Sibiu — "Palatul imperial":

împăratul- iulian v» o pădure de '

- Neştiinil că Iulian intîiul se aflâ In Scvllla, mal zilele trecute, poliţia român3 I-a dat pe "împăratul romilor de preţul tlnden l"în urmărire generală po ţar3, majastatea sa fiind acuzat de implicare fh afacerea nămolului aurifer »1 a cuprului electrolitic de la Ziatna. întors Ia Sibiu, iulian întiiul a declarat: «Vreau anchetă Ia nivel de împăraţi Am solicitat doi director! de la Direcţia Generală pentru cercetări penale din Bucureşti!" In ce priveşte solicitarea alteţei salo vizînd înapoierea de la buget n sumelor încasate, de stat de la „Caritas", Iulian I a. precizat: “Aştept o confirmare dln 'partea doamnei avocat Pau. la lacob care a avut pe rol şi cazul lui Nicu Ceauşescu. Dacă va fi cazul, voi angaja o pădure do avocaţi", t a care un ga­zetar mai curios a lansat nevinovata întrebare: "Cu uscături cu tot, împărate?" (r, v )

— ;---- :----- ;—:----- --------- —t ------------------- ~ ----- :----- ----- ---- ■— .....--»• r - - • ------

SU M A R I• Âcjendci/2• Roza vînlurilor'3 '

• Satul în Iranzitie 4

O Via|a politica/5

• Woek-end/6• Oiverse'7• Pub!icîtate:'8*9-10-11

• Sport/12 ISSN 1220-3203 ANUL VI NR. 1144

SÎMBATA LUNI 28-30 MAI 1994

12 PAGINI 100 LEI

. Vreme Instabilă In prima parte a zilei,; cînd Vor cădea averse de ploaie însoţite de descărcări . electrice, apoi se va ameliora treptat Vînd slab Ia moderat din NV, temperatura în scădere- Ma­ximele In Jur. de 20 grade. In continuaro vreme frumoa­să dar răcoroasă. Ieri, la ora 12, la Cluj-Napoca erau 22 grade. (Carol Pavai, meteo­rolog de serviciu).

VOR CREŞTE SAU ; m M M e ?Ion GOIA

r x «iri bctonilris 1990, cind'- a Început -roşă-numltaf Uherah'a- l ) r e a preţurilor, .în ’ societatea românească au apărut feno-

nieno nettiaiînt Unite, care ,au .deteriorat nivelul de trai. Pe fondul scăderii la aproximativ 5o_ Ia sută o producţiei :indust triale/ în contextul mlucorii săptăminii de, lucru la. 5 zile, a creştcrli Jafului, preţurile au urcat continuu; In rea mai mare part* nejusUficat. Aşa s n. ajuns .ca la ora actuală.i. preţurile buiniriiOr de consum şi (Grifele sei vîciilor prestate - populaţiei să fie de pfcste 63 de ori Miperioaie- celor-din octombrie 1990. creşterile„ ccle mai mari fiind Ia mărfurile; alimentare,-— -de peste 100 de orî, In acecaşl^perioadă veniturile salarialo medii nominale nete ,sivi crescut de aproximativ 38 de ori. ;

Este chir că scăderea productivităţii lunare şl Orare este .tifla din cauze. Dar nu determinantă' Determinante au fost măsurile de politică economico-financiară promovate de guvernele -R o ­man, Stolojan şi Văcăroiu de aşa-idsa'aliniere a preţurilor In­terne Ia cele. mondiale şi trecerea ia. convertibilitatea, Icului. - A început, astfel, o cursă'galopantă in’ Vaportul' leu /dolar — preţuri;

Acum asistăm ta ceea ce de mult aţteptam şlJanume o rela­tiva stabilitate a cursului d f sc/timb. cîilor lâ o .scădere sensi­bilă; s-a ajuns^la aproximativ' LGSfo 151 pentru' un dolar. OacS aşa stau lucrurile, dacă tendinţă respectivă se 'va menţine avem motive să credem într-o posibilă" stabilizare a preţurilor.;

Sigur că' faptul în sine este extrem de important şl dovedeşte că-economia se află,în curs de hormiillzaro.i Dar nu .este sufi­cient acest lucru'pentru a asigura 'îriibîmălăţirea'niveluluî de trai.. Veniturile trebuie neapărat sâ crească Pentru a reduce ddcalajul dintre acestea şi preţuri care acUra, este aşa cum am arătat Ia început Indexări cu siguranţă vor mal fi şl ele, Inevi­tabil şe vor ’ rpgăsl în - preţuri, lîecl. nu. Indexarea este princi­pala cale de ridicare a nivelului de trai, cl Creşterea prodiictl- vităţiî, reducerea costurilor materiale de producţie, mai exact spus, ridicarea eficienţei , în contextul- unei accelerări â “mo­torului" _, producţiei şi Ieşirea, masivă Ia export, v ■■ ■" y

"ROMÂNIA Şl ROMANII ÎN ŞTIINŢA CONTEMPORANA'

7 /

innu este o evadarie

fericire, este evadare?la muncă grea"InexcfusiviUte pentru

^OEVÂRUt; DE CLUJP rof.d r . George Emil PALA DE

; _ Domnule. profesor Pnlade, . aţi'prezidat la'Sinaia un presti- . gios for academia. . - » »:; — -E .o .încercare reuşită,\S-au. reunit oamenii de ştiinţă din România, ; oamenii Vde ştiinţă '.

M prigine -. română din 'aUălnS-v. / late-şi -oamenii de ştiinţă, străini v J cărei într-un fel / sau altul, au •

legături strînse cu ştiinţa ro- .mâneăscă.* Obiectivele sint du­ble. Pe de o parte, să sj» anali­zeze ^contribuţiile. . româneşti la . ,

-ştiinţa, pe de altă parte, să sa 'discute ,mijloacele de promova­re’ a cercetării ştiinţifice în Ro-

•mânia. România1'a reuşit. de fiecare dată; -să -se . regăsească. - ;Iri momentul ; de . faţă ; trebuie să-şl croiască, un drum nou, po-

' tri vit afinităţilor el-.: naturale.

— Care sînt acestea?Afiţvităţile ei naturale merg

spre- Apus. Nu este d discrimi­nare; împotriva Răsăritului, Da­că. vrem,; să ne specializăm ţn laboratoare .: de /cercetare, posi­bilităţile : de formare sînt ţnult nud ,t-une şl avansate. în, Apus. .,"rr Ge amintiri.,vă leagă de România'/ / . -’v. ;; : V-

■— Numeroase., întîi, amintiri familiale, am, încă familie, tn Hcimanjg, ' aproape toţi sînt In profesie, în medicină, în cerce-, tare. Pe de altă parte, mă ; bu­cur să revăd Instituţiile; pe. Ga- ,re . Iş-any cunoscut' şi .frecventat cltidva; ;;la: fondarea, cărora , am luâţ • parţe, .cum. a f fl- Faculta­tea. d e , niedicliră din Bucureşti, Institutul, de, biologie ţî patolor gîe celulară din Bucureşti. A- cest „tnstitut â -fost creat , In urmă cu zece ani, în urma unui proiect propds. de mine guver­nului comunist din ; România, îri ideea eă o naţie durează mai mult decît orlca regim politlo* lucru eare a-a şi adeverit Prin urmare, ca să corectez tendinţa

. Oemoslene .ŞOFUON .

(Continuare în. pag. 7)

• ,Azk Cuv. Nlchita; Sf. Mc. -Eladie; Sf. Mpcenîţă Eliconi- da; Sf: Eulihiu din Melitene-

0 Duminică! Sf. ©uv. Mo. Teodosia;. Sf, Mo. Olivian ep. şi .Alexandru episcopul Ale­xandriei. Duminica a V-a du-‘ pă Paşti (a Samarinencii),

O Luni: Gnv ,îsaachie Măr­turisitorul şi Varlaam; Sf Mei Natalie.. Ii felicitam pe toţi cel ca­re, împărtăşind taina Botezu* iu!, poartă Unul din numele

| sacre, pomenite mal sus,

MILIOANELE UNUI FOST DIRECTOR■ După, curti' afiunţaiT în ziarul nostru de teri, Biroul.de com-' batere a corupţiei şl contra­bandă din SGGEK l-a arestat,, cu mandat de reţinere pe 5 zile, pe (ex) directorul so«nr- salel Dej a Băncii Dacia-Fe- Iix Gurta VASILE — 56 de

: ani,.din De] str. Primăverii 1, ap. 6, a pretins şl. luat mită maî bine de 10 000.000 lei de Ia diferiţi agenţi . economici, fadlitînd credite fără înde­plinirea . cerinţelor referitoare, la condiţiile de. garanţii. In raportul poliţiei se subliniază că lă percheziţia din casă şi

ide Ia birou s-au'găsit, sub diferite forme, bani (18,5 mi­lioane. de Iei), Gurta Vasile deţlnînd şl un substanţial eont tn bancă, bunuri- imobiliare de mare, valoare .eto, ,

.- *** ■Intr-o.; declaraţie ' acordată

ziariştilor de către, prlmvice- -preşedintele Băncii Dasla-Fe­lix, domnul Horia Mireea HO* SSD sa precizează eă tn urma unui control efectuat la su­cursala .Dej s-au găsit nere­guli în gestionarea banilor, în

-data de 3 mai a.8.- fiind des­

tituit-directorul sucursalei de alei .şî numit un altul în per­soana domnului Vasile ZA- HAR1A. Gurta Vasile a fost arestat în perioada «erutâ pen­tru predarea documentelor. Prim vicepreşed intele băncii private „Daola-Felix“ a arătat că “este regretabil eă aseme­nea lusru-s-a întîmplat şl , la noi“ , avţnd convingerea că to­tuşi Imaginea băneii nu se deteriorează în faţa aeţlonarl-

. lor. Domnul Hossu ne-a spus.că sîmbătă are îoo o adunare

. ordinară a acţionarilor băncii, unde, eu siguranţă, vor fi a- doptate Importante măsuri şl pentru, ea - asemenea fenomene sâ nu se mai poată repeta

Radu VIDA

COMUNICAT DE PRB5APrlmairril municipiului CÎuJ-

Kapoca s-a adresat Senatului Rectorului Universităţii

“Babeş-Bolyai", -solleltînd să fie supusă discutării, In ple­nul Serialului, propunerea do modificare a denumirii u- nîversltfiţl! clujene tn “ Uni­versitatea Daciei Superioare".

S-a făcut această; propune­re ţinînd seama de manifes- (ărlle organizate în luna iu­nie a.c. tn municipiul Cluj- Napoca, ocazionate de împli­nirea a 75 de arii de învăW- mînt superior în limba ro- mânS. -. ' r .. -

B inom , d e imun* t

PARCA ADIE UN VINT DE...VACAi\’ Ţ Â ...

n d V ' .

«*U“ — OLYMPtQUE MAUSii tA , 3 l . -,

în încheierea turneului «le fotbal de la Toulon (Franţ;i), t*- chipa “ 0 “ a ihtîluit în partida Pi'nfru ; Incurii» 3-4 ■ ‘ c-Jiwsrdia fotmaţie OtyB-.ptfjue MarMtSa, care a ’ îr:trfiut-o' cu scorul da 3-1 (1-1). Guîurile, clujr-uilor au fost înscrise de tîlriui. {min, i!l), Sima (min. 18) şi M, .Pop«'siru (min. 86). Pentru. învinşi u oiar- cat Vastlr (min- 39).' Uiran a fost declarat cel mai bun in-i- ior al turneului,

© I'ESIHÎISIVI. Şeful dlplomaţlrl ungare, Geza Jesren* ■wy, aliat la Pails la Conferinţa de lansare a Pactului w stabilitate în Europa, o declarat ziariştilor t& par- ■M ungară este destul .de pesimistă în privinţa Reda­cţiei comune ce trnnKuS sâ fie ndoptată de pârtiei- ^"(il la fcirunuil din' capitala Franţei, deoarece — du-

opinia sfl — nu se accentulară în mod clar nece- »«nlea exatnlnfirii problemei minorităţilor naţionale,' "«cir în plan bilateral, relatează Agenţia MT1, recep» Wnfliă rff (tompres (Geza Jeszensky nu se dezminte: TO sS-l “ flulurî şl an tramvai'* că în faţa ochitor iot reviiulrta frontierelor rămîne obiectivul principal).

@ COOPERARE, ta Deljing a avut toc, .teri, sem­narea unor documente de cooperare economică şl co-, merdhlă : precum şl a unul acord cu privire la regi­mul frontierelor dintre Ghina şi Rusia, Documentele' su fost semnate de primul ministru al Rusiei, Vllttor Cernomîr'ltn, respectiv de omologul său chinez, LI Peng,

O GLAt/ZA.^Preşedlntele î>llA, RIU Clinton, a anun­ţat reînnoirea clauze] naţiunii ceiel mal favorizate pen*' tru China, menţinlnd, totuşi, anumite restricţii,: tn special interdicţia privind exportul de arme şl muniţii americano. . ;

O IPOTEZA, fn legătură cu acu7fl|llle aduse Crabu­

lui do a fl folosit în războiul din Golf urma Htimtift, Bagdadul susţine că bolile mlsteri^as» ce nu ’>i>5 ut atunci fn rîndul trupelor Şlatelor tînlte au fo it pi»- votate de meditam<>nte perlcuioase şl (le Uraniul *- pubat folosit de către Pentagon

Q) liELUARR. Convorhlriie pfntrii paco asupra 15-is* niel se vor relua în zilele de G şl 7 Suni* la Taltoi­rea — a declarat o sursă dipijm atliă din ca 'liu l Con- forinţet a su p ia , fostei fugoilavll, Acclaşl sursă a c l i ­mat că discuţiile purtate timp dp două /He înlr*- (Jm - pul de'Contact" şî părţile beligerante ttu permis unrle progrese. \ . ’ •

ADEVARUL DE CLUi SIM3ĂTA - LUNI, 28-30, MAI, PAG. 2

SESIUNE' DE COMUNICAM A■ ■, ELEVILOR

Liceul teoretic “Nicolae Băl- ţ cc.seu" din Cluj-Napoca a 'g4z>;> duit, ieri după-amiază, “ Sesiu-; nea- de comunicări a elevilor'1,.' desfăşurată pe. cinci secţiuni, ■ după cum urmează: Fizică — (Chimie — Biologie; Limba şi.li- ' teratura română; Istorie şl Fi- .

• îosofîe; Limbi străine _ ' (latină, franceză, engleză, spaniolă); Ma­tematică — Informatică. Cu a- ceeaşi ocazie, a fost_ vernisatăo expoziţie de pictură în ca­drul căreia expun elevi din cla­sele I-VIII. Sponsorul manifes-

. ; tării — Firma "Yarnatof. r y. (M. D.) ;;

' ■■ ■■. LA ANIVERSAREA'' •'’ : ŞCOLII NR. IS

1 . Astăzi, ‘23 mai a.c., Şcoala nr- J5 din Cluj-Napoca,. situată fn

‘ cartierul', Grigorescu, pe str. Alexandru Vlahuţă nr. 44-40,

"serbează 25 fîS ani de: Jq Sniîin- ■ •ţâre, Un sfert de secol de îm­pliniri,-pentru -elevi ş i ; corpul

■ profesoral,- acumulate , prin ; sîr- guinţă,: devotament şi ; dăruire. - Şcoala a reprezentat pentru elevio a doua familie. Dorinţa slu jito-;

,■ rllor şcolii, a elevilor şi abso l-•' venţilor ;.' acesteia este. ca, îa Ţ

acest moment aniversar, să sc . atribuie., instituţiei . denumirea

Şcoala nr, 15 ,‘Alexandru. Vla- ; f)uţă‘‘ , marelndu-şe prin aceasta -5 împlinirea- a . 75 de ani de; la J

dispariţia .scriitorului. " ’Programul1 manifestărilor . ani- ;

versare de astăzi cuprinde: .fes­tivitatea' de deschidere, la • ora; ;

: 10,CO, urmată, în ordine de: ver- r nisajul unei 1 expoziţii aniversa- -

re, programul • artistic intitulat- „Alexandru Vlahuţă — poet şi

' prozator11, 'întreceri sportive la- handbal şi baschet, dotato cu „Cupa c 25-'a ^aniversare!1;- d e .. la ora .. 14,30 este ' programată,

■ (Sesiunea de .comunicări ştiinţifi­ce a elevilor şi profesorilor, pe Secţiunile: Liniba , şi . literatura.

română; Limbi şi literaturi străine; Istorie, geografie, J M - - zică; Biologie, chimie, fizică, matematică. . ,< ■ \

(M. BOCU)

^ „SÎNTEM ULTIMA - FLO A R E '...

Ci? suflete pure şi • candide, răsfrînte în ^poezie, eîntee şi cu­loare, elevi din clasele, g im na-; ziale ale Liceului Teorctie „Oh.; Şincai’‘ ',din Cluj-Napoca - (direc­tor prof. Gii.- Comănaru) au pre­zentat, la Clubul Casei Univer­sitarilor serbarea intitulată «Bu­curia învierii11. Poeziile cu te­matică religioasă, aparţinînd unor autori cunoseuţi,. precum: V. Vokulescu, G. Coşbue, Al. Vlâhuţă sau Grigore Vieru aii găsit Sn Alexandra Vigu, Tamarft. Rarău, Cristina Pop, Sorana Chiro,. Lavinia .Vidrean şi Delia •Greţa recitatoare sensibile, iar■ piesele corale, inspirate de. mo- 'mentul învierii (col- Chirii Po­pescu, D.G. Kiriac şi altele) .au ; ■dezvăluit, în inocenţa interpretă- ;rii, acea „ultimă floare în care ;s-a ascuns Cristots" V.\ La pregă­tirea copiilor şi-au dat qoncur- îsul, cu devoţiune, părintele prof. :Octavian Picu şi doamna ' prof- Olga. Suceava, cărora li s-a\ală-

îturaţ tînăra profesoară sţtandtela , Botiş, sub'; îndrumarea ' căreia icoanele pictate de copii s-ati înfăţişat privitorilor ca ferestre deschise spre puritate şi înălţa­re; Aceşti -copii: — pictori sînt,

■■'intr-o. ordine întâmplătoare: îu- .'lia . Iclodean,. Lavinia Vidrean, Tamara Eârău, Sorin Constantin , iAnghel, Lucian ; Mureşan,:, Crls-; -tina Pop, Alexandra Bunea, Ra- luea Furnca, / . Daniela Secară, Raluca Cosgarea, Anamaria Va- soc,. .Cristina . Mihiş, Râul Băl-,

. doar., Ioana Simu, Dana lancu, Laura B ociy Manuela Creţu, An­tonia Bâzgă. Felicitări se cuvin, deopotrivă, copiilor şi cadrelor -

■ didactice care-i-au pregătit. (M-B.)

-INVITAŢIE- Membrii şi simpatizanţii PDSR sînţ invitaţi -marţi, 31 mai, ora 18, lâ Şcoala nr. 10 din Stradă Zorilor nr. 27, la o în- tîlnire-dialog pe probleme poli­tice, economice şi sociale actu­ale. Participă, la invitaţia orga-

, nizaţiei de partid, cartier Zori­lor, prof. univ. dr. Grigore Zanc, prefectul judeţului Cluj, preşe­dintele organizaţiei judeţene a PDSR. membru in Biroul Execu* lv Central al partidului., ,

C ri CEI ARI ARHEOLOGICE— LA FINAL

.Toi s-au finalizat , cercetările- arheologice' începute la 15 ia­

nuarie a.e. în jurul Monumentu­lui Memorandiştilor- A fost rea­lizată decaparea atelierului de prelucrat-fibule romane in pro­porţie de 90 la sută şi, cu oca- ziia sondării aşezării preistorice de aici, au fost descoperite două locuinţe datate ' în ' epoca neoli­

tică ;: (M.t .) ' . . .

PROGRAMUL CANALULUI PROPRIU

28.05.1934 v ' " ' / ' 'V.. .] 0,00-11,00 DESENE ANIMATE11,00-12,45 CAPCANA DE FOC— CANALE5' ,21,30-1,30- FII,ME ~ 1TALIA129.05*1991 ■■■•' '■■■■:•’10,45-13,00 DOCUjMKNTARE — CANALE5S1.15- TUCHER — PR07 23,20- ' • BRONX AVAR PRO 7O ft f i I Q O I "

14,30’ SERIAL — CANÂI.E515,30 S E R IA L E R E T E 418,00 DESENE.; ANIMATE — CARTOON ' NETWORK21,15 BARRACUDA — PR07

® PREFECTURA,- CONSILIUL JUDEŢEAN: 11-64-16;.« PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30; PRIMĂRIA DEJ:21 »17*90; PRIMĂRIA ■ TURDA: 31-31-60; PRIMĂRIA GÎMPIA TURZII: 36*80*01;' PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15*48; PRIMĂRIA GHERLA: 24-1S-26.• POUTIA CLUJ-NAPOCA: §55 S/1’1 *15-10; POLITIA FEROVIARĂ CLUJ-NAPOCA: 13-49-76; POLIpA DEJ: 21-21-21;POUŢIA TURDA: 31-21-21; ; POLITIA CÎMPIA TURZIf: 36-82-22;POUŢIA. HUEDIN:- 25-15-38; POUŢIA GHERLA: 24-12-24,• POMPIERI: 981.• APĂRAREA CIVILA CLUJ' NAPOCA: 11-24-71• SALVAREA: 961; SALVAREA C.F.R.: 11-85-91e INTERNAŢIONAL: S71; INTERURBAN: 991;INFORMAŢII: 931; DERANJAMENTE: 92 î ;ORA EXACTĂ: 358• REGIA AUTONOMĂ DE TERMOFICARE - DISPECERAT: 11-87-48; REGIA AUTONOMĂ DE APĂ-CANAL -DISPECERAT:11 -63-02;S.C. ‘SALPREST* SA. - DISPECERAT: 11-29*68; COMENZI SPECIALE PENTRU' TRANSPORT REZIDUURI: 11*10*12, interior 132. '• GARA . INFORMAŢII: 052; AGENŢIA DE VOIAJ C.F.R. •

t-1*24*7B (tntewtffanai} .

ORARUL TRENURILOR DE s CĂLĂTORI * PLECĂRI DIN

CLUJ-NAPOCA ACCELERAT, RAPID, EXPRES.

.......... ■ . **BAtA-MARErt6,15 " ^BOTOŞANI: 21.05 ^ ,BRAŞOV: 7.39 ^BUCUREŞTI (prin Braşov): 6,59; 7,52 (nu circulă sîmbâtş, dum inica ş i in sărbătorile

, legale); 10,21; 14,43; 22,00; 23,53; (prin S ibiu): 10,55; {prin Sim eria): 9.39EPISCOPIA BIHOR: 0.40;'15,G8; ORADEA- 4.11; 15.44; 21.09 , r GALAŢI (prin P loieşti): Q .Q dJ ' IAŞI: 0.44; 13,05:21.05 SATU MARE: (prin D ej - Sa/a M are): 5.31; W.15 (cu 6 vagoane p rin CĂREI); (prin O radea):4,11 *> ' ■SIBIU: 10.55; 1 S .3 0 *H -, SIGHETU MARMAŢIEI: 5,48

__________ TIMIŞOARA (prin ORADEA)'4,11; (p riitS im eria ): 1,30; 14,10 circu lă cu ontfn special); 22,50 riRGU MUREŞ: 20t51 IALÂU: 5,31 —

CURSE INTERJUDEŢENE;dîn Autogara t • Cluj-Napoca - Sibiu: 5,45; Cluj-Napoca - Tîrgu

. Mureş: 6,30; Cluj-Napoca • Baia Mare: 6,30 (nu circulă duminica);- ’din Autogara If: Cluj-Napoca • Abrud: 6,00,Cluj-Napoca- Zalău: 6.30 {nu circulă duminica); Cluj-Napoca-Girbău-Zalău: 6,40; Cluj-Napoca '•Jibou: 7,00; Cluj- Napoca • Şimlsu Silvaniei: 8,30.

CURSE INTERNATIONALE:

dlrt Autogara II:

• Cluj-Napoca • Budapesta, cu - plecare din Cluj-Napoca ln ille lo de luni, {oi şi vineri, la era 7,00 s i înapoierea din Budapesta in zilele de marţi, vineri şl sîmbătă, la ora 11,00.

INFORMAŢII:Autogara f: 14-24*26;Autogara II: 13-44-88.

DECOLĂRI DIN CLUJ- NAPOCA SPRE BUCUREŞTI;

• 8,45; 13,10; 20.PLECĂRI DIN BUCUREŞTI;

• 7,10; 11,30; 18,30.• Curselo de 8,45 ţ l 13,10 circulă şl sîmbătă; cursa do on20: dreulă tf a (uni ptfia vftieri• Tariful: I6.600|«tf.

DEJ: 5.57; IW0:W.*°’.? . « .W U W C A ft î » ;ţf lA 2 B 0 i£ N t8 is s ifBIUŞ: 12,35; 14.47.t/ATRA D o m u J J A j ’i ■

PROGRAMUL FILMELOR ,27 M A I-2 IUNIE

IN CLUJ-NAPOCA v

REPUBLICA — Dă lovitura şi fugi! — SUA — Premieră — Cu; Kim Basinger, AJeo Bald- vvin, James Woods (9; 11; 13,15; 15,30;. 17,45; 20) • VICTORIA— Instinct f a t a l , SUA ~ Cu; Armând Assante, Kate Nelli- gan (9; î l ; 13; 15; 17; 19) • ARTA —• 27-29 mai — Secrcs- traţi în larg — SUA — Cil: Ste- ven Seagal,* Tommy Lee Jones, Gary Busey (11; 13; 15; 17} 10); 30 mai-2 iunie — Pasiune fără limite — SUA — Cu: Gary El- wes (11; 13; 15; 17; 19) • MA- RAŞTI — SALA A — D-na Doubtfire, tăticul nostru trăznit— SUA — „Globul de aur" pen­tru: cel mai bun film, cel . mai

.bun actor, Robin. Williams (11; 13,15; 15,30;: 17,45;; 20); SALA B— Oameni de onoare — SUA' — Cu: Tom Cruise, Demi Moore, Kevln Pollak ■ (14; 16,30 19) • DACIA ■— SALA A, — 27-30 mai — Robin Hood--Bărbaţi în Izmene —. SUA — Cu: Cary El- wes (15; 17; 1.9); 30 mai-2 iunie * - Lady Dragon — Indonezia — Cu: Cynthia* Rothrock, Robert Gfn'ty, (15; 17; 19) 0 FAVORIT— MAESTRUL -MEU, CHUCK NORRIS — SUA —' Cu: Chuck Norris <13; 13; 15; 17; 19) 6 APOLLO — 27-29 mai — Juras- sle Park — SU A' (16; 18); 30-31 mai — Ei trăiesc — SUA (16; 18); 1-2 Iunie — Mîn'î de otel— SUA (JO; ÎS).

IN JUDEŢ TURDA

.TINERETULUI - SALA A — Fiul cel bun — SUA — Premie- i‘ă — Cu: Macaulay Culkin; SA- LA B —- Lista lui Schindler •— SUA- —* Premieră — 7 premii Oscar, 5994;. în bătaia puştii — SUA — Premieră — Cu: Clint Eastwood: e FOX — Uite - cine vorbeşte acum — SUA — Pre­miera — Cu: John Tra’volîa, Kristie Alicy. " .. .

'FARMACII DE SERVICIU: sîmbătă. 28' mai: FARMĂCîA nr. 1, Piaţa Unirii rir, 37, tele­fon 11-10-49, orar 3-20;.FARMA­CIA * nr- 31 ?■' „BAI^AMUM" Cart. Mărăşti Bl. R 3. telefon11-71-83, orar ft-13; fARMACIA nr, 32 Cart Mănăştur I Com­plex FLORA, ’ telefon 16-18-88, orar 8-13; duminică, 29 mai: FARMACIA'nr. 1, Piaţa Unirti nr. 37, telefon 11-10-49, orar 8-20.

FARMACII ' GU ‘ SERVICIU PERMANENT; f ARM ACI A „CORAFARM", str. Ion . Meşter nr. 4, telefon 17-51-05.

GARDA DB. NOAPTEr FAR­MACIA nr. 1, Piaţa Unirii nr. 37, telefon 11-10-49! orar 20*8; luni, 2 iunie: FARMACIA nr- 4 JIEDERA-, str. Gh. Doja nr- 32, telefon 11-00-77, orar 20-8.

------- «n&nr'jvi&irfsfSOS CAI.D DE HREAN

Alimentele şî cantităţile nece­sare: 50 g unt, 50 8 făină, 3 lin­guriţe hrean ras, 100 g smlnti­nă, sare, 500 ml zeama de car­ne sau apă;

Mod do pregătire: Se topeşte grăsimea, se adaugă făina şi s® stinge cu zeama de came, adfiu- glndu*se apoi sarea şi hreanul. Se iasă să dea cîteva clocote, amesteeîndu-se &ă nu ee prin­dă. Se adaugă smîntînn şi se serveşte fierbinte la rasol sau friptură. ' . .

Sîmbătă, 28 mai. ; Programul 1: 8,00 Bună dimineaţa de lâ

Iaşi; 9,00 Calendar; 9,10 Tip- top, mini-top; 10,00 Film. serial: „Lassie";- 10,30 Pas cu’ pas; 11,30 Ecranul; 12,30. Povestea vorbei;13.00 — 1001 audiţii; 14,00’ Ac­tualităţi; 14,10 . Turnul Babei;18.00 ’ Film serial: „Beverlv Hiils, 90210“ ; 18,45 Mapamond;19.15 TeleenciClopedia; 20,00 Ac­tualităţi; 20,45 Film şerial: „Dal- Jas"r 21,40 Pe gaura-cheii; 22,25— 24 pentru '94;* 22,55 MTV;23,25 Actualităţi; 23,45 Film se­rial: „T-Iunler’*; 0,45 * Ei şi!.. .

. Progfsrfuiî 2" 14.00 Intîlnirea de sîmbătă; 16,30 Film serial: „Tînăra stăpînă"; ; 17,00 Studioul de literatură; -18,001 Folclor în conccrt; 10.30 Convieţuiri;' 19,30 Pariaţi pe ’ eampiori!; •; 20,00 Ac­tualităţi; 20,40 " Noutăţi muzica­le;' 21,00 TVM., Mesager* 21,39 Memento cultural; . - 22,00 Jazz- magazin; : 22,30 : >.Interferenţe; .23.30 Sport-stUdio. ■ ... •

TVR CLUJ-NAPOCA: Progra­mul 2: ; întiinirca-de sîmbătă —11,00-14,00 . Teritorial; 14,00-16,30 Naţional: Invitatul emisiunii- Tinere talente — muzică popu-. Iară. Viaţa .. sportivă^ 3 Operă în serial.' Incursiune în . necunoscut. Carnet plastic transilvan. Do-, eumentar: Ciucea-şase secole de istorie, si cultură. . Clip— ton rock

Duminică, 29- mai.' Programul 1: 8,00 Bună • dimineaţa!; 9,00 Calendar; 9,10 Clubul lui Guî-. liver; 40,00? Film serial: „O- lu­me dispărută'*; 10,30 - ■ Lumină • din lumină; 11,30 Viaţa -satului;- )3,00 Din ;âlbumul - celor mai frumoase' melodii populare; 13,30 Atlas; - 14,00 ■ Actualit-lti; - 14,10 Poşta .TVv* Video. Miss Maga­zin; 18;20 ;; Film serial: „Star Trck Generaţia următoare";19.15 Robingo; 20,00 Actuali­tăţi; 20,40 Concurs Pronosport şi tragerea I.cto : special 6/49 f Noroc; 20,55 Fiim artistic; „Star“ ; 22,30 — 24 pentru '94;23.00 Actualităţi; 23,15 Maeştri teatrului 'românesc; 0,15 Mlcro- rccital Laurenţiu ’ .Cazan; 0,30 Automobilism.

Programul 2: 14,00 Actuali­tăţi; 14,10' Est-meridian-Magazin. duminical; 15,00 - ^Vutomobilisnî;16,45 Film serial: „Tînăra stă- pînâ"; 17,15 Serata TV; 20,00 A c- tualităti; 20,40 -Noutăti muzica­le; 21,00 TVM. / -Mesager; 21,30 Oraşe şi civilizaţii; 22.Î5 La pu­terea a două ;; 23,00 Film seria?: „Napoleon şi dragostea", ■ -

. Redacţia hu îşi ■ asumă res­ponsabilitatea în ; legătură cu eventuale modificări intervenite în programul anunţat.

POLICLINICA x ’INTERSiERVlSAN"

Str Pascaly nr.S, cart GneorgheniV -

- INTERNE - CARDIOLOGIE- NEUROLOGIE - PSIHIATRIE

* ENDOCRINOLOGIE} *• REUMATOLOGIE

. ECOGRAFIE - ALERGOLOGIE- OERMATOLOGIE

- CHIRURGIE - ORTOPEDIE- O.R.L.- OFTALMOLOGIE

. GINECOLOGIE • ONCOLOGII* PEOIATR1E • UROLOGIE

- ACUPUNCTURA• LABORATOR

{Blochlmle-Bacter iologlo . Imunoiogle • PaiazitolOBi#

• Toate SIOA)ZILNIC. Inclusiv DUMINICA

- orele 7-21 Medic de gardâ: orele 21-1

Rezervare consultaţiiv , la tai. 19-39-39.

sîm bătă - lu n i, 28-3o maî, pag. 3

•roza^v» iuril*@r;Prima zi a negocierilor „Grupyiui

de Contact” privind Bosnia‘ (AFP, lîEUTEU) ■ ce ţari. în război mai clegi-abu

„Grupul de c ntact", format decât să faciliteze soluţionarea din reprezentanţi ; al ' . Statelor _ rapidă şi globală a. conflictului Vnite, Rusiei şi Uniunii Euro- fie, a depus eforturi la Talloires, in sud-estul Franţei,_ să-i con­vingă pe beligeranţii bosniaci |>ă înceteze luptele, cel puţin pe p perioadă de patru luni şi să Accepte împărţirea teritorială ce le-a fost propusă. ,

Faţă de, noua federaţie croa- ţo-msulmană, negociatorii ..Gru­pului de contact" — care a ajuns ja unanimitate de . vederi după reuniunea din 13 mai de lâ Ge­neva ld nivel '..de miniştri ai afacerilor externe . — trebuie sâ depună eforturi pentru a o con­vinge că are mal multe şanse dc a-şf'm ărl teritoriul pe cârc îl cdhtrateazăr pe 'cafea negocie­rilor [decât prin recurgerea l i forţă. Grupul a propus aţribui- rea"' a ; .51 ta sută din teritoriul ijc/sniăc .federaţiei — care soli­cită f;!î la suta, dar nu contro­lează în prezent decît 30 la sulă— şi 4!) la sută sârbilor bosniaci, oare ocupă din punct de vedere' militar peste 70 la sută'

Argumentul invocat de -grup ţvstc, pe de o parte, că raportul de forte militare nu are şame să - fie răsturnat, nici chiar prin ridicarea oficială • a embargou­lui asupra livrărilor de arme. iar pe de altă parte, că o ase­menea împărţire teritorială men­ţine unitară Bosnla-Herţegovina. ■ ţi cerinţă la care- guvernul de la Saraievo nu renunţă.

. Potrivit unor surse diplomati­ce din .anturajul conferinţei, ex­perţii se bizuie totodată, pe faptul că negociatorii federaţiei crc-ato-musulmane ou înţeles că ,

. o retragere, până la sfârşitul anului

Intr-uri Interviu -t publicat li T'O mai de cotidianul „Washing-

. ton Post“,\ preşedintele-,'j Alia fzetbegovlci a lăsat ■ impresia unui început de „ flexibilitate în privinţa acestei probleme, pre-

. cizând că a cerut" primului său .ministru să- solicite la Talloires garanţii pentru planul de îm­părţire a teritoriului în propor-' ţie de 51 şl 49 la sută, garanţii pe care le-ar putea, acorda Wa­shingtonul. 7 ' ;

în ceea ce îl priveşte pe.sâr­bii' bosniaci, negociatorii ştiu că aceştia privesc deosebit de fa­vorabil argumentul- unei; ridi­cări treptate, - „asistate",. potrivit expresiei unui diplomat, a sanc­ţiunilor internaţionale îropotii- va Serbiei şl Muntenegrulul:

Trasarea „frontierelor interne" aîe diferitelor comunităţi nu este posibilă însă decât după incitarea ostilităţilor pe ansam­blul teritoriului, «Şa cum au solicitat miniştrii de externe ai „grupului de contact11.; . Sârbii bosniaci s-au pronunţat imediat în favoarea unei încetări defi­nitive a ostilităţilor, ceea ce aro drept consecinţă, în opinia musulmanilor 'bosniaci, îngheţa­rea situaţiei militare de pe te­ren, lucru pe care-ei îi resping total. In ceea ce îi privejle, sâr­bii bosniaci resping ideea unui •acord de ' încetare temporară a .. focului care, în opinia lo r ,. ar ţ permite forţelor musulmane să : se reaprovizioneze cu arme îna- inţe da a se lansa în noi lupte- Potrivit unor responsabili mili­tari ai ONU şi ai unor-analişti occidentali, viitorul curs ai răz-

/ / y

A k v V

MATO il. MfllSfReO WOaKfK

ISIAIO ar putea avea dificultăţi în desemnarea succesorului Iifi Manfrd Woerner

: ■ ■ 7 7:. ','V -7 ' ( « c u r e i t ) - V v 7 7

Avînd îit vedere câ secretarul general al NATO.

cezecarenici vin progres,, ar risca să arurt- nării unui nou secretar

problemă generat Urniînd > sfatul

medicilor, -M. Woerner, în vîrstă dc 59 de ani, nu ; d participat la reuniunea miniştrilor apărării din . cadrul NATO din -24 mal.. Aceasta este prima sa

absenţă de Ia o întllniro la nivel înalt în cadrul alianţei de la declanşarea bolii. Deşi reprezentan­ţii alianţei nu au făcut nici un comentariu ofi- • cial In legătură cu boala lui Woerner, • afirmind că acesta se află în convalescenţă, unii diplomaţi sînt do pSrero că el ar putea lipsi şi de la reu­niunea miniştrilor do externe ai ţărilor membre în NATO programată luna viitoare la fstanbul st că este posibil să se retragă în curînd., “Este evi­dent că nu se simte bine şi acum ne întrebăm foarte serios cit timp va mai putea, continua", a clim at un diplomat care . a preferat: să-şi, păs­treze anonimatul; , ; , . - ’ .- Fost •ministru al apărării în Germania şl pri­mul reprezentant al acestei ţări care s-a aflat in fruntea NATO, Manfred Woerner este foarte apreciat pentru modul în care a condus alianţa către sfîrşitul războiului rece şi a angajat-o în. misiuni de menţinere a păcii in Europa în spri­jinul Naţiunilor Unite. Multe oficialităţi din ‘ ca­drul NATO se tem;, că, fără spiritul său comba­tiv, alianţa r,i-ar putea pierde direcţia, şi aceasta ţntr-un moment în care este confruntată cu pro­bleme extrem de delicate, cum ar fi relaţiile cu

■ Rusia şl extinderea alianţei în Europa de Est. în plus, nu există nici un candidat potrivit carel-ar putea înlocui, “ii dorim sâ se Însănătoşească", â declarat 3a 24 mai ministrul spaniol al apără­rii. Juilan Carcia Vargas. "Este un secrctar gene- mi excelent si astăzi l-arc simţit lipsa'1.

Arătind din ce in co mal slăbit după mai multe operaţii pentru cancer îa colon, Manfred Woer­ner nu a mai lipsii niciodată pînă acum de la reuniuni ale NATO în probleme esenţiale _ cum ar fi Bosnia, deşi uneori a încălcat prescripţiile medicilor. De asemenea, el a dezminţit cu vehe­menţii că ar avea intenţia să se retragă înainte

; de încheierea mandatului său, Sn 1996; însă boa- : la sa, ca şi programul de lucru deosebit de in- ,

tărcat. l-au afectat în mod vizibil, fn cazul în. care se va retrage mai devreme, problema de­semnării succesorului său nu va fi uşor de rezolvat.

înainte de decesul ministrului norvegian do , externo Johan Joergen Ilolst, acesta era una nim considerat foarte, potrivit pentru' această funcţie. Norvegia nu s-a aflat niciodată la con­ducerea alianţei, iar 3. Holst îşi crease un re­nume deosebit datorită rolului avut in procesul de pace din. Orientul Mijlociu. Au fost menţio­nate diverse numer printre care cel al lui Uffe~ EUemann-Jensîîn din .Danemarca şi jd lui M arti Eyskens din Belgia, însă diplomaţii: NATO; sus­ţin că aceştia nu sint candidaţi siguri. In. plus,

"■desemnarea viitorului seeretar general - al NATO va depinde parţial şi de naţionalitatea noului fire- şedinţe al Comisiei- Europene, v-'

Doctrina Militară a Rusiei prezentată de P. Graciov la Bruxelles(ITAB-TASSi

„Obiectul politicii Federaţiei Rusiei în sfera armelor nuclea­re este îndepărtarea pericolului ţinui război nuclear, descura­jând declanşarea'unei agresiuni împotriva Rusiei şi a aliaţilor ji*. a declarat, la Bruxelles. Pa- vei Graciov, ministrul apărării Rusiei.. .. prezentând conducerii NATO şi miniştrilor apărării d/n statelg ; membre ale -alianţei te- •gl» principale ale doctrinei rni- Jitare a ţării sale.,

Potrivit aifrmaţiei sale. Rusia priveşte arma nucleară nu ca Hijloc pentru desfăşurarea de »cţiuni militare ci ca mijloci de

descurajare! Rusia nu a reafir­mat angajamentul; declaratde'. Uniunea Sovietică de a nu re-

, curge prima la arma nucleară a amintit 'Graciov. El a relevat însă câ renunţarea1 la acest prin­cipiu nu înseamnă trecerea la conceptul de recurgere preventi-

- vă la arma nucleară, c i demons­trează hotărârea de a preveni declanşarea unui război de an­vergură împotriva Rusiei şi alia­ţilor eLGracov a respins afirma­ţiile potrivit cărora Rusia ar putea recurge prima la arma nucleară chiar şi. într-un ■ con-

. flict eKtrem d e restrâns. Rusia, a spus ministrul rus al apără­rii. tinde SDre reducerea forţe­

lor nucleare până la un nivel , minim . care sâ garanteze men­

ţinerea . stabilităţii strategice, iar în perspectivă - spre lichidarea completă: a acestei .arme-

' „ R u s i a porneşte de la faptul că se menţine probabilitatea iz­bucnirii de războaie locale şi regionale, ea şi de conflicte ar­mate îri cadrul unui stat 'd in motive naţionaliste, etnice, te­ritoriale, religioase ş i’ din cauza ' altor contradicţii.1 -Deosebit de

- periculoasă pentru ' stabilitatea regională şi internaţională este

; intensificarea naţionalismului ■- agresiv în diferite ■ zone ale iu- -

; mi i“, a arătat Graciov. .„Bazele politice ale doctrinei

militare a • Rusiei reflectă două obiective . interdependente —■; prevenirea războiului; şi capaci­tatea de a riposta agresorului' Rusia respinge orice război,- re­curgerea la forţa militară ■ sau la ameninţarea cu ea ca mijloc de atingere a obiectivelor poli-- tiee, economice şi de altă na tu-' ră. Ea se pronunţă ca toate sta­tele să se angajeze că nu vor recurge primele la forţa milita­ră." Toate: problemele litigioase trebuie ■ soluţionate numai prin mijloace politice şi diplomati­ce", a subliniat P, Graciov- . -

Federaţia' Rusă intenţionează, să conlucreze activ cu. ţările din CSI îii rezolvarea problemelor

apărării colective'şi. ale securi­tăţii, la punerea de acord a po­liticii militare şi construcţie!/ apărării. Această sferă a cola­borării este prioritară - pentru - Rusia. :.;-7 ■ ■ - *

Doctrina confirmă posibilita­tea participării -Rusiei la opera- ; ţiuni de pace duse pe baza ho­tărârii Consiliului de Securitate al ONU. în afară de aceasta, in - ; teresele securităţii'; Federaţiei' pot reclama d islocarea de trupo - şi mijloace tehnice în afara gra­niţelor 'Federaţiei ^

Pentru sprijinirea - păcii mon- :. diale şi consolidarea .securităţii

internaţionale,. Kusia consideră drept partenere toate statele a căror politică nu aduce, prejudi-. cii intereselor e l şi nu contra- , vine Cartei ONU, conciiis Graciov. ^ -

filllljfl HORN: ..AŞ acccpta tk sd

al guvernului 7(Interviii aoorilat cotidianului “Magyar' Hlriap"' ar, 113

din XG mai 190Î)© b x t u a s i : •

întrebare* Zilele (recute, polilicirni din rîndul Ali- **>îei Oemocrnţilor Liberi (AOL) au semnalat că In *>njl in care dvs. aţi fi desemnai de către FSU po pos- ’ul de prim-niinistru, - partidul lor nu ar mal intra în- Mijîo cu socialiştii. Asemenea mesaje influenţează în

fel îiftenţille partidului dvs.?Răspuns: Mi se pare curios faptul că doar cu puţin

™ip inal;it?a celui do al doilea scrutin, unul,din par- .Wtlo de opoziţie se ocupă de asemenea probleme. Să Steptăm rezultatele finale ale alegerilor, după care împărţirea funcţiilor ar putea figura în cadrul negoole*.

A r privind coaliţiile. Preşedintele ADb, Ivan Peto, “Jr7şi,. alţi conducători ai aceluiaşi partid şi-au-expri-

părerea că — avînd experienţa celor patru, arii c»re trecut — nu ar fi .recomandabil ca im preşc-

. dinte de partid să Sndepliacască concomitent şi funcţia’ de şef al guvernului. în această privinţă, le-ani răspuns ca pînă aiura urmam mereu exemplul Occidentului, iar acolo, aproape în toate ţările funcţionează structu­ra: preşedinte de partid — şef de guve-rn, indiferent dacă .este vorba-de partide social-democrate sau con­servatoare. In general, şeful partidului. care a ieşit victorios în alegeri este cel care formează guvernul.

I.: Aţi accepta o eventuală însărcinare de a forma guvernul/’ Aveţi asemenea ambiţii? .

K.:-Niciodată în viaţa mea nil m-am zbătut pentru o „ funcţie si n -o . voi face nici 'acum. Dar in . cazul în care

FSU va decide "ca eu să fiu candidat la 'funcţia de pri'm-ministru, desigur, voi accepta. O asemenea func­ţie ar reprezenta, indiferent cinc o ocupă,. o confrun­tare cu problemele — iar mie mi-au plăcut . întotdeau­na asemenea confruntări cărora i se poate face faţă ' doar printr-o muncă asiduă şi consecventă. Iar eu, îm­preună cu partidul din care fac parte, mâ angajez ca ţara să iasă din impas, sâ-î meargă bine. Ghiar şi Un­garia are de, suferit deoarece slnt puţini cei care se' prcocupă de problemele, de necazurile altora. Gei pa­tru-ani care au trecut au arătat ce consecinţe dăună­toare au excesele -ambiţiilor individuale, personale. Dacă pot face ceva — şi pot — în . interesul ţării* dacă vom reuşi să facem ca marea majoritate a populaţiei să trăiască mai bine, ar fi păcat sîi refuz această în- săirinare.- - ■ ‘ -

I,: V-aţî gîndit cumva ia V.n’iatUa, ca.' in cazul in Cft-

rc veţi abţine f majoritate suficientă să formaţi mo î'uvcrn de experţi, atrăgiml eventual si specialişti d in ' rindul unor partide care nu au intrat în l'ariamenl?

• R.:. Nu ne-am gîndii la aşa ceva, dar îri principiu sini. de acord cu'ideoa că în-guvern ar putea intra douâ-trei persoane cave nu ^spsrţin nici-unui partid Acest lu­cru nu înseamnă neapărat-că am .forma un guvern da experţi, ci efi am atrage personalităţi, specialişti în diferite probleme. -

T.: S-ar putea întîmplă ca dvs. ţă fiţi candidat la funcţia de şef al guvernului din partea VSU. dar o altă pers o ară să devină prim-ministru?

R.: Nil ne vom lăsa şantajaţi de nici unul- din par­tenerii noştri.- în cazul în care' PSU va intra 5n .Par­lament cu o majoritate absolută, evident preşedintele rcpubîicii ne va solicita pe noi să formăm guvernul, Sint convins câ nu vom duce lipsă de parteneri de coa­liţie! Indiferent de rezultatul alegerilor, FSU are 'In vedere un guvern de coaliţie. Dar. jiu ' ne cramponăm neapărat de aceasta.-In condiţiile tn care vom obţine majoritatea absolută şi de teama ponderii prea mari a socialiştilor nu vor exista forţe politice care sa do­rească să intre In coaliţie, partidul nostru Îşi va asu-

. ma singur • responsabilitatea guvernării. In definitiv pentru asta ani muncit timp de patru ani. Am luptat şi pînă acum pentru aplicarea unei politici mal bune. Fuga de răspundere ar. reprezenta înşelarea alegători­lor noştri. Dar PSU este o forţă politică 'cu simţit! responsabilităţii. . 7

te:

Mecanizarea - problemă dureroasă a agriculturii. Creşterea continuă, de la o campanie a^ricolS

; la alta chiar a .costului lucrărilor agricole: blo­chează respectarea întocmai: a tehnologiilor fie­cărei culturi. Din lipsă de. bani; producătorul agricol,' Rial ales micul producător, care după

‘ aplicarea. Legii. nt. 18 • s-a trezit proprietar de - pămînt, dar cu mijloace extrem de reduse de a-1 lucra, este nevoit să renunţe la lucrări im­portante; stabilite In tehnologia unei, culturl.-

: Fireşte, aceasta diminuează considerabil ■ pro­ducţia: Pe de altă parte, ngromecurile au ar­gumentele , lor prin -care' Iţi justifică • ‘.'creşterea tarifelor lucrărilor agricole — acestea stabllin- du-se în funcţie de sporirea cheltuielilor ma-' teriale.' Este Vorba/de .un cifcult /complex,- de: a lungul căruia cu "' cartoful fierbinte se prfijeso ş i ' mecanizatorii,' şi micii ' 'producători; , / lâr .ln ultimă instanţă1; ftoi, consumatorii.

Devizele de costuri, Isi lucrările agricole se compui) din următoarele elemente: de cheltu­ieli: c u . carburanţii şi /lubr.ifianţi, cu întreţine­rea şi reparaţiile, 'cu ‘ salarizarea,, cu amortiza-' rea, .'beneficiul ţi TVA. Intre diferite zone aîe* Judeţului există însă , ’rnarl diferente' de tarife, în zona. agromecurilor. Gherla. Ţaga, Iclod, de pildă, 1 iiectar, de arătură qostă 38.00 le i ,. pre­gătit terenul — .14.400,, semănat/păioase; - — ' 12.265,‘ semănat, prăşitoşre. toi , 12.265 .Ifei,. .ferfl- lizat ,chimic,— 3000 .’lei,/.transport cu remorca 6500 lei pe Oră; :/ In ’ zona Cîmpia Turzii, Turda.

Mihai Viteazul,’ Mociu tarifele minime şi ma­xime sînt următoarele: pentru 1 hectar:, arat — 45.000 — 48.500 lei, ‘ pregătit teren 14.8?2 -a 23.500, semănat păloase — ' 15.000 ~ 21.572, se­mănat prăşltoăre •— 18.000 — • 25.616,' fertilizat chimic — 5500 — 7492 lei, transport cu remorca ~ 5000 —• 74-18 ora. / , - / .: Diferenţele dintre tarifele practicate !n,.;cele două zone ale Judeţului nu sînt deloc neglija­bile. In general, dlferehţele'între tarifele agro- / mecurilor apar, la următoarele ‘elemente de calcul: norma ekecutătă /pe- schimb; cheltuielile normate pe durata do serviciu la reparaţii; re­tribuţii;^ consum ■ de motorină; diferenţiat în, funcţie de zonă. Tarifele la lucrările / agricole practicate de agromecurila din Judeţ: au; fost .;. negociate de către' unităţile de mecanizare ş'J producătorii agricoli şi avizate ele /DGAA. La ( tarifele diri această- primăvară se adaugă ŢVA, plus'alte influenţe care'apar îri derularea câni-, pantei'(mărirea preţului la carburanţi, piese de schimb etc-). . ",

Comparînd tarifele din două zone ale Jude­ţului, diferenţele ridică semne de ; întrebare.' G um 'se explică tarifele m al''m id din zona Gherla, care are terenuri mult mai grele decit zona Turda? Gare ar fi posibilităţile reale - de reducere a tarifelor sau: chiar măcar de men- ţinere o lor la nivelul actual pentru a' lf. Ore accesibile producătorilor agricol)?

mm campania Dt ici)! miA PĂIOASELOR? : -

Hecent, Consiliul de • admi­nistraţie al DGAA C lu j‘ a făcuto-: analiză asupra modului . de pregătire a eampaniel de re­coltare a cerealelor păioase, la care -au participat directorii u- nităţilor de mecanizare diri Ju­deţ. Gu acest prilej au fost pu­se în atenţia factorilor impli­caţi înr bunul mers a] apropia­tei campanii agricole, o seriede cifre şi fapte la eare.... nevom referi ş] noi lr> rind urile ce urmează., /^Suprafaţa de. păioase ce ur-,

mează a fi . recoltată: tn.'. acest a ri/în întreg Judeţul, este de 6164? ha, din care: grîu —■ 33.685 ha, orzoaică — 16 456 ha, ovă2 — 8055 ha şi orz — 3 456 h a .. Dacă suprafaţa este. mare său m isă / pentru nevoile de consum ale anului, nu sîntem în măsură să facem aprecieri pînă n u . se va trage linie sub producţiile ce vor ti. obţinute. Oricum, sptiri specialiştii că a- vem şl ’grîu ţi orz foarte bun pînă acum. Geea *e s a desprins din amintita anallzâ nu aduce linişte ol, dimpotrivă, mar} griji cultivatorilor de . păioase, . mai ales că exemplele din anii tre­cuţi, ţ.îrid multe liwture m ft- sermwa eulturl au fost prinse

pe cîmp de' brumă, şi nu pu­ţini ţărani aşteptau sărbătorile de iarnă cu griul în stoguri lin­gă batozele obosite de ani ţi depăşite de vremuri, sînt con­cludente.; , /./ Revenind la inventarul - uti­lajelor ce vor concura îri-cam­pania de vară, la punctul 2 al informării ce a urmat analizei amintite; se arată că : faţă de necesar, numărul utilajelor de

^recoltat este Insuficient. Se cer a fi puss în front uri: 2100 com­bine, dar din păcate nu vor putea sâ . Ia startul decît 726 bucăţi. Starea tehnică a utila­jelor de recoltat nu este «sa dorită, Multe din aceste . mij­loace mecanice, deosebit , de solicitate îh - lunile iunie, iulie, august, prezintă o uzură fizică avansată, iar reparaţiile nece­sare se ridică la suma de 1,5 mii. pentru fieeare combină: Din această sumă Ministerul Agriculturii şl Alimentaţiei' nu ' a trimis nici un eredit .Judeţu­lui pînă în prezent, deşi a jn - ceput numărătoarea Inversă pentru urgenţele mecanizatorl-- lor. Desigur,. faţă de . această situaţie deloc rpzfl, specialiştii din DGAA Cluj ţi-nu stabilit

de comun acord cu partea de mecanizare un aşa zis plan de/ măsuri cu cîteva puncte ce nu putem să nu le transcriem sec, fără comentarii: ' - -

Se vor recolta./ c u . .prioritate din lân suprafeţele, de orzoaică şi grîu care fac obiectul /c o n ­tractului qu unităţile integra­toare Romccreal şi Scmrom, or­dinea recoltării va fi stabilită fn. cadrul comunelor prin grija inginerilor' agronomi şi a pri­marilor! recoltarea se va rea­liza în formaţii de combine pentru a fl urmărite şi a se putea face Intervenţiile „servi; ce" c e s e impun; pentru supra­feţele care nu se, vor recolta, din lan în perioada ' optimă, .se va recolta manual; iar treic- fat.ul se ■ va face ■ staţionar ; cu

■ combine sau batoze; combinelor particulare li se vor stabili su­prafeţe de recoltat. In * contr-: riuare, DGAA cere sprijin în campanie, sprijin ce constă în detaşarea de combine din sudul ţării, masă şi casă consibinlerl- Ior. pe perioada campaniei de recoltare şi . repararea drumuri­lor ş l . podeţelor pentru depla­sarea în bune condiţii a liti-; iajelor cu mari deschizături. : ■

Programul mal cuprinde o . anexă cu vitezele zilnice ce trebuieso să fie respectate de fiecare corţibinier. pentru ■ fie­care cultură. Bine ar fi ca a- ceste' grafice sâ fie- respectate’ măcar în acesla ’nl ./■ ,

Dumitru - V A T A U

CAPITALIZAREA AGRICULTURII?

Probleme mari cu care, se confruntă societăţile comercia­le agricole, se datorează, în .cea mai mare măsură, lipsei bani­lor, mal precis a fondurilor pro­prii pentru mijloace circulante.. La înfiinţare, unităţile agri­colă au fost dotate cu mijloace fixe, toate' acesteia' din fonduri-; le'statului. ’ Necesarul' de; / f o n - duripen tru mijloace circulan­te era asigurat de ’ stat în /p ro ­porţie/de'5-20 lâ sută. prin fon-

' duri proprii, / diferenţa de .80- 03 la sută' fiind acoperită din credite bancar®- In prezent, e- xistă societăţi comerciale In care "fondurile - proprii, iţii aco-

■peră n ic i' mijloacele .fixe ; ’ la valoarea rămasă./ • •; ‘ De la; revoluţie 'ţi pînă ,în prezent, din beneficii ;• nu s-a prelevat nici uri leu / . pentru creşterea' fondurilor /proprii de mijloace " circulante/ - 1 respectiv pentru, capitalizare, sistemul de repartizare! â profitului" ,, fiind aproape identic cu cel- practi­cat înainte de revoluţie. Uni- 'tăţile economice “opresc pentru fondul de- rezervă, doar' 5 . la sută, cu condiţia icâ //a cesta1'să nu depăşeScâ 29 la sută din capitalul social, dacă avem în vedere -rentabilitatea niedie a societăţilor comerciale , de circa 10.1a sută în condiţiile în care nu ar fi. Inflaţie, unităţile, şi-ar putea constitui fonduri proprii normale pe seama acestei su­me 'în circa 100 de ani- Parti­cularităţile producţiei agricole nu perriiit. rularea rapidă a mij­loacelor circulante, aşa cum sie- realizează în comerţ. Ciclul de producţie, vegetal . durează a- proape un" an de zile, un ani­mal creşte îh ;cîteva luni,/ sau în : clţiva. anl. O vacă w _a fost cumpărată pe /credite,: s e ' ‘mai plăteşte o dată prhv .. dobînzj. Gu excepţia salariilor — cele maj -mici din Europa. —, toate celelalte cheltuieli au fost ali­niate: la preţurile mondiale, în­să în timp ce la'ferm ieri! din Comunitatea^ Europeană -dpbin- zile reprezintă 5-0 la -sută, îa rio5''depăşese. 80 la sută din. to­talul cheltuielilor.

O ÎNDELETNICIRE RENTABILA

. Locuitorii comunei- Sinpaul sint recunoscuţi drept vrednici crescători de animale. De aici, pleacă zilnic/ spre oraş în jur de 1300 litri de lapte de cea mal - bună . calitate. Numeroşi- gospodari .deţin un- număr ma­re de-animale, benellcilnd de recentele măsuri pe care sta­tul le-a adoptat îri sprijinul tor Astfel, conform Legii nr, 8V- .1993 şl Hotărîrii Guvernului nr, 81/1904, acte normative pe care le-am prezentat pe larg în zia­rul nostru,- anumite, categorii d e ' crescători de animale bene­ficiază de aiociiţil pentru pro­

curarea de efective matcă . reproducători, precum/ şl aV

fcaţii pentru acoperirea par lâ a cheltuielilor anuale de i: tre ţinere. . Pînă in prezent, primăria '-comunei.: s-au dq; 150 - de cereri de către proc; cătorîi agrlcpli care menţin i

. exploatare, pe durata tai ./ciclu de .producţie, cel puţ

3 \'aci sau 3 bivoliţe culapts, / locaţia anuală acordată <pent un. animal este de 40.000 lei.

. în comuna Sînpaul există fo , numeroşi gospodari .care depi şese baremul stabilit de*, gci; normative amintite’, Printre t

' ceşUâ se numără Gavril1 Lâ»; şan din satul Berind,. care crs le. 5 .vaci şi o bivoliţă, Traii Pop din ’Topa. Mică — 5 vit Ioan Pintea din Sumurduc -

. 4 vaci şi -3 bivoliţe, Ioan dovan tot din Sumurduc ~ bivollţe.' Ioan ’>îocan şi Gli* orghe Petrişor ’ din. Sinpaul dţ

:ţln. cîte - 5-6. anim ale.Şi :mti!i alţii. „Este denin de rmenţiom faptul că mulţi gospodari re; Uzează lunar, din valorificări laptelui, -în Jur de . 200.500 --(ds uă sute mii) lei- Intenţiile t nora ,bat m ai. departe, per.'.: a-şi uşura /munea şi a p\!‘.o creşte- un număţ,’ niai; mare d animale ,.vor să. . aisodernize! procesul 'de producţie. _Deşigs: aceasta presupune investiţii, banii se găsec, greu. Dar

-renta şt iiu numai , pentru ei.

UN SAT (ÎN) ORAŞ .La hotărul de riorcl.-ăl .Clu­

jului, într-o zonă cil o mar» suprafaţă agricolă,: ‘ este. aşezat satul Valea ; Finaţelof. Oam.;r,. harnici, gospodari, Onăţenii lu­crează peste 450 . hectare-jde pi- mînt arabil şi cresc 5-33 de ani­male. . „Omul care; .lucrează pen: tru el şi pentru a i'iu i, Et mărturiseşte Ioan Iiarăii, -unai dintre,. i ' fruntaşii - .saluta,

are mai multă' grijă,.de •vguş- podăria sa. Aici, in Valea Fi- naielor,:. toate îşi au ■ rtuiturilf lor’ calitatea noastră de pro­prietar ţine: ioc de plan, de an­gajament de muncă, de norat «,i de conduită n'.orală.- 1.8 aspectul. îngrijit. al satu­lui, contribuie , şi- 'tradiţia apar­te a finăţenilor care au _ fost dintotdeauna stâpîni pe pămin- turile lor.. Sîntem, printre prin­cipalii producători agricoli cari aprovizionăm piaţa urbei noas­tre, lucru , cu-care ne .inîndrto Dar, pe lîngă; bucurii avem ţi mari necazuri.- Deşi „sîntem aţit de aproape- de- oraş (Valea_ Fi- naţelpr , aparţine de municipiul

. Cluj-Nşpoca) ' la" numai ciţiv’ kilometrii,' Primăria nu -ne 8- cordă o atenţie deosebită. Ac­tele de proprietate nu ne-au fost încă eliberate, Delimitarea suprafeţelor ^agricole nu s-a îs îectuat nici pînă astăzi. Cura­tul electric ln sat a fost Intro­dus doar parţial anul trecut iar drumurile pe timp - nefavo­rabil sînt impracticabile.11

Vasi!<-.-MOLDOVA*

Acţiuni d f nro^cfliţ cuHuriîer dc cîîhd

Gon.'îîţiile de climă In această primăvară, preeum şi lipsa tratamentului la sârriîntâ cu substanţe corespun- zătoar*, a favorizai opai/{ta la aceste culturi a bolilor şl dăunătorilor speollirt.

La oullurlle de cereale păioase cm o stare de vege­taţie bună şi foarte bună mai ales la «ele dîstinate produceri) de sămînţâ, esle foarte . Importantă menţine: rea acestora pînă la retoltare fără otaa de boli şl dă­unători Lo ateste ouliutî nu numai sporul da pro­ducţie ol şl îmbunătăţirea calităţi) sentinţelor Justlîiftă tr^t.imeritel» fitosanitare. ,

iVnlru combaterea boliUr follare la cereale ( septo» iio/ă. fuwrtojfi. rlnthospcrloză, helmlnthosporloiâ, rU- «ini. - Ifilnii). ele.) te retoreandă folosirea tunglsldelop s:.»»'iticp, slitemice, oare au alît aiţlune. profllactlvă, Ut. (! curativă. Dtnlre asesle produse teeomandăm ®î- teva «are ie pet procura de ia dentrele de protesţla pliiiic-.lci din.Judfţi Alto — ecmbl — 0,3-0^ i pe ha, Spouak — .43 ICO >. I 1 p* bn, >îlrage 43 E9 —- 1,1 pe lin,- Burr.ptj, Bft E<5,— 0,D 1 p*. ba. ,- .

Efectuarea unul tratament împotriva bolilor follnre la cerealele .păioase cu unul dintre produsele enumera­te, la preţurile actuale Costă/aproximativ 35-40 mii lel/ha.

In această perioadă esle necesar sS. se iirmăren^că cu atenţie şl evoluţia dăunătorilor din culturile de cereale păioase, în special a gîndacului bălos al ovă­zului, care în cazul unul atae. puternio poate compro­mite cultura La apariţia vetrelor - de ala# (unde cul­tura devine mal deschisă'la culoare), trebuie Intervenit eu insecticide ca de ex: ©arbetox 37 EQ — 1,5-2,0 l/ba, Sinoratos 35 E8 — 3,5 1/ha, Decis 2,5 E3 — 0,3 l/ha,Kastao 10 Efl — 0,1 l/ha şl altele.'

In condiţiile tlimallee actuale şl la, majoritatea cul­turilor poate apare o Invazie,puternică de păduchi de frunze da . diferite tipuri, Insecte sensibile «are se pot combate uu majoritatea Insecticidelor. Lo «ullurile de legume earJ te consunsâ în stare proaspătă, esle Im -’ portant ca tratamentul sfi .se faefi au ce) puţin 7-10 zile înainte de recoltare şl să . se folosească Insecticide cu remanenţa sailrlfl, e » ; Denii,.FaUa#.

Lo cultura «artofulai este Important de reţinut #ă nu c»te sflilentă «ombaterea gînda*ulul de Solorado in faza de adult la apariţia atestera în oulturi. Sora- baterea adulţilor glndaeulul de (Solerada necesită eon* centraţi# mai mare (lantllato ma] mare) de inseetlclde,

fapl ce contribuie lo poluarea Inutilă a metliului.Pentru o combatere eficic-nlă o acestui dăunător

recomandă aplicarea tratamentului în momentul dw majoritatea larvelor sint ln faza de virsta a Il-a. ^

.tamentele penlru combaterea larvelor au eficientă nw1 mare dacă se efectuează cu aparatură eorespunzâtoar* care asigură o pulverizare fină pe întregul aparat «j Ilar. In timpul aplicării tratamentului este de pre.^3 să se evite călduţa prea mare, vîntul,. condiţii cafj favorizează evaporarea şi descompunerea aecentuată 1 insecticidelor utilizate Aceste condiţii măreţe şi P *- colul de intn\i(V)i-e â celor care .lucrează la apliwrw insecticidelor. t -

Le cultura cărţoiului este important să-se «P1ic* tratamente pentru combaterea bolilor: mană, altern ' rloză ete., care pot produce pagube însemnate- Pentt* aceste tratamente recomandăm folosirea produselor: Turdacupial — 4 5 l<g/ha (40-50 g/m p); Hidomil **2.5 Ug/ha; Sarulotan — 2,0-2,5 kg/ha; Aci'obat — W kg/ha.., Atenţiei Toate pesticidele sînt substanţe chimice ma’1 triuJl sau mai putlri toxiae, eeea ce Impune foloslr** echipamentului d e . lueru şi do protecţie corespunzător preeum şl respectarea măsurilor de protecţie şl IgVîri mun«Il In vederea evitării accidentelor prin intoxicai cu aceste-substanţe,

STMBATA — LUNi, 28-30 MAÎ, PAG. 5 A0£VA8Ul D£ CLOJ

Potrivit afimiefiei subprohctuluî Liviu MEDREA

►tatisla fuiSubprefectul Clujului, , Liviu:

.Medrea, unul din liderii PUNR, a precizat, într-o discuţie pe carf am purtat-o joi, că statuia lui Matei Cfţrvin ar putea fi. 'mutată de pe amplasamentul ■sau di» P-ţa Unirii. In to.lttt- nă vor începe săpăturile ar­heologice in centrul grasului, prilej cu care se intenţionează ea piaţa să devină un muzeu în âer liber. “Intre vestigiile ro­mane care amintesc: de trecu­tul istoric al oraşului nostru, sta­tuia regelui ungar nu cadrează", a afirmat Liviu Medica.

Potrivit cuvintelor, d-lui sub-'7 prefect, există indicii sigure că in P-ta Unirii Vor fi ■ găsite, ur­me aie unor construcţii roma­ne,. Coloanele şi' zidurile/'-.vor "rămîne' descoperite, ca o mărtu­rii' a .trecutului latin al orăşu-, lui' Nivelul pieţii va fi, coborît cu şase metri. In malurile gro- .jpjj^vor fi săpate spaţii pentru magazine care se vor prezenta la nivel occidental, In aceste condiţii, apreciază d-1 Medrea, statuia lui Matei Corvirt va clis- tono prin înălţime. “Bineînţe-

-teS*'că:'ea nu va niai putea ra-; m im ai va trebui mutată".'" In opinia suprefectului i.iv iu . .'Medrea, mutarea statuii, nu tre- •biiie -,să . provoace îngrijorare.

“ .Vu Văd-do ce trebuie să ne gitidim că vor avea loc : eveni- meiite violente. Cînd s-a ridicat statuia ? lui Matei Cor vin. a fost rnutat Obeliscul; austriac care se .află actualmente în P-ţa Mu­zeului/ Nimeni nu a protestat. Nici chiar statuile nu sînt imo­bile", a precizai dl.- .Medrea.

tea fi mutata

11

' i'- - ■ v Ul‘ *’ / ' ;î, * t

“ ‘- - tu ţ o * ' " - ; *î -*

(îi, i S V ' •*

*

Statuia lui Matei Corvin ridicată la, începutul secolului şi amplasată în actuala P-ţâ a Unirii. . ' ; ^

•. v; 1 . *.--4 . ' • . ~îţ*7.®A. * i? r»--'AW

».V . • . ■,'■ • . • £, .* iv%v . > * ; V - v

}■<--T&:

, i ! S i!P ^ 5 7 jj^ iS !îS

JMonţionăca că redarea discu­ţiei s-a făcui cu acordai, expli­

cit al interlocutorului.

Caiu*. c iu o i t r \?s

Drept la replică

Imagine liin secolul ticcut a actualei l’ iete a Unirii cu ^ Obeliscul austriac; în centrul săm v

Primim la redacţie din partea d-lui Sorin Albacan, preşedin­tele demis al filialei Cluj a PL-9J, următorul,răspuns la preciză­rile d-lui deputat Petre litiu apărute în ziarul; nostru din . 21 mai a.c. -V ,

Domnule Petre Litiu’ . ; ' ‘Am avut mult .pi’eă multe dispute împreună

pentru ca acestea să hu răbufnească public într-o ■A. Fucat. , ’ ' ;

• Interesele- mele proprii11, timp de doi ani ; şi jumătafe, de cînd conduc (sau am . condus) Orga-' nizaţia judeţeană Cluj a PL 93 au fosţ:

— de a reface o organizaţie distrusă în 1992 de nemărginita sete de afirmare â; Unor.';"tineri, lupi liberali11 de la Bucureşti;

— de a-mi exprima ideile liberale dc care -. ‘ 'sufăr'1 în .cadrul altei organizaţii: decît PNL, de Ia ace a vreme (19S2). N' Regret că trebuie să constat, a nu ştiu ., cita «ară, că . domnul . deputat. Petre Li ţiu nu poate • prinde EXACT esenţa spuselor altora, poale nici nu doreşte acest lucru. Nir am- afirmat niciodată că. pentru a candidă la o anume'demnitate este nevoie sâ fij preşedinte de organizaţie (virtualii. noştri 'candidaţi «cum doi ani cunosc' bine' pro­blema),. v . . .

•Ciirleo de Concilicrc' şi' Arbitraj a PL 93 riu 'a-,• liEîvlONTAT nici un argument adus ele cătrt Prezidiul Judeţean Cluj 'în- apSrarpa sa (căci tre­buie să si1 ştie că l e . CCA. a fost convocat în ea^ litatc do reclamant, Prezidiul Judeţean Cluj, nu. persoana mea), precum nu a demontat nici un argument adus în acuzare de domnul P. Liţiu reprezentant al Comitetului Director (reprezenta-- re |3e care nci am contestat-o şi atunci şi acum; pentru documentare recomand domnului P. Liţlu

• să citească cu atenţie statutul Pt» 93 — secţiunea reJ(;ritoare la Gomiietul Director) Rolul SGA es­te, asimilat oarecum cu cal al unul complet d£ iluciecată care doar ASCULTA, pune întrebări şi JUDKCA (strîmb sau drept după cum cei -ohe- maţi -iă o facă sînt sau nu angajaţi politic într-o tabără sau alta).- ' . ■

adunarea generală (de după suspendarea

mea)'NIMENI nu a încercai, sâ demonteze NI­MIC.* Cele şase capete de acuzare nu au fost îndreptate împotriva mea, ci a Prezidiului jude­ţean, din care ‘'întristat" de cele petrecute în ul­timul timp în. organizaţie,, de “straniul", joc d e ’ culise al domnului Petre Li ţiu, şi-a dat demisia şi- vicepreşedintele ' politic,. ; domnul Gfeorghe Vasilescu. ■

Informaţia privind ocuparea anumitor locuri pe.,lista CDR pentru-Camera Deputaţilor (la ale­gerile de acum doi ani), în afara faptului că este complet falsă, conţine şi o ~ afirmaţie MONS­TRUOASA. plasată cu evidentă rea voinţă.

In discutarea, în cadrul CDR, a listei pentru Camera Deputaţilor ERA DE EVIDENŢA NAŢIO­NALĂ că locul 1 va fi ocupat de PNŢ-CD prin- persoana domnului deputat ION RAŢIU. ' Era ilogic ca PL-93 (la vremea respectivă PNUAT) să solicita locul 1'. NERAŢ10NAL1TATEA, «U ne-a caracterizat niciodată! Nevoind să, dezvălui mai departe modul în c-nre s-au desfăşurat nego­cierile în cadrul CDR privind alcătuirea listelor,

•procedură pe care o consider ca ţinînd de inti­mitatea Convenţiei Democratice Cluj. îl rog pe domnul deputat Pelre Liţiu, dacă îl părăseşte me­moria. să şi-a împrospăteze din procesele verbale ale {ntîlnirilor GonventieL

întrebarea dumneavoastră din PS nu mai. este retorică. Sînt serios -şi cînd am afirmat 'că m-aţi denigrat la Bucureşti ş.1 cînd am constatat că vo­inţa conducerii centrale a! PI. 93 a fost de a mă schimba deoarece devenisem _ Incomod. Este EVI­DENT faptul că hotârîrea de’ a mă suspenda lua­tă de Bucureşti a fost substanţial stimulată de informările dumneavoastră

Gîndiţi prea mult Ia' caracterele altora şi prea puţin la caracterul dumneavoastră, . domnule Petre Liţiu* • , .

' Sorin ALI1ACAN

\ ji‘i>4 « » n :*rrCanm‘im

Război al statuilor şi ;ia Tg. Mureş„ -Din. T«.-Mureş n e .parvine o veste 'îen/nţionnlă'. Primarul a-. cestei localităţi, G. I^aghi, a iioturît sâ- amendeze- Asociaţia Veteranilor de Război, din Tg. Mureş cu două milioane iei

pentru - c ă " această asociaţie ititenţionează să amplaseze ’ în fata comandamentului.-■• garnizoări^i un' bust a r mareşalului Ion-'An- ţoneşcur In ciuda fapUilui că asociaţia.'a !avut cîştig de cauză în şirul ^de’ procese" provocă te d e . lideri locali ai UDMR/ care se

credem, - primul tn lume .cînd veteranii. sînt sancţionaţi pentru că îşi omagiază comandantul' ce i-a condus într-un război de eliberare» a declarat gen. mr. (r.j Aurel Constantin, şeful fi­lialei: locale a, ANVR. Hotărîrea primarului din .'Tg.' Murcs este un cxemplu -clar.de .imixtiune' în hotărîrile justiţiei. Este lim­pede că UDMR nu ;doreşte statui ak* personalităţilor. - istoriei româneşti amplasate in . Transilvania. Protestele acestei organi­zaţii împotrivă -amplasării la Cluj-Napoca a unor monumente ale eroilor neamului -românesc nu .sînt o • excepţie,. Iată că la tTg. IV ureş, .undo UDMR a câştigat .--alegerile locale, ei îşi impun punctul- de vedere, în ciuda iiotărîrîlor judecătoreşti. .; La toate acestea sâ amintim starea jalnică Liceului “Marin Preda" din Odorheiul Secuiesc, p e . care autorităţile UDMIi ’ SI lasă să se ruineze' doar pentru faptul că acolo se predă în lim­ba română, fiind singura şcoală de acest grad din zonă. Poli­tica'da a şterge urmele culturii româneşti este foarte clar şi lim­pede exprimată/ ea îâeftsd parte dintr-un plan bine gîndit. al acestei organizaţii. -. .. '. - . ..

. Surse (lemne incred^ee (tiu PSM ne-au eoriîSmat că vc- prezentanţi ai filialei Cluj a - PCR (neînfiinţată -încă . legal)... au luat legătura eu liderii , lo­cali ai PSM. , Ei au cerut sâ poată folosi sediul şi tcltfoinil partidului, d-)u! Verdef şi, fn--.- general, aw: solicitat să existe:'o colaborare apropiată , Intre : PSM şi P.CR., Conducerea PSM a respins pi opunerea. Prinlte 1 tinerii acestei formaţiuni per­sistă. însă' suspiciunea că -uni! membri' importanţi al filialei,';. sînt dispuşi Ia o apropiere do noul PCR. ■

Prim-vicepreşcdfntele» PSM Ciof, Nicolae .Verebei, a ttecla- i rat ziarului ‘‘Adcvăriil da .Clu^“

portanta ale Istoriei 1 -.noastre . (1950; 1903).

Nu putem fi obiectivr dacă - .mi; am recunoaşte că acest po-' por in. cei 45 de, âni de "regim .totalitar", a acumulat enorm în toate domeniile, vieţii socio-eco- ,- ncjmice. par nu ne- putem soli­dariza în întregime cu uri regim acuzat ş i ; depăşit de istorie, cel puţin în această etapă a tran­ziţiei pe care o parcurgem.. Din punct de vedere al plura­lismului ; de' Idei/ considerăm că

! apariţia pe eşichierul scenei politice a unui partid ' comunist nu contravine Constituţiei, nor­melor statului de drept G u ' o

'Condiţie: s& nu fie -u n ', partid. ds extremă stingă. -

înfiinţarea PCR naşte disensiuni sn PSIH

-că im poate fî 'făcută nici o le­gătură între. PSM şi PCll. “Cred că reînfiinţarea PCR s-a făcut - pentru discreditarea partidului nostru11,: a; precizat dl. Verebei; Dar, din informaţii ncconfirma- te oficial, reiese că ,unii mem­bri ai Biroului Esecutiv au altă poziţie; decît dl. Verebei. In ~ filială, ca şi Ia vîrf, se înfruntă linia dură cu moderaţii care. îl sprijină pe .Tudor Mohora. Pen- tru a-şi preciza poziţia in acest diferend, tinerii socialişti ne-au ■trimis la redacţie următorul comunicat: -

. . . „Scriu aceste rînduri în .numele tinerilor înscrişi în PSM şi UTS avînd motive bine înte­meiate. încă de Ia înfiinţarea partidului nostru a fo s t supus Unui necontenit atac din par­tea partidelor de opoziţie, , a altoi- Cercuri politice româneşti şi străine, principalul cap ăe acuzare fiind linia continuatoa-- re a PCR ce ar caracteriza ac­tivitatea noastră. Bineînţeles că lucrurile nu stau aşa, dovadă fiind statutul şi programul PSM. celelalte documente elaborate

'd e către forurile conducătoare ale partidului, Din toate aces­tea rezultă că sîntem partidul ce continuă liniile mişcării mun: citoreşti. şl socialiste din Ro­mânia. Stf’ recunoaşte totodată rolul nefast: pe care P6R l-a jucat în linele perioade ale istoriei contemporane. Ga . pa­trioţi;, ca socialişti nu putem nega şi un anumit rol benefic pe care l-a avut Partidul So- munist în, unele evenimente lm-

Comunismul â- fost ‘total dls- . creditat,' şansele aparţin . -: unul socialism- de tip umanist,: .ce include valorile democraţiei"şt nu 16 "exclude, socialism edifi­cat într-o societate pluralistă, deschisă; într-un stat . de - drept. ;O - coalizare, \apropiere: a noas- : trâ, a socialiştilâr faţă de ■ Par­tidul Comunist ar însemna o gravă greşeală de strategie po­litică în actuala -conjunctura, mal ales aici în . Ardeal. Dacâ -

"unii membri ai: PSM, doresc să - plece de la noi, este binevenita opţiunea lor. Titlul de socialist îl exclude pe cel de comunist.

Ţelul politicii. socialiştilor nu este unul .utopic. Poate fi rea­lizat în condiţiile în care, ţinînd cont de viteza de succedare a schimbărilor . social-politice,- ne putem adapta acestora, debara- sîndu-ne de orice utopie, ' de orice punţe.' ce trimite la stările negative ale trecutului.. Noi tl-

. nerii socialişti, credem.1 în per­fectibilitatea şi adaptabilitatea, doctrinei socialiste. Aceste : Iu- - cruri le pot realiza însă .numai socialiştii şi nţei într-un. caz comuniştii. , ; : • _ . x

Dorim să slujim unui' ideal . realizabil, cel socialist/ şi . . nu unuia' utopic, . comunist, garat: pe lin ia;-'moartă a istoriei. . .Vi- săm şi dorim totodată o socie­tate îri care libera Împlinire a fiecăruia, sâ fie condiţie pentru libera împlinire a tuturor*'.-

. HANGAN DOllEO ' Vicepreşedinte al UTSlt, .

secretar, al Biroului Executiv nl : PSM CLUJ

AUtVARUL DE CLUJ "SÎMBĂTĂ - LUNI, 28-30 M M PAG. 6

*3îîSH6B '«jtv*- mw-.**ţc tr,-?:* *- ■*=<£« 4,*-

Dc ieri, Ia Cluj-Napoca:

PRIMUL CONCURS /" INTERNATIONAL DE “ INFORMATICA PENTRU

ŢĂRILE DIN EUROPA CENTRALĂ Şl DE EST

-Xcri după-amiază, la Primăria municipiului •' Gluj-Napoca a

' avut loo festivitatea de descin­dere a primului Concurs Inter­naţional, de Informatică pentru ţările clin Europa Centrală şi de Est, manifestare organizată de Ministerul învăţămîntului,

, Ministerul Tineretului şl Spor­itului, Inspectoratul Şcolar Ju­deţean Cluj şi Liceul • de Infor­matică „Tiberiu Popoviciu" din Cluj-Napoca. Scopul organizării concursului este de a asigura lo­turilor naţionale ale ţărilor in­vitate condiţii pentru un ultim

'■ antrenament înaintea alinierii la startul Olimpiadei Interna-

, ţionale de. Informatică, ce so vă desfăşura în Suedia, precum şi de favorizare a unei -vederi glo­bale asupra exigenţelor predării. Informaticii în învăţămîntul pre-

• universitar din ţări’ aîe Europei Centrale şi de Est Organizatorii speră, totodată, să aibă un dia­log 'fructuos legat de învăţă­mîntul de informatică, stabilind ptincte dc pledare pentru discu­

i ţ i i viitoare mai detaliate.La concurs ' au fost invitate

delegaţii alcătuite din patru con- . . curenţi (şi doi însoţitori): din

Republica , Gehia, Croaţia, Iu­goslavia, 'Polonia, . România' şi Ungaria. Invitaţi - speciali la con­curs sint reprezentanţi] Republi­cii Moldova şl Turcie'!, echipa

,de rezervă â P.omânieî,. cea a. Palatului Copiilor din Bucureştî şl echipa judeţului Cluj, Preşe­dintele ^juriului - internaţional este domnul. prof. dr. Lcon Li- vovsehl, ca membri 1 ai juriului fiind cooptaţi conducătorii dele­gaţiilor din fiecare ţară partici-

, pantă. Concursul propriu -zlsse desfăşoară sîmbătă ş l . duminică,

. festivitatea do premiere urmînd. să aibă loo marţi,; 31 mai ae,, îa ora 9,00, în sala mare a Pri-

■ măriei."•-Tot ieri: după-amiăză, la Li­ceul de Informatică „Tiberiu Popoviciu" s-a deschis ;o expozi­ţie de tehnică de calcul şi pro­duse .'soft,' cu ‘ participarea unor firme specializate din CIuj-Na- pcca. (ăl. BOGU).

Accesoriile

îtimăr! In ultimii doi'ani ele au fost conceputo în aşa fel înc\t pot. fi purtate în mină: poşete tip-plic, tip-geantă de poştaş, tip-lădiţn pentru pălării, în mi­niatură, bineînţeles. Aceste ti-

Se poate vorbi amplu despre' puri, de poşete sînt o replicăo modă a accesoriilor. In acest elaborată a poşetelor ce se_ pur- scns, trebuiesc îndeplinite două tau în Europa imediat după raz- reguji. Una dintre ele obligă la boi. Acum, ele revin în actuali-un consens între culoarea acce- _______ '■ ' -' ■ - _______ —sorbilor şi coloritul vestimenta­ţiei;,-dc aceea auriul şl argin- - tiul (pentru cercei, brăţări, lăn- ■. ţişoare sau agrafe) şt- albul şi“ ; negrul pentru cordon şi poşetăau fost şi sînt întotdeauna mo- tate, sub 'formele prezentate derne şi elegante. O a doua re- rnaî sus, cu două mari ayanta- gulă vorbeşte despre o armoni- jo : / eleganţa: de : necontestat şi, zare a accesoriilor între ele; nepurtate pe umăr, evită defor- astfel, dacă se alege auriul, toa- marca poziţiei drepte şi para­le sint aurii, (Iacă se alege lele a acestora.. - y . negrul, ele sînt negre şi aşa Cerceii — sînţ din nou m ic i mal departe- Există,. fireşte, şi şi cit mai delicaţi. După anii toalete mai extravagante, care - trecuţi cînd e i; aveau forme os- permit combinările' lor,- dar este tentativ mărite şi. erau yîncăr- un teren încă alunecos,, care ne- caţi d e ' arabescuri şi pietre,

’cesită un studiu atent şi multă acum aceste mărimi s-au păs- Sndrăzneală. Iată însă ce ne re- trat numai pentru cereeii-torti- comandă-creatorii de modă pen- ţe- Acum se revine-la pietricica ţru acest an. ‘ ' strălucitoare ce sclipeşte . discret

Poşeta — rai se mai poartă pe pe lobul urechii, . sau la mici

monturi pe metal auriu sau-ai- gintiu, cerceii -mari : şi : grei- ră- mînîncl un deliciu-pentru...toale-

' tcle somptuoase de seară. Tine­relor. fete li- se' recomandă e v i-* tarea executării a două, sau mai multe, găuri in urechi şi - încăr­carea1 lor cu "cercei. I-a bătrineţe urechile vor arăta labărţate şi zdrenţuite. --

Aceeaşi discreţie şi delicateţe se promovează -fi în cadrul lan­ţurilor şi al..' brăţărilor. Pentru a spori - farmecul feminin, spe­cialiştii de modă. au readus în

' actualitate mărgelele şi-:cameele aplicate pe o'bandă subţire de catifea neagră. festei-"o bijuterie elegantă şi cu -mult‘ efect, eare se poate purta astăzi Ia orice ocazie. Nu este recomandată în­să persoanelor cu gît gros s'au

v.-scUrt, apărînd, în acest caz;, ca o linie. neaşteptată şi brutală-

Ca o replică la delicateţea an­samblului, de bijuterii, catara­mele cordoanelor’ sînt din ce în

, ce mai mari şi cu forme variate. Şi, ca un ciclu modern, din nou podoabe aurii, au luat locul ar- ginturilor.

Dană CRIŞAN■ X - . : ' ..

Şi celebrităţileau umor-

ŞANSELE COMBATERII TABAGISMULUI:Deşi au trc-'Vi peste trei dc- ^tabagismului,; iar campaniile de

cenii de cînd i/psKdemonstrat că ; alegeri prezidenţiale şi parla- fumatul' este vpg$icipalul factor -mentare sînt puternic sponsori- de risc ciirabil şi că tabagls- izate de marile firme prdducă- mul are un rol patogen impre- toare ds tutun. Şi la noi, c a ; siqnant, u^ul ,şi abuzul de tutun ■ ^pretutindeni, campania publici-, continuu să Crească şf . să ‘ facă . tară protabagică este constantă, victim e' considerabile pe -plan progresivă şi chiar agresivă. Pri- mondial. Printre multiplele as-' ana întrebare incomodă ar fi: pecte corelate, cel mai şocant- statul nostru este dispus, şă r e - ; este impactul asupra tinerilor. - nunţe la acest cîştig în scopul Este tot mal mare astăzi tenta-- ţ promovării "sănătăţii y cetăţenilor? • ţia elevilor şi 'a - adolescenţilor Unele, hotăriri^ timide şi spora- de. a-şi însuşi cîţ mai rapid şi ydice privind interzicerea; recla- la o vîrstă cît'm ai fragedă obi- ; melor pentru ţigărj s-au dovedit ceiul de a fuma, imitîndu-i ăst- total ineficiente deoarece ni-

- f e l ' pe -aciuiţi. ‘ Intoxicaţia; taba-; : meni nu le respectă. v g ică , este cu atît mai nocivă cil ’J Care a r .f i reversul medaliei? cît' vîrstă; subiectului este măi Campania antitabagică iniţiată; fragedă. : . '-y ' - ' : - de Liga- Contră"' Tabagismului

De ce nu putem lupta eficient «este firavă, timida. lipsită de contra tabagismului? % "Firmele subvenţii şi, de '* sponsorizare, producătoare de tabac” sînt cei Deci, armele Se. luptă sînt ine- mai puternici sponsori ai mani- J gale Bunele intenţii ale medici- festărilor. culturale, artistice- şi lor nefumători, acolo unde exis-, sportive- în - Congresul ; SUA j tă, sînt insuficiente. Prin defini- există chiar un „lobby." ce sus- y ţie, medicii nu ar. trebui să fu -.' ţine in mod tacit reclamele fir- : meze, deoarece un Crhedic con- melor comerciale şi. propagarea , ştient de misiunea lui nu poa-

: M a rio a m e n i din cultura noastră preţuiau opera cronica- :; rului Miron Costin pentru fac­tura sa moralizatoare, pentru •cugetările şi pildele, ce nr le-a lăsat din viaţa1 unor făptuitori de evenimente; şi istorie, >cu înţelesuri; ş i . pentru vremurile noastre . Titu Maiorescu avea scrise deasupra intrării în ca­mera sa de lucru- vorbele: „Biruit-âu gîndul'*., Istoricul Â.t>. Kenopol a pus în frun­tea „Istoriei românilor" cunos- •

. cuiele 'cuvinte: „iară nu sîntu veat-urils' ' subt' cirma omului, ce h i’ tu om sub vrcmi“, ;'> 'PSn îndemnul lui Miros (Sos­ii îi su dc'tniiiem „Letopiseţul Ţării JîoJic-i?ei'4 Ia capitoiui unde ne : Vorbeşte despre dom­nia lui FUlu Mihnea (1623- 1G26), Cronisarul ne spune că fo\ta acest domn "deplin la toate şr întreg la fire:: Guvîntul ce l grăia ca o pravilă era tu­turor. J^Jles^ţile le făcea cu • ma.-e drentite şl socoteală tri divanul boieresc, „fără -fâţări-

;le,.'cu cinste* şi nimănui nu-i dăfîi'a' dreplatp dacă nu i se ca- vesiea,' Şi ca aceste „vorbe «pu-. so. ci?-.pre domnitor să nu {ie Itnlo ca ' simpic „basme",’ ne* .adevăruri, po'vestaşte o întim- pl.'uv’ eu scopul ca areastă de povsfi <$*3 ■ ffc ■ şi pentru alţi cîrn.';’ t.-:ri do ţară-

R-tJu Voria avea 6 slugă, în­că t!:n rep'lărkv Ar fi vrut să a «iţt’70 pe, sluyă, care îşi do­rea, în rind cu marii dregători,

dar nu-i erâ<',firea: pentru boe- . rie. Văzîndu-se atît de . multă vreme în afara oamenilor cu mare rang la curtea domneas­că/sluga s-a rugat de, mitropo­lit şi de boierii din’ divan să-i; grăiască ; Iui . Jtadu-Vodă, să-i pună o pilă, cum ara zice noi azi, pentru dînsul să nu fie ui-

CUM ERA v PEDEPSITA NEVREDNICIA

DEMNITARILOR IN VREMEA LUI RADU-VODA;

tat ş! -să-1 aşeze şi pe el prin­tre oameni, că atunci, ca o slugă veche şi credincioasă pe este, mai de încredere şi mai' cu folos are să -l. slujească pe domn.- Vodă- le-a spus boieri­lor: „Mie să nu vi se treacă cuvîntul vostru nu rnj se ca­de, iară eu ştiu hirea omului, că de boerie nu este, iară, ia. că l-oi boieri pentru voia dom- nilor-voastre“. '

A doua zi, domnitorul l-a chemat pe slujbaş şi 1-a dat vătflşia de aprozi, cei care du­ceau poruncile domneşti la bo­ieri, Aceştia erau de mare cinstc în acea 'vreme. Umblau îmbrăcaţi cu haine scximpe, eu urşinţe, cu cabaniţă" '-U jder şi cu huipi Şi ori la cinc şl l5» orice boier mergeau cu cartea de la domn. în picioare sta bo­ierul. pînă i se citea cartea.

N-a trecut o săptămînă şi a

venit Ia divan o jalbă din tîrg ,prin pare nişte femei se plîngeau că le brutalizase şi le bătuse vătaful cel nou. Vodăi-a adunat pe boieri şi le-a zis: „Nu v-am.spus că acest om de boierie nu este? Apoi s-a adre­

sa t vătafului, spunîndu-î: „Eu, măre, pe boierie nu am. apu- - cat să-şi zi c . . A chemat ar- maşul, cel care. se ocupa dc

; executarea pedepselor, ş i . i-a- poruncit sâ ia gîrbaciul şi să -i,- dea omului cu pricina,--sipe bo-

ierie“, 300 de toiage.Aşa era Radu-Vodă, zice,

cronicarul, pe un om dacă-1 boierea domnul, nu avea drep­tul să-I suduiască, dar de nu' se purta cum se cădea unui

. boier cu rang domnesc^ îl sco­tea din boierie şi. punea pe al­tul, în loc, iar uneori, apela şi la armaş- ■

După cîte se spun acum în : parlament la noi şi se scriu

prin ziare, nu puţini aprozi şi vătafi nepricepuţi şi cu rele apucături, s-au bocrit de la'o vreme . încoace. Unii pradă din agoniseala poporului, se; îmbogătesc prin jecmăneala şi hoţie. Se gîndeso şi lucrea?ă mai mult pentru 'mărirea şi înavuţirea lor şi nu pentru binele.şi fala ţării. Aşa se ex­plică că mulţi ne întrenhăm, într-un fel sau altul: „Uncie eşti tu, Radu-Vodă, cu armaţii-, şi gîrbaciul, lor cu tot!7“

Marin OPKEA

te fi : un toxicoman- Ineficienta luptei an ti tabagice se datorează într-o bună măsură pasivităţii

-.şi - chiar relei credinţe a orga­nelor puterii de stat. Şi totuşi, fumatul implică costuri umane şi economice, considerabile. Nu putem influenţa această situa­ţ ie : stragică? -

Şansele luptei antitabagice re­zidă -în profilaxie. Dezideratul luptei y antitabagice trebuie Să fie revenirea însuşirii acestui viciu. Orientarea noastră trebu­ie concentrată asupra tinerelor vlăitarei : copii,, .elevi, : adoTes cenţi. Educaţia antitabagică în

. scoli şi -Universităţi! arytrebui sâ facă parte din programul de învăţămînt. Statul , ne poate.aju- ta şi în alte moduri:*: prin re­ducerea ‘ sau chiar interzicerea

.cultivării, tutunului, prin stopa­rea importului de ţigări,- Aceas­tă plagă a secolului trebuie să ne' oblige la schimbarea menta­lităţii faţă de cultura tutunului. Se impunea interzicerea cu desă- vîrşire; a , reclamelor pentru ţi­gări şi a r . fi de dorit sâ se de­clare fumatul cV ilegal în locuri publice.' Facem un apel de su­flet către colegii noştri — me­dici fu m ă tor i— să abandoneze acest viciu care le imprimă stig­matul de toxicoman. Exemplui lor ar putea avea o . influenţă pozitivă pentru toate categoriile

: populaţiei.: ' '

Dr. lustinian IVANC1UC medic primar cardiolog

Liga : Contra Tabagismul'ii

• Ducele Duras,. • surprinzind intr-o . zi . pe Descartes înaintea unei mese pe care se -. răsfăţau numeroase J;i apetisante trufan­dale, dorinei să -f ie x spiritual, îi zise în batjocură;

— Cum, , şi .„f 'lo fo fii" . ccnsu- mă delicatese? " , .*

— De ce nu? — răspunse Des­cartes cu promiitudine. Crezi dumneata c ă , nafura oferă bu­nătăţile număr celor-., igno­ranţi? : ■

• Un gentilom do la curtea Jui Ludovic al Xl-lea bătuse într-una din zile un ţăran. Ke- gele află şi porunci ca la ma­să să nu se dea gentilomului de­cît bucate şi Vin; Acesta se plînse atunci regelui , şi Ludovic întrebă dacă bucatele şi vinul nu-i ajung. Gentilomul: răspun­se că tocmai pîin?a e cea mai de seamă dintre mîncări. Rege- . le, privindu-1 de sus pînă jos, îi spuse cu glasul cam aspru:— Atunci de ce ăi bătut pe ţă- . ranul acela, cînct;' ştii bine că numai el .ne dă , plinea de toate zilele? . ■. - ,,- ;y

e Filosoful francez Voltaire, care a luminat un timp cu spi­ritul francez curtea regelui Prii-' siei, era întotdeauna - tentat să uimească pe, f ceilalţi, cu cunoş­tinţele sale şi să-i păcălească, făcîndu-le farse. Odată îşi alese drept ţintă pe grădinarul palatu­lui, căruia ii ,fnmînă‘ : o pungă cu icre uscate de heringi, susţinînd câ sînt seminţele unei, minuna­te , flori exotice şi întrebîndu-1 cînd vor putea: încolţi şi creşte pentru a delecta ochii şi inimile curtenilor, c Grădinarul îl rugă să revină ypeste: două • săptămîni, cîr.d ; ,va vedea: rezultatul.. După ■ ■;trecerea' .'termenului fi- xat, Vol(aire;.sey grăbi să inviteo mulţime de curteni pentru a-i admiră „plantele", căci îi plă­cea ca la succesele'::lui.să asiste un public " numeros, .Grădinarul îi-conduse pe toti la răzorul un­de trebuiau sa se arate florile minunate; Din pănîînt ieşeau capetele citorva duzini de he­ringi. -Volţaire • încremeni. Gră­dinarul se întoarse însă plin de respect că tre regele care' zîmbea şi-i spu 'e:.-

Vor măi creşte, Maiestate, dacă va insista domnul -Voltai-

Eugen HANG:

Omul cu roa?I.a * ora actuală, cugeta omul

Cu roaba, cel mai bine este să fii apolitician ■.. ' ,

. Ce-a» vrea' să fie altceva de­cît copil din flori, dacă este tă­cut cu un botanist

Populaţia minoritară îşi in­tră în drepturi:- săptămîna vii­toare Lipova va fi cedată lipo­venilor . . .

Ciudat, frate- la SRI şi Ar­mată conduc civilii, iar învăţă­mîntul are în frunte un maior . T

G.V, Tudor- susţine că unguriii-au otrăvit grădina rlo ln Buli­man u cu budapcsticidc!'

Parafrază. ,.î\Iulţi dar proşti, puţini însă tîmplţl..

Siăbinctu-i vederea, de la o , vreme, omul cu roaba caută un optician care, şâ-i facă lentile

. de contact sexual.-

Primăria, susţine omul cu roaba, se gindeşte şi la cei mai săraci. Astfel, a- văzut o firmă pe eare scria: „Cantina săraci­lor. Ţinuta • obligatorie!'*

Despre un om al zilei: e prost, dom1 ne, şi aşa o să moară t a* tă viata!• * '-

Asta da, actor, zice omul ca roaba: a intrat beat mort pc scenă ..şi.' a interpretat magist-J rolul "unui personaj treaz.. .

Cornel UDHEA

SÎMBĂTA - LUNI, 28-30 MAI; PAG. 7«QMgagftfeWMajuaeg

.41 t _ j* . j**

„Somânia $-i românii în şfiinfp contemporana1 • ,

românii- iwcii- uii; mart■■ p a c ii'ro>?

-.'—-■ Domnule preşedinte, Uni­versitatea- clujeană împlineşte 75 de. -ini de existenţă. Veţi, fi prezent l;i manifestările clujene

: dedicate acestui important eve- nimeni, cu multiple .seninifica­ţii.' — Intr-adevăr, voi fi de faţă. Aşa cum bine aţi accentuat, es­te un .eveniment cu multiple semnificaţii. Este, înainte .de toate, un moment semnificativ pentru istoria noastră naţiona­lă, pentru istoria culturii naţio­nale, nil numai' a Transilvaniei Şi nu numai a Clujului ca cen­tru de spiritualitate română, de ştiinţă şi viaţă universitară. în­fiinţarea Universităţii clujene a

. marcat un moment’ - crucial în istoria ţării, în făurirea statului naţional român, Iată de ce săr­bătoarea Universităţii clujene

. , este a întregii 'spiritualităţi ro- , ■ mâneşti ’ ■

— La. Editura Enciclopedică 33; află în pregătire o nouă carte1

. semnată de dvs.:.' „Revoluţie şi'" ) -reformă'1, a cărui lector este:

v.-. domnul Marcel Popa, nu altul. .eccît redactorul şl lectorul tu­turor cărţilor regretatului aca­demician bavid Prodan. -

— Aşa este, dar de unde ştiţi?«*• Secret profesional.,,

Anul trecut am apărut cuo primă parte a acestei lucrări, care se referea la premisei'', des-' :; făşurarea Revoluţiei, pînă Ia - prima etapă, cea a alegerilor din mai 1930. Am continuat cartea,

, cum am promis- Partea a 'doua ' .?'. urmăreşte' evoluţia politică pînă

aproape. de zilele noastre şi ac­centuează problemele legate de

i reforma : economică. Sper- c a ;

IO N ILIESCU, PREŞEDINTELE

R O M Â N IE I

„Revoluţie şi reformă" să -vadă- lumina tiparului la finele lunii iunie, începutul lui iulie.:

— Prezenţa dvs. în mijlocul diasporei, a românismului cumo definea profesorul . Radu Flo- rescu, dă greutate conferinţei „România şi rom ân iiîn ştiinţa contemporană"; , : ,

— Este (? problemă de oncare,o datorie firească, naturală. Am- salutat cu mare bucurie ideea organizării acestei reuniuni ştiin­ţifice. Care s-a născut în urma unor discuţii ale domnilor Bu- zura şl „yirgiliu ; Constantinescu cu profesorul Palade. Mă bucu­ră - că şa-a găsit acum şi. aici concretizarea- Am! susţinut efor-: turile Fundaţiei Culturale Ro­mâne şi alo Academiei Române, în toate contactele avute în ul-f timii doi ani s-a căutat, să se stabilească legături cu oameni reprezentativi din diaspora ro­mână, activi pe frontul cercetă­rii şi. ăl vieţii universitare. Este un moment” important pentru evoluţia vieţii noastre democra-

'tice 'de astăzi. , .— ■ Curii apreciaţi, prin prisma

acestei - conferinţe, viitorul cer­cetării ştiinţifice româneşti?: *

— Cred că întîlnirea ; de. la

1 Sinaia a fost ut,lă. Noi trebuie să gindim in' cadrul strategiei de, ansamblu a , dezvoltării vii-

L toare. a Itemâniei, locul, rolul' şi modul de organizare a acti-

- .vităţii de'cercetare şi dezvolta? re,' ca ' factori dinamici. Acest iiicru'' presupune nişte opţiuni ferme, clare care nu' pot fi rupte

*. f>e contextul general al rezol­vării problemelor economice, a dinamizării pîrghiilor " econo­miei de piaţă-. Trebuie să găsim modalitatea de organizare şi de cuplare a cercetării la acest

,proces! Ori asta' înseamnă selec-- ţie, anumite priorităţi. Noi ro­

mânii avem un păcat, vrem sâ facem de toate.. S-a-făcut şi în trecut în domeniul economiei ţi a moştenit o structură. proastă, autarhică de, a . dezvolt;»' toate

, ramurile posibile. Cam acelaşi lucru se întîmplă . şi in cazul cercetării, este o mare dispersa­re de forţe în multe direcţii, trebuie sa găsim o cale, aşa

; cum se întîmplă :şi 'in alte ţări,. de, a concentra eforturile ei, mijloacele' limitate pe care : le avem în prezent, în direcţii prio­ritare, nu are; sens să le /amin-’

•tesc. acum, dar pentru o iară ca :. fi noastră; niciodată nu . şe vor ' putea „dezvolta ; ,cercetări, de ni­vel £n . absolut toate : ramurile ţ i încă dintr-o dată. Trebuie să gă­sim acele'domenii care sâ capete

..priorităţi naţionale -şi, spre oare -să se îndrepte, să se cpncentţe* zş eforturile financiare,: materia­le care să dea in final, eficien-

. tă cercetării- Sinaia, 27, mai„l&94.

t Demostene ŞOFRON '

xiim niteste-; (T/evadare;*.I (Uimare «fin pag. I ) v

..<b izolare a guvernului comu­nist, a trebuit să creez legături •şi punţi cu restul lumii. Pro­iectul iniţial implica însă un

/institutesimilar Ia Cluj . şi ia (Iaşi; Desigur, cui prof iile dife­rite. Aveam în vedere imunolo-

,g«a genetică, biochimia, biolo­gia moleculara. Merită ca a- .

' cest1 proiect să fie reluat, să , urmeze formula, reuşită, .ca ins­titutului bucurcştcan. ; Cercetâ- ' torii acestui institut sîn t1 toţi

formaţi în • străinătate, cu stu­dii şi cercetări aprofundate în laboratoare americane bine , e-

; chipate şi dotate.: Lucrau, lucra . foarte important, pe proiecte ! comune cu americanii^ printr-o,

colaborare strînsă. In felul a- , cesta; Institutul a obţinut sub­

venţii americane de dezvoltare ,-şi amplificare ă' activităţii/

— Amintirile sînt strSns' lega­te de numele unor mari persona­lităţi din ţară şi de peste hotare,. — Sînt oameni care m-au in­fluenţat. Unul a fost profesorul

.Francisc ^Raincr,. un cărturar deosebit, om de bibliotecă;, n u ' de cercetare experimentală. Al

.doilea a fost un francez, pro­fesor de, biochimie la Bucu­

reşti,. Andr<3 Boivin care arăta• Intr-un-..mod- .'foarte simplu că

. cercetarea viitorului trebuie să se bazeze pe biochimie. Al trei- ; 3ca a fost profesorul Grigore Popa*: anatomist , experimental, •un 'ora care credea în experien--

- ţă şi în lucrul de laborator rriai mult decît în-lucrul in biblio­tecă.' In străinătate am . lucrat cu Albert Claude, apoi, umăr la umăr, cu George Ilogeboom, Walter Sclmeidcr şi ‘Keith Por-" ter. •

— Două au fost şi -vînt reali­tăţile ;;româneşti, tot m ai' dejss menţionate: exilul şi diaspoia lomânească. / ■ y ’ n,

— Cele două sîhtstrins lega­te intre ele. Ţările care au: â- tras cei mai mulţi români au ; fo s t ' Statele Unite, Franţa _ şi Germania. Natural, exilul ro­mânesc se .datoreşte condiţiilor regretabile, la, .vremea aceea, care au afectat viaţa universi­tară, viaţa de cercetare, viaţa da zi cii zi din Remania. Am . ailat în cursul expunerilor de aici câ matematica a fost unul din domeniile afectate cel mai

.mult,- Exilul a fost o probă grea,' •nu toţi oamenii au reuşit.-Este remarcabil îrisă că au reuşit

-■ asa-.de, mulţi români, şi conferin­ţa de la Sinaia o dovedeşte din plin. Exilul nu , este o evadare în fericire, este evadare la mun­că grea, -fri", condiţii. de -lucru, acceptabile. ■

; Care ar fi. cel. mai mare pericol pentru Europa ide Est, ■ îh condiţiile ' unor - profunde; schimbări geopolitice? :

— Degenerarea Europei •'• în conflicte naţionale, tribale, pro­vinciale. -Traversăm lin sin­drom de decomprimare •••genera-'. Iă. care permite fantezii poli-- tice,' reînnoiri de yechi insîinc- ' te tribale. Trebuîţ să învăţăfn să trăim împreună, oriunde ne-am afla.

Aţi lansat un program dc . sprijinire a tinerilor , cercetători,, de regenerare a , cercetării ro- mâneşti.;^ ' - " " c . ''

: —- Propunerea iiiiţiaîă de, spri­jinire ani făcut-o ■ Academiei Române. Din dorinţa ca forul academic român să iniţieze un sistem de burse, circa o ~ sută de burse pe an, cu . o durată de doi ani fiecare bursă în parte. Pînă în ; prezent nu s-a făcut nimic concret. Primatul politic actual în' România il' constituie refacerea" economică.- Dar în paţalel cu refacerea economică trebuie să .se treacă cit mai repede, la formarea de cadre.

Sinaia, 25 mai, 1091.

P£ M Ă SU R Ă 'CE'PENSIILE AJU N G SUB LuVu Ta U N U 1TKAI DECENT. SE ÎNREGISTREAZĂ UN

EXCEDENT AL BUGETULUI DE ASIGURARf SOCIALE

Aşa cum se cunoaşte, .pensiile .se -suportă.'din bupetul a.siguiări.V. • soeiale, aec.sioa ^lirezentiivd - circa 75-80 la sută din totalul buget;,- lui de asigurări .sociale, incepind cu,.anul. 1901, bugetul de asigi rări sociale nu .nai este inclus fn bugetul de stat, si constituie"! buget public, independent, administrat şi gestionat ’ de Ministeri. Muncii şi Protecţiei Sociale;. Cum este oare. posibil, ca administra­rea acestui- bu^et , s-â sc- facă fără -ca pensionarii reprezentaţi dc câtro Uniunea Generală tf Pensionarilor din România (UGPR) ii fie cooptaţi în creăriismele de specialitate a Ministerului Muncii şi.

'Protecţiei' Sociale, care iau decizii asupra folosirii în condiţii d legalitate-şi transparenţă a acestor fonduri; fîc-a 'fost dat în ulti-.; mul timp să citim că a existat (şi .mai există încă) un excedent bugetar (a so citi “economii") la bugetul de'asigurări sociale do eirea~275.miliarde Iei. Pe bună dreptate delegaţia UGPR ee a fest. primită la guvern cu cîteva luni in urmăs Ia care a participat şi siibsemnatui, a pus întrebarea reprezentanţilor guvernului, de ce acest excedent bugetar nu c-ste folosit pentru îmbunătăţirea actua­lelor pensii? Sigur cu răspunsul dat nu a putut satisface pe re­prezentanţii pensionarilor şi anume că bugetul de asigurări socia­le, nii se poate reîntregi Jin cauza că-foarte mulţi agenţi econo­mici nu îşi achită obligaţiile, adică nu virează 'acea cotă de CAS de 27,5 la sută care constituie sursa principală de finanţare a bugetului de asigurări socijle, în această situaţie, lipsa \mo_r re­zerve (excedentul bugetar) ar conduce la imposibilitatea plăţii pen­siilor. Oare aşa cum s-au găsit metode de constrîngere (amenzi, nenalizări etc.) prin care-'impozitul pe profit şi TVA se virează statului-pină la. ultimul leu, nu se puteau găsi şi pentru Încasarea acestor cote metode asemănătoare? Tocmai de aceea s-a cerut gu­vernului iniţierea unui proiect de lege pentru înfiinţarea Casei Centrale de Asigurări Sociale (aşa cum au fost odinioară,- «asd? autonome de pensii pe pt oliluri) care să . cuprindă toate sistemele naţionale de asigurări sociale obligatorii, din a ' cărui Consiliu dc Coi'ditcere sâ facă parte şi reprezentanţii Uniunii Generale .a Pen­sionarilor .din. ■ România,';ln' felul acesta, s-ar evita scurgerea din accst buget al asigvuăriloi- >bciale (ca să riu. spimem. "deturnări") a unor fonduri pentru ci; totul ■ alte scopuri aşa cum era o practică curentă înainte, ne anul 1989. Ne-a fost dat; să auzim acum cîtva timp, că'-uncie Confederaţii sindicale au solicitat guvernului _ ca excedentul, bugetar să fie folosita de acestea pentru Îmbunătăţirea unor condiţii de muncă .sau alte scopuri. Dar cea mai mare sur­priză %m avut-o auzind intr-o emisiune TV un lider sindicid1 om învăţămintul preuniversitar, - selîcltînd cu insistenţă ca acel exce­dent-bugetar, înregistrat la bugetul de ; asigurări sociale, să fie folosit : în scopul îmbunătăţirii salariilor 'celor. ■ 4 iriîn văţăm înt. Avem toată stitna şi consideraţia noastră faţa de cei din invaţa- mînt, care trec prin situaţii extrem de grele şi poate -mulţi t o W cei de virsta a ireia au copii sau ' nepoţi-.dascăli '.suferă.-- aiaţun de ei dFri cauza marilor- nedreptăţi - şi vicisitudini: cu carc - şe CflU* fruntă astăzi învăţămintul nostru, dar să 'atentezi la acest şi aşa insuficient fond din care'se plătesc: pensiile, sau care (în caziu ex­cedentului" bugetar) s-ăr putea cit . de cît să ;se îmbunătăţească ac­tualele-pensii, credem că este o impietate. De aceea, credem ca foarte oportună hotărîrea care s-a luat in> Ştiinţa Consiliului Na­tional al UGPR de a solicita Curţii de Conturi a României .verifi­carea modului ^de .gestionare şi administrare a fondurilor, aferente bugetului de Wigurărî sociale. - 1 • ■ ■ . . ' . ic

Ing. Octavian DHAGEA, preşedintele^ Cobw.* Judeţean al pensionariior Cluj, vicepreşedinte aS UGPIi.

• Teatrul Naţional 23 mai — 3 iunie: duminică, 29 mai, ora 19, sala Studio: Conu Leonida faţă cu reacţiurieaV marţi, 31 mai, ora 19; Anul viitor, Ia aceeaşi oră; joi, 2 iunie,- ora 19, spectacol pentru Şcoala norma­lă „Gh. Lazăr“.:“ Anul viilor, -Ia aceeaşi oră; vineri, 3 iunie, ora 19, sala Studio: Astă seară: Ma­ria Munteanu în - spectacolul de poezie „Pentru că exişti şi tu.

@ Opera 'Română — luni, 30 mai, ora 18,30: Lacul lebedelor.

• e Teatrul de păpuşi mOHO“— „Hai să ne 'jucăm copii" — duminică,' ora 11.

« Teatrul de păpuşi „Puck"' prezintă duminică, ora 10,30:

Soldăţelul de plumb;^ O razâ âe'- soare, (secţia română); ora 12' Elefănţelul curios (secţia ma­ghiară).

© Universitatea populară: luni, ora 17 şi -marţi ora 17: Micro- stagiu iriiţiatic- Moduri de supra­

v ie ţu ire In civilizaţia culpei. *" Prezintă Vasile - Andru, scriitor,

Preşedintele Centrului de prac­tică isihastă „Oratio mentis*1-

sal conciliemv .domnCategorie, niciodată o discuţie privind aprobarea b u - ,

gotului pe luna în curs. .. nu a fost atît de „furtunoasă", ca şi cea din şedinţa de joi, 2G mai 109 ), a ,'Consiliului'' ' municipal Cluj-Napoca. Nu ani .să mă leg de cifre.,■ (şi asta dintr-un singur motiv, exprimat de domnul ' viceprimar Mihai Greabu, sumele prevăzute la chel-• tuielîle bugetare nu sînt suficicnte pentru nici un ,capitol, pentru nici o destinaţie — spitale, drumuri, • salubritate etc. — banii nu ajung, din cauză că toate cheltuielile trebuie să se încadreze într-un plafon dic­tat de luna decembrie 1993, şi atunci se pune proble­ma de a subzista, nu de a progresa) însumînd ccea ce s-a făcut îh luna mai în municipiul Ciuj-Napoca, .ci de modul cum s-a njuns la respingerea bugetului pe luna mai. In ciuda îndemnurilor reciproce — spun re­ciproce, pentru că s-au conturat clar cele două poziţii „pro“ şj .contra" , la concilicre, spiritele s-au cam

fnfierbîntat, tonul s-a mai .ridicat, iar vorbele s-au cam. „izbit" dintr-o parte ' în alta a sălii.

„Mărul . discordiei" l-au constituit cele 133 milioane afectate amenajării' Pieţii Avram Iancu (au mai fost două probleme — bugetul pentru asistenţă socială şi iluminatul. public, ce s-au lămurit pc parcurs). S-a afirmat că. Banii în.'cauză 'n-au- fost cheltuiţi din buge­tul ' lofal, ci au fost primiţi dc la guvern, cu această destinaţie expresă. Numai .că fiecare informaţie, su­plimentară te adîncea în absurd. Acesta este termenul, recunoscut şi din „interior", e drept, a apărut şi va­rianta „penibil11, şi eu aş adăuga şi hilar. Pentru câ ce ,s-a întîmplat, de fapt,? S-a votat capitolul „veni­turi" (25 voturi), capitolul „cheltuicli*' (24 voturi), dar proiectul , de hotărîre privind execuţii bugetară pe lu­na m at,'ba( (ccle 19 voturi „pentru1* nu nu fost sufi­ciente pentru „a trece" hotărîrja, fiind neccr.arc 2/3

din numărul consilierilor). Dcci, aşa cum s -a " sj consilierii n-au vrut ,.su aprobe ccca ce au aprol l sau „au votat cifrele, dar n-au mai votat cuvintele ca­re explică aceste cifre". Do ce? 15 o întrebare mai dificilă. Sigur, s-a reproşat că bugetul nu trebuie vo­tat la sfirşitui - lunii. Aşa este! Dar in condiţiile de ă- cum, se votează —■ fără probleme, eventual o variantă aproximativă de buget la început de lună.' Şi atunci, îmi pun întrebarea: este mai. bine să votezi o „aproxi­maţie''^ sau o „certitudine'1? Şi aş mai adăuga ceva; consecinţa primă şi imediată a respingerii bugetului este sistarea oricăror plăţi de către primar. Şi dacă ne mai descurcăm' cu drumurile, salubritatea, etc., ce' îa- ccm cu spitalele, de exemplu, o lună dc zile (aproape)?.

Aşadar, bugetul pe^luna mai a fost' respins! In loc do pupai. Piaţa „Independenţi", avem „Certat Piaţa Avram lancu“ ! Aşa ne estedat nouă (deocamdată):'ori­ce tentativă de conciliere să sfiisea^că „in coadă dc peşte"!*. . ,

Flavia - SERGim

ADEVĂRUL DE CLUJ SÎMBĂTĂ ~ LUNI, 28-30 MAI, PAG. 8

u-i'f

k s c o o

PENTRU AG ENŢI EC O N O M IC I CU C A P IT A L DE S TA T Ş l PRIVAT

Societatea INTEROIL S.A.ORADEA

în urma contractului cu nr.înreg.2006 din 1 25.05,1994, acordă exclusivitate pentru

distribuirea uleiului comestibil S.C. RINEX S.R.L, pentru jud. CLUJ-MUREŞ-HARGHITA -

BISTRIŢAîn perioada 1 -10.06.1994 se vor încheia CONTRACTE pe perioada anului 1994 la

sediul firmei Str. RACOVIŢĂ nr.47.Uleiul poate fi ridicat din depozitele capitalelor de judeţ cu mijloacele de transport ale clientului sau

distribuite după preferirijă.Livrarea se face la schimb de ambalaj.

Pentru informaţii suplimentare putem fi contacta}!; latei: 136719; 132732; 194263.

: (762062),

s.C. PRODKOMB S.R.L.Cluj-Napoca, str. M.Emînescu 5» tel. 064/116160, fax: 064/145790,

____ ________. v â o f ş r d şi în r a îs :odozatoare de sucuri şl refrigeratoare de bere;

•superconcentrate pentru sucuri; •aparate de îngheţ&tă şl cuburi de gheaţă; p'lnli SNACK-BAR o expresoare de cafea

•cuptoare pizza • vitrine frigorifice verticale şl orizontale •lăzi pentru îngheţată ©maşini

pentru spălat vase o altedotărl pentru restaurante, baruri, cofetării.

. Asigurăm SERVICE în garanţie şl pcntgeranjie, reparaţii frigidere, asigurăm transport. (9221)

iM s m m a

S .C .R O M A U S s.r.lM.Gorki nr.4

TAVI-TOURS REISEN FIRMĂ GERMANĂ Efectuează SĂPTĂMiNAL _

f TRANSPORTURI de PERSOANE şi COLETE ÎN/DIN GERMANIA.Tel. (064)114871. (289540) -

Prin magazinul din M.Gorki nr.4, «OFERĂ o gamă largă de materiale de

construcţii la preţul cu amănuntul . §' ■

«VINDE din stoc sau Fa comandă EN-GROS: TABLĂ DUBLU ZINCÂTĂ format

1000/2000 mm la preţuri de 1550 lei/kg de 0,4 mm şi 1300 lei/kg de 0,5 mm. ’

•EXECUTĂ gravări în sticla şi şlefuiri. Deasemenea, mai © V INDE DACFA 1410 C N . BREAK (albă), an fabricaţie 1991/30.000krn rulaţi

■ Informaţii la tel. 132569,194380.: (223) _

I

Societatea ROM AN O -G E R M A N Ă " T R AN SG O N E X " S.A • t r a n s p o r t ă p e r s o a n e p e r ut a C L U J - P R A G A - K Â R L S R U H E ;

• p r i m e ş t q c o m e n z i p t . P I E S E DE S C H I M B A U T O m a ş i n i s t r ă i n e .Relaţii la tel. 111-713, sau 136-838, orele 8 -16. (289592)

UNTf IMPORTANT ilfjp E e r A ţ A U T O N p M A . * » - '

l î D r - T E R M O F ie A R E » ! ^ ;•- Cluj-Napoca, -

cu sediul în B-dul 21 Decembrie nr.79, /nformoazâ ASOCIAŢIILE-DE LOCATARI şi

j AGENŢII ECONOMICI, proprietari ai instalaţiilor interioare de încălzire centrală,

racordate la sistemul de producere, transport şi distribuire a energiei termice că unitatea

EXECUTĂ pe bază de comandă şl deviz acceptat de beneficiar W

LUCRĂRI de REPARAŢII şi ÎNTREŢINERE,

indiferent de complexitatea acestora.. Pregătirea din timp a instalaţiilor pentru sezonul rece ■' va asigura un confort interior sporit şi implicit o • diminuare a pierderilor de agent termic pe instalaţiile interioare, astfel ca recomandăm tuturor agenţilor’

economici şi asociaţiilor de locatari să procedeze la revizuirea şi repararea instalaţiilor în perioada '

mai - septembrie a.c. v " Unitatea noastră execută aceste lucrări cu personal

calificat şi vă asigură termen de garanţie. Pentru informaţii suplimentare vâ puteţi adresa ZILNIC serviciului POPIS între orele 8-14, tel. 152265 sau

la sediul unităţii. ( .

Vînd SPAŢIU COMERCIAL; compus din Ş încăperi, terasă, tmsxs, r finisat, ultracentral în TURDA, x

; ; P-ţa t Dee@mbrfe 1918; nr.7 1 3 - 1 5 ) .

' ;7@/.; 194382 şl 198560.(2895S9) - ;

8ia î?M 8sî£

î^ccplwd cu dAîA Je 1 ÎUNSE 1994 SE R ED ESC HI D E MAGAZÎIVUl

CU O NOUÂ SNfÂŢ!ÎŞAR£.Vâ ofERÂ ARTÎCOlt dt

CAMPING si TURISM | ÎNdiqENE şi 'import; artîcoIe dE PESCUIT ptîoduSE de

h'RMEdE MARE RENUME; ARTICOlE dE PLA1Â; EchipAVENTE j Şl , obiECTE- SpORTivE (MÎNqi, pAlOE, - RAchoE ETC.) PRECUM ŞÎ aIîE A^TieolE dE SpORT ŞÎ AqREMENT.

• cu o deservire [ . excelentă

îşi propune sa fie prietenul tuturor care îl vizitează.vă stâ la dispoziţie

________________ pt. ^nzări EN-GROSsi cu amaijuntul ZILNIC îhtre orele 9-19

iar SIMBATA între orele 9-13I PRETURI CU ADEVÂDAT

‘AVANTAJOASE

a lp in

vinde en gros

• ţig ă r i . ^ a r p a ţ i l7 .S le i/ p a ch et.

, @ ţigări S N A G O V -.330 lei/pacliet.Preţurile includ T.V.A. şi sînt negociabile.

Calitatea excepţionala a ţigărilor produse la iaşi este asigurată : ' de iutniiul, fo ifa ,fih ru f şi aromele din import.

Nu ezitaţi! Sînt la fol de bun? ca şi ţigările sMuic.- Sunaţi actinii/ "■ ■ ’ ' >

I Consiliul Judeţean Cluj ■ ,Administraţia Judeţeană a Drumurilor Cluj - R.A

organizează CONCURS pentru ocupateâ postului de h C O N TA B IL ŞEF la A .J.D . C lu j - R ,A .f

in ziua de 9 iunie 1994 orele 9, la sediu! unităţii, în Cluj-Napoca, str. Traian Vuia nr 2 '6

Relaţii la tel. 141816,145816 - - (289602)

X.DELIC0N Str. Vînâtoritor 17-19 Tel/fox: 194476

docolatâ ' 3350 JeiAg +TVA vanilie, cocos, dlune = 3200 !ei/k§+TVA imeurâ, căpşuni, kiwi, lâmsis, pierciri, ananas — 2850 lei/kg+TVA

iCITRICIMPORTm m ) 3300 leiAq + TVA )

E25!QE9!3S!Cfi*33BE98flS53&53SB3BS33&&B36SC922EC27£i

Ştrand T srmri M erghitrjudeţul Bihor

e f e c t u o r " “ (' u 'V 6 0 ţe r a P O ^ ' - w N H P m C m t o

c o w c ® tu o e ntoSoase-ptstu ti'® c e ®

• V R R Ş T € flP T fl T € L : 0 5 9 / 3 6 0 4 2 2

22S.C. HOTa STfiBr^D MflflGHITfl ®(289599) ’ _____

iFtma germană QABOR®EIÎtransportă persoane din CLUJ tn GERMANA,*

Pe ru lo^^v7C L U J ^

NURNa^G e 86.000 fel !!5iL0flCr-iN s 90.000 lei STUTTGRRT a 100.000 leiiifinisnuMe s 1 0 0 .0 0 0 iei m m i m ~ io o .ooo ici fflfiNIffUfiT = 110.000 tei

Plecarea se face de 2 ori pesaptămfnă formaţii la tel. 112408, între orele 8-2î#

S CASE DE MARCAT" (ROYAL, SAMSUNG)

n BAU N ŢE ELECTRONICE CTAIWAW) a APARATE PT.LIPIT ETICHETE CU

PREŢURI^ CONSUMABILE (ROLE CU HÎRTiE,.'

ETICHETE)

NOU î N O U ! N O U ■

PLATA I n 2-3 TR AN ŞE I

■i: Comenzi la tel, 174-585, fax 172-995.STOC LIMITAT.(289607)!MaMaNaMMHMMMRnM«MMaMan09Sra'

COREEA DE NORD DEJINE ARMA NUCLEARAţ> 'NEW YOIUC. Coreea de Nord deţine deja arma.

nucleară, afirmă cunoscuta revistă americană "Parade", tăcîncf referire la “surse din serviciile de spionaj ale

:SUA“;— relatează agenţia ITAH-TASS. Ultimul număr al revistei citat de secţia din New York o agenţiei ITAH-TASS afirmă, că "Phenianul a.permis inspectori­

l o r A l EA efectuarea unor. controale limitate la 7 din .obiectivele tale nucleare, afla le Ia suprafaţă". Dar, a-• rată revista ‘‘Parade", potrivit datelor observatorilor, principalele Instalaţii, secrete. militare nucleare ale Co­reii do. Nord sint - amplasate în 6ubteran, unde nu pot

■ fi identificate de sateliţii de spionaj americani. Refe* rindu-ss la aces-te surise, .publicaţia americană arată efi producerea bombei atomice -de-cătro UpQ Coreeană , a. fost posibilă "datorită tehnologiei componentelor riţr

■ şeşti*1. In articolul 'din revista .menţionata-SS'ariată că dupfi dezmembrarea ;UHSS,-.specialiştii .ruştr:.fflră , apro-; ■barea autorităţilor de la Moscova,. eu-continuat să • a-. Corde lîPD Coreene “informaţii şi componente necesare pentru . produccrea armei nucleare",

SATISFACŢIE IA BEIJING ., .' • BEIJING. Guvernul chinez a salutat cu satisfac­ţie, vineri, decizia preşedintelui. 'Clinton .-'ţlfe -a .' disocia

acordarea Clauzei naţiunii celei - mai favorizata (MF). ds respectarea drepturilor omului în China — trans- ‘ mite Associated Press. Purtătorul de cuvînt al MAE

Chinez,:Wu. Jianmin, a declarat că. această decizie.des­chide '■ calea’ 'îmbunătăţirii relaţiilor cu SUA, dar .şi-a exprimat regretul că preşedintele a interzis importurile de arme şi muniţii chineze şl a menţinut sancţiunile deja existente, dintre care multe au fost impuse J după evenimentele din piaţa Tie-nanmen. în/JunJe 3989. Prin­tre acestea' se nutnără prohibirea livrărilor de echipa­ment şi tehnologie cu aplicaţii militare'. către China,

; Dizidenţii c-liinezi • au primit cu satisfacţie aepastă-de- . clzle, afirniind că . relaţiile riorraiile,..dintre ■ cele ,două

ţări vor-; contribui mai’ mult;- în perspectivă, la imbu- •fetăţirea''dreptupiloK' oţniilui-iin Chioa*.cîpcît' recurgerea

. .lâ-. sancţiuni.-în. schimb, «activiştii ,organizaţiilor umani-- tar» din'SUA^sir.t ilurloşi: în -opinia , lor,- situaţia drep­

turilor omului., in China sa afhi.în- .acest: tn«jin?nt; Intrro stare mai- .Jalnică decit anul trecut, . c-lnd preşedintele le-a corelat cit "reînnoirea î.lFN. ■ Oamenii de flfaceji. ameticsnl jubilează, dv.pă ce-tim p de cinci ani au fost supuşi emoţiilor cu prilejul dezbaterii privind reînnoi­rea anuală o .ciameL ele către Congres'‘ ţi au trebuit să cheltuiască destul timp şi. resurse,' materiale ;1n inter--

. venţii pe lingă kyisiatori pentru a'-ţi’ impune -interesele.

SA SE PUNĂ CAPAŢ VIOLENTEI! .

© LONDRA. Premierul'britanic, John Major şi ccJ. .irlandez, 'Fclbert Royrioles, au cerui din nou Armalcj Republicane Irlandeze (IR/V) să pună capăt •violent'*;. averiizir.d,' totodată, mişcarea republicană că întreyer] > .

■ rile .multipartite referitoare la ulster --s-! vor desfăşir a cu sau fără participarea reprezentanţilor Sinn l'ci j (aripă politică legală a IRA), informează agenţia Fran­ce Presse. ijupă o oră d : convorbiri “aeofieiale*.*, / cci

> doi şefi de guvern ,ait. declarat presei că nu mai există nici •‘cea mai mică justificare"; pentru : .continuarea''-vio-..

' lentei în irlanda, de Nord.-C; i doi şefi de guvern• au■ afirm at: c ă . re luareaconvorbirilor: multipartite ?nu - va-

aşterta" la infinit un 'răspuns-din partea Sinn Fein: la •Declaraţia .anglo-irlandeză . privind v pacea în.' ,U l«er.

'•■tfin- 13 decem brie--1093;:- ' ^

ŞHIMON PEREZ DECLARA TN MEXIC . jCltrDAD ji î is ; MEXICO^. Principalul obicctiv : al

Israelului; 11 'constituie, -. nu numai... reglementarea . tve-..- ... chilor' conilicte, i i '-mai ' ales prevenirea - altora; n oi"; in.'..

' Orienţui Mijlociu' ~ .a declarat - ministrul - de j externe. #1 statului Ifrael.r Slnmon Peres, aflat . într=o ,:. vizită .

-oficială in Ivîexic,-In cadrul- unei confcilnţo de presă?■ şeful diplomaţiei isracliene a afirmat că ppntru ins'.a-

: larea unei: puci ir ita b ile în regiune nu eştesuficlşntâ doar încetarea războiului ci şi rezolvarea a numeroasa.

; alte probleme,-incliislv a celor cconomice,- j j

Ni'

BbIGITATEi

vâ aşteaptă riOM STOP la telefoanele:

11-44 si 19-1145pfr°s?

(2f<?504)-

Ş C O Â LA W ALDOiRFfscoală cu pedagogie alternativă DE STAT,

organizează tn perioada 18 mal * 3 luni® 1994, fnscrierl pentru clasele l-acu limba de predare română si maghiara. Pentru

informaţii în legătură cu aceasta pedagogie VINERI 3 Iunie, orele 17, la sediul

Asociaţiei din str. Ănatole France nr, 14. tel: 1 5 4 4 3 3 . s a u ZILNIC

intreoretţS-13.BaeetiBBga«»r,-Mn—■■ — ;----- - ....... .

r

!N ATENŢIA CRESCĂTORILOR DE ANIMALEPuteţi obţine producţii mari

NUMAI DE LA ANIMALE SÂNATOASE; VIGUROASE, NEPARAZITATE.institutul ’PASTEUR" SUCURSALA CLUJ oferă medicamente realizate pe bază de substanţe active . .. din import. care asigură prevenirea .îmbolnăvirilor, combaterea paraziţilor interni şi externi, k stimularea creştem şi îmbunătăţirea gradului de asimilare a hranei,; la toate speciile de animale"

I ■ • ALB’ENDAZOL, combate' toţi ..paraziţii interni din tubul digestiv, din plămîni, din xî ficat, din muşchi; - - ‘

■ SEMCAR, combate paraziţii externi: rîia, căpuşile,-păduchii etc.;■ STRESSIN, conţine vitamine şi antibiotice, previne îmbolnăvirile şi stimulează

creşterea la pui, boboci, ca şi ouatul la păsările adulte; * J :r ; :" AF>RA1^ L -100 şi TYLAROM-80, previn îmbolnăvirile şi^^stimuleazâ creşterea la purcei. :

Toaîe produsele se pot procura de la Institutul Naţional de Medicină Veterinară “PASTEUR" -

v . SuCurŞa|a Cluj-Napqca, str. Govora 17 A (lingă Facultatea de Medicină Veterinară şi ‘ . CCimttirut Mănăştur) ia preţuri foarte avantajoase, fârâ adaos comercial, fără.comision, fără TVA

Informaţii la telefon 172277. . r '

s.c. "INDUSTRIA SÎRME1’1 s.ii.- Cîmpia Turzii; str. Laminorişii'or nr. 145

Organize32â in dala de 3 Iunie 1994 licitaţie pentru vînzarea unui

AUTOCAR ENGLEZESC BEDFORD".

Relaţii suplirnentafo la telefon 368085. (2B9603

Cu ocazia zilei de 1 IUNIE Ziua iniQrna[iona>ă:' a copilului, cofetăriile

OPERA, SILVIA şi TRANDAFIRUL.organizează •. -

expoziţii cu vînzare.Vă aşteptăm, oferindu-vâ produse de '

patiscrie-cofetărie, dulciuri, răcoritoare şi îngheţata.

Vă mulţumim.(289606)

s .c . D0RED0 s .f .l. te} f 194479

În c h ir ia ză m a s in i-m ie r ic a n POPCORN

în condiţii f o a r t i avantajoase 25 % DIN VÎNZARE î \ ASIGURĂ MATERIA PRIMĂ >

ÎN TOTALITATE s. (porum b, sare, u n t de cocos şi p u n g i)

închirieri, • Studentă româncă caută gazd3. Tel. 11-77-39. (296IG1)

• Dau Sn chirie apartament 3camere mobilat, cu garaj şi

telefon. Plata în valută, Xel16-26-83. (282110)

• Gaut de inchlriat cr.sti particulară cu telefon Inter­naţional, minim 4 camere. Tel. 13-51-13. (282227)

• Dair tn chirie .locuinţă. Tel. .19-57-15. (295772) , ' . '.

• Închiriez garsonieră confortI central, plata ontioipat. Rela­ţii la tel. 1.7-37-84 orele 20 21. . (206113) .: - . .

• Dau fn chirie Garsonieră — valuta. Tel. 11-82-80. (2DS143) : ': • Prlmese in gazdă două ti- ner». Tel. 15 -86-44, ' (296173) '

• 0aut' ehirle loauintâ. Tel.19-57-15. (295770). ‘ '

• închiriez oasă particulari;2 ’ camere mobilate, telefon, frlgl- dsr, zona. Pata. Plata tn valută. Te], 15-27 09. (282290)

i ! « DâU în ehirie garaj.:. Tel.; 12-94-10. (282169) ' , ■ ,: • Studenţi greci, căutăm p en -' ; tru închiriat apartament «u îî sau. 4 camere, cu : telefon, frigi-,

i der şi mobilat. Tel. 14-03-33.. (282357) -: . ' . ' .

. • Dau tn chirie casă familiali str. Vasile, Lupu ni\. ~t\, seara.

.(296181) ' .: ■ • Două studente-eăutum apar­tament «u .2 -eamer0 pentru In- f ’ lriere.; Tel. 1842-36. (293178):.; ■ ii: Gaut pentru' închiriat spaţiu zona Gheorgheni sau eerttru, 40 mp pentru- lucrări, de artizanat. tTei. 14-99-19. (202474) ' ,

• RECOMPENSA pentru cine oferă relaţii despre' ^an ­tă diplomat cu instruntonte muzicale; dispărută pe str.; Clinicilor. Tel. 13-07-32.(282192) "

I - ' : - -• Pierdut «arnet do studen1..

pe numele Pop Radu. tl..doel«ir. nul. (296107) , '

• Pierdut legitimaţie de ser­viciu pe numele Rus Sabin. O declar nulă. '282-123)

: • Pierdut în data de 25.05 19342 chitanţiere eliberate de firma „Portal'1,, «u numerele - 4283 ţi

;‘4294, eu filele numerotate de li 3135401 ia 3135450, respectiv de la 3136101 la 3136150. Le deul^- răm nule (282434) -

• -Vintilă I.aura fiordul, «nrnet de'student. II declar . nul,

'(282412).'. 'v

SÎMBĂTĂ - LUMI, 28-30 MAI, PAG. 10

1 9 .5 7 .1 5 *

GARSONIERA, APARTAMENT CASA, TtREN; CONTRACT

19.57.15

şi puteţi beneficia dexggra Plata în două rate !^§§||^La 3 bucăţi * reducere 5% !

U *-'* f^ i^ i# n e şh im b a t până la 15 iunie î. Posibilităţi€e transport la beneficiar!

Unici producători în ţarăt m )ia!. 05S190 232.056 137 986. fax. 056 190204

• Vind garsonieră confort finisată, pe str. Oaşului,

ş Inf. str.1 Horea nr. 108 ap. 1, preţ convenabil. (.270735)

I « Vînd 5.000 mp în zona Gheorgheni-Borhanci, preţ inf. 7.000/mp. Tel. 18-08-31 orele 18—22. (206175)

r

ir - ; 1. T fi * ■.

ÎM ÎVRN A Î IO.NAL i ş c u o o l

HEtTAi CURS DE LIMBI STRĂINE

~ ~ S 7 !VtnVvitţ jii IC (.» %fl.iftt

WUi •

ENGLEZĂ > , UÎACHIARĂ

GERMANĂFRANCEZĂ

( z s n o o i

Ciifiurî intensive tir <• Mi/niimini (}0 <>f< l pentru Kilnlfi »i topii-

- - "* itin nen \ * ■Pr, (.'litikiktriir lX. h/ ltl?}J '

> intre K mai ■Jiiinieimte IS-iS

Vinzâri

• Vind 2 dormeze pentru7 b\ persoană şi mobilă- tio 'Bistriţa.« Tel. 17-15-03, {295084) \ -

• Vînd mobilă sufragerie pen tru pretenţioşi, Tel. 14-03-80 sau U-Ot-67 orele 13-16. (296155)

• Vînd casă tip vilă în <3ci­rci, Satu Mare şi Opel „Omega'1 D 2300 Gombi. Ini. te i 12-30-18.

1 (9161) ; ' v ;■. » Vînd grădină 300 mp ;pe str. Fabricii nr. 53 ţeolţ cu str. Gîm- pul Pi inii) şi garsonieră confort I str. Detunata nr." 7, ap. 338.I • Vind aasă compusă d in : 4 camere, 2 holuri, baie, grădină. Str. Iris nr. 6. (282317)

• Vînd casă lemn demontabds, Str. Maxim Gorld nr, 153,

• 'Vînd apartament confort I gu 4 aamere, telefon. WV cabină Int. ,1a tel. 12-30-23. (282348) >• • Vînd apartament 3 camere parter'Grigorescu, Tel. 18 46-62 seara, (282366) '

• Vînd în cari. Giieorgheni, str, Unirii, apartament confort, i camere, et. I, din cărămida g u parchet, gresie, faianţă,-• TV ®a- J>lu sau1 schimb su 2. camere diferenţa in aceiAşi cartier. Tel 14 215-30 orele 16—21, (262300)

• Vind 2 camere confort I în­tre- Lacuri, fa parter, .preţ 8 500' (Y** lei negociabil. Tel, 14-29-07.

• Vlnd apartament 2 camere confort mărit, situata In strada Fabricii nr, 9, Bl. Fl, ap, 27, cari,...Mărăşti.» Vizibil după ora IR (282430)• • Vînd apartament confort il pirler, mcil>ii-t, su t>1efon. TV cal.lu, cart, Mănăştur, Telefon »fi Ti-tt. (2«2 »te)

. • Vlnd SRD, stare bună, ne- «<«■Mt.il — GVn. Valea Druga- r".liui nr. 03. ('>02456)

■si -

■ • Vînd apartament ultracen- trar 4 eamere,- telefon, grădină, curte. Tel. 13-24 53. (282435)

• Vînd garaj nedemontabil. ' Tel, 11-90-37.. (282454) ..; ,

• Vind apartament 3 eamere Gheorgheni şl • Renault Rapid, diesel, negociabil. Tel. 14-10-28 intre orele 14—18, (282463) ; . .

' / • Vînd urgent 4 camere în vilă pe litoral. Tel. 13-09-82. v

' -(282405) v --v.-n'.;-;v .-• @aut cutie viteză Ford Tran­

zit, 2500 diesel. Tel. 18^8-80. % (282133) » ' ' ,,

• Vînd sau schimb c-u apari a raenl 2—3 camere,1 traator. cu cabină, dubîă. tracţiune U651, r remorcă 5 t. plug cu 4 trupita, toate noi. Tel. 13-79-23 sau12-41-41. (282214) . ■ ,

^ • • Cumpăr Sn orice stare înscris : Iii circulaţie Fiat: Ritmo. Tel. . .

.17-04-50 între orele 20—22. (282280)

. . • Vind Peugeot 5r;. diesel -f o caroserie completă. Telef >n13-88-72. (282281). •■ Vînd Dacia 1310 an 1984 alb ;'

• 13, bine întreţinută, rochie de- mireasă deosebită, mărimea 42- 44,, porumb pentru Pop-Corn. Tei. 18-08 33. (282401) / (

• Vînd Opel Kadett 1300. an . fabr. 1983, pentru piese; Tel.

■„ 17-41-97 după ora 19. Victor.(-‘821.9) .

• Vînd piese Opel Record.,* Tel, 18-75-52. (282455) ■ ' .

X • Vind piese Renault 18. Re-v .'laţii la lei. 12-91 25 sau 13-66-09. r . (282464)

.■{• Vind pui ciobănesc german ' (lup); tub einescop alb-negru, diacctnala 01 cm. nou. Telefon 18 90,91.(282389) ,

• V'înd' tablouri, pick-up de- '' -fort, covor persan Tel 18-53 03.'

(282433)‘ «-Vind cameră video. Telefon .i

10-04 UG (282461)«V in d şlaif si presă litnplă- |

■ rit- Tel, 24-18-60. (282119)

• Cumpăr urgent telefon, garsonieră, apartament, casă, teren. Tel. 19-57-15. (293611)

• V’ înd urgent avantajos garsonieră, apartament, casă. tf.ren. Tel. 19-57-15. (295G18)

• Vindem firmă cu maga zio alimentar, în funcţiune, vad comercial. Inf. la telefon 15-23-27 după ora 20. (296119) .

• Vindem casă cu grădină cu posibilitate de construire etaj. Inf." str. Şiretului 7, lei 15-16-89 după ora 17, (296162)

• Vînd autodubă Saviem plasă Uabiţ presă cu excen­tric 1,5-10-16 tone. Telefon 15-12-79. (296006) ‘

• Vînd jocuri , electronice Poker noi , cil garaiîţie şase luni .Preţuri foarte avanta­joase. Tel. 1M2-1I!. (295605)

• V'înd urgent garnitură mobilă tineret, garnitură Oo- bîlna, aragaz 4 ochiuri, preţ avantajos. Inf. Tel. 17-08-72; 16-16-85: 11-17-93. (296112)

Cumpăr strung S t 315 320 în orice stare. Telefon 12-29-94. (296166)

• V7înd apartament cu o cameră cu telefon pe B-dul 21 Decembrie, preţ 7.500.000 lei negociabil. Tel, 14-29-07. (282115'

• Cumpăr ’ apartament î camere etaj I—II, zona Doro­banţi—Năsăud. Tel. 15-46x21. (282138)

• Vînd la preţ accesibil’.2 camioneie Foril 1,5 t model 1980, 1982. Tel. 13-28-31. (282270) ;

• V'înd' bibliotecă „Bour- bon". mobilă bucălărie, talon ţi piese de schimb BMW 318. Tel. 14-43-85. (282141) -

• Cumpăr avantajos certi­ficate de proprietate. Telefon 17-88-86. (282016)

• V'înd pui TeckeI sîrmss Tel. 18-27-81. Piaţa Cipariu nr. 9, Bl. IA se, 3, ap. 33. (282277) - .

• Cumpăr miere. Telefon 16-79-79,' orele 18—20. (282301)s ’• V’înd cărămidă mijlocie, ţiglă format mare ţi alte ma­teriale de construcţie. Tel. 12-13-47. (282378)

• Cumpăr automat stradal pentru îngheţată. Tei. 15 09-28. (282173) ,

• Cumpăr sticle bere cu 60 lei/buc. Str. A. Şaguna nr. 28—30. Tel. 13-66-10 între o- rele 7,30—16. (282187)

- • V'înd cosă 3 camere A tVliircşanu cu grădină 650 mp, pret convenabil. Tel, 11-02-11. (296180) • ■/ • '

' • Cumpărăm maşini de cu­sut Ileana $1 Singer. Telefon 17-09-35. (280181)

• Vînd pui ciobănesc german ' cocher boxer. Tel. 14-39-66 seara.

o Desfiinţat, videotecă.' Vînd ieftin casetele video. Teleion 14 21-78. (282268) . v- i

© Vînd mobilă sufragerie foar­te avantajos + canapea.- lei.

,15-59-05. (282342)• Vînd mobilă pentru 2 ca­

mere şi bucătărie. Tel» 17-8C-2j.. (282437) . . .

• De vînzare un pian : scurt, . . vitrină antică şi alte . rhob’ile.

Tel. 11-7G-25 între orele, 19-21. . o Vînd injecţii Zeel, Telefon

» 18-74-14. (282460); - ’ ;• Vînd 2.000 mp teren con­

strucţii str. V.;Cârlova colţ-cu ştr. . MaşinişlilOr. Tel. 11-76-17, orele 8—20. sau 16-48-25 orele ; 20—22. (282486)

• Vînd casă cu 3 focuri . de gaz. Str. Cosasilor nr. .42, cart. Bulgaria. (282478). *’

• Vind apartament 2 camere ■ Calea .Mănăştur, 10.500.009 lei.; Tel. 14-73-13,'(282480) . . -

• Casă de vînzare. Telefon 13 80-80 Cluj-Napoca, str.’ Zi- /.inului nr. 14. (282485)

• V'înd motor şi diferite piese de schimb pentru Citroen'BX

- lfTrnS. Tel: 17-03-72. (282481)• Vînd Dacia 131Q ,22.000 km,

Skoda 100S, 310.000 km, maşină spălat Automatic- 16 programe, maşină spălat Lux 12, boiler e-

; lectric 50 1, pret negociabil. Tel.058-73-15-31 orele 17—23, - Se-

. beş. (282494) , ' -• Vînd .apartament ,4 eamere

, zona A. Vlaicu. Tel. 23-17-62.• Vînd ; apartament două ca-

' mere‘ Mărăşti. Tel. 16-37-39.; : '.'• Vînd Citroen' X M ,,1690, die .

sel 12S,- 87000 km, super ac- cesorizat. :Inf, la tel. 11-45-35.

■ ' • Vînd congelator Slinsk. Tel. 178740, (296191) ’ , r - '

• Vînd dormitor And», nou,, cu 2 dulapuri. Tel. 14-32-34. ,?

SOCIETAR COMERCIALA FINANCIARA pe acţiuni, oferă

posibilitatea persoanelor fizice sâ investească pe bază de

CONTRACT in AFACERI SIGURE. Se oferă 20% dobînda pe lună la

investiţiile în lei, în valută se oferă 10% pe lună Investitie

minimă 5 milioane lei sau 3000 USD sau 5000 DM Relatn la tel. 13-51-13 zilnic orele 10-18

(269526.7* , .• Căutăm participanţi Ruleta

Mondială, asigur continuitate. Tel. 12-78-76, după ora 20.

■ • Caut parteneri de călătorie Germania cu maşina mea 6—8

•, iunie. Tel. 18-17-8D. (2B6052).; • Angajăm timplâri sau tineri. .dornici să se califice'în această meserie, Teii >3 84-26 orele 9-14.(296092) • : • :, ‘; -

; v - • Fac?t'ranspori; non-stop 'în ". ţară .dubă 7 tone. Tel. 16-2242. (296152)'

• Zugrăvesc ,ii torn galerii din gips. Tel. 17-25-31. (296157)

• SS Electro Diamant anga­jează depanatori TV. Telefon 17-41-23.(296163)- '

• Filmez diferite evenimente, ' 25.000 lei/h: Tel,' 11-79-21. (282233)

• Transport 2 persoane pe ru­ta Viena— Mtinchcn .plecarea t—3 iunie. Tel. 12-72 71. (282382) ,

• închid balcoane. Telefon 16-04-86, (282450)

• Bar Oactus angajăm urgent barman ospătar. Tel. 15-75-70; 19-28-80. (296183)

• Angajez tînără 18—25 ani în magazin central cu cunoştinţe de dactilografie. Tel, 11*00-81 sau 8-dul 21 Decembrie 1989 nr, 32. (29618P)

• Proprietari auto! Uleiuri “Esso1* şi “Garrier“ pentru Da­cia, Oltcit, Trnbant şi diesel . puteţi procura cel mai ieftin dc la ; firma "Na-Na“ din str. E. Grigorescu (fostă Rakoezi) nr. 44. Convingeţi-vă, merită’

• Cumpăr sticle str. Cara- jcal 17. Tel. 13-43-60.. (295983)

o Grupul Şcolar Unirea, cu ocazia împlinirii o. 20 ani de existenţă, organizează . în in­cinta şcolii; sîmbătă; 4 iunie 1994 orele lt , festivitatea de .aniversare. Sînt ţnvlthfi ia această sărbătoare toţt acela care se simt legaţi sufleteşte de această şcoală: foşti şi ac­tuali elevi .profesori, părinţi

. şl colaboratori,. Sînt bineve­niţi şi eventuali sponsori. Inf. la ’ te). 13-12-91, (296130)

• SC Troiana Service anun-’ ţă începerea cttrsurllor de va­că pentru franceză, engleză, germană, italiană. ; Durata cursurilor 45 ore, plata- în rate. Relaţii ia tai. 18-08-33

Jntrejirele 16—20. (296131)• Acordăm împrumuturi.

Tel. 13-67-00. (296365)

• Solicit urgent împrumut 3.000—4.000' DM pe 6 luni. Tel. 18-86-11 zilnic orele 16-21. (282377) • ' '

• Vindem maşini d e - spălat americane şl germane; vitrină frigorifică rotatică — 6 C peiitri: expunere de marfă; vitrină frigorifică ,18 C; scaune pentru, coafură cu cas­că şi căşti separate;;televlzoa- re en-gros şi piese televizoa- rere, adresa: Gherla, str. 1 Decembrie 1918, Magazinul „Friendschip - Schop“ ;- . Tel, 24-17-8;! zilnic între orele 8-10. (282003) ':

' • Vînd var, ciment,; plâcl, bocanci, talpă -lemn şi cau­ciuc, halate, salopete, mănuşi, mobilă din stoc .grunduri; lacuri, vopsele/ adezivi la co-, mandă. Tel./fax 11-23-12. (282387.)

• Posed mamazin central, caut colaborare pentru desfa­cere articole de sezon. Inf. B-dui 21 Decembrie nr. 32 sau tel. 11-06 81. (296190); • SC; Oubid SUL Cluj, Ca­lea Turzii 42 lei. 11-12-55 vinde En Gross şi Ep Detail: Ţigări: Carpaţi 181 lei in­clusiv TVA şl BT. Suc: Co­ca-Cola, Fanta 1/4 —' 230 lei, Coca-Cola, Fanta 2 :1— 2075 iei. (296179) ;

• Angajez brutari, munci­tori necalificaţi.- pentru cali­ficare !a locul de muncă. TeL 13-18 8* sau str. Sanatorului nr. 42. (296188)

Schimburi• Schimb urgent locuinţă.

Tel. 19-57-15. (295646)

• Schimb apartament 4 ca­mere i în Zorilor cu aparta­ment 2 camere 4- diferenţă S.OOOjOOO. Tel. 12-00-06 orele 11—20. (296161)

• Schimb apartament 2 came re confort II Oradea cu simi­lar în Cluj-Napoca. Tel. 059— 12-65-93. (282274) '

• Schimb una cameră si de­pendinţe, situat în str. Horeâ, locuinţă ICRAI'.. eu apartament 2—3—4 camere iGRAt. Str. 'ITo-‘- rea nr. 6, ap. 19. (282428)

• Schimb casă iCRAt, 3 ca­mere ţu apartament cumpărabil. Tel. 14-73-13. (282479)

• Schimb" apartament 3 oa- mero Mărăşti cu similar 'Mănăş­tur Tel. 17-87-40; (290192)

SÎMBĂTĂ - IUN», 28-30 MAt, PAG. 11r ADEVĂRUL DE CLUJ

Aniversari* Dorim nepoatei noastre

LUNGU, ŞTEFANIA ADINA, la cei 17 arii pc care il îm­plineşte azi, 28 mai, multă -fericire şl „La mulţi ani!*' Btinica, Sia ţi Iulia. (282120)

<9 Matrimoniale C>• Domn - serios fără obligaţii,

iără vicii, doresc cunoştinţă doamnă serioasă, 1,65 cm, suplă fără vicii 45—46 ani. Răspund numai la scrisori, str. Gării 6, Cîmpia Turzii," pentru Nicu.* (20615-1) :

V ln z â fi -■ Cumpărări

----------- :------------------- '..-.-Sf.Per.tru AUTOVEHICULE. între T ţ i? .C O M A U .T O srl, vă oferă- ■

• transcrierl-traduceri acte j \ -suport numere 800® lei

perechea,' pt. maşirifle transcrise■ ;-derinaâ6SO0!ei.

Sţr. Miron Costin 2, Cart. Gruia (spre Hotel Transilvania), ‘ i

tel. 139726. (0 5 7 C ) JJ ----- - -■ - —

Sir. I.C.Prltnu 26,tel/tex: 095/192216

{ceţţ cu str. Bucureţti) < Unlo disWbuHorln România a

produselor fUmei italiene ALfAA, VINDE MOCHETA <Sq diferite tipuri $i culori, pt amenajarea locuinţelor, birourilor, magazinelor, băncilor.

restaurantelor etc CON FECŢIO N ĂM pentru orice tip de autoturism preşuri, precum §!

«eturl do covoare pt fe'elo. - Vinde EN-GROS pre ," «« din import: ‘ TERMOARE MET A E do dltertte ’ lungimi fi culori, BUTON! RAPIZI,

HA5TURi$l CATARAME 5> Prejurila noastre sfidează orice § concurenţă£ , â aşteptăm ZILNIC 8-17.

, • Vînd apartament 4 camere cart, Gheorgheni str. Unirii -.et.2. Tel. 14-76-19. (296037)

• Vînd apartament 2 camere str. Gorunului nr, 2 ap. 25. Tel. 15-29-35. (296043) > . -

• Vînd apartament 2 camere parter Zorilor, preţ 12,5 milioane. Tel. 14-73-13. (296047)

• Vînd urgent apartament 2 camere, confort sporit, cart. Zo- rilor. Tel. 19-37-88 Orele 9—17. -

• Vînd apartament. 2 camere confort I cil 'îmbunătăţiri. Tel. Tel. 18-26-19. (296128)

• Vînd la 20 km de Cluj casă şi teren. Tel. 16-39-85 orele 20-22.„ • Vind 2 camere central. T e l..

12-86-26. (296170) •• Vînd Dacia 1410, 1990 5

viteze ,9.700 km; Armătura - Su­dată. Tel. 19-28-79. (295963)

• Vînd camion Saviem 8 t. fabricat 1991. Tel. 12-45-54.- • Vind Talbbt Samba 'd in 1984, ,2 uşi onlologare, înmatricu­lat; preţ negociabil 1500 DM. • Tel. 18-54-10. (296029),

• Vînd material lemnos ' de construcţie casă - (vară), Renault 25 GTX. Tel. 16-95-39. (296118); « Vînd anvelope şi camere 900 ;

/20, maşină de scris, bicicletă, TV color. î Tel.' 11-22-55. (296143)

• Vînd Dacia 1300. Telefon3 3-12-34. (296156)

.• Vînd înscrieri Dacia ridica- bile imediat 25 mai ,1594 tel.18-57-54. (296159)

• Vind Oltcit, Relaţii 3a tel.11-10-63.(236160)

• Vînd VW Passat Automatic ; an 1982 stare perfectă şi VW: Transportor marfă an 1980. Tel.14-81-15. (296174) ' r

-• Vînd TV color Philips ' 65cm. Tel. -14-25-13. (295956)

Vînd casetofon Blaupunct audio, maşină spălat- utomatică, aragaz, : canapea extensibilă,, lampă ultraviolete. Tel: -18-56-91.- -

, • yind combină Sonn;y sigila- .-. tă 935.060, drujbă SUA nouă 550:000, telefoane, sîfffilate memo­rie 43.000.- Tel. 18--94-42 -orele18—22.-(296139' ' ' / ........ '

. « Vînd TV Grunding, filtru :. cafea, .bicicletă, maşină de scris,2 plapume - puf, storcător rufe. Tel. 11-21-75 după.-ora 17. X - t *

e Vind dormitor, sculptat, nţa-*J. să rabatabilă: ovală cu 8 scaune; birou, canapea, Covoare, '.toate.--, fn: stare excepţională,' Inf. sînv bătă, duminică,-luni la telefon ■138908.. (295955) ;

© V ind : material lemnos pen­tru cabană — avantajos; Str, Na­poca 5 ap. 2. (296016) : : ;- • Vind . mobilă, de bucătărie, -

-culoare alb din. mai multe bu­căţi. Ţel. 14-53-71. (296C65)

• Vînd parchet uscat fag tel.15-29-33 si 17-70-39 ' intre , orele :'. î r s i 2i; (2S€069V - -

Decese1 Comemorări

« s n• Vlnd apartament 3 camere

y Sara) In Mărăşti. Tel. zilnia •1-84-05 după ora 18. (235995). • Vînd garsonieră Zorilor. Inf. “ tel. 13C871 după ora 16.

Vind apartament ou ' 3 ea- parter, cart, Grigorescu,

negociabil. Ini. la telefon >M)7-07 după ora 17. (293S92)

: © Cu adîncă durere ,în : su­flet anunţăm încetarea din viaţă a scumpuei noastre su-

. rori, cumnată şi mătuşă ŞORBAN ILEANA, de 44 ani, din Pata, după o lungă şl grea suferinţă, tmnormînta- rea va avea loc în data de30 mal .*94, orele 13 ,în,satul, Pata. Sora Margareta, cum­natul Emil şi copiii. (282-183)

• Pios omagiu şi adîncă re­cunoştinţă unchiului şi Părin­

telui nostru drag pr. NATANAIL MUNTEAN. Fam. Răfan, Flueraş şi Pandrca. (282171)

• In 29 mai sq împlinesc 2 ani de lacrimi ţi durere de cind moartea nemiloasă l-a tuat de lîngă mi no po dragul men soţ LUNG FANICA din Vultureni- Nici -lacrimile şi nici timpul nu pot mingîia durerea ţi singurătatea mea. Soţia Maria. (282122)

• Episcopia Română- Unită cii Roma Grecd-Catoiică din Cluj-Napoca ' anunţă cu du­rere trecerea la .cele'veşnice a Părintelui NATANAIL MUNTEANU, personalitate ecleziastică de mare. prestigiu spiritual şi cultural al Bise­ricii noastre, Confesor şl în­drumător al multor genera­ţii de clerici şl credincioşi, înfruntînd cu vrednicie, în ani îndelungaţi <Je detenţie şl persecuţie, valurile de necre dinţă şi silnicie abătute asu­pra Bisericii şî Neamului. Toţi cei apropiaţi sufleteşte, pot aduce un ultim omagiu azi, 28 mai,- orele 9,30, *Ia Ca­pela Cimitirului Central, un­de se va oficia Slujba de tn- mormîntare. (282-170) . :

• Cu adîncă durere în su­flet anunţăm încetarea din viată a iubitului nostru soţ şi tată MAXIM DUMITRU, în vîrstă de 62 ani. Ceremo­nia funerară va avea loc marţi, 31 mai 1991, ora 13, de la Capela Cimitirului Central. Sufletul tău bun. să se odih­nească în pace! Soţia Aure­lia şi fiii Remus şi ltojnulus. (282475) . V-

,* Cu profund regret şi deosebită durere în suflete anunţăm moartea fulgerătoare, după o boală foarte grea şi necruţătoare; a scumpului nostru soţ, tată, socru şi-

bunic GIÎO/.A GRIGORE, în vîrstă de numai . 61 ani. Nu te vom uita, dragul nostru, pentru tot ce-ai făcut pentru noi şi îţi vom păstra vie a- mintirea ta. Dormi în pace şi fie-ţi ţărîna uşoară! 'Gu multă dragoste scumpa : fa soţie N’ uţi, copiii Laura şi Duţu, nora Angela, ginerele Relu şi nepoţii Alexandra şi Râul. (282477) - . ... « Sincerc condoleanţe cole­gei - Maxi iţi Âtfrelia şi celor doi fii ia decesul soţului şi părintelui MAXIM DUMITRU Aurelia Buzan.* (282476):'; • Sincere condoleanţe co­legului nostru Cheţa Marin la decesul tatălui drag. Co-, legii de Ia SCCA „Mobilă şi jucării'1. (282482) ; /

o Un rîu de lacrimi, o po­iană . cu • flori :pentru buna noastră vecină Şorban Ileana. Vecinii de pe scara II, str. Donalh n r .-4, Bl.: P l. (282484) : ‘ :'-r :r ;' '

• Sîntsm alături de' fami­lia Şorban în marea durere pricinuită de moartea mârtiei

şi soţiei dragi, ILEANA.; ŞORBAN. Mago Franeisc şi soţia. (282490) ;

• Ziua va începe şi va sfîrşi cu dorul nestins, pentru că amintirea luminoasă şi re­cunoştinţa îl vor însoţi în veş­nicie. Parastasul de 6 săptă- ituni pentru iubitul sot, tată şi socru PATRUŢ VASILE va avea loc. în ziua de 29 mai la-Biserica Calvaria, Mă­năştur. Odihnească-se în pacel Soţia Maria, copiii şi ginerele. (282191)

• Sîntem alături dc cole­gul nostru Prof. Tiberiu Fur­da în marea durere pricinuită de pierderea tatălui drag. Sin­cere condoleanţe. Cadrele di­dactice de Ia Lîceîil pt. Defi­cienţi de vedere.: (296186)

• Cu adîncă durere anun­ţăm moartea scumpului nos­tru soţ, tată, sacru şl bunic POP PETRU din Cubleşu Someşan, Inmormîntarea va avea loc duminică 29-05.9'* îri Cubieşu Someşan, orele 12. Familia îndurerată. (296116)

« Sîntem alături de colega noastră Dr. Camelia Guş fn durerea produsă prin decesul tatălui. Colegii din Colectivul de Disciplină. (296145)

• Se împlinesc 6 săptămîiii de cînd nc-a părăsit pentru totdeauna cea care a fost scumpa noastră soţie, mamă soacră " şi bunică TOBIAS MARIA. Comemorarea va a vea Ioc duminică, 29.03.1991, orele 12, la biserica din Baciu. (282488) •

• Cu adîncă durere anun­ţăm încetarea din viaţă a scumpei şl iubitei noastre mame, Soacre şi bunici, vă­

duva cjiiOr e a n ELISABETA (Eta de Ia Cio­coi). înhumarea va avea loc duminică 29 mai l994"ora 14 Ia Cimitirul Mănăştur, Cape­

la Veche. Scumpă măicuţă vei fi veşnic în inimile" noastre aşa cum ai fost dintotdeauna. Fiicele Rodica şi Dorina cu familiile. (296168)

• Cu durere în suflet ue despărţim de iubitul nostru naş GROZA GRIGORE. Sîn­tem alături de familia îndo­liată. Alice, Râul, Ludovica şi Nicu. (298153)

• Sîntem alături de familia colegului nostru Pop Dânuţ ta . pierderea grea prin care trece. Colegii de ,1a, Inspecţia

'pentru calitatea Construcţiilor a jud. Cluj. (296158 - < : V

• Sîntem alături de seum- pa'pâ noastră colega prof. Iri- miaş Eugenia in aceste clipe -de grea încercare. Sincerc condoleanţe întregii / familii. Colegii de ia Gr. Şc. de Poştă şi Telecomunicaţii.- (296169)

• Nici lacrimile, nici timpul şi nimic din frumuseţile lu­mii ', nu va; putea şterge din sufletele noastre, amintirea celui mai iubit soţ şi tată- GHEORGHE HERŢA, Ia un an . de la despărţire. Dumne­zeu să-l odihnească în pace şl să-i v;egheze liniştea veş­nică! în veci nemîngîiaţî so- ţia şi.copiii. (29612Q) ■ . ’ .< * O lacrimă şi o* floare pe

mbrmîntul soţiei şi - iaamei noastre. ROMAN ELENA; a-

-cum cînd se împlinesc 6 săp- tămînl de :1a trecerea ei în

nefiinţă, va rămîne veşnic: în inimile noastre. Soţul şi; fiic3. (296144) -.: -. - . •:; « Au trecut 6 {uni de cînd

a plecat dintre noi, lăsînd în sufletele noastre un gol imens şl de neînlocuit, cel caro a fost cel mai bun soţ, tată şi iunie, 'FANASE LAZAR, din' Bistriţa. Familia. (293167)

• Cu adîncă durere în su­flet anunţăm trecerea fn ,ne-

/fiinţă a celui care a fost un tată bun şi inimos, BOT

VICTOR. Ceremonia de în- mormîntare va avea loc du­minică, 29 mal 1994, în satul Tihău, jud. Sălaj. Fiul Va- lentin şi familia,' (282459)

• Cu adîncă durere în su­flet anunţăm încetarea d in ' viaţă a celui mai iubit soţ şi tată, dr. ION COSMA. înhu­marea va avea loc luni 30 mai 1994,' ■ ora 13, fn Cimitirul

Central- Familia îndurerată. (282167)

« Sîntem alături de d-na dr. Rodica Prodan în marea durere pricinuită de dispari­ţia neaşteptată a scumpului ei frate RADU BURDE. Co­lectivul Dispensarului Medical XVII A şl B. (282376) _____

• In lureraţl de moartea prematură a vecinului şi fos­tului coleg da serviciu G R ^ A GRIGORE, colocatarii aduc celui dispărut un ultim oma­giu ' şi transmit sincere con­doleanţe familiei îndoliate. (282421) '

■ Sîntem alături de familia Groza în clipele grele a tre­cerii în nefiinţă a fostului nostru coleg GRIGORE Cole­gii şi sindicatul liber de la

S.C. „Electromontaj-4 Cluj SA. (282425)

* Sîntem alături dc cole- gur nostru sing. Ciotlăiiş Pa­vel în marea durere pricinui­tă de pierderea fratelui drag.

Colectivul secţiei 400, „Tehno- frlg'V (282431)

• Sîntem alături dc familia Miclăuş în clipele grele pri­cinuite- de decesul mamei dragi. Colegii de la S.C. „Prodnatur" Cluj-Napoca. (282136) . - '

• Sîntem alături de doamna Eugenia Galgoţiu în clipele grele pricinuite de dispariţia

soţului, Ing. GALGOŢIU IOAN. Colocatarii din str. E. Isac nr. 4. (282439)

• Sîntem alături de prietena noastră Laura Moldovan în clipele grele pricinuite do dispariţia tatălui. Condolean­ţe întregii familii! Simona şi Cristlna, (282451) ■ ■'

® Sincere condoleanţe fa­miliei celui care, 3 fost ■ cole­gul şi colaboratorul nostru, maistrul GROZA GRIGORE. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Colegii de la Filiala Electromontaj Magistrale. (282457)_ . - ' /V'

• La trecerea în elemitate a tatălui Iubit, prezentăm sincere condoleanţe colegului nostru Bot Valentin. Colegii din cadrul serv. Informatică al BRD Cluj. (2S245S)

• S-au scurs 5 ani de îa . trecerea în eternitate a v Iul, | SIMION PINTEA, respectiv1 an de la' aceeaşi plecare a ANASTASIEI - PINTEA, - dra­gii noştri părinţi. Parastasul

■vde pomenire va avea toc la Biserica Ortodoxă ‘ din cart. Grigorescu, . sîmbătă, ;28 mai 1954, orele 18,30. Cel care i-aa cunoscut sînt rugaţi, să-i.ve- gheze tn gînd pentru cîteva i clipe. Fiii şi fiicele. (28222SH

« Se împlinesc 6 săptăminî de lacrimi şS durere de cînd o: raînă-: «cigaşă a răpus diis- - tre noi pe cel care'fi fast teî mai -iubit, soţ fi' tată ;.NEU!.' CROITOR.- CrtKjer.îOrfsrea va avea loc Ia " biserica ortodoxă din Cordoş «tuminică," 23 mai 1991. Cît ai trăit te-am iubit, cît vom trăi te vota pîînget Sanda, OviSiu, Cosntina. : (282418) -

• Au trecut 2 ânî de cînd . dragul nostru tată şl bunic LUNG FANICA di!» Vultureni ne-a părăsit pentru totdeauna. Odihneşte-te în ' pac^, dra­gul nostru! Fiica Sia şi ne­poata Iulia. (282421) \

-• S-a împlinit « o an _de lacrimi şi tristeţe de cînd

ne-a părăsit-MARIOAKA SOCACIU, născută Munteanu. Chipul ei blînd şî sufletul nobil va rămîne viu în Ini-, mile noastre. Mormîntul ei va îl veşnic udat cia lacrimile celor ce aii îndr“git-o. Rugăm pe bunul Dumnezeu să-ţl ve­gheze somnul veşnic- • fn li­nişte d*pHnă. Parastasul va avea loc luni, 30 roai, ora 17, la Biserica din Deal. Mănăş- tur. Mama, soţul şi copiii. (282445) '

8 Cu aceeaşi durere şi su­ferinţă anunţăr> că ap trccit5 ani de la trecerea Sh veşni­cie a srunjpei nosstre mame. bunică, soacră NAGHir ANA. Parastasul va avea loc du­minică S iunie 1ISMH.' fn Cimi­tirul Mănăştur. Far^Hia veş-nic îndurerată. (282447)______. ® Pios oTiaglu scumpe!

noaste sotli, mani o şî hunlcl NISTOR VEROMlCA 4a un an de la trecere? el în eter- nitate. Familia. (282453)

• Sîntem nlăturl de - fam. Dot Valentin în mareo durere pricinuită de moartea tată­lui drag. Colectivul BăncH Române pentru Dezvoltare • Sucu'sala — Jud, C iut (266)

a d e v ă r u l oe c l u j S1MBATA - tUNI, S8-30 MAI, PAG. u

y M O D K S T l A C l 5 l . d l l ; M A R I ,In contrast evident 'cu; trufia. suficienţa' ş i . -aroganţa. color mă­

runţi mi so vpare c â ' 'uriaşii, •' excepţiile,' geniile, se .caracterizează • prin''simplitate,. firesc şi..modestie. Cei. care ajungînd' campioni"ai cartierului p r in echipa familiei sau a,‘ blocului devin , şl atit dc

modestie.'Şi fără îndoială'au fost geniali.Inii amintesc acum cti plăcere do 'cîţiva.-din ..'prietenii moi — sau

d o a r - bune. cunoştinţe — , mari campioni, maeştrii emeriţi , ai spor­tului, participanţi la Jocuri Olimpice sau Campionate mondiale şi care prin stilul lor - de viaţă, prin comportament,,au făcut cinste’ idiii de întrecere, compeţiţie ,sport. îl-aş; putea aminti cu numele dar-prefer;să.le păstrez* anonimatul, cine ştie din .ee considerente?.- Un amic, fost pe vremuri mare gimnast, Învingător al unui cam­pion olimpic Intr-o întrecere directă, avea o ..faţă" şi o comportare de. arhivar.sau de-contabil (nu în sens peiorativ); un altul — fost ş l ; coleg de meserie, mare, dar foarte mare atlot caro se comporta oricînd şi oriunde teribil de . natural, nu-i plăcea-să se vorbească despre fostele lui succese -V ;âau. mă rog, zicea că hu-1 place — i;l făcea în ,aşa fel îneît sâ nU vedem . In; el campionul ci omul.

Ara avut trei prieteni voleibaliştii înalţi,, frumoşi, deştepţi. Unul ora doctor, celălalt profesor de educaţie fizică (1 se zicea „Rangă", aşa tare pleznea biata minge) iar al treilea • ungur (mai precis- secui), căci pe acea vreme n u 'se 'fă cea diferenţă, importantă • era

doar prietenia. Har ani înUlnit nişte oameni mai delicaţi, mat ama­bili .şi mai fireşti ca aceşti trei flăcăi. De fapt, cel dc-al. treilea a fost căpitanul,, echipei naţionale dc/volei. Curat discriminare et­nică, nu? . '

Altul, unul din cei "mai mari basehetbalişii. ai ţarii şi ,care a fost invitai să studieze în SU A'şi să joace în celebra lor ligă stu­denţească — fapt pe atunci do neconceput — a deyenit aici doc- , tor în chimie, cadru didactic de excepţie şi un ora cu un caracter admirabil. Din nenorocire a dispărut mult, mult prea repede din­tre noi. ca şi atiţia alţii.- ~ \

O colegă de-a mea, de pe vremea studenţiei la Institutul-de C u i-- tură fizică din Bucureşti, fcra multiplă campioană naţională, balca­nică şi mondială-la tenis de masă) S-ă . dovedit o colegă admirabilă, modestă şi retrasă; ea nu lipsea de la.nici un curs sau seminar: iar cînd se deplasa pentru o mare competiţie r~ să -zicem în Japonia — ea îşi lua notiţele‘.şi cursurile în avion şi se pregătea pentru vii­toarele examene. Nu exagerez deloc.'De fapt la final a ,fost prin? tre şefii de promoţie. .

Unul din cei mai buni prieteni a i. mei, fost rugbyst, ;a Jucat de multe ori în echipa României, atunci cînd aceasta era atît de p u ­ternică incit bătea Franţa la ea acasă. Inginer, director şi profe­sor, marele — la propriu şi la figurat;— -jucător. c]e rugby a fost şi este mereu un om de-... omenie sau mai bine spus, pentru toată lumea, un om „pîinca lui Dumnezeu'!; r , ' ; V ■ : .

In sfîrşit, un bun prieten, alpinist, maestru: emerit al sportului şi antrenor emerit în acest sport al celoi1'mai aleşi dintre aleşi, e un tip ca tot semenul, un Individ care stă ,.pe‘ creanga lui", poate să ' tacă o zi sau-o săptămînă, să asculte, să fie undeva pe-acolo.

: Dar şi cînd „ia cuvîntul" spune exact ce trebuie, este în subiect,, este acasă.. Aparent un anonim, in profunzime adîncimi nebănuite.

Ara evocat, succint, citeva Imagini,ale unor mari prieteni- şi mari campioni sportivi. Care,\cu"defecte şi calităţi inerente, au avut, fără excepţie o,singură calitate comună: MODESTIA.

' ' > Dorin ALMAŞAX

s»5as6iiS!BseaBia6î®e363acesfile din Istoria pugilatului _

ROMÂNESC' După o „pauză" ceva mai mare reiau aceste :

file ale istoriei pugilatulur românesc;; .-.Pauza1' s-a datorat.*', fotbalului — „plinea noastră cea do toate zilele"; Şi la 1 ora aetuală atenţia pentru fotbal esle conectată la cea mai înaltă tensiune din cauza Iui World” Cup.- De-ar da. Dumnezeu bunul ca România.' să; ajungă în finală.

■ In ultimul episod legat de anul do graţie 1989 v-am rămas dator cu ' două informaţii: prima se refera la naţionalele de seniori, desfăşurate :1a .* Bucureşti, ln sala Polivalentă, între 0 — 12 no­iembrie, titlul d e ' campioni ai ţării,' în ordinea; categoriilor" de greutate, "fiind cucerite de Adrian Amzăf, Nicolae ' Aliuţfi, Adrian Mărcuţ, -Nicolae; Talpoş, Daniel Măeran, Vasile Morovan (clujea-

' nul l-a învins în finală pe fostul. campion Viorel• Hihăilft de la Steaua preluînd şefia categoriei.

63,5 kg), Francîsc Vaş’tag. Rudei Obreja, Doru Maricescu, Vasilache . Mihai, Vasile ; Adumitroaie

- şl jeodor Plrjol (comportări - bune în finale, dln- , (re clujeni, au mai avut Liviu Ielcean şi Gavrilă :

Tentea, la categoriile 54, respectiv plus 01- kg.; care au cucerit medaliile de-, bronz);; a" doua in­formaţie se referă la - campionatul naţional - pe echipe do juniori, titlul, fiind cucerit de Bucu­reşti, pe următoarele locuri situîndu-se repre- tentativele Judeţelor Dolj, Prahova şi Bihor. Du­pă, aceste.- două informaţii ,sâ, trecem pentru a

puncta, pe scurt, bilanţul- anului.. 1990, ", primul an sportiv după Revoluţia din Decembrie ,1989/ '

O Într-o anchetă a Asociaţiei germane a bo­xului amator, la Hanovra au fost .date publicită­ţii aprecieri asupra celor mai buni boxeri ama­tori. din Europa în l’aGO, printire cei aleşi figu- rînd şi doi boxerii români: Francîsc Vaştag. pe primul loc în ierarhia, bălanului continent, - la categoria uşoară (urmat de sovieticul Vladimir Ierescenko şi.,englezul Robert Mc, Cracken), res­pectiv Rudei Obreja, clasat - pe treapta a treia la categoria semimijlocie. :'

® Naţionalele de. seniori s-au disputat-in sala sporturilor din Brăila. Iată. campionii în ordinea categoriilor de greutate: Adrian Amzăr, Nicolae

: Alluţă, Adrian Mărcuţ, Vasile Tivadar; (primul titlu d e , seniori; poposit Ja : Satu Mare), ion Pal, Vasile' Morovan, Gheorghe Stoian, Francîsc Vaş- tag, Mircea David,..Daniei T.lngurici, Vasile Adu- mitroaie şi Dan Dăricuţă.

* ® In cadrul tradiţionalei competiţii ‘„Centura : de aur", desfăşurată pe ringul instalat în Poli­valentă, -primă treaptă, a fost ocupată de urmă­torii pugilişti'-români: Nicolae Alluţă (31 kg),

‘ Adrian' Mărcuţ; (54 kg), : Vasile" Nistor ' (57 kg), Francîsc Vaştag (67 kg) şi Daniel Linguricj (31 kg). O subliniere- şi pentru clujeanul . Liviu Iei- ; cean care în limitele categoriei 54 kg a obţinut-

.medalia do .bronz. - ‘ ' - . . :

■ , . - ' Coriclan IUGA

CAMPIONATUL JUDEŢEAN DS FOTBAL

Rezultate tehnice: ETAPA 27: Unirea Jucu — Autobuzul Cluj- Napoca 0-3, SOMVETRA Gher­l a — CFR Dej 1-0, Sinterom Frata , — NAPOPAN Pata 4-J, ATL’ De) — Arlesul Cp. Turzii2-6, Vulturii -Mintiul Gherlei — Someşul Bonţida 0-3, Minerul Ocna Dej \ —Prodfuraj Iclod2-0, Constructorul Cluj-Napoca —• Vlădeasa Huedin 1-1. Cera­mică Cluj-Napoca a stat, ETA­PA 28: Sinterom — 1 Autobuzul2-2,’ NAPOPAN — CFR 5-1,' SOMVETRA — Arieşul 2-3, Unirea —Vlădeasa 0-2, ATL — Prodfuraj 9-1. Constructorul — Ceramica 3-2, Minerul — So­meşul 4-0. Vulturii au stat. In clasament conduce Minerul Oc­na,Dej cil 44-puncle, urmată ck Vlădeasa şi Arieşul cu cîte 39 puncte. . Pe ultimele două .locuri Unirea 16 şi Vulturii 13 puncta.

. ‘ - " ' : ' . ; ; (e li.)

ETAPA 37

ULTIMA ETAPA VA STABILI ECHIPELE RETROGRADAT!’

Cum Unirea Dej a tranşai, în favoarea sa, . problema pjj. mulul loe în seria a IV-a inc-â de acum 7- etape, nu rămînes de lăm urit'decît problema re­trogradatelor,, care va fi rezol­vată duminică. lată rezultatele penultimei etape: UM -Timişoâ- ra — Arsenal, Reşiţa 3-1, Mi­nerul Venus MotrU — Olimpii Salonta 3-0 (neprezentare), As­tra Arad ■ r - Minorul Anina 3-1, Elcctromureş. Tg. -Mureş — Şoi­mii Lipova 3-0- (neprezentare), Aris: Arad ' — Olimpia Sat» Maro 2-1 j Avîntul Reghin CPL Arad 1-1, Unirea . Doj - Minerul Voivozi' 8-1, Minerul Cavnlo —■ Motorul IMA Arad 3-0,’ Laminorul Zalău — : Vul­turii Lugoj 5-1. :. Someşul Satu Mare. — Victoria: Cărei 3-0.

Clasamentul: :

1. Unirea' 37 v' ir, 7 99-23 342. Min. V'cnus 3:7 19 414 85-41423. Aris 37 20 0 17 53-34-154. Avîntul - 37 17 5 15 63-442?,3. Vulturii 37 17 4 16 05-46390. Laminor. - 37 10 6 15 53-39337. Salonta : 37 1 7 4 10 50-43338. Astra " '37 17 4 16 30-49 339, Ollmp, SiYI. 37 17 317 51-53 57

10. UMT -37 1 0.5 1 6 53-553?11. Cavnio 37 17 3 17 51-033712. Anina 37 164 17 53-603513. Arsenal 37 1 6 4 1 7 49-553814. ilotorul 37 17 2 18 52-743515. Someşul : '37 16 3 18 59-723310. CPL 37 14 716 38-513517. Electr6m..,:; ; 37 16 2 1 9 54-663418. Voivozi 37 16 1 20 51-713)19. Victoria 37 13 6 18 42-64 3!20. Şoimii ; 37 11 3 2 3 43-8223

--lldSTO

Corectura ocatfu? număr o lo*f raafiiafo de:

Vtciorîa PETRUŞ Crisltan BARA Mihoi HOSSU Ramona MOREA

CAMPIONATUL MONDIAL DE FOTBAL

Serial de Victor MOREA

- : _ ' , — 52 — ' ; '

După două ' partide neuitat, Italia — -Brasilia şi ■ R-F. Germania — Franţa; frumoase şi dramahee, iţi vine oarcă greu să te opreşti la ultimele două din cele^o2 cîte s*au Jucat în fîdiţia spaniolă a turneului-final Dar eum regula trebuie respectată să le notam

FINALA ’MICA( pentru medalia de >ronz)A 10 iulie; Alicante: POLONIA — F.tANŢA 3-<! (--1)

r’ ra prevăzută această înfrîngere a francezilor. PUP° ratarea calificării !n finală şi abea enornia risipă do energie, firc^o â urmat :focul moral., totuş! cci in* trati tn locul celor , nerefăcuţ] după eşecul din. semi­finală, s-au bătut frumos, dar. fără o convingere deo­sebită pentru victorie, Uşurind, într un tel, prestaţii' jucătorilor polonezii care ca şi ln 1974, reinlra în po- sesin mednliilor de bronz. Un ^ol . tonitiant înscris de

Girard pcntr.U francezi (min 13): a lăsat pentru mo­ment impresia că francezii „n-au depus armele". Nu­mai că au urmat cele trei* goluri ale polonezilor, îns­crise în ordine de Szarmach (min. 41), Majewski (min.

■45).-şi Kupcewitz '(min. 46) francezii inclinînd steagul chiar dacă Couriol s-a răzvrătit în min. 73 înscriind cel de al doilea gol al francezilor. In comparaţie cu formaţia aliniată de Franţa îri partida din-semifinală, de astădată cinci nume noi: Castaneda^(în poartă), Couriol, Larios, Soler şi Bellone (în cîmp) tată şi „ll"-ele aliniat de polonezi, care merită totuşi pentru cea de a doua medalie de bronz eiicerită: Mlynarezyk —■ Dzinba, Janas, Zmuda, Majewski —• Kupce- witz, Lato, Buncol, Matysik (Woicicki, 46)’ — Boniek, Szarmach. :

FINALA MARE .0 11 iulie. Madrid: I1A 1.1A — R.F.' GERMANIA 3-1

(0-0). înainte de finală mă' gindeam': ce-o să facă în faţa panţerelor nemţeşti, a echipei de fier, cavaleria uşoară a italienilor? Va reuşi defensiva' italiană-, să reziste tancurilor nemţeşti cu ţunari de temut? Il ui­tasem din, calcul pe „omul de fier" din defensiva ita­liană, pe -incoruptibilul Gentile (cel caro doar Iile Ba- iaci a reuşit la Bucureşti cînd am cîştigat cu 1-0 par­tida cu Italia să-l poarte pe teren cum a vrut). Pînă !n Urmă întrebările s-au clarificat După o prelungită repriză de studiu, inlîia, la reluare „azzurri" nu pre­

luat iniţiativa total şi şl-au impus jocul. Este foart» adevărat câ . după fantastica; risipă de energie cheîtuitS de nemţi in semifinala'cu Franţa, „avariile" n-au fost toţal remediate, Jucătorii ^reslmţindu-se. Şl cum cineva trebuie să cîştige finala, aceştia au fost Italienii can au piinctat de trei ori îa rînd prin Paolo Rossi (min-V. 57), Tardelli (min. 09)' şi Altobelli (min, 81). Nemf//' erau K.O. Au avut totuşi tăria de a se ridică de 13 podea înscriind golul de onoare prin'aceL neuitat mij­locaş de imens travaliu, Breitner- Eră însă min. 83 5! era prea tîrziu Minunea din semifinala cu Franţa nu s-a mai repetat iar Italia a cucerit, pe merit — dup2 acel stupefiant început' modest —^pentru a treia oarl titlul suprem (primele două în ediţiile 1934 şl 1933)- Iată şi formaţiile^ aliniate de cele două finaliste: ITA­LIA: Zoff — Gentile, Golovati, Sclrea, Gabrini,Conţi, Oriall, Bergoml, Tardelli — Rossl, Grazziani (Altobeii, . 8 şi (?ausio, fiS); : R.F. GERMANA Schumacher — Kaltz, K.H. Forster^,Stielike, Briegel - Dremmler (Hrubesch, 63), - Breitner, Rummenigge (H Sluller 70), B, Forster — . Littbar<Jci,. Fischer.

Ga încheiere a „capitolului" spaniol golgoterii edi­ţiei: Paolo Rossi fi, Rummenigge 5, Boniek şi Zico aO- bli cîte 4, Kiss, Armstrong, Falcao şi Giresse cile 3 goluri. ' ■ > ;

(va urina) '

J S J il,

Autorizată prin S.C. nr.i20/isoi, judscătofia Cluj-Napoda, .

inrnştricuiară la Oficiul Registrului 8 Comerţului judeţului Cluj, sub nr. j l J/12/3CS/mi din 22,03.1391_

COLEGIUL DE REDACŢIE: ILIE C/ţLIAN (redactor şef); DAN

REBREANU (redactor seî adjunct); VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct); NICOLAE VEREŞ (secretar general de redacţie); NICOLAE

SANQEORZAN;RADU VIDA.

ilHDACŢIA: ciuj-Napoca, str. Napoca nr. 16. telefoane : 11.10.32 redactbr'şeO; 11.75.07 (redactor şef adjunct şl secretariatul de redacţie);

1. .74.18 şl 11,74.90.(redactori); 11.73.07 (administraţia şl contabilitate! 2aiului); Telex: 31444. Fax: 19.28.28. Mica publicitate

se primeşte zilnic Intre orele 8 • 16, str. Napoca nr.16 (la pi rter). Sîmbătă şl duminica închis. Informaţii, reclame

şl publicitate la telefon 11.73.04. Corectura: 14.78.22