VPR08 - august

www.agvps.ro

PESCARULVÂNĂTORULPESCARULVÂNĂTORUL

ROMÂN

ȘI

Spinning la cleni, pe râuri mici

36

ANUL MMXIII • NR. 8AUGUST

Câți decibelipoate aveaun foc de pușcă?

9

Guguștiucila floarea-soarelui

16

Obleți viteză

34

REDACȚIADirector general

Dr. Ing. Neculai ȘelaruRedactor-șef

Ing. Alin-Codru ManuRedactor

Arh. Mugurel Ionescu

Art DirectorAurel NeaguLayout/Design

CREADifuzare

Ing. Mariana Cristache

CONSILIUL ȘTIINȚIFICAcad. Dr. Dan MunteanuAcad. Dr. Atilla KelemenDr. Ing. Nicolae GoiceaDr. Ing. Vladimir Talpeș

Redacția și administrațiaBucurești - Calea Moșilor nr. 128,

Sector 2, Cod 020882Tel: 021-313.33.63

E-mail: [email protected] 1582 - 9650

Manuscrisele destinate tipăririi vor fi de preferință înformat digital. Publicate sau nu, ele nu se înapoiazăcolaboratorilor. Articolele publicate nu angajează

decât responsabilitatea autorilor lor și nu reflectă înmod necesar opinia radacției. Reproducerea oricărui

material fără acordul redacției este interzisă.

FONDATĂ ÎN ANUL 1919REVISTA NAȚIONALĂ DE

VÂNĂTOARE ȘI PESCUIT SPORTIV

8 36

5 30DIN CUPRINS

Membrii Consiliului A.G.V.P.S. din România și județele pe care le reprezintă

Președinte: Mugur Constantin Isărescu, Director General: Neculai Șelaru; Vicepreședinți:Florin Iordache (Olt, Dolj); Atilla Kelemen (Bistrița, Harghita, Mureș), Teodor Bentu(Giurgiu, Asociații de pescari sportivi); Membri: Dorin Calciu (Alba, Arad, Hunedoara), ilip Georgescu (Argeș, Teleoman), Gabriel Surdu (Bacău, Iași, Vaslui), Teodor Giurgiu(Bihor, Satu-Mare), Horia Scubli (Cluj, Maramureș, Sălaj), Nicolae Goicea (Botoșani,Neamț, Suceava), Ion Antonescu (Vâlcea, Sibiu), Eusebiu Martiniuc (Galați, Vrancea), Ion Vasilescu (București), Florică Stan (Buzău, Dâmbovița, Prahova), Ilie Sârbu (Caraș Severin, Timiș), Valentin Jerca (Călărași, Constanța), Ștefan Stoica (Tulcea), Adrian Duță(Gorj, Mehedinți), Laurențiu Radu (Brăila, Ialomița), Gheorghe Iaciu (Ilfov).

Nr. 8 /AUGUST 2013ANUL MMXIII • Serie nouă

VÂNĂTOARE

3 EDITORIALConjunctură nefavorabilă5 LA ZIDeschiderea la porumbei sălbatici6 EXAMENAmintiri de la examenul de vânător8 DE SEZONPrepelițe, trecut și prezent9 TIRCâți decibeli poate avea un foc de pușcă?10 CHINOLOGIECâinele: o alegere… un dar (V)12 ETOLOGIEBrebenel revine… acasă14 ECHIPAMENTCamuflajul la vânătoare16 DIN TERENGuguștiuci la floarea-soarelui18 OPINIEDespre vânătoare și vânători (I)19 OPINIEJurământul vânătorului20 SFATUL VETERINARULUIBorelioza21 PLANTE T~M~DUITOARERostopasca22 MAPAMONDVânătoare la groundhogîn America de Nord24 Noutăți de prin magazine

PESCUIT

25 PESCUITCe pescuim - august26 OPINIEValuri27 MUSC~RITVarga pentru muscărit28 COMPETI}IIFinala Campionatului de PescuitSportiv al A.G.V.P.S. - Pescuit la feeder30 PESCUIT LA CRAPCu Belachan pe Tâncăbești32 PESCUIT LA R~PITORȘalăi ultra-light34 PESCUIT LA OBLE}IObleți viteză36 SPINNINGSpinning la cleni, pe râuri mici38 PESCUIT MARINPescuit la guvizi40 Noutăți de prin magazine41 MICA PUBLICITATESolunare

D e asemenea, se susține și se cu-noaște că ne desfășurăm acti-vitatea în condițiile unei

recesiuni economice din ce în ce maiputernic resimțite, potențată în cazulnostru de creșterea emigrației vânăto-rilor și pescarilor sportivi, datorită cre -ării posibilității existenței acestora înafara organizațiilor cu preocupări con-crete pe linie de pază, ocrotire și îngri-jire a faunei de interes vânătoresc șipiscicol. În sfârșit, se recunoaște că nedesfășurăm activitatea în condițiileunei crize morale din ce în ce mai evi-dente, inclusiv în domeniul preocupă-rilor noastre comune.

Această conjunctură nepricinoasăîn care ne-am desfășurat activitatea șine-o desfășurăm în prezent, din ce înce mai dificilă din punct de vedere or-ganizatoric și economic, se datoreazăîn principal evoluției (involuției) cadru-lui juridic și mediului economic, insu-ficient adaptate perioadei de tranzițiepe care o parcurgem și, totodată, lipseide competență și responsabilitate a fac-torilor decizionali în materie de admi-nistrare și conservare durabilă a fauneide interes vânătoresc și piscicol, moș-teniți de la o guvernare la alta.

Problemele noastre conjuncturalese mai datorează însă și refuzului nos-tru constant de a accepta predarea be-nevolă a gestiunii unor fonduricinegetice și zone de pescuit recreativ-sportiv dorite de alții, emanați ai pute-rii ori susținători ai acestora, obligând-isă recurgă, pentru atingerea scopurilorprea bine cunoscute, la completarea înregim de urgență nejustificată a legii,apoi la modificarea interesată a regle-mentărilor subsidiare ei și, în final, laaplicarea forțată a acestora, prin mânainterpușilor instalați condiționat și pecriterii politice în funcții.

Opoziția noastră de a accepta pre-darea de bună voie a fondurilor de vâ-nătoare și a bazinelor piscicole doritede alții, a căror bonitate a fost realizatăanterior pe cheltuiala privată a asocia-

AUGUST 2013 | 3

VÅN~TOAREEditorial 3

Deschiderea la porumbei 5Vânătoare în august 8

Etologie vânătorească 12Camuflajul la vânătoare (1) 14

Plante tămăduitoare 21

EDITORIAL

august

Conjunctură nefavorabilăNECULAI ȘELARU

Se susține de mai mulți ani, cam de vreo 15 încoace, că nedesfășurăm activitatea sub auspiciile unor legi din ce în cemai stufoase, precum și unor reglementări subsecventeasemenea, confuz concepute sau emanate, după caz, apoisubiectiv interpretate și interesat aplicate, de la nivelulautorităților publice centrale care răspund de vânătoare,pescuit, arme și sport până la nivelul asociațiilor în profilcinegetic și halieutic și a membrilor acestora.

VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN4 |

țiilor de vânători și de pescari sportiviale căror interese le reprezentăm, pre-cum și lupta dusă de mulți dintre repre-zentanții asociațiilor afiliate, subcoordonarea AGVPS, în scopul readu-cerii unor fonduri de vânătoare și zonede pescuit nelegal pierdute în gestiuneacelor ce au investit bani, timp și price-pere în ele, nu putea să nu nască ani-mozități, care nu se puteau și nu se potuita de la o zi la alta.

Am fost conștienți, de la început, deacest risc, dar am avut legea de parteanoastră și nu am acceptat să ni se furerezultatele muncii și investițiilor noas-tre de zeci de ani. Ne-am asumat prinurmare, pe deplin conștienți, riscul dea reprezenta cinstit și cât se poate deeficient interesele vânătorilor și pesca-rilor sportivi din România, prevăzânddesigur și posibilele reacții nepriete-nești, de moment și perspectivă, ale pu-terii și funcționarilor publici obediențiși inamovibili, ultimii obligați față decei ce i-au instalat politic în funcții, săle facă jocul la limită și, de prea multeori, cu încălcarea legii.

Mai departe, tot istoricește și des-chis vorbind, nu putem să nu recunoaș-tem că încercările de preluare agestiunii multor fonduri de vânătoare,bazine piscicole și zone de pescuit de laasociațiile tradiționale ale vânătorilorși pescarilor sportivi din România, decătre emanații puterii și interpușii aces-tora, s-au lovit în primul rând de opo-nența conducerii AGVPS și, doar peurmă, de rezistența conducerilorunora dintre asociațiile afiliate, care s-au dovedit active în lupta dusă în inte-resul lor, dar și în interes comun.

În acest context prea bine cunoscut,dar parcă prea ușor uitat, s-a născutanimozitatea exagerată și aproape ge-neralizată la adresa AGVPS și a condu-cerii acesteia, căreia i-a urmat, în modsuccesiv, nerecunoașterea AGVPS castructură sportivă în anul 2000, prinprevederile Legii educației fizice șisportului, ștergerea AGVPS din Legeapescuitului și acvaculturii în anul 2001și dispariția ei din textul Legii vânăto-rii și protecției fondului cinegetic înanul 2006. Aceste acțiuni ostile AGVPS,din partea parlamentarilor puterii șiguvernanților vremii, precum și spriji-nul ostentativ acordat asociațiilor gene-rale și federațiilor fantomaticenaționale potrivnice AGVPS (AGVPSdin România cu sediul la Bacău, Sindi-catul Vânătorilor, Federația Naționalăde Pescuit Sportiv, Federația Românăde Pescuit Sportiv, Federația Vânători-

lor din România etc.), ca de altfel și li-cențierea fără exigență a multitudiniide asociații de vânătoare și pescuit fărăobiect de activitate, au urmărit în faptun scop precis și anume destructurareaAGVPS și, ulterior, a asociațiilor jude-țene, catalogate public și în mod abso-lut stupid drept „structuri comuniste”.

Scopul enunțat, al destructurăriiAGVPS și asociațiilor județene, a fosturmărit și prin stimularea înființării denoi și noi asociații în profil, fără înde-plinirea și respectarea condițiilor legii,și prin crearea posibilității existențeivânătorilor și pescarilor sportivi înafara asociațiilor în profil, și prin pro-movarea iresponsabilă a mii de noimembri vânători insuficient pregătiți.

În conjunctura nefavorabilă concisprezentată și altor acțiuni conjugate aleorganismelor puterii, supraviețuireaAGVPS și a asociațiilor afiliate a consti-tuit un adevărat miracol, posibil doarca urmare a unității de care s-a dat do-vadă și sprijinului efectiv acordatAGVPS, de către conducerile celor maimulte asociații afiliate, susținute la rân-dul lor de marea majoritate a membri-lor fideli acestora, conștienți că, doaruniți, vor reuși să-și apere, cât de câteficient, interesele și să salveze ceea cese mai putea salva din propriul patri-moniu privat, precum și parte din efec-tivele de vânat și stocurile de peștemoștenite de la înaintași.

Pe mai departe, doar aceeași uni-tate le poate proteja interesele și lepoate garanta conservarea obiectuluiprincipal al activității lor, adică efectiveoptime de vânat și stocuri normale depește, țel comun al tuturor asociațiilorîn profil și al membrilor acestora.

Dizidenții, ori nu pricep acest ade-văr, ori sunt profitori care mizează perezultatul eforturilor celorlalți, ori ur-măresc scopuri ilegale și imorale as-cunse, contrare Statutului AGVPScare-i obligă la o conduită onestă, de-mocratică și lipsită de interese mate-

riale pe seama vânatului și a vânătorii.În conjunctura nefavorabilă care

persistă și se poate acutiza, riscantă înprimul pentru conservarea efectivelorde vânat și a stocurilor de pește din ha-bitatele naturale, pare să fi sosit mo-mentul unei reconcilieri lărgite a lumiivânătorilor și pescarilor sportivi, pră-duiți de gestiunea prea multor fonduride vânătoare și zone de pescuit recrea-tiv-sportiv gestionate anterior. Fiindcăar fi utopic să ne imaginăm o reconci-liere totală a „prădătorilor”, sprijiniți defactorii puterii, și a „prădaților”, simi-lară unei reconcilieri între lupi și cerbide exemplu. Regruparea tuturor aso-ciațiilor corecte lângă AGVPS din Ro-mânia și a eventualului parteneriat alacesteia cu alte entități naționale cupreocupări similare, de conservare afaunei sălbatice și a mediului acesteiasălbatic de viață, ar putea crea premi-zele unui pol convingător de putere îm-potriva tendințelor de prăduire care semanifestă încă, de mai mică anvergură,dar mult mai acut decât în trecut.

Gândindu-ne la regruparea rându-rilor și la parteneriate, putem să ne ima -ginăm o entitate federativă de viitor,care să facă posibilă susținerea unitarăși eficientă a intereselor vână torilor – cuarme de foc, arcuri, capcane, păsări depradă și câini de vânătoare, pescarilorundițari și pescarilor de competiții la di-verse discipline – staționar cadeți, tine-ret, speranțe, seniori și senioare, feeder,spinning, la crap și cu muscă artificială,custozilor ariilor naturale protejate șialtor societăți și asociații de protecție afaunei sălbatice și a mediului acesteia șial nostru de viață.

Un deziderat care poate deveni rea-litate, stimulat tocmai de conjuncturanefavorabilă prezentată, așa după cumsusține un angajat în slujba intereselorvânătorilor și pescarilor sportivi din Ro-mânia, care se pregătește să predea, lasfârșitul actualei legislaturi, ștafeta.

Conjunctură nefavorabilă

Deschiderea sezonului la porum-bei salbatici este un bun prilejpentru verificarea tirului la

zbor, dar și a îndemânării cu carepunem în practică arta camuflajului înmaterie de vânătoare.

Amenajarea locului de pândă tre-buie făcută cu atenție, deoarece porum-beii sunt recunoscuți pentru vederea lordeosebit de ageră. Ei pot distinge de ladistanță atât mișcarea cât și schimbărileterenului în zonele pe care îl frecven-tează. Locul de pândă poate fi pregătitînaintea primelor ieșiri, pentru a datimp păsărilor să se obișnuiască cu mo-dificările apărute. Folosim materialedin teren astfel încât standul să nu iasăcu nimic în evidență și să se piardă, pecât posibil, în structura ambientului.

Îmbrăcămintea și echipamentulîn culori și desene de camuflaj este deun real ajutor. Dacă nu dispunem demodele sofisticate, putem folosi culoriuni, dar care să se încadreze în nuan-

țele naturale de moment ale locurilor.Orice pată de culoare în discordanță cucele înconjurătoare va atrage atențiaporumbeilor. Acoperirea feței și a mâi-nilor este recomandată, iar dacă pur-tăm ochelari de soare sau de vedere, vatrebui să fim atenți la reflexiile lentile-lor pentru a nu ne trăda prezența înteren.

Atrapele pot fi folosite de regulă lalocurile de hrană și adăpat și, uneori, șipe traseele de zbor. Ne vom poziționacu vântul în spate, iar siluetele vor fiașezate în poziții cât mai naturale pen-tru a sugera faptul că locul este liniștitși sigur. Putem așeza cele 10-15 siluete,în formație, în formă de potcoavă sau„U”, astfel ca locul liber din centrul for-mației să fie folosit de porumbeii carevin, pentru a se așeza.

Șocurile armei de vânătoare trebuiealese în funcție de distanțele la care tra-gem și de condițiile concrete din teren.Dacă folosim o armă cu două țevi,

putem opta pentru un șoc mai deschis,cilindru sau cilindru îmbunătățit și unulmediu, modificat, pentru a putea aco-peri distanțe variabile. În cazul armelorsemiautomate putem folosi un singurșoc, de regulă cilindru îmbunătățit saumodificat în funcție de îndemânareapersonală și de distanța la care ne pro-punem să tragem. Atenție și la munițiafolosită. Este recomandat să echilibrămputerea-gramajul cartușelor, cu șocul fo-losit și cu distanța la care tragem. Se fo-losesc de regulă alice de 2 – 2,5 mm, dinplumb sau non-toxice, din oțel sau com-binații ale acestuia, cele din urmă fiindmai rapide. Avantajele oferite de rapidi-tatea alicelor de oțel se pot pierde însăfoarte ușor dacă nu ne rezervăm timpulnecesar de antrenament în prealabil, înpoligon, pentru a ne însuși tehnica tiru-lui cu acest gen de muniție. Iar dacă nevom pregăti „temele de casă” cu conști-inciozitate, cu siguranță vom avea par-tide de vânătoare reușite, pe teren!

AUGUST 2013 | 5

Deschidereala porumbeisălbaticiALIN-CODRU MANU

LA ZI

Este vremea lui Gustar și lunga așteptare a luat sfârșit.De la închiderea sezonului precedent a trecut ceva timpși adesea am numărat zilele, una câte una, până ladezlegarea la păsăret. Înaintea deschiderii, esterecomandat să facem câteva ieșiri pentru recunoaștereaterenului și pentru a cunoaște traseele de deplasare alepăsărilor, dimineața spre locurile de hrănire, iar seara pecele de înapoiere. În timpul zilei îi putem aștepta lalocurile de hrănire sau unde vin să bea apă. În generalgăsim aceste locuri la liziera pădurii, în preajma lanurilorcoapte sau în apropierea fermelor cu silozuri de cereale.

A poi ni s-autransmis tes-tele, pe rânduri,

din mână în mână. Eram dejaintrat în febra examenului, adică co-pleșit de emoție.

De cum am primit testul, m-am re-pezit avid asupra celor 30 de întrebări,cu câte 3 răspunsuri pre-formulate,din care trebuia să-l aleg și să-l bifezpe cel bun. Unul singur, după cum pri-misem asigurarea comisiei.

Aparent simplu, dar cum să proce-dezi în acele momente de intensă ten-siune, transformate treptat, treptat, înpanică?

Fiindcă panica s-a instalat pe mă-sura lecturării întrebărilor și răspunsu-rilor pre-formulate, unele puerile,altele docte, iar câteva de-a dreptulstupide. Identice cu o parte dintre celecuprinse în „erudita” anexa 6, a „cele-brului” Regulament pentru obținereapermisului de vânătoare.

Lăsând la o parte aprecierile per-sonale, dăm cuvântul „prestigiosului”colectiv de coautori, din gândirea că-rora s-au născut afirmațiile incredibilece urmează:

• cârduirea cerbuluicomun (gruparea în cârduri)ar avea loc până în luna

aprilie (într. 11);• activitatea cerbului comun,

vulpii, viezurelui, râsului, pisicii sălba-tice, lupului etc. ar fi doar crepuscu-lară și nocturnă, nu și aurorală (într.12, 46, 59, 71, 86, 95, 114 etc.);

• trofeul vulpii și viezurelui ar fi re-prezentat doar de craniu, nu și deblană (într. 47, 64);

• biotopul câinelui enot ar fi repre-zentat doar de pădurile din apropiereaapelor, nu și de plauri, stufuri, tufări-șuri etc. (într. 589);

• urma pârtie (nu tipar) a râsuluis-ar putea confunda cu cea a pisici săl-batice (într. 80); iar urma pârtie a lu-pului, rectilinie, s-ar asemăna cu acâinelui, care calcă în zigzag (înt.105);

• boala care ar cauza cele mai maripierderi în efectivele de lupi ar fi turba-rea (într. 110);

• biotopul favorabil vidrei ar fi re-prezentat de „țărmurile împădurite aleapelor curgătoare și stătătoare” (într.113);

• conform legii, vânarea nurcii nueste permisă, nici prin derogare de lalege, (într. 126), pe când vânarea pisi-cii sălbatice, ursului, lupului etc. ar fipermisă, prin derogare de la lege, doarîn scopul (nelegal) al reglării numericea efectivelor speciei (într. 88);

• biotopul jderului de piatră ar fireprezentat doar de terenurile din apro-pierea așezărilor omenești (într. 120),iar al dihorului comun doar de fânețe,șoproane, hambare, grămezi de crengi,păduri și canale etc. (într. 135);

• cocoșul de munte ar face parte șidin categoria speciilor admise la vână-toare (într. 198), și din categoria celorinterzise la vânătoare (într. 24);

• pădurile de foioase din zona dedeal și cele de amestec din zona demunte nu ar reprezenta biotop favora-bil pentru căprior (într. 223);

• „oglinda” ar fi caracteristică pen-tru căprior și capra neagră doar iarna(într. 242 și 270), nu tot timpul anu-lui;

• curbura la vârf a coarnelor decapră neagră ar fi fix de 1400 (într.252); creșterea mai accentuată a aces-tora ar avea loc până la vârsta de 5ani, nu până la 4 ani (într. identice nr.266 și 295);

• cârduirea caprelor negre ar avealoc doar în luna iulie (într. 257); mis-treților, doar în luna noiembrie (într.321);

• coarnele de muflon ar fi spiralate(într. 268);

• specia zimbru ar fi alohtonă(într. 299);

• colții nu ar reprezenta la mistreț,caracter sexual secundar (într. 325)

• pădurile de deal nu ar fi favora-bile iepurelui de câmp (într. 330);

• pânda ar fi admisă ca metodă deîmpușcarea iepurelui de câmp (într.334); ca și împușcarea ursului la nadă(într. 347);

• urma pârtiei (nu tipar) a ursuluis-ar putea confrunta (asemăna) cu ceaa viezurelui (într. 352);


EXAMEN

Amintiri de laexamenul de vânătorDARIUS CĂLIN JECHEREAN

Când am trecut prin „strungă” și m-am așezat în bancaindicată am retrăit emoții de mult uitate. A urmat uninstructaj sobru, ușor bolborosit și desfacerea, în fațatuturor, a pachetului sigilat cu subiecte ultra-secrete. Șiatenționarea să lăsăm deoparte orice sursă de inspirațieși telefoanele mobile.

• năpârlirea ar duce la pierdereacapacității de zbor în cazul speciilor depăsări răpitoare (într. 358);

• rața mare ar fi și specie seden-tară, nu eratică, oaspete de vară, darnu și oaspete de iarnă (într. 361);

• la rața mică, rața lingurar și rațafluierătoare oglinzile ar fi diferit colo-rate la mascul față de femelă (într.377, 392 și 382);

• rața mică s-ar putea vâna în pe-rioada de migrațiune spre locurile denidificare (într. identice nr. 383, 378și 388);

• rața lingurar ar fi doar specie depasaj în România, nu și oaspete de vară(într. 390), iar rața sulițar, doar oas-pete de iarnă (într. 385);

• gârlița mare ar fi doar specie depasaj, nu și oaspete de iarnă, în Româ-nia (într. 424); iar becațina comună arfi oaspete de iarnă în România (într.434);

• termenul de „limbaj vânătoresc”a fost înlocuit cu cel de „jargon vânăto-resc” (într. 505, 506 etc.);

• căprioarele fată în medie un sin-gur pui pe an (într. 516); iar compor-tamentul social al caprei negre estefoarte pronunțat (într. 521);

• râia este cea mai frecventă și pe-riculoasă boală a caprei negre (într.526);

• „limita distanței” dintre două cul-cușuri de lup ar fi de 6-12 km (într.546);

• lupul nu ar ucide decât cât mă-nâncă (într. 551), fiind categorisit „ră-pitor” , spre deosebire de râs, care ucidemai mult decât mănâncă, și nu ar re-veni la cadavru doborât (într. 566),motiv pentru care este categorisit „pră-dător”;

• pisica sălbatică s-ar împerecheaprimăvara, în luna de iarnă februarie(într. 569);

• urma pârtie (nu tipar) a lupuluis-ar deosebi de cea a câinelui prinforma mai alungită (într. 587);

• depășirea cotei de recoltă apro-bate de administrator se poate face cuaprobarea administratorului (într.618);

• practicarea vânătorii în afara pe-rioadelor legale de vânătoare nu ar finicicum permisă (într. 637), dar totușiar fi permisă (într. 649);

• practicarea vânătorii nu ar fi ad-misă cu arme de foc (într. 648);

• prepelița s-ar împușca doar cualice de 2,5 mm (într. 717); iar iepu-relui decât cu alice de 3,5 – 4,00 mm(într. 721);

• la deplasarea între standuri, ca-rabina s-ar putea purta frântă și des-cărcată (într. 722).

Mai sunt încă multe afirmații in-credibile ale colectivului de coautoriai anexei 6. Din lipsă despațiu cerem îngă-duința de a vă mai lec-tura doar întrebarea75 din anexa 6:

75. Ce specie de interes cine-getic este prezentată în imagineade mai jos:

a - pisica sălbatică;b - râsulc - jderul de piatră

Iată așadar, un amalgam de în-trebări puerile, docte sau greșite,unele normale, iar altele aberante,pe baza cărora, în decurs de fix ooră, se decide, absolut aleatoriu,soarta unui candidat la calitatea devânător. De cine? De un colectiv deexaminatori, aparent sobri, aceiașipeste tot, avizi de bani și de alte fo-loase necuvenite, însă complet de-zinteresați de calitatea viitorilormembri ai unor asociații neguverna-

mentale, eminamente private. Cine le-o fi dat totuși dreptul legal și moral

să decidă, după mintea lor, com-ponența viitoare a societățilorvânătorești? Un fost ministru,

printr-un ordin dictatorial, dat prinadaos nepermis la lege, în scopultransformării examenului de vână-tor într-o fabrică de procurat bani șide eliberat permise de vânătoareunor persoane insuficient instruite.În interesul cui? Aparent doar alexaminatorilor. Dar, prea mulți șinecuveniți bani, doar pentru aceștia.

În sfârșit, amintiri urâte, lăsate înurmă. Fiindcă renunț să mai dau răs-punsuri greșite la întrebări tâmpe,doar de dragul promovării unui pre-tins examen de vânător și al câștigă-rii unui loc într-o societate civilă(neguvernamentală), degradatăcontinuu prin impunerea de noimembri, insuficient instruiți, pe cri-terii mercantile, de către stat, în de-trimentul interesului societății civileși, până la urmă, al statului.

AUGUST 2013 | 7

ComunicatPRIVIND EXAMENUL DE VÂNĂTORCONSILIUL AGVPS

Potrivit Regulamentului pentruobținerea permisului de vânătoare- anexa nr. 1 la Ordinul nr. 539/2009 al fostului Minister al Agri-culturi, Pădurilor și Dezvoltării Ru-rale, publicat în MOF nr. 606/02.09.2009 - examenul de vânătoreste decis, din toate punctele devedere, de reprezentanții autorită-ții publice centrale care răspundede silvicultură, cu sprijinul repre-zentantului Facultății de Silvicul-tură din Brașov. Însăși anexa 6 laregulamentul precizat a fost con-cepută de reprezentanții acelorașiinstituții, în parte prin plagiere, iarîn parte prin conceperea unor se-turi de întrebări și răspunsuri ori-ginale, în general greșite sauderutante.

Astfel, examenul de vânător,exigent mai înainte de cooptareareprezentanților statului în comi-siile de examinare, a fost transfor-mat în ceea ce a fost definit concis„parodie și afacere”.

Conducerea AGVPS din Româ-nia, străduindu-se să reprezintecorect interesele majore ale asocia-țiilor actuale de vânători, a criticatpublic, în mod repetat, procedura

actuală de promovare a noilor vâ-nători, fără exigență și la limitalegii, și a sfârșit prin a decide să nuse facă părtașă la astfel de exami-nări, în care accentul este pus pesumele exagerate încasate de exa-minatori, precum și pe alte benefi-cii materiale ale acestora,nicidecum pe nivelul pregătirii vii-torilor membri ai unor asociații ne-guvernamentale.

Înfierând amestecul nelegal șiimoral al statului în promovareamembrilor unor organizații negu-vernamentale, AGVPS reliefeazăresponsabilitatea exclusivă a auto-rității publice centrale care răs-punde de silvicultură pentru acestmod de promovare, în unele cazurifrauduloasă, a noilor membri aiONG-urilor vânătorești.

Neavând nici o posibilitate dedecizie în materie de examene devânător, AGVPS din România se di-sociază de actuala politică a statu-lui în domeniu și refuză să maidelege reprezentanți ai acesteia încomisiile de examinare.

12.07.2013Consiliul AGVPS

T oate aceste imagini, în succe-siunile lor, fac posibil ca stră-baterea suprafețelor să ne

ofere nenumărate observații, ori în-tâmplări pline de savoare, pe care me-moria le păstrează neștirbite înaducerile aminte.

Pe atunci (1945), ca și acum, vâna-tul predilect pentru o seamă de vână-tori, erau prepelițele, inclusiv cârsteii,pe care îi găseam în hotarele satuluiRăstoaca, așezat la confluența râuluiMilcov cu cel al Putnei, unde SocietateaVânătorilor „Șoimul Putnei” din Focșaniavea arendate atât câmpul cât și Pădu-rea Dumbrăvița. În suprafața acesteia,se găsea casa de vânătoare și mica fa-zanerie, încredințată lui Mihai Doro-banțu, iar în volierele de stocaj, eraucrescuți puii de fazani destinați populă-rilor, conduși și ocrotiți de cloști – laacea vreme ouălele de fazani erau clo-cite de găini și puii rezultați erau hră-niți cu ouă de furnici în amestec cuplanta coada șoricelului și brânză dulcede vaci în primle 15-20 zile de viață.

Culturile agricole, la acea vreme,erau compuse din porumb cicantin(de 100 zile), sfeclă furajeră, grâu deprimăvară, orz, ovăz și floarea-soare-lui, iar pe ici pe acolo petice cu trifoi,baza fiind meiul și parângul, formândtoate un mozaic cultivat și agreat depitpalaci.

Propietățile rurale aveau lățimi de20-60 metri și lungimi de până la600-800 metri, a căror exploatare (dela arat la recoltat) se făcea în exclusi-vitate cu tracțiune animală și recolta-rea era manuală, cu secera și sapa, câtera ziua de lungă. Tractoarele și tra-tamentele chimice în loturile săteștierau inexistente, iar combaterea dău-nătorilor agricoli (lăcuste) era lăsatăîn grija miilor de consumatori aripați,din toate speciile, încât produseleadunate erau ECO și mai ales BIO.

Prepelițele și cârsteii, fiind păsăride pasaj, soseau cu destulă punctua-litate în jur de 20 aprilie, răspân-dindu-se prin culturile semănate,grăbite să-și formeze cuplurile și să

depună pontele, pitpălăcind ori câ-râind din zori și până seara târziu.Astfel, la deschiderea sezonului (15august) ce coincidea cu ziua SfinteiMarii, prepelicarii înaintau din aret înaret fără grabă, pontările „a patron”fiind frecvente și de o rară frumusețe.

Asemenea tablouri se petreceau însemănăturile culturilor de mei sau pa-râng, în zorii zilei, când geana purpu-rie a răsăritului transforma treptatroua dimineții în briliante cu irizăride curcubee, atunci când soarele seridica de-o palmă, fapt ce dădea câm-pului o deosebită atractivitate pentrua-l străbate și vâna. Aici nu pot sa nu-mi amintesc de lucrarea „Ciulinii Bă-răganului” de Panait Istratii.

Cum deplasările le făceam cu do-carul încăpător, a cărui bidivii îl pur-tau în trap domol doisprezercekilometri, cei patru vânători, cu pre-pelicarii lor, cercetau „fâștoacele” vâ-nând oarecum individual și arareoriîn tandem. Apoi, agoniseala conacu-lui de dimineață era încredințatăadâncimii puțurilor cu cumpănă, încare prepelițele se refrigerau ca încele mai performante frigidere de maitârziu.

Pe atunci, mânuiam o armă Dan-tine calibrul 16, servind-o pe pointe-rița Lady, școlită de mine, dupăinfailibila metodă descrisă de GeorgesLecca din Iași, în manualul „Dresajulcâinelui de aret”, pe care îl învățasempe de rost și-l aplicam, capitol cu ca-pitol, în toate fazele vânătorii.

Acele amintiri le-am pomenit cafiind istorie, fiindcă prezentul, fără ase deosebi tranșant în ceea ce priveștemodalitatea vânării prepelițelor, aces-tea fiind acum mult mai puține pe în-tinsele miriști, rotunjesc ciochinareleanevoie, chiar dacă ardoarea noastrăși a câinilor de aret a rămas neschim-bată, la fel ca atunci când ne ducemla Plevna, Luica, Trei Salcâmi, Smâr-dioasa, Cervenia sau alte locuri renu-mite din imensitatea Bărăganului.

Totuși și în prezent putem aveasatisfacții la vânătoarea de prepelițe,iar dacă pregătirile sunt așa cum tre-buie, putem avea certitudinea găsiriipitpalacilor, suficient de frecvenți,astfel încât partenerii patrupezi să nedelecteze cu areturile lor, ce ne -auprovoacat întotdeauna emoții laaceastă inegalabilă și pasionantă vâ-nătoare.


Vânătoare în augustDE SEZON

Prepelițe, trecut și prezentALEXANDRU ALACI

Fiecare vânătoare deprepelițe, întreprinsă peîntinsele câmpii cuorizonturi circulare, devineatractivă datorită inedituluilocurilor pe care le parcurgi,dinamicii acțiunilor și, maiales, a spectacolului oferit de însoțitorii pontatori cedescoperă vânatul,indicându-l prin areturisculpturale.

Expertul german Roland Zeitlerconsacră 6 pagini acestei pro-bleme, în volumul destinat

celor ce își încarcă singuri cartușele cuglonț, intitulat Wiederladen für Jagdund Sport, Ed. Hubertus, Österreichis-cher Agrarverlag, Leopoldsdorf beiWien, 2001, de 315 pagini. Măsurareaîn decibeli a intensității s-a făcut la odistanță de 10,5 m în fața gurii țeviiși la 5,3 m lateral față de axa țevii, deexperți din Societatea Franken Con-sult-Gesellschaft für Ingineurwesen

mbH, din Bayreuth, iar viteza gloan-țelor s-a înregistrat la distanța 7 mdupă ieșirea lor din țeavă, de către au-torul cărții.

Aceste date permit să se lămu-rească faptul că nu există deosebiri deintensitate foarte mari între detunătu-rile provocate de focurile trase folo-sind cartușe cu percuție centrală, maiales la calibre potrivite pentru vâna-rea căpriorului. Factori însemnațisunt: cantitatea de pulbere, lungimeațevii și razanța glonțului. În general

țevile scurte provoacă o detunăturămai puternică dacă este utilizată ocantitate mai mare de pulbere. Ca-libre mici dar razante, cum sunt .222Rem. sau .22-250 Rem., fac un zgo-mot aproape la fel de mare ca multmai puternicele 8 x 57 IS, 9,3 x 62 sau9,3 x 64. A uimit faptul că .30-06Spring., tras cu o țeavă scurtă (57 cm)a detunat aproape la fel ca razantul.300 Rem. Ultra Mag. tras cu o țeavălungă de 65 cm. Utilizarea frânelorde gură mărește detunătura.

Cartușele cu alice de cal.12/70 bu-buie cu circa 5 dB(A) mai slab decâtcele cu glonț, trase din țevi ghintuite,totuși trec de acei 120 dB(A) pericu-loși. Iată câteva cifre caracteristice,alese de noi dintre cele prezentate deautor la pag. 94 a cărții citate. LiteraA reprezintă tipul de filtru utilizat laînregistrarea decibelilor, LȚ = lungi-mea țevii.

AUGUST 2013 | 9

Câți decibeli poate aveaun foc de pușcă?MATEI TĂLPEANU

În nr. 3/2013 al acestei reviste am publicat articolulintitulat Protejarea auzului celor ce trag cu arme de foc,în care am prezentat date generale despre auzul nostru,nevoia de a-l proteja de sunetele a căror intensitate poatefi dăunătoare, dintre acestea făcând parte și detunăturilearmelor de foc. Spațiul nu ne permisese și menționareacifrelor privind decibelii focurilor trase din puști devânătoare - cu țevi lise ori ghintuite - ca atare vomprezenta aici câteva date.

TIR

Tipul armei/Muniția V7 m/s dB (A)Krico, LȚ 60 cm, .222 Rem., Remington 3,24 g V-MAX BT 902 144,9Krico, LȚ 60 cm, 22-250 Rem., Winchester 3,56 g PSP 1.077 146,6Savage, LȚ 51 cm, .243 Win., Federal 4,54 g, Nosler BT 979 146,0Krieghoff, LȚ 60 cm, 6 x 56 R, 9,1 g, RWS DDK 757 147,0Suhler Drilling, LȚ 63,5 cm, 7 x 65 R, 11,2 g, RWS TM 761 147,0Heym, LȚ 60 cm, .308 Win. PMC 11,66 g, Sierra GK SPBT 771 148,2Winchester, LȚ 56 cm, 30-06 Spring, RWS 10,7 g, KS 855 148,2Heym, LȚ 65 cm, .300 Rem. UM, Remington 11,66 g, Nosler Part. 983 149,0 Mauser 98, LȚ 60 cm, 8 x 57 IS, Norma 12,7 g, Vulkan 757 146,7Sauer, LȚ 51 cm, 9,3 x 62, RWS 16,0 g, KS ((+ frână gură) 720 147,3Sauer, LȚ 51 cm, 9,3 x 62, Speer SP 17,5 g (încărcat manual) 700 146,8Blaser, LȚ 62,7 cm, 9,3 x 64, 18,53 g, Nosler Part. (încărcat manual) 783 147,3Rottweil, LȚ lisă 70 cm, 12/70, RWS Waidmannsheil (3 mm) - 141,8

A ceastă grupă este poate ceamai cunoscută din cele aparți-nând domeniului cinegetic.

Exemplarele din rasele cuprinse aicisunt printre cele mai des întâlnite lavânătorile de la noi: bracul, vizsla,pointerul, setterul, weimaranerul.Grupa este împărțită în două secțiuni:cea a câinilor de aret continentali șicea a câinilor insulari.

Rasele continentale sunt originaredin Danemarca, Germania, Spania,Franța, Italia, Ungaria, Portugalia,

Olanda, Cehia, Slovacia. Cele mai cu-noscute rase continentale sunt varietă-țile de brac și viszla. Bracii, câinipontatori și prepelicari, sunt caracteri-zați printr-un temperament vioi, rezis-tență mărită la intemperii, auz și mirosdezvoltat. Pasiunea pentru aport și pen-tru lucrul la apă, cheta largă, aretul,sunt calități ce-l fac căutat de vânători.Etimologia și înțelesul denu mirii adunăîntrânsele caracteristicile acestor câini:bracke (ger.)= copoi, braquer (fr.) = aorienta nasul spre vânat, brakos (gr.) =

rapid, vioi, brackcchico (it.) = braț – lu-crează la vânătoare la o lungime debraț de vânător. La originea bracilor sepresupune că ar fi câini din Evul Mediu,folosiți la vânătoarea de prepelițe cuuliu. Dintre varietățile mai puțin cunos-cute la noi sunt: bracul de Burgos (Spa-nia – FCI 90), bracul de Ariege, braculde Auvergne, bracul de Bourbonnaise,bracul francez de tip Gascogne și de tipPyrennee (Franța – FCI 177, 180, 179,133, 134), bracul portughez (Perdi-gueiro portugues – FCI 187). Viszla,


CHINOLOGIE

Darurile ce cu dragoste și generozitate sunt primite sau oferite reprezintă una dinbucuriile vieții și binecuvântați sunt cei care simt aceasta. Alegerea câinelui este un darîn sine, oferit întregii familii. Pentru a ne putea bucura de el trebuie să știm și săconștientizăm pe de o parte ce și cât putem oferi inimosului patruped și, pe de altăparte, ce ne dorim de la el. Acest articol episodic vă este oferit spre ajutor și îndrumareîn cazul în care, printre rândurile scrise, găsiți informațiile ce le considerați utile.Desfășurarea scrierilor ne-a purtat, rând pe rând, prin grupele dedicate câinilor devânătoare și iată-ne ajunși la grupa a VII-a FCI, grupa câinilor pontatori și prepelicari.

Câinele: o alegere… un dar (V)MARIA SĂVULESCU

WEIMARANER

AUGUST 2013 | 11

bracul unguresc, este un câine inteli-gent și activ, cu o chetă suficient delargă, un foarte bun câine de aret,blând și ușor de dresat. Stă în fața vâ-nătorului, caută mult urma vânatului șiaportează cu succes. Diderot și d’Alam-bert scriau în Enciclopedia publicată în1753: „Bracul sau câinele care se culcăeste de obicei cu fondul de culoare alb,pătat cu brun sau negru; iar capulaproape tot timpul colorat simetric. Areochiul potârnichei, urechi plate, lungiși largi, căzute, iar botul este un picmare și lung. Bracii, sau câinii care seculcă, sunt câini de toate taliile, bine tă-iați, viguroși, harnici, de neobosit și cupărul scurt; au un nas excelent; vâ-nează iepurele fără a da voce și are-tează potârnichile foarte bine.”

Tot în zona raselor continentale seînscriu și câinii de tip spaniel (Muster-lander, Spanielul francez, Spanielul de

Picardie etc) și de tip griffon (SpinoneItaliano, griffonul de aret bohemian cupăr sârmos – Cesky Fousek, câinele dearet slovac cu păr sârmos etc).

Rasele insulare de câini de aretsunt pointerul, setterul englez, sette-rul Gordon, setterul irlandez roșu, set-terul irlandez roșu cu alb. Pointeruleste un câine de aret prin excelență cese folosește până la focul de armă, ne-având plăcere pentru vânatul mort șimai ales pentru aport. Pointerii suntsensibili și mândri, ceea ce face demulte ori procesul de dresaj mai com-plicat, necesitând deținerea unuiminim de cunoștințe chinologice. Vâ-nătoarea alături de un astfel deexemplar canin presupune răbdare,stăpânire de sine, interacțiune cu na-tura. Sunt câini folosiți la vânătoareîn câmp deschis. Setterii sunt și eicâini specializați cu o chetă largă exe-

cutată în galop, dar diferită de cea apointerului. Nasul este excepțional,iar aretul este făcut de obicei semi-culcat. Setterul englez este elegant,puternic, dar nu greoi, energic șirapid, blând și afectuos. Poate lucra înorice areal: în câmp, mlaștini, păduri,stufăriș. Este un câine pentru compa-nie, deosebit de plăcut, cuminte șiatașat stăpânului – un bun câine decasă.

De fapt, aceste ultime trăsăturisunt specifice în general câinilor devânătoare care, contrar așteptărilor,sunt inimoși, iubitori și foarte atașațicasei și membrilor familiei. În aceastăgrupă canină variantele ce vă suntpuse la dispoziție sunt multiple – de-pinde de ceea ce doriți să faceți la vâ-nătoare, de caracteristicile terenuluiîn care vânați și, bineînțeles, de afini-tățile și părerile personale.

SETTERENGLEZ

PERDIGUEIROPORTUGUESPOINTER

BRAC CUPĂR SÂRMOS

V ânat intensiv, încă din anti-chitate, pentru carnea foarteapreciată, coada fiind consi-

derată o delicatesă, pentru blana pre-țioasă și pentru „castoreum”, aceasecreție uleioasă puternic mirositoarecu presupuse proprietăți farmaceuticeși afrodisiace miraculoase, încet,încet, populațiile de castori s-au dimi-nuat, nu numai pe plan european, darși în țara noastră – astfel că în secolulal XVIII-lea devenise extrem de rar,pentru ca în secolul al XIX-lea să dis-pară.

Se pare că ultimii castori au fostvăzuți în ostroavele Dunării, în apro-pierea localității Moldova Veche, înjurul anului 1823. Ne-a rămas doaramintirea sa, menționată în cronici șiîn toponimie: Brebeni (Olt, Con-stanța), Brebenei(Olt, Gorj), Brebu,(Prahova, Buzău, Caraș, Maramureș),Brebina (Mehedinți, Teleorman), Ho-dișa, denumirea maghiară a castoru-lui (Satu Mare), Hodiș (Arad, Bihor,Alba), Hodișel (Bihor), Hodișul(Cluj), Brebu, Mânăstirea și CheileBrebului (Prahova). Și așa, a mai lăsato urmă și în onomastică, Brebene,Brebenel și… Breban.

Dar, după o îndelungată absență,„brebenel” revine, chiar dacă sub nu-mele de „biber”, pe care l-a purtat înGermania, țara din care provin lotu-rile destinate populărilor, el își varelua vechiul nume, fie breb, fie ho-dișel. Noi vom continua să-l numimbreb, denumirea istorică și pe care o

considerăm cea mai potrivită pentruun animal dispărut din fauna noastrăînainte de a primi denumiri străine și,în definitiv, neadecvate.

Și pentru că a revenit, să încercămsă-l cunoaștem mai bine, pentru a-iputea înțelege modul de viață, deoa-rece, se pare că nu toată lumea esteîncântată de reapariția sa.

Loc și mod de viață. Comportament social. Teritorialism.

Animal semi-acvatic, mediul celmai potrivit cerințelor sale este repre-zentat de pâraie și râuri cu curgeredomoală și debit permanent, ca și apestătătoare, pe malul cărora să fie ve-getație lemnoasă, în special sălcii șiplopi, inclusiv subarboret din diferitespecii, dar și vegetație acvatică ier-boasă, plutitoare sau submersă, con-diții care îi asigură deopotrivăadăpost și hrană.

Activitatea acvatică îi consumăcam 2/3 din timp. Își face o vizuină,săpată în sau pe malul apelor, acope-rită de o colibă din crengile și trun-chiurile subțiri ale arborilor de pemal, pe care le folosește, am puteaspune, cu priceperea unui constructorși care, la o înălțime de până la 1,5 mpoate acoperi o suprafață cu circum-ferința de până la 10 m. Ea includepanta malului spre apă și o porțiunedin apă, astfel încât să cuprindă și in-trarea, aflată întotdeauna sub apă, avizuinii.

În interior se află o platformă pen-tru odihna din timpul zilei și un cuibpentru fătare, căptușit cu ierburi us-cate. În terenurile în care s-a instalatrecent, trăiește în cuplu stabil – caredupă apariția puilor devine grup fami-lial, deci are o formă de viață de fami-lie, dar poate trăi și în colonii.

Grupul familial se compune din cu-plul parental, puii din generația anuluiprecedent și cei din anul curent, astfelreunindu-se 8 – 10 exemplare. În ca-drul grupului există o ierarhizare so-cială strictă, cuplul parental dominantavând un statut privilegiat.

Instinctul de teritorialism este dez-voltat, datorită căruia își delimiteazăun spațiu riveran, a cărui întindere de-pinde de abundența hranei. În condițiioptime, grupul familial se mulțumeștecu cca. 500 m de curs de apă cuprin-zând aici și malurile dar, când hranaeste mai greu de găsit, teritoriul semărește la câțiva kilometri. Face deli-mitarea perimetrului prin secrețiileputernic mirositoare de castoreum,acea substanță produsă de glande sub-codale, propulsată în jet în puncte maiînălțate aflate pe traseul său de accesspre vizuină și pe malul apei, în lungulacesteia.

În cazul în care membrii unui grupfamilial descoperă, prin miros, unsemn lăsat de un congener străin gru-pului, prin castoreum, își manifestăsonor nemulțumirea printr-o serie deșuierături. Urmează îndepărtarea sem-nalului olfactiv lăsat de acel intrus oca-zional, acțiune desfășurată cumembrele anterioare, prevăzute cu un-ghii puternice și cu coada, de aseme-nea puternică, apoi stropește locul cucastoreumul propriu grupului recunos-cut de toți membrii săi, restabilind ast-fel avertizarea că teritoriul respectiveste ocupat.

Observațiile au dus la concluzia că,în apărarea teritoriului, pot avea loc în-fruntări violente, încheiate prin rănireași chiar prin moartea unuia sau altuiadin competitori. Deplasându-se puținpe uscat, nu depășește decât rareorizona riverană acoperită cu vegetațieforestieră.

Maturitate sexuală. Comportament de reproducereși creșterea puilor.

Mai precoce decât masculii, femelaatinge maturitatea sexuală la vârsta de


Comportamentul brebuluiETOLOGIE

Brebenel revine… acasăDr. Ing. M. GEORGESCU, Dr. GEORGE CRISTIAN GEORGESCU

Denumit odinioară „breb”, „brebenel” sau „hod”,castorul însuflețea zăvoaiele marilor râuri din Ardeal,Muntenia, Moldova, Oltenia, în care își construia, lapropriu, baraje și colibe de adăpost. Resturi fosile auconfirmat că a existat în numeroase puncte din țară,inclusiv în zona Dobrogei.

AUGUST 2013 | 13

2 ani. Perioada de împerechere se des-fășoară în intervalul februarie – mar-tie. După un timp de urmărire afemelei în apă, acuplarea se producede asemenea în apă, femela înotândpe spate, cu masculul deasupra.

După o gestație de cca. 3 luni,apar puii, în număr variabil, în medie2 – 4, care se nasc având corpul aco-perit cu blăniță, cu ochii deschiși, cucelelalte simțuri în funcțiune și cu in-cisivii apți să-și îndeplinească menireade rozători. Sunt alăptați cca. 8 săp-tămâni dar după cca. 14 zile potmânca și hrană vegetală, din planteleacvatice. Au la naștere o greutate dedoar 0,5 – 0,7 kg și rămân în grupulfamilial până la vârsta de doi ani,după care sunt siliți să se separe, de-venind independenți.

La vârsta de 4 – 5 săptămâni, iespentru prima oară din vizuina paren-tală și iau primele lecții de înot, de-prindere pe care, de altfel, o capătărepede. La această instruire și în ge-neral la supravegherea puilor, parti-cipă toți membrii grupului.

Bioritm circadian. Comportament de hrănire.

Cu activitate crepuscular – pre-ponderent nocturnă, își petrece 2/3din timp în mediul acvatic, în căuta-rea și ingerarea hranei, dar și cu înde-letnicirea de procurare a materialuluilemnos necesar, fie pentru înjgheba-rea acelei colibe de adăpost caracte-ristice, fie pentru construireabara jelor, termenul fiind cât se poatede potrivit. Această „vocație” de con-structor de baraje are o motivație binestabilită.

Pornind de la faptul că brebul esteanimal prin excelență semiacvatic, vi-zuina sa are întotdeauna intrarea subapă, iar dacă nivelul acesteia esteredus sau devine insuficient pentru aacoperi intrarea, animalul trece laconstruirea unui baraj, prin care serealizează creșterea nivelului apei.Deci, dacă nivelul apei nu este fluc-tuant, situație relativ rară în condițiinormale, brebul nu are nevoie să pro-cedeze la construcția acelor baraje.Aceste „lucrări hidrotehnice” nu se facoricum, ci cu o… oarecare tehnică.Astfel, crengile retezate, sunt trans-portate, de obicei pe apă, și depuse înalbia pârâului, paralel cu direcția decurgere a apei, urmând ca un alttransport de crăci, să fie depus per-pendicular pe primele și, așa mai de-parte, până la înăl țimea la careasigură ridicarea nivelului apei. Infor-mația potrivit căreia brebul ar fixa cră-cile cu mâl sau pietre pe fundul apeicurgătoare, cu ajutorul cozii, este con-

troversată, așa că o vom folosi doar caatare.

Însă ceea ce se știe referitor la„tehnica de constructor hidrotehnic”a brebului, este faptul că își foloseștemembrele anterioare ca veritabile„mâini”, fiind prevăzute cu degeteprehensile, deci cu care poate apucamaterialul lemnos cu care își constru-iește barajul sau coliba protectoare avizuinii.

Dieta brebului, exclusiv vegeta-riană, se diferențiază în funcție desezon. Astfel, în timpul sezonului es-tival, este compusă din frunze, părțitinere din plantele acvatice plutitoaresau imerse, eventual fructe ale arbo-rilor sau pomilor riverani, vegetațieerbacee, iar dacă aceste resurse po-tențiale sunt insuficiente și în apro-piere există și culturi agricole, brebulle va folosi în completarea hranei saleobișnuite.

În timpul sezonului hibernal, dietasa se bazează exclusiv pe vegetația ri-verană lemnoasă, consumând lujeri ti-neri și coaja arborilor, fără a se atingede duramenul de sub coajă. Pentru se-zonul rece, adună provizii de hrană,constituită din crăci ale arborilor pre-ferați – salcie, plop, mesteacăn – și nuse apropie de rășinoase, dacă acesteaexistă. Depozitarea rezervelor dehrană se face în imediata apropiereimersă a vizuinii. Consumul zilnic dehrană vegetală este evaluat la cca.700 – 900 grame.

Abilități. Simțuri. Comunicare intraspecifică.

Datorită incisivilor puternici și as-cuțiți, brebul poate să doboare prinroadere arbori cu diametrul de pânăla 40 – 50 cm, pe care îi secționeazăapoi în lungimi de 1,5 – 2 m și carepot fi astfel mai ușor de transportatpână la apă și, în continuare, prin plu-tire până la locul de construire a unuibaraj. Roaderea arborilor este reali-zată într-un mod specific, cioata rezul-tată, ca și capătul trunchiuluitransportat, având formă conică, iar înlocul acțiunii rămân numeroase res-turi lemnoase. Roaderea unor aseme-nea arbori este facilitată de dentițiaputernică, prin presiunea de 120kg/cmp (comparativ cu cea a omului,față de care este de 6 ori mai puter-nică).

Dintre simțuri, cel mai evoluateste cel olfactiv, prin care poate des-coperi un potențial pericol, dar și pre-zența arborilor căutați, pe care îisimte de la câteva sute de metri. Deasemenea, prin acest simț se recunoscmembrii grupului între ei, se recu-noaște și se respectă ierarhia și se

caută și se găsesc sexele în epoca deîmperechere.

Un alt simț deosebit de util, estecel tactil, asigurat de vibrizele situatepe bot și de perii tactili, mai fini, si-tuați perimetral în zona metatarsului,cu ajutorul cărora se orientează în apetulburi și în întuneric. Când înoată lasuprafața apei, ține nasul și urechileafară, astfel încât se află într-o linie.Dar, în imersie, o cută epidermică ac-ționată de o musculatură specială, as-tupă pavilionul intern al urechii, fărăa-l împiedica să recepteze zgomoteledin apă, la fel fiind protejate și nasulși ochii. În mod obișnuit, aflat în imer -sie, rămâne cca. două minute înapnee (fără să respire), dar în caz depericol își poate prelungi șederea subapă până la 15 minute, ritmul cardiacreducându-se la 20 %.

Comunicarea între indivizi se faceși prin semnale sonore, într-o gamăvariată de sunete cu semnificații dife-rite, de la o tonalitate joasă, asemănă-toare unei șoapte, la suneteasemă nătoare unui sforăit de nelinișteincipientă, la țipete ascuțite când esteprins ori rănit. Femela care amenințăscoate un pufăit asemănător cu cel alunei pisici înfuriate, își zbârlește părulși ține spinarea încovoiată.

Alte observații relevă confruntareade intimidare între doi congeneri, încare unul din partenerii disputei ține înbot un fragment de cracă, mișcându-lca pe o armă. Dar principalul mesaj dealarmă, transmis congenerilor, estezgomotul produs de izbirea apei cucoada, urmat de o imediată imersie.Văzul brebului este mai puțin evoluat,în comparație cu celelalte simțuri.

Din ce în mai mult, brebul începesă fie considerat ca un prețios ajutoral omului în regularizarea debitelorunor ape. Este animalul care a influ-ențat mediul în cea mai importantămăsură. I se atribuie calitatea de acontribui la crearea și menținerea uneibiodiversități, prin instalarea în me-diul acvatic pe care îl stabilizează și aunei serii largi din floră și faună. Așacă, nemulțumirile apărute în urmainun dării unor terenuri particulare înzona Veștem (Sibiu) ori cele din jude-țul Brașov, probabil despăgubite destat, nu ar trebui să influențeze nega-tiv opinia publică. I se cuvine o pri-mire prietenoasă, pentru ecoul istoricpe care îl poartă, dar și pentru efectulpozitiv asupra mediului… în care serecomandă încredere…

Legitimat științific în Ord. Rodentia –ca cel mai mare rozător european –face parte din Fam. Castoridae, cudenumirea Castor fiber, Liné 1758.

T ocmai de aceea și echipamen-tul de camuflare pentru vână-toare s-a dezvoltat și

perfecționat în cele trei direcții, pentrua contracara ascuțimea simțurilor vâ-natului și pentru a ne permite observa-rea, apropierea și vânarea acestuia.Având în vedere aceste aspecte putemclasifica echipamentul pentru camu-flare în trei categorii majore: camuflajvizual, camuflaj auditiv și camuflajolfactiv. Le vom discuta pe fiecare înparte, în general, și fără a avea preten-ția de a epuiza subiectul.

Echipamentul pentru camuflajvizual este practic cel mai cunoscut șimai folosit în vânătoare și, de regulă,la el se face referire atunci când vinevorba despre camuflaj în general. În

acest sens au fost concepute materialespeciale din care, fie, că se confecțio-nează îmbrăcămintea, încălțămintea șio mare parte din accesoriile pentru vâ-nătoare, fie au fost concepute mate-riale care se aplică pe echipamentul devânătoare, pentru a-i conferi calitateade camuflare.

Dacă la început se produceau doarcâteva modele de camuflaj pentru ma-terialul din care se confecționa îmbră-cămintea, astăzi există o diversitate depatern-uri/modele ce imită vegetațianaturală din diferite regiuni, în diferiteanotimpuri sau condiții specifice deteren. Toate acestea au fost conceputetocmai pentru a întâmpina diversitateade condiții naturale în care practicămvânătoarea, la diferite specii de vânat.

Pornind de la vânătoarea la baltă,trecând prin câmpia deschisă, prin pă-durile de șes și de deal și până la pă-durile de conifere sau pe golul alpin cuvegetație pitică, putem găsi, este dreptnu totdeauna foarte ușor, un modelcare să se potrivească cu imaginea na-turală a locurilor unde vânăm. Putemgăsi de asemena și modele pentru di-ferite anotimpuri, fie că este vorba devară toamnă sau iarnă.

Dacă am dori să avem câte o ținutăpentru fiecare situație în parte, ar fiprobabil imposibil. De aceea, în afaramodelelor foarte „specializate”, au fostcreate și modele „intermediare”, detranziție sau acoperitoare, ce permitfolosirea aceluiași model în mai multesituații relativ apropiate ca structură șicoloristică.

Cât privește varietatea articolelorpentru îmbrăcăminte, de la cămăși, ja-chete, pantaloni și veste, la căciuli, mă-nuși și fulare, putem găsi o varietatelargă de sortimente, capabile se pare,să satisfacă gusturile și cerințele celormai exigenți cumpărători. Iar lucruriles-au extins, ajungându-se până la în-călțăminte, rucsaci și alte multe acce-sorii, la patul armelor și chiar la armeîn întregime. Toate au fost conceputepentru a ne folosi în teren, în condițiispeciale pentru vânătoarea la diferitespecii.

Avantajul oferit de acest echipa-ment camuflaj trebuie însă folosit înparalel cu experiența și îndemânareapersonală atunci când ne aflăm înteren și avem să ne întâlnim cu vâna-tul. Degeaba vom fi feriți de ochii vâ-natului dacă nu vom respecta șicelelalte reguli impuse de situația mo-mentului. Despre camuflajul olfactiv siauditiv vom vorbi în numerele viitoare.Vedere bună pe cătare!


CamuflajulECHIPAMENT

Camuflajul la vânătoare (1)COSTIN ALECSANDRESCU

Termenul camuflaj este prezent tot mai des în limbajulvânătorilor. De fapt este vorba despre modul în careîncercăm să trecem neobservați de vânatul pe care îlcăutăm în diversele partide de vânătoare. Simțurile princare vânatul percepe prezența noastră în teritoriul săusunt văzul, auzul și mirosul, iar dacă nu totdeauna toatecele trei sunt perfecte, cel puțin unul dintre ele estefoarte ascuțit și le suplinește, pe cât posibil, pe celelalte.

CE VÂNĂMÎN AUGUSTMamifere: căprior (mascul),mistreț, șacal, viezure, vulpe.Păsări: cioară grivă, cioarăgrivă sudică, cioară neagră,cioară-de-semănătură, coțo-fană, stăncuță; de la 15.08: guguștiuc, porum-bel gulerat, porumbel-de-scor-bură, prepeliță, turturică.

Cum varietatea terenului per-mite adesea alegerea mai mul-tor locuri de pândă, am ieșit la

câțiva kilometri de drumul ce leagășirul de sate de orașul unde forfota nuîncetează practic niciodată. Locurilenu au dus niciodată lipsă de gugu-știuci, atrași în fiecare vară de culturilede floare de pe întinsurile înve cinate,dar și de cele câteva gospodării cu si-lozuri unde recolta câmpului se adunăîn hambarele încăpătoare.

Un brâu de vegetație arborescentă,crescută de-a lungul unui canal cetrece prin vecinătatea, aduce loc depopas și protecție pentru păsări, iarapa din pârâiașul ce străbate canalulliniștește setea zburătoarelor după fes-tinul îmbelșugat oferit de lanurilecâmpului darnic.

Pregătiri înaintea deschideriiCu ceva timp înaintea deschiderii

am ieșit pe teren, în recunoaștere. Ammers câteva zile la rând dimineața de-vreme și după amiaza până pe înseratși am putut observa zborul păsărilorspre lanurile cu hrană îndestulătoare.Alături de guguștiuci am văzut și po-rumbei și, dacă vederea nu mă înșe-lase, și câteva turturele. În timpul zilei,

16 |

Vânătoare în augustDIN TEREN

Mijloc de august cu vreme caldă și zile senine, cu soarece pârjolește de-a dreptul la amiază și înserări ce pare căard în flăcări orizontul. Am lăsat anul acesta întinsul mi-riștilor unde prepelițele dau glas dis de dimineță și amales pentru deschidere, lanurile de floarea-soarelui cuzborul lansat al guguștiucilor.

Guguștiucila floarea-soareluiMAC

VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN

câte un guguștiuc izolat venea, dincând în când, dinspre sat și se pierdeapeste câmpuri. Cu puțină răbdare ai fiputut pune laolată câteva exemplarechiar și în timpul amiezii….

Am ales un loc la marginea unuilan de floarea sorelui, cu vedere largăde jur împrejur. Aveam suficient timppentru a observa și identifica păsărileimediat ce apăreau la orizontul lanu-lui de floare sau din spate, dinsprecrângul aflat dincolo de canal.

Precizări utileÎmbrăcămintea și echipamentul în

culori camuflaj contribuie substanțialla reușita partidei. Guguștiucii și păsă-rile, în general, au vederea foarte bunăși pot observa mișcarea sau schimbă-rile apărute în configurația terenului.Orice element aflat la „nelalocul” luipoate atrage atenția și schimba obice-iurile păsărilor. De aceea, din echipa-ment nu trebuie să lipsească plasapentru acoperirea feței și mănușilesubțiri, care vor camufla fața și mâinilecare, descoperite, apar ca adevăratepete de culoare în contrast evident cunuanțele înconjurătoare.

Nu uitați că este vară și, exceptândmomentele dimineții devreme, estefoarte cald. Îmbrăcați un echipamentușor și lejer, care favorizează respira-ția pielii și previne treanspirația.

Câte ceva despre tirAlegerea armei de vânătoare este

o chestiune de preferință personală.Calibrul 12 sau 16 sunt practic la felde utile dacă avem antrenamentul șiexperiența necesară. Să nu uităm căsuntem la primele ieșiri, iar dacă nuam făcut antrenament în poligon înaintea deschiderii, șansele reușiteiscad și ne trebuie un pic de timp pânăne vom regla tirul. De aceea este reco-mandat să folosim șocuri mai „îngă-

duitoare”, cilindru, ciclindru îm bu -nătățit, și să tragem la distanțe rezo-nabile, cel puțin până ne facem„încălzirea”.

Muniția trebuie aleasă ținând contde șocurile folosite, de distanțele lacare urmează să tragem și, nu în ulti-mul rând, obiectiv, de îndemânarea șiexperiența personală. Numărul 2-2,5mm și o încărcătură de până la 30-32de grame sunt suficiente pentru gugu -ș tiuci. Cartușele magnum, în afară defaptul că sunt sensibil mai scumpe, potprovoca vânătăi serioase, având în ve-dere lipsa antrenamnetului la începutde sezon și numărul relativ mare de

focuri pe care așteptăm să le tragem.Timpul trecea pe negândite. Au

venit diminețile și după amiezile cuzbor de guguștiuci, uneori mai des, al-teori mai rar. Am rămas de câteva oriși peste zi. Guguștiucii veneau dinspresate, se hrăneau pe lanurile cu floareși plecau înapoi de unde veniseră.Câte un foc de armă frângea zborullansat, pentru ca apoi liniștea să ia dinnou în stăpânire locurile. De fiecaredată va coborâ seara și va veni timpulsă pornim spre casă. Așa va trece, și înacest an, vremea lui Gustar și vomavea, din nou, amintiri noi cu gugu-știuci la floarea soarelui…!

AUGUST 2013 | 17

Piepții de guguștiuc, jupuiți depiele, se pun la marinat cu ½ paharde vin roșu, cateva boabe de piper, olingură de ulei de măsline și una deoțet balsamic, sepun în frigider și selasă peste noapte.Se scot din sosulmarinat cu puțintimp înainte de a fipuși la cuptor și secrestează atât câtsă poată fi împă-nați cu bucățele deardei iute și usturoi. Ardeii iuți – depreferat Jalapinio, atenție este foarteiute, și usturoiul se taie în felii subțiriși se împănează în tăieturile dincarne. Puteți să adăugați și un pic de

brânză grasă cremoasă la un loc cuardeiul și usturoiul. Înveliți piepții înfelii de bacon și prideți-i cu o scobi-toare pentru a nu se desface.

Dați piepții lacuptor într-o cratițăunsă cu ulei de mă-sline și lăsați-i pânăse pătrund bine, iarbacon-ul se rume-nește ușor.

Rulourile se ser-vesc calde, simplesau cu garnitură de

salată asortată. Un pahar de vinroșu, demisec/sec, shiraz, pinot noir,va da un plus de savoare bucatelor.Poftă bună!

Rulouri din piept de guguștiuc împănatGastronomie vânătoreascăNANA NINA

Cu mult timp în urmă, pe cânderam tânăr, un fost campion latalere și iscusit vânător, Ștefan

Popovici, pentru care mă rog Domnu-lui Dumnezeu să-i facă, de-a pururi, ță-râna mai ușoară, mi-a trezit dinadâncurile ființei mele acel microb alplăcerii și bucuriei întru respect pentruvânat și vânătoare. Astfel s-a creat ine-vitabilul legământ cu prietena de su-flet, NATURA.

Încet, încet, am pătruns în taineleEi, cu respect cutreierându-i potecile.

La momentul împlinirii mele în aleacestei pasiuni, cu bune și mai puținrele păreri despre ale vânătorii cu vâ-nători, am prilejul să mă număr printresemnatarii care împărtășesc sociabili-lor componenți ai tradiționalelor aso-ciații de vânătoare și pescuit gânduri,însemnări de vânătoare, puncte de ve-dere, prin revista VPR, o modaliatesimplă de comunicare și prilej de a neîntâlni, atunci când nu suntem îm-preună la vânătoare.

Ca importanță și demn de a nepreocupa în număr cât mai mare, gân-durile breaslei ating cel mai delicat su-biect, deloc de neglijat, în prezent șipentru viitor, acela legat de protecțiafondului nostru cinegetic, unde lao-laltă, indiferent de rang și poziție so-cială, am dat curs acelor modificări aleLegii vânătorii și protecției fondului ci-negetic. Observațiile multora dintrenoi arată că intențiile de bine în spiri-tul păstrării bogăției și tradiției cinege-tice din România sunt cu mult maipuține decât ar trebui să fie. Poatepână la timpul prezent era loc de maibine.

Fie ei vânători străini, fie ei condu-cători de asociații vânătorești, de ONG-uri înființate printr-un complex deîmprejurări, specialiști ai unor structuridin teritoriu, „mici” proprietari de mariproprietăți sau concesionari externicare au râvnit la bogăția faunistică a

țării numai pentru că pe la ei nu maiau nici măcar vrăbii, cu toții au profitatde schimbările aduse de amintita lege.

Acum, în actualele condiții, maimult ca oricând, ar trebui să funcțio-neze o tribună de comunicare la nivelde Guvern, prin care să fie exprimatăactuala situație a cinegeticii româneștiși, cu cuvenita speranță, se poate facelumina în acele treburi în care mulțidintre aleșii noștri de după ’90, îndauna tradiției, au găsit de cuvință caparte din bogăția naturii, gospodărităde vânători în cei aproape 100 de anide muncă împreună, să poată fi însu-șită încet, dar sigur, de diferite „per-

soane”. Acestea, până mai ieri, interzi-ceau vânătorimii să le calce terenurileconcesionate. Dreptul de servitute lavânat a fost bine și definitiv reglemen-tat prin Decizia nr. 1055/16.09.2010a Curții Constituționale. Astfel, nunumai că s-a lămurit o nedreptate, dars-a evitat și un eventual conflict careputea să apară între vânători și atât de„sus pușii” ce se considerau mai presusde lege.

După câte știm, pe ici, pe colo, anu-mite fonduri de vânătoare au fost golitede vânat în numele „interesului” delocde crezut, dar având ca emblemă se-rioasă conservarea și continuarea penoi principii a tradiției cinegetice, ba-zate pe așa numite „aplicații științifice”.Dar până la principii, știți dumneavoas-tră, interesul poartă fesul!

Față de toate acestea, tind să cred,la fel ca mulți alți vânători cu aleasă ju-decată, că nici o lege de profil nu poatefi de viitor decât atunci când cei care i-au dat viață, au împuternicit-o cudreptul de a apăra bogăția, tradiția,respectul pentru munca acelora careau lăsat și lasă urmașilor un spațiu ci-negetic de valoare națională. A-l dis-truge nu este un viciu de sistem, cipare mai degrabă o premeditată ac-țiune la adresa întregii asociații a vâ-nătorilor și pescarilor, asociație cuoameni cu suflet mare, cu studii șipractică îndelungată, cu principiul să-nătos că ceea ce faci, trebuie să fie maiîntâi pentru toți și nicidecum pentruinterese personale meschine.

Orice bun însușit pe nedrept, sespune din bătrâni, că în timp nu aducebogăție, ci o meritată pedeapsă! Pecând o astfel de lege, care să readucăpe fețele vânătorilor încrederea și bu-curia lucrului bine făcut ? Nu este ușor,dar continuăm să credem că binele vaînvinge!

– va urma –


Puncte de vedereOPINIE

Despre vânătoareși vânători (I)CONSTANTIN RĂDAN

Pentru vânători, ieșirea în teren cu arma este nu numai bunul prilej de bucurie față denatură și fauna ei, dar și de împlinire al acelui tainic simțământ al revederiicamarazilor de vânătoare. Ascultându-i, ai o mare răspundere în a ști ce să înțelegi dinacele frământări legate de vânat, pentru a le transmite mai departe tot la vânători, maiales că această breaslă cuprinde o largă categorie de oameni, fie ei oameni simpli,profesori, doctori, ingineri și nu numai. Este o mândrie cu astfel de oameni! Mândrie șimai mare este aceea când din rândul acestora grăiesc octogenari. De la octogenari custudii alese, până la octogenari cu palmele trudite la munca bunului câmp.

După câte știm, pe ici, pe colo, anumite

fonduri de vânătoare au fost golite de vânat în numele„interesului” deloc de crezut,dar având ca emblemăserioasă conservarea șicontinuarea pe noi principiia tradiției cinegetice bazatepe așa numite „aplicațiiștiințifice”.

JUR, ÎN FAȚA DISTINSEI OBȘTI A VÂNĂTORILOR ȘI A CONȘTIINȚEI MELE VÂNĂTOREȘTI:

• Să respect, mai presus de toate, fauna de interes vânătoresc, mediulsău natural de viață și interesele celorlalți utilizatori ai acestora;

• Să vânez doar atunci când, unde, cum, ce și cât îmi este permis să ofac;

• Să respect întocmai legea și etica vânătorească;

• Să respect statutul asociației care m-a acceptat și al A.G.V.P.S dinRomânia;

• Să prețuiesc camarazii de vânătoare și calitatea de vânătorirespectabili a acestora;

• Să prețuiesc, în egală măsură, paznicii de vânătoare, gonacii șicâinii antrenați în reușita vânătorii;

• Să cinstesc obiceiurile vânătorești, tradiția și haina vânătoreascăoriunde aș vâna sau m-aș afla;

• Să nu urmăresc profituri materiale sau alte avantaje asemenea dinvânătoare sau pe seama vânatului;

• Să mă comport responsabil și demn în orice împrejurare, pentru aonora imaginea vânatului;

JUR DECI, SĂ FIU UN VÂNĂTOR CORECT, COMPETENT ȘI RESPONSABIL, DEMN DE CINSTIREA PATRONULUINOSTRU SFÂNTUL EUSTAȚIU.

AUGUST 2013 | 19

Însemnări vânătorești OPINIE

Rugăciune

Exist, și pușca și câinele meu.Sunt vânător. Dar cel adevărat,

Așa cum Plachide fusese,Când a auzit glasul

Domnului Iisus HristosȘi a devenit Eustațiu.

Ferește-mă, Doamne, de ispită Și mă ține pe drumul cel drept,

După legile Tale să mă portȘi dăruiește-mi prada

Ce-mi aparține.Respectându-te pe Tine,Respect și darurile Tale,

Ce natura Ta posedă.Și mă jur în fața Ta,

Să nu pângăresc lucrarea Mâinilor Domnului.

Și mă rog pentru pușca mea Și câinele meu.

Amin!

Jurământulvânătoruluipropus de N. ȘELARU

B oala a fost descrisă pentruprima dată în Suedia în 1910,după care, în perioada 1975-

1976, în Statele Unite, în localitateaLyme, apare din nou la un număr marede copii ce acuză afecțiuni articulare,după o lună de la semnalarea unormanifestări cutanate de formă circu-lară. În anul 1982, tot în SUA, se iden-tifică agentul patogen al bolii, încăpușa din genul Ixodes, prin descope-rirea unei spirochete din genul Borre-lia.

Perioada critică de apariție estevara și toamna, în locuri cu umiditatemai ridicată, cum sunt zonele cu vege-tație erbacee înaltă, fânețe, pășuni, pă-duri, etc. Gazdele germenilor suntunele animale, sălbatice sau domestice,rozătoarele, și căpușele din genul Ixo-des, care mențin ciclul spirochetei înnatură. Boala se transmite prin mușcă-tura căușei amintite, care anterior s-aaflat pe animale purtătoare a ger -menilor bolii. Boala nu se transmite dela om la om.

Forma localizată a bolii se mani-festă printr-o pată roșiatică, mai puținnuanțată spre mijloc, înconjurată deun inel roșiatic. Uneori locul poate fidureros și crează senzația de mâncă-rime. După acest stadiu incipient, loca-lizat, pot apare manifestări cardiace,neurologice și mai târziu articulare cudureri articulare ce pot avea și caractermigrator.

Chiar dacă nu toate mușcăturile decăpușă infectează, toate sunt conside-rate ca având potențial transmițătoaral bolii. De aceea este recomandat săvă prezentați imediat la medic după ceați constatat o mușcătură de căpușă.Paza bună trece primejdia rea și estede preferat să fie o alarmă falsă decâtun real pericol trecut cu vederea.

Cu cât căpușa este în contact maiscurt cu pacientul, cu atât șansele in-fectării se reduc. Prezentați-vă lamedic imediat sau cât de repede posi-bil și lăsați-l pe acesta să îndepărtezecăpușa. Tot el va stabili dacă este ne-voie de intervenție și va prescrie trata-

mentul medicamen-tos. În cazuri de izo-lare extremă, în zoneîndepărtate, greu acce-sibile, puteți îndepărta căpușa, fără ao smulge pentru că ar putea lăsa capulsau părți din acesta în piele. Acoperițizona cu ulei, untură, cremă grasă, aco-perind bine de jur împrejurul insectei,pentru a o lipsi de aer. Se va desprindesingură, după câteva minute, dupăcare dezinfectați bine locul mușcăturii.Apoi mergeți de urgență la medic!

Pentru prevenirea mușcăturii de că-pușe evitați zonele cu potențial de in-festare și purtați îmbrăcămintepro tec toare. Atenție la campare și la de-

plasarea prin pădure,pășuni și fânețe cuiarbă înaltă. Folo-siți soluțiile certifi-

cate pentru protecția împotrivainsectelor, a căpușelor în special, și, laîntoarcerea acasă, controlați corpul,pentru depistarea eventualelor mușcă-turi. Vaccinați preventiv și controlațipermanent animalele de companie și,dacă este posibil, efectuați tratamentepreventive a zonelor verzi din jurul gos-podăriei. Și nu în ultimul rând, infor-mați-vă permanent pentru a fi gata înorice moment să acționați prompt și co-rect în cazul unei situații ce necesită in-tervenția de moment.


Sfatul veterinaruluiPRIM-AJUTOR

BoreliozaDOCTOR VET

Borelioza sau boala Lyme, cum mai este cunoscută, este o zoonoză, boală produsăprin transmitere de la animale, prin insecte, la om. Boala reprezintă o infecție cucaracter generalizat, caracterizată prin apariția inițial a manifestărilor la nivelul pielii,după care, la diferite intervale de timp, a manifestărilor neurologice, articulare, oculareși/sau cardiace. Boala are o simptomatologie variată și este caracterizată de o evoluțieîndelungată, ce se poate întinde de la săptămâni, luni, pănă la ani îndelungați. Boalaeste transmisă la om de căpușele din genul Ixodes.

AUGUST 2013 | 21

Plante tămăduitoare FLORA

Recunoașterea efectelor binefă-cătoare ale plantei dateazădin timpuri străvechi când bo-

taniști faimoși, precum Paracelsus,comparau sucul galben al plantei cusecreția biliară, planta fiind folositădeja de pe atunci pentru tratarea unorefecțiuni ale ficatului și bilei.

Culesul se face pe timp frumos,deoarece ploaia poate duce la degra-darea principiilor active din țesuturileplantei. Se culeg florile, frunzele șitulpina care se pun la uscat în stratsubțire la loc umbrit și aerisit. Suculplantei este activ numai în stareproaspătă, folosindu-se imediat dupăculegerea plantei.

Printre numeroasele efecte bene-fice ale diferitelor preparate obținutedin rostopască se numără acțiuneaantivirală, antitumorală, analgezică,antiinflamatoare, antimicrobiană, an-tispastică și coleretică.

Folosită atât pentru uz extern câtși intern, sub formă fie de pulbere,tinctură sau infuzie, rostopasca estemai ales cunoscută pentru tratareaunor afecțiuni dermatologige cumsunt, spre exemplu, negii, dar și în di-verse tratamente homeopate alterna-tive ale afecțiunilor digestive, aleficatului și bilei.

Asemenea oricărui produs, folosi-rea în supradoze a preparatelor pe

bază de rostopască poate avea efectenedorite, cum sunt alergii, spasme di-gestive și respiratorii, sau chiar peri-culoase, precum paralizii temporare șitulburări cardiace.

Având în vedere multitudinea ca-lităților terapeutice benefice ale ros-topascăi, un adevărat „dar al cerului”,așa cum am văzut că o numeau roma-nii, dar și efectele nedorite pe care fo-losirea neavizată a ei le poate genera,este totdeauna recomandată consul-tarea părerii unui medic specialist înmaterie, care va putea stabili diagnos-ticul corect și administra tratamentuladecvat, în concordanță cu observa-țiile făcute.

RostopascaCHELIDONIUM MAJUS L.DOCTOR PLANT

Rostopasca sau negelarița este o plantă erbacee care creștespontan în natură, de la șes și până în regiunile montane,care are o putere remarcabilă în tratamentul homeopatalternativ al unui evantai larg de afecțiuni. Pentru calitațilesale, rostopasca a fost denumită de romani „Darul Cerului”- Chelidonium, iar vracii timpurilor trecute o culegeaunumai într-un anumit moment al zilei și numai cândsoarele se afla în zodia Leului. Florile sunt de culoaregalbenă, intensă, motiv pentru care, tot în trecut,alchimiștii credeau că pot scoate aur din petalele ei.

În Canada specia este consideratădrept dăunător, motiv pentrucare vânătoarea este permisă tot

timpul anului, fără a fi nevoie de nicioautorizație. Așa se face că pe timpulverii, când majoritatea speciilor devânat sunt oprite la vânătoare, groud-hog-ul devine ținta multor vânători,pasionați de tirul de mare precizie, cucarabina de calibru redus.

Despre groundhogConoscut și sub alte denumiri,

woodchuck, whistle-pg sau land-bea-ver, groundhog-ul trăiește ueori soli-tar, alteori în colonii, în vizuini pecare le sapă în pământ cu o îndemâ-nare demnă de invidiat. Preferă tere-nurile fără umiditate ridicată, pășuni,pante de deal, locuri cultivate sau cuvegetație erbacee abundentă, toateînsă trebuind să ofere deschideri sufi-cient de largi, cu o vizibilitate per-fectă.

Cu ce arme vânămPentru vânătoare sunt preferate

carabinele cu precizie ridicată, de cali -bru redus, printre cele mai popularefiind .22 Hornet, .222 Remington, 22-

Vânătoare la groundhog în America de NordMAC


MAPAMOND

Groundhog-ul american face parte din familiamarmotelor – Sciuridae, specia Marmot monax L.găsindu-se numai pe continentul nord american undeeste răspândit din Alaska și până în Georgia, în sudulStatelor Unite.

AUGUST 2013 | 23

250 Remington, .223 Remington, re-glate pentru tirul la distanțe de 100-200 de metri.

Având în vedere dimensiunile re-duse ale țintei și distanțele la care setrage, sunt preferate lunetele regla-bile, cu putere mare de magnificare,X10, X15, și cu deschiderea obiectivu-lui de 40-50 mm.

VânătoareaRecunoașterea terenului înaintea

vânătorii se face cu atenție și de ladistanță, pentru a nu deranja locurile,iar pentru observații se folosesc de re-gulă binocluri cu putere mare de mă-rire și unghi larg de vedere – wideangle view.

Vânătoarea după o ploaie ușoară,dimineața devreme, dă cele mai bunerezultate și sunt de evitat zilele cuvânt puternic. După ce inspecteazăbine împrejurimile din gura vizuinii,scoțând practic doar capul atât cât săpoată vedea de jur împrejur, groun-dhog-ul iese să mănînce, atent mereula ceea ce se întâmplă prin preajmă.

Apropiatul se face folosind confi-gurația ternului, având grijă să nu fimexpuși vederii agere a animalelor. Înnici un caz nu ne vom mișca atuncicând stă ridicat și vom continua apro-pierea numai când este cu capul ple-cat în vegetație. Dacă ne-a observat,dă un șuierat de alarmă pentru toatăcolonia și dispare rapid în vizuină. Înacest caz este bine să ne schimbămpoziția în care am fost când ne-a zărit,deplasându-ne dacă este posibil într-un loc complet opus aceluia în caream fost, asta pentru că atunci când vaieși din nou, va privi mai întâi exactpe direcția unde ne-a văzut. Va trebuisă așteptăm cîteva minute bune pânăsă apară din nou, timp în care putem

să ne apropiem și să alegem o pozițiebună de tragere.

TirulPentru tir vom alege o poziție con-

fortabilă și vom aștepta cu răbdare, deregulă, momentul când „ținta” se aflăîn poziție verticală. Focul trebuie bineplasat pentru că, dacă doar rănim ani-malul, acesta găsește adesea resurseși se ascunde în vizuină, de unde va fifoarte greu de recuperat. Adesea,când se retrage spre vizuină, alertatde vreun pericol, înainte de a intra, semai ridică odată la verticală pentru amai privi împrejur. Acesta poate fimomentul deznodământului…!

Bine de știutDacă vânătoarea în sine este un

prilej bun de antrenament pentru vâ-nători înaintea deschiderii sezonului,pentru fermieri, vânarea exemplare-lor de groundhog aflate pe ternul fer-mei sale, este de mare ajutor, mai alesdacă are vite. Adesea, acestea calcă învizuinile aflate pe pășune și își rup pi-cioarele. De aceea, atunci când vomcere permisiunea proprietarului pen-tru a vâna la groundhog pe terenul lui,vom fi bine primiți și, de cele maimulte ori, vom primi și o invitațiepentru o partidă de vânătoare în se-zonul următor...!

Dacă vânătoarea în sine este un prilej bun deantrenament pentru vânători înaintea deschiderii

sezonului, pentru fermieri, vânarea exemplarelor degroundhog aflate pe ternul fermei sale, este de mareajutor, mai ales dacă are vite”.


Lanterna LED LENSER® M14 este echipamentul preferat înintervențiile de durată, atunci când echipamentul devine o chestiune deîncredere. Deseori aceste intervenții au loc în toiul nopții, în condiții devizibilitate redusă sau intemperii. Înainte de a fi introdusă în producția deserie, lanterna a fost supusă unei multitudini de teste în situații reale,critice. În astfel de utilizări de durată, lanterna M14 impresionează prinputerea luminoasă și timpul de funcționare excepțional.

LED-urile High End Power sunt fabricate special pentru Led Lenser și sunt montate pe un reflector special.

Lanterna funcționează cu un set de 4 baterii tip AA, are o greutate de364 de grame și o lungime de 162 mm.

Fluxul luminos este de 225 lumeni, distanța de iluminare de 280 m, iardurata de iluminare 95,5 ore, atunci când lanterna luminează, la nivelulcel mai scăzut (Low Power), până când fluxul luminos scade la 1 lumen.

Comanda lanternei se face cu un microcontroler ce permite 8 funcții deiluminare, 3 programe de iluminare și două moduri energetice.

noutăți de prin magazine

Bocanci Kathmandu

Binoclul Legacy WP

ARROW INTERNATIONAL

ARROW INTERNATIONAL

Foarte rezistenți și concepuți pentru drumeții montane înorice sezon. Bocancii sunt confecționați dintr-o singurăbucată de piele Perwanger, groasă de 2,6 mm și tratatăpentru respingerea apei. O bandă de cauciuc este dispusă 360 de grade jur împrejur pentru a proteja pielea atunci cândsunt folosiți pe terenuri cu grohotiș. Căptușeala este dinmaterial Gore-Tex® Performance Comfort, și au branțurianatomice.

În ciuda robusteții, bocancii sunt neobișnuit deconfortabili, cu un grad ridicat de libertate de mișcare,oferind în același timp un suport deosebit în timpuldeplasării. Modelul Kathmandu a fost conceput pentru traseelungi, indiferent de duritea și dificultatea terenului și decondițiile de vreme. Disponibili în mărimi de la 41 la 46.

ARROW INTERNATIONAL

LanternaLed Lenser® M14

Binoclul Legacy WP a fostconceput pentru pasionațiiactivităților în aer liber. Aceastmodel, cu linii solide, bine rotunjite,a fost creat pentru a răspunde uneigame variate de solicitări atunci cândte afli în mijlocul naturii.

Caracteristici:• sistem de prisme Bak-4;• lentilele acoperite multi-strat;• 100% rezistent la apă/aburire;• unghi larg de vizualizare (65 de

grade, cu excepția celor cu zoom);• acoperit cu un strat cauciucat ce

oferă o priză excelentă chiar șiatunci când este umed;

• focalizare centrală;• distanță mărită între ocular și ochi.

Cele două modele disponibileVB.120150 - 10 x 50 și VB.121225 -10-22 x 50, au o greutate de 865 degrame, respective 969 grame.

PESCUITCampionat Pescuit la feeder 28

Pescuit la crap 30Pescuit la obleți 34

Spinning 36Pescuit la guvizi 38

Noutăți de prin magazine 40

Foto

graf

ie: A

LIN

-CO

DR

U M

AN

U

CE PESCUIMAUGUST

Ultima lună de vară tradițională, dedicată în special va-canțelor și concediilor, stârnește o adevărată avalanșă apescarilor împătimiți către Delta Dunării, această mirificăîmpărăție a apelor.

Pe care o vor găsi, din păcate, din ce în ce mai secătuită de resurselesale naturale, fără un program concret de refacere a acestora și fără bazalegală și aparatul de pază și control necesar protejării lor. Toate acestea,în timp ce se inventează măsuri protecționiste absurde, pe hârtie, din birou,fără speranța de a fi respectate vreodată datorită ridicolului și imposibili-tății urmăririi aplicării acestora.

Astfel, pentru pescuitul recreativ/sportiv, interzicerea reținerii oricăreicapturi (!!!), prin Ordinul nr. 400/ 2013, al M.M.S.C., elaborat de A.N.P.A.,privind prohibiția pescuitului, în următoarele zone:• Dunărea Veche, între confluența Canalului Olguța cu Dunărea Veche și

confluența Dunărea Veche cu Canalul Sulina, Mm 13+ 1.000;• Sectorul de pe Dunărea Veche cuprins între Canalul Sulina, de la Mm 13+

1.000 până la confluența cu Canalul Sulina, Mm 8+ 600; • Cursul vechi al Brațului Sf. Gheorghe, din zonele rectificate.

Măsură absurdă, fără nicio logică în aplicare, greu de justificat și con-trolat. În rest, pescuitul dă bune rezultate în toate tipurile de ape, la toatespeciile admise la pescuit, opțiunile fiind extrem de diverse în această pe-rioadă.

august

AUGUST 2013 | 25

C a persoană direct afectată, pen-tru a doua oară, de interesul șiconsiderentele personale ale

d-lui Val, m-am aplecat cu mai multăatenție asupra articolului precizat și areplicilor la acesta, unele de bun simț,iar altele exagerate, reflectând unamestec haotic de susțineri incitante,confuze, contradictorii, tendențioase șievident nedocumentate.

Desigur că mi-am reamintit, cuacest prilej, și despre atacul similar an-terior la adresa subsemnatului, preluatdeloc întâmplător de revista „MagyarVadaszlap”, din țara vecină și prietenă,Ungaria.

Cu toate acestea, obiectiv încercândsă fiu, apreciez calitatea site-ului men-ționat (www.vinatorul.ro), pentru bu-nele intenții declarate și pentrucalitatea și bogăția relativă a informa-țiilor, inclusiv cu caracter formativ,puse din altruism (oare?) la dispozițiapersoanelor interesate.

Veriga slabă a acestui site, ca să-lparafrazez pe proprietarul/administra-torul acestuia, îl constituie Forumul.Un forum închis, riguros cenzurat deproprietar/administrator, în care pot fipostate doar dezbaterile interesantepentru ei și parte din societatea actualăcu preocupări în domeniu. Un forumcare reliefează un anumit nivel de edu-cație, instruire și moralitate, atribuit penedrept tuturor forumiștilor. Fiindcănu putem să nu recunoaștem ca sunt șiforumiști elevați, bine documentați,responsabili de susținerile proprii. Dincauza celorlalți, numărul celor dinurmă este însă redus, iar implicareaaltor vânători și pescari competenți șiresponsabili în viitor, puțin probabilă.Ca să fiu foarte sincer, acesta a fost șimotivul reținerii personale de a inter-veni pe forum, în interesul clarificăriiaspectelor confuze dezbătute și al in-formării corecte, nicidecum al încercă-rii de intoxicare și manipulare avizitatorilor.

Am simțit nevoia acestor precizărideschise și oficiale, pentru a fi criticatși atacat pe drept, nicidecum blamat

din interese oculte sau sub influențaunor substanțe energizante sau eufo-rice.

Mai departe îl las pe d-l Val CristianPangica – proprietarul site-lui, să nemărturisească cinstit, în data de 23 mai2013, următoarele:

„...am cedat contra cost activitateaacestui site către o firmă de publicitate,SC Brand Factory SRL. Din ce știu, nefi-ind implicat sub nici o formă în acti-vitatea jurnalistică de aici, modul depostare și regulile Forumului sunt foartestricte și niciodată în paginile site-uluiwww.vinătorul.ro nu se aduc atacurila persoană, discuții jignitoare, ca-lomnii ș.a.m.d. Moderatorii noștri suntfoarte bine pregătiți, iar regulile suntdrastice. Sper să nu mă înșel, deoareceîn ciuda aparențelor nu sunt cel mai fidelvizitator al acestui site, din lipsă de timp.

V-am expus cele de mai sus cu rugă-mintea de a înțelege corect poziția meafață de presa actuală și de a evita pe vii-tor cereri de lămurire ale unor angajațiai instituției pe care o conduceți, princare mi se cer explicații cu privire launele articole defăimătoare apărute peALTE site-uri, doar în virtutea faptuluică între toată media virtuală de vână-toare și persoana mea s-a implementat ofalsă egalitate. Din dife-rite surse știu că inclu-siv dumneavoastrăîmpărtășiți acesteopinii și tocmai pen-tru că respect preamult colaborarea din-tre noi, începută acummulă vreme, am doritsă încerc să disociezima ginea și munca mea,de întreaga presă de inter-net având ca subiect vână-toarea. Fiecare răspundepentru ce scrie, dar nu tot cescrie îi aparține lui Pangica(sic!)

În concluzie, vă recon-firm că Val Pangica nuscrie nicăieri și deține unsingur domeniu de in-

ternet dedicat vânătorii, întradevăr celmai mare și cel mai citit. Dacă se înțelegeasta la nivelul AGVPS înseamnă că amreușit să vă rețin atenția”.

Recent, în data de 17 iulie 2013,același Val Cristian Pangica ne mărtu-risește, în scris, după valurile create peforumul în discuție de un anume Valcare semnează „pușcăriabil și braco-nier”, următoarele:

„…vă spun cu mâna pe inimă, căsunt pe deplin dezgustat de ideileapărute pe Forumuri, atât în pescuitcât și în vânătoare. E o lume din careeu m-am retras. Dar asta nu în-seamnă că pot pumnul în gura cuivasă nu mai scrie. Cu toată stima dinlume și din suflet vă spun că ăsta esteun alt motiv pentru care m-am retrasdin organizarea în pescuit și am con-cesionat unei firme de publicitate,site-ul vinatorul.ro. Prea multă mize-rie morală”.

Dar sunt lucruri care există șicare cu mine sau fără mine, își conti-nua activitatea, așa cum cere acumsocietatea romanească. Și societateaasta cere ...mizerie, can-can, scandal,ș.a.m.d.”

Ce să mai cred și ce a-ș mai puteaadăuga la cele susținute și afirmate di-rect, în scris și sub semnătură proprie,de d-l Val Cristian Pangica?

Doar scuze pentru faptul că l-amputut confunda pentru moment cu Valcare semnează „braconier și pușcăria-bil”, cel care crează valuri tendențioase,dintr-un orgoliu absolut nejustificat,împotriva AGVPS, a conducerii acesteiași a subsemnatului. Trebuia să realizezcă dânsul, membru al unei mai puțincunos cute organizații cu pretenții, nuputea fi atât de incoerent și instabil însusțineri și afirmații. Și nici atât de ne-instruit încât să confunde un obiect de

decor cu un „erete, șoim sau dră-covenie”, ce ar fi fost împuș-

cată și împăiată desubsemnatul.


ForumiștiiOPINIE

ValuriNECULAI ȘELARU

Val a recidivat făcând din nou valuri pe forumul site-ului www.vinatorul.ro. Valuri iscate de

articolul, puțin prea tranșant, Forumiștii, publicat înrevista Vânătorul și Pescarul Român nr. 6/2013. Darvaluri murdare, care vizează direct AGVPS din Româniași conducerea acesteia.

„Drăcovenia” lui Val,care ar fi fost împușcatăși împăiată de directorulgeneral al AGVPS.

AUGUST 2013 | 27

În România, lungimea optimă avergilor, pentru acest tip de pes-cuit, este de 2,70 m pentru râu-

rile mai late și de 2,40-2,50 m pentrupâraiele de munte. Constructorii pro-duc vergi cu clase fixe, de exempluAFTMA clasa 4, dar și AFTMA clasa4/5. Pentru cea din urmă, varga nepermite să utilizăm șnur clasa 4 șimaxim 5. La clasa „unică” 4, șnurultrebuie să fie obligatoriu din clasa 4,cel de clasa 5 riscând să ne rupă vargala lansări energice. La clasa 4/5, ga-ranția tehnică a vergii ne permite fo-losirea a două fire din clase diferite.

În acest context este bine să avemo trusă de trei vergi care ne vor asi-gura muscăritul pe orice apă din țară.Clasa 4/5 pentru pâraie la păstrăvi, li-pani și clenii din acestea, o vargăclasa 5/6 pentru ape montane mailate și pești mai voinici și o vargă clasa6/7 pentru clenii și avații din apelecolinare și de șes. Pentru ultimele

două clase avem nevoie de o singurămulinetă și același șnur, clasa 6, carese lansează bine atât cu clasa 5/6 câtși cu varga clasa 6/7.

Așa cum am și eu, vă recomandaceste clase de vergi, pe care le-ampreferat din 3-4 tronsoane, acesteafiind mai ușor de transportat. Vergilesunt livrate în tuburi și sunt și maiușor de reparat, de regulă reprezen-tanțele firmelor producătoare ono-rându-ne repede cu tronsonul rupt.Pentru începători, recomand vergilemai ieftine, din fibră de sticlă ori com-pozit, nițel mai grele, dar rezistente.Cele din carbon sunt mai pretențioasela transport și sunt și mult maiscumpe, de aceea aș recomanda să leprocurăm după 2-3 ani de muscărit.Un muscar cu o vargă mai ieftină nueste cu nimic mai prejos față de unulcu o vargă de sute de euro.Trebuie săacceptați faptul că nu varga prinde, cimusca, îndemânarea și finețea cu careo oferim peștelui. Recent, un colegtânăr a rupt o vargă scumpă, la primaieșire pe râu. Dacă mi-ar fi ascultatsfatul atunci, în prăvălie….

Sunt convins că în cei 11 ani, câtzic englezii că sunt necesari formăriiunui muscar, mulți își vor aminti desfatul meu sincer și dezinteresat. Firîntins, fiecărui pasionat al artei mus-căritului!

Având în vedere cele peste șase decenii de muscărit, fie-mi permis să sugerez câteva sfaturi pentru muscariiîncepători și nu numai. În alegerea vergii pentru pescuitcu muște artificiale trebuie să primeze doi factori: râul încare pescuim și speciile de pești ce le dorim în cârlig.

MUSC~RIT

Varga pentru muscăritTITUS PINTEA

În perioada 4-7 iulie s-a desfășu-rat, pe pista barajului Vârșolț, fi-nala de pescuit la FEEDER a

Campionatului de Pescuit Sportiv alAGVPS.

S-au aliniat la start un numar de5 echipe și anume: APS Osprey Team

București, reprezentând în competițieAJPS Cluj, Feeder Team - APS Timi-șoara, Energofish - Fir întins - AJVPSArad, Pescuitlafeeder.ro - AJVPSTimiș și Top Feeder – AJVPS Timiș.Fața de ceilalți ani, finala a avut ca locde desfășurare o pista foarte cunos-

cută și apreciată de pescarii care austaționarul „în sânge”. Peștele predo-minant a fost platica, de această datăde dimensiuni mai mici, însă tehnicade care au dat dovadă echipele a făcutca și cantitățile prinse să fie mari fațăde ce se preconiza.

A fost un pescuit dificil, punând laîncercare inteligența și îndemânareapescarilor. Principalul secret a fostumectarea nadei; nada trebuia sa lu-creze „invers”, adică să se ridice spresuprafață pentru a atrage rapid peștii.Marele dezavantaj a fost adâncimea

COMPETI}II


Finala Campionatuluide Pescuit Sportiv al AGVPSPESCUIT LA FEEDERVERONICA ISPAS, MUGUREL IONESCU

Relativ nou recunoscută ca disciplină a pescuitului sportivîn cadrul F.I.P.S.-e.d., pescuitul la FEEDER (năditor) aajuns, în cadrul AGVPS din România, la a IV-a ediție finală.Obișnuită, din anul 2010, să fie găzduită de acumulareaSărulești, competiția a acceptat, în acest an, provocarea…Vârșolțului.

La ordinea zilei

foarte mare a apei, în jur de 7 m, iardin această cauză pescuitul s-a dove-dit dificil.

Echipa Energofish - Fir întins acâștigat detașat finala, bazându-se peexcelenta experiență a componențilorei, campioni naționali, membrii ai lo-turilor naționale participante la cam-pionatele mondiale. Au folosit o nadăsimplă și anume: 2 kg Benzar SpecialConcurs, 1 kg Sensas Etang, 1 kg Ben-zar Special Feeder și 1,5 kg pământ.Au umectat nada cu adititv lichid bra-sem. Au udat nada în etape, pentru alucra așa cum au dorit. În funcție demodul în care o strângeau în coșuleț,aceasta se desfăcea unde doreau, spresuprafață sau pe substrat. Soluția teh-nică a fost gruparea peștilor, relativuniform răspândiți pe toată suprafațabazinului, pe patul de nadă creat. Ceicare au reușit sa grupeze peștii într-oanumită porțiune au avut câștig decauză.

O surpriză plăcută a fost clasareaechipei Pescuitlafeeder.ro care, înfrunte cu un căpitan inimos, LucianFiat, a reușit să se mobilizeze exem-plar pentru a ocupa poziția a II-a.Locul 3 a revenit echipei FeederTeam, care la început părea preten-dentă clară la titlu, dar desfășurareafinalei a adus-o pe ultima treaptă apodiumului, cu toate că, în spatele lors-a aflat campionul național NutzuSabău. Oricum, merită felicitărilenoastre. Pe poziția a patra s-a clasatAPS Osprey Team, iar poziția a cinceaa revenit celor de la Top Feeder, caresperăm ca anul viitor să nu mai aibăprobleme de lot și să vină în formațiecompletă.

Clasamentul individual a eviden-țiat 4 concurenți cu același număr depuncte, două, adică cu câte două cla-sări pe primul loc în sector, în celedouă manșe. Departajarea s-a făcut lacantitatea de pește capturat, locurilefiind ocupate, în ordine, de BogdanVuculescu, Adrian Petrișor, Zsolt Ben-zar și Cosmin Brola, toți aparținândechipei Energofish – Fir întins.

A fost o premieră, atât pentru sta-ful tehnic al concursului, coordonatde doamna Veronica Ispas, vicepreșe-dită a AJVPS Sălaj, cât și pentru orga-nizatorii acestei finale. Concursul s-adesfășurat la un nivel ridicat, pescariide feeder simțindu-se ca la un cam-pionat mondial. S-a respectat întoc-mai regulamentul AGVPS – feeder șiregulamentul CIPS- FIPS pentru aceststil de pescuit.

Mulțumim pescarilor de competi-ție din Sălaj pentru ajutorul acordatla arbitrarea și organizarea acestei fi-nale.

AUGUST 2013 | 29

Când am propus, în cadrul ședinței Comisiei de Pescuit Sportiv și Com-petiții, calificarea directă, de la faza pe asociații și organizarea unei Finale„ B”, cu pescari de competiție din toată țara și anume primii 4 clasați dinfiecare asociație, mi-am închipuit pista de la Vârșolț – Sălaj, plină de scaunede competiție, rubesiene etc. și foarte, foarte mulți pescari sportivi. Și așas-a și întâmplat! Finala „ B” s-a desfășurat în perioada 12- 14 iulie. Am avutplăcerea de a găzdui pescari din toată țara, unii pentru prima dată la unconcurs de asemenea nivel, alții, foști campioni naționali! Toți, împreună,pe pista de concurs. Au participat un număr de 65 de pesacari de competiție,care au reprezentat 21 de asociații județene, afiliate la AGVPS. Aș fi vrut săfiți și voi acolo, să vedeți pescarii noștri aliniați, la propriu, la startul acestuiconcurs. Parcă eram pe pista unui Campionat Mondial. Având un numărde 65 de concurenți, am decis să organizăm acest concurs pe 4 sectoare (A,B, C și D), cu o perioadă de pregătire de 2 ore și manșa de pescuit de 4 ore,conform regulamentului AGVPS și a regulamentului CIPS-FIPS. Primamanșă, în prima zi , fiind o manșă „tematică,” adică pescuit în stilurile „rou-baisienne”, „à l’anglais” și/sau „bolognese”, fiecare pescar și-a ales stilulpe care-l stăpânea mai bine și care se impunea. Majoritatea a ales stilul„roubaisienne”, care s-a dovedit cel caștigător. Au punctat toate speciile depești: plătică, obleț, caras, biban, babușcă, roșioară, crap și șalău mic. Can-titatea de pește prins, cântărit și eliberat în condiții optime, a fost de apro-ximativ 300 kg. A doua manșă s-a pescuit liber, cu punctarea obleților,manșă interesantă, pentru că la Vârșolț populația de obleți este foartemare. Dar foarte puțini au desfăcut vergile scurte pentru obleți. S-au con-vins că peștele câștigător este platica, iar stilul, cel „roubaisienne”. Și înaceastă manșă sau prins peste 300 kg de pește care, ca și după primamanșă, s-au eliberat în totalitate.

Cei 24 de concurenți, primii clasați în această finală, calificați în Finalanațională „ A”, au fost: Vuculescu Bogdan - AR, Koszorus Botond - CJ, MihuțAdrian - MR, Szatmari Ștefan - BH, Petruța Lucian - CJ, Băzărincă Sorin -TR, Fakcaș Adrian - SJ, Lozincă Florin - BC, Bodocan Tudor - Turda, WalterVlad - MM, Lupei Ioan - AB, Ghioghiu Andrei - AB, Darii Cosmin - TM, RancuTiberiu- AR, Suciu Adrian - AR, Cristescu Silviu - SJ, Prodan Sergiu - SM,Danciu Silviu- HD, Oșan Marius- MM, Madaras Josef - MR, Bucur Andrei -AB, Bîltac Eugen - MH, Mureșan Alin - SJ, Tănase Dan - VR. Deși concursula fost unul de calificare, s-au decernat cupe pentru primii trei clasați șidiplome pentru toți participanții.

Ținem să mulțumim pescarilor și pescărițelor din Sălaj pentru ajutorulacordat în organizarea acestei finale, dlui. ing. Cristian Crișan, director alAJVPS Sălaj, pentru implicarea în acest eveniment și, nu în ultimul rând,firmelor ENERGOFISH, care a asigurat echipament arbitrilor și NEUMARKT,care a asigurat „suportul lichid” la sfârșitul celor două manșe.

–Veronica Ispas, vicepreședintă AJVPS Sălaj

Campionatul de Pescuit Sportival AGVPS – Pescuit Sportiv StaționarSENIORI – Finala „B”

Fiind un stand pe care mai pes-cuisem și având și o deschi-dere mare datorată mutării

plaurului de la „Vaci 0”, nu ne-a fostdeloc greu să alegem patru locuri pro-ductive unde urma să plantăm mon-turile. Toate lansetele urmau să fieplantate la buza plaurului, la adân-cimi de maxim 1,5 metri.

După ce terminăm asamblarea rod-pod-ului, a lansetelor, saltelei de pri-mire, cortului etc, putem să ne apucămși de pescuitul propriu-zis. Pe fiecaredintre lansete folosim un plumb de 130grame, suficient pentru distanța la careplantam, și o montură simplă cu varniș,dar eficientă. Pe fiecare montură plan-tată în locurile alese anterior, aruncămcâte o mână de boiliesuri solubile.

După nici o oră de la prima plan-tare, avem și prima trăsătură, care ne

aduce primul over-ten al partidei, uncrap comun de 12,8 kg. Precum am ob-servat și în sesiunile anterioare de pes-cuit de pe Tâncăbești, atât prin celefăcute de mine, cât și de field testeri, Be-lachan-ul a început să devină un prefe-rat al crapilor de pe acest carpodrom.

Până la lăsarea serii, continuăm săplantăm monturile cu câteva boiliesurisolubile, începând deja să le ameste-căm și cu boiliesuri fierte. Astfel, urmasă formăm un pat de nadă progresiv,destinat peștilor mari ai acestui lac. Deasemenea, schimbăm și la cârlig boilie-surile solubile Belachan de 24 mm cuboiliesuri fierte Belachan de 20 mm, îndiferite pre zen tări, precum snowman.Facem această schimbare pentru căurma să replantăm mai rar lansetele,dorind să ne și odihnim un pic.

Bineînțeles, odihna noastră nu adurat prea mult, toată seara fiind tre-ziți la maxim o jumătate de oră, decâte un senzor. Începuse un recital detrăsături pe care îl vedeam des în aniianteriori pe Tâncăbești și pe care totmai multă lume se plângea că deve-nise rar în prezent.


Pescuit la crapTEHNIC~

Cu Belachan pe TâncăbeștiMIRCEA GHERAN

Împreună cu Alin și Cătălin, doi colaboratori ai firmei denadă pe care o dețin, am decis să facem o partidă depescuit pe celebrul carpodrom Tâncăbești pe standul„Bradu”. Pentru această sesiune de pescuit, ne-ampregătit cu 6 kg de Boilies Fishmeal Belachan și 2 kg deBoilies Solubil Fishmeal Belachan.

Răsăritul ne gasește tot în dril,reușind ca până în acel moment săprindem peste 15 crapi cu greutăți cu-prinse între 8 și 12,8 kg. Alin propunesă încercăm să facem o selecție a cra-pilor ce începuseră să se hranească

frenetic, aducându-mi aminte de omontură folosită des de englezi: KDRig.

Pentru această montură, noi amfolosit un fir fără cămașă de 25 de lbs,un cârlig numărul 6 și un vârtej nu-

mărul 8. Pașii care trebuie urmațipentru realizarea ei sunt următorii:

• Se trage boilies-ul preferat pefirul de păr;

• Se introduce firul folosit prinochetul cârligului, din spate în față,iar carligul este fixat în așa fel încât săatingă boiliesul;

• Se realizează nodul fără nod cuspecificația ca, după 3 spire, firul depăr se scoate în exterior și se mai con-tinuă cu încă 4 spire; după aceea, firuleste introdus din nou prin ochetul câr-ligului din spate în față;

• Tot ce mai trebuie făcut este sălegați vârtejul folosind nodul Rapalasau „nodul 8”, iar montura este gata.

Schimbarea s-a dovedit a fi efi-cientă, dat fiind faptul că lanseta pecare apucasem să schimbăm monturane aduce un superb crap de 15 kg.Continuăm să pescuim cu aceeași tac-tică, iar trăsăturile încep să aparăchiar și înainte de a reuși să aducemnavomodelul la mal.

După 24 de ore epuizante, timp încare am prins 25 de crapi, hotărâm săstrângem, să ne bucurăm de sesiuneade pescuit desfășurată și de succesulei deplin!

PUBLICITATE

1 2

3

V ara nu se prinde șalău decâtsporadic și în niciun caz înnumăr mare, la o frecvență

normală de minim câțiva șalăi pe unsingur loc. Ce se întâmplă cu peștii,unde se află, de ce nu mănâncă? Vara,hrana se găsește din abundență iarcăldurile de peste zi determină șalăiisă se hrănească frecvent în timpulnopții. De asemenea, pe anumite la-curi, apare o bordură de vegetație de-a lungul malurilor, locul preferat debătaie al peștilor pașnici primăvara șizonele unde dințoșii ies după mân-care la anumite ore, peste zi. De obi-cei, zonele cu plante sun greu depescuit și din cauza apelor de micăadâncime și nu garantează nici ele re-zultate constante.

LocalizareAlte locuri în care putem căuta șa-

lăii și prinde câteva exemplare sunt,cel mai adesea, structurile de genuldrumurilor și al digurilor scufundate,deci „pe piatră”. Aici se îmbulzesc maiales bibanii, însă printre ei putemavea surpriza să dăm și peste cevașalăi ieșiți la vânătoare în miezul zilei.

Pe astfel de structuri, apa poateavea o adâncime între 0,5 și 1 sau 1,5metri pe dig sau drum, iar căderile denivel se întâmplă la câțiva metri de-oparte și de alta a structurii, coborândabrupt până la adâncimi de 4 sau 5metri. Structura perfectă, atât pentrupeștii-pradă, dar și pentru prădătoriiieșiți la ambuscadă.

TehnicăAtacurile șalăilor nu sunt nicide-

cum violente precum v-ați aștepta, cide multe ori se simt ca niște obstacolela capătul firului, deci în vârful lanse-tei. Iată de ce este utilă nu doar o lan-setă senzitivă, din grafit cu un modulde elasticitate și o calitate ridicată ablank-ului, ci și una cu vârf flexibil și,dacă se poate, din grafit plin, adică„blectorizat”. Vârful elastic va permiteșalăilor mofturoși și „atârnători” săprindă mai ușor năluca și să o reținăceva mai mult timp decât în cazul uti-lizării unei lansete prea rigide pe sec-țiunea de vârf. Ca să nu maimenționez că o lansetă flexibilă pevârf vă va ajuta să lansați mai ușor șicu un efort scăzut nălucile subdimen-sionate din categoria Ultra-Light sauLight.

Cum prezentăm?Nu există regulă definită, însă o

prezentare cât mai pe loc, cu multe


Pescuit la răpitorTEHNIC~

Șalăi ultra-lightANDREI ZABET

Pe anumite întinderi de apă, mai ales vara, în lunile iunieși iulie, șalăii par să dispară cu desăvârșire de parcă laculrespectiv nu ar fi văzut în toată existența sa solzi de„solzoși”. Este cazul acumulărilor din preajmaBucureștiului, cele aflate pe Valea Mostiștei.

impulsuri din vârful lansetei și recu-perări lente a părut să dea întot-deauna rezultate mai bune decâtrestul tehnicilor – cel puțin în cazul ji-gurilor de 2 grame și al plasticelormoi de genul Bobby Garland BabyShad.

În cazul cicadelor, pe astfel de apemici, recuperările rectilinii, aproapede sau chiar pe substrat, cu pauzealeatorii, au funcționat mai eficientdecât clasicele jocuri verticale, în dințide ferăstrău. Din cauza vibrațiilor maiputernice emise de cicade, atacurileșalăilor pot fi mai puternice uneori,chiar dacă media lor nu se traducedecât printr-o îngreunare de momenta firului, resimțită în vârful lansetei.

Finețe și încredereFinețea își spune cuvântul nu doar

iarna sau în perioadele de fronturi at-mosferice reci, ci aproape de fiecaredată când șalăii nu au poftă de mân-care peste zi, în special în arșița verii.Important e să pescuiți cu încredereîn echipamentul ales, căci „încrede-rea este cea mai prinzătoare nă-lucă”– motto-ul meu de foarte mulțiani.

AUGUST 2013 | 33

În această perioadă, când șalăii nu se hrănesc prea bine ziua, pe astfel delocuri, primează o singură tehnică: finețea prezentării. Și anume, jigurile demaxim 2-3 grame, plasticele de 2-3 sau 4 centimetri, cicade de 3-5 grame, vo-blere de dimensiuni reduse și fire textile de diametre cât mai reduse – 8 sau10 lbs. -, în funcție de producător. Personal, folosesc fie Sunline Momentum4x4 de 10 lbs., fie SuperPE de aceeași rezistență la rupere, dar ceva mai grosîn secțiune decât primul, pentru că asigură o portanță sporită nălucilor demici dimensiui, care astfel „cad” mai lent între ape, pe zonele cu adâncimi re-duse.

FINE}EA PREZENT~RII

R ăspândiți în toate apele Euro-pei, cu excepția Scoției și a Ir-landei, obleții reprezintă

atrac ția celor mai tineri pescari, darși, de multe ori, soluția câștigătoare înmarile competiții de pescuit sportiv.

Pentru mărirea șanselor într-o par-tidă de pescuit, aparent simplă dar, înfond, la fel de complicată ca și celededicate peștilor mari, va trebui sădăm importanță …detaliilor.

Varga Pentru pescuitul obleților se fo-

losesc vergi ușoare, cu lungimea cu-prinsă între 1,5 m și 5 m. Acestea potfi tubulare, telescopice, dar obligato-riu cu vârful plin, tip blecktor, flexibil,dar rigid în același timp. În situații di-ficile, în special în condiții de concurs,se pot folosi și vergile tip „roubai-sienne”, „a l’anglaise” sau „bolog-nese”.

LiniaLinia de pescuit este specifică

pescuitului „de viteză”, între ape sau


Pescuit la oblețiTEHNIC~

Obleți vitezăMUGUREL IONESCU

Pescuitul „de viteză”, în apropierea malurilor, necesitătot atâta tehnică precum cel al pescuitului peștilor mari,în larg. Pe lângă succesiunea mișcărilor, perfectsincronizate, el impune un echipament și momeli alesecu multă atenție. Cea mai mică eroare în acest ansamblude cerințe riscă să influențeze negativ media orară acapturilor. Toate acestea sunt valabile, în special dacăținta noastră sunt… obleții.

1

2

AUGUST 2013 | 35

la suprafață deoarece, printr-o nădirecorectă, putem să ridicăm oblețiifoarte aproape de oglinda apei, undeau obiceiul să muscărească în orele dela apusul soarelui, în zilele fără vânt.

CârligulCel mai important element

este cârligul. Având în vedere că mariicampioni depășesc, în competiții, 350de capturi într-o oră, cârligul trebuiesă fie rezistent, pentru a nu se de-forma după prima duzină de obleți. Înacelași timp, el trebuie să fie foartefin, astfel încât să nu „spargă” mo-meala și, în special, să nu o îngreu-neze. Este foarte important camomeala să coboare cât mai lent șinatural în masa apei. Deschiderea câr-ligului va fi aleasă în funcție de mo-meala utilizată.

Pluta Pentru a practica un adevărat

pescuit „de viteză”, trebuie ca ataculsă intervină cât mai repede posibil, înainte chiar de stabilizarea plutei înpoziție verticală. Pentru aceasta, plutatrebuie să fie filiformă sau în formă depară alungită. Atacul „pe cădere” estesemnalizat prin staționarea plutei peorizontală, tremuratul acesteia saudeplasarea ei într-o direcție oarecare.În caz contrar, semnalizarea se vaface prin scufundarea plutei, cu pier-derea câtorva secunde bune.

PlumbajulLestarea se face cu alice din

plumb, sferice sau cilindrice, grupate,când atacurile sunt furibunde, etalate,

când atacurile sunt timide. În oricecaz, nu trebuie să lipsească alica mi-nusculă de contact – touche –, pozițio-nată între masa pricipală și cârlig.

NadaNada recomandată este cea

foarte dispersantă, fin măcinată, careformează un nor persistent imediat ceîncepe să se scufunde în masa apei. Senădește regulat și precis cu cantitățimici de nadă, bile de dimensiuneaunei nuci. Vom selecționa obleții detalie mai mare, întotdeauna mai pru-denți, mărind progresiv adâncimeasau pescuind la marginea „norului” denadă.

MomealaEste formată, aproape în exclu-

sivitate, din viermușii de carne, de dife-rite culori și dimensiuni, care stau bineîn cârlig și rezistă la mai multe capturisuccesive. Viermușii vor fi conservați înnisip fin, foarte uscat, iar prin frecareade acesta, prin mișcările lor caracteris-tice, vor deveni mai duri, calitate supli-mentară atunci când dorim să prindemmai mulți pești fără a trebui să schim-băm momeala după fiecare captură.

Fără a desconsidera calitățile mă-runților obleți și a aborda superficialdisputa cu ei, vom avea parte de o par-tidă „de viteză” reușită dacă nu vomneglija… detaliile!

Fiind apreciat despecialiști ca unadintre speciile cu celmai mare procent decarne consumabilă,obleții rământributari, datoritădimensiunilorreduse, unui numărrestâns de preparateculinare, dintre caream ales pentrudumneavoastrămarinata.

Ingrediente: cantități pentru un borcanavând capacitatea de 800 ml: aprox.400 g obleți, două fire de ceapă verde,½ morcov, două frunze de dafin, ½ lin-guri de boabe de muștar, 10-15 boabede piper, ½ linguriță de zahăr, 50 ml

ulei, 100 ml oțet din vin, 200 mlapă, sare.

Preparare: se curățăpeștișorii de solzi, seeviscerează și se înde-părteză capetele și codi-țele. Se presară cu sareși se lasă la macerat 12ore, la rece. Preparămmarinata din apă, ulei,oțet și zahăr, în care opă-rim morcovul și ceapa, tă-iate felii, frunzele dedafin, piperul și muștarul.Peștișorii, curățați de sare,

se rânduiesc în borcan și

peste ei se toarnă marinata fierbinte,astfel încât să-i acopere complet, fărăa mai rămâne nici o bulă de aer. Se în-șurubează capacul și se fierb borcanele,pentru pasteurizare, într-o cratiță cuapă.Servire: se pot servi după minimum 30de zile de la preparare, ca aperitiv, peun platou ornat cu frunze de salatăverde, măsline și felii de gogoșar, po-tentați cu cinzeaca aburită de palincăsau țuică bătrână. Poftă bună!

Obleți marinațiGastronomiepescăreascăMAMA PAȘA

4

5

6

7

3

Când zic râuri mici, mă refer lacele cu lățimi, în cele mai multelocuri, între 2 și 4-5 m și foarte

rar de 8-10 m. Am pescuit pe râul Rasnic din dreptul localității ValeaLungului până la vărsarea în râul Jiu,în zona localității Breasta, și pe râulDesnățui, în zonele localităților Ceratși Urzica Mare.

„Pe sub mână”Dacă pe râul Desnățui, în cele mai

multe locuri, apa are un curent de cur-gere bun, pe râul Rasnic sunt destule

locuri unde apa stă, ca la baltă, iar di-ficultatea de a prinde cleni la năluci ecrescută. Acolo unde apa are un curentbun am avut cele mai bune rezultate,când am pescuit lansând în amonte.

Chiar dacă râul prezenta lățimi de3-4 m, nu purtam nălucile pe mijloculfirului de apă, ci cât mai aproape demaluri, deoarece am observat că ata-curile erau mai dese. Unde râul pre-zenta lățimi mai mari, de peste 7-8 m,lansam nălucile cât mai aproape demalul opus, în special cu procedeul „pesub mână”. Când spun cât mai aproape

de malul opus, mă refer la o distanțăde cel mult 15-20 cm de acesta, pentrucă numai în acest mod reușeam săpăcălesc peștii cu nălucile mele. Maiaveam capturi și când „plimbam” nălu-cile pe lângă malul pe care mă aflam,dar erau mult mai rare.

Tehnica răbdăriiCea mai mare provocare era

atunci când mă aflam pe un mal înaltdeoarece, cum apăream în margineamalului dinspre apă, clenii, care pânăatunci înotau liniștiți în lărgimea apei,o „tuleau” și se făceau nevăzuți pe submaluri. În această situație adoptam ometodă denumită de mine „tehnicarăbdării”: rămâneam nemișcat la mar-ginea malului înalt, minim 4-5 mi-nute, ghemuit sau în genunchi, până


SPINNING

Cu toate că și pe râurile mari sunt zile când clenii suntdeosebit de prudenți și rezervați în a ataca nălucile, perâurile mici, chiar și în zilele bune, e necesar să încercnumai la anumite tipuri de năluci și să practic tehnicimai speciale.

Spinning la cleni, pe râuri miciDORU DINEA

Pescuit la răpitor

AUGUST 2013 | 37

când clenii începeau să iesă dinascunzișurile lor și să-și reia înotul înlărgimea apei. Cu toate că mă vedeau,deveneau mai încrezători, în specialdatorită faptului că în acele pozițiistăteam nemișcat o perioadă maimare de timp. Apoi executam lansa-rea nălucii cu metoda „pe sub mână“fără mișcări bruște, cât mai naturale.Năluca o plasam la distanță de 1-1,5m în lateral sau în fața peștelui. Teh-nica aceasta nu funcționa totdeauna,dar, de multe ori, reușeam să păcălescvigilența clenilor. Viteza de purtare anălucilor era când lentă, când mode-rată și uneori cu mici accelerări șischimbări de direcție. Au fost cazuricând, ca să determin peștii să atacenaluca, executam, din vârful lansetei,unul sau două salturi mici la suprafațaapei, după care reluam recuperareanălucii prin apă.

NăluciCa năluci, cel mai mult am folosit

voblerele, pentru că am avut și celemai bune rezultate. La apă adâncă,de peste 70-80 cm, am folosit tipulfat și flat, deep runner, de 2,5-3,5 cmlungime, în colorit ales funcție de tur-biditatea apei. Tot la apă adâncă aufost zile când au dat rezultate bune

rotativele cu paleta tip „unghie” saupicatură, nr. 0 și nr. 1. Cu toate că amîncercat de multe ori și cicadele de di-mensiuni mici, dar și alte tipuri denăluci, rezultatele nu au fostmulțumitoare. La apă mai puținadâncă, sub jumătate de metru, dedeparte au făcut legea voblerele tipminnow de maxim 3-3,5 cm lungime,cu greutatea de până la 2 g și, pe câtposibil, într-un colorit holografic.

Unde pescuimPe râul Desnățui, cei mai mulți

cleni prinși de mine au avut greutățilecuprinse între 200 și 400-500 g bu-cata, dar am prins destui și spre kilo-gram și, mai rar, din cei până la 1,5

kg. În zilele bune reușeam să prind șipeste 40 de bucăți în 5-6 ore de pes -cuit, dar media a fost de 20-25 depești.

Pe râul Rasnic, clenii prinși demine au cântărit, în marea lor majo-ritate, între 60-70 g și 150-200 g bu-cata, dar au fost și partide când amprins destui și la 400-600 g bucata. PeRasnic, în zilele bune, pentru că și cle-nii erau mai mici, reușeam să prind și50-60 de pești în 5-6 ore de pescuit,dar media a fost de circa 20 de pești.

Ce ne învață natura?Din punctul meu de vedere, pe

răurile mici, la partidele de spinningeste necesară o atenție mai mare, tre-buie păstrată liniștea deplină, apro-pierea de marginea apei să fie cât maiprudentă, iar lansarea nălucilor să sefacă fără mișcări bruște, într-un cu-vânt trebuie să ne integrăm în colțulde natură în care ne desfășurăm par-tida de pescuit. Și, cu toate că de celemai multe ori peștii prinși nu au di-mensiuni mari, se pot ivi situații cândmicuțul râu să ne ofere surprize cuexemplare de cleni record cu care,poate, nu ne vom întâlni niciodată peun râu cu debit și dimensiuni mari.

I-am găsit pe poziții, majoritateaașezați mai mult sau mai puținconfortabil pe pietrele uriașe sau

pe stabilopozii de protecție ai digului.Pescuiau la guvizi cu sârguință, igno-rând total căldura soarelui, cu ochii fi-xați pe tijele plutelor multicolore.Părerile erau împărțite, unii, mai noro-

coși, aveau câțiva guvizi, cam „firavi”ce-i drept, alții… nimic! Chiar și așa, oconcluzie comună se desprindea dindiscuție: nu mai sunt guvizii de altădată, dar pasiunea rămâne pasiune șicontinuăm să venim cu plăcere lamalul mării și să ne încercăm noroculla pescuit, bucurându-ne de zilele verii.

Simplu și la obiectDe altfel, așa cum îi cunoaștem,

guvizii sunt cei mai puțin mofturoși șipractic mai simplu de prins. Fie că fo-losim o vargă telescopică sau o lan-setă, montura este foarte simplă,cârlig de dimensiune medie, 6-8, cuplumb suficient de greu pentru a ținemomeala pe fundul apei sau cu plutăreglată în așa fel încât cârligul să fieîn imediata apropiere a substratuluiși, bineînțeles… răbdare.

Momeala folosită este simplă, va-riată și relativ ușor de găsit. Fie că fo-losim carnea scoicilor, și ele tot maipuține în ultima vreme pe pietreledin apropierea digurilor, fie că ape-lăm la pătrățică de parizer, din pieptde pui, de preferat, sau piept de puisimplu ori altă bucățică de carne. Gu-vizii, dacă sunt prin preajmă, vor răs-punde „ofertei” noastre.

Câteva „secrete”Este drept, capturile sunt tot mai

mici și tot mai rare dar, dacă știi câ-teva lucruri în plus despre obiceiurilelor, sorții de izbândă se pot înclinasensibil spre partea noastră. Așa spreexemplu sunt orele la care ieșim la


Pescuit la guviziMAC

Pescuit marinDE SEZON

Zile de vacanță pe litoral. Marea este aceeași, pescariisunt la locurile lor, iar pe plajă au invadat umbreluțele cu șezlonguri de plastic înghesuite la maxim. Nu maipescuisem de ceva vreme la guvizi așa că am pornit spre digurile din Eforie Nord să adun câteva informații proaspete de la cei deja prezenți la malul mării.

pescuit. Dimineața devreme, pe digu-rile din stațiuni, înainte ca turiștii săînceapă „bălăceala” și după amiazacând soarele coboară spre linia orizon-tului și liniștea se așterne din noupeste apele din preajma digurilor, șan-sele de a prinde și guvizi mai măricei

cresc considerabil. Finețea monturii,un fir mai subțire, o vargă mai sensi-bilă, aduc la rândul lor o contribuție lasuccesul partidei.

Cât privește locul propriu zis încare pescuim, putem sonda diferitezone până vom găsi locul în care peștii

se adăpostesc. Pot fi mai aproape depietrele digului, uneori chiar la bazaacestora, sau mai departe, la câțivametri buni depărtare de dig. Câtevalansări și, dacă nu primim nici un răs-puns, trecem să căutăm în altă parte.

Indiferent însă de unde decidem săpescuim, trebuie să nu uităm de faptulcă putem pierde câteva monturi bunedin cauza agățăturilor în pietrele de pefundul apei. Asta, fie din cauza struc-turilor submerse în sine, în care plum-bul sau cârligul se pot agăța, fie dincauza guvizilor, despre care se știe cătrag momeala „la piatră”.

Unde, ce și la ce…Pe dig poți afla de asemena o mul-

țime de informații noi despre pescui-tul pe litoral. Pescarii localnici sedeplasează dintr-un loc în altul și suntde regulă la zi cu noutățile, „unde”,„ce” și „la ce” merge să pescuiești înperioada respectivă. Un pic de atențieși flexibilitate și poți învăța multe lu-cruri noi. Este drept că nu spun ei totce știu, dar pasiunea comună pentrupescuit le dezleagă adesea limba șiașa mai putem afla și noi din tainelepescuitului la malul mării…

AUGUST 2013 | 39

RISCURILE PASIUNIIDacă te hotărăși să mergi la pescuit sau să te plimbi pe dig, este re-

comandat să ai o încălțăminte adecvată, care să te protejeze de colțurilepietrelor ieșite din ceea ce a mai rămas din fostele plăci de beton ale aces-tuia. Altfel vei suferi un „masaj” drastic la tălpi și te poți alege cu cevacontuzii neplăcute, ce vor umbri soarele zilelor de vacanță pe litoral.Atenție mare și la crăpături, pentru că sunt multe și suficient de adâncipentru a se constitui în adevărate capcane pentru cei ce se aventurazăpe dig, cu simpla dorință de a fi mai aproape de largul mării…!

Mulineta COMPACT LC SILVER 700 este desti-nată stilului de pescuit la crap-record și surf cas-ting-ului, fiind protejată împotriva coroziunii.Este o mulinetă de forță, cu mecanism fiabil șiperformant pe 6 rulmenți, susținut de tehnolo-gii de vârf: worm gear oscillation, anti-retur in-finit, sistem de frânare micrometrică multidiscpe față, rată de transfer mică, 4,9:1, ce îi conferăforță și echilibru, galet anti-twist supradimensio-nat, manivelă de luptă metalică și tambur de aluminiu longcast (0,35 mm/250 m) plus tambur de rezervă (0,25 mm/310 m). Greutatea mulinetei este de 540 gr. Echilibreazăoptim lansete de crap de 3,60 m, caracteristicile de forță recomandând-ototodată și pescarilor de somn.


noutăți de prin magazine

MIM TEAM

ABREVIS

Mitchell Compact LC Silver 700

Rodpod #8 pentru 4 lansete de crap

Set senzori Pro Carp F-5000

Fir Super PE

SUPER PE este un multifilamentcu un diametru incredibil de mic înraport cu rezistența la rupere. UnSUPER PE de 6 lbs. lasă impresia căpescuiești cu un nailon de 0,12!Factorul de elongație de numai 5%,determină o senzitivitate excelentă,iar datorită tehnologiei proprii de împletire Sunline, firul nu absoarbedeloc apă, fapt ce îi conferă o durabi-litate crescută pentru o perioadă îndelungată de timp.

Rezistența superînaltă la nod permite folosirea unui fir mai suțireca niciodată, însă în condiții de sigu-ranță maximă, eliminand riscul de ascăpa capturile supra-dimensionate.

Greutatea specifică redusă (0,97),alături de coeficientul de frecare scă-zut, permit lanseuri mai lungi, inclu-siv cu echipament de baitcasting,permițând simultan un controlmaxim asupra lanseurilor chiar și cunăluci cu greutate scăzută. Rezistențala abraziune este suficient de marepentru a oferi un pescuit liniștit chiarși în cele mai dificile structuri.

Culori disponibile: alb - vizibil in-diferent de condițiile de luminozitate,și verde-fluo, care oferă un control vi-zual maxim chiar și pe valuri.

Setul este compus din trei senzori F-5000, cu led albastru, roșu șigalben și un Radio Receiver F-5000.

Senzorii permit controlul senzitivității, reglarea volumului șiajustarea tonului de semnalizare. Sezorii sunt echipați cu butonOn/Off și sunt alimentați cu câte două baterii tip LR1 de 1,5 volți,protejate în compartiment separat

Radio Receiver-ul permite ajustarea volumului și a tonului,suportă până la 4 senzori model Pro Carp F-5000 și funcționează cu 3baterii tip AAA, protejate în compartiment separat.

Setul de senzori Pro Carp F-5000 este un accesoriu util și versatilce va echipa cu succes trusa oricărui pescar, pasionat de crap.

ARROW INTERNATIONAL

Rodpod pentru 4 lansete de crap, confecționat din aluminiu, foarte robust,cu posibilitate de alungire de la 77 la 128 cm. Înălțime minimă este de 57 cm,iar cea maximă de 93 cm. Este echipat cu 4 picioare telescopice ajustabile de la50 la 83 cm, montate piramidal pe centrul ansamblului și alte 4 picioare auxi-liare montate pe bara centrală, ajustabile de la 32 la 50 cm, ce au rol dublu,acela de a conferi pe spate o stabilitate crescută ansamblului și putând func-ționa ele însele ca 4 suporți de sprijin în cazul folosirii separate a tijei centralecu cele două buzz-bare. Picioarele auxiliare se pot rabata în lungul tijei princi-pale, pentru a facilita folosirea rodpod-ului în mod tradițional. Distanța dintre 2suporți consecutivi (două posturi) este de 20 cm. Rodpod-ul cântărește 3,5 kg,este reglabil în plan vertical și este echipat cu geantă pentru transport..

BARACUDA

� � � � � � � ��

�

�

�

�

�

�

�

��

AUGUST 2013 | 41

� � � � � � � ��

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

��

�

ORIZONTAL: 1) Vânătoarea... pentru vâ-nător. 2) Producătoare de... pulbere – Fa-vorabil câștigătorului. 3) Vânători demunte – Coadă de rață! 4) Uzați prin în-trebuințare. 5) A umbla cu momealã –Cap de bâtlan! 6) Raci pe dos! – Acela. 7) Primele douã din tolbă! – A vâna cuurechea. 8) Lipsit de farmec – Înălțimeata. 9) Lampă cu seu – A brăzda. 10) Aco-perământ de iarnă – Văzut de la distanță.

VERTICAL: 1) Atinsă cu tranchilizante. 2) Cocoș fără coadă! – Vânător de chili-piruri. 3) A examina vânatul cu prudență– Copac fără coajă! 4) Firav la trup! –Marcat de vânător pentru orientare. 5) Întindere de vânătoare – A da răspun-sul corect. 6) Oi încurcate! – Arma viespei– 3,5 viteze! 7) Tuș uscat! – Umple guraforțat. 8) Ca scoși din oțet – Masă cuofrande. 9) Nu prezintă lipsuri (fem.) –Vânãtori de elită (fig.). 10) Din mers! –Vânător cu experiență.

Vând carabină semiautomată calibrul.30-06 Remington Woodmasters 742,lunetă Zeiss 1,5x6x42 montaj rapid.Preț fix, 1.500 Euro. Tel: 0761-620.922

Vând foarte acceptabil cuțite vână-toare diverse, lanterne, unele deose-bite. Tel: 0721-463.538 sau0241-617.626

Vând armă de vânătoare calibrul 20Westley Richard’s nr. 2, an fabricație1897, perfectă stare de funcționare.Tel: 0741-720.062

Vând armă de vânătoare Beretta calibrul12. Nouă! Preț accesibil, 1.300 Euro. Tel: 0745-424.501

Vând carabină C.Z. calibrul .30-06 culunetă Bushnell. Preț 1.200 Euro. Tel: 0722-354.916

VÂNZ~RI

mica publicitate

1 D 1.51 7.56 13.42 20.252 L 2.46 9.01 14.45 21.193 M 3.39 10.04 15.49 21.574 M 4.27 11.03 16.47 22.495 J 5.18 12.02 17.01 23.37 L.N. 6.43 19.456 V 6.12 13.00 18.57 -7 S 0.27 6.09 13.43 19.258 D 1.18 7.01 14.37 20.179 L 2.07 7.54 15.28 20.5610 M 2.51 8.37 15.57 21.3711 M 3.37 9.17 16.39 22.2112 J 4.16 9.56 17.18 23.19 P.P. 6.51 19.3213 V 5.29 10.48 18.04 -14 S 0.21 7.02 12.41 19.2215 D 1.19 7.53 13.37 20.1416 L 2.03 8.41 14.29 21.0517 M 2.54 9.36 15.18 21.5818 M 3.46 10.29 16.12 22.5319 J 4.38 11.27 17.08 23.47 L.P. 6.59 19.1920 V 5.34 12.19 18.02 -21 S 0.35 7.05 12.11 17.5622 D 1.24 7.53 13.02 18.4523 L 2.10 8.49 13.47 19.3124 M 2.57 9.37 14.35 20.1125 M 3.49 10.31 15.29 21.0726 J 4.37 11.29 16.18 21.5827 V 5.33 12.26 17.12 22.49 U.P. 7.09 19.0428 S 6.29 13.01 17.58 -29 D 0.09 6.31 12.18 19.0130 L O.54 7.29 13.23 20.08

SEPTEMBRIE 2013Calendarul solunar este calculat conform orarului de vară!

ZIUA ÎNCEPUTUL PERIOADEI FAZA LUNII SOAREFAVORABILE PESCUITULUI RĂSARE APUNE

Rezolvarea numărului trecutVânătoare cu obstacole

Vânători de elită!ION MIHAIU


PUBLICITATE

CANISA CERNICA

A.G.V.P.S din România are disponibili pentru livrare către vânători, următorii câini de vânătoare:• Femelă de copoi ardelenesc de 4 ani, dresată la mistreți, la prețul de 1.500 lei.• Tekel sârmos mascul în vârstă de un an, scos în teren, la prețul de 750 lei.• Femelă de brac cu păr scurt, din imagine, de 5 luni, la prețul de 1.000 lei.• Femelă reproducătoare de brac sârmos, de 2 ani, la prețul de 1.000 lei.• Femelă de pointer, din imagine, de 6 luni, la prețul de 750 lei.• Femelă de golden retriver, în vârstă de 2 ani, la prețul de 750 lei.

Câini sunt dehelmintizați și vaccinați, iar prețul include T.V.A.

Doritorii se pot adresa d-lui Teodor Dumitru tel. 021-270 80 60 și 0727-985 219, sau d-lui tehn. Albișoru Adelin tel. 0732-333 113

Puteți primi acasă revista Vânătorul și Pescarul Român. Primiți 12reviste consecutive începând de la data abonării. Completați cuponulalăturat și trimiteți-l împreună cu dovada plății abonamentului (copiaordinului de plată sau a mandatului poștal) pe adresa: AGVPS dinRomania, București, Calea Moșilor nr. 128, Sector 2, cod 020882.

Plata se va face în Contul RO23RZBR 0000 0600 0066 7242 deschis la Raiffeisen Bank – Agenția Moșilor. AGVPS din România, C.I.F. nr. 24251140.

PREȚ ABONAMENT 12 LUNI: 50 LEIDA! Doresc să mă abonez la revista VPR

pe o perioadă de 12 luni (2013).NUME ..............................................................................................

PRENUME .......................................................................................

Adresa la care doresc să primesc revista este:

Strada .................................................................... Număr .............

Bloc .......... Scara .......... Apartament ......

Localitate ................................................... Județ/Sector ...............

Telefon ....................................... Data ...........................................

Semnătura ............................................

Am achitat suma de .......................................................... în data de

........................................... cu ........................................................

Ordin de plată, Nr. .....................................................................

Mandat poștal, Nr .......................................................................

CUPON ANUNȚpentru Mica PublicitateMICA PUBLICITATE VPRAnunț gratuit – maximum 15 cuvinteText:....................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................Data: ..........................................Nume și prenume:...................................................Tel: ............................................

Anunțurile pentru micapublicitate se fac până îndata de 20 ale lunii curente,pentru luna următoare!Adresa redacției: AGVPS dinRomânia, București, Calea MoșilorNr. 128, Sector 2, Cod 020882

Documents

VPR08 - august