7/30/2019 Studiu de Caz Privind Ingrijirea Bolnavului Cu Pancreatita Acut1
1/77
Studiu de caz privind ingrijirea bolnavului cu
pancreatita acuta
Istoric
In 1889 Reginald Fitz intocmeste prima clasificare a pancreatitelor acute,
clasificare care isi pastreaza valabilitatea pana astazi. Fitz imparte pancreatita
acuta in trei categorii a caror gravitate creste progresiv. Prima dintre acestea este
pancreatita acuta edematoasa, intalnita la circa 90% din bolnavii cu pancreatita
acuta si este in fapt un proces inflamator autolimitat cu raspuns favorabil in
tratamentul conservator. A doua categorie este pancreatita acuta hemoragica,
forma de gravitate crescuta, cu mortalitate ce poate ajunge 40%. Incidenta reala
nu este cunoscuta deoarece diagnosticul de certitudine se pune la laparotomie
sau necropsie. Cea de-a treia forma de pancreatita, cu potential letal mai ridicat,
si care apare la bolnavi ce au supravietuit fazei hemoragice este pancreatita
acuta necrotico-hemoragica. Procesul inflamator si hemoragic evolueaza catre
necroza la care se adauga suprainfectia bacteriana, procesul are tendinta sa se
extinda peripancreatic in lungul spatiului retroperitoneal, putand ajunge in
mediastin sau scrot.
1.
7/30/2019 Studiu de Caz Privind Ingrijirea Bolnavului Cu Pancreatita Acut1
2/77
In 1963 Altemaier si Alexander publica o sinteza a literaturi de pana atunci,
sinteza in care se remarca predominenta etiologiei biliare a pancreatitei acute
(56% din cazuri), urmata de cea etilica (22% din cazuri).
In 1979 apare o serie de lucrari scrise de Frey si Lindenauer in care se
subliniaza faptul ca pancreatita acuta hemoragica este o faza premergatoare a
supuratiei pancreatice. De asemenea autorii arata ca frecventa scazuta apancreatitelor la bolnavii ce au o evolutie ulterioara spre abcedare se poate
explica prin gravitatea formelor de pancreatite la alcoolici, care in general nu
mai ajung in faza de abces.
In Romania au publicat studii privind pancreatita acuta si complicatiile ei
septice: Juvara, Burlui, Turai.
Juvara in 1957, in Chirurgia pancreasului precizeaza indicatiile
interventiei chirurgicale in pancreatita acuta, asta ca prima dintre acestea este
situatia in care apar semne ce traduc complicarea sindromului acut cu necroza
sau supuratie pancreatica.
In 1985, Juvara si colaboratorii sai analizeaza o serie de cazuri de
pancreatita acuta subliniind importanta identificarii tuturor expansiunilor
colectiilor pentru evolutia bolnavului.
Cercetarile profesorului Burlui si colaboratorilor sai, s-au concretizat in
imaginea metodei perfuzarii cu Novocaina a radacini mezenterului pentru
tratamentul pancreatitei acute.
2.
7/30/2019 Studiu de Caz Privind Ingrijirea Bolnavului Cu Pancreatita Acut1
3/77
ANATOMIE
APARATUL DIGESTIV
GENERALITATI
Aparatul digestiv impreuna cu aparatul respirator formeaza aparatul de
import al materiei.
Organismul mentine vitalitatea si functionarea structurilor sale
furnizandu-le energia necesara intr-un permanent schimb de substante cu mediul
inconjurator. Energia este adusa prin alimente care contin substante nutritive:
glucide, lipide, proteine, saruri minerale si vitamine.
Aparatul digestiv se compune din tubul digestiv si anexele sale.
Tubul digestiv (tractul digestiv) este un conduct lung de 10-12 m care
comunica cu mediul extern la cele doua extremitati. El incepe cu cavitatea
bucala, strabate gatul, toracele, abdomenul, bazinul si se termina in anus. I se
descriu mai multe segmente, diferentiate dupa forma, relatii topografice si
functiuni. Pornind de la cavitatea bucala, vom intalni: faringele, esofagul,
stomacul, intestinul subtire, intestinul gros si anusul.
Anexele tubului digestiv cuprind o serie de glande dispuse in lungul
acestui conduct. Acestea sun glandele salivare, ficatul si pancreasul. Aceste
glande secreta sucuri digestive necesare transformarii alimentelor
3.
7/30/2019 Studiu de Caz Privind Ingrijirea Bolnavului Cu Pancreatita Acut1
4/77
Cavitatea bucala, faringele si esofagul formeaza portiunea ingestiva a tubului
digestiv.
In cavitatea bucala alimentele sunt triturate, lubrefiate de saliva sitransportate in segmentele inferioare prin actul de deglutitie. Tot aici incepe
procesul de digestie sub actiunea secretiilor glandelor salivare. Organele
olfactive si gustative controleaza compozitia chimica a alimentelor, iar cercul
limfatic Waldeier serveste la apararea antiinfectioasa.
Portiunea digestiva este formata din stomac si intestinul subtire, unde
alimentele sunt pregatite pentru absorbtie. La nivelul intestinului subtire, in
procesul de digestie intervine ficatul si pancreasul si un numar mic de glande din
peretele intestinal.
Ultima portiune a tubului digestiv este cea ejectiva, formata din intestinul
gros, unde resturile alimentare neabsorbite sunt condensate prin deshidratare,
detoxifiate prin procesul de conjugare, transformate in fecale prin fermentatie,
putrefactie si transportate si eliminate la nivelul rectului si anusului.
7/30/2019 Studiu de Caz Privind Ingrijirea Bolnavului Cu Pancreatita Acut1
5/77
PANCREASUL
ANATOMIE
Pancreasul este o glanda cu dubla secretie externa si interna anexata
duodenului. Prin structura si aspectul exterior prezinta asemanari cu glandele
salivare, motiv pentru care a mai fost numit si glanda salivara abdominala.
GENERALITATI
Forma neregulata, asemanatoare unui ciocan.
Pancreasul este alungit transversal, are o extremitate dreapta mai
voluminoasa iar portiunea stanga mai subtiata, ascutita. Este turtit antero-
posterior si este aplicat pe peretele posteroir al abdomenului.
Directia transversala usor ascendenta de la dreapata spre stanga. De
asemenea prezinta o curbura cu concavitatea posterioara, determinata de coloana
vertebrala.
Culoare roz-cenusie, devine rosie in timpul activitatii.
Suprafata are un aspect tubular
7/30/2019 Studiu de Caz Privind Ingrijirea Bolnavului Cu Pancreatita Acut1
6/77
Consistenta relativ ferma dar elastica ceea ce face ca organele din
vecinatate sa-si lase amprenta pe pancreas. Este friabil, se rupe usor. In sectiune
are aspect carnos.
Dimensiuni:
~ lungime: 15-20 cm
~ inaltime: 4-5 cm (la nivelul capului)
~ grosime: 2 cm.
Pancreasul este cava mai voluminos la barbat decat la femeie. Ajunge la
dimensiunile maxime pana la 40 de ani, pentru ca dupa 50 sa descreasca treptat.
Greutatea este in medie de 80 de grame.
B.CONFIGURATIA EXTERIOARA
Pancreasul este format din doua portiuni perpendiculare una pe alta.
Portiunea dreapta orientata vertical e mai voluminoasa si se numeste cap.
Portiunea orizontala usor oblica in sus si spre stanga se numeste corp; ea se
termina ascutindu-se spre coada.
Capul are forma aproximativ circulara si prezinta doua fete (anterioara si
posterioara) si o circumferinta. Din marginea stanga a portiunii inferioare a
capului se desprinde o prelungire care se curbeaza si se indeapta medial in jos,
prin spatele vaselor mezenterice superioare, se numeste proces uncinat. Intre cap
si procesul uncinat se formeaza o scobitura adanca incizura pancreatica.
7/30/2019 Studiu de Caz Privind Ingrijirea Bolnavului Cu Pancreatita Acut1
7/77
Corpul are o forma de prisma triunghiulara cu trei fete si trei margini. Fata
anterioara prezinta in vecinatatea capului o proeminenta joasa si rotunjita
tuberozitatea omenala, spre stanga prezinta o depresiune larga si putin adanca
impresiunea gastrica in care se aseaza stomacul. Fata anterioara este strabatuta
de doua santuri, pentru artera si vena splenica. Fata posterioara priveste spre
organele etajului submezocolic. Marginile se formeaza prin intalnirea fetelor si
sunt: superioara, anterioara si inferioara.
Coada se continua fara o limita neta cu corpul. Ea poate avea diferite
forme si poate fi lunga sau scurta.
Situatie - Pancreasul este situat profund in abdomen si este aplicat pe
coloana vertebrala. La dreapta lui se gaseste duodenul, la stanga splina. El este
impartit prin insertia mezocolonului transvers in doua portiuni: supramezocolica
si submezocolica.
Pancreasul raspunde primei vertebre lombare si poate urca pana la a 12-a
vertebra toracica (situatie inalta), sau poate cobora pana la a 3-a vertebra
lombara (situatie joasa), deci pancreasul ocupa epigastru, iar coada patrunde in
hipocondrul stang.
Proiectia la suprafata corpului
~ superior in plan orizontal trece prin extremitatea anterioara a coastelor
opt;
7/30/2019 Studiu de Caz Privind Ingrijirea Bolnavului Cu Pancreatita Acut1
8/77
~ inferior in plan orizontal trece la doua latimi de degete deasupra
ombilicului;
~ la dreapta in plan sagital la doua degete in dreapta liniei mediane;
~ la stanga in plan sagital la 2 cm de linia medioclaviculara stanga.
Mijloace de fixare Pancreasul este unul din organele cele mai bine fixate
ale cavitatii abdominale. El este mentinut in pozitia sa prin: conexiunile cu
duodenul in care i se deschid canalele excretoare, prin peritoneu, prin fascia de
coalescenta retro duodeno-pancreatica Treitz prin vase si nervi. Acestora li se
adauga presa abdominala.
Portiunile pancreasului au o fixare diferita. Capul este cuprins in
concavitatea duodenala si este mai bine fixat decat coada legata de splina prin
ligamentul splenico-lineal.
In cazuri exceptionale, pancreasul poate fi deplasat in torace sau sa
formeze continutul unei hernii ombilicale.
A.RAPORTURILE PANCREASULUI
Raporturile pancreasului, in special cele ale capului se aseamana in buna
parte cu raporturile duodenului, fapt care a determinat denumirea de simbioza
duodeno-pancreatica.
7/30/2019 Studiu de Caz Privind Ingrijirea Bolnavului Cu Pancreatita Acut1
9/77
Capul pancreasului este cuprins in concavitatea duodenului, de care adera
prin tracturi conjunctive solide. Fata anterioara a capului pancreasului este
acoperita de peritoneu. Portiunea supramezocolica este acoperita inainte de
portiunea pilorica a stomacului si raspunde cavitatii peritoneale mari si vine in
raport cu colonul transvers si cu ansele intestinului subtire. Fata posterioara are
un raport foarte important cu ductul coledoc, care este aplicat pe ea prin fascia
de coalescenta retroduodeno-pancreatica Treitz (acest raport explica de ce
inflamatia ductului coledoc se poate propaga la pancreas si sa dea pancreatita).
Corpul pancreasului stabileste urmatoarele raporturi:
~ fata anterioara vine in raport cu fata posterioara a stomacului
(impresiunea gastrica) si este acoperita de peritoneul parietal al bursei;
~ fata posterioara, neacoprita de peritoneu, este in raport cu fascia
retroduodeno-pancreatica Treitz;
~ fata inferioara este acoperita de peritoneu si prezinta trei impresiuni
lasate de organe: flexura duodeno-jujenala, ansele jejunale si colonul transvers;
~ marginea superioara vine in raport cu plexul celiac (care se prelungeste
si pe fata posterioara);
~ marginea anterioara raspunde insertiei mezocolonului transvers;
~ marginea inferioara este aplicata pe peretele abdominal posterior.
Coada pancreasului se indreapta sple splina. Uneori cele doua organe vin
in contact, alteori raman indepartate, ele sunt legata prin ligamentul frenico-
lineal.
7/30/2019 Studiu de Caz Privind Ingrijirea Bolnavului Cu Pancreatita Acut1
10/77
STRUCTURA
Pancreasul este o glanda amficrina (mixta) cu secretie exo- si endocrina.
La periferie glanda are o capsula conjunctiva subtire, slab dezvoltata, care
continua in interiorul organului formand septuri conjunctivo-vasculare slab
dezvoltate, care separa incomplect lobii si lobulii. In structura glandei
pancreatice se disting doua parti componente: masa pricipala (cu functie
exocrina) si o parte mai mica (cu functie endocrina, formata din insulite decelule dispersate in tesutul exocrin insulele Langerhans).
Pancreasul exocrin reprezinta 97-98% din volumul glandei si este format
din acini de forma sferica sau ovoidala, asemanatori cu cei din carotida.
Celulele acinare secreta o solutie apoasa cu electroliti si enzime. Produsul
de secretie se varsa in ductele intercalare, unde se adauga bicarbonatul si apa.Din aceste ducte ajunge in canalul Wirsung si in duoden, la majoritatea
oamenilor prin ampula lui Valter, impreuna cu bila. Exista si un canal accesoriu,
canalul Santorini, care se varsa intr-o portiune superioara invecinata.
Pancreasul endocrin este reprezentat de insulele lui Langerhans,
raspandite difuz in tesutul exocrin. Constituie 1-3% din volumul glandei si sunt
mai numeroase la nivelul cozii.
Insulele sunt formate din cordoane celulare intre care se gasesc capilare,
la periferie sunt inconjurate de o retea retrico-capilara. In structura lor au: celule
A situate predominant in centru insulei (elaboreaza si secreta glucagonul), celule
B mai numeroase (circa 80% din totalul celulelor endocrine), asezate in special
la periferia insulelor (secreta insulina). Pancreasul endocrin contine si celule D
care secreta somatostatina (STS) si gastrina, prima participand la reglarea
7/30/2019 Studiu de Caz Privind Ingrijirea Bolnavului Cu Pancreatita Acut1
11/77
metabolismului glucidic, prin inhibarea secretiei celulelor A si B. pancreasul
endocrin contine si celule ce secreta polipeptidul pancreatic celulele PP.
Canalele excretoare ale pancreasului sunt cel principal Wirsung si celaccesor Santorini. Amandoua sunt confundate in parenchimul glandular si se
deschid in duoden.
Ductul pancreatic canalul Wirsung strabate pancreasul de la coada
spre cap, la egala distanta intre marginea superioara si cea inferioara (mai
aproape de fata posterioara). Ajuns la nivelul capului, ductul se curbeaza in jos,
apoi spre dreapta, se alatura ductului coledoc, perforeaza impreuna tunica
musculara si se deschid impreuna in ampula hepato-pancreatica a lui Valter.
Aceasta proemina pe suprafata interioara a duodenului sub forma papilei mari in
varful careia se afla orificiul de deschidere a ampulei in duoden.
Inainte de deschidere in ampula ductul pancreatic are un sfincter format
dintr-un manson de fibre musculare netede.
Uneori coledocul si ductul pancreatic se pot deschide separat in duoden.
Ductul pancreatic accesor canalul Santorini ia nastere din ductul
principal in locul unde acesta se curbeaza in jos, de aici se indreapta, strabatand
capul pancreasului spre duoden, unde se deschide la 3 cm deasupra papilei mari,
la nivelul papilei duodenale mici. Cand ductul Wirsung este obstruat canalul
Santorini se dilata si asigura scurgerea sucrului pancreatic in duoden.
VASCULARIZATIE SI INERVATIE
7/30/2019 Studiu de Caz Privind Ingrijirea Bolnavului Cu Pancreatita Acut1
12/77
Irigatia arteriala este data de arterele pancreatico-duodenale (ramuri din
arterele hepatica si mezenterica superioara) si de arterele pancreatice (ramuri ala
arterelor splenice).
Venele se formeaza in retele paralele cu arterele avand in general aceeiasi
pozitie. Sangele de la pancreas se varsa in vena porta.
Vasele limfatice merg in limfonodulii peripancreatici si in special
retropancreatici.
Inervatia vegetativa simpatica si parasimpatica este data de plexul celiacsi plexul mezenteric superior si lineal.
2.2.2. FIZIOLOGIE
PANCREASUL EXOCRIN SUCUL GASTRIC
7/30/2019 Studiu de Caz Privind Ingrijirea Bolnavului Cu Pancreatita Acut1
13/77
Sucul pancreatic este secretat de celulele acinare ale pancreasului exocrin.
Este un lichid limpede, uneori cu continut de mucus care se adauga la canaleleexcretoare cu un ph 8. La om se elimina zilnic o cantitate de 200-800 ml.
Contine substante anorganice, cea mai importanta fiind bicarbonatul (care ii
confera caracterul alcalin) si substante organice (componentul cel mai important
fiin enzimele).
COMPONENTELE ANORGANICE
Bicarbonatul este secretat de ductele pancreatice printr-un proces activ
(insotit de cresterea consumului de oxigen) ce realizeaza o concentratie mare
(cca 70 mEq/l). El antreneaza osmotic apa de-a lungul ductului pancreatic.Transportul de bicarbonat este realizat printr-o pompa situata in membrana
apicala a celulelor epiteliale, care conduce concomitent in celula ioni de clor.
Eliberarea clorului este invers proportionala cu a bicarbonatului.
Ph-ul sucului gastric reflecta ph-ul sangvin, bicarbonatul din suc crescand
alcaloza metabolica si scazand in acidoza metabolica. Bicarbonatul
neutralizeaza continutul acid al duodenului.
In ductul pancreatic apare o cantitate mare de natriu transformat in
schimbul potasiului. Natriu si potasiu se elimina prin sucul pancreatic intr-o
concentratie asemanatoare cu a plasmei ce se pastreaza constatanta. Secretia
acinara este izotona, cea finala este hipertona.
COMPONENTELE ORGANICE
7/30/2019 Studiu de Caz Privind Ingrijirea Bolnavului Cu Pancreatita Acut1
14/77
ENZIMELE
Sunt cele mai importante componente ale sucului pancreatic. Actioneaza
asupra celor trei principii alimentare si se impart in: amilotice (alfa-amilaza si
maltaza), lipolitice (lipaza) si proteolitice (tripsina, chimotripsina,
carboxipeptidaza).
Secretia enzimelor este stimulata de acetilcolina, mediator al stimularii
vagale si de colecitikinina (cck).
ENZIMELE AMILOTICE
Alfa-amilaza este mai puternica decat cea salivara deoarece digera si
amidonul crud pe care il transforma in maltoza, maltotrioza si dextrine.
Acctiunea ei necesita prezenta ionilor de clor, ph-ul optim de actiune este de
6,7-7.
Maltaza este in cantitate mica in sucul pancreatic. Impreuna cu izomaltaza(din sucul intestinal) realizeaza hidroliza maltozei, maltotriozei si dextrinelor.
7/30/2019 Studiu de Caz Privind Ingrijirea Bolnavului Cu Pancreatita Acut1
15/77
ENZIMELE PROTEOLITICE
Tripsina secretata ca tripsinogen, activat in duoden de enderokinaza
(enzima secretata de mucoasa duodenala); se activeaza si autocatalitic. Inactivare intervin ionii de calciu.
Tripsina desface legaturile peptice ale proteinelor si ale polipeptidelor
rezultand di- tri si tetra-peptide si unii aminoacizi. Ph-ul optim de actiune este de
8.
Actiunea tripsinei asupra tesutului pancreatic este impiedicata deinhibitori ce se afla in tesutul pancreatic. Acestia impiedica astfel autodigestia
pancreasului exocrin. Acesta se poate totusi produce prin obstructia ductelor
pancreatice.
Chimiotripsina deriva din chimiotripsinogenul activat de tripsina.
Actioneaza asemanator cu tripsina, coaguland insa laptele (tripsina coaguleaza
sangele). Calciu stabileaza enzima. Ph-ul optim pentru actiune este 8. Exista
inhibitori intrapancreatici si pentru chimiotripsina.
ENZIMELE LIPOLITICE
7/30/2019 Studiu de Caz Privind Ingrijirea Bolnavului Cu Pancreatita Acut1
16/77
Lipaza desface trigliceridele in acizi grasi, monogliceride si glicerol.
Actioneaza impreuna cu acizi biliari la interfata apa-lipide. Ph-ul optim de
actiune este 7-9. Activatorii sunt clor, natriu si ionii de calciu.
II. PANCREASUL ENDOCRIN
INSULINA
Insulina este secretata de celulele B din insulele Langerhans. Ea regleaza
in special metabolismul glucidic dar si cel lipidic si protidic. Are actiune
hipoglicemianta mentinand glicemia la nivelul fiziologic prin indepartarea
excesului de glucoza spre ficat (unde se depoziteaza sub forma de glicogen) si
stimularea utilizarii ei tisulare. In metabolismul glucidic intervine si glucoganul
(cu efect hiperglicemiant) prin mobilizarea glucozei din glicogenul hepatic si
impiedicarea utilizarii ei tisulare. Glucoganul este secretat de celulele A.
pancreasul endocrin contine si celule D care secreta somatostatina (STS) si
gastrina, prima participand la reglarea metabolismului glucidic, inhiband
secretia celulelor A si B. Pancreasul endocrin poseda si celule care secreta
polipeptidul pancreatic (PP).
Celulele A, B si D se afla in anumite zone invecinate, functionand ca
celule paracline. Se influenteaza prin devarsarea produsului de secretie in
lichidul interstitial sau prin contigente morfo-functionale, prin jonctiuni prin
care citoplasmele celulelor invecinate comunica direct.
7/30/2019 Studiu de Caz Privind Ingrijirea Bolnavului Cu Pancreatita Acut1
17/77
Insulina, principalul hormon glicoreglator este sintetizata sub forma unui
polipeptid, care se elimina din celule prin exocitoza (cu interventia ionilor de
calciu) in capilarele pancreasului.
Insulina circula libera in sange. Initial este preluata de circulatia porta.
Dispare din circulatie prin metabolizare in ficat si rinichi si prin fixare pe
receptori. Tesutul nervos (cu exceptia unor zone speciale) si globulele rosii nu ai
receptori pentru insulina si nici nu o utilizeaza.
Hipoglicemia rezultata dintr-un exces de insulina este letala prin afectarea
functiilor nervoase vitale.
EFECTELE METABOLICE ALE INSULINEI
Insulina intervine in reglarea metabolismului intermediar glucidic, dar si
in cel lipidic si protidic. Hipoinsulismul produce prin dereglari ale
metabolismului intermediar, diabetul zaharat. Coma diabetica este explicata prin
efectul insulinei asupra metabolismului proteic; este explicata importanta
insulinei in procesele de sinteza si crestere, asemanatoare cu a hormonului
somatotrop si a celulelor tiroidiene. Tesuturile prin care intervine in reglarea
metabolismului intermediar sunt: cel hepatic, muscular si adipos.
Insulina are efect hipoglicemic, deoarece faciliteaza penetrarea glucozei
in hepatocit si in alte tesuturi ca cel muscular si stimuleaza glicogeneza hepatica.
REGLAREA SECRETIEI DE INSULINA
7/30/2019 Studiu de Caz Privind Ingrijirea Bolnavului Cu Pancreatita Acut1
18/77
Hiperglicemia stimuleaza secretia de insulina direct, fara interventia
sistemului nervos. Insulina scade glicemia. Acest feed-back negativ contribuie lamentinerea unui nivel glicemic normal. Secretia de insulina este stimulata si de
manoza si fructoza (convertita intracelular in glucoza).
Alti stimulatori ai insulinei sunt: aminoacizii (AA).
Secretia de insulina este cea mai mare dupa ingestia de glucoza (prin
actiunea asupra mucoasei gastro-intestinale ) decat dupa administrareaintravenoasa. Un asemenea efect il au si unii aminoacizi. Stimularea secretiei de
insulina prin ingestia de glocoza si aminoacizi se explica prin seretia de hormoni
digestivi produsa. Acest produs secretor se adauga actiunii directa, prin sange a
glucozei pe secretia de insulina, avand caracterul unei reactii de anticipare,
glucoza intalnind in sange o concentratie crescuta de insulina.
Secretia de insulina este stimulata de vag prin intermediul acetilcolinei.
Efectul vagal este inhibat de atropina. Simpaticul inhiba secretia de insulina.
GLUCOGONUL
Glucogonul este un polipeptid sintetizat in celulele A ale pancreasului
endocrin. Are un puternic efect hiperglicemiant, realizat prin mecanisme opuse
celor prin care insulina are efect hipoglicemiant. Stimuleaza glicogenoliza,
7/30/2019 Studiu de Caz Privind Ingrijirea Bolnavului Cu Pancreatita Acut1
19/77
actiune ajutata de un efect neoglicogenetic ce sustine rezerva de glicogen.
Glucagonul actioneaza cu predilectie de hepatocit eliberand in circulatie
glucoza.
REGLAREA SECRETIEI DE GLUCAGON
Hipoglicemia stimuleaza secretia de glucagon rezultand o revenire la
normal a glicemiei. Hiperglicemia inhiba secretia de glucagon realizandu-se un
feed-back negativ complementar cu cel realizat de reactia inversa a
hiperglicemiei cu secretia de insulina.
Secretia de glucagon este stimulata si de aminoacizi in special de
glicoformatori (alanina, serina, glicogol) care actioneaza prin sange. Asemeni
insulinei glucagonul este stimulat si prin glucoza si aminoacizii din intestin.
Parasimpaticul, prin acetilcolina, stimuleaza secretia de glucagon.
Secretia de glucagon creste in inanitie in primele zile rezultand o
mobilizare a glucozei disponibile din organism.
Secretia de glucagon este inhibata de hiperglicemie, acizi grasi liber din
plasma, corpi cetonici si insulina.
SOMATOSTATINA (STS)
7/30/2019 Studiu de Caz Privind Ingrijirea Bolnavului Cu Pancreatita Acut1
20/77
Somatostatina si secretia de insulina si glucagon
STS a fost descoperita initial, ca hormon hipotalamic ce inhiba secrtia de
hormon somatotrop. Ulterior s-au descoperit si alte surse si roluri. In generalSTS are un efect inhibitor pe functiile pe care le influenteaza.
STS este secretat de celulele D din pancreasul endocrin, celule situate in
vecinatatea celulelor A si B.
Celulele D secreta si gastrina. STS inhiba secretia de insulina si glucagon
actionand ca un hormon paracrin.
Secretia STS este stimulata de factori care cresc secretia de insulina,
hipoglicemie, unii aminoacizi. STS poate ajunge in circulatia generala actionand
ca un hormon sistemic.
POLIPEPTIDUL PANCREATIC (PP)
Secretat de celulele pancreatice si celulele tractului digestiv.secretia lui
este inhibata de STS. Rolul lui in metabolismul glucidic si intermediar nu esteprecizat. Nu afeceaza glicemia.
7/30/2019 Studiu de Caz Privind Ingrijirea Bolnavului Cu Pancreatita Acut1
21/77
3.PANCREATITA ACUTA
3.1 DEFINITIE
Pancreatita acuta este o boala acuta, locala si generala, determinata de
procesul patologic de autodogestie, prin activare in glanda a fermentilor
pancreatici, normal inactivi la acest nivel.
Pancreatita este constituita de un lant de fenomene patologice de
intensitate, gravitate si durata variabila. O parte din acestea sunt rezultatul
actiuni locale de autodogestie a glandei prin fermentii tripsina si lipaza, insafenomenele grave ale bolii sunt urmarea actiunii toxice a fermentilor si a altor
produsi toxici la distanta, pe toate parenchimele si tesuturile ce asigura functiile
vitale ale organismului: creier, rinichi, plamani, vase sangvine, cord, etc.
Pancreatita acuta este o urgenta majora, motiv pentru care este denumita
marea drama abdominala.
3.2 ANATOMIE PATOLOGICA
Exista patru forme anatomo-clinice:
7/30/2019 Studiu de Caz Privind Ingrijirea Bolnavului Cu Pancreatita Acut1
22/77
Pancreatita acuta edematoasa cu tumefierea glandei prin edem si prin
hiperemie, este o forma usoara, benigna si reversibila.
Pancreatita acuta hemoragica in care initial ia aspectul caramizi datoritanumeroaselor hematoame.
Pancreatita necrotica seroasa peritoneala este presarata cu pete,
asemanatoare petelor de ceara (datorate autodigestiei grasimilor), numite pete de
citosteatonecroza. Initial, apar pete cenusii care devin negre si se extind dand
aspectul pancreasului, redus de volum ~ calti in pacura.
Pancreatita mixta in care coexista leziunile necrotico-hemoragica cu
leziuni mult mai mari (comparativ cu pancreatita acuta edematoasa), glanda este
marita de volum, prezinta zone hemoragice, deseori si zone necrotice de marime
si distributie variabila interesand parti din glanda sau pancreasul in totalitate.
Cavitatea peritoneala contine lichid hemoragic in cantitate mare.
Uneori pancreatita acuta edematoasa este stadiul premargator al unei
pancreatite acute necrotico-hemoragice. In alte cazuri pancreatita edematoasa
ramane in acest stadiu.
Daca bolnavul supravietuieste perioadei initiale a unei pancreatite acute
necrotico-hemoragice, zonele necrotice se pot transforma in sfaceluri libere,
constituind sechele pancreatice sau se pot infecta determinand formarea unor
abcese postnecrotice, care migreaza in general retroperitoneal catre regiunea
lombara stanga sau abdomenul inferior.
Se pot acumula secretii pancreatice si resturi lichefiate de tesaturi intr-un
spatiu delimitat de structuri vecine pancreasului formand un pseudochist
pancreatic.
7/30/2019 Studiu de Caz Privind Ingrijirea Bolnavului Cu Pancreatita Acut1
23/77
Procesul de digestie enzimatica in jurul pancreasului poate da nastere la
leziuni ale vaselor mari din jurul glandei (vasele splenice), determinand
hemoragii intraperitoneale grave, sau la erodarea segmentelor vecine ale tubului
digestiv, provocand fistule (gastrita, duodenala) si peritonita consecutiva.
3.3 ETIOLOGIE
Factori favorizanti:
~ obezi, mari mancatori si consumatori de alcool;
~ teren vascular aterosclerotic;
~ purtatori de afectiuni biliare (in special litiaza).
Boala apare des dupa o masa deosebit de copioasa bogata in grasimi si
alcool. Poate apare si in urma unor traumatisme pancreatice, dintre acestea o
categorie aparte fiind pancreatitele postoperatorii, care apar mai frecvent in
urma interventiilor in regiune (ulcer duodenal, colecistectomii, splenectomii),
insa poate apare si dupa orice tip de operatii.
7/30/2019 Studiu de Caz Privind Ingrijirea Bolnavului Cu Pancreatita Acut1
24/77
Principalele cauze sunt alcoolismul si litiaza biliara. La acestea se adauga
forme idiopatice, in care cauza este necunoscuta (10-15%). Printre nealcolici
afectiunile cailor biliare sunt responsabile de peste 50% din cazuri, episoadele
de pancreatita acuta fiind provocate de pasajul calcului prin coledoc si
obstruactia ampulei lui Vater, urmata de refluxul retrograd al bilei.
3.4 FIZIOPATOGENIE
Declansarea pancreatitei acute are mai multe mecanisme:
hipertensiunea intracaniculara sau cresterea presiunii in canalele din
pancreas care colecteaza sucurile pancreatice duce la inversarea polaritatii
celulelor acinoase secretorii;
Vasoconstrictia reflexa produsa din diverse cauze, duce la ischemia
celulelor pancreatice urmata de activarea granulelor de proenzime inactive, in
propriul tesut pancreatic;
Refluxul bilei din canalul coledoc in canalul pancreatic (Wirsung) aduce
o cantitate crescuta de enzime (enterochinaze) care activeaza proenzimele,
facandu-le active si producand digestia celulelor pancreatice aflate in ischemie;
Alcoolul are o influenta deosebita in aparitia pancreatitei acute; el
produce gastroduodenita urmata de dischinezie duodenala care duce la cresterea
secretiei de secretina care declanseaza un exces de secretie pancreatica si o
vascozitate crescuta a acestor secretii;
Alergiile produc cantitati mari de histamina care au ca urmarevasodilatatia generala si staze in interiorul pancreasului;
7/30/2019 Studiu de Caz Privind Ingrijirea Bolnavului Cu Pancreatita Acut1
25/77
Hiperlipemia si obezitatea favorizeaza producerea de embolii de
grasime in vasul pancreatic care agreaveaza hipoxia tisulara.
Pancreatita acuta induce o dereglare dramatica a functiilor pancreasuluiurmata de tulburari grave generale cauzate de patrunderea in circulatie a
produsilor toxici rezultati din distrugerile celulare si de enzimele pancreasului
absorbite in circulatia generala.
Initial, procesul se declanseaza in acinii glandulari secretori ai
pancreasului, unde sunt activate granulele de proenzima inactive.
Tripsinogenul se transforma in tripsina.
Fosfolipaza descompune fosfolipidele in produsi nocivi.
Elastaza topeste fibrele elastice din peretii vasculari determinand
hemoragii sau tromboze.
Lipaza scindeaza lipidele neutre in glicerina si acizii grasi care prin
saponificare cu ionii de calciu realizeaza petele de citosteonecroza.
Histamina in exces are efecte nocive asupra circulatiei generale:
tahicardie, hipotensiune.
Pancreasul care sufera asemenea procese, isi inceteaza functia secretorie
pentru 3-5 zile. In formele pentru care necroza este intensiva este afectat si
tesutul endocrin care secreta insulina. In aceste cazuri, glicemia este crescuta.
Amilazele patrunse in circulatia generala pot fi puse in evidenta prin
examenul de laborator.
Toxemia sau septicemia pancreatica intereseaza toate organele si
tesuturile. Durerea dramatica este cauzata de iritatia plexului celiac.
7/30/2019 Studiu de Caz Privind Ingrijirea Bolnavului Cu Pancreatita Acut1
26/77
Pierderile lichidiene masive prin producerea edemului pancreatic
declanseaza hipovolemia.
La acestea se adauga sechestrarea lichidelor din circulatia generala inperitoneu, in intestinele paralizate.
Consecinta este scaderea brutala si periculoasa a tensiunii arteriale care a
fost initial declansata de invazia histaminei, chininei, serotonimei. Acestea au
efecte grave asupra tuturor organelor din corp.
Pancreatita acuta poate sa declanseze insuficienta renala, insuficientarespiratorie, insuficienta cardiaca, insuficienta hepatica, tulburari neuropsihice
(encefalopatie pancreatica).
3.5 DIAGNOSTICUL CLINIC
Debut in general dupa o masa copioasa, bogata in grasimi si bauturi
alcoolice.
Cel mai important simptom este durerea. Foarte violenta, interesezajumatatea superioara a abdomenului cu iradieri diverse, spre umarul stang, spre
gat, spre hipocondru drept, spre spate, spre abdomenul inferior. In general se
descrie durerea in bara (rezistenta la calmante uzuale) simuland ulcerul. Are
aspect de colica biliara.
7/30/2019 Studiu de Caz Privind Ingrijirea Bolnavului Cu Pancreatita Acut1
27/77
Greturi si varsaturi la 80% din cazuri. Varsaturile sunt la inceput
alimentare apoi bilioase sau hemoragice. Intoleranta alimentara poate fi totala,
chiar pentru lichide.
Tranzitul intestinal este incetinit, rar exista diaree, ileusul paralitic se
manifesta prin balonare intensa.
Meteorism abdominal si distensia sunt predominante, periombilicare.
Stare generala uneori grava de la inceput, anxietate, transpiratii reci,
dispnee, piele marmorata. Alteori este initial si mult timp conservata.
Tensiune arteriala initial este crescuta, facies vultos, rosu. Puls normal
sau tahicardic. Ulterior tensiunea arteriala poate scadea, insalandu-se socul.
Febra in general sub 380 C.
Tulburari psihice frecvente, sub forma de agitatie, incoerenta verbala,
delir. Traduc atingerea SNC si sunt un semn de gravitate.
Semne generale: encefalopatie pancreatica (delir), tahicardie, dispnee si
tahipnee, semne de insuficeinta hepato-renala: oligoanurie, icter, eritemul
pometilor fetei contrasteaza cu colapsul general al circulatiei sangvine.
Examenul obictiv
Subicter sau icter in 20% din cazuri.
Abdomen normal sau meteorizat, cu sonoritate normala, fara contractura
generalizata, dar dureros la presiune. Este un contrast intre intensitetea
fenomenelor subiective si saracia semnelor obiective abdominale, tabloul clinic
local fiind necaracteristic pentru ocluzie sau pancreatita.
7/30/2019 Studiu de Caz Privind Ingrijirea Bolnavului Cu Pancreatita Acut1
28/77
Poate exista:
durere la presiunea unghiului costovertebral stang;
tumefactia palpabila transversala, supraombilicala alungita fuziforma,
foarte sensibila.
semne de pleurezie (aprox. 1/5 din cazuri)
Predominenta unora dintre simptome si semn clinice a permis descrierea
unor forme clinice cu aspec particular:
forma pseudochistica, asemanatoare cu o colecistita acuta: dureri
epigastrice si in hipocondru drept, varsaturi, febra. O vezicula biliara destinsa si
inflamata coexista uneori cu pancreatita acuta.
Forma pseudoocluziva sugerand o ocluzie pe intestinul subtire, predomina
meteorismul, varsaturile, oprirea tranzitului pentru fecale si gaze.
Forma pseudoperforativa, in care exista aparare musculara si chiar
contractura generalizata, se poate pune problema unei perforatii ulceroase sau
apendiculare.
Forme fruste, foarte numeroase de-abia schitate sau in care lipsesc
majoritatea simptomelor.
3.6 DIAGNOSTICUL PARACLINIC
7/30/2019 Studiu de Caz Privind Ingrijirea Bolnavului Cu Pancreatita Acut1
29/77
3.6.1. EXAMENE DE LABORATOR
SANGE:
amilazemia prezinta adesea valori crescute. Incepe la 2-12 ore dupa
primele simptome, dureaza 3-4 zile, dar, nu e constanta si nici patognomica
pentru pancreatita acuta.
hipocalcemia are valoare prognostica importanta de prognostic, cu cat
mai prost cu cat este mai scazuta.
hiperglicemia moderata in 3/5 din cazuri prin distrugerea hormonilor
insulina si glucagon.
VSH-ul crescut
afectarea hepatica este evidentiata prin modificarea testelor de citolizasi a celor de colestoza.
leucocitoza este un semn des intalnit (normo sau leucopenia aparute la
bolnavii operati este un semn de prognostic nefavorabil care tradeaza in general
prabusirea mecanismelor de aparare a organismului).
poate sa apara anemia.
scaderea albuminei semnifica cresterea importanta a catabolismului
proteic.
hiperazotemia este paralela cu gradul varsaturilor si atingerii renale.
URINA
7/30/2019 Studiu de Caz Privind Ingrijirea Bolnavului Cu Pancreatita Acut1
30/77
reducerea diurezei, oligoanurie, semn de insuficienta renala secundara
socului si toxemiei enzimatice.
modificarea sedimentului urinar cu aparitia hematiilor, cilindrilorgranulosi (semne de iritatie renala)
hiperamilazuria de peste 256-512-1000 u.i.
Rolul asistentei medicale in recoltarea produselor biologice
Asistenta medicala va recolta anumite produse recomandate de medic, le
va eticheta corect si le va transporta la laborator.
Transportul produsului recoltat se face imediat la temperatura adecvata; in
cazul in care nu pot fi imediat transportate se mentine la temperatura adecvata;
este necesara ambalarea corespunzatoare daca se transporta in afara unitatii
sanitare.
Glicemia se recolteaza sange prin punctie venoasa 2-5 ml, cu
anticoagulant florura de sodiu. Regula dimineata pe nemancate (bolnavul nubea si nu fumeaza inaintea recoltarii). Valori normale 0.80-1.20 g%.
Hemoleucograma se recolteaza prin punctie venoasa sau intepatura
pulpei degetului pe EDTA. Leucocite 5-9.000; hemoglobina 14-18 g la barbati,
12-16 g la femei.
7/30/2019 Studiu de Caz Privind Ingrijirea Bolnavului Cu Pancreatita Acut1
31/77
3.6.2. EXPLORARI IMAGISTICE
examenul radiologic
radiografia abdominala pe gol poate evidentia bule de gaz
extraluminal, deplasarea pungii cu aer a stomacului, ascensionarea
hemidiafragmului, pleurezie pulmonara la baze.
tranzitul baritat poate evidentia largirea cadrului duodenal si
deplasarea anterioara a stomacului pe radiografia de profil.
irigografia (folosita ocazional)
fistulografia se face la bolnavii operati cu drenaj abdominal prelungit
si semne clinice de abces cu substante de contrast iodate.
colangio-pancreatografia endoscopica retrograda (utila in evidentiereasistemului canalar pancreatic).
Rolul asistentei medicale in radiologie
pregatirea psihica pentru cooperare, restrictia de a manca si fuma in
ziua examenului, se verifica daca a respectat regimul alimentar.
este insotit de foaia de observatie si sulfat de bariu; la recomandarea
medicului bolnavul inghite suspensia; dupa inghitire bolnavul este condus la pat,
7/30/2019 Studiu de Caz Privind Ingrijirea Bolnavului Cu Pancreatita Acut1
32/77
pentru 2-4 ore este readus la control pentru a se urmari sub ecran evacuarea
stomacului care are loc la 2 ore.
Tehnica:
cu 2-3 zile inaintea examinarii, se va da bolnavului un regim sarac in
celuloza (fara legume, fructe, zarzavat) si alimentatie ce fermenteaza.
se va administra de 3 ori cate 2 tablete de carbune animal pentru a
impiedica distensia gazoasa a intestinelor.
in preziua examenului se va administra 30 grame de ulei de ricin.
seara dinaintea examenului, alimentatia va consta din ceai cu paine
prajita.
dimineata se face clisma evacuatoare cu apa calda si se goleste vezica
urinara spontan.
in sala de examinare, bolnavul va fi asezat in decubit dorsal, lateral sau
ortostatism.
Echografia poate evidentia o colectie de lichid in regiunea
peripancreatica sau marire de volum a pancreasului in prezenta unui calcul inampula lui Valter.
c. alte examene imagistice
tomografia computerizata
7/30/2019 Studiu de Caz Privind Ingrijirea Bolnavului Cu Pancreatita Acut1
33/77
radioscopia pulmonara
scintigrafia
3.6.3. E.K.G.
Examenul care exploreaza fenomenele electrice ale miocardului in
actiune.
indispensabila; poate arata trasee normale trasee modificate prin
hipocalcemie, prin semne de infarct miocardic care poate fi cauza
simptomatologiei (semne false de pancreatita acuta) sau asociat unei pancreatite
acute.
Tehnica:
pentru studiul fenomenelor electrice ale inimii se aplica electrozi pe
tegumente la diferite distante de inima. Se monteaza pe membre sau torace prin
benzi de cauciuc si racordate prin conductori electrici la aparat.
au culori conventionale:
rosu pentru bratul drept
verde pentru gamba stanga
galben pentru bratul stang
albastru pentru gamba dreapta
7/30/2019 Studiu de Caz Privind Ingrijirea Bolnavului Cu Pancreatita Acut1
34/77
Pregatirea bolnavului:
explicarea tehnicii se adreseaza rugamintea de a sta relaxat, nici o
portiune nu trebuie sa atinga de zonele metalice ale patului, relaxarea dureaza10-15 minute la 20-22O C.
bolnavului i se explica ca nu trebuie sa ia medicamente inainte
(chinidina, digitala) care ar putea sa influenteze examenul.
3.6.4. Punctia abdominala
indicata cand se depisteaza lichid ascitic la examenul clinic. Poate sa
apara lichid clar sau hemoragic, amicrobian sau continut in amilaze.
3.7 DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL
Un tablou clinic si biologic cu unele varietati in jurul semnelor descriepoate pune in discutie o serie de afectiuni medicale si chirurgicale.
3.7.1. AFECTIUNI MEDICALE
7/30/2019 Studiu de Caz Privind Ingrijirea Bolnavului Cu Pancreatita Acut1
35/77
indigestia simpla sau o gastrita acuta
ulcer gastric sau duodenal in puseu dureros
infarct miocardic
3.7.2. AFECTIUNI CHIRIRGICALE
apendicita acuta cu sediu anormal
ulcer gastric sau duodenal perforat
infarctul intestinal
torsiuni viscerale diverse
colica biliara, colicistita acuta, peritonita biliara
colica renoureterala
ocluzi intestinala
Diagnosticul diferential cel mai important trebuie facut cu bolile
abdominale acute chirurgicale care reprezinta spre deosebire de pancreatita
acuta urgenta chirurgicala.
3.8. EVOLUTIA
7/30/2019 Studiu de Caz Privind Ingrijirea Bolnavului Cu Pancreatita Acut1
36/77
Evolutia pancreatitei acute este severa, la 20-30 % din cazuri, recidivele
sunt frecvente, in lipsa tratamentului; este variabila si numai partial previzibila.
Formele grave supraacute evolueaza mortal in 1-3 zile, cauza mortii fiind:
insuficeienta cardiocirculatorie acuta
intoxicatia globala cu leziuni grave parenchimatoase in:
rinichi oligurie, IRA
plaman plamani de soc, pneumoni acute
insuficienta hepatica; leziuni cerebrale
Formele subacute evolueaza:
spre atenuare dupa 7-10 zile cu vindecare sau cu recidiva precoce carepoate fi mortala
spre complicatii precoce, in primele 2-5 zile:
ocluzie intestinala inalta dilatatie acuta gastrica
perforatie de stomac, duoden, colon peritonita acuta
eroziune vasculara hemoragie digestiva sau peritoneala
tromboza portala insuficienta hepatica acuta spre complicatii ale
necrozei dupa 2-4 sapamani
sechestrare pancreatica
supuratie, colectie septicemie, stare toxico-septica
7/30/2019 Studiu de Caz Privind Ingrijirea Bolnavului Cu Pancreatita Acut1
37/77
focare de necroza subcutanata, articulare, osoase spre complicatii
tardive (la 1-2 luni sau ani de la pancreatita acuta)
pseudochist
pancreatita cronica prin scleroza glandulara postinflamatorie care
sufoca acinii, bareaza calea excretiei
hipoinsuluism prin distrugerea tesutului insular se instaleaza diabetul
postnecrotic
recidiva pancreatitei acute pancreatita acuta recidivanta
3.9. TRATAMENTUL
3.9.1. MEDICAL
Este aplicat in faza initiala a pancreatitei acute, avand urmatoarele
obiective si metode de realizare:
reducerea secretiei pancreatice prin post absolut, nutritie parenterala totala
si aspiratie nazogastrica prelungita (considerata ca metoda de prevenire a
abceselor pancreatice).
Substitutia volemica masiva poate determina inbunatatirea perfuziei
capilare si, ca urmare, diminuarea hipoxiei celulare, avand ca rezultat educerea
extensiei necrozei pancreatice. Se face intravenos in functie de starea generala,
bilantul hidroelectrolitic, si volemic, urmarirea diurezei si a PVC (presiunea
venoasa centrala)
7/30/2019 Studiu de Caz Privind Ingrijirea Bolnavului Cu Pancreatita Acut1
38/77
Pentru combaterea socului se folosesc:
solutii cristaloide: NaCl
K (in functie de diureza)
Ca (la nevoie)
solitii coloide
solutii glucozate
medicatie sedativa:
contraindicatie absoluta pentru morfina si sedative cerebrale deoarece
provoaca spasm Oddian determinand agravarea bolii
perfuzie venoasa cu Procaina (Novocaina) diluata sol. 1% sau infiltratii
retroperitoneale
medicatie antienzimatica
Trasylol
EAC (acid epsilon aminocaproic) cu efect predominant antisoc decat
antienzimatic
antibioterapia
pentru prevenirea infectarii zonelor necrozate se recomanda antibioterapia
cu spectru larg si, in special, cea pentru anaerobi. Se mai recomanda antibiotice
cu actiune asupra florei intestinale (Neomicina, Metronidazol) administrate pe
interval scurt (pot produce perturbari ale florei, care devine nociva)
corticoizi
7/30/2019 Studiu de Caz Privind Ingrijirea Bolnavului Cu Pancreatita Acut1
39/77
in doze mari 3-4 grame la 24 de ore administrati parenteral intr-o priza
probabil fara prea mare efect asupra leziunilor pancreatice
radioterapia locala
100-200 R/24 ore in 5-6 sedinte zilnic, cu actiune inflamatorie.
Sub acest tratament bolnavul poate depasi faza grava a primelor zile
evoluand spre atenuarea simptomatologiei, in special in formele fara necroza
intinsa.
Dupa 4-5 zile se poate relua alimentatia lichida, apoi cea solida, progresiv.
Bolnavul trebuie urmarit in spital cel putin 3 saptamani, pentru a constata
eventuala aparitie a unor complicatii.
3.9.2. CHIRURGICAL
Indicatii, contraindicatii
Se recomnanda temporizarea interventiei pentru a permite echilibrarea
biologicaa bolnavului in vederea interventiei si delimitarea focarelor necrotice.
Se practica laparotomia exploratorie in cazuri de incertitudine diagnostica,
in prezenta suspiciunii de abdomena acut (urgenta chirurgicala). Daca se gaseste
pancreatita, se face:
infiltratii cu Procaina peripancreatic si retroperitoneal
7/30/2019 Studiu de Caz Privind Ingrijirea Bolnavului Cu Pancreatita Acut1
40/77
drenaj in vecinatatea focarelor pancreatice
controlul cailor biliare, cu tratamentul unei eventuale litiaze biliare, sau
cu drenajul extern al colecistului sau al cailor biliare principale.
Daca existenta unor leziuni biliare este cunoscuta, bolnavul avand icter
sau antecedente biliare confirmate, se face tratamentul leziunilor biliare care
intretin si agraveaza evolutia pancreatitei (colecistectomie, coledococolitotomie,
colecistostoma).
Indicatie de tratament chirurgical este si aparitia semnelor de complicatie,precoce sau tardiva:
hemoragie peritoneala sau digestiva (se face hemostaza si se instaleaza
drenajul)
perforatie viscerala cu peritonita (sutura perforatiei, drenaj peritoneal)
abces retroperitoneal (semnalat de aparitia febrei, hiperleucocitoza,
reagravarea starii generale, se intervine pentru plasarea unui drenaj).
Se recomanda operatia precoce de rezectie a zonelor pancreatice
necrozate. Tesutul panceatic este modificat, apare lichefactie, iar la nivelul
spatiului retroperitoneal apar sfaceluri si puroi. In prezent nu exista nici o
modalitate diagnostica care sa permita decelarea cu certitudine a necrozeipancreasului si in consecinta, indicarea interventiei chirurgicle se va formula pe
criterii clinice.
sindromul imunodeficientelor multiple de organ (conform O.M.S.
multipe systeme organ foulure) M.S.O.F.
Postoperator poate sa apara M.S.O.F. caracterizat prin aparitiainsuficientelor organice multiple, instalate in etape:
7/30/2019 Studiu de Caz Privind Ingrijirea Bolnavului Cu Pancreatita Acut1
41/77
Etapa 1:
stare generala fara modificari
functie cardio-vasculara necesita crestere volemica
functie renala adaptabilitate limitata
functie hepatica necesarul de insulina crescut
S.N.C. confuzie
Etapa 2:
stare generala bolnav suferind
functie cardio-vasculara dependenta de volemie
functie renala azotemie minima
functie hepatica icter
S.N.C. stare variabila
Functie respiratorie tahipnee, hipocapnie, hipoxie
Metabolism catabolism sever
Tablou sanguin scad trombocitele, cresc sau scad leucocitele
Etapa 3:
stare generala evident modificata
functia cardio-vasculara fenomene de soc, scaderea debitului cardiac,
edeme
7/30/2019 Studiu de Caz Privind Ingrijirea Bolnavului Cu Pancreatita Acut1
42/77
functia respiratorie hipoxie severa
functia renala retentie azotata
metabolismul acidoza metabolica, hiperglicemie
tablou sangvin coagulopatie
S.N.C.- bolnavul raspunde la stimuli
Etapa 4:
stare generala terminala
functia cardio-vasculara supraincarcare volemica
functia respiratorie hipercapnie
functia renala oligurie
metabolismul acidoza severa, creste consumul de oxigen
tablou sangvin apar celule imature la periferie, coagulopatie
S.N.C. coma
Sindromul apare ca raspuns inflamator sistemic excesiv la in factor
declansator pe care reactie de aparare locala nu reuseste sa-l stapaneasca si sa-l
delimiteze.
M.S.O.F. se insoteste de o stare hipermetabolica insotita la randul ei de o
stare hiperdinamica a circulatiei in conditiile in care contractilitatea cardiaca
scade. In final apre alterarea macro si micro circulatorie. In conditiile
hipercatabolismului accentuat se instaleaza suferinta hipoxica si in final moartea
celulara.
7/30/2019 Studiu de Caz Privind Ingrijirea Bolnavului Cu Pancreatita Acut1
43/77
Pentru ameliorarea functiei pulmonare se recomanda mentinerea fractiunii
de oxigen la un nivel cat mai scazut posibil in aerul inspirat deoarece nivelul
crescut de oxigen este un stimul pentru producerea fibroblasterelor care duc la
aparitia fibrozei pulmonare si a insuficientei respiratorii acute.
Importanta este si mentinerea microcirculatiei, aceasta facandu-se prin
mentinerea volumului intravascular normal in acest fel combatandu-se staza,
ceea ce duce la prevenirea trombozei si indepartarea trombilor deja formati.
Heparina este utilizata in functie de datele clinice si de laborator pentru
modularea coagularii.
Trasylolul este folosit pentru actiunea antienzimatic si pentru actiunea sa
de inhibitie a cuagularii si lizare a cheagului.
La bolnavii cu pancreatita acuta necrotico-hemoragica profilaxia si/sau
tratamentul M.S.O.F. trebuie inceput imediat, acesti bolnavi fiind expusi la
M.S.O.F. inca din faza initiala a bolii datorita procesului inflamator. Cand,
ulterior, se adauga si elementul septic, sindromul se accentueaza si poate intra in
faza ireversibila.
4. PROFILAXIA
7/30/2019 Studiu de Caz Privind Ingrijirea Bolnavului Cu Pancreatita Acut1
44/77
Tinand cont de importanta deosebita a depistarii precoce a pancreatitei
acute grupele de risc (obezi, alcoolici, cei cu afectiuni biliara) trebuie educate si
supravegheate in legatura cu factorii favorizanti ai bolii.
Trebuie evitat abuzul de alcool si alimentatie, afectiunile biliare trebuie
tratate (in mod special litiaza), precum si cele de origine vasculara.
Pancreatita acuta poate sa apara si ca urmare a unor traumatisme
pancreatice, dintre acestea o categorie speciala fiind pancreatitele postoperatorii
cara apar frecvent in urma unor interventii in sfera abdominala, dar, cu o
supraveghere postoperatorie competenta se poate preintampina aparitia
pancreatitei acute.
7/30/2019 Studiu de Caz Privind Ingrijirea Bolnavului Cu Pancreatita Acut1
45/77
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA BOLNAVILOR
CU PANCREATITA ACUTA
Rolul asistentei medicale este de a ajuta persoana bolnava sau sanatoasa
sa-si mentina sau sa recastige sanatatea (sau sa-l asiste in ultimele clipe), prin
indeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi indeplinit singur daca ar fi avut capacitatea
sau cunostintele necesare si sa indeplineasca aceste functii astfel incat acesta sa-
si recastige independenta cat mai repede posibil.
Raportat la efectele pe care pancreatita acuta le are asupra fizicului si
psihicului bolnavului, rolul asistentei medicale este deosebit de important.
Activitatea asistentei medicale trebuie sa acopere totalitatea nevoilor
fundamentale ale pacientului (cu ajutorul echipei de ingrijire sau singura),
ghidandu-se dupa un plan de ingrijire care este in functie de starea pacientuli,
investigatiile necesare diagnosticarii, interventiile chirurgicale si tratamentul
prescris de medic. Acest plan de ingrijire a pacientuui poate necesita o revizuire
zilnica sau saptamanala in functie de evolutia starii pacientului.
De la serviciul de internari pacientul cu pancreatita acuta este dus in sectia
de terapie intensiva, fapt care determina cresterea nelinistii bolnavului, al carui
psihic este deja marcat de simptomatologia zgomotoasa a bolii (intoleranta
alimentara, varsaturi, durere, etc.). Asistenta medicala trebuie sa caute sa
linisteasca pacientul explicandu-i necesitatea supravegherii permanente,
importanta acesteia pentru evolutia bolii, pentru stabilirea conduitei medicale.
Pacientului, odata cu internarea i se face o serie de explorari utile
precizarii diagnosticului, explorari care pot fi traumatizante (fibrogastroscopia,
recoltarea sangelui prin punctie venoasa), dar care sunt absolut necesare.
7/30/2019 Studiu de Caz Privind Ingrijirea Bolnavului Cu Pancreatita Acut1
46/77
Bolnavului i se instaleaza o sonda nazo-gastrica pentru a-i pune in repaus
tubul digestiv, pentru limitarea secretiei enzimelor pancreatice, respectand
regulile de asepsie si aspira secretia.
Urmareste combaterea durerilor prin administrare parenterala a medicatiei
prescrise de medic.
5.1 Sa ajuti sa respire
Respiratia bolnavui este afectata de sonda de oxigen instalata, de aceea,
pozitiile bolnavului trebuie alese astfel incat sa permita o expansiune maxima a
cutiei toracice. Asistenta trebuie sa sesizeze orice modificare a respiratiei si sa
intervina rapid, cand este nevoie.
5.2 Sa ajuta bolnavul sa se alimenteze si hidrateze
In tratamentul pancreatitei acute unul din principiile de baza este punerea
in repaus total a tubului digestiv (urmarind reducerea la minim a secretiei
pancreatice) prin post total si, cum am mai spus, prin instalarea sondei de
aspiratie. Alimentarea si hidratarea bolnavului se va face parenteral prin perfuzii
a caror compozitie, volum, ritm de administrare se stabilesc in functie de nevoi,
eliminari, varsta, greutate, etc.
5.3 Sa ajuti bolnavul sa elimine
7/30/2019 Studiu de Caz Privind Ingrijirea Bolnavului Cu Pancreatita Acut1
47/77
La bolnavul cu pancreatita acuta operat, trebuie urmarite foarte atent
eliminarile din tuburile de dren ce se instaleaza intraoperator, notand: cantitaea(in ml), culoare (galben verde, hemoragic), calitate (seros, hemoragic, sero-
hemoragic, bila) eventual mirosul si continutul (cheaguri, sechestre). La
indicatia medicului se fac recoltari din lichidele drenate sau chiar din plaga
pentru culturi sau controlul amilazelor. Aceste recoltari se fac in conditii de
asepsie, pentru a evita denaturarea rezultatelor analizelor.
Se urmaresc eliminarile pe sonda de aspiratie ca volum, continut , culoare.
O mare importanta o are urmarirea eliminarilor produselor de excretie
(fecale, urina). Se va incuraja bolnavul sa aiba o pozitie fiziologica pentru a
favoriza eliminarea normala. Capatul patului se poate ridica in timpul folosirii
bazinetului, iar picioarele pot fi sprijinite in pozitie flectata.
Sa ajuti bolnavul sa pastreze o buna postura cand se misca sau sta
Pacientul trebuie asezat in pat astfel incat sa fie asigurata o repartitie
corecta a greutatii si o aliniere corecta, indiferent de pozitie: decubit lateral,ventral, dorsal sau sezand. Asistenta trebuie sa ajuta pacientul sa-si modifice
pozitia in functie de nevoi.
Prevenirea escarelor la bolnavii imobilizati se face prin schimbarea
frecventa a pozitiei la 2 ore.
7/30/2019 Studiu de Caz Privind Ingrijirea Bolnavului Cu Pancreatita Acut1
48/77
Sa ajute bolnavul sa se odihneasca si sa doarma
Repausul si somnul depind partial de relaxarea musculara. Suprimarea
cauzelor iritative: zgomot, mirosuri, lucruri dezagreabile, precum si suprimarea
foamei, pot sa ajute bolnavul sa aiba un somn reparator. Muzica, lectura,
contactul cu o alta persoana pot induce somnul.
Prezenta asistentei medicale in momentul culcarii poate contribui mult la
diminuarea tensiunii nervoase a pacientului.
Sa ajuti bolnavul sa-si aleaga imbracamintea, sa se imbrace si sa se
dezbrace
Lipsa de imbracaminte reprezinta o pierdere a libertatii pentru multi,
acelasi lucru se intampla daca poarta ceea ce nu-i face placere. Trebuie remarcat
faptul ca interesul pacientilor fata de imbracaminte este interpretat ca un semn
favorabil.
Sa ajuta bolnavul sa-si pastreze temperatura in limite normale
Temperatura corpului omenesc este mentinuta intre limite normale prin
conditiile de mediu si prin portul imbracamintii adecvate.
Nursingul de baza trebuie sa includa pastrarea unei temperaturi normale in
camera bolnavului, a unei atmosfere confortabile.
7/30/2019 Studiu de Caz Privind Ingrijirea Bolnavului Cu Pancreatita Acut1
49/77
Alegerea imbracamintii se face in functie de mediu tinand cont de
influenta pe care o are asupra temperaturii corpului.
Sa ajuti bolnavul sa-si pastreze corpul curat, ingrijit, sa aiba tegumente
curate
Fiecare pacient trebuie sa beneficieze de conditiile si articolele necesare
cat si de ajutorul necesar pentru ingrijirea corpului sau.
Frecventa toaletei generale este stabilita in functie de nevoile si dorintele
bolnavului si astfel incat sa aiba o infatisare curata, sa se previna orice mirosuri
dezagreabile sau orice forma de iritare a pielii.
Deosebit de important, la pacientii operati, este mentinerea plagii curata
prin controlarea periodica a pansamentului si (la nevoie) schimbarea lui in
conditiile de asepsie pentru a evita suprainfectarea.
Sa ajute bolnavul sa evite pericolele
Boala ii priveaza, partial, pe pacient de capacitatea de a evita pericolele.
Pacientii cu delir sau psihopati trebuie supravegheati in mod deosebit pentru a
preintampina suicidul, automutilarea sau lezarea celor din jur.
Tot in cadrul nevoi de a evita pericolelel se include si preintampinarea
suprainfectarii
7/30/2019 Studiu de Caz Privind Ingrijirea Bolnavului Cu Pancreatita Acut1
50/77
Sa ajuti bolnavul sa comunice
Separare de familie, scoaterea din mediul de viata pot induce pacientului o
stare de anxietate, de teama. Acestea se adauga la nelinistea produsa de boala.
Asistenta trebuie sa incurajeze bolnavul sa-si exprime nevoile, nelinistele, sa-si
exteriorizeze sentimentele explicandu-i ca ea nu poate actiona conform
dorintelor sale (ale pacientilor) dacat daca le cunoaste.
Sa ajuti bolnavul sa-si practice religia in functie de valorile sale de bine
sau rau
Trebuie respectate toate principiile religiilor (interdictii alimentare, zile de
post in care este interzisa munca, etc.). avand in vedere ca lucreaza cu oamenii,
cadrele medicale nu trebuie sa aiba prejudecati legate de religie si rasa.
Sa ajuti bolnavul in munca sau ocupatii productive
Foarte importanta este reintegrarea pacientului in societate, recupararea
lui complecta. Acest lucru trebuie avut in vedere inca de la internarea in spital
urmarind ca pacientul sa-si pastreze sau recastige independenta tuturor functiilor
sale corporale.
7/30/2019 Studiu de Caz Privind Ingrijirea Bolnavului Cu Pancreatita Acut1
51/77
Sa ajuti bolnavul in activitati recreative
Selectionarea activitatilor recreative se face in functie de sex, varsta, grad
de inteligenta, experienta si gusturi, de conditiile si severitatea imbolnavirii, de
placerea cu care pacientul participa la modul de recreere sugerat.
Sa ajuti bolnavul sa invete
Pacientul si familia sa, trebuie instruiti in legatura cu boala si regimul de
viata pe care trebuie sa-l aiba pacientul dupa vindecare pentru a preintampina
remisurile sau complicatiile tardive.
6. PLAN DE INGRIJIRE
PANCREATITA ACUTA
Data internarii: 05.05.2003
Data externarii:20.05.2003
7/30/2019 Studiu de Caz Privind Ingrijirea Bolnavului Cu Pancreatita Acut1
52/77
Culegerea datelor
Pacient: T.S., sex: masculin
Varsta: 42 ani, inginer, fumator
Se interneaza in sectia A.T.I prin chirurgie cu diagnosticul de internare
pancreatita acuta.
Dialogul cu bolnavul, complectat de examenul clinic, releva urmatoarele:
durere intensa in epigastru cu iradiere in hipocondru drept
greata
varsaturi
adormire dificila
balonare
Prelucrarea datelor
Bolnavul prezinta manifestari de dependenta:
nevoia de a bea si a manca varsaturi, imposibilitatea alimentatiei
nevoia de a dormi si a se odihni adormire dificila
nevoia de a elimina retentie de fecale
7/30/2019 Studiu de Caz Privind Ingrijirea Bolnavului Cu Pancreatita Acut1
53/77
Obiective
Preoperator:
creerea confortului;
pregatirea psihica a bolnavului pentru actul operator
Intraoperator:
pozitionarea bolnavului pe masa de operatie
creerea campului operator
monitorizarea functiilor vitale si vegetative si asigurarea volemiei
asigurarea conditiilor desfasurarii interventiei chirurgicale
in cadru anesteziei generale:
respectarea dozajelor
urmarirea bolnavului pentru prevenirea complicatiilor
predarea bolnavului unei echipe de nursing din sectia de terapie intensiva
Postoperator:
7/30/2019 Studiu de Caz Privind Ingrijirea Bolnavului Cu Pancreatita Acut1
54/77
respectarea restrictiilor alimentare si hidrice
prevenirea complicatiilor imediate si tardive
nevoia de a se misca
asigurarea odihnei si somnului
asigurarea igienei corporale
asigurarea tratamentului prescris
nevoia de a preveni accidentele
psihoterapie
informare, educare, recreere
Plan de interventie
Perioada preoperatorie
Asigurarea confortului se face prin amplasarea bolnavului intr-un salon
curat, bine aerisit, la o temperatura adecvata, cu cat mai putine paturi (cu
persoane neoperate). Se asigura linistea bolnavului.
Pregatirea psihica a bolnavului se face prin comunicare cu bolnavul, prin
informarea sa cu amanunte legate de actul operator si de evolutia postoperatorie.
Pentru recreere sunt indicate lecturile, muzica.
7/30/2019 Studiu de Caz Privind Ingrijirea Bolnavului Cu Pancreatita Acut1
55/77
Masurarea si notarea in foaia de observatie a functiilor vitale si
vegetative:
TA: 150/100 mmHg
AV: 72 bat/min
To: 37.7oC
Respiratie: 18 resp/min
Diureza: 1000ml/24 ore
Investigatii paraclinice:
examenul sangelui:
Hb: 12.7 mg/l
leucocite: 10800
glicemie: 154 mg%
bilirubina: T= 1.21 mg%
D= 0.20 mg%
I= 1.01 mg%
amilaze: 344 ui
TGP: 43 ui
explorari functionale:
echografie abdominala
7/30/2019 Studiu de Caz Privind Ingrijirea Bolnavului Cu Pancreatita Acut1
56/77
radiografie abdominala
tomografie computerizata
tratament medicamentos:
antibiotice: Rocephine
analgetice: Algocalmin. Piafen
sedative: Diazepam
In preziua operatiei:
obligatorie baie generala
ingestie de alimente usor digerabile
nu mananca, nu bea minimum 4-6 ore inaintea interventiei
clisma evacuatoare seara si dimineata
se efectueaza sondaj vezical pentru golirea vezicii si se mentine sonda
si dupa operatie pentru masurarea diurezei si a eventualelor complicatii
(hematurie)
se imbraca bolnavul in tinuta de spital si se insoteste la sala de operatie
perioada intraoperatorie
asigurarea preanesteziei in timp util
pozitionarea bolnavului pe masa de operatie
7/30/2019 Studiu de Caz Privind Ingrijirea Bolnavului Cu Pancreatita Acut1
57/77
creerea campului operator prin badijonare cu alcool iodat si acoperirea
cu campuri sterile
se asigura toate conditiile necesare desfasurarii interventieichirurgicale
se ajuta echipa de medici la imbracarea echipamentului steril
se pregateste substante pentru anestezie
se pregateste masa pentru instrumentar: flambare, camp steril. Se
aseaza material moale (comprese), material de sutura (ata, catgut)
se monteaza aparatul de perfuzie si aparatul de masurare si urmarire a
T.A.
asezarea pe brancard si transportul in terapie se face corespunzator,
evitand complicatiile
Perioada postoperatorie
se masoara si se noteaza in foaia de observatie valorile functiilor vitale si
vegetative. Evolutia in 48 ore:
T.A = 130/65 mmHg (dupa 24 ore); 140/80 mmHg (dupa 48 ore)
A.V. = 85 batai/min; 80 batai/min
To= 37.5oC; 36.9 oC
Diureza = 1500 ml in prima zi
= 2000 ml in a doua zi
7/30/2019 Studiu de Caz Privind Ingrijirea Bolnavului Cu Pancreatita Acut1
58/77
Se supravegheaza tranzitul intestinal. A doua zi postoperator se
administreaza carbune medicinal pentru corectarea tranzitului.
regimul alimentar a fost in primele 6 ore regim restrictiv absolut; apoiregim hidric (apa si ceai neindulcit), la inceput in cantitati mici, apoi din ce in ce
mai mari. Dupa reluarea tranzitului intestinal se permite supa de zarzavat
strecurata, branza de vaci, iaurt. Se adauga apoi carne fiarta, paine prajita.
Treptat se revine la regimul alimentar complect.
Calmarea durerilor postoperatorii se face prin administrare i.m de
Algocalmin, Piafen. Durerea a avut o intensitate maxima in primele ore dupa
interventie si s-a diminuat progresiv in urmatoarele 48 ore postoperator. Pentru
asigurarea odihnei s-a administrat Fenobarbital 1 fiola i.m seara.
In cadrul nevoi de miscare in primele 24 ore postoperator, datorita
imobilizarii bolnavului, se efectueaza profilactic, tratamente cu alcool mentolat
si pudrari cu talc pentru activarea circulatiei periferice si prevenirea escarelor de
decubit.
Se continua mobilizarea treptata a bolnavului prin:
schimbari ale pozitiei bolnavului
pozitie semisezanda la marginea patului
plimbari usoare prin salon
pentru apreveni eventulalele accidente se supravegheaza si se sustine
pacientul. Pentru mentnerea unei bune si corespunzatoare igiene corporale, se
efectueaza bai partiale la pat.
7/30/2019 Studiu de Caz Privind Ingrijirea Bolnavului Cu Pancreatita Acut1
59/77
Plaga operatorie a fost controlata zilnic. In primele 24 ore postoperator
prezinta pansament infiltrat sero-sangvinolent. In urmatoarele zile pansament
curat, fara secretii.
A treia zi se scoate tubul de dren, iar firele se scot in a saptea si dupa
interventie.
tratament:
antibiotice: rocephine 2 g/zi
analgetice: algocalmin, piafe, fortral la nevoie
sedative: Fenobarbital 1 f/zi i.m.
Recomandari:
controlul periodic
repaus la pat
regim alimentar (fara alcool, tutun, grasimi).
CONCLUZIE
7/30/2019 Studiu de Caz Privind Ingrijirea Bolnavului Cu Pancreatita Acut1
60/77
Pancreatita acuta este o bola grava. Gravitatea depinde de teren, fiind mai
mare la varstnici si la cei cu organism tarat, dar in special de forma anatomo-
patologica a bolii (mortalitatea este de circa 50% in pancreatita acuta necrotico-
hemoragica), iar complicatiile sunt numeroase si grave.
7/30/2019 Studiu de Caz Privind Ingrijirea Bolnavului Cu Pancreatita Acut1
61/77
Analiza si interpretarea datelor
Analiza satisfacerii nevoilor fundamentale
Nevoia
fundam
entala
Manifestari
de
independenta
Manifestari de
dependenta
Surse de
dificultate
Problema
de
dependenta
1.A
respiresi a
avea o
buna
circulati
e
Miscari
respiratoriisimetrice,mucoasarespiratoreumeda,AV=72/min,R=18/min
TA=150/100mm/HgT=37,7C
- - independent
2.A bea
si a
manca
dentitie instare buna-mucoasa
bucala roz siumeda-gingiiroz siaderente
dintilor
reflex dedeglutitie
prezent-masticatieusoara eficace-digestie lentasi
nestingherita-apetit prezent
Pacinetul prezintaurmatoarelesimptome:durereintensa inepigastru cuiradiere inhipocondru
drept,greata,varsaturi,adormiredificila,balonare.Deficit demasticatie sideglutitieHidratarenecorespunzatoareDigestie
stingheritaInapetenta
Pacinetul prezintaurmatoarelesimptome: durereintensa inepigastru cuiradiere inhipocondru
drept,greata,varsaturi,adormiredificila,balonare.
Dificultatede a sealimenta sihidratacorespunzator
Nevoie
alterata.Dependenta
7/30/2019 Studiu de Caz Privind Ingrijirea Bolnavului Cu Pancreatita Acut1
62/77
-hidratarecorespunzatoare
FatigabilitateBalonare
3.A
elimina
Mictiunifiziologice 5-6/zi-scaun
prezent-diureza
prezenta
-urina deculoaredeschisa,clara, transparenta-densitatenormala
Pacientul nu sepoate hrani sihidratacorespunzatorSenzatie devoma,ameteala,durere intensa inepigastru cu
iradiere inhipocondrudrept,greata,varsaturi,adormiredificila,balonare,retentie de fecalediureza prezenta1000ml/24h-urina de culoareinchisa
Pacientul nu sepoate hrani sihidratacorespunzatorSenzatie devoma,ameteala,durere intensa inepigastru cu
iradiere inhipocondrudrept,greata,varsaturi,adormiredificila,balonare,retentie de fecale
Dificultateprezentafunctiaalterata anevoi de aelimina.Dependenta
4.A se
misca si
a avea o
buna
postura
Miscari activesi passive,pozitiefiziologica amembrelorsuperioare siinferioare.
Pacientul prezintaurmatoarelesimptome durereintensa inepigastru cuiradiere inhipocondrudrept,greata,varsat
uri,adormiredificila,balonare,retentie de fecaleimposibilitatedeplasareRepaus la pat
durere intensa inepigastru cuiradiere inhipocondrudrept,greata,varsaturi,adormiredificila,balonare,retentie de fecale
imposibilitatedeplasare
Dificultatede a sedeplasaFunctiealterata.Dependenta
5.A
dormi si
a se
odihni
-perioada derepaus-
perioada de
relaxare sitimp liber-
Discomfort,anxietate,somn
perturbat. durere
intensa inepigastru cu
durere intensa inepigastru cuiradiere in
hipocondrudrept,greata,varsat
Dificultatede a dormisi a se
odihni.Functie
7/30/2019 Studiu de Caz Privind Ingrijirea Bolnavului Cu Pancreatita Acut1
63/77
somnul estecalitativ sicantitativ,odihnitor
iradiere inhipocondrudrept,greata,varsaturi,adormire
dificila,balonare,retentie de fecaleimposibilitate de ase odihnicorespunzator
uri,adormiredificila,balonare,retentie de fecaleimposibilitate de a
se odihnicorespunzator
alterata.Dependenta
6.A se
imbraca
a se
dezbraca
si alegevesminteledupa
circumstante,cu bun gust,sunt adecvateclimatului-aspect ingrijit,curat
incapacitate fizicade a se imbraca sidezbraca
durere intensa inepigastru cuiradiere in
hipocondrudrept,greata,varsaturi,adormiredificila,balonare.
dificultateina se imbracasi dezbraca
Functiealterata.Dependenta
7.A
mentine
tempera
ture
corpulu
i in
limite
normale
temperaturacorpuluinormalaT=36,7C-culoareategumentelorroz-senzatie
placuta de frigsau caldura-transpiratieminima
T=37,7C - independent
8.A fii
curatingrijit ,
de a
proteja
tegume
ntele si
mucoas
ele.
-igiena
corespunzatoare, cumucoasa
bucalaumedasi roz
-gingiiaderentedintilor-
urechi,nascurate
-nu-si poate
acorda ingrijiriigienice faraajutor
durere intensa in
epigastru cuiradiere inhipocondrudrept,greata,varsaturi,adormiredificila,balonare.
Nu-si poate
acordaingrijireigienica faraajutorDependenta
7/30/2019 Studiu de Caz Privind Ingrijirea Bolnavului Cu Pancreatita Acut1
64/77
-unghiingrijite,taiate,curate
-piele curata,elastica,neteda
-par curat,pieptanat,ingrijit
-deprinderi
igienice
9. A
evita
pericole
mediulambientsalubru-mediul desiguranta,securitate
fizica,psihologica,sociologica-apt pentru aevita
pericolele
predispozitielaaccidente
prin caderi,loviri-anxietate
durere intensa inepigastru cuiradiere inhipocondrudrept,greata,varsaturi,adormire
dificila,balonare,retentie de fecaleimposibilitatedeplasare
dificultateade a evita
pericolele-vulnerabili-tate fata de
pericole.Fu
nctiealterata.Dependenta
10.A
comuni
ca
atitudinereceptiva-debit verbal
usor, ritmmoderat-limbaj clar,
precis
-stabilirea derelatiiarmonioase cucei din jur
Dificultate de a seadapta la mediulinconjurator
durere intensa inepigastru cuiradiere inhipocondrudrept,greata,varsaturi,adormiredificila,balonare,retentie de fecaleimposibilitate
deplasare
durere intensa inepigastru cuiradiere in
hipocondrudrept,greata,varsaturi,adormiredificila,balonare.
Functiealterata.Dependenta.
7/30/2019 Studiu de Caz Privind Ingrijirea Bolnavului Cu Pancreatita Acut1
65/77
11.A
actiona
confor
m
propriilor
conving
eri.
-apartenentareligioasa-
poarta obiectesemnificative
actioneazaconformpropriilorcredinte siobiceiuri-arelibertatedeplina sisanatatemintalaoptima
- - independenta
12.A se
realiza
-prezintareceptivitatefata de ce seintampla in
jur-integritatefizica si
psihica
-stima de sine-ambitie
-motivatie
-luarea dedecizii
Dificultate de a seadapta la mediulinconjuratordurere intensa inepigastru cuiradiere inhipocondrudrept,greata,varsat
uri,adormiredificila,balonare,retentie de fecaleimposibilitatedeplasare.
Dificultate de a seadapta la mediulinconjuratordurere intensa inepigastru cuiradiere inhipocondrudrept,greata,varsat
uri,adormiredificila,balonare,retentie de fecaleimposibilitatedeplasare
Functiealterata.Dependenta
13.A serecreea
-existentaunormodalitatiderelaxare,recreere
-destindere
-satisfactie
-incapacitatea de aindeplini uneleactivitatirecreative-anxietate-spitalizar
durere intensa inepigastru cuiradiere inhipocondrudrept,greata,varsaturi,adormiredificila,balonare,retentie de fecaleimposibilitate
deplasare
Dificultate ase recreea,dependenta
7/30/2019 Studiu de Caz Privind Ingrijirea Bolnavului Cu Pancreatita Acut1
66/77
14.A
invata
cum sa-
si
pastrezesanatate
a
-prezintacapacitatea dea acumula noicunostinte-
formarea unoratitudini sideprindericorecte pentruobtinerea uneistari
de bine
-dorinta si
interesul
de afi independent
-cunostinteinsuficientedesprediagnosticul
medical, boala,tratament,complicatii,recuperare
durere intensa inepigastru cuiradiere inhipocondru
drept,greata,varsaturi,adormiredificila,balonare,retentie de fecaleimposibilitatedeplasare
Dificultate ,lipsa decunostinte.
Planificarea ingrijirilor
1 Obiective si interventii.
Nr Crt Obiective Interventii
1 Pregatireapsihica:Pacientul sa fieechilibrat psihic pe
perioada spitalizarii
i se asigura un climat deincredere pentru echipamedicala, medic-esteasigurat ca va primi
ingrijiri de calitate-esteinformat despre procesul
7/30/2019 Studiu de Caz Privind Ingrijirea Bolnavului Cu Pancreatita Acut1
67/77
de recuperare fizica sidespre tratamentul
pancreatitei.2 Pacientul sa-si exprime
diminuarea durerii indecurs de 24 de ore
incurajez
pacientul pentru
mobilizarea activa a
celorlalte segmente ale
corpului- administrez la
indicatia medicului
tratamentul
medicamentosantibiotice: Rocephine 2
g/zi
analgetice: algocalmin,
piafen, fortral la nevoie
sedative: Fenobarbital 1f/zi i.m.
3 Pacientul sa se deplaseze
singur-invat pacientul care este
pozitia adecvata care safavorizezecirculatiasangelui( procliva)-supraveghez pacientul si
il ajut sa mearga singurfolosind mijloacele desustinere-baston ,carja-suplinesc pacientul insatisfacerea nevoilor saleIl explic importantamiscarii si dezavantajele
pozitiei ortostatice,pentruevitarea escarelor.
4 Pacienta sa beneficieze -identific cauza care
7/30/2019 Studiu de Caz Privind Ingrijirea Bolnavului Cu Pancreatita Acut1
68/77
de un somncorespunzator cantitativsi calitativ pe durataspitalizarii
duce la alterareasomnului si le inlatur pecat se poate-administrezSedativ Fenobarbital
calmante piafen ,fortral.educ pacientul sapractice tehnici derelaxare
5 Pacienta sa se poataimbraca si dezbracasingur
identific limitelepacientului-sugerezfamiliei sa-i procurehaine lejere, din bumbac-ajut pacientul si il invat
cum sa se imbrace-6 Pacientul sa prezintetegumente si mucoasecurate pe perioadaspitalizarii
-asigur conditiilenecesare acordariiingrijirilor de igiena-ajut
pacientul si ii asigur unclimat de confort.
7 Pacientul sa se recreezein masura posibilitatilor
pe perioada spitalizarii
explorez activitatilepreferate ale pacientului-ii facilitez iesirea in
parcul spitalului pentru aputea beneficia de aercurat ,ascultarea postului
preferat de radio .
8 Pacientul sa acumulezenoi cunostinte, sadobandeasca atitudini,obiceiuri si deprinderinoi
-educ pacientul cuprivire la:-folosireamijloacelor de sustinere-
protejarea impotrivapericolelor de
cadere,lovire ,respectareatratamentului-importanta controalelormedicale periodice-consecintelenerespectariitratamentuluiImportanta tratamentului
9 Pacienta sa fie ferita de
accidente pe perioadaspitalizarii
orientez pacientul in
timp si spatiu, anturaj-determin factorii de risc-
7/30/2019 Studiu de Caz Privind Ingrijirea Bolnavului Cu Pancreatita Acut1
69/77
asigur conditiile demediu adecvate in salonacoperirea geamurilor cu
jaluzele
-favorizez adaptareapacientului la noul mediu
10 Pacientul sa nu prezintecomplicatii pe toatadurata spitalizarii
Administrez la indicatia
medicului
tratamentul,verific
pacientul in mod regulat
pentru a preveniicomplicatiile.Ii asigur
aportul necesar de
lichide
antibiotice: rocephine 2
g/zi
analgetice: algocalmin,
piafe, fortral la nevoie
sedative: Fenobarbital 1
f/zi i.m.
Ii explic necesitatea
tratamentului sicomplicatiile care poturma in caz de tratamentdeficitar.
Aplicarea ingrijirilor .Evaluare
7/30/2019 Studiu de Caz Privind Ingrijirea Bolnavului Cu Pancreatita Acut1
70/77
Nevoia
Fundamen
tala
Problem
a
Data
Obiective Interventii
autonome si
delegate
Evaluare
Nevoia de
a se misca
si de a avea
o buna
postura
diminuareamobilitatii fizice-posturainadecvata-
dificultate de a sedeplasa-disconfort fizic-durereStari devomaLacrimarePresiuneintraoculara
pacientului sa-i fiediminuatadurerea ndecurs de24 ore-
pacientulsa se
poatadeplasafara nici odificultaterecapatarea vederii
-pregatescpacientulpsihic sifizic pentruexamenuloftalmologicajut
pacientul sa
se ridice samearga sa seaseze-noteztehnica infoaia deobservatiesuplinesc
pacientulpentrusatisfacereanevoilor sale
20-21.03.2010-stare generala alterata-pacientulacuza dureri decap,lacrimare,stare devoma,presiune intraoculara.22-23.03.2010-stare generala imbunatatita
-pacientul suporta binetratamentul-pacientul numai prezintadurere stari devoma,ameteli,lacrimare,presiune intraoculara.-se poate deplasa faradificultate-se externeaza cu stareameliorata
Nevoia de
a dormi si
a se odihni
20.03.2010dificultatea
de adormi sia seodihni
pacientulsa
beneficieze de somn
corespunza-torcalitativ sicantitativ
peperioadaspitalizarii
-invatpacientul sapractice tehnici de
relaxare-asigur unclimatlinistit insalon-aerisescsalonulinainte deculcare
0.03.2010-stare generalaalterata-disconfort-somnagitat21-23.03.2010
-stare imbunatatita-somn mai putin alterat-pacientul doarme 7 ore/noapte-se externeaza cu stareameliorata semnificativ
7/30/2019 Studiu de Caz Privind Ingrijirea Bolnavului Cu Pancreatita Acut1
71/77
-oferpacientuluio cana culapte cald
sau ceai detei inaintede culcare
-invatpacientul saciteasca, saascultemuzica
inainte deculcare
-observ sinotezcalitatea siorarulsomnului
-iiadministrezla indicatiamediculuiantialgiceAlgocalmin1 fiola 2mli.m lanevoie
-observefectulmedicamentelor asupraorganismului
20.03.2010-
staregenerala
7/30/2019 Studiu de Caz Privind Ingrijirea Bolnavului Cu Pancreatita Acut1
72/77
alterata-disconfort-somn agitat21-
23.03.2010-stareimbunatatita
-somn maiputin alterat
-pacientuldoarme 7
ore/
noapte
-seexterneazacu stareamelioratasemnificativ
Nevoia de
a se
imbraca si
a se
dezbraca
20.03.2010dificultatea dea seimbracasidezbraca
pacientulsa se
poataimbraca sidezbracasingur intermen de24 ore
-identificlimitele
pacientului-sugerezfamiliei sa-i
procure
haine lejere,din bumbac-ajut
pacientul siil invat cumsa seimbrace sisa sedezbrace
-il sustin inceea ce face
20.03.2010-stare generalaalterata-pacientul nu-si
poate satisface aceastanevoiedatorita afectariiaparatuluivizuallacrimare ,vdereincetosata stare de vomadureri de cap
21-23.03.2010-pacientul se imbraca si sedezbraca singur-stare generala ameliorata
7/30/2019 Studiu de Caz Privind Ingrijirea Bolnavului Cu Pancreatita Acut1
73/77
si ii aratintelegere
Nevoia de
a fi curat,ingrijit,a-si
proteja
tegumentel
e
si
mucoasele
20.03.20
10dificultatea dea-siacordaingrijiriigienice
pacientul
saprezintetegumentesimucoasecurate siinteger pe
perioadaspitalizarii
-asigur
conditiilenecesareacordariiingrijirilorde igiena-asigurtemperaturain salon (20-22*C) si a
apei (37-38*C)-ajutpacientul invedereaintretineriiigieneicorporale.-asigurclimat desiguranta siconfortAsigur oluminacorespunzatoare in salonin asa felinact sa nu-Ifie mai rau
pereclitata
vederea.
20-23.03.2010-secretii
reduse-pacientul prezintategumente si mucoasecurate-pacientul isiefectueaza zilnic igiena
bucala,a parului .-stare generala favorabila
Nevoiade a evita pericolele
20.03.2010-durere
-anxietate
-risc de accidente
-pacientul sa fie ferit deaccidente pe perioadaspitalizarii-pacientul sa nu
prezinte risc de complicatiipe perioada spitalizarii -explorez pericolele reale sicele potentiale-determinfactorii de risc-asigurconditiile de mediuadecvate pentru a evita
pericolele prin accidentare-favorizez adaptarea
pacientului la noul mediu-calmez durerea
-administrez la indicatiamedicului :medicamentele
Pentru diabet siglaucom,sedative,antialgice,solutie pefuzabila
7/30/2019 Studiu de Caz Privind Ingrijirea Bolnavului Cu Pancreatita Acut1
74/77
glucoza,antivomice
-educ pacientul sa eviteortostatismul prelungit si
mersul fara mijloace desustinere
20-23.03.2010-pacientulnumai prezinta durere-
pacientul este supravegheatin permanenta-se mentinmijloacele de siguranta-este ferit de accidente pe
toata perioada spitalizarii
-pacientul nu prezintacomplicatii pe perioadaspitalizarii
-starea generala esteameliorata semnificativ
Nevoia dea se recreea
20.03.2010dificultatea de a