album realizat cu sprijinul
album finan]at de Ordinul Arhitec]ilor din Romåniadin fondul taxa timbru de arhitectur`
Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a RomânieiANDRE{OIU, BRUNOBucure[tiul ascuns: schi]e pentru o tomografie artistic` / Bruno Andre[oiu; pref.: Bruno Andre[oiu;texte: Bruno Andre[oiu, Mariana Celac, Dorin {tefan, Carinel Negru; trad.: Alistair Yan Blyth,Smaranda Nicolau; foto.: Bruno Andre[oiu, Andrei Creang`, Viorica Buic`; grafic`: BrunoAndre[oiu, Mihai Ene – Bucure[ti: Igloo, 2010
ISBN 978-606-8026-10-7
I. Andre[oiu, Bruno (pref.) (text.) (foto.)II. Celac, Mariana (text.)III. {tefan, Dorin (text.)IV. Negru, Catrinel (text.)V. Creang`, Andrei (foto.)VI. Buic`, Viorica (foto.)VII. Blyth, Alistair (trad.)VIII. Nicolau, Smaranda (trad.)IX. Andre[oiu, Bruno (graf.)X. Ene, Mihai (graf.)913(498 Buc.)(084)
Toate drepturile sunt rezervate. Ele sunt protejate de legile în vigoare privitoare ladreptul de autor. Orice reproducere total` sau în detaliu, prin orice fel de mijloace decopiere sau transmisie, este interzis` f`r` acordul editurii Igloo Media. All rights reserved. No part of this publication may be reproduced, stored in retrievalsystem, or transmitted, in any form or by any means, electronic, mechanical, photo-copying, recording or otherwise, without written permission of Igloo Media.
Bucure[ti, © igloomedia, 2010
igloopatrimoniu
BUCURE{TIUL CEL V~ZUT DE SUS
BUCURE{TI. LOCURI ASCUNSEnote de lucru
CUPRINS
TRADUCERI
PITORESC {I MITOC~NIEdou` ipoteze pentru excesuri cromatice
IUBIRE {I CALCANE
GEOGRAFII TACTILE
S~ MAI FILOZOF~M PU}IN
DESPRE BUCURE{TIsau versiunea soft a unei puneri \n problem` mult mai complex`
DUP~ BLOCURI
SUS-JOS
ISTORIA {I TEORIA NEMONUMENTULUI BUCURE{TENESC
VREMEA IEDEREIvegeta]ie subversiv` [i dezordine aparent`
10
8
252
74
97
128
146
176
210
225
42
BUCURE{TIUL ASCUNS 8
Bucure[tiul Ascuns este o culegere de
fragmente. Nou` capitole, nou` fragmente din
ceea ce numim, simplificånd pån` la schematic,
Bucure[ti. Nou` perspective asupra unui univers
\n care arbitrarul [i \ntåmpl`torul par a fi regulile
de baz`. Nou` decupaje \ntr-o singur` carte care
se str`duie[te – prin toate mijloacele pe care le
are la \ndemån` – s` sugereze enorma diversitate
a unui cap`t de lume. Tocmai de aceea, chiar [i
acest presupus text explicativ va fi o culegere de
note de lucru, formate sau formulate de-a lungul
perioadei de gesta]ie. L`muririle se vor reg`si
fragmentar, discoerent (vezi primul capitol), \ntr-o
formul` care mi s-a p`rut cea mai apropiat` de
natura acestui Bucure[ti.
Legat de titlul c`r]ii, ar trebui spus de la bun\nceput c` cine se a[teapt` s` g`seasc` \ntrecopertele sale dezv`luiri spectaculoase, misterefantastice, eventual niscaiva templieri ortodoc[i(dåmbovi]eni?) va fi profund dezam`git. Nuascunzi[uri danbrowniene am avut \n vedere, cilucruri mult mai simple, de[i nu neap`rat imediate.Mai la \ndemån` [i totodat` mai greu de aflat. C`ci,uneori, ascuns devine tocmai prea familiarul [iinsesizabil tocmai prea vizibilul. Ascuns poate fi [iam`nuntul peste care obi[nuin]a trece f`r` s`-l maisesizeze, detaliul pe care utilizarea cotidian` sauexcesiv` \l gole[te de valoare [i sens. Ascunsul depe copert` ]ine a[adar mai degrab` de registrul redescoperirii decåt de cel al dezv`luirii.Bucure[tiul Ascuns nu este doar Bucure[tiullocurilor pe care nu le [tii, ci mai ales al celor pe care nu mai [tii c` le [tii.
Bucure[tiul Nev`zut este unul actual,divers [i variat, nu vreun decupaj
lacrimogen prin epoci de glorie, revalorizatetragicomic de oameni care refuz` prezentulsau \l v`d ca pe suma tuturor relelor. EsteBucure[tiul str`zilor laterale, al spatelui debloc, al zonelor mai pu]in vizitate. Esteora[ul pespectivelor neobi[nuite, almodurilor de a privi altfel decåt de obicei.Este ora[ul calcanelor [i nu al fa]adelor, alstr`du]elor [i nu al bulevardelor, alvegetalului sufocat de ziduri [i asfalt, aldecupajelor texturate, al buc`]ilor deculoare, al aspirantelor la statutul de monu-ment, al debandadei stilistice pe carealbumele „serioase” o evit` mereu etc.
Bucure[ti.Locuri ascunse
Note de lucru
de Bruno Andre[oiu
Trebuie s` m`rturisesc c`, mergånd [i fotografi-
ind pentru aceast` carte, mi-am redescoperit
resurse de afectivitate pe care le credeam
pierdute, sufocate sub presiunea mitoc`niei [i
mizeriei care adesea cople[e[te totul. Pån` cånd
\n]elegi c` asta \i e de fapt condi]ia, c` mitoc`nia
zace printre casele Bucure[tiului ca gr`simea \ntre
fibrele mu[chiului de vac` [i c`, f`r` aceasta,
gustul ar fi altul, mult mai fad, nu are sens s` cau]i
s` \l \n]elegi. Nu ai cum s` \l placi. F`cånd asta,
am reu[it s` m` \ndr`gostesc de locuri ne[tiute,
s` m` re\ndr`gostesc de locuri uitate, s` reg`sesc
pasiunea descoperirii pe care o credeam revolut`
[i \ngropat` \n anii studen]iei. Pentru mine,
aceast` carte este [i un mod de a m` reconcilia ([i
ar trebui f`cut periodic acest gest) cu spa]iul \n
care tr`iesc. Ceea ce v` doresc [i dumneavoastr`…
BUCURE{TI. LOCURI ASCUNSE 9
Bucure[tiul Ascuns nu este un album de fotografie,ci mai degrab` un album de capturi. Vån`toarea afost \ndelungat`, sincopat` [i cu rezultate inegale.Fotografiile nu caut` s` aib` valoare \n sine, ci numailegate \ntre coper]ile acestei c`r]i. Punerea lor \n pagin` \ncearc` s` privilegieze specificul capitolului,tematica, tipul spa]iului descris sau al modului reco-mandat de a privi. Capitolele au derivat din nevoia dea sistematiza o posibil nesfår[it` gril` de lectur` [i seconstituie \n decupaje subiective ale unei existen]ereale cu mii de fa]ete. Ele nu fac decåt s` deconspirecategorii spa]iale aflate la \ndemån`, dar neutilizate,s` propun` moduri diferite de a privi, s` pun` lumin`pe zone umbrite. Altfel spus, cartea e un album-bor-can-de-mur`turi, \n care sunt puse la p`strare, diferen]iate, dar totodat` amestecate, cåteva dintreingredientele care \mi par esen]iale \n harta gusturilorBucure[tiului.
Etotu[i un album despre construit. Despre
permanentele, constantele (relative, evi-
dent) unui ora[ care stau totu[i cel mai tare \n
ziduri. Nu am vrut s` facem o carte \n care s`
abunde personajele, oameni sau cåini ori pisici,
gunoaie sau b`l`rii, c` am fi alunecat \ntr-un
pitoresc facil. De[i aproape to]i cei care am
participat suntem arhitec]i, Bucure[tiul
Ascuns ar trebui s` fie o carte pentru oricine.
Pentru bucure[teanul vechi sau nou, pentru
veneticul romån sau turistul str`in, pentru cei
care-l detest` [i cei care-l, \nc`, iubesc. Am vrut
s` facem o carte precum ora[ul: divers`, variat`,
surprinz`toare. Ferit de false obiectivit`]i pro-
pagandistice, de sentimentalisme desuete sau
de utilitarisme turistice, Bucure[tiul Ascuns e
un neghid al unui ora[ plin de pove[ti.
Bucure[tiul Ascuns nu trebuie s` fie un album defotografie sau ceea ce se \n]elege \ndeob[te prinaceasta. Fotografia trebuie s` fie doar un mijloc, uninstrument de lucru capabil s` surprind`, \n modulcel mai potrivit pentru subiect, lucrurile pe care leexpune. Fotografiile trebuie supuse \ntotdeauna uneilogici exterioare lor, exterioare fotografului, care s` seplece mai mult pe subiect [i pe felul \n care se a[az`\n pagin`. Nu trebuie cadrate la fel un full page deieder`, o aerian` sau un nemonument. Trebuieredus` cåt mai mult posibil doza de subiectivismartistic din fotografie. Paginile [i hårtia c`r]ii trebuies` fie mai mult decåt suportul pe care se a[ternimaginile sau textele, trebuie s` fac` parte dinpercep]ie. Cartea va fi un \mpreun`: format, hårtie,grafic`, fotografie, text. Diferite \n func]ie de subiectulilustrat. De aceea, fiecare capitol trebuie s` fiepaginat \n mod propriu. De la inser]ia fotografiei [i atextului \n pagin`, textura paginii, a hårtiei … pagi-narea trebuie s` \nt`reasc` specificul, s` ajute caracterul sec]iunii, s` conving`.
Calcanele pe fundal de calcan, c`r`mizi vechi, dac` nu-i prea \nc`rcat,
sau `la cu monument istoric… cu poze ie[ite din pagin`, c`ci [i cal-
canele sunt \ntotdeauna la cap`t de cåmp vizual, f`r` margini… textul ca
un graffiti – fonturi de dimensiuni diferite, bolduiri etc. Natura trebuie s`
invadeze tot, deci full page-uri, sau maxim cu alb la cotor, poate [i textul
verde. La „Bucure[tiul v`zut de sus” nu vreau cer, perspective din turnuri,
de sus \n jos, cum nu prea ]i se \ntåmpl` niciodat` (cine evit` deliberat
cerul?). Poate un fundal cu trama delirant-vernacular` a cartierelor vechi.
Freestyle trebuie s` fie no rules. Pozele decupate haotic, compozi]ie
freestyle. {i textul lui Dorin trebuie pus la fel, poate cu varia]ii de font.
„Geografiile tactile” – patchwork. Tapiserie. Abstractizare prin anularea di-
mensiunilor, a sc`rii obiectelor fotografiate, p`trat sau dreptunghi, cåte
pe pagin`? Fullpage? Textul – textur`. Dup` blocuri. Colaj, ca existen]`
multistrat de-acolo, cu miile de perspective ale aceluia[i spa]iu de la
miile de ferestre care-l bordeaz`. Privirea copilului, a b`bu]ei, a be]ivului,
a celui care-[i repar` dacia/aspir` bmw-ul, a gospodinei, toate laolalt`.
Pagini folduite care \nchid capitolul ca nesfår[itele lan]uri de blocuri
dup` care existen]a duduie. Nemonumente – alb negru, poate sepia?, fo-
tografiile cu chenar. Cadrare clasic`, paginare clasic` poze [i text. Sobru,
u[or pr`fuit, u[or desuet. Culoarea? De \ncercat dungi, ceva. Trebuie
evitate fotografiile explicite cu uråtul de sub culoare, c` nu suntem la
marcak. Poate fond negru pentru a poten]a culoarea? Sus – jos [i lipsa
centrului obi[nuit al privirii. Nev`zut de privirea neridicat`, necoboråt`.
Paginare cu mijlocul liber, din care s` lipseasc` adic` exact zona pe care
fotografiile o evit` deliberat. Textul pe mijloc, mare.
Cartea noastr` nu face decåt s` cerceteze,\ntr-o manier` medical-artistic`, un timp alBucure[tiului. E un album consult, deci inevi-tabil legat de un moment anume ([i care ar trebui repetat periodic), care desface organe in-terne, scaneaz` zone cu poten]ial infec]ios, dar[i de iradiere curativ`. E o tomografie ce scoatela lumin` semnele r`mase nev`zute la un con-sult obi[nuit, cu stetoscopul [i cioc`nelul. Deaceea poate c`, de multe ori, acolo unde al]iiv`d o infec]ie, noi am v`zut un \nceput de vin-decare, acolo unde bunul sim] medical indic`un cancer, noi nu am v`zut decåt o excrescen]`benign`. {i invers, evident. O scanare caremerge dincolo de piele, care se scufund`printre organe [i cotrob`ie pe dup` viscere.
de suscel v`zutbucure[tiul
de Bruno Andre[oiu
vremiedevegeta]ie subversiv`
meaerei
[i dezordine aparent`de Bruno Andre[oiu
vremiede
Mi-e imposibil s`-mi imaginez un Bucure[ti f`r` maidane, f`r` o]etari, ieder` [ib`l`rii. Un Bucure[ti cu trotuare bine pavate, pe care s` nu le mai coco[ezer`d`cinile copacilor, cu spa]iile dintre blocuri atent plantate, bine \ntre]inute [i
curate. Un Bucure[ti cu copaci tun[i metodic [i cu pricepere, cu parcuri curate pân` \n ultimul ungher, bine greblate [i nivelate, f`r` terenuri virane n`p`dite de vegeta]ie spon-tan`. Nici nu [tiu dac` mi-ar pl`cea…Din câte [tiu, rela]ia Bucure[tiului cu natura nu a fost niciodat` excesiv guvernat` de ordine [i rigoare, de cult` preocupare sau permanent` grij`. Istoriografia urbei abund`,de-a lungul [i de-a latul epocilor, \n terenuri cu gr`dini s`lbatice, maidane insalubre,cur]i adânci cu tufe \n dev`lm`[ie [i copaci seculari. Asta pe de o parte, dar [i de mo-mente de elan civilizator pe de alta. Ici-colo (\n timp [i spa]iu) apar amenaj`ri peisagereculte sau câte un parc executat dup` proiect. Acestea au constituit mai degrab` contra-punctul, excep]ia de la regul` [i caracterul locului [i s-au datorat voin]ei unor persoanede a merge \n r`sp`rul tr`s`turilor autohtone. Spontanul, \ntâmpl`torul, aleatorul au fost[i au r`mas atributele naturii \n Bucure[ti ([i, \ntre noi fiind vorba, cum s-ar fi putut alt-fel, \ntr-un ora[ \ntemeiat de un cioban [i crescut din sate adunate?...). Formula de convie]uire ora[ construit–natur` ]ine, \n Bucure[ti ca oriunde altundeva, \nesen]`, de dou` ingrediente principale: tipul [i speciile de vegeta]ie adaptate mediuluigeografic [i felul de a fi al locuitorilor. Adic` un factor obiectiv [i unul subiectiv, unul na-tural [i unul cultural. Rela]ia dintre ace[tia modeleaz` \n mod esen]ial vegetalul dintreconstruc]ii [i explic` atât Ci[migiul [i cur]ile amenajate, cât [i b`l`riile din scuaruri [iiedera de pe fa]ade [i calcane. Decisiv` [i definitorie \n aceast` rela]ie r`mâne totu[ipartea subiectiv` a binomului, cea legat` de sentimentul naturii [i, \n consecin]`, devoin]a de a-i aservi vegetalul. Depinzând de mode, achizi]ii culturale [i profunzimi psi-hosociale greu sondabile, aceast` latur` prime[te ast`zi un ajutor nedrept de puternic dinpartea instrumentarului tehnologic. Obsesia recent` de a controla natura, de a pl`smuiartificialul, de a excava p`mântul [i a-l \nlocui cu beton [i asfalt se g`se[te ast`zisus]inut` de o industrie global` de dimensiuni \ngrijor`toare. De ceva vreme, \n Bucure[ti se construie[te foarte mult. Desigur, criza economic` a maitemperat pu]in elanul ziditor, dar lucrurile continu` s` se mi[te destul de repede. Felul\n care se construie[te, \n special \n zonele centrale ale ora[ului, na[te scandaluri [i sus-cit` dezbateri aprinse atunci când normele sunt transgresate exagerat [i violent. Ceeace, \n buna tradi]ie na]ional` a evit`rii regulilor, se \ntâmpl` la tot pasul. Singura certi-tudine r`mâne aceea c`, indiferent de felul \n care respect` sau nu regulile ora[ului, oricenou` construc]ie ocup` un spa]iu care pân` atunci, m`car \n parte, apar]inea sau ar fiputut apar]ine naturii. Curte sau maidan, teren viran sau parc de-a dreptul, toate locurilepe care se vor fi \n`l]at construc]ii au participat pân` atunci la cealalt` ordine a lumii. Lacea \n care anotimpurile nu \nseamn` numai alte reglaje ale centralei termice, cauciu-curi cu stria]ii diferite [i haine adaptate temperaturii. La ordinea \n care semin]ele nu sepr`jesc pentru a fi sparte la meci [i \n care lemnul nu e numai cherestea sau parchet saumobil`. |n care florile nu se ofer` femeilor [i mor]ilor [i insectele nu sunt inamici ce tre-buie extermina]i f`r` ezitare… Ast`zi, indiferent c` suntem speculan]i imobiliari, activi[ti \n ong-uri verzi sau simplior`[eni, trebuie s` remarc`m c`, progresiv, \n Bucure[ti e tot mai pu]in loc pentru co-paci [i vegeta]ie. Cur]ile adânci ale contemplativit`]ii balcanice dispar rând pe rând,cedând locul cl`dirilor cu multe etaje, \n care mult mai mul]i oameni sunt mult mai pu]inferici]i decât pu]inii proprietari ai terenului ini]ial. S` fie `sta un soi de comunism vop-sit, adic` pu]in [i prost pentru mult` lume decât ceva mai mult [i mai bine pentru pu]ini?Nici vorb`, ar spune analistul economic, c` \n spatele ac]iunii st` un capitalist tenace,care a r`zbit prin munc` asidu`, dar care, desigur, locuie[te \n alt` parte, la cas` cugr`din`. Maidanele Bucure[tiului transistoric, rezultat specific al nesfâr[itelor conflicteurbane, dispar [i ele \ncet-\ncet, transformate de harnicii constructori \n ansambluri fru-mos ordonate, \n care via]a este normat`, reglat` [i abaterile pedepsite. Este asta o li-mitare a libert`]ii [i o s`r`cire a memoriei prin anularea unor extraordinare terenuri deexperimente [i fabrici de amintiri? Nici vorb`, este doar un proces de civilizare, un misio-
BU
CU
RE
{T
IUL
AS
CU
NS
44
meaereiV
RE
ME
A IE
DE
RE
I 45
BU
CU
RE
{T
IUL
AS
CU
NS
66
VR
EM
EA
IED
ER
EI 67
Pitoresc [i -mitoc`niedou`
ipoteze pentru
excesuricromatice
bucure[tene
de Bruno Andre[oiu
75
PIT
OR
ES
C {
I M
ITO
C~
NIE
AvertismentAici nu va fi vorba despre rafinatejocuri de lumin` [i despre nuan]elecerului la apus. Nu va fi vorba desprevaria]iile de culoare ale frunzi[uluicopacilor de-a lungul anotimpurilor,nici despre iriza]iile simfonice alevreunei b`l]i ap`rute dup` ploaie.Nuan]ele poetice ale convie]uirii na-turii cu artefactul uman \n ora[ nufac parte din preocup`rile acestuicapitol. Nu, aici va fi vorba despreculorile pl`smuite de om, desprevopseluri, spoieli [i zugr`veli, desprematerii [i materiale cu personalitatecromatic` [i despre combin`rile –adesea delirante – dintre acestea. Deasemenea, nu va fi vorba despreexprim`rile colorate din spa]iile pri-vate. De[i de o bog`]ie pe care minteacu greu o poate cuprinde f`r` ajutorpsihotrop, spa]iile private nu facobiectul capitolului nostru, orientatexclusiv c`tre culoarea public`, ceade la care oricine se poate \mp`rt`[iliber, de la nivelul str`zii. Fiind vorba despre un ora[ atât demare [i cu o pozi]ie cultural-ge-ografic` atât de special`, adic` \ntrelumi, e firesc s` ne a[tept`m laarome puternice [i variate, la com-bina]ii iconoclaste, la striden]e care\neac` nuan]ele fine. Cu siguran]` c`[i acestea din urm` exist` din plin,dar nu [tiu dac`, gândindu-m` la Bu-cure[ti, mi-l pot reprezenta \n finedegradeuri mai degrab` decât \n cu-lori tari.
Tot mai aud c` Bucure[tiul e un ora[gri. Nimic mai pu]in adev`rat. Va fifost poate cândva, nu prea demult,dar ora[ul gri al epocii de aur, f`r`lumin` pe strad` [i nesfâr[ite cor-tine de blocuri zugr`vite anost e pecale de accelerat` dispari]ie (ar tre-bui poate protejat, create rezerva]iide cenu[iu, capturat muzeal unspirit cromatic amenin]at?). |n locullui a ap`rut [i se dezvolt` un Bu-cure[ti strident, viu colorat, maiaproape de aromele tari ale Orientu-lui decât de rafinamentul capitalelorEuropei. Oricine risc` s` se scufundepu]in \n viscerele ora[ului este [ocat\n primul rând de multitudinea deculori pe care le capteaz` retina, [iabia apoi de celelalte bizarerii.
Pân` nu demult, str`zile principale,bulevardele adic`, s-au aflat la oarecare ad`post de rev`rs`rilecromatice ale nelini[tii estetice a bu-cure[teanului. Fie c` drenau fluxu-rile c`tre dormitoarele muncitore[ti,fie c` slujeau delirul coreean al piti-cului dictator, cromatica lor eratrist`, re]inut`, maximul de \ndr`z-neal` coloristic` reprezentându-lc`r`mida aparent` [i mozaicurileproletcultiste. De ceva vreme \ns`,lucrurile s-au schimbat [i aici. Cru-ciada termosistemic` de \mpa-chetare a blocurilor vechi na[temon[tri viu colora]i, dup` modelulsectorului cinci, unde exuberan]aprimarului nu a avut nevoie de scuzapolistirenului pentru a picta \n cu-lori de carpete orientale nesfâr[itelefa]ade. |n spatele blocurilor \ns`,sau \n teritoriile nest`pânite de aces-tea, lucrurile vor fi stat mereu altfel.Posibilitatea de manifestare a gustu-lui personal a invitat mereu culoareavie la masa arhitecturii, singurele li-mit`ri fiind cele tehnice, de pig-mentare a vopselii. Desigur, scaraconstruc]iilor va fi avut un cuvântgreu de spus, c`ci pân` acum do-u`zeci de ani excesul dimensional alconstruc]iilor private te ducea direct\n ghearele ilicitului. {i degeaba co-lorezi puternic o c`su]` pipernicit`,când efectul adev`rat vine din di-mensiuni. Adic`, \n cazul culorii pefa]ade, m`rimea chiar conteaz`. Momentul de cotitur`, nu cred c` evreun dubiu pentru cineva, \l consti-tuie marea revolu]ie din decembrie.Rupându-se lesa ideologic`, au pututfi scoase rapid la iveal` pasiunile refulate, agonisirile inavuabile, frus-tr`rile individuale. Ca teritoriu alminimului efort investi]ional, cu-loarea s-a aflat la locul potrivit, \nprim-plan, pentru a le recupera petoate. Iar industria de profil, l`sat`\n sfâr[it s` str`pung` cortina defier, s-a al`turat, din toate maga-zinele, depozitele [i mai apoi fabri-cile, efortului de recolorare a lumii.
BU
CU
RE
{T
IUL
AS
CU
NS
80
81
PIT
OR
ES
C {
I M
ITO
C~
NIE
BU
CU
RE
{T
IUL
AS
CU
NS
82
83
PIT
OR
ES
C {
I M
ITO
C~
NIE
BU
CU
RE
{T
IUL
AS
CU
NS
84
85
PIT
OR
ES
C {
I M
ITO
C~
NIE
BU
CU
RE
{T
IUL
AS
CU
NS
86
87
PIT
OR
ES
C {
I M
ITO
C~
NIE
ubire
calcan[i
de Bruno Andre[oiu
neCalcanul,din turcescul kalkan [i \n ciuda impresiei ge-
nerale, nu e pe[te decåt pe plaj`. |n Bucure[ti, de fapt \n orice ora[ [i la con-struc]ii \n general, cuvåntul desemneaz` un perete f`r` ferestre, din dosul saulateralul unei case, destinat a fi acoperit de zidul asem`n`tor al unei cl`diri
vecine. Natura sa este cel pu]in ambigu`, c`ci, spre de-osebire de omofonul piscicol, pluralul \i este feminin:un calcan – dou` calcane. Originea sa r`måne pierdut` \n timp, dar este dec`utat \n interiorul urbei anistorice, a cet`]ii cu spa]iu limitat,unde cre[terea popula]iei [i nevoia de acces la strad` vor fi \ngustat terenurile pån`la sacrificarea fa]adelor laterale. Casele lipite „la calcan” sunt de fapt marca incon-fundabil` a ora[ului, semnul urbanit`]ii, diferen]a major` [i ruptura de rural.
BU
CU
RE
{T
IUL
AS
CU
NS
10
0
F`ptur` eminamente or`[eneasc` deci, calcanuleste organul tactil de contact direct,nemijlocit, \ntre dou` cl`diri. Construit pentru a fi
ascuns, el apare mereu [i numai atunci cånd se va fi petrecut o diversiune voieuris-tic`; preg`tit pentru o lipitur`, el protejeaz` atingerea; de nev`zut \n condi]ii nor-male, prezen]a lui indic` un atac la pudoare. Teritoriu al rela]iilor intime,secrete \ntre cl`diri, protejat de vederea celorlal]i, calcanul dezvelit are cevapromiscuu [i de aceea, poate, seduc`tor, senzual. Cu ascunsul drept principal`tr`s`tur` identitar` [i invizibilul drept deziderat, calcanul ne simbolizeaz` cel maibine pulsiunile reprimate, pornirile de nem`rturisit, derapajele de la regul` aleora[ului. A te scufunda \n lumea calcanelor \nseamn` oare a te scufunda \n profunzimile viscerale ale ora[ului?
|n vremuri str`vechi, auguriif`ceau prevestiri [i prognoze citind\n viscerele animalelor sacrificate.
Mamifere, p`s`risau pe[ti, orice inte-
rior bine vascula-rizat putea fi oglinda
lumii, organizat`,simbolic, similar. Tot a[a,
pentru augurii ora[ului contempo-ran, calcanul poate fi un remarca-
bil teritoriu de predic]ie: atrecutului uitat, a prezentului
disimulat de administra]ii netrans-parente, a vreunuia dintre vi-
itoarele posibile. Vor mai fiexistånd \ns` oare vr`ji-
tori urbani capabili s`citeasc` onest [ansele
ora[elor \n propriile calcane?
IUB
IRE
{I C
AL
CA
NE
101
Calcanul este, mereu, martorul unui proces \n desf`[urare, al unei
etape intermediare, a neterminatului. Cu o natur` inerent duplicitar`, elpoate fi semnul poten]ialit`]ii absolute: aici urmeaz` s` se constru-
iasc` ceva, sau al dezastrului inevitabil: calcanul ca o ran` \nc` deschis`, ultimul semn al sacrific`rii aproapelui. Cu calcanele la iveal`, cl`dirile sunt mai fragile,c`ci mai pu]in protejate, mai expuse. Acolo unde nu marcheaz` totu[i o ran`,calcanul marcheaz` o inechitate. Este, \ndeob[te, semnul lui „mai mare” cånd
apare, str`lucitor [i nou, zdrobindu-[i preajma cu greutatea zidului orb. Semn al soli-darit`]ii \n interiorul unui ora[, calcanul \[i devine prea u[or
contrariul, atunci cånd diferen]a \ntre atingeri ajunge prea mare,cånd categoria este transgresat`. Proiectat astfel pe cer, calcanul nu mai
r`måne decåt proba regulii \nc`lcate, a deontologiei fisurate, a combina]iilor urbane de
tot felul. Un ora[ de calcane este, pentru mine, unora[ imoral.
BU
CU
RE
{T
IUL
AS
CU
NS
10
2
IUB
IRE
{I C
AL
CA
NE
103
O specie de neevitat \n ora[ele cu productivitate (nu piscicol`) mare o
reprezint` calcanul cu blan`. |n mod paradoxal, saupoate doar surprinz`tor, calcanul urban seacoper` cu blan` vara [i n`pårle[te decisiv
iarna. Prin urmare, nu protec]ia termic` rezult` a fi ra]iunea
\mbl`nirii sezoniere, ci, am putea presupune, pudoarea. Cånd ziua selunge[te [i perioada de expunere vizual` cre[te semnifica-tiv, \n mod aproape natural, calcanele pudice se acoper`
cu un strat verde pufos, ce le protejeaz` intimitatea deprivirile lubrice ale calcanofagilor \nr`i]i. Poate de aici
feminitatea pluralului s`u?
Geo
G E O G R A F I I T A C T I L E 1 2 9
tactilede Bruno Andre[oiu
grafii
Un ora[ nu poate fi posedat decât
la timpul trecut. Nu pot cunoa[te
un ora[ f`r` ajutorul memoriei, iar
\ntre ora[ [i minte se g`sesc,
neobosite, sim]urile. Parcurgem,
capt`m, rememor`m. O strad`, o
pia]`, ni[te zgomote, un miros,
câteva culori, ceva mici, poate,
mai nou, o shaorma. Un amestec de
stimuli, transmi[i de câteva organe
de sim] [i procesate chimic de
creier sunt, de fapt, ora[ele pe
care le-am, vreodat`, [tiut.
BUCURE{TIUL ASCUNS 130
O impresie personal` m` face s` presupun c`,
de cele mai multe ori, lipse[te din insec-
tarul min]ii noastre amintirea tactil`. Cel
mai adesea ochii, cu binecunoscuta lor
l`comie, preiau sarcina degetelor, a pielii
oricum protejate atent de coaja hainelor.
Rugozitatea este transformat` \n textur`
vizual`, \n joc rafinat [i efect de lumin`
pe suprafe]e de culori [i granula]ii diver-
se. Rarele senza]ii tactile sunt de obicei
impersonale [i conven]ionale: un tacâm [i un
[erve]el, câteva clan]e, o bar` de inox,
ni[te hârtii. Ele nu produc amintiri.
GEOGRAFII TACTILE 131
BUCURE{TIUL ASCUNS 132
G E O G R A F I I T A C T I L E 1 3 3
Fiind totu[i, \n principal, ununivers material, ora[ul este,inevitabil, [i un univers tac-til. E o lume compus` din nes-fâr[ite rugozit`]i din infinitevaria]ii de asperitate. Ca s`\l po]i iubi cu adev`rat, unora[ ar trebui [i pip`it. Lipsaatingerii nu poate producedecât iubiri platonice, cava-lere[ti, lipsite de substan]`concret`. Rela]ia cu un ora[ pecare nu-l atingi e ca o cartenecitit` ce st` \n raft, ca oc`snicie neconsumat`.
Trebuie s` recunoa[tem,gr`mezile de gunoi strån-
se pe terenurile virane [i co-vorul de pungi de plastic [ide mucuri de ]ig`ri aruncatede la balcon nu crescsingure. Locuitorii le alimen-teaz` cu d`rnicie, fie pentru a nu pl`ti taxa de salubrizarepentru de[eurile menajere, fie pentru c` nu dispun de mij-loacele auto necesare sau de cheful de a transportaobiectele voluminoase la groapa de gunoi, fie pentru a nu finevoi]i s` re-intre \n cas` imediat ce s-a terminat ]igara, fiind\ns` \n stare s` dezbat` pe larg [i la orice or` tema urå]enieiora[ului fa]` de cele „din afar`” [i a proastei cre[teri a„celorlal]i”. Abandonate, obiectele sunt \n cel mai fericit cazculese [i/sau dezmembrate \n vederea reutiliz`rii, fie se dez-integreaz` treptat, servind drept juc`rii copiilor sau cåinilor,ajungånd astfel s` se \n[ire pe o suprafa]` desf`[urat` multmai mare decåt cea ocupat` ini]ial. {i pentru c` suntem la
capitolul asum`rii r`s-punderii, da, recunosc:arunc [i am aruncatmereu de la balcon, \nspa]iul verde de dede-subt, cotoare de m`r, \nprimul rånd pentru fur-nici [i \ntr-al doilea råndpentru c` poate-poate\mi va cre[te un pomsub fereastr`.
Dup` blocuri g`sim fie alteblocuri (\n zona median` a
ora[ului) sau, \n zonele situate \ncentru [i la periferie, str`zi cu case.O mare parte a popula]iei ora[uluitr`ie[te departe de o strad` princi-pal`, \n umbra blocurilor care oplacheaz`. Deoarece fa]adele blo-curilor comuniste nu sunt niciodat`tratate egal, fa]ada posterioar`
apare de cele mai multe ori ca un perete plin, f`r` balcoane, cugoluri \mpu[cate [i situate la \n`l]imi ciudate care lumineaz` [iventileaz` c`m`rile, b`ile [i casele sc`rilor, \ntr-un cuvånt, un dos\ntors cu sinceritate spre cine \l prive[te. M-am \ntrebat \ntot-deauna cine este mai fericit: cine locuie[te la bloc [i vede pe fereastr` case sau cine st` la cas` [i vede pe fereastr` blocuri.|n orice caz, locuin]ele situate \n spatele blocurilor sufer` din cauzalipsei de perspectiv`, chiar dac` sunt corect \nsorite, iar frustrareade a vedea \n loc de cer [i de via]` urban` un perete plin depoten]iali observatori suprapu[i nu este unul dintre avantajelelocuirii individuale.
BU
CU
RE
{T
IUL
AS
CU
NS
18
4
Dup` blocurilocuim
Pentru or`[eanul pri-vat de avantajele
unei cur]i proprii [i carenu poate evada pe cåtde des [i-ar dori pentrua umple p`durile [imalurile de lac cu fumde mititei, gr`tarul dinspatele blocului a deve-nit o obi[nuin]` a zilelor de weekend [i de s`rb`toare. |n timpce proprietarul gr`tarului cå[tig` un statut permi]åndu-le [ialtora s`-[i prepare masa la jarul lui, ace[tia \[i manifest`recuno[tin]a fie cu cåte o bere destinat` buc`tarului asu-dat, fie acompaniindu-i eforturile cu muzic` din cea mai bun`care r`zbate peste mai multe cvartale, f`r` a egala totu[iaria de propagare a mirosului \mbietor care chinuie veciniimai pu]in noroco[i.
Dup` blocuri
[i g`tim
Dup`blocuri
arunc`m
DU
P~
BL
OC
UR
I 185
BU
CU
RE
{T
IUL
AS
CU
NS
18
6
DU
P~
BL
OC
UR
I 187
BU
CU
RE
{T
IUL
AS
CU
NS
18
8
DU
P~
BL
OC
UR
I 189
COLOFON / COLOPHONE
Bucure[tiul Ascuns a fost editat [i tip`rit cu ajutorul Ordinului Arhitec]ilor din Romånia prin programul cultural „Timbrul de Arhitectur`” [i ARCUB
TexteMariana CelacDorin {tefan
Catrinel NegruBruno Andre[oiu
FotografieBruno Andre[oiu
Viorica Buic`Andrei Creang`
…[i al]ii
Grafic`Bruno Andre[oiu
Mihai Ene (Shimoo)
Prelucrare imaginiCristian David (Bill)
Corectur`Andreea Amzoiu
TraducereAlistair Blyth
Smaranda Nicolau
Editura
igloomedia
Seriaigloopatrimoniu
TiparMasterprint superoffset
HårtieDCM / Offset / DCL
FonturiNovarese / MetaCond / BerkleyOldStyle
TrixieReg CooperBlack / TOFranklinGothic
Recommended
