13-19 decembrie 2010
Secretariatul general
al Camerei Deputaţilor
Direcţia de drept comunitar
SINTEZA ACTIVITĂŢILOR EUROPENE
2
Colectiv redacţional:
Cristina STROESCU-coordonator
Alina PITULICE Mihaela ZĂVOIANU
Publicaţia electronică poate fi accesată:
http://www.cdep.ro/pls/parlam/AFACERI_EUROPENE.listdocsupl?tip=szs
© DIRECŢIA DE DREPT COMUNITAR, 2010 Adresa:Camera Deputaţilor, Palatul Parlamentului, Str. Izvor nr. 2-4, Sectorul 5, 050563, Bucureşti
Tel: (021) 414 2150, (021) 414 2151
Email: [email protected]
http://www.cdep.ro
Surse de informare:
www.europa.eu
www.europarl.europa.eu
www.ec.europa.eu
www.consilium.europa.eu
www.eutrio.be
www.consilium.europa.eu
www.eu2010.es
www.consilium.europa.eu
Surse foto:
www.europa.eu
www.europarl.europa.eu
www.ec.europa.eu
www.consilium.europa.eu
www.eutrio.be
3
CUPRINS
PARLAMENTUL EUROPEAN ..................................................................................... 4
ŞEDINŢA ÎN PLEN A PARLAMENTULUI EUROPEAN ..................................................................... 4
Documente adoptate .................................................................................................................................. 4
Dezbateri .................................................................................................................................................... 7
JERZY BUZEK, PREȘEDINTELE PARLAMENTULUI EUROPEAN ...................................................... 8
COMISIA EUROPEANĂ ............................................................................................ 9
Competitivitate ........................................................................................................................................... 9
Justiţie și drepturile cetăţenilor ................................................................................................................. 10
Agenda digitală ......................................................................................................................................... 11
Mediu ....................................................................................................................................................... 12
PREȘEDINŢIA UE ....................................................................................................13
CONSILIUL EUROPEAN ............................................................................................................ 13
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE ............................................................................................... 14
Agricultură și pescuit ................................................................................................................................. 14
Afaceri externe și afaceri generale ............................................................................................................. 14
CONFERINŢA DE LA CANCÚN PRIVIND SCHIMBĂRILE CLIMATICE ............................16
ADOPTAREA UNOR DECIZII TEHNICE ÎN DOMENIUL SCHIMBĂRILOR CLIMATICE.......................................... 16
PRINCIPALELE PREVEDERI ALE ”ACORDURILOR DE LA CANCÚN” ................................................................. 17
4
PARLAMENTUL EUROPEAN
În perioada 13-17 decembrie a.c., deputaţii europeni şi-au desfăşurat activitatea în cadrul şedinţei
în plen, la Strasbourg (Franţa).
ŞEDINŢA ÎN PLEN A PARLAMENTULUI EUROPEAN
DOCUMENTE ADOPTATE
Instituirea unei capacităţi de reacţie rapidă a UE
[Rezoluţia TA(2010)0466/ 14 decembrie a.c.; 2010/2096(INI)]
Multiplicarea catastrofelor majore (naturale/provocate de om) din afara Uniunii Europene în ultimii
ani a condus la un număr sporit de solicitări privind îmbunătăţirea eficacităţi capacităţii existente de
reacţie la catastrofe a UE. Deși capacitatea de reacţie la catastrofe a UE a evoluat în mod constant de
la înfiinţarea mecanismului comunitar de protecţie civilă în 2001, deputaţii europeni consideră că
este nevoie de mult mai mult pentru a asigura un răspuns coordonat, coerent și vizibil din partea UE.
Prin urmare, au adoptat o serie de recomandări adresate Consiliului privind instituirea unei capacităţi
de reacţie rapidă a UE, printre care instituirea unui Corp voluntar european de ajutor umanitar, în
conformitate cu dispoziţiile Tratatului de la Lisabona [art. 214 alin. (5)], și crearea unei Forţe de
protecţie civilă a UE, echipată în mod adecvat cu resursele tehnologice și tehnice necesare, care să
îndeplinească următoarele criterii:
să se bazeze pe o evaluare a necesităţilor, la care să participe toţi actorii din domeniul ajutorului
umanitar;
să fie civilă;
să acţioneze sub drapelul Uniunii Europene;
să respecte dreptul internaţional umanitar;
să respecte caracterul voluntar al participării statelor membre la sistemul prevăzut;
să fie întemeiată pe principiul distribuţiei sarcinilor;
să accepte contribuţii din partea statelor care nu fac parte din UE;
să recunoască rolul general al ONU în coordonarea acţiunilor internaţionale de ajutorare din
afara teritoriului Uniunii Europene;
să fie organizată pe o bază preventivă, în funcţie de scenarii concrete.
Consolidarea securităţii chimice, biologice, radiologice şi nucleare (CBRN) în Uniunea Europeană
[Rezoluţia TA(2010)0467/ 14 decembrie a.c.; 2010/2114(INI)]
Având în vedere faptul că accidentele sau atacurile CBRN reprezintă ameninţări serioase la adresa
securităţii locuitorilor Uniunii Europene şi pot perturba infrastructurile vitale şi funcţionarea
normală a societăţii în unul sau mai multe state membre, indiferent de frontiere, Parlamentul
5
European solicită Comisiei Europene şi Consiliului să revizuiască şi să consolideze rapid Planul de
acţiune al Uniunii Europene în acest domeniu, în conformitate cu recomandările formulate în cadrul
Rezoluţiei referitoare la consolidarea securităţii CBRN în Uniunea Europeană, astfel:
la revizuirea planului să se ţină cont de noua repartizare a competenţelor între statele membre
și UE instituită în urma intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona, astfel cum se prevede la
art. 5 din TUE privind principiile atribuirii, subsidiarităţii și proporţionalităţii;
să se elaboreze standarde UE în materie de calitate și securitate, precum și un sistem și o reţea
europeană de laboratoare pentru certificarea echipamentelor și tehnologiilor de securitate
CBRN;
să se instituie de urgenţă un mecanism european de reacţie în caz de criză, bazat pe serviciile
Comisiei Europene, menit să coordoneze mijloacele civile și militare pentru a permite UE să
dispună de o capacitate de reacţie rapidă pentru a face faţă dezastrelor CBRN;
statele membre ale UE să numească ori să înfiinţeze o autoritate naţională căreia, în cazul unui
atac sau al unui dezastru CBRN, i-ar reveni răspunderea de a acţiona ca principal coordonator al
tuturor organismelor naţionale și locale implicate, precum și al tuturor contramăsurilor luate ca
răspuns la un astfel de eveniment.
Creșterea competitivităţii regiunilor printr-o politică de coeziune eficientă
[Rezoluţia TA(2010)0468/ 14 decembrie a.c., 2009/2231(INI) și Rezoluţia TA(2010)0473/ 14 decembrie
a.c., 2009/2233(INI)]
Parlamentul European a adoptat două rezoluţii prin care stabilește liniile directoare ale viitoarei
politici de dezvoltare regională, pentru a asigura o mai bună utilizare a fondurilor structurale pe
bază de parteneriat și guvernanţă pe mai multe niveluri.
Rezoluţia TA(2010)0468 referitoare la buna guvernanţă în materie de politică regională a UE,
procedurile de asistenţă și control ale Comisiei Europene, elaborată de dna Ramona Nicole Mănescu
(ALDE, România), vizează o îmbunătăţire a procedurilor de asistenţă și control. Comisia Europeană
va trebui să sprijine mai mult autorităţile locale pentru îmbunătăţirea calităţii proiectelor
prezentate și să exercite un mai mare control al rezultatelor de pe teren, prin întocmirea unor
rapoarte de impact. Un ”contract de încredere” ar trebui să oblige statele membre să se angajeze la o
bună utilizare a fondurilor.
Cea de-a doua rezoluţie a fost redactată de dl Petru Constantin Luhan (PPE, România) și se referă la
”Realizarea unei adevărate coeziuni teritoriale, sociale și economice în UE – O condiţie sine qua non a
competitivităţii globale?” [TA(2010)0473]. Raportorul dorește definirea unei veritabile abordări de
teren (”bottom-up” și ”place-based approach”) pentru conceperea și aplicarea politicii de coeziune,
”condiţie sine qua non a competitivităţii mondiale”. Subliniind că politica de coeziune trebuie să
rămână independentă și capabilă să se adapteze particularităţilor regionale, rezoluţia insistă asupra
importanţei respectării principiului de descentralizare. Totodată, Comisia Europeană ar trebui să
simplifice procedurile de utilizare a fondurilor structurale și a fondului de coeziune. Principiul de
parteneriat între diferite niveluri de putere și de guvernanţă trebuie să fie consolidat semnificativ
pentru a garanta o abordare integrată și o mai bună absorbţie a fondurilor. Bugetul alocat trebuie să
fie cel puţin echivalent celui actual, menţinând PIB-ul ca indicator principal pentru eligibilitatea
regiunilor pentru cofinanţare europeană.
Bugetul UE pentru anul 2011
[Rezoluţia TA(2010)0475/ 15 decembrie a.c.; 2010/2290(BUD)]
Europarlamentarii au adoptat proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exerciţiul
financiar 2011, după aproape două luni de negocieri cu Consiliul și Comisia Europeană, și anume:
141,8 miliarde de euro sub formă de angajamente și 126,5 miliarde de euro sub formă de plăţi.
Bugetul pentru anul viitor include mai multe solicitări ale deputaţilor europeni, în special alocarea
de mai multe fonduri pentru priorităţile Parlamentului European, printre care se numără:
6
dezvoltarea programelor pentru tineret, inovaţie, procesul de pace din Orientul Mijlociu, Palestina,
programele pentru învăţare de-a lungul vieţii, programul de cercetare "Oameni" și cel pentru
antreprenoriat și inovaţie. În plus, s-a ajuns la un acord între Consiliu, Parlament și Comisie privitor
la faptul că, în cazul în care fonduri suplimentare vor fi necesare pentru a îndeplini obligaţiile legale
ale UE, se va recurge la un buget amendat în cursul anului 2011, având în vedere că bugetul UE nu
poate înregistra un deficit.
Totodată, negociatorii PE au ajuns la un acord cu Președinţia Consiliului, susţinut de către statele
membre, care conţine angajamentul următoarelor patru Președinţii ale UE (Ungaria, Polonia,
Danemarca și Cipru) cu privire la modalităţile de implicare ale Parlamentului European în viitoarele
discuţii asupra Cadrului financiar multianual (CFM).
Programul de lucru al Comisiei Europene pentru anul 2011
[Rezoluţia TA(2010)0481/ 15 decembrie a.c.; 2010/2639(RSP)]
În Rezoluţia privind programul CE pentru anul viitor, europarlamentarii salută prioritatea acordată
reformării guvernanţei economice europene și avertizează că viitorul monedei euro va fi în pericol
dacă UE nu poate exercita o guvernanţă economică credibilă, în special în zona euro, capabilă să
asigure o politică fiscală solidă şi să relanseze creşterea economică. Parlamentul European şi
Consiliul, cele două componente ale autorităţii bugetare, ar trebui implicate în egală măsură, în
orice acţiune de mobilizare a mecanismului european de stabilizare financiară. În acest sens,
deputaţii europeni solicită următoarele: să se prezinte rapid propuneri pentru ca mecanismul de
soluţionare a crizei să devină permanent (de exemplu, un fond monetar european), pentru
integrarea totală a Strategiei Europa 2020 în cadrul macroeconomic pe termen lung; să se adopte
primele măsuri vizând emiterea în comun a unei părţi a datoriei publice şi introducerea de
obligaţiuni în acest scop, în conformitate cu rapoartele anterioare ale Parlamentului; să se asigure o
reprezentare externă unică a zonei euro.
În ceea ce privește Cadrul financiar multianual (CFM), Comisia Europeană ar trebui să prezinte rapid
propuneri pentru revizuirea cadrului financiar actual și să faciliteze adoptarea rapidă a unui acord
interinstituţional privind rolul PE în pregătirea şi negocierea următorului CFM. Până în luna iunie
2011, după adoptarea poziţiei Parlamentului European cu privire la noul CFM, Comisia Europeană
ar trebui să prezinte propuneri ambiţioase şi inovatoare de revizuire substanţială a sistemului de
resurse proprii, pentru a crea un sistem echitabil, clar, transparent şi neutru din punctul de vedere
al sarcinii fiscale pentru cetăţenii UE.
Situaţia drepturilor fundamentale în Uniunea Europeană – punerea efectivă în aplicare după intrarea
în vigoare a Tratatului de la Lisabona
[Rezoluţia TA(2010)0483/ 15 decembrie a.c.; 2009/2161(INI)]
Parlamentul European a adoptat primul raport privind situaţia drepturilor fundamentale în Uniunea
Europeană (2009) după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, care a transformat "valorile
de bază" în "drepturi concrete", iar Carta drepturilor fundamentale a obţinut un caracter juridic
obligatoriu. În raport se precizează că drepturile cetăţenilor Uniunii Europene sunt încă abuzate
frecvent, iar membrii PE au solicitat "...măsuri concrete urgente, strategii intermediare și soluţii pe
termen lung, evaluate de către instituţiile UE." Uniunea Europeană trebuie să asigure consistenţa
politicii sale asupra drepturilor omului atât în interiorul, cât și în afara teritoriului UE, incluzând o
"toleranţă zero" pentru abuzurile înfăptuite de către statele membre.
Revizuirea Planului de acţiune privind eficienţa energetică
[Rezoluţia TA(2010)0485/ 15 decembrie a.c.; 2010/2107(INI)]
În prezent, eficienţa energetică reprezintă cea mai avantajoasă acţiune din punct de vedere al
costurilor și cea mai rapidă modalitate de reducere a emisiilor de CO2 și a altor emisii. De la
adoptarea în anul 2006 a Planului de acţiune privind eficienţa energetică, s-au înregistrat multe
7
realizări. Totuși, ca urmare a schimbării contextului politic și economic, deputaţii europeni
consideră că este necesară revizuirea politicii UE în domeniul eficienţei energetice pentru a ţine cont
de evoluţiile actuale. Europarlamentarii au sugerat o serie de măsuri care pot fi introduse în acest
domeniu, precum: etichetarea produselor cu impact energetic și stabilirea unor standarde ecologice
pentru acestea; reducerea consumului de energie al clădirilor; stabilirea de standarde minime și
obiective concrete pentru proiectarea ecologică; stimularea dezvoltării de tehnologii ecologice
printr-un instrument financiar la nivel european ș.a.
DEZBATERI
Wikileaks și securitatea informatică
14 decembrie 2010
În cadrul sesiunii de întrebări adresate domnului José Manuel Barroso, președintele Comisiei
Europene, temele dezbătute au fost îndreptate spre informaţiile publicate de website-ul Wikileaks,
cazul lui Julian Assange și securitatea informatică.
Europarlamentarii și-au exprimat îngrijorarea faţă de faptul că Julian Assange pare să fie persecutat
pentru motive politice. Domnul Raül Romeva i Rueda (Verzi/ALE, Spania) a declarat că în acest caz
”...este vorba de hărţuire, nu trebuie să rămânem orbi“. Liberala Sonia Alfano (Italia) a precizat că
„...Julian Assange are dreptul la un proces cinstit; ce se întâmplă acum este un atac la libertatea de
exprimare“. Eurodeputatul italian Mario Borghezio (EFD) a menţionat că este posibilă extrădarea
fondatorului Wilkileaks către SUA: „...Este evident că SUA forţează extrădarea lui Assange fără nicio
bază legală până în momentul de faţă.”
Dl José Manuel Barroso a declarat că ”...toate scurgerile (n.n.- de informaţii) sunt legate de statele
membre. Este treaba lor să ofere clarificări.” De asemenea, președintele Comisiei Europene a
avertizat că aceste scurgeri de informaţii pot apărea în orice sistem: ”...Nu putem să nu ne gândim că
ceea ce s-a întâmplat în SUA s-ar putea întâmpla în orice sistem. Este adevărat că, în sistemul SUA, par
să aibă acces la informaţii sute de mii de persoane. (...) Este ceva care s-a petrecut în Statele Unite, iar
noi trebuie să fim clari cu privire la formularea competenţelor noastre. (...) Libertatea de exprimare
nu este negociabilă, dar anumite informaţii ar trebui protejate de interesul publicului.”
Respingerea raportului privind permisul unic de ședere
[COM(2007)063, 2007/0229(COD)]
Parlamentul European a respins marţi, 14 decembrie a.c., raportul doamnei Veronique Mathieu
(PPE, Franţa) cu privire la propunerea de directivă privind o procedură unică de solicitare a unui
permis unic pentru resortisanţii din ţările terţe în vederea șederii și ocupării unui loc de muncă pe
teritoriul statelor membre și un set comun de drepturi pentru lucrătorii din ţările terţe cu ședere
legală pe teritoriul unui stat membru. Propunerea, dacă ar fi fost adoptată, permitea imigranţilor
legali veniţi din ţări din afara Uniunii Europene (UE) să obţină un permis de sejur şi de muncă
printr-o singură procedură şi la un ”ghişeu unic”.
Raportoarea a denunţat atitudinea deputaţilor europeni liberali, care ”...nu au respectat acordurile
încheiate”. De asemenea, i-a criticat pe europarlamentarii socialişti, care ”...se opun sistematic tuturor
textelor care acordă drepturi muncitorilor străini”. Totodată, Veronique Mathieu și-a exprimat
regretul faţă de respingerea textului: ”...Una dintre cele mai bune modalităţi de luptă contra imigraţiei
ilegale şi muncii la negru este dezvoltarea acestor canale de imigrare legală, echilibrate şi care
răspund nevoilor pieţelor noastre de muncă.”
8
JERZY BUZEK, PREȘEDINTELE PARLAMENTULUI EUROPEAN
Primirea Luminii Păcii de la Betleem
13 decembrie 2010
Cu ocazia primirii Luminii Păcii de la Betleem pentru a 14-a oară, președintele Buzek a declarat: „...În
Europa, de 65 de ani trăim fără război. Dar nu peste tot se întâmplă acest lucru. Trebuie să «exportăm»
pacea în lume.”
Declaraţia președintelui Buzek cu privire la adoptarea bugetului UE pentru anul 2011
15 decembrie 2010
"...Am acţionat responsabil în vremuri de austeritate. Am ajuns la o înţelegere profitabilă. Avem nevoie
de un buget UE în 2011 concentrat pe investiţii, pentru a stimula creşterea economică şi a produce noi
locuri de muncă, astfel ajutându-ne să ne recuperăm de pe urma crizei financiare. Adoptarea bugetului
UE este o veste foarte bună pentru Uniunea Europeană şi pentru cetăţenii săi. În paralel, Parlamentul
European a obţinut angajamente importante din partea Consiliului şi a Comisiei, inclusiv privind
implicarea Parlamentului European în negocierile bugetului UE pe termen lung; acest lucru ne va
ajuta să evităm crize bugetare în viitor. După insistenţele Parlamentului European, până în luna iunie
2011, Comisia va lansa o propunere legislativă privind resursele proprii şi următorul buget pe termen
lung."
Discursul președintelui Buzek cu ocazia acordării Premiului Saharov pentru libertatea de gândire1
2010 lui Guillermo Fariñas2
15 decembrie 2010
"Chiar dacă disidenţi precum Guillermo Fariñas sunt persecutaţi sau trimiși în închisoare, vocea lor va
fi totuși auzită. Rolul Uniunii Europene este de a face să răsune această voce. (...) Premiul Saharov
reprezintă simbolul Parlamentului European în lupta pentru apărarea drepturilor omului pretutindeni
în lume.”
1 În fiecare an, Parlamentul European acordă Premiul Saharov unor persoane fizice sau organizaţii de excepţie care luptă împotriva opresiunii, intoleranţei și nedreptăţii. Premiul reprezintă una din căile prin care deputaţii europeni încearcă să promoveze drepturile omului și democraţia pe plan internaţional. Premiul a fost acordat pentru prima dată în anul 1988 (Nelson Mandela) și răsplătește o activitate susţinută în apărarea libertăţilor fundamentale ale omului, în mod special a libertăţii de exprimare. Premiul se acordă persoanelor, asociaţiilor sau organizaţiilor indiferent de naţionalitatea sau locul de reședinţă ale acestora. 2 Guillermo Fariñas este de profesie psiholog (doctor în psihologie), dar lucrează și ca ziarist independent. A făcut 23 de greve ale foamei ca protest împotriva regimului comunist din Cuba. Guillermo Fariñas este fondatorul agenţiei de presă independente "Cubanacán Press", care încearcă să facă cunoscută soarta prizonierilor politici din Cuba. Eforturile sale de a asigura acces protejat la internet pentru toţi i-au adus în anul 2006 Premiul asociaţiei Reporteri fără frontiere la categoria libertate digitală (Reporters Without Borders Cyber-Freedom Prize)
9
COMISIA EUROPEANA
COMPETITIVITATE
Comisia deschide calea pentru ca unele state membre spre a putea avansa în direcţia unui brevet
unitar
Comisia Europeană a prezentat în data de 14
decembrie 2010 o propunere prin care deschide
calea către o „cooperare consolidată” în vederea
instituirii unei protecţii a brevetului unitar în UE.
Această protecţie a brevetului unitar ar permite
statelor membre care doresc acest lucru să
instituie, de comun acord, un brevet valabil în toate
ţările participante, care să poată fi obţinut printr-o
singură cerere. Propunerile Comisiei fac obiectul
discuţiilor de mai bine de un deceniu, există însă
blocaje la nivelul Consiliului în ce privește aspectele
lingvistice. Comisia a încercat să deblocheze situaţia
prin propunerea sa din iunie 2010 privind cerinţele
de ordin lingvistic referitoare la brevetul european.
Deoarece Consiliul de miniștri al UE nu a reușit să
ajungă la un acord unanim cu privire la cerinţele
lingvistice ale brevetului european, Comisia
înaintează, în prezent, o propunere prin care
solicită posibilitatea de a se recurge la „cooperarea
consolidată” în acest domeniu, în conformitate cu
tratatele UE.
„…Depunerea de cereri de brevete în Europa
reprezintă un demers costisitor și complicat, fiind
astfel accesibil doar întreprinderilor care au
buzunare adânci. Realitatea inacceptabilă este aceea
că, în medie, inovatorii își validează și protejează
brevetele în doar 5 din cele 27 de state membre, din
cauza costurilor ridicate. Inventatorii europeni nu mai pot aștepta. De aceea Comisia propune ca unele
state membre să poată avansa în direcţia protecţiei brevetului unitar, iar eu sper că toate statele
membre vor adera cu timpul la acest nou sistem. În orice caz, companiile nu vor fi discriminate și vor
avea posibilitatea de a depune o cerere pentru obţinerea brevetului european în condiţii echitabile,
indiferent din ce ţară provin”, a afirmat dl Michel Barnier, comisarul european pentru piaţa internă și
servicii.
În luna august 2000, Comisia a propus un regulament
privind un brevet comunitar (denumit acum
„brevetul UE”, în conformitate cu Tratatul de la
Lisabona), după ce o serie de încercări anterioare de
a institui un brevet unitar au eșuat (Convenţia de la
Luxemburg din 1975 privind crearea unui sistem de
brevete comunitare nu a intrat nici până acum în
vigoare). În decembrie 2009, statele membre au
adoptat, cu unanimitate, concluziile privind crearea
unui sistem îmbunătăţit de brevetare în Europa.
Acestea conţineau elementele cheie pentru
concretizarea brevetului unic european și pentru
crearea unei noi instanţe europene competenţe în
materie de brevete. În iunie 2010, Comisia a înaintat
o propunere de regulament privind cerinţele legate
de traducerea brevetului european, însă nu a obţinut
sprijinul unanim care ar fi fost necesar din partea
Consiliului de miniștri al UE.
Conform Tratatului UE și Tratatului privind
funcţionarea UE, procedura cooperării consolidate
permite unui număr de nouă sau mai multe ţări să
acţioneze într-un anumit domeniu, ca soluţie ultimă
în cazul în care nu s-a putut ajunge la niciun acord la
nivelul întregii UE într-o perioadă de timp
rezonabilă. Alte state membre pot alege să participe
la mecanism în orice moment înainte sau după
demararea procesului de cooperare consolidată.
10
Comisia adoptă norme revizuite în materie de concurenţă privind acordurile de cooperare orizontală
Comisia Europeană a revizuit în data de 14 decembrie 2010 normele de evaluare a acordurilor de
cooperare între concurenţi, așa-numitele acorduri de cooperare orizontală. Este esenţial ca
întreprinderile să colaboreze pentru a obţine sinergii, în multe industrii există un număr important
de acorduri de cooperare orizontală. Textele actualizează și oferă clarificări suplimentare cu privire
la aplicarea normelor în materie de concurenţă în acest domeniu, astfel încât întreprinderile să
poată evalua mai bine dacă acordurile de cooperare la care participă sunt conforme cu aceste
norme. Modificările se referă, în principal, la domeniul standardizării, al schimbului de informaţii,
precum și la cercetare-dezvoltare (C-D).
Vicepreședintele Comisiei care răspunde de politica de concurenţă, dl Joaquín Almunia, a declarat:
„…Unul din obiectivele generale ale noilor norme este de a contribui la Strategia Europa 2020, lansată
de Comisie, în special prin promovarea inovării și a competitivităţii. Noile orientări și regulamentele de
exceptare pe categorii vor oferi întreprinderilor libertatea necesară în vederea cooperării pe o piaţă
globalizată, reducând, în același timp, la minimum riscul unor acorduri care prejudiciază industria și
consumatorii.”
Comisia aprobă o schemă de sprijinire a producţiei cinematografice din România, în valoare de 80
milioane de euro
Comisia Europeană a aprobat în temeiul normelor UE, în materie de ajutoare de stat, o schemă de
sprijinire a producţiei cinematografice din România, în valoare de 80,68 milioane euro (347
milioane ron) pentru a sprijini dezvoltarea industriei cinematografice, a culturii și a educaţiei
cinematografice. Comisia consideră că măsura este conformă cu textull Comunicării privind
cinematografia, dat fiind că dezvoltă un obiectiv cultural, fără a denatura în mod nejustificat
concurenţa.
Comisia a aprobat o schemă a autorităţilor române de acordare a unor împrumuturi fără dobândă
sau a unor granturi nerambursabile pentru producţia de filme românești sau de filme realizate cu
participare românească.
Schema este asemănătoare cu cea a situaţiilor anterioare aprobate în temeiul normelor UE care
permit acordarea de subvenţii de stat pentru obiective culturale și, în special, cu criteriile de
evaluare a ajutoarelor de stat prevăzute în Comunicarea Comisiei privind cinematografia.
În special, Comisia a constatat că, în baza criteriilor culturale definite de către autorităţile române,
ajutoarele vor fi direcţionate spre producţii culturale. Mai mult, măsura permite producătorilor să
cheltuiască până la 20% din bugetul filmului în cadrul Spaţiului Economic European (SEE), nu numai
în România. Autorităţile române intenţionează să menţină schema până la data de 31 decembrie
2014.
JUSTIŢIE ȘI DREPTURILE CETĂŢENILOR
Comisia Europeană contribuie la reducerea birocraţiei pentru întreprinderi și consumatori în
acţiunile în instanţă transfrontaliere
Comisia Europeană a propus în data de 14 decembrie 2010 eliminarea procedurii de exequatur,
acţiune care ar putea contribui la economisirea a până la 48 de milioane euro pe an și la facilitarea
activităţilor economice transfrontaliere, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri).
„…Comisia propune astăzi eliminarea unei proceduri complicate și costisitoare privind recunoașterea
și executarea hotărârilor judecătorești în materie civilă și comercială între statele membre. Aceasta
este o veste bună pentru cetăţenii și IMM-urile din Europa. Propunerile noastre vor conduce la o
soluţionare mai rapidă și mai puţin costisitoare a litigiilor transfrontaliere, cu realizarea unor
economii cuprinse între 2.000 și 12.000 de EUR în cazuri individuale”, a declarat dl José Manuel
Barroso, președintele Comisiei Europene, în acest sens.
11
Comisia Europeană dorește ca documentele oficiale – certificatele de naștere, titlurile de
proprietate – să fie mai ușor recunoscute în străinătate
Comisia Europeană, a publicat astăzi un document strategic care cuprinde mai multe opţiuni privind
facilitarea liberei circulaţii a documentelor cu relevanţă pentru cetăţeni3. Persoanele interesate pot
acum prezenta observaţii, până la 30 aprilie, privind modul în care situaţia ar putea fi îmbunătăţită
pentru a se asigura că aceste documente sunt recunoscute indiferent de locul în care aceştia se află
ori se deplasează în interiorul UE. Comisia va lua în considerare aceste sugestii/soluţii atunci când
va prezenta propuneri legislative, în 2013.
„…Piaţa unică din Europa nu înseamnă doar eliminarea barierelor în calea mărfurilor și a serviciilor, ci
și simplificarea vieţii cetăţenilor noștri, în special când aceștia se deplasează în interiorul graniţelor
UE. Cu toate acestea, componenta de cetăţenie a pieţei unice nu este pe deplin dezvoltată, iar cetăţenii
cer o schimbare: trei sferturi dintre europeni ne transmit că UE trebuie să îmbunătăţească circulaţia
documentelor oficiale între ţările membre. Formalităţile învechite constituie o cauză de frustrate și îi
costă timp și bani pe cetăţeni. Prin urmare, sunt hotărâtă să creăm un spaţiu european de justiţie unic,
în care documentele oficiale sunt pe deplin recunoscute, a declarat dna Viviane Reding, vicepreședinte
al Comisiei Europene și comisar european pentru justiţie, drepturi fundamentale și cetăţenie.
AGENDA DIGITALĂ
Planul european de acţiune privind guvernarea electronică va facilita accesul la serviciile publice în
întreaga UE
Comisia Europeană a prezentat, în data de 15 decembrie 2010, un program ambiţios de colaborare
cu autorităţile publice ale statelor membre în vederea extinderii și îmbunătăţirii serviciilor oferite
via internet. Noul plan de acţiune privind guvernarea electronică4 prevede, pentru următorii cinci
ani, 40 de măsuri specifice care vor permite cetăţenilor și întreprinderilor să utilizeze facilităţile
online, de exemplu pentru a înregistra o firmă, a solicita și a avea acces la asigurările sociale și de
sănătate, a se înscrie la o universitate sau a participa la licitaţii pentru furnizarea de servicii și
mărfuri către administraţiile publice. Promovarea guvernării electronice poate contribui la
stimularea competitivităţii la nivel european și poate permite autorităţilor să furnizeze servicii de
calitate superioară într-un mod mai rentabil, într-o perioadă caracterizată prin constrângeri de
natură bugetară. Iată de ce aceasta reprezintă o componentă fundamentală a Agendei digitale pentru
Europa, al cărei obiectiv este mărirea procentului de utilizatori ai serviciilor de guvernare
electronică la 50 % în rândul cetăţenilor și la 80 % în rândul întreprinderilor, până în 2015. Noul
plan de acţiune se bazează pe experienţa acumulată în cadrul Planului european de acţiune privind
guvernarea electronică 2006 .
3 Cartea verde a Comisiei privind libera circulaţie a documentelor este disponibilă la sala de presă a Direcţiei Generale Justiţie: http://ec.europa.eu/justice/news/intro/news_intro_en.htm 4 Planul european de acţiune privind guvernarea electronică este răspunsul Comisiei la apelul statelor membre pentru o politică comună în materie de guvernare electronică în UE, așa cum se arată în Declaraţia ministerială de la Malmö privind guvernarea electronică.
Aceste iniţiative fac parte din planurile Comisiei de a înlătura obstacolele birocratice care îngreunează viaţa
cetăţenilor, impun costuri suplimentare și creează incertitudine juridică întreprinderilor. Astfel cum a declarat
președintele Comisiei, dl José Manuel Barroso, în orientările sale politice din septembrie 2009, UE dorește „o Europă
care pune oamenii în centrul programului său”. Această viziune este reflectată în Tratatul de la Lisabona care
conferă cetăţenilor un loc central în cadrul politicilor UE. Prin urmare, Comisia întreprinde acţiuni concrete pentru a
simplifica viaţa celor aproape 12 milioane de cetăţeni ai UE care trăiesc în afara ţărilor lor de origine și care își
exercită drepturile conferite de UE, de a se căsători, de a-și cumpăra o casă sau de a înmatricula un autovehicul, în
altă ţară a UE.
12
Dna Neelie Kroes, vicepreședinte al Comisiei pentru agenda digitală, a declarat: „…Acest Plan de
acţiune privind guvernarea electronică va permite autorităţilor publice să utilizeze tehnologiile
informaţiei și comunicaţiilor pentru a oferi servicii de calitate sporită la costuri reduse, ușurând viaţa
cetăţenilor și a întreprinderilor graţie unui acces simplificat la serviciile publice.”
MEDIU
Comisia lansează consultări cu privire la LIFE+ și Natura 2000
Comisia Europeană a lansat, în data de 15 decembrie 2010 două consultări online în materie de
mediu. Prima consultare se referă la viitorul instrument financiar pentru mediu5, care îi va urma
instrumentului LIFE+ după expirarea acestuia, la sfârșitul anului 2013. A doua consultare se referă
la finanţarea reţelei europene a zonelor protejate, Natura 20006. Ambele consultări se vor derula
până la mijlocul lunii februarie 2011.
În cazul instrumentului LIFE+, se solicită opinii cu privire la obiective, priorităţi și la modalităţile de
sprijin. Această consultare online face parte dintr-o consultare publică mai vastă, Comisia urmând să
utilizeze rezultatele în momentul formulării propunerii privind noul instrument. Sunt, în special,
binevenite contribuţiile din partea administraţiilor naţionale, regionale și locale, din partea părţilor
implicate în probleme de mediu, a sectorului privat, precum și din partea publicului larg.
Consultarea constă în formularea unui număr de 19 întrebări, disponibile în șase dintre limbile
oficiale ale UE (engleză, franceză, spaniolă, italiană, germană și polonă), deschisă până în data de 15
februarie.
A doua consultare, cu privire la finanţarea reţelei Natura 2000, va sta la baza unei comunicări
preconizate pentru vara anului 2011, care va evalua abordarea actuală a finanţării reţelei.
Consultarea lansează, în principal, întrebarea - dacă abordarea de până acum este una potrivită
pentru funcţionarea efectivă a reţelei - și își propune să găsească modalităţi prin care să se
multiplice succesele înregistrate până în prezent. Natura 2000 este temelia politicii UE în materie de
biodiversitate şi reprezintă cea mai mare reţea interconectată de zone protejate din întreaga lume.
Ea acoperă în prezent aproape 18% din suprafaţa terestră a UE. Sunt așteptate opiniile autorităţilor
publice, ale sectorului privat, ale părţilor implicate în probleme de mediu și ale cetăţenilor
interesaţi. Consultarea, disponibilă în șase limbi, constă în formularea a 10 întrebări, iar
răspunsurile deschise și observaţiile sunt binevenite. Termenul limită este 17 februarie 2011.
5 Consultarea poate fi accesată la adresa următoare: http://ec.europa.eu/environment/consultations/life.htm#_en.htm 6 A se vedea: http://ec.europa.eu/environment/consultations/natura2000_en.htm
13
PRESEDINTIA UE
CONSILIUL EUROPEAN
În perioada 16-17 decembrie a.c., șefii de state și de guverne din Uniunea Europeană s-au reunit la
Bruxelles pentru a dezbate stabilirea unui ”mecanism permanent de stabilitate” pentru zona euro și
modificarea Tratatului de la Lisabona în acest sens.7 De asemenea, au fost dezbătute parteneriatele
stategice ale UE și s-a decis ca Muntenegru să primească statutul de ţară candidată la aderarea la UE.
Instituirea unui mecanism permanent de stabilitate pentru zona euro
Liderii celor 27 de state membre au decis modificarea Tratatului privind funcţionarea Uniunii
Europene, în care va fi introdus un amendament8 care va asigura crearea unui ”mecanism
permanent de stabilitate” pentru zona euro.9 Acest instrument va avea ca obiectiv sprijinirea
statelor membre aflate în dificultate și ar putea intra în vigoare în cursul anului 2013, când va
înlocui mecansimul european de stabilizare financiară (MESF) și Fondul european de stabilitate
financiară (FESF), în valoare de 750 de miliarde de euro. Consiliul European își va finaliza decizia
legată de instituirea mecanismului și de modificare a Tratatului de la Lisabona la următorul summit
din luna martie 2011. Până la această dată va avea loc consultarea instituţiilor avizate, iar finalizarea
procedurilor naţionale de aprobare se vor încheia până la sfârșitul anului 2012.
În deschiderea reuniunii, dl Herman Van Rompuy, președintele Consiliului European, a declarat:
"…Ţin să reamintesc că suntem hotărâţi să facem tot ce este necesar pentru a garanta stabilitatea
financiară a zonei euro. Sunt absolut convins că zona euro va ieși din criza fortificată." Totodată, a
precizat că modificările aduse tratatului vor intra în vigoare în data de 01 ianuarie 2013, fapt ce ar
face ca mecanismul permanent să intre în funcţiune în luna iunie 2013. Mecanismul permanent va fi
creat pe modelul celui temporar aprobat în luna mai pentru Grecia și îl va inlocui pe acesta, care va
expira la jumătatea anului 2013.
La rândul său, preşedintele Comisiei Europene, dl José Manuel Barroso, a precizat că mesajul
principal transmis de liderii tuturor statelor UE a fost acela că sunt pregătiţi de ”...orice este necesar
pentru a asigura stabilitatea financiară a zonei euro şi a întregii Uniuni. (...) A fost o zi foarte bună
pentru Europa. S-a decis o schimbare limitată a tratatului. Fiecare lider aflat în jurul mesei a arătat
hotărâre” în a susţine stabilitatea financiară europeană.
7 Concluziile Consiliului European din perioada 16-17 decembrie a.c. http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/RO/ec/118602.pdf 8 Amendamentul vizează revizuirea articolului 136 TFUE. 9 Procedura de revizuire simplificată este prevăzută la art. 48 alin. (6) din TFUE.
14
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE
AGRICULTURĂ ȘI PESCUIT
Politica agricolă comună, calitatea produselor agricole și posibilităţile de pescuit în anul 2011
În perioada 13-14 decembrie 2010, a avut loc la Bruxelles sesiunea lunară a Consiliului Uniunii
Europene - Agricultură şi pescuit.
Cu acest prilej, miniştrii de resort din ţările membre ale Uniunii Europene au discutat despre politica
agricolă comună (PAC) după 2013. Totodată, oficialii au încercat să definească apelativul un
"fermier activ".
În cadrul reuniunii, Consiliul a fost informat atât cu privire la politica privind calitatea produselor
agricole, cât şi la propunerea Comisiei în ceea ce priveşte relaţiile contractuale în sectorul laptelui.
Această propunere prevede existenţa unor contracte scrise între producătorii şi procesatorii de
lapte. Termenii contractuali vor putea fi stabiliţi în urma negocierii colective, prin intermediul
organizaţiilor de producători, într-un mod care să echilibreze puterea de negociere a producătorilor
de lapte în raport cu marii procesatori. În documentul propus de Comisie se regăsesc şi norme UE
specifice aplicabile în cazul organizaţiilor interprofesionale, precum şi măsuri de sporire a
transparenţei pe piaţă.
Totodată, Comisia a prezentat Raportul trimestrial referitor la piaţa produselor lactate şi la
condiţiile subsecvente de eliminare treptată a sistemului de cote pentru lapte.
În domeniul pescuitului, miniştrii au încercat să găsească un acord politic privind posibilităţile de
pescuit pentru anul 2011 la anumite stocuri de peşti pentru navele UE în apele Atlanticului, ale Mării
Nordului şi Mării Negre.
AFACERI EXTERNE ȘI AFACERI GENERALE
Procesul de pace din Orientul Mijlociu
În cadrul reuniunii Consiliul afaceri externe din data de 13 decembrie a.c., a fost dezbătut procesul
de pace din Orientul Mijlociu. Totodată, au fost adoptate concluziile în care a fost reiterat
angajamentul Uniunii Europeane de a recunoaşte un stat palestinian și de a contribui la o soluţie
negociată pentru rezolvarea acestei probleme în termen de 12 luni, astfel cum a stabilit Cvartetul de
pace. De asemenea, a fost reamintit faptul că UE este pregătită să ajute la reconstrucţia și redresarea
economică în Fâșia Gaza.
Alte teme dezbătute au fost următoarele: situaţia din Coasta de Fildeș, ca urmare a alegerilor
prezidenţiale; situaţia din Sudan dinaintea referendumului privind autodeterminarea, care va avea
loc în data de 09 ianuarie 2011; stadiul negocierilor privind programul nuclear din Iran.
UE trebuie să facă rapid un demers evolutiv în soluţionarea conflictului transnistrean
Uniunea Europeană trebuie să facă rapid un progres în demersurile de soluţionare a conflictului
îngheţat din Transnistria, a afirmat luni, 13 decembrie a.c., la Bruxelles, Înaltul Reprezentant pentru
Afaceri Externe al UE, dna Catherine Ashton. În acelaşi timp a menţionat că îşi asumă personal
responsabilitatea de a favoriza soluţionarea în timp util a diferendului transnistrean. „...Este foarte
important că, atât la reuniunea miniştrilor de externe ai Parteneriatului Estic, cât şi la reuniunea
Consiliului afacerilor externe, a fost subliniată ideea că Uniunea Europeană se angajează total în ceea
ce ţine de soluţionarea conflictului îngheţat şi că noi trebuie să facem cît de repede putem un progres
semnificativ în acest sens." Înaltul Reprezentant a adăugat că reuniunea Parteneriatului Estic a fost
una reuşită, iar UE a „...reiterat importanţa Parteneriatul pentru aprofundarea şi întărirea relaţiei
spaţiului comunitar cu ţările incluse în Parteneriatul Estic".
15
Extinderea Uniunii Europene
Cu ocazia reuniunii Consiliului afaceri generale din data de 14 decembrie a.c., miniștrii europeni
pentru afaceri externe au stabilit ultimele detalii privind agenda reuniunii Consiliului European din
16-17 decembrie a.c. Una dintre temele dezbătute a fost politica de extindere a UE. Miniştrii
europeni şi-au reafirmat în mod oficial "susţinerea fermă faţă de politica de extindere" și au convenit
că ţările din Balcanii de Vest au perspective de aderare. Aceste ţări ar trebui să continue
implementarea reformelor politice și economice, deși fiecare ţară trebuie evaluată pe baza
propriilor sale realizări. Totodată, miniștrii au salutat evaluarea pozitivă oferită de Comisia
Europeană cererii de aderare a Muntenegrului și au hotărât să transfere șefilor de state și de
guverne responsabilitatea acordării acestei ţări statutul de candidat.
Sancţionarea negării crimelor totalitarismului
Miniștrii de externe din România, Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria, Letonia și Lituania au transmis
o scrisoare dnei Viviane Reding, vicepreședintele Comisiei Europene responsabil pentru justiţie,
drepturi fundamentale și cetăţenie, în care solicită sancţionarea penală în cazul consimţirii, negării
sau trivializării grosiere a crimelor totalitarismului: ”...Consimţirea publică, negarea sau trivializarea
grosieră a crimelor totalitarismului ar trebui sancţionate penal, indiferent de regimul responsabil. (..)
Principiul justiţiei ar trebui să asigure un tratament just pentru victimele fiecărui regim totalitarist. (..)
Negarea tuturor crimelor internaţionale ar trebui tratată conform aceloraşi standarde, pentru a se
împiedica reuniunea condiţiilor favorabile pentru reabilitarea şi renaşterea ideologiilor totalitariste.”
16
CONFERINTA DE LA CANCÚN
PRIVIND SCHIMBARILE CLIMATICE
ADOPTAREA UNOR DECIZII TEHNICE ÎN DOMENIUL SCHIMBĂRILOR CLIMATICE
După două săptămâni de negocieri privind cooperarea pe termen lung în domeniul schimbărilor
climatice, în perspectiva perioadei post-2012, cele aproximativ 200 de state participante la Summit-
ul de la Cancún (Mexic) au adoptat o serie de decizii tehnice, denumite în continuare ”Acordurile de
la Cancún”10
Deciziile adoptate în cadrul celei de-a XVI-a Conferinţă a părţilor (COP 16) la Convenţia-cadru a
Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (UNFCCC):
1. Rezultatele activităţii Grupului ad-hoc de lucru privind acţiunile de cooperare pe termen lung în
temeiul Convenţiei-cadru (AWG-LCA 13);
2. Mecanismul financiare al Convenţiei: a patra revizuire a mecanismului financiar;
3. Instrucţiuni suplimentare pentru Facilitatea globală de mediu (GEF);
4. Evaluarea Fondului special pentru schimbări climatice;
5. Instrucţiuni suplimentare pentru funcţionarea Fondului pentru ţările cel mai puţin dezvoltate;
6. Extinderea mandatului Grupului de experţi pentru ţările cel mai puţin dezvoltate;
7. Progresele înregistrate până în prezent și modalităţi de îmbunătăţire a punerii în aplicare a
Programului de lucru în baza art. 6 al UNFCCC, astfel cum a fost modificat la New Delhi;
8. Continuarea activităţilor puse în aplicare în comun (JI) în faza pilot;
9. Comunicările naţionale ale părţilor incluse în Anexa I a Convenţiei-cadru;
10. Consolidarea capacităţilor în baza UNFCCC pentru ţările aflate în curs de dezvoltare;
11. Aspecte administrative, financiare și instituţionale;
12. Data și locul de desfășurare al viitoarelor Conferinţe ale părţilor.
Deciziile adoptate în cadrul celei de-a VI-a Reuniune a părţilor semnatare ale Protocolului de la Kyoto
(CMP 6)
1. Rezultatele activităţii Grupului ad-hoc de lucru privind angajamentele viitoare pentru părţile
din Anexa I, în temeiul Protocolului de la Kyoto (AWG-KP 15);
2. Utilizarea terenurilor, schimbarea utilizării terenurilor și silvicultură (LULUCF);
3. Instrucţiuni suplimentare privind Mecanismul de dezvoltare curată (MDC);
4. Aspecte legate de punerea în aplicare în comun (JI);
5. Raportul Consiliului Fondului de adaptare;
6. Revizuirea Fondului de adaptare;
10 Acordurile de la Cancún pot fi accesate pe pagina de internet http://unfccc.int/2860.php
17
7. Includerea captării și stocării a dioxidului de carbon (CSC) în formaţiuni geologice pe lista
proiectelor din cadrul Mecanismului de dezvoltare curată (MDC);
8. Propunerea Kazahstanului de modificare a Anexei B de la Protocolul de la Kyoto;
9. Metodologia de colectare a taxelor internaţionale în jurnalul bienal de tranzacţii 2012-2013;
10. Informaţii suplimentare încorporate în comunicările naţionale prezentate în conformitate cu
art. 7, paragraful 2 din Protocolul de la Kyoto;
11. Consolidarea capacităţilor în cadrul Protocolul de la Kyoto pentru ţările aflate în curs de
dezvoltare;
12. Aspectele administrative, financiare și instituţionale;
13. Comisia de conformitate.
PRINCIPALELE PREVEDERI ALE ”ACORDURILOR DE LA CANCÚN”
Aceste acorduri reprezintă un compromis, menit să lase deschise negocierile în vederea semnării
unui acord legal obligatoriu privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) în cadrul
viitorului summit (COP 17), care va avea loc la sfârșitul anului viitor, în Africa de Sud.
Principalele prevederi ale textelor ”Acordurilor de la Cancún” se referă la următoarele aspecte:
Lupta împotriva schimbărilor climatice
Schimbările climatice reprezintă, în prezent, sunt cea mai mare provocare pentru omenire.
Încălzirea globală este ”indubitabilă, iar majoritatea creșterilor temperaturii medii globale
observate de la mijlocul secolului XX sunt foarte probabil legate de creșterea nivelului de gaze cu
efect de seră în atmosferă”.
Până la sfârșitul secolului XXI, creșterea temperaturilor medii globale trebuie să fie menţinute
sub 2oC.
În anul 2015, statele trebuie să reia în considerare limita creșterii temperaturilor medii globale,
scăzând-o la 1,5oC.
Lupta împotriva schimbarilor climatice necesită o schimbare de paradigmă, care implică ”un
mod de producţie, un stil de viaţă și obiceiuri de consum mai durabile”.
Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră
Emisiile GES ar trebui să atingă o valoare maximă și să coboare ”cât mai curând posibil”.
Statele lumii trebuie să aplice măsuri de reducere drastică a emisiilor de carbon. În acest sens,
statele dezvoltate ”ar trebui să preia conducerea” acestor măsuri globale, ţările mai sărace având
nevoie de mai mult timp pentru a se dezvolta.
Statele dezvoltate ar trebui să in considerare extinderea Protocolului de la Kyoto, însă numai ca
parte a unui acord mai larg, care să oblige juridic toate statele semnatare să-și reducă emisiile.
Statele aflate în curs de dezvoltare își vor reduce emisiile, ca parte a unui acord global
obligatoriu.
Statele bogate își vor raporta reducerile de emisii, pe baza unor standarde internaţionale.
Naţiunile sărace trebuie să-și raporteze la randul lor emisiile pe baza standardelor
internaţionale, însă abia după ce vor primi fondurile necesare (din partea statelor dezvoltate)
pentru a-și implementa mecanismele necesare reducerii de emisii.
Sprijin financiar pentru combaterea schimbărilor climatice și adaptarea la efectele acestora
Stabilirea unui Fond verde și acordarea unor fonduri totale de 100 de miliarde de dolari pe an,
până în anul 2020, pentru a se adapta la efectele schimbărilor climatice și pentru a investi în
tehnologiile verzi.
Să fie creat un Comitet de supervizare a procesului de adaptare, care să ajute ţările sărace să
facă faţă fenomenelor meteo extreme (inundaţii, perioade de secetă extremă) pe care
schimbările climatice le vor cauza.
Să se ia în considerare o formă de ”asigurare de risc climatic” care să ajute statele sărace să facă
faţă financiar urmărilor pe care le vor avea fenomenele meteo extreme.
18
Să fie creat un Comitet executiv pentru tehnologie, care să faciliteze transferul de tehnologii
verzi.
Statele sărace să primească din partea statelor dezvoltate compensaţii pentru stoparea
defrișărilor. Noua schemă de Reducere a emisiilor provenite din defrișări și degradarea pădurilor
(REDD) protejează drepturile populaţiilor indigene și promovează biodiversitatea. Totodată,
oferă marilor companii posibilitatea de a se implica în protejarea pădurilor, prin intermediul
schemelor de comercializare a emisiilor.