Microsoft Word - Sectorul bancar Moldova.docx

SECTORUL BANCAR DIN REPUBLICA MOLDOVAStructura sectorului bancarSectorul bancar reprezinta componenta de baza a pietei financiare din Republicii Moldova, in conditiile in care alte elemente sunt slab dezvoltate (piata de capital), au o pondere redusa (institutiile de microfinantare i creditare nebancara, leasing), sau sunt virtual inexistente (fondurile de investitii i capitalul de risc). Acesta este constituit din 2 nivele, reprezentate de Banca Nationala a Moldovei (BNM) i 15 banci comerciale. BNM este responsabila pentru autorizarea, reglementarea i supravegherea activitatii institutiilor bancare, precum i pentru elaborarea i promovarea politicii monetare a statului. Normele sistemului de reglementare bancara al BNM au la baza Principiile de baza ale Comitetului Basel pentru supravegherea bancara (Basel I), iar in unele privinte, mai ales in ceea ce se refera la suficienta capitalului i provizioanele pentru pierderi la credite, sunt chiar mai stricte. Dintre cele 15 banci comerciale, 9 sunt cu capital majoritar strain. Sistemul bancar din Republica Moldova este caracterizat printr-o pondere mica a capitalului de stat - 2,5% din totalul capitalului bancar, sau 12,4% din totalul activelor detinute de bancile cu capital majoritar de stat. Tn acelai timp, ponderea bancilor cu capital majoritar strain este de 41.1% . Aceasta este mai putin decat media pe regiune, unde, cu exceptia Belarusului i Azerbaidjanului, toate tarile ECE au o medie de circa 88%[footnoteRef:1]. Din cauza transparentei reduse a capitalului bancar moldovenesc, este destul de greu de apreciat care este situatia de fapt la capitolul investitii straine. Cu exceptia unor investitori straini majoritari adevarati" (Group Societe Generale in Mobiasbanca, Gruppo Veneto Banca in Eximbank, ProCredit Holding in ProCredit Bank, Erste Bank/BCR in BCR Chiinau, Vienna Capital Partners in Unibank,), ceilalti "investitori straini" majoritari i in multe cazuri altii minoritari reprezinta de fapt companii off-shore, in spatele carora s-ar afla aparent cetateni moldoveni. [1: Republic of Moldova: Competitiveness and Private Sector Development, OECD, 2011]

Tabelul 1: Structura sistemului bancar moldovenesc la 30.11.2011#BancaCota de piata (dupa valoarea activelor)Cota de piata (dupa valoarea creditelor)Ponderea capitalului de statPondereacapitaluluistrain

1Moldova-Agroindbank19,9%21,0%-23,7%

2Victoriabank16,6%16,5%-60,1%

3Moldindconbank13,2%13,6%--

4Banca de Economii12,4%10,1%56,1%16,4%

5Eximbank-Gruppo Veneto Banca7,9%9,0%-100,0%

6Banca Sociala6,6%8,0%--

7Mobiasbanca-Group Societe Generale6,4%5,5%-96,7%

8ProCredit Bank3,9%4,7%-100,0%

9Banca de Finante ?i Comert3,5%3,0%-24,6%

10Energbank3,4%3,2%--

11BCR Chi?inau2,6%2,3%-100,00%

12Comertbank1,2%1,0%-71,5%

13Unibank1,1%1,0%-100,0%

14EuroCreditBank0,9%0,6%21,0%64,2%

15Universalbank0,5%0,7%-81,1%

-Total/Media100,0%100,0%2,5%74,0%

Sursa: Calculele autorului in baza datelor bancilor comerciale $i BNM

Primele cinci banci detin in jur de 70% din activele pietei bancare i creditele acordate. Acesta este un nivel inalt in comparatie cu majoritatea tarilor din regiune. La sfaritul anului 2009 acest indicator pentru Romania constituia 40%, Polonia - 51%, Ucraina - 32%, Rusia - 44%, Serbia - 42%. Concentratii mai mari aveau doar Belarus-90%, Bosnia i Herzegovina-77%, Croatia-75% i Albania- 73%[footnoteRef:2]. Indicele de concentrare a pietei (indicele Herfindahl-Hirschman) de asemenea releva un grad moderat de concurenta pe piata bancara din Republica Moldova (1191). [2: Ricardo Giucci, German Economic Team Moldova/Berlin Economics: Perspectives for SME finance in Moldova"]

Evolutiile activelor i pasivelor sectorului bancarSectorul bancar moldovenesc a crescut continuu pe parcursul ultimilor 13 ani, cu exceptia perioadei de criza septembrie 2008-februarie 2010, cand au fost inregistrate reduceri ai majoritatii indicatorilor de performanta. Tncepand cu luna martie 2010, insa, sectorul bancar moldovenesc a intrat din nou intr-o curba de ascensiune. Evolutiile in ascensiune ale sistemului bancar moldovenesc au fost determinate de creterea economica per ansamblu a tarii, insotita de cererea sporita pentru produse bancare, cat i de sporirea volumului de remitente.La sfaritul trimestrului 3 2011, activele sistemului bancar erau mai mari cu 13,4% fata perioada similara a anului 2010, depaind i cu cca. 17,7% punctul conventional al inceputului de criza (trimestrul 3, 2008). Cel mai mult a crescut portofoliul net de credite i leasing financiar - cu 22,8 % fata de perioada similara a anului 2010, i cu 13,5% fata de 2008. Urmatoarea pozitie ca pondere a activelor bancare moldoveneti o reprezinta hartiile de valoare de stat, in conditiile in care multe sectoare ale economiei nu i-au revenit pe deplin din criza (in special constructiile i industriile conexe) iar bancile manifesta o prudenta sporita, avand inca proaspata memoria creterii alarmante a creditelor toxice in perioada de criza. Sporirea transferurilor de bani de la cetatenii moldoveni care lucreaza peste hotare a determinat i creterea depozitelor. Acestea s-au majorat fata de perioadele de referinta cu 16,0% i, respectiv, 13,5%. Capitalul actionar a crescut cu 5,7% i respectiv 15,5%, aproape exclusiv din contul aporturilor in capitalul statutar facute de fondatori.Tabelul 2: Activele, obligatiunile si capitalul sistemului bancar al R. Moldova, mii lei moldovene$ti (MDL)ACTIVE30.09.201130.09.201030.09.200930.09.2008

Mii MDLPonde rea, %Mii MDLPonde rea, %Mii MDLPonde rea, %Mii MDLPonde rea, %

Mijloace plasate Tn BNM4.385.7309,52.027.8885,02.398.0176,36.553.94216,7

Numerar, mijloace plasate Tn alte banci si credite overniaht, net5.000.32110,85.789.60614,28.330.94420,44.167.82210,2

Valori mobiliare net5.817.67012,66.944.14917,02.727.8567,22.323.9875,9

Credite si leasing financiar net27.119.96458,522.078.93154,020.302.94853,723.897.25460,7

Mijloace fixe si alta avere imobila, net2.321.5585,02.303.3755,62.206.4315,41.448.5913,5

Dobanda sporita si alte active, net1.677.7423,61.721.3384,21.830.8274,5964.6442,4

Total active46.322.985100,040.865.28810037.797.02210039.356.239100

OBLIGATIUNI

Depozite31.695.88568,427.324.98866,924.871.28860,927.921.42268,3

Alte Tmprumuturi5.959.75812,95.380.13713,25.331.62514,13.696.8189,4

Alte obligatiuni861.0751,9778.0481,9777.5741,9980.3302,4

Total obligatiuni38.516.71883,133.483.17381,930.980.48682,032.598.57082,8

Capital actionar7.806.26716,97.382.11518,16.816.53518,06.757.66917,2

Total obligatiuni si capital actionar46.322.985100,040.865.288100,037.797.022100,039.356.239100

Sursa: Alcatuit de autor in baza datelor BNM

Situatia financial a sectorului bancarEvolutiile in cretere ale sectorului bancar i-au gasit reflectare i in imbunatatirea majoritatii indicatorilor de performanta pe sistemul bancar. Dupa o reducere de la 6,6 miliarde pana la cca 6,4 miliarde MDL in anul 2009, capitalul de gradul I a crescut pana la aproape 7,3 miliarde MDL catre trimestrul 3, 2011. Indicatorul de suficienta al capitalului ponderat la risc i-a pastrat valori foarte inalte chiar i in perioada de criza. Acesta reflecta predilectia BNM pentru masuri prudentiale sporite. La un normativ minim de 12%, gradul de suficienta al capitalului ponderat la risc a variat in ultimii ani in jurul valorilor de 28,5%-32,0%. Conform raportului FMI Global Financial Stability Report, Moldova a inregistrat in 2008 i 2009 cel mai inalt nivel al suficientei capitalului ponderat la risc printre toate cele 97 de tari ale lumii cuprinse in raport, cu exceptia unei singure tari[footnoteRef:3]. Cu toate acestea, BNM nu numai ca nu a relaxat cerintele respective, ci i a dispus in 2010 majorarea capitalului minim de la 100 milioane MDL pana la 150 milioane MDL in 2011 i 200 milioane MDL in 2012. [3: FMI, Global Financial Stability Report, Aprilie 2010]

Tn aceste conditii i lichiditatea in sistemul bancar moldovenesc inregistreaza valori inalte: la o norma minima de 20%, rata lichiditatii curente nu a coborat mai jos de 31,4% in ultimii 3 ani.Tabelul 3: Indicator financiari ai sistemului bancarIndicatoriiPerioada

Sept. 11Sept. 10Dec. 09Sept. 09Sept. 08

Capitalul de gradul I, mil. MDL7268.86882.66425.76413.96611.6

Suficienta capitalului ponderat la risc (min. 12), %28.5131.1932.131.6630.8

Coeficientul lichiditatii curente % (min. 20), %31.6734.0538.2534.5331.42

Profit net, mil. MDL650.2371.5-172.545.81,080.50

ROA, %1.961.24-0.390.164.04

ROE, %11.536.94-2.120.8723.31

Sursa: Elaborat in baza datelor BNM

Nivelul inalt de suficienta a capitalului ponderat la risc, precum i al lichiditatii sistemului bancar moldovenesc reflecta capacitatea buna, la nivelul intregului sector bancar, de a face fata unor situatii de criza. Totui, aceasta reduce din eficienta i rentabilitatea bancilor, mai ales in conditiile in care economia slaba nu este in stare sa absoarba excesul de lichiditati, astfel ca bancile moldoveneti continua sa faca coada la licitatiile de vanzare a valorilor mobiliare de stat. Tn anul 2008 sistemul bancar moldovenesc inregistra unul dintre cei mai inalti indicatori de rentabilitate (ROA i ROE) din regiune, fiind i sectorul din economie care atragea cei mai multi investitori. Catre trimestrul 3 2011, la un an i jumatate dupa depairea crizei, sistemul bancar a reuit sa recupereze doar circa jumatate din rentabilitatea de altadata.Perioada de criza a sectorului bancar a fost insotita de creterea dramatica a volumului creditelor nefavorabile. Acestea au crescut de la 4,5% din totalul creditelor, sau 17,8% in raport cu capitalul normativ total (CNT), la sfaritul trimestrului 3, 2008 pana la 16,4% i, respectiv, 56,1% catre sfaritul anului 2009. Acest lucru a determinat ca sectorul bancar per ansamblu sa inregistreze in anul 2009, pentru prima data in istoria sa, pierderi. Valoarea creditelor nefavorabile s-a diminuat continuu, insa, incepand cu luna martie a anului 2010, ajungand pana la 8,1% in raport cu portofoliul total de credite, sau 31,9% in raport cu CNT la data de 30.09.2011.

Sursa: Alcatuit de autor in baza informatiei BNMFigura 1: Indicatorii principali ai calitatii portofoliului de credite pe sistemul bancar3 Total credite nefavorablle/Total crediteIReduceri pentru pierden la credite/Total crediteTotal credite nefavorabile/CNTRata medie a dobanzii la creditele in lei i valuta straina s-a redus constant incepand cu anul 2008, sub presiunea crizei i a reducerii inflatiei. Astfel ca, in luna octombrie 2011 rata medie a dobanzii la creditele in lei a atins minimul istoric inregistrat vre-odata de 14,03%. i rata medie a dobanzii la creditele in valuta straina a scazut anul trecut pana la valoarea minima record de 8,67%, numai caspre deosebire de creditele in lei, acest minim a fost inregistrat in luna aprilie. Oferta mai mare de depozite, volumul mare de lichiditati de care dispun bancile, capacitatea redusa a sectorului real de a absorbi aceste lichiditati, precum i politicile i practicile prudente ale bancilor in domeniul creditarii sunt factorii care au determinat ca oferta de credite sa nu-i poata gasi pe deplin materializare. lar acest lucru a condus la reducerea ratei dobanzii la creditele in lei i valuta straina. i ratele dobanzilor la depozite au urmat acelai trend de reducere, incepand cu anul 2008, determinat de oferta mai mare de depozite, impulsionata de creterea remitentelor, precum i de temperarea proceselor inflationiste in perioada de criza.Figura 2: Evolutia ratelor dobanzilor la credite i depozite (medii anuale), %

4

18,1818.8520,9620,31

16,2514,48

11,0610.8812,0212,519,91s os

25.0020.0015,0010,005.000.00200620072008200920102011 Rata medie a % la creditele in lei (11 luni) Rata medie a % la creditele in valuta

15,1314,66

11,934.7,567 4

9,64

5,176,017,613.423.67

20,0015.0010.0 5,00 0,0018,09200620072008200920102011(11-* Rata medie a % la depozitele la termen in lei luni)

- Rata medie a % la depozitele la termen in valuta

Sursa: Alcatuit de autor in baza datelor BNMProblemele sectorului bancar moldovenescDei sistemul bancar din Republica Moldova este considerat a fi unul dintre cele mai sigure printre tarile fostei URSS, i pe buna dreptate, dupa nivelul i ritmurile sale de dezvoltare a intrecut nivelul economiei moldoveneti per ansamblu, acesta nu se poate detaa de deficientele unei economii mici i relativ slabe in care functioneaza. Printre probleme principale ale sistemului bancar moldovenesc se numara: Nivelul relativ redus de intermediere financiara. Dupa profunzimea sistemului bancar (ponderea creditelor acordate sectorului privat in PIB) Moldova se afla in anul 2010 pe unul din ultimele locuri printre tarile ECE, cu 37,2%, depaind doar Georgia, Armenia, Azerbaidjan i Kosovo[footnoteRef:4]; [4: World Bank Development Indicators]

Ratele relativ inalte ale dobanzilor la credite. Dei acestea au scazut anul trecut pana la un nivel minim istoric, dupa marimea ratei reale a dobanzii in perioada 2005-2010, conform datelor Bancii Mondiale, Republica Moldova a fost intrecuta in regiune doar de Albania i Georgia; Cerintele rigide ale bancilor referitoare la gaj. Instabilitatea relativ inalta a economiei, cadrul legal imperfect i sistemul judecatoresc ineficient, lipsa unor alternative pentru comercializarea pe piata secundara a unui ir de bunuri acceptate ca garantii (utilaje, terenuri agricole, etc.), fac ca cerintele referitoare la gaj ale bancilor moldoveneti sa fie destul de inalte i rigide. Conform unui sondaj al Bancii Mondiale din 20 09[footnoteRef:5], valoarea medie a gajului raportat la credit era la nivelul de 138,6%, depaind media pe regiune de 134%. Din aceasta cauza, precum i datorita ratelor inalte ale dobanzii, conform aceluiai sondaj, Republica Moldova era lider in regiune dupa numarul companiilor care identifica accesul la finantare ca constrangere majora; [5: WB Enterprise Survey]

Nivelul inalt al concentrarii i gradul relativ redus al concurentei pe piata bancara. Dupa cum am amintit deja, Republica Moldova are unul dintre cele mai inalte grade de concentrare a activelor apartinand celor mai mari 5 banci, precum si un nivel redus al ponderii bancilor cu capital majoritar strain in totalul activelor bancare, factori care determina un nivel relativ redus de concurenta pe piata; Oferta limitata de resurse financiare pe termen lung, ceea ce face ca termenele de rambursare a creditelor acordate de banci deseori sa nu corespunda cu termenele de realizare a proiectelor finantate i cu fluxurile de mijloace baneti ale companiilor creditate (cca. 87% din depozite sunt cu termen de pana la 1 an, in timp ce cca. 63% din credite au maturitatea mai mare de 1 an); Infrastructura informational slab dezvoltata (primul i singurul birou de credit a inceput sa functioneze doar in 2011), lipsa unor date i informatii statistice de calitate pentru analiza creditara, a analizelor i cercetarilor de piata; accesul public limitat la rapoartele financiare pentru analiza comparativa, calitatea joasa a rapoartelor financiare intocmite de catre companii; Procedurile lungi i anevoioase de exercitare de catre banci a dreptului de gaj, din cauza legislatiei imperfecte i a functionarii defectuoase a sistemului de executare judecatoresc; Interesul relativ redus al bancilor moldoveneti pentru o mare parte din sectorul IMM din cauza costurilor de creditare ridicate i a posibilitatii reduse de aplicare a economiilor de scara