Bucurestiul de Ieri, Bucurestiul de Azi

8/16/2019 Bucurestiul de Ieri, Bucurestiul de Azi

1/26

Academia de Studii Economice din Bucure ti ș

Facultatea de Administra ie i Management Publicț ș

Bucure tiul de ieri, Bucure tiul de azi ș ș

Coordonator tiin ific:ș ț

Prof. univ. dr. Bran Florina

Student:

Surugiu Silvia Daniela

Grupa 213, Seria B

Bucure ti ș

2016

Cuprins


2/26

1. Introducere pag. 32. Prezentarea geografică a ora ului Bucure tiș ș pag. 4

2.1 A ezarea geografică i reliefulș ș pag. 42.2 Hidrografia pag. 52.3 Flora si fauna pag. 52.4 Clia pag. !

3. "curt istoric pri#ind e#olu ia ora ului Bucure tiț ș ș pag. $4. Popula ia i ocuparea for ei de uncăț ș ț pag. 11

4.1 %#olu ia deograficăț pag. 114.2 "curtă prezentare a pie ei unciiț pag. 12

5. &ipuri de spa ii ale ora ului Bucure tiț ș ș pag. 135.1 "pa iul turistic al ora ului Bucure tiț ș ș pag. 13

5.2 "pa iul #erde al ora ului Bucure tiț ș ș pag. 1!5.3 "pa iul sil#ic al ora ului Bucure tiț ș ș pag. 22

!. Analiza "'(& a Bucure tiuluiș pag. 24$. Concluzii pag. 2!). Bi*liografie pag. 2$

1 !ntroducere

Pentru sesiunea de counicare tiin ifică+ din cadrul Acadeiei de "tudii %conoice dinș ț

Bucure ti+ a ela*orat lucrarea ,Bucure tiul de ieri+ Bucure tiul de azi-+ deoarece acesta esteș ș ș

ora ul eu natal+ in care locuiesc i a dorit să prezint e#olu ia n tip a acestui ora . A alesș ș ț ș

aceasta tea+ pentru ca de/a lungul tipului+ ora ul Bucure ti a cunoscut odificăriș ș

senificati#e.

2


3/26


4/26

2 Prezentarea geogra"ic# a ora ului Bucure ti ș ș

21 A ezarea geogra"ic# i relie"ul ș ș

Bucure tiul se află n sud/estul 0oniei+ ntreș Ploie tiș la nord iș iurgiu la sud. (ra ul seș

află n Cpia Dlăsiei+ care face parte din Cpia 0onă. 6a est se află Bărăganul+ n partea

de #est Cpia ă#anu Burdea+ iar la sud este deliitat de Cpia Burnazului.

Cpia Bucure tiului+ su*unitate a Cpiei Dlăsiei+ se e:tinde n E/% i % pnă la Daleaș șPasărea+ n "/% i " pnă la Cpul Clnăului i 6unca Arge /"a*ar+ n "/D tot pnă la 6uncaș ș ș

Arge /"a*ar+ iar n E/D pnă la Cpia &itu. "/a forat prin retragerea treptată a laculuiș

cuaternar+ ca urare a i cării de năl are a Carpa ilor i "u*carpa ilor i a intenselor alu#ionări.ș ț ț ș ț ș

ipsoetric de )1 + iar ț

pantele nu depă esc #aloarea de 2o. Fragentarea este ai accentuată n 7uătatea estică+ undeș

se a7unge la 1/1+5 2.

4

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ploie%C8%99tihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ploie%C8%99tihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Giurgiuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Giurgiuhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=C%C3%A2mpia_Vl%C4%83siei&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=C%C3%A2mpia_Vl%C4%83siei&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/C%C3%A2mpia_Rom%C3%A2n%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4%83r%C4%83ganhttp://ro.wikipedia.org/wiki/C%C3%A2mpia_G%C4%83vanu_Burdeahttp://ro.wikipedia.org/wiki/C%C3%A2mpia_Burnazuluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/C%C3%A2mpia_Burnazuluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/C%C3%A2mpia_Burnazuluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ploie%C8%99tihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Giurgiuhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=C%C3%A2mpia_Vl%C4%83siei&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/C%C3%A2mpia_Rom%C3%A2n%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4%83r%C4%83ganhttp://ro.wikipedia.org/wiki/C%C3%A2mpia_G%C4%83vanu_Burdeahttp://ro.wikipedia.org/wiki/C%C3%A2mpia_Burnazului


5/26

22 $idrogra"ia

Bucure tiul se află situat pe alurile ruluiș =*o#i aț + ce se #arsă n Argeș+ afluent

al =unării. 9ai ulte lacuri se ntind de/a lungulrului Colentina+ n perietrul ora ului+ș

precu 6acul Herăstrău+ 6acul Floreasca+ 6acul &ei sau 6acul Colentina. i n centrul ora uluiȘ ș

e:istă un lac+ n Parcul Ci igiuș . Acest lac+ fostă *altă n #ec>iul ora edie#al+ este ncon7uratș

de rădina Ci igiuș + inaugurată n 1)4$ după planurile ar>itectului geran Carl F. '. 9eJer.

Pe lngă Ci igiu n Bucure ti ai e:istă i alte parcuri ariș ș ș Parcul Herăstrău cu 9uzeul

"atului iș rădina Botanică cea ai are din 0onia i care cuprinde peste 1. de speciiș

de plante inclusi# e:otice+ Parcul &ineretului+ Parcul Ale:andru Ioan Cuza cunoscut iș

ca Parcul &itan sau Parcul I(0 + precu i ulte parcuri ai ici i spa ii #erzi aena7ate deș ș ț

priăriile de sector. 6acul "nago# este un lian flu#iatil+ cel ai iportant de pe cursul inferior al IaloiKei+ situat la o distanKă de 25/3 de BucureLti Li are o suprafaKă de 5+$5 2 + iar

adnciea a:iă este de ; .

Fora lacului este alungită este foarte sinuoasă+ cu ulte golfuri+ in partea de a#al aflndu/

se o insula pe care se află o*iecti#ul turistic antropic 9ănăstirea "nago#. Pe alul lacului+ n

afară de stuf Li papură creLte Li nufărul Indian acliatizat+ nuferi al*i Li gal*eni. Fauna piscicolă

atrage nueroLi pescari aatori. "e rearcă nueroase specii de peLti plătică+ crap+ *i*an+

son+ Ltiucă+ roLioară Li două specii de gu#izi.

2% Flora i "auna ș

a. Acest sit cuprinde ai ulte

unicipii+ BucureLtiul deKinnd $)+3G din suprafaKa acestuia. 6ocalităKile care au raza teritorială

n "itul Eatura 2 sunt rulu/4G+ Euci 23G+ rădiLtea 2G+ 9oara Dlăsiei 12G+

restul de )G fiind cuprins de localităKile aferente 7udeKului IaloiKa."itul găzduieLte iportante specii de păsări săl*atice prote7ate printre care *arza al*ă+stancul

roLu+ stancul gal*e+ eretele de stuf+ egreta are Li ică+ raKa roLie.Pădurea "nago# conser#ă 3 flore Li faune diferite+ pădurea fiind considerată rezer#aKie

naturală LtiinKifică cuprinznd 14$ >ectare.

5

http://ro.wikipedia.org/wiki/D%C3%A2mbovi%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/D%C3%A2mbovi%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Arge%C8%99_(r%C3%A2u)http://ro.wikipedia.org/wiki/Arge%C8%99_(r%C3%A2u)http://ro.wikipedia.org/wiki/Dun%C4%83rehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dun%C4%83rehttp://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2uhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Colentinahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Lacul_Her%C4%83str%C4%83uhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Lacul_Floreascahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Lacul_Floreascahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Lacul_Teihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Lacul_Teihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Lacul_Colentinahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Lacul_Colentinahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_Ci%C8%99migiuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_Ci%C8%99migiuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_Ci%C8%99migiuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gr%C4%83dina_Ci%C8%99migiuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gr%C4%83dina_Ci%C8%99migiuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gr%C4%83dina_Ci%C8%99migiuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1847http://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_Her%C4%83str%C4%83uhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Muzeul_Satuluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Muzeul_Satuluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Muzeul_Satuluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gr%C4%83dina_Botanic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Plantehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Plantehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_Tineretuluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_Tineretuluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_Alexandru_Ioan_Cuzahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Parcul_Titan&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Parcul_Titan&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_IORhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Maidanezhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Maidanezhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Maidanezhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Maidanezhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Maidanezhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Maidanezhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Maidanezhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Maidanezhttp://ro.wikipedia.org/wiki/D%C3%A2mbovi%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Arge%C8%99_(r%C3%A2u)http://ro.wikipedia.org/wiki/Dun%C4%83rehttp://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2uhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Colentinahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Lacul_Her%C4%83str%C4%83uhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Lacul_Floreascahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Lacul_Teihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Lacul_Colentinahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_Ci%C8%99migiuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gr%C4%83dina_Ci%C8%99migiuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1847http://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_Her%C4%83str%C4%83uhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Muzeul_Satuluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Muzeul_Satuluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gr%C4%83dina_Botanic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Plantehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_Tineretuluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_Alexandru_Ioan_Cuzahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Parcul_Titan&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_IORhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Maidanezhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Maidanezhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Maidanezhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Maidanezhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Maidanezhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Maidanez


6/26

Printre nueroasele specii de ar*ori Li ar*uLti se nuără ste7arul+ frasinul+ teiul+ alun+ soc+

cătină+ lenul cinesc. Priă#ara nfloresc g>ioceii+ *rnduLele+ *re*enelele+ ărgăritarul Li

crinul de pădure.

2& Clima

Clia n capitală este specifică 0oniei+ respecti# teperat/continentală. "unt specifice

patru anotipuri+ iarnă+ priă#ară+#ară iș toană. Iernile n Bucure ti sunt destul de *lnde cuș

pu ine zăpezi i teperaturi relati# ridicate+ n tip ce n ultiii ani #erile sunt foarte calde+ c>iar ț ș

caniculare cu teperaturi foarte ridicate de pna la 35 grade Celsius i cu pu ine precipita ii.ș ț ț

Aceasta face ca diferen ele de teperatură iarnă / #ară să fie de pnă la 5 de grade.ț

Date climatice pentru Bucure tiș

Luna an Fe! "ar #pr "ai un ul #ug Sep $ct %ov Dec #nual

"a&ima medie

'C ('F)

1.5

34+$

4.1

3;+4

1.5

5+;

1).

!4+4

23.3

$3+;

2!.)

)+2

2).)

)3+)

2).5

)3+3

24.!

$!+3

1).

!4+4

1.

5+

3.)

3)+)

1!+5

!1.$

"edia *ilnic+ 'C

('F)

O2.4

2$+$

O.1

31+)

4.)

4+!

11.3

52+3

1!.$

!2+1

2.2

!)+4

22.

$1+!

21.2

$+2

1!.;

!2+4

1.)

51+4

5.2

41+4

.2

32+4

1+!

51.1

"inima medie

'C ('F)

O5.5

22+1

O3.3

2!+1

.3

32+5

5.!

42+1

1.5

5+;

14.

5$+2

15.!

!+1

15.

5;+

11.1

52+

5.$

42+3

1.!

34+;

O2.!

2$+3

5+$

42.3

"inima itoric+

'C ('F)

O23.$

O1+$

O23.;

O11+

O1!.!

2+1

O2.$

2$+1

.

32+

5.2

41+4

).$

4$+$

5.2

41+4

O3.1

2!+4

O$.3

1)+;

O1).)

O1+)

O1;.5

O3+1

O23+;

O11.

Precipita iiț mm 4 3! 3) 4! $ $$ !4 5) 42 32 4; 43 5;5

6

http://ro.wikipedia.org/wiki/Climahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Temperat-continental%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Iarn%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Prim%C4%83var%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Var%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Var%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Toamn%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Precipita%C8%9Biihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Precipita%C8%9Biihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Precipita%C8%9Biihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Climahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Temperat-continental%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Iarn%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Prim%C4%83var%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Var%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Toamn%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Precipita%C8%9Bii


7/26

(inc-e) 1.5$ 1.42 1.5 1.)12.$!

3.3

2.52

2.2)

1.!5

1.2! 1.;3 1.!; 23+43

+pad+ cm

(inc-e)

13.$

5.3;

11.

4.33

1.5

4.13

1.5

.5;

.

.

.

.

.

.

).)

3.4!

1.5

4.13

5!

22+5

%r. de *ile cu

precipita iiț (/ 1.0

mm)

! ! ! $ ! ! $ ! 5 5 ! ! $2

$re norite $.! )4.5 13). 1)4.) 24!.3 2!5.) 2);.2 2)1.4 224.1 1$$.4 )$.5 !2.) 2.112+4

Sursă: NOAA

% Scurt istoric pri'ind e'olu ia ora ului Bucure ti ț ș ș

9arele istoric Eicolae Iorga+ descria aLezarea geografică a ora ului Bucure ti asfelș ș

(dinioară+ un sat de păstori Li plugari+ al oLului Bucur+ / spune Eicolae Iorga n Istoria

BucureLtilor / de unde #in oLia lui Li co*ortorii lui+ BucureLtii+ localitatea nsăLi nefiind dect

oLia BucureLtilor+ a oaenilor co*orKi din acest oL care este Bucur. Aici =*o#iKa este

largă Li pe #reuri ea făcea pe andouă alurile sale oc>iuri de ape+ care puteau să oprească

naintarea repede a unui nă#ălitor. Eu este o singură nălKie+ ci pe alul de sud ai ulte

dealuri se nLiră+ de la al 0adului Dodă pnă la al "pirii+ al 9itropoliei Li la părKile ridate de către

Cotroceni. 0ezistenKa se putea face+ prin urare+ din ai ulte părKi+ cu+ n cursul tipului+

lupte s/au Li dat pe aceste puncte ai nalte. =ar nfăKiLarea acestor locuri ai a#ea o nlesnire

pentru aceste scopuri defensi#e la Cotroceni+ al cărui nue c>iar nseană un loc unde se

cotroceLteQ n.r. adăposteLte cine#a+ era pădure. =e 7ur pre7ur se ntindea codrul+ care păstra

nuele Dlăsiei de odinioară Li din care Li pnă astăzi au răas plcuri+ care neapărat au tre*uit să

7


8/26

fie curăKate. Aceasta fără a ai poeni de

lacurile seănate n dreapta Li n stnga+ care

forau prin ele nsele o cingătoare defensi#ă

pentru oraLul ce rănea să se nteeieze Li

pentru cetăKuile enite să/l apere,.6egenda spune ca orasul Bucuresti+ a fost

fondat de un oier pe nue Bucur. Confor altei

#ariante ai pro*a*ile+ Bucuresti a fost inteeiat

de catre 9ircea cel Batran la sfarsit de secol RID.Pe alurile 9asacrului si ale Colentinei este

atestata cultura paleolitica si neolitica. Pana in

1) i. Hr. apar anuite do#ezi ale unor

counitati in zonele =udesti+ 6acul &ei si Bucurestii/Eoi de astazi. "apaturile ar>eologice arata

trecerea acestei zone printr/un proces de dez#oltare din epoca *ronzului si pana in anul 1 i.

Hr.+ in tipul caruia zonele Herastrau+ 0adu Doda+ 6acul &ei+ Pantelion+ dealul 9i>ai Doda+

Popesti/6eordeni si Popesti/Eo#aci sunt populate de indo/europeni ai precis geto/daci.

Priele locuinte dupa retragerea aureliana din 2$3 d. Hr. sunt atestate in secolele III RIII+ pana

in %#ul 9ediu.Asezarea este atestata docuentar la 2 septe*rie 145; intr/un act eis de Dlad tepes+

don al tarii 0oanesti+ prin care se intareste o osie unor *oieri. Cetatea =a*o#itei+ cu aiapare in priii ani orasul+ a#ea rol strategic+ urand sa supra#eg>eze druul ce ergea de la

&argsor la iurgiu+ in ultia asezare aflandu/se o garnizoana otoana. in scurt tip+ Bucurestiul

se afira+ fiind ales la 14 octo*rie 14!5 de catre 0adu cel Fruos ca resedinta doneasca. in

anii 155) 155;+ la Curtea Dec>e este construita Biserica =oneasca+ ctitorie a donului

9ircea Cio*anul+ aceasta raanand pana astazi cel ai #ec>i lacas de cult din oras pastrat in

fora sa initiala.In 1!5;+ su* donia lui >eorg>e >ica+ Bucurestiul de#ine capitala tarii 0oanesti+

oent in care se trece la odernizarea acestuia. Apar priele druuri pa#ate cu piatra de rau1!!1+ se infiinteaza pria institutie de in#ataant superior+ Acadeia =oneasca 1!;4 si

este construit Palatul 9ogosoaiei Constantin Branco#eanu+ 1$2+ edificiu in care astazi se afla

9uzeul de Arta Feudala Branco#eneasca. in 1$4+ ia fiinta la initiati#a spatarului 9i>ai

Cantacuzino "pitalul Coltea+ care a fost a#ariat ulterior intr/un incendiu si un cutreur si

8


9/26

reconstruit in 1))). in scurt tip+ Bucurestii se dez#olta din punct de #edere econoicN se

rearca cresterea nuarului estesugarilor+ ce forau ai ulte *resle ale croitorilor+

cizarilor+ ca#afilor+ co7ocarilor+ panzarilor+ sal#aragiilor+ za*unarilor s.a. (data cu acestea

continua odernizarea orasului. "unt create priele anufacturi+ cisele pu*lice+ iar populatia

se areste continuu prin aducerea de locuitori din intreaga 9untenie catagrafiaul din 1$;)

indica 3.3 de locuitori+ in tip ce cea din 1)31 nuara 1. de case si !.5)$ de locuitori.( ade#ărată sc>i*are la fa ă a Capitalei s/a petrecut n iunie 1;3)+ cnd ser#iciile deț

salu*ritate au trecut din su*ordinea Priăriei Bucure tilor n cea a zinelor Counale. Aceastăș

sc>i*are adinistrati#ă+ aparent neinteresantă+ s/a do#edit n tip o ade#ărată reforă a

salu*rită ii *ucure tene. &oate utila7ele ser#iciului de salu*ritate autocaioane+ autocisterne+ț ș

căru e de salu*ritate+ to*eroane ț au fost reparate i #opsite.ș0e#ista Realitatea Ilustrată face c>iar un in#entar al acestor nnoiri *ine#enite "/au reparat

145 de cotigi+ 43) de to*eroane+ 2) de autocaioane+ 15 autocisterne+ 4 autotractoare i !ș

reorci. "/au luat ăsuri pentru #opsirea tuturor #e>iculelor+ coandnd aterialul

necesar.- sursa: Realitatea Ilustrată, nr.615, 1 noiembrie 1938. zinele Counale au in#estit i nș

noi utila7e+ in#esti ii care erau urgente i necesare+ i de care au *eneficiat n are ăsură to iț ș ș ț

*ucure tenii i #izitatorii Capitalei. Au fost cupărate noi autocaioane perforante de la Ford+ș ș

sute de cărucioare pentru preluarea gunoiului stradal+ 15 autocaioane pentru preluarea

gunoaielor i a zăpezii+ dar i a ini pentru stropirea i spălarea străzilor.ș ș ș ș

Modele de tomberoane Sursa: Realitatea Ilustrată 1938!

In#esti iile nu s/au oprit doar la a ini i autocaioane+ ci au #izat+ a a cu era de a teptat+ț ș ș ș ș

i un nou personal. Au anga7at noi lucrători de salu*ritate cărora le/au crescut salariul de la 5 leișla )5 lei pe zi+ supra#eg>etorilor le/a fost urcat salariului de la ; lei la 1; lei pe zi+ iar re#izorii

au a7uns să priească pnă la ! lei lunar. Această ăsură cura7oasă i costisitoare a fost luatăș

pentru a nlocui #ec>ile i relele deprinderi din trecut+ cnd anga7a ii Priăriei erau nepregăti i+ș ț ț

necinsti i to i anga7a ii de la salu*ritate prieau ită de la cei din su*ordine+ rău salariza i+ț ț ț ț

9


10/26

nedisciplina i i o*i nui i să presteze ser#icii doar contra *ac i ului priit de la locuitorul deț ș ș ț ș ș

rnd al Capitalei.Ace ti noi lucrători au priit+ pe c>eltuiala zinelor Counale din Bucure ti+ noi unifore+ș ș

*ocanci+ casc>ete i epci+ iar pentru ca lucrătorii să fie c tiga i pe teren lung+ s/au aplicat iș ș ș ț ș

aenzi anga7a ilor+ ci#ilizndu/i prin aenzi care #izau *e ia+ urdăria corporală+ negli7en a nț ț ț

inută+ altratarea cailor din ser#iciul de salu*ritate+ ita de la inferiori sau *ac i ul de laț ș ș

a*ona i.ț(dată făcută cură enia n ograda ser#iciului de salu*ritate al Capitalei+ s/a trecut efecti# laț

cură enia ora ului. "trăzile au nceput să fie ăturate i n tipul nop ii+ dar stropite nainte+ț ș ș ț

pentru a nu pro#oca praf+ stropirea străzilor fiind o preieră pentru Bucure ti. otărt ca spălarea străzilor să se facă doar n anuiteș

inter#ale de tip+ e#itndu/se orele $/;+ 12/14 i 1)/2+ cnd *ucure tenii folosesc cel ai ultș ș

apa n propriile case i apartaente. ( altă in#esti ie a7oră a fost construc ia a 5 electropopeș ț ț

pe =*o#i a+ pentru a acoperi ntreg necesarul de apă al Capitalei.ț( altă noutate n salu*rizarea Bucure tilor a fost co*aterea prafului.ș Realitatea Ilustrată ne

dă aănuntele te>nice care au dus la rezol#area+ cel pu in par ială+ a acestei pro*leeț ț

9a7oritatea străzilor Capitalei sunt pa#ate cu piatră a#nd rosturile uplute cu nisip. Aceste

rosturi dintre pietre+ constituesc rezer#orul peranent al prafului. 6a trecerea #e>iculelor+ acest praf este spul*erat n atosferă+ constituind astfel o condi ie grea de trai a locuitorilor. Pentruț

fi:area acestui praf ntre rosturi+ s/au făcut diferite e:perien e+ ntre*uin ndu/se *itu fluid+ț ț

eulsie de *itu+ n concentra ii diferite. e lonescu+ os. Herăstrău+ os. tefan cel 9are i "tr. 9iron Costin. Pnă n prezent nu seȘ Ș Ș ș

poate anticipa asupra rezultatelor+ găsindu/ne n perioada de o*ser#are.-sursa: Realitatea Ilustrată,

nr.615, 1 noiembrie 1938!.

i pentru ca fa a Bucure tilor să fie sc>i*ată coplet i rapid+ s/au instalat+ n regi deȘ ț ș ș

urgen ă+ 3 de co uri de gunoi pentru aruncatul >rtiilor i a diferitelor resturi+ ora ul Bucure tiț ș ș ș șa7ungnd să ai*ă 45$ de astfel de co uri+ fără să le ai nuără pe cele pe care "ocietateaș

&ra#aielor le/a aplasat pe toate peroanele de a teptare+ confor n elegerii făcute cu zineleș ț

Counale.

10


11/26

"es#ăr#area $unoaielor la $roa%a de $unoi &oina Sursa: Realitatea Ilustrată 1938!

Confor estiărilor date de zinele Counale din Bucure ti pentruș Realitatea Ilustrată din

noie*rie 1;3)+ după această reforă n salu*rizarea Bucure tilor+ cei 45; de lucrători aiș

zinelor Counale ridicau zilnic din Capitală 2!.3$4 etri cu*i de gunoi+ cifră destul de are

pentru acel an care ne indică e:tre de clar ni#elul de trai al *ucure tenilor+ dar despre asta #oș

scrie ntr/un articol #iitor.itectural+ ci din

perspecti#a a tot ceea ce are legătură cu oraLul cultură+ o*iceiuri ale oaenilor+ infrastructură Li

altele aseenea.

& Popula ia i e'olu ia "or ei de munc#ț ș ț ț

&1 E'olu ia demogra"ic#ț

Confor recensăntului efectuat n 211+ popula ia unicipiului Bucure ti se ridică laț ș

1.))3.425 de locuitori+ n scădere fa ă de recensăntul anterior din 22+ cnd se nregistraserăț

11


12/26

1.;2!.334 de locuitori. 9a7oritatea locuitorilor sunt roni )5+;5G+ cu o inoritate de roi

1+2$G. Pentru 11+!)G din popula ie+ apartenen a etnică nu este cunoscută. =in punct de #edereț ț

confesional+ a7oritatea locuitorilor sunt ortodoc i )4+31G+ cu o inoritate de roano/catoliciș

1+1$G. Pentru 11+)G din popula ie+ nu este cunoscută apartenen a confesională.ț ț

&2 Scurt# prezentare a pie(ei muncii

0egiunea BucureLti / Ilfo# este copusă din 7udeKul Ilfo# Li 9unicipiul BucureLti.Confor rezultatelor ultiului 0ecensănt al PopulaKiei+ populaKia regiunii este de 22$2.2

ii persoane. PopulaKia este distri*uită in#ers proporKional cu diensiunea celor două entităKi

adinistrati#e. 9unicipiul BucureLti reprezintă cea ai are agloeraKie ur*ană din 0onia+cu o populaKie de 1.; il. locuitori. SudeKul Ilfo# este unul din 7udeKele ici ale Kării+ cu o

densitate de 2);.! locuitoriT.6a 1.1.215+ confor BalanKei ForKei de 9uncă+ resursele de uncă ale regiunii erau n

nuăr de 1542.4 ii persoane din care populaKia ocupată ci#ilă reprezenta )1.3G.0ata Loa7ului nregistrat la data de 31 dece*rie 215+ a fost de 1.!G+ cea ai ică la

ni#el naKional+ cu 23. ii Loeri.Cererea de forKă de uncă calificată este ai are pentru această regiune+ a7oritatea

Loerilor nregistraKi a#nd un ni#el scăzut de educaKie. (portunităKile oferite de capitală fac ca

populaKia ocupată să ai*ă un ni#el ridicat de instruire Li calificare.=in punct de #edere al participării la principalele acti#ităKi econoice+ ponderea populaKiei

ocupate ci#ile n ser#icii este predoinantă $1.3G+ n tip ce ponderea populaKiei ocupate n

industrie Li construcKii este de 25.)G iar n agricultură de doar 2.;G.


13/26

agloerare industrială din ară+ dar for a de uncă s/a reorientat asi#+ pe parcursul ultiilor ț ț

ani+ spre ser#icii+ care n prezent contri*uie cel ai ult la econoia regiunii. &ot aici se

nregistrează cel ai alert rit de cre tere a unor sectoare precu construc iile i io*iliarele+ș ț ș

e#olutii rapide nregistrnd i acti#ită ile de retail+ de distri*u ie i de anageent.


14/26


15/26

interioare soptuoase care au găzduit de/a lungul tipului *aluri+ reuniuni Li+ n zilele noastre+

e:poziKii de pictură+ sculptură lansări de carte+ etc. =eLi locul acesta are o istorie interesantă

puKină lue o cunoaLte.Priul indiciu este fntnă din faKă Cercului 9ilitar EaKional care se nueLte "ărindar+ după

nuele *isericii ctitorită pro*a*il de 9atei Basara*+ ult ai trziu+ pe la sfrLitul secoluluiRDIII/lea era #estită pentru icoană Fecioarei+ făcătoare de inuni. 0econstruită de ai ulte ori+

*iserica a fost afectată gra# de cutreurul de la 1)3)+ ruinndu/se apoi ncet+ ncet.Curtea Dec>eCurtea/Dec>e+ astăzi un cople: de ruine de fortificaKii+ ncăperi Li fundaKii edie#ale aflate

ntre Calea Dictorieisi stradă Halelor Li *ule#ardul I.C. Brătianu este pro*a*il unul din cele ai

iportante Li ai #ec>i onuente din BucureLti.Adesea ignorate datorită stării de paragină Li a*andonare de care suferă de altfel ntreg

centrul istoric al BucureLtiului Li al dificultăKii găsirii sale+ ruinele de la Curtea/Dec>e au fost pentru ult tip negli7ate cu e:cepKia ctor#a cercetări ar>eologice. iului BucureLti+ iar #izitarea CurKii/Dec>i rede#ine treptat o călătorie fascinantă n trecutul

ntortoc>eat Li ascuns al BucureLtiului.Palatul Parlaentului Casă PoporuluiCasă Poporului s/a construit pe fostul =ealul "pirii după nuele unui renuit doctor din

zona n anii V)+ cnd a nceput Wur*anizarea W ntregului cartier+ la WindicaKiile ctitorului de

geniuW. 0idicată pe o colină artificială+ Casă Poporului are o nălKie de )4+ cuprinde 12 eta7eare o notă doinantă+ ipunătoare+ iar cu suprafaKă să de 33. de etri pătraKi+ de#ine a două

clădire din lue după Pentagon.Aici a dorit CeauLescu să fie reLedinKa preLidenKiei+ a coitetului central al partidului

counist Li al unor inistere. oluri+ coridoare lungi+ nenuărate săli iense+ iar

cea ai are se nueLte "ala nirii+ cu o nălKie de 1! Li o suprafaKă de 22 etrii pătraKi+

aici aflndu/se cel ai are candela*ru din clădire+ cu o greutate de trei tone Li $ de *ecuri.&eatrul Eational / cladire ipresionanta realizata intre anii 1;!$/1;$ dupa planurile

ar>itectilor Horia 9aicu+ 0oeo "tefan si E. CucuN9uzeul Eational de Istorie a 0oaniei este cel ai are din 0oania ce detine peste

5. de lucrari de are #aloare care ilustreaza e#olutia societatii pe teritoriul 0oaniei din

cele ai #ec>i tipuri si pana astaziN

15


16/26

9uzeul Eational de Arta a 0oaniei cuprinde peste $. de lucrari e:puse in sectia de arta

uni#ersala+ ale nuerosi artisti precu >e. &atarescu+ &>eodor Aan+ Eicolae rigorescu+

"tefan 6uc>ian+ &>eodor PalladJ+ &oniza+ Constantin Brancusi+ 0e*randt+ 0u*ens+ 0enoir+

9onet sau =elacroi:.

9uzeul "atuluiiderea sa+ uzeul cuprindea o suprafaKă de 5 >a Li doar 3 de case KărăneLti+

caracteristice diferitelor zone din Kară. 6a aplasarea lor+ au luat parte oaeni de cultură+

specialiLti+ 11 de uncitori de diferite eserii Li 13 de eLteri populari din satele locuinKelor

selectate. =e/a lungul anilor+ suprafaKă uzeului a crescut pnă la circa 15 >a+ iar nuărul deconstrucKii aplasate depăLeLte cifra de 3Ndin acestea peste 4 >a snt dotate cu tot necesarul

unei gospodării KărăneLti ateliere+ construcKii ane:e+ *iserici+ etc.

+2 Spa iul 'erde al ora ului Bucure ti ț ș ș

Alături de uzee+ onuente de ar>itectura+ lăca uri de cult+ parcurile si grădinileș

Bucure tiului constituie unul din punctele de atrac ie iportante ale capitalei.ș țIn toate cartierele Bucure tiului au fost aena7ate zone #erzi pentru a oferi locuitorilor ș

ora ului si turi tilor posi*ilitatea de recreere si agreent in i7locul naturii. =e aseenea+ peș ș

alul lacurilor care fac parte din re eaua >idrografica a Bucure tiului Herăstrău+ Floreasca+ț ș

Băneasa+ 9orii+ &ei+ Fundeni+ "nago#+ 9ogo oaie sunt aena7ate ade#ărate parcuri si grădini.ș=intre acestea se pot en iona radina Botanica+ radina Cisigiu+ Parcul Herastrau+ț

radina Icoanei+ Parcul Ioanid+ Parcul Floreasca+ Parcul &ineretului+ Parcul Circului+ Parcul

Carol.Parcul Carol I

Parcul Carol sau Parcul 6i*ertatii este situat pe =ealul Filaretului. A fost aena7at intre anii1;/1;! dupa planurile ar>itectului francez %duard 0edont si a fost inaugurat in 1;! pentru a

sar*atori 4 de ani de donie a regelui Carol I+ cand a fost organizata si o e:pozitie 7u*iliara.

Parcul este aena7at in stil i:t si dispune si de un lac+ destinat agreentului.

16


17/26

Atractii in Parcul Carol Arenele 0oane sau Arenele 6i*ertatii au o capacitate de 5 de

locuri dispuse in afiteatru. Aici se organizau pe #reuri gale de *o: si lupte. Astazi aici au loc

spectacole de teatru si concerte in aer li*er.

9uzeul &e>nic =iitrie 6eonida a fost inaugurat in anul1;; si reorganizat in anul 1;54. In uzeu pot fi #azute piese

precu oara de apa cu WfacaieW+ acazul cu ac si inia de

len+ priul autoo*il aerodinaic si ac>etele a#ioanelor

cu care &raian Duia+ Aurel Dlaicu si Henri Coanda s/au inscris

printre pionierii constructiilor aerospatiale.de la Poienari din 7udetul Arges. Astfel+ rezer#orul de apa a fost ontat direct in interiorul

turnului cetatii. Bazinul de apa nu a functionat insa niciodata.

"tatuile WigantiiW acestea au fost realizate de sculptorul

=uitru Paciurea si reprezinta doua nuduri de tineri. "tatuile

reprezinta persona7ele unei legende confor careia doi

geeni erau indragostiti de aceeasi feeie. %i au fost

transforati in piatra din cauza iu*irii neiplinite+ iar

feeia in cascada.Fantana Cantacuzino este un onuent de arta in stil

neoclasic+ construit in anul 1)$. %ste decorata cu *asoreliefuri si placi de ceraica carereprezinta ca#aleri edie#ali si stee.

&ot in Parcul Carol se afla si 9onuentul soldatului necunoscut+ adus in anul 1;;1 de la

9arasesti si un e:eplar de "e@uoia gigantea+ ar*ore declarat onuent al naturii.Parcul Circul de "tat

Parcul Circul de "tat a fost infiintat in 1;! cu scopul

de a pune in #aloare cladirea Circului de "tat. Acest parc

este in intregie artificial si a fost realizat dupa planurile

ar>itectului Dalentin =onose. In i7locul parcului seafla 6acul cu iz#oare naturale+ pe alul caruia cresc lotusi

egipteni.n punct de atractie al parcului il reprezinta sculpturile

in trunc>iurile ar*orilor uscati realizate de artistul plastic C.&eodorescu. In ultiii ani+ au fost

17


18/26

realizate ai ulte lucrari de aena7are a parcului pentru flora+ refacerea aleilor si un siste de

iluinat.Parcul Cisigiu

radina Cisigiu este cea ai #ec>e gradina pu*lica

din Bucuresti si este aena7ata in genul parcurilor

englezesti. In 1$$; donitorul &arii 0oanesti+

Ale:andru Ipsilanti a ordonat sa se construiasca doua

cisele. Euele parcului pro#ine tocai de la aceste

cisele seful lucrarilor a#ea titulatura de 9arele

Cisigiu. In Cisigiu se afla si un lac cu un de*arcader de unde se pot inc>iria *arci de

agreent.

Punctele de atractie in gradina Cisigiu aceasta este copusa din ziduri de piatra+ pergole de len si lanturi de fier pentru

e:punerea trandafirilor agatatori.

0estaurantul in stil roanesc acesta a fost ridicat de

ar>itectul Ion 9incu si *otezat 9onte Carlo.

0estaurantul a fost *o*ardat in tipul raz*oiului si

refacut ai apoi. n punct de atractie este si c>ioscul

pentru orc>estra.

0ondul 0oan a fost inaugurat in 1;43 si adaposteste *usturi cioplite in piatra pe socluri inalte. Acestea

reprezinta c>ipurile oaenilor de cultura roani precu 9i>ai %inescu+ Ale:andru (do*escu+

&itu 9aiorescu+ I.6. Caragiale+ eorge Cos*uc+ "t.(. Iosif+ Ion Creanga+ Al. Dla>uta+ =uliu

8afirescu+ B.P.Hasdeu+ E.Balcescu si D.Alecsandri."tatui pe alei se gasesc si alte statui cea a 9aicii "ara+ a lui eorge Panu+ 9onuentul

%roilor francezi+ Iz#orul "issi "tefanidi care reprezinta o aa indurerata de oartea fiicei sale

care toarna apa cu ulciorul.

Pe langa aceste atractii ai poti adira coltul cu ar*ori si ar*usti de langa 6iceul >eorg>e6azar+ iz#orul lui %inescu+ de unde si astazi #in oaenii sa ia apa+ coltul sa>istilor si coltul

copiilor+ din 7urul 6acului Cretulescu+ aena7at cu podete si *alustrade.Parcul Herastrau

18


19/26

Parcul Herastrau sau Parcul Eational Carol al II/lea a

fost construit in 1;3! si este cel ai are parc al

Bucurestiului. Parcul a fost o atractie pentru

*ucurestenii instariti inca din secolul RDIII. "otia lui

Ale:andru Ipsilanti+ =oana %caterina+ a#ea o*iceiul sa

se pli*e cu *arca pe lac+ in sunetul uzicii turcesti. %a

a fost si cea care a construit pe alul lacului Herastrau un

c>iosc de #ara.Parcul este ipartit in doua zone una linistita+ rezer#ata pentru odi>na si cultura+ unde se

gasesc Palatul %lisa*eta+ un teatru de #ara cu 2.) de locuri+ de*arcadere si *anci si o zona

destinata sportului si distractiei+ care cuprinde terenuri si *aze sporti#e+ restaurante+ cafenele+ un

parc de distractii pentru copii si clu*uri nautice.Punctele de atrac ie deose*ite din Parcul Herastrau suntț zona %:poflora+ unde se organizează

anual e:pozi ii florale+ț care face legătura intre 9uzeul "atului si parc+ radina Saponeza + Aleea

Cariatidelor realizata de Constantin Barasc>i si "tatuia generalului de aulle+ cu o năl ie deț

4+$ etri si o greutate de cinci tone.Parcul Ioanid

Parcul Ioanid a fost aena7at in 1)$. 6a aceea #ree

era un loc a*rupt+ cu păduri si iz#oare su*terane. =e aici

a iz#ort =*o#icioara+ un afluent al rului =*o#i a.ț

In 1;5+ eorge Ioanid+ proprietarul grădinii+ a#ea o

afacere cu poi roditori altoi i+ plante ornaentale siț

flori pentru 7ardiniere. radina Ioanid a#ea un catalog

cu speciile care puteau fi cupărate.Parcul a fost proiectat după tiparul scuarurilor engleze ti si al parcurilor fran uze ti+ odelulș ț ș

fiind Parcul 9onceau+ din Paris. A fost inspirat de ar>itectura roantica+ in aniera grădinilor

anglo/c>ineze+ cu pa#ilioane+ ici pia ete si este ncon7urat de clădiri #aloroase+ in area lor ț

a7oritate re edin e. Euele parcului a fost sc>i*at in 23+ in Parcul Ion Doicu+ in cinsteaș ț

#iolonistului Ion Doicu.Parcul &ineretului

19


20/26

Parcul &ineretului a fost aena7at in 1;$4+ de ar>itectul

Dalentin =onose. "pa iul #erde a fost aen7at cu scopulț

de a pune in #aloare lacul din i7locul parcului. In parc

a fost aplasata "ala Ioan Uunst >eranescu "ala

Poli#alenta+ destinata ac iunilor culturale siț

copeti iilor sporti#e.ț&ot in aceasta sala au loc frec#ent concerte de uzica

li#e si alte e#eniente+ precu . Parcul dispune de spatii de 7oaca pentru copii+ spatii de odi>na+

un de*arcader cu dane pentru *arci cu rae+ pista de carting si trenule cu a*uriț . n alt punct de

atrac ie esteț rozariul circular+ pre#ăzut cu alei interioare dalate si platani.Parcul Uiseleff

Parcul Uiseleff este aplasat de/o parte si de alta a"oselei Uiseleff. Parcul a fost aena7at in anul 1)32+ o

data cu realizarea soselei Uiseleff+ dupa planurile

ar>itectului 'il>el 9aJer+ care a contri*uit si la

aena7area Parcului Cisigiu. In parc e:ista ai ulte

statui reprezentand *usturile unor oaeni de cultura

precu Eicolae 6eonard+ (#idiu sau Bar*u "tefanescu =ela#rancea si un cople: de statui

forat din patru piese+ realizate de sculptorul eorge Apostu.

In aprilie 2 in parc a fost construit 9onuentul Infanteriei 0oane. 9onuentul esteconstruit in *ronz+ de sculptorul Ioan Bol*orea si se afla aplasat pe locul in care in perioada

inter*elica a e:istat un onuent al infanteristului+ daraat de generalul Ion Antonescu la

presiunile lui Hitler.

radina Botanica

radina Botanica din Bucuresti si/a des>is portile in

1);1+ cand au fost inaugurate serele si cladireaInstitutului Botanic+ *o*ardata in 1;44. radina

Botanica a fost realizata de catre profesorul =iitrie

Brandza si de ar>itectul peisagist Fuc>s+ originar din

20

http://timp-liber.acasa.ro/articole/timp-liber/Adrenalina-la-maxim-pe-pista-de-kartinghttp://timp-liber.acasa.ro/articole/timp-liber/Adrenalina-la-maxim-pe-pista-de-karting


21/26

Bru:elles. In tipul celor doua raz*oaie ondiale+ gradina a fost *o*ardata si a fost refacuta

de fiecare data de nuerosi *otanisti.9uzeul radinii Botanice se afla intr/o cladire in stil *ranco#enesc si cuprinde 2 de

incaperi. Aici #ei descoperi planse pictate+ fructe+ seinte+ fragente de plante uscate sau

conser#ate in forol+ e:puse dupa criterii ecologice + sisteatice si functionale.9uzeul este structurat in ai ulte sali care cuprind flora =eltei =unarii+ flora de capie+

de deal si de unte. Aici sunt e:puse anuscrise+ aparate de cercetare de pe tipuri legate de

doeniul *otanicii+ o colectie de piese de artizanat din ateriale #egetale+ o colectie de ostre

de len de ar*ori si ar*usti indigeni si e:otici+ un *iotop de tur*arie si diorae cu aspecte.

radina cuprinde sectorul plantelor ornaentale+ grupe

geografice+ sectorul flora =o*rogei+ cascada+ gradina

italiana+ rozariu+ sectorul plante utile+ sectorul Wsisteul plantelorW si cople:ul de sere. Acesta perite cultura

plantelor e:otice din regiunile calde ale glo*ului si

cuprinde flora tropicala si su*tropicala din Africa+ India+

Indonezia+ Aerica de "ud.Pe langa aceste parcuri+ in Bucuresti ai e:ista si Parcul Eational+ Parcul Ale:andru Ioan

Cuza I(0+ 6ia 9anoliu+ Plu*uita+ &ei+ Parcul %roilor si contro#ersatul Parc Bordei.=e aseenea+ fiecare cartier *ucurestean dispune de un parc+ ai ic sau ai are+ cu alei+

spatii de 7oaca pentru copii+ ese de ta*le sau sa>+ terenuri de fot*al si tenis. In parcul Crangasie:ista 6acul 9orii+ care cuprinde si o insula artificiala+ cu de*arcadere. &ot aici pasionatii

de pescuit isi pot incerca norocul.

+% Spa iul sil'ic al ora ului Bucure ti ț ș ș

Padurea CoanaCoana este o rezer#atie unica in %uropa si include zeci de specii de plante si aniale

prote7ate de legile internationale. Parcul natural de la Coana este considerat a doua delta a0oaniei si ocupa locul doi ca *iodi#ersitate+ dupa =elta =unarii. Atractia padurii o reprezinta

teii si speciile prote7ate lacraioarele+ g>ipele si *u7orul de padure.Cei care #or sa se sita ca in =elta =unarii pot face pli*ari cu *arca prin stufarisul de pe

lac. ( pli*are de o ora costa 5 de lei. =eplasarile pe Eea7lo# si Balta Coana tre*uie facute

21

http://timp-liber.acasa.ro/articole/timp-liber/Unde-pescuim-in-jurul-Bucurestiuluihttp://timp-liber.acasa.ro/articole/timp-liber/Unde-pescuim-in-jurul-Bucurestiuluihttp://timp-liber.acasa.ro/articole/timp-liber/Unde-pescuim-in-jurul-Bucurestiului


22/26

cu *arci fara otor+ pentru ca ulte dintre ecosisteele din zonele uede sunt foarte sensi*ile.

Pli*arile pe lac se fac nuai cu g>idul parcului+ care stie canalele.6a arginea padurii se afla 9anastirea Coana+ ridicata in tipul donitorului 0adu "er*an

si refacuta de "er*an Cantacuzino. "e spune ca aceasta anastire a fost construita pe ruinele

celei ctitorite de Dlad &epes+ acu peste 5 de ani. ( legenda spune ca langa fantana cu nuc+aflata in parc+ ar fi fost ucis Dlad &epes+ dupa ce a fost eli*erat de 9atei Cor#in. =e aseenea+ in

Coana se afla casa eoriala a lui ellu Eau.In parc sunt aena7ate locuri speciale pentru foc si pentru aruncarea deseurilor+ ipre7uite

de caraizi. Popasurile in Coana sunt perise nuai la Ca*ana Fantana cu Euci si in Poiana

Fantana cu Euc. %:ista si optiunea de cazare la particulari+ iar pentru a innopta in parc tre*uie

facuta rezer#are cu ai ult tip inainte. Accesul este foarte facil+ ca o ora de ers cu asina+

la 3 de iloetri de capitala.

Padurea Baneasa"ituata la 1 iloetri de Bucuresti+ padurea Baneasa este unul dintre cele ai fruoase

locuri de recreere oferite de ipre7uriile capitalei. In afara de nueroasele restaurante si terase

de aici+ unul dintre punctele de atractie este si radina 8oologica+ care adaposteste nueroase

specii de aniale si pasari. Pentru cei ici o ocazie unica sunt pli*arile pe ponei.Padurea CernicaPadurea Cernica este situata la 14 iloetri de Bucuresti. 6acul se intinde pe o suprafata de

peste 3 de >ectare si are aena7at pe alul drept un strand cu ca*ine+ un de*arcader+ un

restaurant+ terenuri sporti#e si un ca*inet edical. Padurea Cernica este una dintre putinele zone#erzi raase in 7urul Bucurestilor.

Padurea CaldarusaniPadurea Caldarusani este situata la 45 de iloetri de Bucuresti+ in couna radistea+ din

7udetul Ilfo#. In aceasta zona #ei intalni specii rare de pasari si reptile+ toate prote7ate de lege.

na dintre cele ai fruoase si ai rare soparle din tara+ soparlita de frunzar+ se gaseste in

aceste paduri.Aatorii de pescuit #or gasi in apele lacului ai ulte specii de peste+ de la salau+ son+

*i*an+ stiuca+ crap sau platica. =aca esti norocos+ in padure poti intalni fazani+ iepuri+ cer*i

lopatari si caprioare. In partea de #est a padurii este aena7ata si o fazanerie.Padurea "nago#Padurea "nago# se afla la 4 de de Bucuresti si este un punct de atractie pentru locuitorii

capitalei. Padurea+ rest al #ec>ilor codri ai Dlasiei ce acopereau odinioara intreaga Capie

0oana+ este aena7ata ca un iens parc in care se gasesc pla7e+ restaurante. Padurea "nago#

este declarata rezer#atie naturala. Degetatia sa lenoasa este reprezentata de ste7ar+ carpen si tei.

22


23/26

Pe lacul din padure se pot practica di#erse spoturi nautice+ se pot face pli*ari de agreent si se

poate pescui.Padurea 0aioasaPadurea 0aioasa se afla situata la ! iloetri de 9ogosoaia si este o rezer#atie forestiera si

floristica. =enuirea sa #ine de la aspectul copacilor care au pe scoarta foarte ulti lic>eni siusc>i .

Padurea PustnicuIn padurea Pustnicu #ei gasi un cople: turistic cu restaurant si terasa pe alul lacului

precu si un de*arcader de unde se poate erge intr/o pli*are cu *arca pe alul lacului. %ste

de altfel unul din putinele lacuri din #ecinatatea capitalei aena7ate pentru agreent.Padurea Bragadiru In padurea Bragadiru sunt aena7ete locuri speciale pentru gratar+ terenuri de fot*al si de

tenis si locuri de 7oaca pentru copii.

6 Analiza S-. a Bucure tiului ș

Puncte tari

• 0egiunea cu cea ai cuprinzătoare reKea de apă Li canal• 0egiunea cu cel ai larg acces la ser#icii de salu*ritate• Capacitate sporită de prelucrare a deLeurilor

• &rend descrescător al eisiilor de no:e su* foră de gaz• 0egiunea BucureLti/Ilfo# este principalul nod de autostrăzi din 0oania+ repecti# A1+ A2

Li A3• 0egiunea BucureLti/Ilfo# prezintă cea ai are atracti#itate din punct de #edere al

in#estiKiilor străine directe. PreponderenKa n plan naKional a firelor ari+ fapt care

fa#orizează dez#oltarea I99/urilor+ a cercetării Li ino#ării te>nologice.• 0egiunea nregistrează n plan naKional cota cea are a in#estiKiilor cu caracter ino#ati#• Ei#elul naKional cel ai ridicat al forKei de uncă din punct de #edere educaKional• Fire cu acti#itate de cercetare+ dez#oltare te>nologică Li ino#are recunoscute la ni#el

naKional Li internaKional

Puncte la!e

• "la*a integrare a cercetării uni#ersitare cu ediul de afaceri• C>eltuielile firelor pentru cercetare+ dez#oltare te>nologică Li ino#are nregistrează un

ni#el scăzut coparati# cu edia %

23


24/26

• Insuficienta integrare a te>nologiei inforaKiei Li counicaKiilor la ni#elul firelor+ n

special a I99/urilor• =isparităKi intra/regionale senificati#e de natură să influenKeze adncirea fenoenului

de separare digitală

• %:istenKa unor zone cu acoperire redusă din punct de #edere al te>nologiei inforaKiei LicounicaKiilo

• Ei#el redus de producti#itate faKă de edia europeană su* $G din edia %• Ei#el redus al copetiti#ităKii n conte:tul glo*alizării econoiei• Euăr redus de *randuri regional cu ipact naKional sau internaKional "ectorul producti#

este n continuare un consuator de energie pe produs faKă de edia %.

$portunit+i

• IportanKa specială acordată copetiti#ităKii de strategia %uropa 22+ n special n tipul

de regiune n care se preconizează ca #a fi inclusă regiunea BucureLti/Ilfo#• "tructura econoică ce fa#orizează o dez#oltare *azată pe creLtere inteligentă+

dez#oltarea unei econoii *azate pe cunoaLtere Li ino#are• Proo#area la ni#elul % a conceptului de dez#oltare dura*ilă+ proo#area unei

econoii ai copetiti#e• CreLterea integrării econoice la ni#elul % Preconizata aderare la oneda unică

europeană.

#menin+ri

• nologică Li ino#area la ni#el naKional• 9enKinerea unui ni#el scăzut faKă de edia europeană a c>eltuielilor firelor n ceea ce

pri#eLte cercetarea+ dez#oltarea te>nologică Li ino#area n interiorul firelor.• %#oluKii negati#e econoice care să conducă la nrăutăKirea ocupării forKei de uncă• 0iscul creLterii infracKionalităKii n ariile sociale defa#orizate fapt de natură să conducă la

sporirea dificultăKilor Li a costurilor incluziunii sociale• Agra#area riscului sărăciei pe fondul unei re#eniri a crizei econoice.

24


25/26

/ Concluzii

i*ările de/a lungul #eacurilor. Astfel+ tipul i/a pus aprenta asupra acestui ora +ș ș

deoarece+ de la #oie#ozi la fanario i+ de la doni pănteni pana la onar>ie i couni ti+ț ș ș

ora ul ce a#ea să de#ină Capitala statului unitar 0onia a trecut printr/o serie de e#enienteș

social/politice i transforări edilitare. Acu+ Bucure tiul+ este unul dintre cele ai fruoaseș ș

ora e+ fiind capitala 0oniei i+ n acela i tip+ cel ai are ora + centru industrial i coercialș ș ș ș ș

al ării.ț Bucure tiul de azi ncearcă să recupereze si*oluri i peisa7e+ c>ipuri i gesturi+ prezente nș ș ș

trecut i e:istente ncă+ ntr/o laten ă istorică pe care tinerele genera ii au nceput să le caute+ să leș ț ț

cunoască i să le culti#e. =eoarece ace tia+ deopotri#ă respiră n interiorul aceleia i geografiiș ș ș

culturale. Acesta poate fi nceputul recuperării decala7ului de entalitate ipus după 1;45 iș

conser#at persuasi# de actuala clasă politică.Ca urare+ fruuse ea Bucure tiului de ieri se *ina cu cea a Bucure tiului de azi i astfel+ț ș ș ș

forează un ora super* care este ntr/o continuă dez#oltare.ș

Bibliogra"ie

Z =an Berindei s.a. Bucuresti. >id+ Bucuresti %ditura 9eridiane 1;!3.Z =an Berindei+ "e*astian Bonifaciu Bucuresti. >id turistic+ Bucuresti %ditura %d. "port/

&uris. 1;).

25


26/26

Z Dasile Boroneant >idul uzeelor+ BucurestiN %ditura Cinor 1;;2.Z 0aul Calinescu %:cursii in ipre7uriile capitalei+ Bucuresti %ditura niunii de Cultura

Fizica si "port 1;!2.Z "il#ia Colfescu Bucuresti. >id turistic+ istoric+ artistic+ Bucuresti %ditura Dreea 21.Z Florian eorgescu+ si Paul I. Cerno#odeanu 9uzeul de Istorie a (rasului Bucuresti+

Bucuresti "fatul popular al Capitalei 0.P.0. 1;!.Z HedJ 6[ffler Bucuresti+ cu#int inainte de Ioan rigorescu N pagini de istorie de Panait I.

Panait+ Bucuresti "port &uris 1;)4.Z 6eon 9agdan >idul pelerinului. Bucuresti si ipre7urii+ Bucuresti %ditura "fantul

Ale:andru 21.Z Constantin Bacal*asa Bucurestii de altadata+ Bucuresti 1;3+ reprints Bucurestii de alta

data 1)$)/1))4+ Bucuresti %ditura %inescu 1;;3 si Bucurestii de alta data 1))5/1)))+

Bucuresti %ditura Al*atros 2.

Z Dictor Bilciurescu Bucuresti si *ucuresteni de ieri si de azi+ Bucuresti %d. Paideia 23.Z 9ircea =iaconu in Bucurestii de odinioara+ Bucuresti Bucuresti %ditura Paideia 1;;).Z Florian eorgescu ed. Istoria orasului Bucuresti+ Bucuresti 9uzeul de Istorie a orasului

Bucuresti 9I9B 1;!5.

ZZZ>ttpsec.europa.eu>ttp\\\.insse.rocs>ttpturistin*ucurestiro.*logspot.ro2135*ucuresti/1;1;.>tl>ttp\\\.insse.rocs>ttpsstracna.\ordpress.co21$3*ucuresti/icul/paris
https://ec.europa.eu/http://www.insse.ro/cms/http://turistinbucurestiro.blogspot.ro/2013/05/bucuresti-1919.htmlhttp://www.insse.ro/cms/https://mstracna.wordpress.com/2010/07/30/bucuresti-micul-paris/https://ec.europa.eu/http://www.insse.ro/cms/http://turistinbucurestiro.blogspot.ro/2013/05/bucuresti-1919.htmlhttp://www.insse.ro/cms/https://mstracna.wordpress.com/2010/07/30/bucuresti-micul-paris/

Documents

Bucurestiul de Ieri, Bucurestiul de Azi