r e V i s t a F e d e r a Þ i e i s i n d i c a t e l o r d i n e d u c a Þ i e „ s p i r u H a r e t “

WWW. educaÞie ªi atitudine

ªCOALAr o M  n e a s c à . r o

sub lupã

elevi, pãrinþi, cadre didactice – împreunã suntem puternici!

şcoala internaþionalã

predatul, ca a doua carierã în statele unite

3

5-7

13

cÂteva coMeNtarii la cele „10 coNcluzii PeNtru dascăli dUPă rEZUltatElE dE la tEstElE Pisa 2012”

„este Nevoie De Profesori De calitatE, PrEgătiţi continUU şi BinE

Plătiţi PEntrU a avEa ElEvi BUni“

Anul XIII • nr. 93 • aprilie 2014 • 1,7 lei

www.SCOALAROMANEASCA.ro

ac t ua l i tat e2

Str. tunari nr. 41, Sector 2, Bucureşti

Tel. / Fax: 021/210.24.09; 021/210.41.65

redactia@scoalaromaneasca.ro

DIRECTOR:Marius ovidiu nistorREDACTOR-ªEF:

dragoº constantin neacºuSENIORI EDITORI:

teodor Fîrþonea, tudor spiridon, Florin dobrescu

DEPARTAMENT JURIDIC:teodora banaº, ioana Voicu

SECRETARIAT DE REDACÞIE:Violeta ancu, Gabriela tudor

DTP: omni press & design(www.opd.ro • contact@opd.ro)

Tipar: sc safo prod sa –

Grupul de presã ºi tipografie romprintstr. piaþa presei libere nr. 1, sector 1, tel.: 224.27.90,

e-mail: costel.danciu@xnet.roISSN 1453 – 7842

WWW.

ªCOALAr o M  n e a s c à . r o

Precizare: Autorul rãspunde din punct de vedere juridic pentru conþinutul articolului. De asemenea, agenþiile de presã ºi personalitãþile citate poartã integral rãspunderea afi rmaþiilor conþinute în textul preluat ºi difuzat.

Aur PENtru oLIMPICII roMÂNI LA

OliMPiADA DE ŞTiiNţE A uNIuNII EuroPENE

Ambele echipe ale româ­niei înscrise la a Xii­a ediţie a Olimpiadei de Ştiinţe a Uniunii Europene (EUSO), competiţie cu caracter interdisciplinar pe echipe, au obţinut medalii de aur. Este cel mai bun rezultat în istoria participării ţării noastre la acest concurs, afl ată actu­almente la a patra prezenţă.

Cei şase performeri sunt ro bert iulian răveanu şi Tu­dor Costel Creţu ­ fi zică, am­bii elevi la liceul internaţional de informatică din Bucureşti, George Claudiu Săvulescu (li­ ceul internaţional de in for ma ti­că din Bucureşti) şi Andrei ili escu (Colegiul Naţional „ie nă chi ţă Vă cărescu“ din Târ go vişte) ­ chi ­mie, respectiv Ale xan dru zan că (Colegiul Na ţio nal „Mihai Vitea­zul“ din Plo ieşti) şi Bogdan ionuţ Siscă Jippa (Colegiul Naţional „Mihai Viteazul“ din Bucureşti) ­ biologie.

Ediţia curentă a Olimpiadei de Ştiinţe a Uniunii Europene s­a desfăşurat la Atena, în perioada 30 martie ­ 6 aprilie, şi a reunit 50 de echipe din 25 de state membre ale uniunii Euro­pene. Conform regulamentu­lui, o ţară poate înscrie două echipe alcătuite din câte trei elevi, care susţin două probe practice de câte 4 ore fi e­care, la trei discipline: biologie, chimie şi fi zică, punctele de la fi ecare experiment cumulân­du­se pentru echipă. lll

dragoş nEacşU

Universitatea POliTEHNiCÃ din Bu cu­reºti a organizat, în perioada 9­11 aprilie 2014, a iii­a ediþie a POliFEST – eveni­ment ce s­a dorit să devină o re ferinţă – un „brand“ recunoscut al UPB, la nivel naţional şi internaţional.

Deschiderea evenimentului a avut loc în data de 9 aprilie, ora 10:00, la rec­toratul UPB – Amfi teatrul AN 010 „radu Voinea“, în prezenþa ministrului Mihnea Costoiu, a inspectorului general Constan­tin Trăistaru, a mai multor ambasadori,

secretari de stat ºi directori ai liceelor din Bucureºti. Festivitatea de deschidere a fost prezidată de doamna Ecaterina An­dronescu, preºedintele Senatului UPB.

POliFEST a reprezentat un altfel de contact, o altfel de abordare şi des chi­dere faţă de mediul economic şi social. În cadrul acestei manifestări, au fost prezente toate părţile interesa te de pro­cesul educativ­formativ din Universitatea Politehnicã: liceeni, stu denţi, părinţi, per­sonal didactic, fi r me, autorităţi centrale şi locale, re pre zen tanţi ai corpului diploma­tic acreditat în ţara noastră. Evenimentul s­a dorit a fi dedicat atât colaborării dintre mediul academic şi cel socio­economic, cât şi cel mai mare târg de prezentare a ofertei educaţionale a unei universităţi. Pe toată durata manifestărilor, facul tă þile din cadrul UPB au participat, cu standuri proprii, la ziua Porţilor Des chise, ceea ce a implicat şi vizite în la boratoare sau amfi teatre pentru o cu noaºtere cât mai bună a ofertei de stu­dii ºi a perspectivelor de carieră. lll

Polifest a ajuNs la a iii-a eDiÞie

3

aprilie 2014

s u b lu p Ã

Marius Nistor

Este vineri, 4 aprilie 2014. Săptămâna viitoare începe Programul „Săptămâna altfel“. Cu toate că am cerut în mai multe ocazii Ministerului Educaþiei Na þio­nale să precizeze clar din ce fonduri se vor plăti activităþile din acest program, nici până acum nu am primit un răspuns clar. Se aplică în continuare „politica struþului “, reprezentanþii MEN preferând să vorbească de modul de colectare a fondului clasei/ºcolii în loc să caute soluþii pentru o finanþare mai bună a învăþământului. Pot să spun, însă, că această campanie a FSE „Spiru Haret “a avut un real succes, atât în rândul angajaþilor din unităþile de în vă þământ, cât ºi în rândul părinþilor. În mul te ca­zuri, am reuºit să îi facem pe părinþi să conºtientizeze situaþia reală din unităþile de învăþământ. Vreau, pe această cale, să mulþumesc tuturor mem brilor de sindicat ai Federaþiei Sin dicatelor din Educaþie „Spiru Haret “pentru implicare, pentru că au avut curajul să semneze petiþia ºi pentru că au avut puterea să

spună: STOP!. Am reuºit împreună să arătăm că nu suntem susþinuþi finan­ciar nici de Ministerul Educaþiei Naþio­nale ºi, în cele mai multe cazuri, nici de autorităþile locale. De asemenea, vreau să mulþumesc ºi celorlalþi anga­jaþi ai sistemului care, chiar dacă nu sunt membri FSE „Spiru Haret “, au pro­movat protestul nostru ºi au refuzat să mai strângă bani de la părinþi pentru activităþile care ar fi trebuit finanþate de către MEN ºi autorităþile locale. Poate vă întrebaþi care este cel mai mare câºtig după acest protest. Pot să vă asigur că, la nivel guvernamental, nu s­a întâmplat nimic. Ministerul Educaþiei, prin reprezen­tanþii săi, nu a venit cu nici o susþinere financiară suplimentară. Cu toate aces­tea, am văzut însă aleºi locali care au venit ºi au finanþat diverse acþiuni din cadrul Programului „Săptămâna altfel“. Cel mai mare câºtig însă îl reprezintă im­plicarea părinþilor. În multe ºcoli, comi­tetul părinþilor a fost cel care a strâns banii pentru activităþile extraºcolare. În acest mod pot spune că am reuºit să­i implicăm, în adevăratul sens al cuvân­

tului, în viaþa ºcolii. Nu este de ajuns. Mai avem de luptat cu indiferenþa cla­sei politice, care preferă să plătească nemunca ºi să acorde pomeni elec­torale, în loc să investească în edu­caþie. Mai trebuie să organizăm ºi alte acþiuni prin care să îi facem pe părinţi să înþeleagă că implicarea lor poate aduce schimbări bune în educaþie ºi că nu este de ajuns doar să­ºi aducă copi­lul la ºcoală. Un exemplu că se poate realiza acest lucru este „Săptămâna altfel “.

Şi nu ne vom opri aici. FSE „Spiru Haret “va continua să organizeze ºi alte campanii de conºtientizare ºi sen­si bili zare a părinþilor ºi a politicienilor prin care să arătăm că fără o finan­þare corespunzătoare a sistemului de învăþământ nu se poate vorbi de cali­tate. Dacă până acum spuneam că „Uniþi suntem puternici! “, referindu­ne la noi, cei din Federaþia „Spiru Haret“, acum, în contextul Campaniei noa­stre, cred că putem să venim cu un alt slogan: Elevi, Părinþi, Cadre didactice – Împreună suntem puternici! lll

ElEVi, PăriNÞi, CADrE DiDACTiCE – ÎMPrEUNă SUNTEM PUTErNiCi!

4

www.scoalaromaneasca.ro

Ş c oa l a g à l Ã Þ e a n Ã

liceul Tehnologic „Simion Mehedinţi” din Galaţi a trecut la sfârşitul anului tre­cut printr­o reorganizare, fericită pentru angajator, care şi­a rezolvat problema dublei finanţări, dar nefericită pentru un grup de aproape 30 de salariaţi. Sindi­catul Învăţământului Preuniversitar (SiP) Galaţi se luptă acum, alături de inspec­toratul Şcolar Galaţi, să rezolve pro ble­ma acestor 30 de oameni, astfel încât ei să­şi primească drepturile financiare cuvenite din hotărârile de instanţă.

Despre ce este vorba? Pe scurt, Lice­ul „Simion Mehedinţi” din Galaţi este or­ganizat pe două componente: şcoa­la de masă şi şcoala specială. Potrivit legislaţiei în vigoare, învăţământul spe­cial este finanţat de la bugetul Con si­liu lui Judeţului Galaţi, în vreme ce învă­ţă mântul de masă primeşte bani de la Consiliul local Galaţi. Prin anul 2006, odată cu apariţia unei legi care spunea că aceste componente nu mai pot fi finanţate împreună, inspectoratul Şcolar a găsit o soluţie de compromis şi a mutat “scriptic” învăţământul de masă la Cen­trul Financiar la care este arondat Cole­giul Naţional „Al. i. Cuza”.

la sfârşitul anului trecut, inspectora­tul Şcolar Galaţi a vrut să renunţe defini­tiv la soluţia de compromis şi a înfiinţat şcoala de masă “Sfântul ioan” care a fost arondată liceului Tehnologic “An­ghel Saligny”.

Până aici, toate bune şi frumoase, am putea spune chiar şi legale. Numai

că cei aproape 30 de salariaţi de la nou­înfiinţata structură s­au trezit, la sfârşitul anului trecut, că nu li se plătesc dreptu­rile cuvenite de pe urma hotărârilor de instanţă, câştigate de SiP Galaţi pe vre­mea când erau înregimentaţi la liceul Tehnologic “Simion Mehedinţi”.

“Cei de la «Anghel Saligny» i­au pre­luat cu salariile, dar nu le­au preluat şi plata hotărârilor de instanţă, care sunt câştigate pe «Simion Mehedinţi». Cul­mea este că aceşti oameni s­au trezit că nici la salariile din martie nu le­au fost plătite drepturile cuvenite prin hotărârile de instanţă, ceea ce nu este normal. Am luat legătura cu inspectoratul Şcolar pentru a încerca rezolvarea cât mai rapidă a problemei, pentru că riscăm să ajungem în luna iunie şi oamenii să nu­şi primească din nou aceste drepturi. Şi nu vorbim de sume mici, ci de sume mari, de la câteva zeci de lei până la câteva mii de lei”, spune preşedintele Sindicatu­lui Învăţământului Preuniversitar, lidia Antoniu.

liderul SiP crede că atunci când au luat decizia de transfer a perso nalului de Colegiul „Al.i. Cuza” la liceul Tehno­logic „Anghel Saligny”, consilierii locali ar fi trebuit să prevadă că transferul se face inclusiv cu plata sumelor rezultate din hotărârile de instanţă.

“Din punctul nostru de vedere re­zolvarea este foarte simplă pe cale administrativă”, a explicat lidia Anto­niu.

inspectorul şcolar general laura Marin spune că poate rezolva această problemă pe cale administrativă, dar că încă nu a descoperit calea legală!

“Noi am aflat de acest lucru abia la începutul lunii martie şi nu am mai avut ce face pentru ca oamenii să­şi primească drepturile în luna martie. Acum, ne gân­dim să găsim o soluţie, dar încă nu am reuşit s­o găsim. Oricum, oamenii trebuie să stea liniştiţi: îşi vor primi drepturile. Este posibil să rezolvăm problema până luni (n.r. – 7 aprilie) şi atunci vom putea plăti şi restanţele. Dacă nu, cel mai probabil banii vor fi plătiţi în luna iunie. Ştiu că ei ar avea nevoie acum de aceşti bani, dar nu avem ce face, am aflat târziu şi ne chinuim să rezolvăm problema”, spune Laura Marin.

Pe de altă parte, şefa inspectora­tului Şcolar crede că şi sindicatul are la îndemână o soluţie: să meargă în instanţă cu o acţiune în constatare. “Se duc cu documente la instanţă şi le arată judecătorilor că aceşti salariaţi au fost preluaţi de o altă instituţie şcolară, iar în felul acesta liceul «Saligny» are la îndemână cadrul legal pentru a le plăti oamenilor banii. Este un simplu act, este o chestie formală, nu se per­cepe taxă de timbru, ori, la câte pro­cese intentează sindicatul, ar fi floare la ureche”, mai spune laura Marin.

Chiar dacă această soluţie nu este foarte costisitoare, ea ar putea fi însă de durată, deoarece tribunalele sunt supra­aglomerate, iar un proces, fie el şi o acţiune în constatare poate dura de la câteva luni la peste un an de zile. Acest lucru ar fi din nou în defavoarea oamenilor din unitate.

„Pe de altă parte, sindicatul nu are nici o vină că inspectoratul Şcolar i­a tri­mis pe cei de la învăţământul de masă la «Anghel Saligny». Sunt de acord că s­a urmărit respectarea legalităţii, este şi dezideratul nostru, acela de a obli­ga prin orice măsură la respectarea legalităţii, dar trebuia puţin mai multă atenţie la acel transfer. Acele hotărâri de instanţă trebuia luate în calcul”, a concluzionat lidia Antoniu. lll

Bogdan nistor

TrANSFEr CU CâNTEC PENtru AProAPE 30 DE SAlAriAţi DE lA liCEUl TEHNOlOGiC

„SiMiON MEHEDiNţi“ DiN GAlAţi

5

aprilie 2014

a n a l i z Ã

tuDor sPiriDoN secretar GeNeral F.s.E.”sPirU HarEt”

„Profesorii britanici au realizat o listă a celor mai importante concluzii după publicarea rezultatelor la testele PiSA, prin care au trecut în 2012 sute de mii de elevi de 15­16 ani din 65 de state ale lumii, relatează The Guardian. După trei ani de la ultimele teste PISA, românia este din nou la coada clasamentului, pe locul 45 din 65, după rezultatele elevilor de 15 ani la matematică, citit şi ştiinţe, în urcare cu patru locuri şi depăşind Bul­garia. la matematică, peste 40% s­au dovedit a fi elevi slabi şi doar 3,2% de top. Despre cât de important este echili­brul între susţinerea elitelor şi ridicarea nivelului celor slabi au discutat profesori şi experţi la Adevărul live”.

1. „o educaţie de calitate înseamnă mai mult decât bani”

„Ceea ce contează este modul în care sunt alocate resursele şi asta o arată chiar faptul că elevii britanici nu au fost în top 20, în condiţiile în care Regatul Unit are printre cele mai mari investiţii în educaţie dintre statele mem-bre ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), susţin specialiştii britanici într-o analiză publi-cată pe The Guardian, pe baza rezulta-telor la testele PISA 2012”.

Categoric. Aici este posibil ca per­fidul Albion să­ºi fi tras singur þeapă, di­recþionând banii către alte categorii de cheltuieli, neînþelegând că esenþa finanþării trebuie să se regăsească în sa­tisfacerea, cu prioritate, a celor ne ce­sare unei învăþări temeinice, a unui pro­ces didactic eficient, deºi alocă sume ce reprezintă mult mai mult decât 6% din PiB­ul nostru. Cu alte cuvinte, îna inte de orice, profesori bine selecþionaþi, pre­gătiþi ºi plătiþi, apoi mijloace de învăþă­mânt care să permită utilizarea tuturor sau a cât mai multor metode de învăþă­mânt ºi instruire, care să facă posibilă valorizarea cumulativă a tuturor principi­ilor didactice, spre satisfacerea cerinþei esenþiale a educaþiei: „înarmarea” ab­solventului cu cele 8(opt) competenþe

europene de bază pentru cucerirea pieþei interne ºi internaþionale a muncii. Asta pe de o parte. Pe de altă parte, politici de stimulare a elevului să înveþe ºi a părinþilor să­l supravegheze.

Ce se întâmplă la noi cu banii pentru educaþie? Deschiderea oricărei discuþii pe această temă poate fi considerată „ab initio” superfluă, deºi suscită multe interese.

2. „dintre statele bogate, cele care îşi plătesc mai bine profesorii tind să aibă performanţe mai bune”

„ţările cu cele mai bune rezultate la PiSA sunt şi cele care plătesc salarii mai mari dascălilor, raportat la PiB­ul pe cap de locuitor. Deşi acest aspect nu este suficient, rapoartele PiSA arată că „salariile mai mari pot ajuta sistemele de învăţământ în atragerea celor mai buni profesori”.

No comment, faþă de ruºinea, bat­jocura ºi umilinþa din românia.

3. „o şcoală sigură şi cu reputaţie bună este mai importantă pentru părinţi decât rezultatele elevilor la examene”

„În majoritatea ţărilor OCDE, părinţii au spus că li se pare mai importantă re­

pu taţia şi siguranţa dintr­o şcoală decât rezultatele academice foarte bune pe care le pot obţine elevii la şcoală”.

Aici cred că este vorba despre ac­tul de educaþie vs. instrucþie, care de­rivă din nivelul de trai foarte ridicat al acestor þări, cât ºi din tendinþele elitiste. De asemenea, textul priveºte ºi modul în care se realizează securizarea elevilor în incintele ºcolii, moralitatea ºi seriozita­tea corpului profesoral, dar ºi siguranþa că acea ºcoală „îºi face treaba”, adică realizează, înainte de orice, un proces edu cativ în consonanþă cu cerinþele, cu tumele ºi standardele respectivelor gru puri, comunităþi, ce prevalează asu­pra unui proces de instrucþie la nivel foarte ridicat.

4. „o mai mare putere de decizie a profesorilor poate genera performanţă”

„Sistemele care permit şcolilor să decidă, împreună cu profesorii, politi-cile de evaluare a elevilor, cursurile ce pot fi urmate şi conţinutul acestora, dar şi manualele folosite la aceste cursuri reuşesc să atragă un număr mai mare de elevi la şcoală şi o participare mai largă. O astfel de autonomie pare să funcţioneze însă acolo unde există un sistem de responsabilizare, dar şi dacă

CâTEVA COMENTArii lA CElE „10 CONClUzii PENTrU DASCăli DUPă rEzUlTATElE DE lA TESTElE PiSA 2012”

„EstE nEvoiE dE ProFEsori dE calitatE, PrEgătiţi continUU şi BinE Plătiţi PEntrU a avEa ElEvi BUni”

6

www.scoalaromaneasca.ro

a n a l i z Ã

există o colaborare bună între profesori şi director. Nu s-a găsit însă o legătură între performanţa şcolară şi transfera-rea managementului fondurilor direct către şcoli, mai spun specialiştii brita-nici”.

Aici conservatorismul britanic este pregnant. Ei renunþă foarte greu la ce au acumulat ca „bun” până la un moment dat ºi nu fac înlocuirile decât atunci când au certitudinea că noul este mai valoros decât tradiþionalul. Afirmaþia din cuprinsul concluziei nr. 4 pare să fie adevărată dacă o rapor­tăm la concluzia nr.2, nr. 8 ºi nr. 9. Eu nu cred că la ei politizarea nu există. Ulti­ma frază din enunþul concluziei parcă îmi ºopteºte ceva tainic. Probabil că nu au corelat aceasta cu enunþul con­cluziei nr. 1. la noi, evaluările de tip na þio nal, dar ºi intern ar fi ceva, ca ºi manualele, dacă s­ar schimba pe ici, pe colo autonomia. Despre programe­le ºcolare, de asemenea. Ce facem, însă cu profesorii? „Cod etic”, stâlpul infamiei, mizerie materială. Nimic din toate acestea nu se poate constitui, niciodată, în sistem de responsabilizare, decât în măsura în care acesta vizează respectul de sine al fiecărui profesor în parte, iar relaþia profesor – director se transformă uneori, în relaþie de parte­neriat politic.

5. „sistemele de educaţie care separă elevii nu generează rezultatele mai bune”

„Şcolile care se adresează nevoilor diferite ale elevilor, separându­i între diferite instituţii, niveluri de cunoştinţe sau clase nu au reuşit să aibă rezultatele mai bune, pentru că în cazul acestor tineri influenţa statutului lor socio­eco­no mic asupra performanţei şcolare este mult mai puternică şi ei tind să fie mai puţin motivaţi”.

No comment! Segregaþia, out, dar nu în detrimentul unui proces de se­lecþie autentic, condus ºtiinþific, raþional ºi în folos general: elev, familie, societa­te.

6. „relaţia profesor-elev este esenţială”

„Aici s-au înregistrat progrese între 2003 şi 2012 în mai toate ţările, mai pu-ţin în Tunisia, susţin profesorii britanici. Rezultatele PISA arată că, printre elevii cu aceleaşi performanţe şi un statut so-

cio-economic similar, cei care învaţă în şcoli unde se pune accent pe relaţia dintre profesor şi elev au un sentiment de apartenenţă mai puternic şi o mai bună motivaţie interioară de a învăţa”.

Ce este aceea relaþia profesor­elev? relaþia bazată pe demnita te, respect ºi încredere reciprocă, care se construieº­te printr­o tratare ne diferenþiată (care să nu þină cont de sim patii, situaþia pă-rinþilor, rudelor, sau apro piaþi cu funcþii) a elevilor, notare obiec tivă, rezolva­rea morală, justă, a situa þiilor de criză, º.a.m.d. De aici ºi sentimentul de apar­tenenþă sau coeziune, cât ºi motivaþia de a învăþa. În această construcþie, părinþii, deºi aparent neimplicaþi, pot avea un rol fundamental.

7. „directorii de şcoli au impresia că profesorii sunt entuziaşti”

„91% dintre elevii care au dat tes­tele PiSA la nivel mondial merg la şcoli ai căror directori consideră că moralul profesorilor este ridicat, în timp ce 94% dintre elevi merg la şcoli ai căror direc­tori cred că dascălii muncesc cu entu­ziasm”.

Profesori entuziaºti? No comment! În fapt, chiar titlul vorbeºte despre o im­presie.

8. „Excelenţa în predare este vitală”

„ţările care au arătat că şi­au îmbunătăţit performanţele la testele PiSA (cum ar fi Estonia, Polonia, Brazilia, Columbia, Japonia şi israel) au creat politici menite să ridice calitatea corpului profesoral. Adică au înăsprit

condiţiile de acces în rândul dascălilor, stimulente pentru studenţii de top care aleg să predea, salarii mărite, dar şi stimulente pentru a­i determina pe cei aflaţi la catedră să participe la cursuri de formare profesională, la traininguri pentru profesori”.

No comment! Ce reprezintă exce­len þa? Profesor foarte bine pregătit, cu vocaþie profesională sau har dum­nezeiesc, cunoscute ºi sub denumirea de talent, cu care, de regulă, omul se naºte, care să aibă la dispoziþie mijloa­ce de învăþământ, ce pot permite va­lorificarea experienþei ºi ºtiinþei profesiei sale, copii cointeresaþi în învăþare, pă­rinþi cu grija copiilor lor, dar ºi o retribu­ire com pa rabilă cu rezultatul muncii sale, de ter minantă pentru o acþiune didactică consistentă. Alt comentariu pe această temă nu cunosc. Câþi bani s­au investit pentru pregătirea continuă a profesorilor noºtri, sau pentru selecþia ºi pregătirea iniþială a celor ce vor să devină educatori? Sau pentru pregă­tirea continuă a celor existenþi? Căci despre motivare nu putem vorbi din cauze de subfinanþare ºi sărăcie. Exce­lenþa în predare, însă, nu vizează numai calitatea profesorului, ci ºi multe altele necesare acestuia în procesul pe care îl gestionează, inclusiv atitudinea ºi par­ticiparea familiei ºi elevului la propria­i pregătire.

9. „din ce în ce mai multe şcoli pun accent pe analiza performanţei lor”. „Procentul elevilor testaţi la Pisa care provin din şcoli ce utilizează statistici de evaluare a progreselor pentru a se compara cu alte şcoli a crescut de la 40%, în 2003, la 52%, în 2012. cele mai

aprilie 2014

7a n a l i z Ã

mari creşteri au fost în Brazilia, danemarca, irlanda, luxembourg şi Portugalia şi a scăzut doar în Finlanda”.

Normal. De aici renume (notorieta­te), imagine (percepþie publică), salari­zare diferenþiată reală (după canti ta te, calitate ºi rezultate), avansare în cari­eră, poziþionare socială, etc., pe baza rezultatelor reale obþinute în meseria sa de către fi ecare profesor, iar urma­re/consecinþă a acestora, construcþia ºcolii la care fac referire concluziile nr.3,4,6, 8. Acest efect începe să devi­nă pregnant ºi în educaþia româneas­că, dar este, încă, bazat pe „volunta­riatul de grotă” ºi infl uenþe colaterale.

10. „directorii de şcoli nu consideră că au probleme la clasă cu intimidările şi hărţuirea între elevi”

„Peste 89% dintre elevi învaţă în şcoli unde directorii susţin că procesul de învăţare nu este deloc sau este pu-ţin afectat de elevii care îi intimidează sau îi hărţuiesc pe colegii lor. Procen-tul este de 95% şi peste în ţări precum România, Muntenegru, Indonezia, Al-bania, Slovacia, Letonia, Regatul Unit, Spania, Japonia, Singapore, Lituania şi Islanda. Însă, peste 20% dintre elevii din Kazakhstan, Shanghai-China, Finlanda, Columbia, Olanda, Brazilia, Coreea şi Tunisia merg la şcoli unde astfel de fe-nomene sunt larg răspândite”.

Aici este vorba, probabil, despre separaþia clară a relaþiilor interperso­

nale ale elevilor în raport cu cele insti­tuþionale, dintre elevi ºi ºcoală. Elevii se hărþuiesc între ei, ca orice copii, profe­sorii ºi ºcoala, ca instituþie, fi ind undeva, în alt plan. Ce este la noi cunoaºtem? ºi dacă răspunsul este DA, ce facem?

Considerente personale

Educarea, instruirea, evaluarea, ca procese didactice, sunt posibil de realizat la standarde calitative satisfă­cătoare atunci când sistemul educaþi­onal pune la îndemâna profesorului toate mijloacele de învăþământ ce fac posibilă aplicarea oricăror metode de învaþare si instruire a elevilor, adaptate la caracteristicile individuale ale aces­tora, astfel încât, principiile didactice, să se regăsească în opera didactică a profesorului, principii în afara cărora nu poate exista educaþie.

Trebuie arătat că în didactica mo­dernă se impune tot mai mult curentul de opinie conform căruia ieºirea din analfabetism înseamnă atât însuºirea ºi cunoaºterea informaþiei, dar, mai pre­sus de toate, înseamnă, înþelegerea ei, iar pe această bază, fundamentarea principiului „a ºti, a face, a fi ”, princi­piu hotărâtor în inserþia şi poziþionarea socială a individului, în temeiul căruia este posibilă recunoaºterea locului si rolului fi ecăruia, de către ceilalţi mem­bri ai societăþii. El reprezintă, în fapt, ex­presia calitativă a triadei educaţiona­le „cunoştinþe, deprinderi, priceperi”, obiectivul esenþial al oricărui act de instruire.

Această recunoaştere, pe aceste baze, a locului şi rolului, pe care fi eca­re ºi l­a câºtigat ºi îl ocupă de drept în societate, reprezintă, în fapt, conside­rentul esenþial ce stă la temelia con­ceptului de „pace socială”, singurul ce poate contribui la funcþionarea nor­mală, fl uentă şi efi cientă a societăþii şi democraþiei.

Din punct de vedere economic, or­ganisme internaþionale prestigioase au dat publicitătii estimările lor, conform cărora, anual se pierd zeci de mii de miliarde de euro din cauza pierderilor de materie cenuºie generate de aban­donul ºcolar, de marginalizarea socială sau de nefi nanþarea corespunzătoare a sistemelor educaþionale.

recomandările U.N.E.S.C.O.­ O.i.M. cu privire la Statutul profesorilor arată că educaþia este un factor de progres şi civilizaþie şi recomandă fi nanþarea corespunzătoare a sistemelor educaþi­onale, pentru a se încerca scoaterea naþiunilor din starea de criză, sărăcie si subdezvoltare.

Concluziile date publicităþii în urma testelor PiSA ­2012, pot reprezenta, ºi ele, tot atâtea teme de analiză comparată, care ar putea sa ne fi e de mare folos în racordarea sistemului educaþional ro­mânesc la performanþa internaþională.

Bibliografi e: adevărul.ro „10 concluzii pentru dascăli după rezultatele de la testele Pisa 2012”6 decembrie 2013, 21:49 de oana craciun adev.ro/mxei7r” lll

8

www.scoalaromaneasca.ro

ac t ua l i tat e

ÎN UrMA SOliCiTărilOr FSE „SPirU HArET“,

MEn a dEBlocat câMPUl dE Plată al sEntinÞElor jUdEcătorEşti din EdUsal

Stimaţi colegi,i. În urma sesizărilor organizaţiilor afili­

ate F.S.E. „Spiru Haret” din judeţele Satu­Mare, Alba, Argeş, Timiş etc. referitoare la faptul că în programul EDUSAl câm­pul de plată al sentinţelor judecătoreşti este blocat, federaţia noastră s­a ad­resat ministrului Educaţiei, solicitând, în regim de urgenţă, deblocarea pro­gramului.

În urma demersului F.S.E. „Spiru Ha­ret”, în cadrul videoconferinţei MEN ce a avut loc azi, 4 aprilie 2014, ministrul Educaţiei a comunicat ur mă toa rele:

1. În privinţa deblocării câmpului de plată al sentinţelor din EDUSAl în luna aprilie (pentru plăţile aferente lu­nii martie), în condiţiile în care există sume repartizate în trimestrul ii, minis­trul Educaţiei ne­a asigurat că pro­gramul de salarizare va permite plata integrală a primei tranşe aferente anu­lui 2014 din sumele stabilite prin sentinţe judecătoreşti. În măsura în care fon­durile alocate pentru anul 2014 sunt insuficiente, ministrul remus Pricopie a garantat că se va opera rectificarea bugetului, astfel încât să se asigure su­mele necesare acoperirii integrale a tuturor tranşelor din acest an.

2. referitor la impozitarea sumelor stabilite prin hotărâri judecătoreşti reprezentând DOBâNzi la diferenţele salariale cuvenite conform legii nr. 221/2008, MEN va solicita clarificări de la Ministerul Finanţelor Publice.

3. MEN va face demersuri la nive­lul administraţiei publice locale pen­tru a asigura decontarea integrală a cheltuielilor de navetă a personalului didactic şi didactic auxiliar prin apli­carea coroborată (nu alternativă) a dispoziţiilor art. 105 (2) lit. f) din legea nr. 1/2011 a educaţiei naţionale şi a no­tei nr. 3 din anexa 4, precum şi a notei nr. 5 din anexa 5 din legea nr. 356/2013 a bugetului de stat pentru anul 2014.

ii. De asemenea, vă aducem la cunoştinţă faptul că vineri, 28.03.2014, la Universitatea Politehnică din Bu cu­reşti, a avut loc o întrunire a repre zen­tan ţilor federaţiilor sindicale reprezen­tative din educaţie, respectiv F.S.E. „SPirU HArET”, F.S.l.i., F.N.S. „AlMA MA TEr”, pe tema salarizării personalu­lui nedidactic. la întâlnire au mai par­ticipat doamna Ecaterina Andronescu

şi domnul liviu Marian Pop, senatori P.S.D.

După discuţii, s­a ajuns la concluzia – expusă repetat de F.S.E. „SPirU HArET” – că problema ar putea fi soluţionată prin reglementarea personalului nedi­dactic în legea nr. 1/2011 a educaţiei naţionale, ca personal didactic auxi­liar. S­a acreditat ideea că această

modificare, la care cei doi parlamen­tari s­au angajat, ar reprezenta va rian­ta optimă.

În acest sens, se va încerca rea­lizarea unei întâlniri între Premierul româniei, domnul Victor Ponta şi minis­trul Educaţiei Naţionale, domnul remus Pricopie, pe de o parte, şi reprezentanţi ai federaţiilor sindicale reprezentative din educaţie, pe de altă parte.

Tot în cursul zilei de vineri, 28.03.2014, la solicitarea expresă a domnului vice­preşedinte Florin Dobrescu, F.S.E. „SPi­rU HArET” a înregistrat la MEN o adresă prin care a cerut intervenţia urgentă a ministrului Educaţiei pentru rezolva­rea problemei birocratizării excesive a activităţii din cadrul liceelor tehno­logice şi nu numai, ca urmare a unor

aprilie 2014

9ac t ua l i tat e

dispoziţii ale ArACiP. iii. În data de 18.03.2014, s­a trimis

către MEN o adresă comună a F.S.E. „SPirU HArET” şi F.S.l.i., prin care se so­licita convocarea Comisiei paritare de la nivelul MEN pe următoarele teme:

1. adoptarea hotărârii privind orga­nizarea şi funcţionarea comisiilor pari­tare de la nivelul unităţilor şi instituţiilor prevăzute în anexa nr. 4 la CCMUNSAiP care nu au încheiat contracte colec­tive de muncă;

2. adoptarea proiectului regula­mentului de organizare şi funcţionare a comisiei paritare de la nivelul Ministeru­lui Educaţiei Naţionale;

3. elaborarea proiectului regula­mentului nomenclatorului privind bolile profesionale din învăţământul preuni­versitar şi a incompatibilităţilor de ordin medical cu funcţia didactică, în con­formitate cu dispoziţiile art. 53 din CC­MuNSAIP.

4. aprobarea regulamentului pri­vind locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporuri­lor pentru condiţii de muncă, precum şi condiţiile de acordare a acestora, prevăzut la art. 33 alin. (5) din CCMUN­SAiP;

5. constituirea comisiilor de lucru pe salarizare, pe debirocratizare, pe regulamentul privind organizarea şi funcţionarea unităţilor de învăţământ preuniversitar şi pe regulamentul pri­vind organizarea şi funcţionarea con­siliului de administraţie din unităţile de învăţământ preuniversitar şi stabilirea calendarului de lucru al acestora;

6. emiterea unei hotărâri privind ocuparea prin concurs a posturilor di­dactice auxiliare şi nedidactice din învăţământul preuniversitar;

7. aprobarea metodologiei privind transferul personalului didactic auxiliar şi nedidactic, prevăzut de art. 31 din OUG nr. 103/2013;

8. executarea sentinţelor judecă to­reşti şi adoptarea unei machete de cal­cul a sumelor acordate prin acestea;

9. decontarea navetei personalului din învăţământ;

10. diverse.Totodată solicităm, în continuare,

informaţii în legătură cu diminuarea drep tu rilor salariale ale directorilor pen­tru orele efectuate la plata cu ora.

cU dEosEBită stiMă,PrEşEdintE

Prof. Marius oviDiu Nistor

inForMarE FsE „sPirU HarEt“DECiziA CUrţii CONSTiTUţiONAlE

Nr.106/2014Stimaţi colegi,

Având în vedere că Decizia Curţii Constituţionale nr. 106/2014, prin care art. 253 (1) din legea Educaţiei Naţionale a fost declarat neconstituţional, a fost publicată în Monitorul Oficial al româniei, Federaţia Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret“ a demarat discuţiile cu reprezentanţii Ministerului Educaţiei Naţio­nale pentru a găsi soluţiile necesare astfel încât să nu apară probleme la mo­bilitatea personalului didactic.

FSE „Spiru Haret“ a solicitat deja MEN iniţierea unei ordonanţe de urgenţă care să reglementeze cadrul legal în care se va face anul acesta mobili­tatea de personal, în condiţiile publicării în Monitorul Oficial a Deciziei Curţii Constituţionale nr.106/2014.

Menţionăm că în Decizia Curţii Constituţionale se prevede că „normele de lege criticate de Avocatul Poporului sunt discriminatorii, întrucât permit recunoaşterea calităţii de titular în învăţământul preuniversitar într­o altă mo­dalitate decât concursul, la care sunt obligate să se supună toate celelalte persoane care vor să acceadă la posturile didactice ca titulari. De asemenea, noţiunea de „viabilitate a postului/catedrei“, utilizată în textul de lege criticat, are un caracter vădit imprecis, în timp ce instituirea condiţiei acordului con­siliului de administraţie al şcolii deschide calea arbitrarului şi subiectivismului în domeniu. În consecinţă, prin reglementarea confuză, se creează dificultăţi în planul interpretării şi aplicării.

Faţă de cele expuse, Curtea constată că dispoziţiile art. 253 alin. (1) lit. a) şi b) din legea nr. 1/2011 sunt neconstituţionale, încălcând prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie.“

PrEşEdintEMarius oviDiu Nistor

UltiMa oră:Guvernul României a aprobat, miercuri, 9 aprilie, în ªedinţa de Guvern,

OUG care modifică art. 253 al Legii nr. 1/2011, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 106/2014, publicată în MO nr.238/03.04.2014. Prin OUG s-au adus clarificări în ceea ce priveşte situaţia cadrelor didactice titularizabile. „Articolul precizează că toate cadre didactice, promovate cu minimum 7 la concursurile de titularizare din învăţământul preuniversitar în ultimii 6 ani şi care sunt angajate deja pe baza contractului individual de muncă pe perioadă determinată, pot fi repartizate pe perioadă nedeterminată în unităţile de învăţământ unde predau. Decizia se ia în urma şedinţei publice a inspectora-tului şcolar judeţean şi numai dacă postul didactic/catedra sunt vacante şi au viabilitate“, se arată în comunicatul MEN.

10

www.scoalaromaneasca.ro

c u r i e r j u r i d i c

ordin nr. 5559 din 22 noiembrie 2013 privind regimul manualelor şcolare în învăţământul preuniversitar.

ordin nr. 129 din 13 martie 2014 pentru aprobarea

bugetelor de venituri şi cheltuieli pe anul 2014 ale institu­telor de cercetare­dezvoltare din coordonarea Ministeru­lui Educaţiei Naţionale.

ACTElE EDUCAţiEi PUBliCATE ÎN MONiTOrUl OFiCiAl Al rOMâNiEi ÎN lUNilE MArTiE ­ APriliE 2014

PaGiNi realizate DetEodora Banaªªi ioaNa voicu,coNsilieri juriDiciFsE sPirU HarEt

În ultima perioadă, am primit la fe­deraţie tot mai multe sesizări referitoare la executarea incorectă a hotă râ rilor judecătoreşti din anul 2012, privind acordarea de diferenţe salariale pen­tru membrii noştri de sindicat. Mai ex­act, colegii noştri au sesizat faptul că nu s­a făcut nici o plată în anul 2012, di fe­renţele fiind achitate abia din anul 2013 – 5%, iar în anul 2014 se plăteşte doar 10% din valoarea titlului executoriu.

o asemenea modalitate este inco­rec tă, astfel cum vom demonstra în cele ce urmează:

În opinia noastră, executarea sen­tin ţelor judecătoreşti pronunţate în anul 2012 intră sub incidenţa dispoziţiilor

art. 14 din Ordonanţa Guvernului nr. 17/2012 privind reglementarea unor măsuri fiscal­bugetare, cu modificările ulterioare, potrivit cărora:

„Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe [respectiv data de 27 august 2012, la 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial, conform art. 12 alin. (1) din legea nr. 24/2000, re publicată – n.a.], plata neefectuată a sumelor stabilite prin hotărâri jude­că t oreşti reprezentând drepturi de na tură salarială, stabilite în favoarea per sonalului din sectorul bugetar, de­venite executorii în perioada 1 ianua­rie­31 decembrie 2012, se va realiza în aceleaşi condiţii cu cele prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernu­lui nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii, având ca obiect acordarea de drepturi salari­a le personalului din sectorul bugetar, apro bată cu modificări prin legea nr.

230/2011, ale cărei dispoziţii se aplică în mod corespunzător.

(2) Plata sumelor prevăzute la alin. (1) se va efectua din sumele aprobate la titlul „Cheltuieli de personal”.

Cu alte cuvinte, sumele de na tu­ră salarială dispuse prin hotărâri ju­de cătoreşti în favoarea personalului bu getar în anul 2012, care nu au fost achi tate până la data de 27 august 2012, se vor plăti astfel:

1. în anul 2012 – 5% din valoarea ti­tlului executoriu;

2. în anul 2013 – 10% din valoarea ti­tlului executoriu;

3. în anul 2014 – 25% din valoarea ti­tlului executoriu;

4. în anul 2015 – 25% din valoarea ti­tlului executoriu;

5. în anul 2016 – 35% din valoarea ti­tlului executoriu.

Din cele de mai sus, rezultă, fără putinţă de tăgadă, că din sumele dis­

DesPre eXecutarea sEntinţElor jUdEcătorEşti

11

aprilie 2014

c u r i e r j u r i d i c

ordin nr. 3039 din 28 ianuarie 2014 privind aprobarea regulamentului de organizare şi funcţionare şi a organi­gramei Bibliotecii Centrale Universitare „Carol i“.

ordin nr. 3152 din 24 februarie 2014 privind aprobarea planurilor­cadru de învăţământ pentru învăţământul profe­sional de stat cu durata de 3 ani, clasele a iX­a, a X­a şi a Xi­a

ProcEdUră sPEciFică din 25 martie 2014 de evaluare externă periodică a domeniilor de studii universitare de master acreditate.

ordin nr. 146 din 25 martie 2014 privind aprobarea Pro­cedurii specifice de evaluare externă periodică a domeni­ilor de studii universitare de master acreditate. lll

puse prin sentinţele civile pronunţate de tribunale în anul 2012 trebuia plătită o primă tranşă de 5% în anul 2012, a doua tranşă de 10% trebuia plătită în anul 2013, iar a treia tranşă trebuie plătită în 2014. Faptul că prima tranşă din valoarea titlului executoriu, aferentă anului 2012, nu a fost plătită, nu poate fi imputat membrilor de sindicat bene­ficiari ai sentinţei, ci pasivităţii pârâ­ ţilor, care nu au făcut în termen calcule­le. În condiţiile în care sentinţa men­ţionată este executorie de drept, ne­plata primei tranşe de 5% se datorează pârâţilor.

În consecinţă, în măsura în care tranşa de 5% nu a fost plătită în anul 2012, în anul 2013 trebuia plătită suma reprezentând 15% din valoarea titlului.

Dacă nici acest lucru nu s­a întâm­plat, diferenţa trebuie achitată în anul 2014, astfel încât, la sfârşitul anului 2014, să fie achitat 40% din valoarea titlului executoriu.

Este de observat şi faptul că, atât le­gea bugetului de stat pe anul 2014 nr. 356/2013, cât şi legea bugetului de stat pe anul 2013 nr. 5/2013 – la art. 5 alin. (1) lit. i) şi alin. (3) lit. b), coroborate cu alin. (7) – fac trimitere expresă, în ma­teria eşalonării executării sentinţelor ju­de cătoreşti, inclusiv la O.G. nr. 17/2012.

În materia executării sentinţelor ju de­cătoreşti trebuie avut în vedere şi fap tul că art. 287 alin. (1) din Noul Cod Pe nal prevede: „Nerespectarea unei ho tărâri judecătoreşti săvârşită prin: (...) e) neex­ecutarea hotărârii judecătoreşti privind plata salariilor în termen de 15 zile de la data cererii de executare adre sate an­gajatorului de către partea interesată; (...) se pedepseşte cu în chi soare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă”.

De asemenea, în ceea ce priveşte obligativitatea unităţilor de învăţământ de a calcula sumele necesare punerii în executare a sentinţelor judecătoreşti sunt incidente şi dispoziţiile Contractu­lui Colectiv de Muncă Unic la Nivelul Sectorului de Activitate Învăţământ Preuniversitar, înregistrat la Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale cu nr. 59276/02.11.2012, respectiv:

Art. 36 alin. (4) „În fila de buget a fiecărei unităţi/instituţii prevăzute în Anexa nr. 4 se vor evidenţia sumele necesare plăţii drepturilor băneşti care se cuvin personalului acesteia. Unităţile/instituţiile prevăzute în Anexa nr. 4 sunt obligate să calculeze şi să transmită ordonatorilor principali de credite şi in­spectoratelor şcolare sumele necesare pentru plata drepturilor salariale stabi­lite prin hotărâri judecătoreşti definitive, potrivit legii.”

Art. 39 alin. (4) „Persoanele care se fac vinovate de întârzierea plăţii drep­turilor băneşti cu mai mult de 3 zile

lucrătoare, precum şi cele care re fuză să calculeze sumele stabilite prin ho­tărâri judecătoreşti definitive, răs pund disciplinar potrivit legislaţiei în vigoare.”

Dispoziţiile CCMUNSAiP citate sunt OBliGATOrii în întregul sector de ac­tivitate învăţământ preuniversitar, po­trivit art. 133 alin. (1) lit. c) şi art. 148 din aceeaşi lege a dialogului social şi art. 14 din contract, dar şi în raport de art. 41 alin. (5) din Constituţie, iar neexecuta­rea lor atrage răspunderea persoanelor care se fac vinovate de aceasta, astfel cum se prevede expres la art. 14 alin. (2) din CCMuNSAIP. lll

12

www.scoalaromaneasca.ro

o p i n i i

Prof. cezar vasilescu Botoşani

De multă vreme a fost clarificată funcţia formativă a lecţiei, statuându­se ştinţific că între latura instructivă şi cea edu cativă a lecţiei există o legătură mult mai profundă decât se credea, că orice lecţie­oricât de improprii s­ar pă rea intruziile educative ­ poate primi şi o altă încărcătură decât cea strict in for mativă. Foarte important este ca lec ţia să declanşeze toate tipurile şi me ca nismele gândirii, să transforme pe elev într­un participant activ la propria lui formare.

Vorbind de schimbrile indiscutabi­le în bine pe care le­a adus cu sine în via ţa omului modern noua tehnică vi­deo (videocasetele şi videocame re le, Cd­urile şi DVD­urile, televizorul şi in ter­netul), nu trebuie omis pericolul care ne paşte. Video­tehnica de azi poa te

fi un extrem de virulent mijloc de polu­are morală, de propagare în pro por ţii de neînchipuit a agresivităţii şi obs ce ni­tăţii, cu toate repercursiunile, în cel mai înalt grad nefaste, ce pot decurge de aici, în special pentru tineret. O pon­dere însemnată o ocupă filmele de groază(„horror“) şi cele obscene, so co­tite „distractive“, filmele erotice, filmele cu scene înspăimântătoare, cu cranii uma ne care explodează, trunchiuri de­ca pitate şi mâini sfârtecate, cu asasini psi ho paţi, monştri de tot soiul, păsări şi in sec te gigantice etc.

Computerul operează cu sisteme binare, în timp ce omul este o fiinţă ter­na ră. A computeriza total activitatea in te lectuală înseamnă a anula a treia di mensiune umană, a accentua pro­ce sul de robotizare a omului, a crea acea generaţie de „xerox“ sau „chew­ing gum“ de care se tem pentru viitor pe dagogii.

Privind pericolul simulării, subscriem la nişte opinii:

• Corectarea tezelor de către alţi profesori decât cei de la clasă, într­o altă unitate şcolară;

• luarea unor măsuri riguroase în ca zul unităţilor cu un procent foarte mic de promovare (asistenţe la clasă, con sultarea unor documente şcolare, ches tionare cu elevii, cu părinţii referi­toare la respectarea orarului de pre gă­tire suplimentară a elevilor privind pre­zenţa acestora la astfel de ore);

• Stimularea cadrelor didactice;• Stabilirea unui program de lucru

di fe renţiat cu elevii;• Alegerea unui moment oportun

simulării ( proba să fie dată dimineaţa, când randamentul este în creştere, nu la orele amiezii când curba biologică este în scădere).

Dacă şi în acest an la examenul de Ba calaureat vor fi aceleaşi rezultate proas te ca în anii precedenţi, liceele teh­nologice vor deveni şcoli profesionale.

Există pericolul iminent al sclerozării minţii omeneşti prin utilizarea în exces a calculatorului. literatura de anticipaţie abundă în scenarii în care locul profe­sorului este luat de calculator. Calcu­la torul nu poate înlocui profesorul. Îi lip seşte afectivitatea pentru a putea realiza comunicarea profesor­elev. Nu se poate realiza pe computer co res­pon den ţa dintre obiectivele programei şi in strumentele evaluării. Prin urmare, în lăturarea pericolelor internetului şi si­mu lării, stimularea creativităţii şi a ori gi­na li tăţii depinde de măiestria profeso­rului. lll

PEricolElE intErnEtUlUi şi siMUlării

13

aprilie 2014

Ş c oa l a i n t e r n a Þ i o n a l Ã

PreDatul, ca a Doua cariEră îN statele uNiteadriana MiHalcEa

Predatul, având ca prim dezide­rat ideea de a face bine, de a ajuta copiii, o meserie în care salariile sunt stabile, deşi deloc spectaculoase, în care verile sunt libere şi beneficiile so­lide obţinute la pensie pot constitui un punct de siguranţă, a fost mult timp perceput ca a doua sau chiar a treia carieră în Statele Unite ale Americii.

Dar, în ultimii cinci ani, profesia a devenit mult mai interesantă şi a ur­cat în topul preferinţelor americanilor. De ce? recesiunea economică a dus la concedieri masive ale oamenilor din diverse districte şcolare din þară. Numărul total de locuri de muncă în şcolile publice rămâne astfel cu aproxi­mativ 345.000 mai puţine faţă de vârful din 2008, potrivit datelor Departamen­tului Muncii.

Mai mult decât atât, o serie de mo­di fi cări în privinţa standardelor acade­mi ce, dar şi o revizuire a modului în care sunt evaluate cadrele didactice au contribuit la turbulenþele în siste­mul public de învăþământ. Profesorii, sin dicatele şi chiar şi unele grupuri de părinþi s­au revoltat în privinţa acestor schimbări. Unele oraşe şi state dezbat încă dacă majoritatea comunităţilor vor mai putea garanta pensiile publi­ce generoase pe care profesorii le­au avut în trecut. Totuşi, în ciuda acestor ameninţări, atât de natură academică, dar şi financiară, ideea de a modela minþi tinere rămâne atractivă, şi, ţinând cont de îmbunătăþirea uşoară, dar si­gu ră, a economiei, districtele şcolare sunt pregătite din nou de angajare. De asemenea, trebuie luat în calcul şi faptul că mai mult de un milion de profesori ar putea să se pensioneze în următorii patru până la şase ani, potri­vit datelor Departamentul Federal al Educaþiei din SuA.

În acest context, tot mai multe oraşe şi state au început să crească cererea pentru profesori, după cum notează publicaţia americană The New York Times. Schimbările demografice sunt şi acestea un motiv pentru creşterea ce rerii pentru profesori bilingvi. Depar­

tamentul Muncii spune că numărul de locuri de muncă destinate profesorilor este proiectat să crească în următorii zece ani cu mai mult de 429.000.

În Statele unite ale Americii, pen­tru cei care se gândesc să aleagă o carieră la catedră după ce au făcut timp de mai mulţi ani altceva, un primul pas spre o certificare poate depinde de colegiul sau facultatea pe care le­a ab­solvit candidatul respectiv, deoarece cele mai multe state cer ca profesorii să demonstreze că au cunoştinþe în do­meniul lor de activitate. Cerinţele sunt mai scăzute în cazul şcolilor primare, unde învăţătorilor nu li se cer cunoştinţe de specialitate într­un domeniu anu­me. Dar, de la nivel gimnazial în sus, chiar şi în districtele şcolare mai sărace sau în cele din suburbii, este nevoie de profesori care să predea limba en gleză ca a doua limbă, matematică şi ştiinţe. În multe state, candidaţilor li se solicită să dovedească faptul că au calificări în domeniul în care in ten þio nează să predea. Există însă şi state unde can­didaþii trebuie să treacă exa me ne de cunoştinþe de conþinut speci fic. Practic, sunt sute de rute prin care poţi ajunge să predai, iar căile variază de la stat la stat. În timp ce mai multe pro grame de formare a cadrelor di dac tice oferă mai mult timp pentru a se pregăti şi a susţine examene, altele sunt mai scurte, cu o abordare mai per misivă faţă de învăþarea la locul de muncă.

Programele considerate mai tra di­þio nale sunt urmate contra unei taxe

de şcolarizare şi, în general, este ne­voie şi de timp, poate chiar concediu de la actualul job, pentru a putea par­ticipa la cursuri, deşi opþiunile online sunt , de asemenea, disponibile. Taxele variază de la un pic mai puþin de 6.500 de dolari în sistemul universitar de stat din California, până la 54.000 de do­lari pentru o diplomă de master de la Colegiul Profesorilor, care durează în general doi ani, perioadă în care sunt incluse şi ore de practică efectivă.

Potrivit datelor Asociaþiei Naþionale pentru Educaþie, un profesor se poate aştepta ca în primul an la catedră să câştige un salariu mediu de aproxima­tiv 36.000 de dolari/an, deşi state pre­cum California, New Jersey şi New York oferă un salariu de 45.000 dolari pe an. În cele mai multe cazuri nu există majorări sa lariale oferite pe criterii de vârstă sau în funcţie de experienþa obţinută într­o altă profesie.

Multe state, însă, sponsorizează programe pentru cei care doresc să­şi schim be cariera şi care au nevoie de ve nituri imediat. De exemplu, „Teach for America“ este un astfel de pro­gram. Candidaþii înscrişi la acest pro­gram petrec cinci sau şase săptămâni în timpul verii pentru a se pregăti să devină profesori. În timpul acesta, ei beneficiază de cazare şi masă, dar nu şi de un salariu. În toamnă, candidaţii care au absolvit sunt plasaţi în poziþii plătite în şcolile din vecinătate sau în şcoli aflate în nevoie, cele mai multe situate în zonele sărace. lll

14

www.scoalaromaneasca.ro

o p i n i i

Etică, ModElarE, siMulare, reMoDelare

tuDor sPiriDoN secretar GeNeral F.s.E.”sPirU HarEt”

În practica de înaltă performanţă teh nologică, etica, deontologia, mo­de la rea, simularea, remodelarea, sunt ele mente definitorii fără de care nimic nu poate fi materializat ca produs func­ţio nal finit. Explorarea cosmosului sau a ma rilor abisuri, zborul supersonic, auto­mo bi le le de curse, etc., au fost posibile par curgând, fără excepţie, acest traseu specific principiului „a şti, a face, a fi”, ex­presia calitativ­superioară a triadei di dac­tice „cunoştinţe, deprinderi, pri ceperi”.

lansarea de către M.E.N., pe cele­brul “edu.ro”, a Codului etic pentru în vă ţă mân tul preuniversitar stârneşte re ac ţii publice de anvergură. Une le pertinente, altele dimpotrivă. „in cri­mi na ţii”, privesc miraţi spectacolul şi se întreabă, în şoaptă sau în sinea lor, da că, după adoptarea acestui set de norme, mai au voie să clipească, să re­spire, să bea apă, sau chiar să ci teas­că. lansarea acestui cod s­a făcut pri­pit, fără prea multe explicaţii, iar lumea comentează. Adeseori, fără să aibă habar ce este, la ce serveşte, sau de ce trebuie să existe aşa ceva. Deci, în calitate de habarnişti. În aceste con di­ţii, comentariile de tip interogativ­ex­clamativ sunt inevitabile. „Ce, dom’ne,

codul penal nu ajunge?” „Dar codul civil sau codul familiei?” „De ce Cod de etică şi nu Cod deontologic?” „De ce doar pentru profesori şi nu şi pen­tru părinţi şi elevi?” „Ce cod dom’ne! Depolitizaţi, finanţaţi, dotaţi, salarizaţi, nu simulaţi! Eeeeeeee!”

Pentru a răspunde acestor întrebări şi exclamaţii onomatopeice este ne­voie să ne întoarcem un pic în timp, la scandalurile care au zguduit sistemul educaţional românesc. Mai întâi, cele

care au fost declanşate de politicieni prin (contra)reformele repetate, (sub)finanţarea sistemului, salarizarea profeso­rilor, apoi cele declanşate de sistem, re­zultatele la BAC, „fabricile” de diplome, cu urmări internaţionale, simulări, sau de profesori, Costica Vărzaru, învăţătoarea Blându, toate „spărgându­se”, până la urmă, în capul TUTUrOr profesori­lor, expresia „şcoala scoate tâmpiţi” re prezentând apogeul în incriminarea aces tora, incriminare care, în formă continuată, a generat ideea Codului.

Putem stopa toate acestea cu un simplu cod de etică? Poate că oficialii vor răspunde că, în contextul actual, acesta ar putea reprezenta un pas în normalizarea vieţii educaţiei româneşti. Ca să parafrazez un comentariu cele­bru, eu spun că dacă acesta este un pas, el este „un pas mic”, fără nici o „urmă de urmare” asupra umanităţii, prin umanitate înţelegând şi societa­tea românească. Şi asta, pentru că aici aproape toată lumea, (elevi, părinţi, vedete, ViP­uri, alte categorii şi gru­puri, emisiuni radio, tv sau chiar canale audio­video întregi, cluburi de zi sau de noapte,etc.), vrea să fie „cool”, ex­presie care, în accepţiunea dexonline, este preluată din argou şi se „traduce” prin grozav, extraordinar, formidabil, nemaipomenit. Dexonline nu ne mai

15

aprilie 2014

o p i n i i

explică, însă, că toate aceste expresii definitorii pentru „cool” au percepţii de natură eufemistic­peiorativă, de­oarece persoana „cool” le simulează. Căci, nu ştiu dacă despre elevii care au obţinut medalii la olimpiadele internaţionale, la concursurile NASA, sau la inventică putem spune că sunt „cool”. Ei sunt pur şi simplu grozavi, ex­traordinari, formidabili, nemaipomeniţi, adică foarte buni. Tot aşa cum şi cei, puţini la număr, dar care deşi nu au astfel de realizări de excepţie, îşi obţin notele de 10,9,8,7 prin eforturi proprii, continue, din dorinţa de „a face ceva în viaţă” şi nu din impulsul de a fi „cool”, pot fi consideraţi şi ei foarte buni.

iată de ce cred eu că în accepţiune „cool” sunt toţi cei care NU POT sau NU VOr să fie cu adevărat grozavi, extra­ordinari, formidabili sau nemaipomeniţi, atribute care se dobândesc DoAr prin talent, inteligenţă, muncă, rigoare şi disciplină şi care recurg la metode şi mijloace ce exclud etica şi deontolo­gia, adică nemunca, înşelătoria, şme­cheria, metode şi mijloace care de­finesc, în general, pe cei care mai sunt catalogaţi şi „băieţi deştepţi”, care si­mulează corectitudinea, cinstea, mun­ca şi, în general, valoarea.

Se spune că şcoala este oglinda so cie tăţii. În mod natural, printre profe­sori, se găsesc şi elemente care se con sideră „cool” şi din cauza cărora în tre gul corp profesoral este supus o pro briului public... Pentru aceştia nu ar trebui un cod etic, ci aplicarea mai dras tică a dispoziţiilor referitoa re la răs­pun derea disciplinară şi pa tri mo ni a lă ale legii educaţiei, iar acolo unde se im pune, codul penal. Că tot cod este şi aces ta. Acelaşi lucru s­ar putea întâm­pla şi cu părinţii sau elevii „cool”, care nu înţeleg că, o dată pătrunşi în incin­ta numită şcoală, trebuie să respecte ne con diţionat regulile acesteia, tot aşa cum, o dată pătrunşi în biserică, res pectă, eventual cu sfinţenie, regu­lile acesteia, toate celelalte probleme rezolvându­se în alt timp şi în alt spaţiu.

Neînţelegând aceste lucruri, simple de altfel, putem avea (ne)şansa ca modelarea şcolară a elevului, luând aspecte de simulare, să impună, mai târziu, o remodelare, a acestuia, de­venit cetăţean adult, prin intermediul codului penal.

Deoarece în contextul românesc, hiper po litizat şi, pe această bază, „hiper şme che rializat“, modelarea efec­tu ată de şcoală şi/sau biserică nu prea

se suprapune peste modelarea celor 7 ani de acasă şi nici peste cea făcută de societate, percepţiile în legătură cu regulile acestora fiind diametral opuse. Şi asta pentru că şcoala este cum ar trebui să fie societatea, iar aceasta este cum este. În această ipostază, pe drumul către viaţă, discipolul are la dis­poziţie opţiuni educaţionale diferite. Pe de o parte educaţia de tip „cool” sau de tip „băiat deştept”, care include si­mu larea eticii şi deontologiei, iar pe de altă parte educaţia „noncool” sau opu­sul lui „băiat deştept”, care presupune diametralul primeia. Nu cred că trebuie să depunem un efort prea mare pentru a realiza care din cele două căi vor fi adoptate de tinerii aflaţi la vârsta marilor întrebări, uşor de influenţat şi manipulat, dornici de afirmare, în comportamentul cărora bravada şi teribilismul reprezintă un mod de viaţă. Şi dacă aceste ma­ni festări sunt acceptate şi permise, tacit sau nu, de către familie, care la rândul ei poate fi una „cu şcoala vieţii”, „cu spa tele acoperit”, sau din categoria „ştii tu cine sunt eu?”, atunci profeso­rul, indiferent cât de bun este, nu are

decât şansa ca exigenţa sa faţă de elev să fie simulată şi remodelată. Altfel, riscă să fie victima sigură a codului etic din învăţământul preuniversitar. Acest risc poate fi eliminat, printr­un potenţial transfer, undeva, într­o şcoală „de rural” pentru a putea persista „în principii”, even tual într­o „şcoală de fiţe” unde să­şi „remodeleze” etica şi deontologia pro fesională, dar mai ales, exigenţa în eva luările pe care trebuie să le facă la adresa cantităţii şi calităţii cunoştinţelor elevilor şi eventual a tipului de educaţie al acestora. În această ipostază, Marius Chicoş rostogan are uriaşa şansă de a deveni un adevărat model, către care va năzui profesorul nostru. iar pe lângă el, tot modele vor deveni şi elevul Popescu, şi doamna Ftiriadi şi fiul şi chiar mopsul ei. Şi chiar mahalagioaicele ce participau la examinarea fiilor lor.

Aşa că profesorul va fi în continuare o victimă. Victimă, pe lângă altele, şi a codului de etică din învăţământul preuniversitar, care va avea rolul de a face distincţia dintre profesorii protejaţi şi restul. Şi, până la urmă, ‘om trăi şi ’om vedea! lll