Valorificarea Potentialului Turistic Al Judetului Caras-Severin

7/29/2019 Valorificarea Potentialului Turistic Al Judetului Caras-Severin

1/9

Academia de Studii EconomiceFacultatea de Comert

Specializarea Merceologie

Valorificarea potentialului turistical judetului

Caras Severin

Autor:

Anul IV, Seria A, Grupa 509

Bucuresti


2/9

2007

Cuprins

1. Localizarea si caracterizarea zonei..pagina 32. Prezentarea si evaluarea potentialului turistic.pagina 3

3. Componenta naturala...........................pagina 3-4

4. Componenta antropica.pagina 4-5

5. Oferta de servicii..................pagina 5-66. Previziunea evolutiei viitoare...................pagina 7

7. Propuneri si solutii ...................pagina 7-8

8. Bibliografie...pagina 9

2


3/9

1. Localizarea si caracterizarea zonei

Situat in partea de sud-vest a Romaniei, Judetul Caras-Severin are suprafata de 8514 kmp,

fiind al treilea judet din tara ca marime. Relieful sau variat este dominat de munti (64,4% dinsuprafata). Caras-Severinul este al doi-lea judet al Romaniei prin bogatia fondului forestier, practic

fiecarui locuitor ii revine un hectar de padure.

Limitele judetului, in cea mai mare parte conventionale, il despart de vecinii sai care sunt: la

sud si sud-vest Iugoslavia, nord-vest judetul Timis, nord-est judetul Hunedoara, la est judetul Gorj,iar la sud-vest judetul Mehedinti.

Populatia judetului atinge 376.347 locuitori, majoritatea apartinand localitatilor urbane

(56,4%). Predomina populatia romaneasca (86,56%), dar in Caras-Severin traiesc reprezentanti apeste 30 de etnii, ca intr-o adevarata mica europa. Judetul Caras-Severin are doua municipii: Resita,

resedinta judetului si Caransebes, 6 orase: Anina, Baile Herculane, Bocsa, Moldova-Noua, Oravita,Otelu-Rosu si 69 comune cu 288 sate.

Economia este industrial-agrara, traditiile cele mai importante si cunoscute peste granitele

tarii apartinand industriei miniere, siderurgiei, constructiilor de masini, exploatarii lemnului, dar nu

mai putin agriculturii si turismului.

Principalele cai de acces sunt reprezentate prin Aeroportul Caransebes si Drumul EuropeanE70. Alte legaturi, cu si dintre localitatile judetului se fac fie auto fie feroviar. Un alt mod utilizat de

transport este cel feroviar - atat pentru persoane cat si pentru marfa. Transportul auta este asigurat

de 4 firme: Auto Nero S.A. in Oravita, Birzava S.A. - Bocsa - Bistra S.A. Mehadia si TransmontanaS.A. in Resita.

Doua firme din Resita asigura care de expeditii: S.C. Niador Trans S.A. si Topa Transped Int.

2. Prezentarea si evaluarea potentialului turistic

Juetul Caras Severin este o zona foarte apreciata, oferind conditii optime pentru odihna sisporturi de iarna. Cuprinde masivele Muntele Mic, Tarcu, Godeanu, precum si Culoarele Timis si

Bistra. Functia turistica este destul de complexa, fiind reprezentata prin: turismul montan (drumetie,

cunoastere, alpinism); sporturi de iarna (Muntele Mic); odihna si recreere (in toti muntii si indeosebi

pe Bistra Marului, cu lacul si Complexul Scorillo); vanatoare si pescuit sportiv; turism itinerant cuvalente culturale; agroturism (satul Marga). Aceasta zona este accesibila de pe E70 cu telescaunul

(Muntele Mic), din culoarul Bistrei sau de pe Valea Cernei (Muntii Godeanu).

2.1. Componenta naturala

Clima este de tip continental-moderat cu influente submediteraneene. Temperatura medieanuala variaza in functie de altitudine, inregistrandu-se astfel 10-11 grade Celsius in zona deluroasa

si de campie si 4-9 grade Celsius la munte. precipitatiile cresc de la 700 mm/mp in zonele joase la

1400 mm/mp in Muntii Tarcu si Godeanu.

Relieful. Din punct de vedere geografic, in judetul Caras-Severin se afla toate cele trei trepte

clasice, predominand insa relieful muntos care ocupa 65% din teritoriu, fiind reprezentat de Muntii

Banatului, Muntii Tarcu-Godeanu si Muntii Cernei. De aceea el poate fi considerat ca fiind un judet

3


4/9

de munte. Relieful muntos creste in altitudine de la vest spre est, culminand in Muntii Godeanului,

cu inaltimile lor de 1600-2200 m, se ridica cu mult deasupra partii sudice a Muntilor Poiana Rusca

si a muntilor Semenic, Almaj, Locvei, Aninei, si Dognecei, care au inaltimi cuprinse intre 600 si1400 m. Acesti munti sunt separati de culoarele depresionare Bistra si Timis-Cerna. Spre vest se

intind Dealurile Oravitei, Doclinului si Sacos-Zagujeni, precum si o portiune restransa a Campiei

Timisului. Cea mai mica altitudine a judetului se gaseste in zona localitatii Drencova, fiind de cca.

76 m iar maximul se inregistreaza in Varful Gugu din muntii Godeanu la 2.291 m.

Pesterile sunt o alta atractie a judetului Caras-Severin. Pesterile Comarnic (6000 m - unadintre cele mai lungi din tara), Popovat etc., care sunt declarate rezervatii speologice, prezentand un

interes stiintific deosebit. Impresioneaza varietatea formatiunilor stalagmitice si stalactitice din

golul subteran.

Zonele montane - indeosebi Muntii Semenicului si Muntele Mic - ofera satisfactii turistilor,

in toate anotimpurile. Semenicul este unul dintre putinele locuri din tara in care zapada persista 5-6

luni pe an (din noiembrie pana in aprilie), de aceea aici se pot practica sporturile de iarna si mai ales

schiul. In imprejurimile Semenicului, alte statiuni precum Crivaia, Trei Ape, satele turistice Garanasi Brebu Nou sunt mult cautate de turisti.

Potentialul turistic zona turistica Valea-Cernei prezinta un interes deosebit prinpotentialul turistic si balneoclimatic de care dispune. Zona prezinta un traseu turistic linear de laBaile Herculane, care constituie baza de plecare in lungul vaii raului Cerna. Diferenta mare de nivel

de la izvoarele Cernei pana la confluenta cu raul Belonca a imprimat raului un curs rapid care a

sapat adanc in masivele stancoase pe care le strabate. Puncte de interes turistic: Sapte Izvoare,Crucea Ghizelei, Izvoarele Cernei si circa 40 de pesteri. Aceasta valoare turistica ar putea creste

prin crearea unei baze materiale adecvate, in prezent vizitarea ei fiind dificila.

2.2 Componenta antropica

Traditii si mestesuguri. Desi este o zona in care predomina populatia urbana traditiile inca

se mai pastreaza. Identitatea nationala este bine definita iar obiceiurile ancestrale inca se respecta.

Astfel in zona Banatului sunt respectate doua sarbatori specifice: Ruga Banateana sau Nedeea siPraznicul. Cele doua sarbatori se tin in zilele sfinte - de obicei atunci cand este si hramul bisericii.

Ruga banateana este o serbare care in trecut se intindea pe durata a trei zile in care se primeau

invitati si se iesea la joc; echivaleaza ca importanta cu Craciunul sau Pastele. Sarbatoarea se tinesi in orasele mari unde formatiile de muzica traditionala au fost inlocuite cu trupe dance. Praznicul

nu are caracter festiv, prin el se aduce un omagiu in familie celor decedati.

Teatre, galerii de arta si muzee. Teatrul G.A. Petculescu- Resita, Tetrul vechi MihaiEminescu (primul teatru zidit din S-E Europei) - Oravita, Galerii de Arte - Calem SNC Oravita,

Muzeul Colectia Bibliotecii Seminarului Teologic Ortodox Caransebes, Colectia de Arta Veche

Bisericeasca Resita, Colectia de Minerologie estetica a fierului Constantin Gruescu, Ocna de

Fier, Expozitia arheologica tibiscum Caransebes, Expozitia permanenta de Istoria Farmaciei

Montanistice Banatene, Oravita, Muzeul Banatului Montan Resita, Muzeul de Etnografie si alRegimentului de Granita - Caransebes, Muzeul de istorie a Clisurii Dunarii - Moldova noua,

Muzeul de Istorie si a Teatrului orasului Oravita, Muzeul Locomotivelor cu abur, Resita MuzeulSatesc Mehadia, Muzeul Statiunii Baile Herculane, Baile Herculane,

Edificii religioase. Biserici crestine baptiste - 115 locasuri; Biserica Catolica - Baile

Herculane; Manastirea Armenis.

Monumente de arhitectura. Ruinele cetatii feudale Mehadia, Teatrul Vachi din Oravita,

Cetatea Buza Turcului - Bocsa, Castrul roman - Centum Putei, Surduc-Banat, Statuia lui Hercules si

complexl balnear - Baile Herculane, Ruinele cetatii Carasova.

4


5/9

Se observa ca judetul are un mare potential turistic si foarte multe puncte de interes, insa o

mare parte sunt insuficient exploatate si promovate. In urma unei serii de investitii in infrastructuri

si actiuni publicitare, s-ar putea atrage un numar mult mai mare de turisti, atat romani cat si straini.

3. Oferta de servicii

Zona turistica Semenic a fost creata pentru practicarea sporturilor de iarna, fiind amplasata peplatoul Muntilor Semenic la circa 1.400 m altitudine si la o distanta de 35 km de Municipiul Resita.

Se afla amenajate partii de schi cu diferite grade de dificultate, teleschi si babyschi.

Zona turistica a Vaii Cernei este caracterizata prin varietatea si pitorescul peisajului Parcului

National Domogled - Valea Cernei, bogatia faunei si a florei cu specific mediteranean, existenta

apelor minerale termale, ceea ce face ca aceasta zona sa fie de prima importanta in cadrul turismuluiintern, datorita in special statiunii balneoclimaterice Baile Herculane. Factorii naturali de cura de la

Baile Herculane: apele minerale termale sulfuroase, clorurate, sodice, calcice, magnezice,

oligominerale, hipotone, climatul bland, influentele submediteraneene si aeroionizarea negativa

ridicata au efecte beneficie asupra organismului uman.

Zona turistica a Muntilor Aninei cuprinde chei de o frumusete salbatica si statiuni turistice.

Dintre acestea din urma se remarca statiunea turistica Marghitas, cu lacurile de acumulare Buhui siMarghitas, pestera Buhui, cea mai mare din judetul Caras-Severin (peste 7 km lungime), CheileMinisului cu Izbucul si Cascada Bigar. Se remarca apoi, Cheile Nerei - Beusnita, rezervatii naturale

integrate in parcul national cu acelasi nume. Obiectivele turistice sunt: Lacul Dracului, Beusnita cu

cascadele sale si Lacul Ochiu Bei. Tot in aceasta zona de calcare, in Cheile Carasului se afla PesteraComarnic (6.000 m - una dintre cele mai lungi din tara), Pestera Popovat. Acestea sunt declarate

rezervatii speologice, prezentand un interes stiintific deosebit. Impresioneaza varietatea

formatiunilor stalagmitice si stalactitice din golul subteran. Cheile Girlistei reprezinta o subzonafoarte bogata in obiective de mare atractie turistica.

Zona turistica a Portilor de Fier cuprinde o buna parte din cel mai spectaculos defileu -

Clisura Dunarii. Dunarea - fluviul care isi are originile in Muntii Padurea Neagra din Germania si

strabate Austria, Slovacia, Ungaria, Iugoslavia, intra in Romania in dreptul localitatii Bazias, dinjudetul Caras-Severin. Aici se desfasoara Rezervatia Valea Mare din Parcul National al Portilor de

Fier si se gasesc rezervatiile arheologice de la Pojejena, Gornea, Liubcova, Divici.

Zona turistica Muntele Mic cuprinde domeniile schiabile de pe Muntele Mic,Tarcu, Godeanu si microzona statiunii Poiana Marului.

Tabelul. 1 Structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica, pentru anii 2000 si 2004

Anii 2000 2004

TOTAL 73 95

Hoteluri si moteluri 23 20

Hanuri turistice 0 1Cabane turistice 12 9

Campinguri si unitati tip casuta 0 2

Vile turistice si bungalouri 9 16

Tabere de elevi si prescolari 9 7

Pensiuni turistice urbane 10 21

Sate de vacanta 0 0

Pensiuni turistice rurale 10 14

Hoteluri pentru tineret 0 1

5


6/9

0 0

Popasuri turistice 0 4

Spatii de cazare pe nave 0 0

Tabelul 2. Locuri in structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica pe tipuri destructuri in perioada 2002-2006

Locuri de cazare oferite turistilor pe tipuri de structuri de primire turistica (nr. locuri)

2002 2003 2004 2005 2006

TOTAL 4901 4929 5192 5186 5420

Hoteluri 3778 3778 3702 3520 3430

Hosteluri 0 23 44 55 78

Moteluri 168 168 174 181 181

Hanuri 0 0 10 10 18

Vile turistice 106 106 127 180 212

Cabane turistice 247 261 280 210 186

Pensiuni urbane 124 130 245 301 409Pensiuni rurale 27 35 100 180 213

Camping-uri 0 0 40 94 132

Popasuri 0 0 50 70 130

Sate de vacanta 0 0 0 0 0

Bungalouri 0 0 0 0 0

Tabere elevi/prescolari 437 420 420 395 369

Casute turistice 0 0 0 0 0

Sursa: Breviar Statistic Turismul Judetului Caras Severin editia 2006

Numarul total de locuri de cazare a crescut din 2002 cu aproximativ 10%, realizandu-se sirestructurari pe tipuri de unitati de cazare. Locurile in hoteluri au scazut cu acelasi procentaj de

10%, in timp ce si-au facut aparitia hostelurile, hanurile, camping-urile, popasurile si s-au inmultit

vilele turistice, pensiunile urbane si rurale.

Capacitatea de cazare existenta reprezinta numarul de locuri de cazare de folosinta turisticainscrise in ultimul act de receptie, inclusiv paturile suplimentare ce sepot instala la nevoie.

Capacitatea de cazare in functiune reprezinta numarul de locuri de cazare puse la dispozitia

turistilor de catre structurile de primire tinand cont de numarul de zile cand sunt deschise (se excludlocurile in camerele inchise temporar).Se observa ca numarul de locuri a suferit o scadere din 2001

pana in 2003, urmand ca in 2004 sa aiba o usoara ascensiune urmata de alta scadere.

In urma unei priviri de ansamblu, remarcam ca in privinta capacitatii existente de cazarevorbim de o scadere de peste 20%. Capacitatea in functiune de asemenea urmareste un trend

descendent, alaturi de numarul de sosiri si numarul de innoptari care scade lent.

4. Previziunea evolutiei viitoare

6


7/9

Tabelul 5. Numar de sosiri in judetul Caras Severin in perioada 2002-2006

Sosiri ale turistilor in structuri de primire turistica cu functiuni decazare turistica, pentru judetul Caras Severin

2002 2003 2004 2005 2006

Total 100552 105988 103613 95719 108043Romani 93738 99497 97511 88884 102243

Straini 6814 6491 6102 6835 5800

Se observa pentru 2006 o crestere a numarului total de turisti, fata de anul 2002, insa aceasta

tendinta se aplica numai pentru turistii romani. Cresterea a fost de la 93738 la 102243, in timp ce

strainii au frecventat in numar mai mic judetul Caras Severin, numarul lor scazand de 6814, la 5800,scadere de aproximativ 17%.

In viitor numarul turistilor va creste de la 108043 in 2006 la 113150 in 2009, in special datorita

intrarii Romaniei in Uniunea Europeana si facilitarii trecerii granitelor. Datorita nenumaratelor

atractii, putem aprecia ca in principal turistii din tarile vecine Romaniei, si in special cele din partea

de sud-vest vor vizita judetul, respectiv turisti din Ungaria, Iugoslavia, Bulgaria.Se apreciaza ca si tranzitul turistilor romani va creste, dovada fiind si ascensiunea din ultimul

an, desi anterior acestei ascensiuni ne-am confruntat cu o scadere pe durata a cativa ani.

5. Propuneri si solutii de valorificare a judetului Caras Severin

Judetul Caras Severin are un potential turistic foarte ridicat, prin prisma tuturor elementelor

ce se constituie in veritabile atractii: resurse naturale, relief, hidrografie, pesteri, peisaje, izvoare

termale, mestesuguri, traditii si monumente. Pentru a putea aduce un numar mare de turisti zonei,judetul are nevoie de o noua infatisare, de investitii in infrastructura, in curatenie, si mai ales in

promovare. Exista o serie de masuri care se pot lua pentru valorificarea potentialului:

- Extinderea bazei materiale: numarul de unitati este relativ mic si putin diversificat, crearea de noi

hoteluri, moteluri si pensiuni in zone de interes ar putea duce le cresterea numarului de turisti in

zona. Construirea unitatilor de cazare cu 4 si 5 stele pentru atragerea turistilor straini, mai ales din

Bulgaria, Iugoslavia, Ungaria, datorita facilitarii accesului in tara dupa aderarea la UniuneaEuropeana Cresterea numarului de popasuri este bine venita pentru calatorii in tranzit care ar putea

fi clienti ai unitatilor turistice.

- Turismul va putea deveni una dintre ramurile economiei cele mai importante ale judetului daca va

beneficia de un volum insemnat de investitii in infrastructura, daca raporturile intre cantitatea

seviciilor si pret se va imbunatati. Trecerea in sectorul privat a majoritatii unitatilor de cazare

deschide perspectiva unor investitii semnificative, inclusiv straine in acest domeniu de o importantadeosebita. Majoritatea unitatilor de cazare sunt vechi si nu au beneficiat de imbunatatiri pentru mult

timp.

- Se poate lua in calcul modernizarea statiunilor balneare existente pentru a face fata cererii

turistilor straini. In aceasta directie, modernizarea si tranzitul catre ideea de SPA (sanus per aquam)

poate constitui o adevarata atractie

7


8/9

- In judetul Caras Severin exista o multitudine de edificii religioase. Se poate implementa

dezvoltarea turismului religios, cu pelerinaje lungi, imbinate cu tranzitarea judetului.

- Modernizarea drumurilor existente este de mare necesitate, pentru a facilita accesul catre si ininteriorul judetului.

- Crearea de statiuni montane, necesare pentru locuitorii si sportivii judetului, dar si pentru turistii

interesati. Muntii Semenic ofera conditii foarte bune in acest sens.

- Colaborarea cu zona aflata in nordul Bulgariei, pentru dezvoltarea turismuluischimb deexperienta, atragere de investitori, training (management, personal, medical etc). Dezvoltarea

relatiilor dintre agentiile de turism este principala metoda pentru promovarea turismului.

- Organizarea unor programe turistice si evenimente in statiunile si orasele din judet.

8


9/9

Bibliografie

1. Breviar Statistic Turismul Judetului Caras Severin editia 2006

2. *** - www.insse.ro3. Revista Expert Traveler noiembrie 2006

4. Orasele Romaniei Gh. Vlasceanu, I. Ianos, Casa Editoriala ODEON, Bucuresti, 1998

9
http://www.insse.ro/http://www.insse.ro/

Documents

Valorificarea Potentialului Turistic Al Judetului Caras-Severin