Patologia pancreasului
Gravitatea unei pancreatite criterii:
-clinice si paraclinice- dupa tabelul Ranson:
-leucocite > 16.000
-glicemie >200 mg
-GOT >250 u
-uree sg. > 5 mg
-Ht scade peste 10%
-Ca scade sub 8 mg
-rezerva alcalina scade cu 4 mEq
Examene paraclinice:
-HL arata anemie si leucocitoza
-glicemia crescuta
-amilazele crescute in sange si urina si in lichidul de ascita
-cresc tripsina, lipaza si lipidele
-creste bilirubina (poate duce pana la icter)
-apare Methemalbuminemia in formele hemoragice cu coagulopatie diseminata i.v.
-R-grafia abdominala: ileus si calculi biliari radiopaci sau pancreatici
-tranzitul baritat cu duodenografie hipotona: marirea potcoavei duodenale-echografia: marire de volum sau pseudochist
-TC: colectii intra si peripancreatice
-RMN: completeaza TC in evolutia pancreatitei acute
Tratament
a) Medical
P= lavaj peritoneal
A= antialgice
N= naso-gastric aspiratie
C= administrare de calciu
R= refacerea capitalului volemic si electrolytic
E= enzyme inhibatoare: gordox, trasilol
A= antibiotice si anticolinergice
S= solutie chirurgicala
Alte tratamente medicale: citostatice, 5-fluoruracil, anticoagulante, glucagon
b) Chirurgical
-laparometrie exploratorie pt diagnostic
-raspuns negativ la medicatie
-prezenta de abcese pancreatice
-prezenta pseudochisturilor pancreatice
-icter obstructiv
Examene paraclinice
-cresterea bilirubinei
-cresterea fosfatazei alkaline
-prezenta markerilor tumorali (cum ar fi antigenul oncofetal)
-duodenografie hipotona: largirea cadrului duodenal
-scintigrafie pancreatica: zone necaptante
-echografia: zone tumorale
-colangiografia transparienthohepatica : obstacol pe coledoc
-Tc: invazia locala
-biopsia pancreatica ghidata TC
Indicatiile splenectomiei:
A. Traumatismele splinei:
-pot fi si iatrogene
-anatomie patologica: hematom subcapsular, rupture simple sau complexe, smulgerea pedicului
-tablou clinic: hemoragie cataclismica cu inundatie peritoneala, stare de soc hemoragic, dureri in hipocondrul stang: umar
-paracenteza= pozitiva: hemoragia poate fi si in 2 timpi- dupa tabloul traumatic apare interval liber, dupa care se instaleaza inundatia peritoneala
Tratament: splenectomie in scop hemostatic
B. Leziuni vasculare ale splinei:
1. Anevrism arterio-venos:-semne clinice: dureri in hipocondrul stang, splenomegalie, elemente de hipertensiune portala cu hemoragie digestive superioara, hemoperitoneu prin ruperea anevrism
-tratament chirurgical: splenectomia
2. Torsiunea pediculului splenic: tromboza venoasa urmata de ischemia arteriala cu necroza -> indicatia = splenectomia
C. Tumorile splenice:
-Benigne: - epiteliale: chisturi dermoide
- endoteliale: hemangioame
- parazitare: chisturi hidatice
- linfangiom
- hemangiopericitom
- leiomiomul
- SPLENOMUL EMBRIONAR
-Maligne: -primitive: fibrosarcomul, limfomul giganto-folicular, reticulosarcomul, angioblatomul
- secundare: metastazele
D. Patologia infectioasa:
-abcesele splenice circumscrise si miliare; clinic: febra,soc tozico septic, splenomegalie, TBC si lues splenic, infectii micotice, splenomegalia malarica, splenomegalia Kala-azar
E. Alte afectiuni: hipersplenismul si hipersplenismul primar. F. Splenectomia in bolile de system:
- leucemia limfatica cronica
- leucemia monocitara cronica
- reticuloza leucemica
- boala Hodgkin stadiu 1
- limfoamele nehoggkiene
Patologia intestinului subtire si apendiceluiCele patru forme clinice (boala diverticulara)
1. diverticuloza oligosimptomatica cu tulburari digestive minore
2. diverticuloza cu diskinezie jejunala cu dureri gastrice, diaree, greata, voma
3. diverticuloza cu malabsorbtie ce prezinta anemie, steatoree, pierdere ponderala
4. forma complicata cu hemoragie digestiva superioara sau ocluzie intestinala
Examene paraclinice:
diagnosticul se pune pe examenul radiologic baritata care arata opacitate in afara conturului intestinal
Complicatii:1. Ulcerul divericuluilui Meckel se manifesta cu dureri periomblilicare la un copil de sex masculin:-produce hemoragii digestive recidivante
-poate perfora si da peritonita
- paraclinic transit baritat sau irigografia il evidentiaza
2. Ocluzia intestinala cand diverticulul formeaza o brida sau este cauza unei invaginari ileoileale, unde diveritculul este capul invaginatiei
3. Diverticulita Meckeliana:
-clinic evolueaza ca o apendicita acuta
-diagnosticul e ste la parometrie
Omfalopatii associate diverticulului Meckel:
-hernia omblicara cu diverticul
- fistula omfalo-mezenterica
- tumora omblilicala de origine vitelina
Toate trei au tratament chirurgical: diverticulectomice sau enterectomie segmentara
Tumorile intestinului subtire se clasifica in:
-benigne
-maligne
-carcinoide
Tumori benigne epiteliale:
-epiteliale: adenoamele sau polipii adenomastosi-apar isolate sau multiple pe intestine
-au potential sa degenereze
-sunt sindroame cu transmisie genetica- cand se asociaza adenoamelor multiple cu manifestari extradigestive: polipoza adenomatoasa familiala, sindromul Gardner, sindromul Peutz-JeghersTumori benigne nonepiteliale:
Leiomiomul, lipomul, fibromul, neurinomul, endometrioza (mucoasa uterina pe seroasa intestinala cu hemoragii digestive), angiomul (tumora vasculara)
Tumori maligne epiteliale si nonepiteliale:
-epiteliale: adenocarcinomul: -din mucoasa intestinala - este stenozata; metastazeaza pe cale limfatica portala in ficat si peritoneu
-nonepiteliale: sarcoamele: pleaca din structure conjunctive limfatice sau din tunica musculara: leiomiosarcom; macroscopic au forma polipoida si infiltrative respectand mucoasa.
Clinica acestor tumori:
-sunt stenozate si obstructioneaza intestinul subtire, producand sindromul Konig.
-crize de durere ritmate de mese cu zgomote intestinale ce se termina printr-un debacle diareic cu gaze
-mai dau tulburari functionale: durei localizate periombilical, diaree alternanta cu constipatie si anorexie cu pierdere ponderala.
Afectiuni vasculare enteromezenterice (ischemia cronica intestinala):
Definita si angina abdominala:
-este expresia clinica a unei ischemii intestinale intermitente produsa de o stenoza ateromatoasa progresiva a arterei mezenterice superioare.
-durerea: are character de crampa epigastrica si periombilicara ce apare in timpul digestiei; se asociaza cu meteorism, greaza, constipatie sau diaree, malabsorbtie
-aortografia selective pune diagnosticul de stenoza a arterei mezenterice.
Tratamentul: chirurgical prin by-pass
Infarctul enteromezenteric:Este consecinta unei dereglari brutale a circulatiei mezenterice.
-clinic realizeaza un sindrom de abdomen acut
-etiopatogenie: prin obstructia arteriala cu tromboza sau cu embolie si prin obstructie venoasa
-modificari anatomo-patologice ale intestinului: hipermeabilitatea vasculara urmata de sufuziuni sanguine parietale cu ascita hemoragica si se produce pareza intestinului cu oprirea tranzitului; frecvent afectarea ileonului terminal
-modificari generale: hipervolemie cu stare de soc, dezechilibru hidro-electrolitic, translocatie de endotoxine bacteriene in circulatia generala.
Clinic -apare la barbate peste 50 de ani cu cardiopatie ischemica
semne functionale: durere abdominala briutala localizata periombilical cu crize paroxistice, greata, varsaturi (alimentare, bilioase, fecaloide, sanguinolente), oprirea tranzitului si rectoragie
semen generale: stare generala alternanta so soc cu colaps.Examenul obiectiv: absenta contracturii musculare, meteorism, matitate pe flancuri, absenta peristaltismului intestinal, tuseu rectal: resturi de fecale cu sange
Paraclinic: - R-grafia abdominal ape gol
- hemoleucogramaForme clinice: hemoragie cu colaps, ocluzie pe meteorism, peritoneale cu contracture musculara
Diagnosticul referential cu infarctul miocardic, colica renala, ulcerul gastro-duodenal perforat, ocluzia intestinala, apendicita acuta, pancreatita acuta
Tratament: de reechilibrate h-e pt combaterea socului volemic, combaterea sindromului septic prin antibioterapie
-chirurgical: rezectia segmentului de intestine si mezenter afectat cu refacerea continuitatii digestive, revascularizarea intestinului.
Apendicita acuta- anatomie patologica:
1. catarala-inflamatia acuta a foliculilor limfoizi
-apendice congestionat, turgescent
2. flegmonoasa-abecedarea foliculilor limfoizi
-apendice tumefiat, congestionat
-evolueaza spre perforatie
3. gangrenoasa
-apendice flasc, verzui, cu necroza partiala
-evolueaza catre perforatie
Clinic:
Semne subiective: -durere: debut brusc, progresiva, in fosa iliaca dreapta si epigastru, iradiaza in micul bazin, periombilical sau radacina coapsei.
-greturi
-varsaturi
Examen obiectiv: -semne generale: febra 38,5 C, puls accelerat
-semne locale: hiperestezia cutanata la palpare; durere in fosa iliaca provocata de tuse; percutia produce durere in fosa iliaca; palpare profunda: aparare musculara; decompresiunea brusca a peretelui abdominal accelereaza durerea; tuseul rectal si vaginal: durere in fundul de sac Douglas sau vaginal posterior.
Diagnostic clinic: se pune pe triada Dieulafoy1. hiperstezia cutanata
2. apararea musculara
3. durerea provocata in fosa iliaca dreapta
Forme clinice:
a) apendicita pelvina: durere suprapubiana, semen urinare si rectale
b) apendicita retrocecala: durere in regiunea lombara deaptac) apendicita suhepatica: durere in hipocondrul drept simuland o colecistitad) apendicita mezoceliaca: durere permanenta oeriombilicalaEvolutie si complicatii:
-evolutia procesului inflamator este spre agravare: peritonita generalizata de la inceput sau in doi timpi => plastronul apendicular: peritonita plastica- evolueasza spre resorbtie sau abecedare cu peritonita in trei timpi.
Patologia chirurgicala a colonului , rectului si anusuluiTumorile colonului si rectului se impart in tumori de origine epiteliala si neepiteliala. Cele de origine epiteliala sunt benigne si maligne.
Tumori epiteliale benigne:
-sunt denumite polipi
-se clasifica in polipi: - adenomatosi (provin din cellule mucoase si glande)
- vilosi (au un ax conjunctivo-vascular acoperit cu un strat epitelial
- pediculizati
- sesili (au baza larga de implantare)
- unic
- poliptoza multipla (cu forma difuza recto-colica)
Reactia polipi-cancer:
- polipii au un factor de risc major: riscul cancerizarii cel mai mare la polipi vilosi
- riscul de malognizare este legat direct de numarul polipilor si de marimea polipilor
Tumori benigne neepiteliale:
Sunt rare si se denumesc dupa tesutul de origine: lipom, fibrom, leiomiom.
Manifestari clinice:
-sangerare data de ulcerarea lor
-tulburare de tranzit
-scaune moi continand mucus
-sindrom de impregnare neoplazica in cazul malignizarii
Examene paraclinice:
-examen radiologic prin clisma baritata = irigografie : apar imagini lacunare cu contur regulat
-examen endoscopic recto-colono-scopie: vizualizare directa si recoltare de biopsieTratament: chirurgical:
-polipii solitari pediculati: polipectomie endoscopica
-polipii multiplii necesita rezectia segmentului pe toata intinderea
-polipoza recto-colica difuza necesita recto-colectomie totala cu ileostomie abdominala
Tumorile epiteliale maligne: cancerul de colon: adenocarcinomul
-apare la personae peste 65%
-ocupa locul trei dupa cancerul de san si cancerul pulmonary
-etiologie: exista determinism genetic; polipoza = afectiune precanceroasa; factor alimentar: dieta saraca in fibre vegetale
-anatomie patologica: 90% sunt adenocarcinoame din epiteliu cilindric si glandular= sunt unice, rar multiple, sincrone sau metacrone
-aspect macroscopic: forma vegetanta- ulcero- vegetanta.
Tumorile neepiteliale maligne: sunt rare
-tumorile carcinoide- aceste tumori secreta serotonina
-carcinoame epidermoide: melanoame maligne (origine cutanata), sarcoame (leiomiosarcom, limfosarcoame)
Caile de diseminare ale cancerului colic:
a) calea directa: circumferentiala (stenozeaza lumenul); longitudinala prin submucoasa; in profunzime (parietala)
b) diseminarea limfatica: prinde statiile ganglionare ale colonuluic) diseminarea hematogena: pe cale venoasa portala metahepatice
d) diseminarea intralumenala: prin migrarea celulelor in lumenul colic si grefare pe mucoasa
e) diseminare peritoneala: invadeaza seroasa peritoneala si epiploonul dand ascita carcinomatoasa: invadeaza ovarele si da tumora Krukenberg
Stadializarea cancerului recto-colic:
Stadiul 1: fara adenopatii:
A) leziune limitata la mucoasa
B1) extinsa la submucoasa
B2) extinsa la musculara
Stadiul 2: cu adenopatii:
C1) corespunde B1 si B2
C2) invadeaza doar straturile peretelui
D) prezenta meta hepatice
Manifestari clinice ale cancerului colic:
-generale: scaderea ponderala, astenie fizica, inapetenta, paloare cu impregnare neoplazica
-specifice, locale: -tulburari de transit: constipatia
-alternanta constipatiei: diaree insotite si de secretie de mucus
- diaree persistenta apare in localizari ccale si cele sigmoide, unde stenoza da o falsa diaree
- durerea: are fie character colicativ, fie permanent data de prezenta tumorii
- sangerarile: mici si repetate; insotite de anemie feripriva; mai mari: rectoragii. In raport de localizare: manifestari:
-cancerul de colon drept: caracterizat prin: anemie, reactie febrile cu episoade de bacteriemie; tumora palpabila in flancul sau in fosa iliaca dreapta; dureri; se poate palpa
-cancerul de colon stang: tulburari de transit; materii fecale + sange + mucus; dureri de tip colicativ; meteorism abdominal; apar balonari-cancerul cu localizare rectala: sangerari (mici si repetate; in timpul defecatiei; cu glere mucoase); tenesme rectale cu defecatie incomplete; scaune creionate datorita stenozei.
Examene paraclinice:
-ecamenul radiologic: iriografia: evidentiaza lacuna cu contur neregulat, stenoza cu imagine de cocean de mar, stopul substantei de contrast in pantaloon de golf
-R-grafia abdominala simpla: imagini hidroareice
-endoscopia- rectoscopia si fibrocolonoscopia: vizualizare directa si recoltari pentru biopsie
-R-grafia pulmonara: pentru meta-pulmonare
-scintigrafia hepatica: pt metahepatice
-echografia- pentru meta hepatice si lichid de ascita
-urografia: indica modificari renale secundare invaziei uretrale
-citoscopia: indica depistarea invaziei vezicale
Examene de laborator:
-hemograma: anemie hipocroma
-VSH crescut
-dozarea antigenului carcinoembrionar este crescutaTact renal: obligatoriu de facut
Evidentiaza tumora pana la 10 cm de anus si pune in evidenta sange si mucus.
Complicatiile cancerului colo-rectal:
-anemie de tip feripriva
-abcese peritumorale- evolueaza spre peritonita generalizata si septicemia
-fistule externe si interne: colo-colice; colo-gastrice; colo-vezicale; colo-vaginale
-complicatii mecanice de tip ocluziv- prin obstructia lumenului colic.
Rectocolita ulcero hemoragica, forme clinice:
-forma cronica remitenta
-forma persistenta-forma fulmisanta cu febra, ocluzie, perforatie
Stadializarea clinica:
a) stadiul 1: 1-2 scaune pe zi cu mucoasa normala endoscopic
b) stadiul 2: 2-3 scaune pe zi, cu sange si puroi, endoscopic eongestia mucoasei
c) stadiul 3: 6-7 scaune, puroi, sange, febra, Hb=9g, L=12.000, endoscopic ulcere multiple pe mucoasa
d) stadiul 4: 7-8 scaune pe zi, sange, puroi, febra, pierdere ponderala, anemone, hipo-Na, hipo-K, endoscopic: ulceratii pe fond de pseudopolipi cu lumen redus.
Boala Crohn colorectala, complicatii:-fistule externe si interne: entero-colice, colo-vezicale, colo-caginale
-abcese lombare
-ulceratii perianale si steoze cu sindrom subocluziv
-perforatii enterocolice cu peritonita
-degenerarea maligna
Diverticuloza si diverticulita colonului, complicatii:
-perforatii cu peritonita
-fistule: vezico-colice, vagino-colice
-hemoragii prin ulcerarea diverticulului
-sclerolipomatoza retroperitoneala cu ingustarea ureterelor
Hemoroizii etiopatogenie: se impart in:
-hemoroizi esentiali: produsi prin alterarea peretilor venosi, la care contribuie sedentarism, consum de alcool si condimente, constipatie cronica
-hemoroizi secundari- produsi de hipertensiunea venoasa pelvina: in ciroza hepatica, tumori genitale, insuficienta cardiaca.Anatomie patologica: se impart in:
-hemoroizi interni: prin dilatatia plexului rectal superior
-hemoroizi externi: prin dilatatia plexului rectal inferior
Clasificare evolutiva:
-hemoroizii interni pot fi localizati; constituiti in prolaps hemoroidal temporar; constituiti in prolaps hemoroidal permanent
-hemoroizii externi au un singur stadiu.
Fistulele perianale se clasifica in raporturile traiectului cu aparatul sfincterian
1. transficteriene inferioare- traverseaza sfincterul oblic de sus in jos
2. transfincteriene externe- traverseaza dinauntru-inafara si deschid la distanta de anus
3. fistule sfincteriene in potcoava- traverseaza sfincterul la nivelul comisurii posterioare
4. fistule extrasfincteriene- sunt inafara sfincterului
5. fistule pelvirectale- traiect in spatiul pelvirectal superior dupa numarul de orificii: simpla (comunica cu 1-2 orificii in lumen si exterior), complexa (mai multe ramificatii prin mai multe orificii)
Boala pilonida forme clinice:
-chistul pilodinal : formatiune de 2-3 cm, delimitata cu orificiu mic, prin care se scurge o secretie seroasa
-abcesul acut pilonidal- apare prin supuratie acuta a primei forme care fistulizeaza si elimina puroi cu fire de par
-fistula cronica pilonidala- provine din primele 2 forme cu puroi intermittent eliminate la presiune.
Recommended
