau evolutia pozitiei financiare.

Optiunile contabile apar, în mod evident, atât la nivelul conturilor individuale, cât si la cel al conturilor consolidate. Pierre Lassegue procedeaza la un inventar sumar al acestor optiuni în lexicul sau contabil (Lexique Comptabilité, 4 édition, Dalloz, 1998, pg. 380) 3

Exemple de optiuni pentru conturile consolidate: metodele si criteriile de consolidare; tratamentul diferentei din prima consolidare (capitalizarea si amortizarea, durata de amortizare, disparitia imediata prin integrare în rezultatul exercitiului sau în capitalurile proprii); metoda de conversiune a conturilor filialelor straine; prelucrarea diferentelor de conversiune; evaluarea imobilizarilor corporale amortizabile la valoarea de înlocuire; clasificarea cheltuielilor dupa natura sau dupa destinatie; prelucrarea impozitelor amânate etc.

2. GRUPURILE DE SOCIETĂŢI

Grupurile de societati: definitie si tipologie Grupurile de societati: - definitie

Întreprinderile ce doresc sa fie performante au tendinta de a se supune procesului de concentrare industriala si financiara. Acest proces se poate realiza fie în plan vertical, atunci când se urmareste integrarea tuturor fazelor ciclului de productie si desfacere pentru o singura categorie de produse, fie în plan orizontal, atunci când se urmareste integrarea de activitati de natura diferita, complementare sau similare.

Procesul de concentrare se poate realiza prin modalitati economice, juridice si financiare diferite, adesea complementare, prin:

- stabilirea de legaturi cu alte întreprinderi- fuziunea cu alte întreprinderi în vederea realizarii unei entitati unice;- preluarea controlului asupra unor societati existente sau prin crearea de

noi societati, ceea ce conduce la constituirea grupurilor de societati.Grupul de societati reprezinta ansamblul constituit din doua sau mai

multe societati, fiecare cu propria personalitate juridica, dar care sunt supuse unei directii economice unitare asumate de una sau mai multe dintre ele.

Grupurile de societati – tipologie

Grupurile de societati pot fi clasificate în functie de trei criterii:1. structura juridica2. activitate3. localizarea geografica a activitatilor

Tipologia grupurilor în functie de structura juridică Legaturile de capital dintre mai multe societati reprezinta una din

trasaturile ce permit cel mai bine caracterizarea existentei unui grup.Atunci când o societate A detine o participatie, de regula majoritara, într-

o societate B, societatea A este denumita societatea-mama a societatii B iar societatea B este denumita filiala societatii A. La rândul sau, filiala B poate sa detina o participatie majoritara într-o alta societate C. În aceasta situatie, C este filiala societatii B, dar si subfiliala societatii A.

Normele contabile românesti definesc filiala ca reprezentând o entitate aflata sub controlul altei entitati, denumita societate-mama. O societate-mama si filialele acesteia reprezinta un grup de entitati.

Multitudinea legaturilor de capital dintre societati poate sa stea la originea grupurilor formate dintr-un numar mare de societati. De exemplu, unul dintre primele grupuri franceze este Compania Generala a Apelor (Compagnie Generale des Eaux) ale carei conturi consolidate cuprind în jur de 2.500 de societati. Cum unele dintre societatile acestui grup nu sunt consolidate din cauza marimii relativ mici, numarul exact al societatilor filiale si subfiliale este mult mai mare.

Grupurile de societati pot sa existe si în absenta legaturilor de capital. În aceasta situatie, coeziunea dintre societatile ce apartin aceluiasi grup se datoreaza faptului ca:

- actionarul principal al fiecarei societati este aceeasi persoana fizica sau actionarii principali sunt mai multe persoane fizice ce apartin aceleiasi familii

- societatile grupului sunt plasate sub o conducere comuna, chiar daca exista o multitudine de proprietari sau actionari;

- societatile au relatii contractuale foarte strânse care genereaza un comportament de întreprinderi integrate;

- societatile sunt legate prin acorduri de împartire a rezultatelor.Conturile grupurilor organizate în acest fel sunt denumite conturi

combinate. În masura în care nu exista o entitate dominanta, acest tip de conturi permite mentinerea structurii juridice a fiecarei societati. Capitalul, prezentat în conturile combinate, este egal cu suma capitalurilor fiecarei societati.

Un exemplu de conturi combinate este cel al consortiului Eurotunnel, constituit din doua societati: Eurotunnel S.A., societate franceza, si Eurotunnel P.I.c, societate engleza. Desi nu exista relatii de capital între cele doua firme si nici obligatia de a publica aceste conturi, datorita acordurilor financiare si a exploatarii în comun a tunelului de sub Canalul Mânecii, cele doua societati publica conturi combinate.

Tipologia grupurilor în functie de natura activităţii Grupurile de societati mai pot fi caracterizate si în functie de activitatea

desfasurata. Astfel, unele grupuri desfasoara o activitate unica, iar altele dimpotriva, îsi desfasoara activitatea în mai multe sectoare de activitate între care nu exista nici o legatura. Grupurile din ultima categorie sunt denumite grupuri conglomerat.

Tipologia grupurilor în functie de localizarea geografică a localităţilorAnumite grupuri pot fi localizate într-o arie geografica concentrata, la

nivelul unei tari sau a unei regiuni din acea tara. Activitatea desfasurata de astfel de grupuri poate fi structurata sub forma de filiale care, în interiorul unei tari sun dependente de un subholding. În functie de nevoile de gestiune ale grupului, se pot obtine informatii cu privire la activitatea subholding-ului. Dimpotriva, unele grupuri sunt prezente în mai multe tari (grupul Coca-Cola, spre exemplu), adica au un caracter multinational. Aceste grupuri au o tara de origine unde seafla sediul si unde sunt luate deciziile pentru toate societatile.

Societatile (grupurile) multinationaleO societate multinationala reprezinta un ansamblu de societati cu

nationalitati diferite, autonome din punct de vedere juridic, dar care sunt controlate de o societate-mama sau o societate holding.

O societate poate sa devina o societate multinationala prin intermediul investitiilor directe pe care le efectueaza în strainatate. Investitia directa în strainatate se poate realiza atât prin crearea unei filiale în strainatate, cât si prin preluarea de participatii la o societate deja existenta. Investitia directa ofera investitorului posibilitatea de a exercita o influenta reala asupra gestiunii întreprinderii în care face investitia.

Forme ale investitiilor directe în strainatate Constituirea unei filiare comune ( joint-venture) în străinătate

Filiala comuna este o structura juridica distincta creata de cel putin doi parteneri, cu scopul de a realiza împreuna o activitate supusa unui control conjugat (comun). Dupa constituirea filialei comune, fiecare partener îsi mentine atât personalitatea juridica cât si independenta strategica asupra activitatilor pe care le desfasoara , mai putin asupra celor integrate prin structura comuna constituita.

Avantaje ale constituirii unei filiale comune:- în cazul grupurilor de societati mai mici, care pot avea dificultati în

procurarea resurselor necesare pentru finantarea investitiei în strainatate, constituirea unei filiale comune limiteaza importanta investitiei;

- reprezinta o relativa protectie împotriva riscurilor politice si a exproprierilor;

- poate sa creeze un efect de sinergie pentru societatile participante, daca acestea îsi asociaza punctele forte în diferite domenii;

- permite obtinerea avantajelor fiscale acordate societatilor straine;- permite satisfacerea nationalismului local.

Dezavantaje ale constituirii unei filiale comune:- se pot manifesta diferente de management;- imposibilitatea de a mai respecta anumite angajamente luate în

momentul constituirii acesteia: obligatia de a finanta activitatea, exportarea unui anumit procent din productie etc.;

- pierderile obtinute, care pot sa cauzeze mari probleme întreprinderii ce doreste sa se retraga.

Fuziunile şi achiziţiile efectuate in străinătateO cale importanta a cresterii investitiilor directe o reprezinta fuziunile si

achizitiile transfrontaliere. Adesea acestea se realizeaza prin intermediul ofertelor publice de cumparare si a ofertelor publice de schimb, tehnici financiare ce permit restructurarea întreprinderilor fie sub forma amicala, fie sub forma ostila. Pretul este platit sub forma de lichiditati, în cazul ofertei publice de cumparare, fie prin emisiunea de obligatiuni sau actiuni, în cazul ofertei publice de schimb.

Fuziunile si achizitiile prezinta diverse avantaje pentru societatile multinationale, deoarece:

- constituie un mijloc rapid de asimilare de noi tehnologii;- permit realizarea de economii de scara, mai ales în domeniul cercetarii

si dezvoltarii;- elimina riscul valutar ce apare în cazul exporturilor;- atunci când moneda unei tari este slaba, achizitia si fuziunea reprezinta

o modalitate de a cumpara avantajos o întreprindere din acea tara.

Alianţele la nivel internaţionalAliantele internationale se realizeaza sub autoritatea simultana a doua sau

mai multe firme. Acestea pot sa apara atât în domeniul industrial (alianta dintre societatea britanica British Aircraft Corporation si societatea franceza Sud Aviation, creata pentru construirea avionului Concorde, spre exemplu), cât si în domeniul financiar (ca de exemplu alianta dintre MATIF, deutsche Borse London Stock Exchange).

Astfel de aliante reprezinta unul dintre principalii vectori ai mondializarii.

Constituirea de societăţi de capital de riscCapitalul de risc reprezinta o forma particulara de finantare a

întreprinderilor din sectoarele de înalta tehnologie. Aceasta presupune:- punerea la dispozitie a fondurilor proprii necesare prin participare la

capitalul social sau prin subscrierea de obligatiuni convertibile în actiuni, si

- asistenta în materie de gestiune.Crearea unei societati de capital de risc în strainatate poate sa constituie,

pentru marile societati multinationale, un mijloc de acces la tehnologiile avansate. Astfel, se poate coopera cu întreprinderile ce au participat la crearea societatii de capital de risc, se poate aprecia mai bine evolutia anumitor piete, se poate urmari evolutia întreprinderilor inovatoare.

3. METODOLOGIA ÎNTOCMIRIISITUAŢIILOR FINANCIARE CONTABILE

Necesitatea întocmirii situatiilor financiare consolidate.Conditii de întocmire a situatiilor financiare consolidatePentru a aprecia evolutia pozitiei financiare si performantelor societatilor

multinationale este necesar sa se dispuna de situatii financiare consolidate. Acestea sunt elaborate pe baza situatiilor financiare individuale prezentate de fiecare societate a grupului si au drept scop furnizarea de informatii financiare cu privire la grup, ca si cum acesta ar forma o singura entitate.

O entitate trebuie sa întocmeasca situatii financiare anuale consolidate si raport consolidat al administratorilor daca aceasta entitate, denumita societate-mama, este organizata într-unul din tipurile mentionate mai jos, face parte dintr-un grup de entitati si îndeplineste una din urmatoarele conditii:

a) detine majoritatea drepturilor de vot ale actionarilor sau asociatilor într-o alta entitate, denumita filiala;

b) este actionar sau asociat al unei entitati si majoritatea membrilor organelor de administratie, conducere si de supraveghere ale entitatii în cauza (filiala) care au îndeplinit aceste functii în cursul exercitiului financiar, în cursul exercitiului financiar precedent si pâna în momentul întocmirii situatiilor financiare anuale consolidate, au fost numiti doar ca rezultat al exercitarii drepturilor sale de vot;

c) este actionar sau asociat al unei filiale si detine singur controlul asupra majoritatii drepturilor de vot ale actionarilor sau asociatilor acelei filiale, ca urmare a unui acord încheiat cu alti actionari sau asociati;

d) este actionar sau asociat al unei filiale si are dreptul de a exercita o influenta dominanta asupra acelei filiale, în temeiul unui contract încheiat cu entitatea în cauza sau al unei clauze din actul constitutiv sau statut, daca legislatia aplicabila filialei permite astfel de contracte sau clauze;

e) societatea-mama detine puterea de a exercita sau exercita efectiv, o influenta dominanta sau control asupra unei filiale;

f) este actionar sau asociat al unei filiale si are dreptul de a numi sau revoca majoritatea membrilor organelor de administratie, conducere si de supraveghere ale acelei filiale;

g) societatea-mama si filiala sunt conduse pe o baza unificata de catre societatea-mama.

Tipuri de entitati care întocmesc situatii financiare consolidatea) societati comerciale:• societate în nume colectiv;• societate în comandita simpla;• societate pe actiuni;• societate în comandita pe actiuni;• societate cu raspundere limitata;b) societati/companii nationale;c) alte entitati care, potrivit legilor speciale, pot detine participatii în

capitalul altor entitati.O societate-mama este scutita de la întocmirea situatiilor financiare

anuale consolidate daca la data bilantului sau, entitatile care urmeaza sa fie consolidate nu depasesc împreuna, pe baza celor mai recente situatii financiare anuale ale acestora, limitele a doua dintre urmatoarele trei criterii:- total active 17.520.000 euro- cifra de afaceri neta: 35.040.000 euro- numar mediu de salariati în cursul exercitiului financiar: 250

O societate-mama este exceptata de la obligatia elaborarii situatiilor financiare anuale consolidate atunci când ea însasi este o filiala iar propria sa societate-mama este înfiintata în conformitate cu legea româna sau cu legea unui stat membru al Uniunii Europene, în unul din urmatoarele doua cazuri:

a) societatea-mama în cauza detine toate actiunile entitatii exceptate. În acest sens, nu se iau în considerare actiunile la entitatea exceptata, detinute de membrii organelor sale de administratie, conducere sau de supraveghere, în temeiul unei obligatii legale sau prevazute în actul constitutiv sau statut; sau

b) daca societatea-mama în cauza detine 90% sau mai mult din actiunile entitatii exceptate, iar restul actionarilor sau asociatilor entitatii în cauza au aprobat exceptarea.

c) notele explicative la situatiile financiare anuale consolidate ale entitatii exceptate trebuie sa prezinte:

- denumirea si sediul social ale societatii-mama care întocmeste situatii financiare anuale consolidate; si

- exceptarea de la obligatia de a întocmi situatii financiare anuale consolidate si raport consolidat al administratorilor.

Exceptia nu se aplica societatilor-mama ale caror valori mobiliare sunt admise la tranzactionare pe o piata reglementata, în conformitate cu legislatia în vigoare privind piata de capital.

Practica întocmirii situatiilor financiare consolidateElaborarea situatiilor financiare consolidate presupune parcurgerea mai

multor etape:1. Determinarea perimetrului de consolidare si a metodelor de consolidare

utilizate2. Retratarea conturilor individuale pe baza principiilor si metodelor

retinute de grup3. Conversia conturilor societatilor aflate în strainatate în moneda de

consolidare (moneda societatii-mama); aceasta conversie poate sa se efectueze înaintea sau dupa omogenizarea conturilor

4. Cumulul conturilor individuale retratate si convertite5. Eliminarea operatiilor dintre societatile din cadrul grupului (operatii

reciproce si rezultatele interne)6. Partajul capitalurilor proprii si eliminarea titlurilor7. Prezentarea situatiilor financiare consolidate: bilant, cont de profit si

pierdere, note explicative la situatiile financiare consolidate

Determinarea perimetrului de consolidare si a metodelor de consolidare

Perimetrul de consolidare include ansamblul format din societatea consolidata (societatea-mama) si societatile consolidate, respectiv societatile asupra carora aceasta exercita controlul exclusiv, controlul comun (concomitent) sau influenta notabila.

Controlul exclusivSe prezuma existenta controlului exclusiv daca societatea-mama detine,

direct sau indirect, mai mult de jumatate din drepturile de vot ale unei întreprinderi, fara sa se poata demonstra clar, în circumstante exceptionale, ca aceasta detinere nu permite controlul. De asemenea, controlul mai poate exista atunci când societatea-mama, chiar daca detine mai putin de jumatate din drepturile de vot, dispune de:

- puterea de a poseda mai mult de jumatate din drepturile de vot, ca urmare a unui acordcu ceilalti investitori;

- puterea de a conduce politicile financiare si operationale ale întreprinderii, în virtuteaprevederilor contractuale sau statutare;

- puterea de a numi sau revoca majoritatea membrilor consiliului de administratie sau alunui organ echivalent;

- majoritatea drepturilor de vot în consiliul de administratie sau alt organ echivalent.

Inspirate din Directiva a VII-a si normele contabile internationale, normele privind întocmirea situatiilor financiare consolidate din tara noastra mentioneaza ca societatea-mama exercita controlul asupra unei alte societati numita filiala atunci când aceasta:

a) detine majoritatea drepturilor de vot ale actionarilor sau asociatilor într-o alta entitate, denumita filiala;

b) este actionar sau asociat al unei entitati si majoritatea membrilor organelor de administratie, conducere si de supraveghere ale entitatii în cauza (filiala) care au îndeplinit aceste functii în cursul exercitiului financiar, în cursul exercitiului financiar precedent si pâna în momentul întocmirii situatiilor financiare anuale consolidate, au fost numiti doar ca rezultat al exercitarii drepturilor sale de vot;

c) este actionar sau asociat al unei filiale si detine singur controlul asupra majoritatii drepturilor de vot ale actionarilor sau asociatilor acelei filiale, ca urmare a unui acord încheiat cu alti actionari sau asociati;

d) este actionar sau asociat al unei filiale si are dreptul de a exercita o influenta dominanta asupra acelei filiale, în temeiul unui contract încheiat cu entitatea în cauza sau al unei clauze din actul constitutiv sau statut, daca legislatia aplicabila filialei permite astfel de contracte sau clauze;

e) societatea-mama detine puterea de a exercita sau exercita efectiv, o influenta dominanta sau control asupra unei filiale;

f) este actionar sau asociat al unei filiale si are dreptul de a numi sau revoca majoritatea membrilor organelor de administratie, conducere si de supraveghere ale acelei filiale;

g) societatea-mama si filiala sunt conduse pe o baza unificata de catre societatea-mama.

Controlul comun (concomitent)Controlul comun reprezinta împartirea controlului unei activitati

economice în virtutea unui acord contractual.Efectuarea controlului comun presupune existenta unui contract care sa

cuprinda dispozitii referitoare la activitatea, durata, conturile întreprinderii joint-venture aflata sub control comun, numirea membrilor consiliului de administratie, aporturile la capital, împartirea de catre asociati a productiei, cheltuielilor, veniturilor si rezultatele întreprinderii joint-venture. Daca unul dintre membri este desemnat sa administreze întreprinderea jointventure, nu înseamna ca acesta poate sa exercite un control exclusiv, deoarece el actioneazape baza deciziilor acceptate de ceilalti asociati.

Influenta notabila (semnificativa) reprezinta puterea de a participa la deciziile operationale si financiare ale unei întreprinderi, dar fara ca, totusi, sa se exercite controlul asupra acestora. Aprecierea capacitatii unei întreprinderi de a exercita o influenta notabila necesita rationament profesional. Se presupune ca o entitate exercita o influenta semnificativa asupra altei entitati, daca detine

20% sau mai mult din drepturile de vot ale actionarilor sau asociatilor în acea entitate. În acest caz, entitatea care exercita influenta semnificativa este numita investitor.

Influenta notabila se poate manifesta prin:- prezenta în consiliul de administratie sau în alt organ de conducere echivalent- participarea la procesul de luare a deciziilor politice;- tranzactii importante cu întreprinderea în cauza;- schimbul de personal de conducere;- furnizarea de informatii tehnice esentiale.

O entitate la care un investitor exercita o influenta semnificativa asupra politicii sale operationale si financiare este o întreprindere asociata.

Daca o entitate inclusa în consolidare exercita o influenta semnificativa asupra politicii operationale si financiare a unei entitati neincluse în consolidare (întreprindere asociata), în care detine un interes de participare, acel interes de participare se prezinta în bilantul consolidat la elementul "Titluri puse în echivalenta".

Prin interese de participare se întelege dreptul în capitalul altor entitati, reprezentat sau nu prin certificate, care prin crearea unei legaturi durabile cu aceste entitati, sunt destinate sa contribuie la activitatile entitatii.

Detinerea unei parti din capitalul unei alte entitati se presupune ca reprezinta un interes de participare, atunci când depaseste un procentaj de 20%.

Procentajul de control, procentajul de interes si stabilirea metodelor de consolidare

Procentajul de control reprezinta capacitatea întreprinderii consolidante (societateamama) de a controla, direct sau indirect, o societate susceptibila sa intre în perimetrul de consolidare.

Procentajul de control este calculate pe baza drepturilor de vot, fara sa se tina cont de procentajul de capital (cota de participare la capital). Acesta se calculeaza ca raport între drepturile de vot detinute într-o societate si numarul total al drepturilor de vot ale acesteia.

Calculul procentajului de control permite definirea perimetrului de consolidare si a metodei de consolidare utilizata.

Procentajul de interes corespunde cotei-parti pe care o detine societatea-mama, direct sau indirect, în capitalul societatilor din cadrul grupului. Acesta este un element esential în realizarea consolidarii, deoarece sta la baza repartizarii capitalurilor proprii între societateamama si asociatii minoritari.

Prezentarea metodelor de consolidareA. Metoda integrarii globaleConsta în înlocuirea titlurilor de participare din bilantul societatii –mama

cu activele si datoriile filialei, chiar daca societatea-mama nu detine totalitatea titlurilor acesteia. Metoda se utilizeaza atunci când posesia titlurilor de

participare permite societatii-mama sa exercite un control exclusiv asupra unei filiale.

Metoda presupune:- cumularea activelor, pasivelor, cheltuielilor si veniturilor societatii consolidate cu cele ale societatii-mama;- eliminarea operatiilor reciproce;- eliminarea titlurilor de participare detinute de societatea-mama în contrapartida cu cotaparte din capitalurile proprii ale filialei. Aceasta conduce la aparitia urmatoarelor rubrici specifice conturilor consolidate:

a. rezervele consolidate – formate din rezervele societatii-mama si rezervele acumulate de filiala dupa creare sau achizitie;

b. rezultatul consolidat – constituit din rezultatul societatii-mama si cota-parte ce revine societatii-mama din rezultatul filialei

c. interesele minoritare – reprezinta cota-parte din capitalurile proprii ale societatii consolidate ce revine actionarilor, altii decât societatea-mama;

d. diferenta de achizitie (fondul comercial) – reprezinta diferenta dintre pretul de achizitie al titlurilor si cota-parte din valoarea justa a activelor nete ale filialei achizitionate.

Exemplu de integrare globala a unei filiale de catre societatea-mama:Societatea A detine 60% din capitalul societatii B, titlurile de participare

fiind achizitionate de societatea A în momentul înfiintarii societatii B.La 31.12. N bilanturile si conturile de profit si pierdere ale celor doua

societati se prezinta astfel:

Bilant la 31.12.N mii u.m.

A BTitluri de participare BActive diverseDatoriiCapital socialRezerveRezultat

720.0004.080.0002.400.0001.320.000

720.000360.000

-3.600.0001.800.0001.200.000

360.000240.000

Contul de profit si pierdere la 31.12.N mii u.m

A BVenituriCheltuieliRezultat

19.200.00018.840.000

360.000

12.000.00011.760.000

240.000

Integrarea proportionala a societatii B de catre societatea A presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

1. Cumulul conturilor celor doua societati (conturile societatii B sunt cumulate proportional cu cota de participare la capitalul social):

- cumulul bilanturilor:

6.750.000.000 % % 6.750.000.0006.150.000.000 600.000.000

Active diverse Titluri de participare B

= Capital social ACapital social BRezerve ARezerve BRezultat BRezultat ADatorii

1.500.000.000600.000.000600.000.000120.000.000600.000.00060.000.0003.270.000.000

- cumulul conturilor de profit si pierdere:

% = Venituri 30.000.000.000Cheltuieli Rezultat A Rezultat B

29.340.000.000600.000.00060.000.000

2. Eliminarea titlurilor detinute de societatea A la societatea B:780.000.000 % % 780.000.000600.000.000120.000.000 60.000.000

Capital social BRezerve BRezultat B

= Titluri BRezerve consolidateRezultat consolidat

600.000.000120.000.00060.000.000

3. Înregistrarea rezervelor si rezultatului societatii A la rezerve consolidatesi rezultat consolidat:1.200.000.000 % % 780.000.000600.000.000600.000.000

Rezerve ARezultat A

= Rezerve consolidateRezultat consolidat

600.000.000600.000.000

4. Prezentarea bilantului consolidat si a contului de profit si pierdere consolidat:

Bilant consolidat la 31.12.N mii u.mSpecificare elemente ValoriActive diverseDatoriiCapital socialRezerve consolidate (600.000 +120.000)Rezultat consolidat (600.000 + 60.000)

6.150.0003.270.0001.500.000720.000660.000

Contul de profit si pierdere consolidate la 31.12.N mii u.m.Specificare elemente ValoriVenituriCheltuieliRezultat consolidat

30.000.00029.340.000660.000

C. Metoda punerii în echivalentaSe aplica întreprinderilor asupra carora societatea-mama nu exercita decât

o influenta notabila (semnificativa).Punerea în echivalenta consta în substituirea valorii contabile a titlurilor

detinute de societatea consolidata cu partea ce-i revine acesteia din capitalurile proprii ale societatii consolidate.

Metoda nu presupune cumularea bilanturilor si conturilor de profit si pierdere. Partea ce revine societatii consolidante din rezultatele obtinute de întreprinderea asociata dupa achizitionarea titlurilor este înscrisa în:

- contul de profit si pierdere, pentru partea corespunzatoare beneficiului sau pierderii realizate în timpul exercitiului;

- rezerve consolidate, pentru beneficiile din exercitiile anterioare.De asemenea, în contul de profit si pierdere consolidat, partea ce revine

societatii consolidante din rezultatul societatii consolidate este evidentiata la rubrica Cota-parte din rezultatul societatilor puse în echivalenta.

Exemplu:Reluam exemplul prezentat la metoda integrarii proportionale, dar

presupunem ca societatea B este controlata de un alt asociat care detine 55% din drepturile de vot. În aceste conditii, societatea A nu exercita decât o influenta notabila asupra societatii B.

Consolidarea societatii B prin punere în echivalenta presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

1. Înlocuirea valorii contabile a titlurilor de participare cu cota-partecorespunzatoare din capitalurile proprii (înlocuirea titlurilor de participare cu

titlurile puse în echivalenta):

Titluri puse în echivalenta = % 780.000.000 Titluri B

Rezerve consolidate Rezultat consolidat

600.000.000120.000.00060.000.000

2. Înregistrarea cotei-parti ce-i revine societatii A din rezultatul societatii B:Rezultat consolidat = Cota-parte din rezultatul

societatilor puse în echivalenta60.000.000

3. Înregistrarea rezervelor si rezultatului societatii A la rezerve consolidate si rezultat consolidat:1.200.000.000 % % 780.000.000600.000.000600.000.000

Rezerve ARezultat A

= Rezerve consolidateRezultat consolidat

600.000.000600.000.000

4. Prezentarea bilantului consolidat si a contului de profit si pierdereconsolidat:

Bilant consolidat la 31.12.N mii u.m.

Specificare elemente ValoriActive diverseTitluri puse în echivalentaDatoriiCapital socialRezerve consolidate (600.000 +120.000)Rezultat consolidat (600.000 + 60.000)

4.650.000780.0002.550.0001.500.000720.000660.000

Contul de profit si pierdere consolidat la 31.12.N mii u.m.

Specificare elemente ValoriVenituriCota-parte din rezultatul societatilor puse în echivalentaCheltuieliRezultat consolidat

24.000.00060.000.00023.400.000600.000

4.BILANTUL CONTABIL

JUDETUL BISTRITA-NASAUD FORMA DE PROPRIETATE SA 34SC COMELF SA BISTRITA CONSTRUCTIISTR INDUSTRIEI NR 4J 06/2/1991

BILANTincheiat la data de 31 decembrie 2008

LEINrrd

Sold la

începutul

anului

31.12.2008

A B 1 2A.ACTIVE IMOBILIZATE

I.IMOBILIZARI NECORPORALE

1.Cheltuieli de constituire(ct.201-2801) 012.Cheltueli de dezvoltare(ct.203-2803-2903) 023.Concesiuni,brevete,licente,marci,drepturi si active similare si alte imobilizari necorporale(ct.205+208-2805-2808-2905-2908)

03 116184 152674

4.Fond comercial(ct.2071-2807-2907) 045.Avansuri si imobilizari necorporale in curs de executie( ct. 233+234-2933)

05 4280

TOTAL:(rd.01 la 05) 06 120464 152674

II.IMOBILIZARI CORPORALE

1.Terenuri si constructii(ct.211+212+2811-2812-2911-2912)

07 14889798 14794455

2.Instalatii tehnice si masini(ct.213-2813-2913) 08 11926538 14266015

3.Alte instalatii,utilaje si mobilier(ct.214-2814-2914)

09 47062 35932

4.Avansuri si imobilizari corporale in curs de executie ( ct. 231+232-2931)

10 2777582 1540133

TOTAL:(rd.07 la 10) 11 29640980 30636535

III.IMOBILIZARI FINANCIARE

1.Actiuni detinute la entitatile afiliate (ct.261-2961)

12

2.Imprumuturi acordate entitatilor afiliate (ct.2671+2672-2964)

13

3.Interese de participare(ct.263-2962) 14 66600

4.Imprumuturi acordate entitatilor de care compania este legata in virtutea intereselor de participare (ct.2673+2674-2965)

15

5.Investitii detinute ca imobilizari(ct.265-2963) 16 10182 10182

6.Alte imprumuturi(ct.2675*+2676+2678*+2679*-

17 1031588 1188960

2966*-2968*) TOTAL:(rd.12 la 17) 18 1041770 1265742

ACTIVE IMOBILIZATE-TOTAL(rd.06+11+18) 19 30803214 32054951

LEINrrd

Sold laînceput

ulanului

31.12.2008

A B 1 2B.ACTIVE CIRCULANTE

I.STOCURI

1.Materii prime si materiale consumabile (ct. 301 + 3021 +3022+3023+3024+3025+3026+3028+/308+351+358+381+/-388-391-3921-3922-3951-3958-398)

20 7654793 7269267

2.Productia in curs de executie(ct.331+332+341+/-3481 + 3541-393-3941-3952)

21 10258707

6918453

3.Produse finite si marfuri(ct.345+346+/-3485+/-3486 +3545+3546+356+357+361+/-371+/-378-3945-3946-3953-3954-3956-3957-396-397-4428)

22 3613296 4419385

4.Avansuri pentru cumparari de stocuri(ct.4091) 23 398952 10949

TOTAL:(rd.20 la 23) 24 21925748

18618054

II.CREANTE

1.Creante comerciale(ct.2675*+2676*+2678*+2679*-2966*-2968*+4092+411+413+418-491)

25 14669537

13694962

2.Sume de incasat de la entitatile afiliate (ct.4511+4518-4951)

26

3.Sume de incasat de la entitatile de care compania este legata in virtutea intereselor de participare (ct.453-495*)

27

4.Alte creante(ct.425+4282+431+437+4382+441+4424 +4428+444+445+446+447+4482+4582+461+473-496+5187)

28 1595789 1334218

5.Capital subscris si nevarsat(ct.456-4953) 29TOTAL:(rd.25 la 29) 30 1626532

615029180

III.INVESTITII FINANCIARE PE TERMEN SCURT

1.Actiuni detinute la entitatile afiliate (ct.501-591) 312.Alte investitii pe termen scurt (ct.505+506+508-595-596-598+5113+5114)

32

TOTAL:(rd.31+32) 33 0 0

IV.CASA SI CONTURI LA BANCI (ct.5112+5121+5124+5311+5314+5321+5322+

34 1784301 4888064

5323+ 5328+5411+5412+542)ACTIVE CIRCULANTE-TOTAL(rd.24+30+33+34)

35 39975375

38535298

C.CHELTUIELI IN AVANS(ct.471) 36D.DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADADE UN AN1.Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni, prezentandu-se separat imprumuturile din emisiunea de obligatiuni convertibile( ct. 161+1681-169)

37

2.Sume datorate institutiilor de credit (ct.1621+1622+ 1624+1625+1627+1682+5191+5192+5198)

38 14617381

20296346

3.Avansuri incasate in contul comenzilor(ct.419) 39 3283212 5443136

4.Datorii comerciale - furnizori (ct.401+404+408) 40 12972408

8764399

5.Efecte de comert de platit(ct.403+405) 41 LEI

Nrrd

Sold laînceput

ulanului

31.12.2008

A B 1 26.Sume datorate entitatilor afiliate (ct.1661+1685+2691+ 4511+4518)

42

7.Sume datorate entitatilor de care compania este lagata in virtutea intereselor de participare (ct.1663+1686+2692 +453***)

43

8.Alte datorii,inclusiv datorii fiscale si alte datorii pentru asigurarile sociale(ct.1623+1626+167+1687+ 2698+421 +423+424+426+427+4281+431+437+4381+441+4423+ 4428 +444+447+4481+4551+4558+456+457+4581+462+ 473+509+5186+5193+5194+5195+5196+5197)

44 3924531 3242882

TOTAL:(rd.37 la 44) 45 34797532

37746763

E.ACTIVE CIRCULANTE,RESPECTIV DATORII CURENTE

46 5177843 788535

F.TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE (rd.19+46)

47 35956018

32843486

G.DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA MAI MARE DE UN AN1.Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni, prezentandu-se separat imprumuturile din emisiunea de obligatiuni convertibile(ct.1614+1615+1617+1618+1681-169)

48

2.Sume datorate institutiilor de credit (ct.1621+1622+

49 3546408 804678

1624 +1625+1627+1682+5191+5192+5198)3.Avansuri incasate in contul comenzilor(ct.419) 504.Datorii comerciale - furnizori (ct.401+404+408) 515.Efecte de comert de platit(ct.403+405) 526.Sume datorate entitatilor afiliate(ct.1661+1685+2691 +4511+4518)

53

7.Sume datorate entitatilor de care compania este legata in virtutea intereselor de participare (ct.1663+1686+2692 +453***)

54

8.Alte datorii,inclusiv datorii fiscale si alte datorii pentru asigurarile sociale (ct.1623+1626+167+1687+2698+421 +423+424+426+427+4281+431+437+4381+441+4423+ 4428+444+446+447+4481+4551+4558+456+457+4581 +462+473+509+5186+5193+5194+5195+5196+5197)

55 0 0

TOTAL:(rd.48 la 55) 56 3546408 804678

H.PROVIZIOANE

1.Provizioane pentru pensii si obligatii similare ( ct.1515)

57

2.Provizioane pentru impozite (ct.1516) 583.Alte provizioane ( ct.1511+1512+1513+1514+1518)

59 974230 1171668

TOTAL (rd.57+59) 60 974230 1171668

I.VENITURI IN AVANS

1.Subventii pentru investitii ( ct.131+132+133+134+138)

61 25039

2.Venituri inregistrate in avans ( ct.472) 62 LEI

Nrrd

Sold laînceput

ulanului

31.12.2008

A B 1 2TOTAL (rd.61+62) 63 25039 0

I.CAPITAL SI REZERVE

J.CAPITAL

1.Capital subscris varsat(ct.1012) 64 13579505

13579505

2.Capital subscris nevarsat(ct.1011) 653.Patrimoniul regiei(ct.1015) 66Total ( rd. 64 la 66) 67 1357950

513579505

II.PRIME DE CAPITAL(ct.104) 68III.REZERVE DIN REEVALUARE(ct.105) 69 7427365 7427365

IV.REZERVE

1.Rezerve legale(ct.1061) 70 1035018 1141493

2.Rezervele statutare sau contractuale(ct.1063) 713.Rezervele reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare ( ct.1065)

72

4.Alte rezerve(ct.1068) 73 2976757 5115481

Actiuni proprii ( ct.109) 74Total (rd.70 la 73-74) 75 4011775 6256974

V.REZULTATUL REPORTAT(ct.117)

Sold C 76 1622835 1622835

Sold D 77VI.REZULTATUL EXERCITIULUI(ct.121)

Sold C 78 5082612 2086936

Sold D 79Repartizarea profitului(129) 80 288712 106475

TOTAL CAPITALURI PROPRII(rd.67+68+69+75+76-77+ 78-79-80)

81 31435380

30867140

Patrimoniul public(ct.1016) 82TOTAL CAPITALURI(rd.81+82) 83 3143538

030867140

DIRECTOR GENERAL DIRECTOR ECONOMICing.STOIAN DORIN ec.POP STEFAN

5. NOTE EXPLICATIVELA SITUAŢIILE FINANCIARE