• Chircuși Maria Iulia• Dumitru Oana• Gavril Ancuța• Șveț Diana• Grupa 1430
În condițiile în care Romania se află printre codașii Europei din punct de vedere al nivelului de
absorbiție de fonduri europene, este dificil de găsit puncte tari pentru procesul de absorbție.
Datorită aderării la UE, în perioada 2007-2013 Romania primea șansa de a putea atrage sume
considerabile din cei peste 19 miliarde de euro puși la dispoziție prin fondurile structurale și de
coeziune pentru țările nou aderate.
În fiecare an după aderarea la UE, Romania a înregistrat creșteri ale ratei de absorbție, deși destul de
mici
Domeniile în care s-au înregistrat cele mai mari rate de absorbție au fost: agricultură și dezvoltare
rurală și piscicultură.
Fondul European pentru agricultură și dezvoltare rurală 18%
Fondul European pentru Garantare Agricolă 27%
Fondul European pentru Pescuit 8%
Criza financiară – rigiditatea sistemului bancar
Capacitatea administrativă scăzută
→ lipsa resurselor umane competente
→ slaba asociere dintre nivelul salariului și responsabilități => corupție
→ politizarea resurselor umane
Neconcordanţa între proiectele finanţate şi obiectivele majore de
dezvoltare
Supra reglementare și birocrație excesivă
Lipsa reprezentanței româneşti la Bruxelles, pentru crearea de rețele și
lobby pentru atragerea de fonduri oferite direct de Comisie
dificultăţi în crearea cadrului instituţional
lipsa transparenţei
decalarea termenelor
modificarea pe parcurs a documentaţiei necesare și a criteriilor de
evaluare a proiectelor
întârzierea procesului de evaluare a proiectelor
lipsa unui sistem eficient de monitorizare a modului în care sunt
alocate și implementate proiectele la nivel naţional
legislaţie neclară și interpretabilă îndeosebi în cazul achiziţiilor publice
intârzierea în rambursarea cheltuielilor
Fondurile europene reprezintă o sursă importantă și esenţială de finanţare pentru
dezvoltarea economică şi socială a României
Fondurile europene pot fi folosite pentru proiecte de investiţii, de dezvoltare, de formare
și reconversie profesională, în sprijinul populaţiei și a antreprenorilor care continuă să fie
afectaţi de criza financiară
Obiectivele programelor guvernamentale de creştere a convergenţei economice şi
sociale cu ţările din UE sunt aproape imposibil de atins
Cercetarea tehnologică, inovarea, antreprenoriatul, dezvoltarea infrastructurii de
comunicaţii, mediu şi investiţiile în transport, energie, educaţie şi infrastructură de
sănătate şi socială vor fi domenii subfinanţate
Nu se va reuşi corecţia dezechilibrelor
Nu se vor putea atinge ţintele propuse în Programul Naţional de Reforme
Blocaje în ceea ce priveşte creşterea ocupării, prevenirea şomajului, reforma
sistemului de educaţie, crearea de parteneriate între universităţi, institute de C-D şi
întreprinderi şi îmbunătăţirea dialogului cu partenerii sociali ;
Imposibilitatea atingerii ţintelor fixate în cadrul Agendei Lisabona.
Decalajele economice şi sociale faţă de ţările UE o să crească => convergenţa reală
cu ţările din UE va fi extrem de lentă.
Fonduri alocate pentru România în perioada 2007 – 2013: 19,2 miliarde
euro
Destinația fondurilor:
convergenţă
creşterea competitivităţii
ocuparea forţei de muncă
România are o rată a absorbției de 8,6% din totalul bugetului
alocat
POS Transport are o rată de doar 1%, comparativ cu Bulgaria care
a absorbit 5,8% până la sfarșitul anului 2010 din suma disponibilă
pentru infrastructură
Cele mai performante programe de absorbție- POR și POSDRU
cu grade de absorbție de 14,9% şi 13,4%.
Rata de absorbţie a fondurilor de către România este de doar 3,7%.
România a pierdut circa 81% din fonduri în domeniul transporturilor,
49% pentru administrația publica si 40% pentru asistenta tehnica. O
capacitate atât de redusa de absorbție a banilor europeni aduce riscul ca
România să piardă o parte semnificativa din banii alocaţi pentru
perioada următoare.
Fondurile europene sunt fonduri date țărilor membre pentru a le
sprijini convergența, competitivitatea și ocuparea forței de munca.
Dacă nu există proiecte implementate cu fonduri europene, nu va
exista motorul pentru revenire economică, creșterea economică
încetinind și mai mult.
Fondurile destinate politicii de coeziune, nefiind absorbite, fac ca
decalajul dintre statele europene dezvoltate, și regiunile subdezvoltate
ale Uniunii, să nu poată fi recuperat sau chiar să se adâncească. Astfel,
România îşi va pierde din atractivitate, amplificând incertitudinea
investitorilor.
Pentru țările foste comuniste fondurile primite după aderare sunt
de fapt impulsul spre modernizare. Ele acoperă domenii neglijate
sistematic sau zone în care intervenția masiva a statului a dat greși
complet atât în timpul comunismului cât si în timpul anilor de
tranziției: investiția insuficientă în domeniul infrastructurii sau al
resurselor umane, întărirea administrației locale. În lipsa
absorbției de fonduri, aceste domenii rămân, în continuare,
subdezvoltate.