UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI
MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA
ŞCOALA DOCTORALĂ
FACULTATEA DE MEDICINĂ VETERINARĂ
Dr. med. vet. Dănuţ Claudiu Farcău
TEZĂ DE DOCTORAT
STUDIUL EPIDEMIOLOGIC AL BOLILOR LA BOVINE PE
RAZA CIRCUMSCRIPŢIEI SANITAR VETERINARE DE
ASISTENŢĂ TĂŞNAD
CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC
Prof. Univ. Dr. dr. h. c. IOAN ALECSANDRU BABA
Cluj-Napoca
2012
31
CUPRINS
PARTEA I-a .................................................................................................................................... 3
CERCETĂRI BIBLIOGRAFICE ................................................................................................... 3
CAPITOLUL 1 .......................................................................................................................... 4
1.1. NECESITATEA CERCETĂRII........................................................................................... 4
1.2. IMPORTANŢA ECONOMICĂ A CREŞTERII BOVINELOR ÎN ROMÂNIA ................ 4
1.3. OBIECTIVELE CERCETĂRII ............................................................................................ 5
1.4 METODELE CERCETĂRII ................................................................................................. 5
CAPITOLUL 2 ................................................................................................................................ 6
ACŢIUNI DE SUPRAVEGHERE ŞI COMBATERE A BOLILOR CUPRINSE ÎN
PROGRAMUL STRATEGIC NAŢIONAL ................................................................................... 6
2.1 TUBERCULOZA .................................................................................................................. 6
2.2. PARATUBERCULOZA, BOALA LUI JOHNE ................................................................. 6
2.3 ANTRAXUL ......................................................................................................................... 7
2.4 BRUCELOZA ....................................................................................................................... 7
2.5 TURBAREA .......................................................................................................................... 7
2.6 LEUCOZELE BOVINELOR ................................................................................................ 7
PARTEA A-II-A ............................................................................................................................ 8
CERCETĂRI PROPRII ............................................................................................................... 8
CAPITOLUL 3 .............................................................................................................................. 9
3.1. SCOP .................................................................................................................................... 9
3.2 AREALUL CERCETĂRII ................................................................................................. 10
3.3. URMĂRIREA BOLILOR DIAGNOSTICATE PRIN PLANUL STRATEGIC LA
BOVINE ÎN PERIOADA 2008 – 2010 ..................................................................................... 17
CAPITOLUL 4 ............................................................................................................................ 19
4.1 DOCUMENTAREA PREALABILĂ ASUPRA TEMEI STUDIATE ............................... 19
4.2. CREAREA INSTRUMENTELOR DE LUCRU ............................................................... 20
4.3. CAZURI CLINICE............................................................................................................. 22
4.3.1 Boli medicale în perioada 2008-2010 ......................................................................... 22
4.3.2. Boli obstetricale în perioada 2008-2010 ................................................................... 23
4.3.3. Boli parazitare în perioada 2008 - 2010 ................................................................... 24
4.3.4 Boli chirurgicale în perioada 2008 - 2010 ................................................................. 25
Dănuţ Claudiu Farcău Teză de doctorat
2
CAPITOLUL 5 ............................................................................................................................ 26
5.1. CREAREA BAZEI DE DATE ........................................................................................... 26
5.1.1. Crearea bazei de date la gopodăriile populaţiei ...................................................... 28
5.1.2. Crearea bazei de date pentru ferme ........................................................................ 30
5.1.3. Discuţia rezultatelor .................................................................................................. 32
CAPITOLUL 6 ............................................................................................................................ 38
6.1 ANALIZA INFORMAŢIILOR ........................................................................................... 38
6.1.1 Analiza informaţiilor în gospodăriile populaţiei ...................................................... 38
6.1.3 Analiza informaţiilor centralizat pe cele două tipuri de exploataţii ...................... 45
6.2 CONCLUZII GENERALE .................................................................................................. 52
BIBLIOGRAFIE ......................................................................................................................... 57
ABSTRACT ................................................................................................................................. 64
Dănuţ Claudiu Farcău Teză de doctorat
3
PARTEA I-a
CERCETĂRI BIBLIOGRAFICE
Dănuţ Claudiu Farcău Teză de doctorat
4
CAPITOLUL 1
1.1. NECESITATEA CERCETĂRII
Schimbările politico-social-economice survenite în ultimii 20 de ani în România se
reflectă şi în viaţa de zi cu zi a locuitorilor din oraşul Tăşnad şi satele arondate.
Proprietatea de stat şi cooperatistă s-a desfiinţat şi i-a luat locul proprietatea privată.
Terenurile agricole, fâneţele, păşunile, pădurile au fost retrocedate foştilor proprietari sau
au intrat în posesia comună a localităţii. Creşterea animalelor a revenit în totalitate
gospodăriilor particulare.
Ca urmare a schimbărilor sociale din localitate, tradiţia creşterii bovinelor s-a
estompat. Vechile gospodării particulare cu tradiţii în creşterea bovinelor s-au redus prin
îmbătrânirea s-au dispariţia proprietarilor iar locuitorii mai tineri nu sunt, prin tradiție
agricultori sau crescători de animale. În aceste condiţii investiţiile destinate creşterii
bovinelor s-au minimalizat. Deficientele mediului ambient în care trăiesc bovinele, a
modului de întreţinere a lor au repercusiuni asupra sănătăţii animalelor, acestea
constituind originea majorităţii cazurilor de îmbolnăvire.
Lucrarea de faţă se doreşte a fi un studiu al incidenţei şi manifestării bolilor pe
raza localităţii Tăşnad, în speranța ca se vor obţine concluzii care să ofere un sprijin în
activitatea de prevenire a afecţiunilor la bovine.
1.2. IMPORTANŢA ECONOMICĂ A CREŞTERII BOVINELOR ÎN ROMÂNIA
- Creşterea bovinelor este o activitate tradiţională la noi în ţarăi;
- Diversitatea producţiilor pe care le realizează, consumul redus de energie şi natura
furajelor pe care le consumă, conferă creşterii şi exploatării bovinelor caracterul unei
activităţi durabile şi de perspectivă;
- Există posibilitatea realizării de export de carne de bovine care să aducă venituri mari
producătorilor.
- Sursă pentru schimburile comerciale;
Dănuţ Claudiu Farcău Teză de doctorat
5
- Asigură stabilitatea forţei de muncă în zona rurală şi montană.(93,96).
1.3. OBIECTIVELE CERCETĂRII
Creşterea greutăţii de sacrificare va determina randament ridicat de carne în
carcasă.
Integrarea activităţii de ameliorare a efectivelor de bovine la normele şi
standardele UE.(97)
Promovarea activităţii de ameliorare a efectivelor de bovine în direcţia măririi şi
îmbunătăţirii producţiei de carne.
Stimularea organizării exploataţiilor în asociaţii, în vederea reprezentării
intereselor în relaţie cu furnizorii de inputuri şi beneficiari ai produselor finite.
Asigurarea unor venituri proprii prin valorificarea producţiei marfă la export.
Asigurarea condiţiilor necesare exteriorizării potenţialului de producţie al
animalului.(94,95)
Stimularea creşterii efectivelor de bovine în zonă.
1.4 METODELE CERCETĂRII
Pornind de la urmărirea principalelor boli supuse supravegherii prin PLANUL
STRATEGIC,(98) buletinele de analiză si cazuistica curentă, vom urmări dinamica
principalelor boli, comparativ:
o în funcţie de sistemul de creştere;
o modul de hrănire;
o sistemul de muls;
o adăpost;
o tipul de păşunat .
1)Stabilirea unui protocol terapeutic pentru fiecare modalitate de creştere a bovinelor,
contribuind la sporirea eficienţei economice în parte pentru fiecare tip de exploataţie.
2 ) Produsele din aceste ferme, mai mari sau mai mici, care ajung la populaţie sub
diferite forme şi prin căi diverse trebuie să corespundă cât mai repede normelor impuse
Dănuţ Claudiu Farcău Teză de doctorat
6
de Uniunea Europeana – inventarierea măsurilor care trebuie luate de fiecare tip de
exploataţie.
3) Îndrumarea fermierilor - indiferent de tipul de exploataţie – să fie conştienţi că au
obligaţia morală că de la animale nu pot aştepta numai beneficii ci trebuie să le asigure
condiţiile optime de hrană şi adăpost – acele norme de bunăstare a animalelor, impuse de
U.E.- monitorizare progreselor făcute de toate tipurile de ferme în vederea asigurării
bunăstării animalelor.(34)
CAPITOLUL 2
ACŢIUNI DE SUPRAVEGHERE ŞI COMBATERE A BOLILOR
CUPRINSE ÎN PROGRAMUL STRATEGIC NAŢIONAL
2.1 TUBERCULOZA
Tuberculoza este o boală infecto-contagioasă întâlnită la om şi la numeroase specii
de mamifere şi de păsări domestice şi sălbatice, produsă de germeni din genul
Mycobacterium, caracterizată prin evoluţie obişnuit cronică, cu o simptomatologie
polimorfă şi în general nespecifică, iar morfopatologic prin leziuni specifice, proliferative
sau exsudative de tip predominant granulomatos, în diferite organe şi ţesuturi. (4,5 )
.
2.2. PARATUBERCULOZA, BOALA LUI JOHNE
Este o boală infecto-contagioasă, sporadico-enzootică, cu evoluţie cronică,
specifică rumegătoarelor, caracterizată clinic prin diaree persistentă şi caşexie, iar
morfopatologic prin enterită hiperplastică difuză (81).
Dănuţ Claudiu Farcău Teză de doctorat
7
2.3 ANTRAXUL
Este o boală infecţioasă sporadico-enzootică, de tip evolutiv acut, care afectează
mai multe specii de animale domestice şi sălbatice şi mai ales ierbivorele, transmisibilă la
om, caracterizată clinic prin febră, tulburări circulatorii, digestive şi urinare grave urmate
de moarte, iar morfopatologic prin leziuni de septicemie hemoragică, asociată cu aspectul
asfixic al sângelui necoagulabil, edeme serohemoragice, splenomegalie cu ramolisment
(11).
.
2.4 BRUCELOZA
Boala infecto-contagioasă, cu evoluţie ezootică, obişnuit cronică, comună omului
şi numeroaselor animale domestice şi sălbatice, tradusă clinic printr-un tablou poliform
având ca manifestare principală avortul, iar morfopatologic, prin inflamaţii cu caracter
exudativ, necrootic şi proliferativ, în diferite ţesuturi şi organe, îndeosebi în cele din sfera
genitală (67,68).
2.5 TURBAREA
Turbarea este o boală infecţioasă virotică, sporadico-enzootică, întâlnită la toate
speciile de animale homeoterme, transmisibilă la om, caracterizată prin evoluţie acută cu
manifestări nervoase exprimate prin hiperexcibilitate şi agresivitate, urmate de paralizii şi
moarte. (66).
2.6 LEUCOZELE BOVINELOR
Sunt boli infecţioase neoplazice, cu caracter sporadic sau enzootic, cu evoluţie
insidioasă, ce afectează bovinele de vârste diferite, caracterizate prin modificări ale
tabloului sanguin şi prin proferări limfomonocitare, cu apariţia de neoplasme în ţesăturile
limfatice şi mai ales în limfonoduri, dar şi alte ţesături, care duc la moarte (10).
Dănuţ Claudiu Farcău Teză de doctorat
8
PARTEA A-II-A
CERCETĂRI PROPRII
Dănuţ Claudiu Farcău Teză de doctorat
9
CAPITOLUL 3
3.1. SCOP
Pornind de la analiza principalelor boli supuse supravegherii prin ,,Programul
actiunilor de supraveghere, prevenire, control si eradicare a bolilor la animale” în
perioada 01.01.2008 – 01.01.2011 şi studiind buletinele de analiză emise de Laboratorul
Sanitar Veterinar şi Pentru Siguranţa Alimentelor(98) şi cazuistica curentă (100)vom
urmări, comparativ, dinamica principalelor boli în funcţie de:
- sistemul de creştere;
- modul de hrănire;
- adăpost;
- tipul de păşunat;
- sistemul de muls;
Este necesar stabilirea unui protocol terapeutic pentru fiecare modalitate de
creştere a bovinelor, contribuind astfel la sporirea eficienţei economice, în parte,
pentru fiecare tip de exploataţie.(34,40)
Fermierii trebuie îndrumaţi, indiferent de tipul de exploataţie, să fie conştienţi că
de la aceste animale nu pot aştepta numai beneficii, ci trebuie să le asigure
condiţiile optime de hrană şi adăpost, acele norme de bunăstare ale animalelor,
impuse de U.E.9(97)
Monitorizarea progreselor făcute de toate tipurile de ferme în vederea asigurării
bunăstării animalelor.
Produsele din aceste ferme, mai mari sau mai mici, care ajung la populaţie sub
diferite forme şi căi, trebuie să corespundă cât mai repede normelor impuse de
Uniunea Europeană – inventarierea măsurilor care trebuie luate de fiecare tip de
exploataţie. (91,92)
Dănuţ Claudiu Farcău Teză de doctorat
10
3.2 AREALUL CERCETĂRII
Fig. 3.1. Judeţul Satu Mare Fig. 3.2. Oraşul Tăşnad
Fig. 3.3. Localizarea CSVSA Tăşnad Fig. 3.4. Localizarea CSVSA Tăşnad
Numărul de locuitori ai oraşului Tăşnad, în urma recensământului din anul 2002,
este de 9669.
Distribuţia locuitorilor, în oraş şi cele 5 sate aparţinătoare, este
următoarea:
Dănuţ Claudiu Farcău Teză de doctorat
11
Tabelul 3.1.
Localităţile arondate CSVA Tăşnad
Suprafaţa administrativ-teritorială a localităţii este de 9660 ha.
Climatul este temperat, cu o temperatură medie anuală de 9 - 10 °C. Luna cea mai
rece este ianuarie, iar luna cu temperaturile cele mai ridicate este iulie.
Umezeala relativă a aerului prezintă valori medii anuale cuprinse între 78% şi
80%.
Cantităţile medii anuale de precipitaţii se menţin între 550 - 650 mm.
Viteza medie anuală a vântului este de 2,6 - 3,5 m/s.
Altitudinea faţă de nivelul mării este cuprins între 134 m (satul Valea Morii) şi
220 m (colina pe care este amplasat oraşul Tăşnad ).
În această arie geografică îşi desfăşoară activitatea CSVSA TĂŞNAD cu un număr
de 4 angajaţi: 3 medici veterinari şi un asistent veterinar. Aceştia asigură asistenţa
sanitar-veterinară pentru toată circumscripţia, respectiv oraşul Tăşnad şi cele 6 sate
aparţinătoare: Sărăuad, Cig, Blaja, Tăşnadul Nou, Valea Morii şi Raţiu.
Oraşul Tăşnad
Tăşnad Town
Nr. Locuitori
Number of Inhabitants
Tăşnad 7612
Satele
aparţinătoare
Blaja 241
Cig 509
Raţiu 39
Sărăuad 1052
Valea Morii 216
Dănuţ Claudiu Farcău Teză de doctorat
12
Fig. 3.5. Schiţa hărţii CSVSA Tăşnad cuprinzând localităţile arondate
Efectivul de bovine din CSVSA Tăşnad se împarte în 2 categorii: cele din
gospodăriile populaţiei şi cele din fermele particulare.
Repartizarea efectivelor de bovine pe localităţi în anii studiaţi este următoarea:
Tabelul 3.2.
Efectivele de bovine de pe raza C.S.V.A. Tăşnad în perioada 2008 - 2010
Anul Număr bovine
2008 1104
2009 988
2010 915
0
500
1000
1500
2008 209 2010
BOVINE
BOVINE
Fig. 3.6. Descreşterea efectivelor de bovine în perioada 2008 - 2010
Dănuţ Claudiu Farcău Teză de doctorat
13
Se poate observa o continuă descreştere a efectivelor de bovine în perioada studiată.
Astfel, numărul de bovine era de 1104 în anul 2008, de 988 în 2009 ( în scădere cu 8,2%
comparativ cu anul 2008), ca în 2010 să fie de 915 capete bovine ( în scădere cu 9,2%
faţă de anul 2009). În perioada celor trei ani de referinţă, efectivul de bovine a scăzut cu
18%.
Repartizarea efectivelor de bovine în gospodăriile populaţiei, pe localităţi, în anii
studiaţi, în perioada 2008 – 2010, este următoarea:
Tabelul 3.3.
Efectivele de bovine pe localităţi, la gospodăriile populaţiei, în perioada 2008 - 2010
Localitatea 2008 2009 2010
Tăşnad 297 197 162
Sărăuad 220 180 160
Cig 185 165 155
Blaja 82 62 62
Tăşnadul Nou 38 28 28
Valea Morii 20 20 20
Raţiu 20 17 17
TOTAL 862 669 604
Dănuţ Claudiu Farcău Teză de doctorat
14
Fig. 3.7. Distribuţia efectivelor de bovine pe localităţi şi anii studiaţi
Constatăm o continuă descreştere a efectivelor de bovine în perioada studiată, indiferent
de anul de referinţă. Astfel, dacă numărul de bovine în oraşul Tăşnad era în anul 2008 de 297
de capete, în anul 2010 a scăzut la 162 de capete ( reprezentând 45% din efectivul iniţial). În
localitatea Sărăuad din efectivul de 220 de capete în anul 2008, în anul 2010 a ajuns la 160 de
bovine ( în scădere cu 28%). În localitatea Cig, dacă în anul 2008 erau 185 de bovine, în anul
2010 s-a ajuns la un efectiv de 155 bovine ( în scădere cu 17 %). Localitatea Blaja avea în
anul 2008 un număr de 82 de bovine, pentru ca în anul 2010 să aibă un număr de 62 bovine
( cu 25% mai puţin). În localitatea Valea Morii efectivul a rămas acelaşi, iar în localitatea
Raţiu efectivul a scăzut cu trei capete.(110)
Tabelul 3.4.
Efectivele de bovine la cele trei ferme în anii studiaţi 2008, 2009, 2010
2008 2009 2010
SC AGRIND 100 131 140
CHIŞ 82 103 109
LENGHEL 60 85 98
TOTAL 242 319 347
Dănuţ Claudiu Farcău Teză de doctorat
15
Fig. 3.8. Efectivele de bovine la cele trei ferme în anii studiaţi 2008, 2009, 2010
Aşa cum considerăm că este normal, numărul efectivelor de bovine în cele trei ferme
a crescut cu 31% în perioada anilor 2008 - 2010. Constatăm, de asemenea, că fermierii
încep să se organizeze, să fie mai atenţi în alegerea bovinelor la achiziţie, precum şi în
alegerea materialului genetic la însămânţările artificiale.
Tabelul 3.5.
Repartizarea efectivelor de bovine pe tipuri de exploataţii
Anul
Year
Total
Total
G.P.
Households
Ferme
Farms
2008 1104 862 242
2009 988 669 319
2010 951 604 347
Dănuţ Claudiu Farcău Teză de doctorat
16
Fig. 3.9. Efectivele de bovine pe tipuri de exploataţii
În oraşul Tăşnad bovinele din GP cresc în sistem extensiv, proprietarii având câte
1, 2 până la 6 bovine din rasele Holstein, Bălţata românească, Bruna de Maramureş şi
metişi. Mulsul, în majoritatea cazurilor, se face manual, iar la cei care au mai mult de 2
bovine, mulsul se face cu aparat de muls. Primăvara, animalele ies la păşunat şi toamna
intră în stabulaţie. Peste vară tineretul bovin stă în tabăra de vară “la pustă”.
În ferma societăţii AGRIND efectivul de bovine este alcătuit din vaci, juninci şi viţei.
Sistemul de creştere este cel în stabulaţie, dar în care animalele au şi posibilitatea de a
ieşi şi în padoc, în momentul în care sunt gata mulse.
În anul 2010 această fermă a produs 420.000 litri lapte livrat, cu o producţie medie pe
cap de vacă mulsa de 22-23,5 litri lapte/zi.
La intrare în localitatea Cig, pe partea stângă, se află ferma LENGHEL cu păşunat
sistematic.
Producţia medie pe lactaţie a fost de 5.200 litri lapte , cu o medie de 14,1 litri lapte.
Ferma CHIŞ, cu păşunat dozat de 3-4 ani, are păşune cultivată.
De un an de zile Ferma CHIŞ beneficiază si de păstorit electric.
Productia de lapte a fost de 19,4 litri pe vaca mulsă/zi.
Dănuţ Claudiu Farcău Teză de doctorat
17
3.3. URMĂRIREA BOLILOR DIAGNOSTICATE PRIN PLANUL STRATEGIC
LA BOVINE ÎN PERIOADA 2008 – 2010
În planul strategic sunt cuprinse următoarele boli ale bovinelor:
PARATUBERCULOZA – examen serologic – sunt incluse 40 de probe din întreg
efectivul, o dată pe an.
BRUCELOZA – tot efectivul de bovine cu vârsta de peste 12 luni – o dată pe an
LEUCOZA ENZOOTICĂ BOVINĂ – toate bovinele cu vârsta de peste 24 luni,
examen serologic o dată pe an.
RINOTRAHEITA INFECŢIOASĂ BOVINĂ – examen serologic, supraveghere
prin ELISA la taurii autorizaţi, de 2 ori pe an.
ENCEFALOPATIA SPONGIFORMĂ BOVINĂ - de la fiecare cadavru se
recoltează trunchiul cerebral şi se trimite la laboratorul D.S.V. Satu Mare.
TUBERCULOZA – se efectuează o dată pe an, în luna aprilie prin testul unic, la
tot efectivul de peste 6 săptămâni. La bovinele reagente, la 45 de zile, se efectuează
T.C.S., prelevându-se, în acelaşi timp, probe de fecale pentru a se constata eventuala
infestaţie parazitară.
ANTRAXUL – se efectuează vaccinarea, o dată pe an, la tot efectivul de peste 2
luni.
TRICHOMONOZA BOVINĂ – se recoltează probe numai de la taurii autorizaţi,
de 2 ori pe an, primăvara şi toamna.
MAMITE / MASTITE – cu produse revelatoare ( R MASTITEST), la început şi la
jumătatea perioadei de lactaţie, toate probele pozitive se trimit la laboratorul D.S.V.
PROBE DE APĂ + MAL – se recoltează de pe păşuni, din fântâni, canale şi alte
locuri de adăpare, de 4 ori pe an, pentru examen fizico-chimic, microbiologic şi
parazitologic.
Probele se trimit cu notă de însoţire şi proces verbal de recoltare, întocmindu-se
un tabel pentru probele mai numeroase (99).
În urma studierii şi centralizării buletinelor de analiză din perioada 2008 până
în 2010 de către Laboratorul Sanitar Veterinar şi pentru Siguranţa Alimentelor rezultă
următorul tabel:
Dănuţ Claudiu Farcău Teză de doctorat
18
Tabelul 3.6.
.
Centralizator buletine de analiză din perioada 2008 până în 2010
Boli
Trimise
Pozitive
%
PARATUBERCULOZA 2323
TUBERCULOZA 23
TRICHOMONOZA 6
ENCEFALOPATIA SPONGIFORMĂ
BOVINĂ
12
BRUCELOZA 2338
RINOTRAHEITA INFECŢIOASĂ BOVINĂ 1 1 100
LEUCOZA ENZOOTICĂ BOVINĂ 2323 1 0,04
MAMITE 44
ANTRAX
PROBE SANITAŢIE 10
ORGANE 3 SETURI
FASCIOLOZA 6 4 66,6
TOTAL PROBE 4750 6 0,12
Din tabel rezultă, în general, un număr scăzut de probe pozitive, 6 din 4750, ceea
ce reprezintă 0,13% din total.
Se poate observa că, dintre bolile parazitare respective, fascioloza este prezentă.
Aici trebuie să luăm în considerare şi specificul aşezării geografice al oraşului Tăşnad,
precum şi al satelor arondate care au multe văi, canale şi ape stătătoare, favorizând
dezvoltarea acestora.
Dănuţ Claudiu Farcău Teză de doctorat
19
CAPITOLUL 4
4.1 DOCUMENTAREA PREALABILĂ ASUPRA TEMEI STUDIATE
Documentarea prealabilă a avut ca scop identificarea şi studierea surselor de
informare cu caracter general şi, ulterior, a surselor de informare cu caracter specific,
pentru determinarea temei studiate.
Pentru fundamentarea opiniilor proprii a fost necesară organizarea unor cercetări
statistice coerente, încrucişate şi interdisciplinare, prin intermediul cărora s-au obţinut
informaţii care au putut fi, apoi, prelucrate şi interpretate.
Printre cele mai semnificative surse de informaţii cu caracter statistic, pot fi menţionate:
Bazele de date, analizele şi cazurile concrete de pe raza de acţiune a CSVA
Tăşnad;(99,100)
Bazele de date, buletinele statistice, studiile şi rapoartele trimestriale ale
Direcţiei Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Satu Mare;
Bazele de date ale Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale;
Rapoarte şi baze de date ale Food and Agriculture Organization;
Rapoarte şi baze de date ale United Nations World Food Programme;
Rapoarte şi baze de date ale Asociaţiei de Standardizare din România;
Rapoarte ale Codex Alimentarius Commission;
Rapoarte şi baze de date ale International Organization for Standardization;
Eurobarometrul Comisiei Europene;
Date statistice ale Primăriei oraşului Tăşnad;(102)
Date statistice ale Consiliului Judeţean Satu Mare;
Date statistice ale Instituţiei Prefecturii judeţului Satu Mare.
Dănuţ Claudiu Farcău Teză de doctorat
20
4.2. CREAREA INSTRUMENTELOR DE LUCRU
Pentru consemnarea şi înregistrarea datelor a fost creată o ,, FIŞĂ DE
OBSERVAŢIE A CAZULUI”
Fişă de observaţie
Fişă de observaţie a cazului
Proprietar
Număr animale bolnave
Anamneza
Sex
Vârstă
Rasă
Data îmbolnăvirii/morţii
Date clinice
Date morfopatologice
Diagnostic prezumtiv
Probe recoltate şi trimise la laborator
Tratament şi măsuri instituite
Rezultate ale tratamentului
Diagnostic de laborator
Tratament în funcţie de rezultatul de laborator
Rezultatele tratamentului şi măsurile dispuse
Fişa de observaţie, de la caz la caz, a fost completată şi cu alte date, în funcţie de
diagnosticul prezumtiv, de situaţia epidemiologică a efectivului sau alte elemente.Pe
parcursul anilor de studiu din efectivul total supravegheat de 3043 bovine s-a intervenit la
un număr de 2313 animale ( 76 %), pentru care au fost întocmite tot atâtea fişe de
observaţie.
Dănuţ Claudiu Farcău Teză de doctorat
21
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
NR.BOVINE SUPRAVEGHEATE NR CAZURI IMBOLNAVIRI
Fig. 4.1. Efectivul total supravegheat de bovine şi numărul de animale la care s-a
intervenit
Din efectivul total supravegheat de 3043 bovine s-a intervenit la un număr de 2313
animale, ceea ce reprezintă un procent de 76% din efectivul supravegheat.(100)
La gospodăriile populaţiei s-a intervenit la un număr de 1325 cazuri de
îmbolnăviri la bovine, reprezentând 57% din intervenţii, iar în ferme s-a intervenit la un
număr de 988 cazuri de îmbolnăviri la bovine, ceea ce reprezintă 43 % din intervenţii.
0
200
400
600
800
1000
1200
1400
NR CAZURI LA G.P. NR. CAZURI IN FERME
Fig. 4.2. Repartizarea cazurilor studiate pe tipuri de exploataţii
Dănuţ Claudiu Farcău Teză de doctorat
22
4.3. CAZURI CLINICE
4.3.1 Boli medicale în perioada 2008-2010
2008 2009 2010
GP FERME GP FERME GP FERME
ACIDOZA METABOLICĂ 28 28 60 60 8
8
DIAREEA NEONATALĂ 22 45 11 47 8 12
INDIGESTIA BIOCHIMICĂ
SIMPLĂ
9 5 41 7 2 4
TIMPANISM CU DOM DE GAZE
DORSAL
5 8 7 6 4 4
INDIGESTIA SPUMOASĂ 8 3 5 3 2 2
INDIGESTIA( PAREZIA,
ÎMPÂSTAREA, USCĂCIUNEA)
FOIOSULUI
6 0 2 1 1 0
CORPI STRĂINI ÎN REŢEA 22 5 17 7 9 6
BRONŞITE 9 15 10 12 16 10
EDEM PULMONAR 1 0 2 1 2 3
TOTAL 198 203 103
În perioada anilor de studiu 2008 – 2009 – 2010 bolile medicale înregistrate arată o
descreştere a numărului de cazuri. La diareea neonatală şi corpii stăini în reţea se observă
cea mai semnificativă descreştere, în timp ce la bronşite se constată o uşoară creştere pe
parcursul anilor monitorizaţi. Bolile medicale au fost 198 cazuri – 16,8% în 2008; 203
cazuri - 14,8% în 2009; 103 cazuri - 14,8% în 2010.
Dănuţ Claudiu Farcău Teză de doctorat
23
4.3.2. Boli obstetricale în perioada 2008-2010
2008 2009 2010
GP FERME GP FERME GP FERME
PARAPLEGIA POSTPARTUM 18 25 10 18 5 10
OPERAŢIA CEZARIANĂ 5 4 5 6 6 5
CĂLDURILE LINIŞTITE 22 30 30 32 25 35
INACTIVITATEA OVARIANĂ 15 0 4 0 4 2
CICLUL ESTRAL PRELUNGIT 5 4 7 6 3 8
LACTAŢIA LA JUNINCILE
JUVENILE
2 4 3 6 2 4
PAPILOMATOZA MAMARĂ
EXTERNĂ
5 28 7 38 2 24
TOTAL 336 322 260
Se constată o descreştere a numărului de boli de reproducţie pe întreaga perioadă
studiată. Activitatea de însămânţare artificială a fost preluată de medicii veterinari, care
se implică în educarea gospodarilor în a alege materialul seminal, animale de calitate, în a
respecta anumite reguli de igienă şi alimentaţie, iar rezultatele încep să apară. Astfel au
fost înregistrate un număr total de 918 cazuri, din care 336 cazuri reprezentând 36,6% în
2008; 322 cazuri reprezentând 35% în 2009; 260 cazuri reprezentând 28,4 % în 2010.
Dănuţ Claudiu Farcău Teză de doctorat
24
4.3.3. Boli parazitare în perioada 2008 - 2010
2008 2009 2010
GP FERME GP FERME GP FERME
FASCIOLOZA 50 70 30 60 24 40
PARAMFISTOMOZA 54 72 32 70 15 50
MALOFAGOZA 25 24 28 23 13 20
IXODIDE 60 4 59 4 70 8
TOTAL 359 306 140
Datorită activităţii de prevenire şi combatere, organizate corect toamna şi
primăvara, cazurile de fascioloză, paramfistomoză s-au menţinut constante, ba chiar au
scăzut.Infestaţiile cu ixodide sunt destul de ridicate şi chiar au fost inregistrate creşteri.
Au fost înregistrate un număr de 805 cazuri din care 359 în anul 2008, reprezentând 44,5
%; în anul 2009, 306 cazuri reprezentând 38 % iar în anul 2010, 162 cazuri ceea ce
reprezintă 17,5 % din cazuri.
Dănuţ Claudiu Farcău Teză de doctorat
25
4.3.4 Boli chirurgicale în perioada 2008 - 2010
2008 2009 2010
GP FERME GP FERME GP FERME
RĂNI 40 10 35 12 25 15
HEMATOAME 3 3 4 30 3 7
ABCESE 3 2 2 3 3 3
FLEGMOANE 1 0 1 0 2 2
ULCER LINGUAL 5 0 7 0 2 12
SMULGEREA SAU AVULSIA
CORNULUI
2 13 3 15 5 0
ŞCHIOPĂTURI 27 7 20 5 18 12
ULCER PODAL 2 2 2 5 10 5
TOTAL 132 151 129
În categoria bolilor chirurgicale cele mai frecvent întâlnite sunt rănile. Abcesele,
hematoamele şi flegmoanele se înregistrează într-un număr mic de cazuri. În anul 2008
au fost înregistrate 132, cazuri, reprezentând 31,8 %; în anul 2009 au fost înregistrate 151
cazuri, reprezentând 36,6 %, iar în anul 2010 au fost înregistrate 129 cazuri, reprezentând
31,6 %, dintr-un număr total de 412 cazuri.
Dănuţ Claudiu Farcău Teză de doctorat
26
CAPITOLUL 5
5.1. CREAREA BAZEI DE DATE
Materialul de studiu este reprezentat de un efectiv total de 3043 bovine, ( 1104 /
2008, 988/ 2009, 951/ 2010) din care s-a intervenit la un număr de 2313 cazuri de
îmbolnăviri (76%). Proprietarii de animale au fost angrenaţi în acest studiu înţelegând
beneficiile concluziilor şi recomandărilor pe care vom fi capabili să le formulăm în urma
acestor cercetări.
În urma studierii şi centralizării buletinelor de analiză, trimise atât de la G.P. cât şi din
ferme, în perioada 2008 - 2010, a fost întocmit un tabel care cuprinde toate datele.
Tabelul 5.1.
Centralizator buletine de analiză din perioada 2008 - 2010
Boli
Trimise
Pozitive
PARATUBERCULOZA 2323
TUBERCULOZA 23
TRICHOMONOZA 6
ENCEFALOPATIA SPONGIFORMĂ BOVINA 12
BRUCELOZA 2338
RINOTRAHEITA INFECŢIOASĂ BOVINA 1 1
LEUCOZA ENZOTICĂ BOVINA 2323 1
MAMITE 44
ANTRAX
PROBE SANITAŢIE 10
ORGANE 3 SETURI
FASCIOLOZA 6 4
Dănuţ Claudiu Farcău Teză de doctorat
27
Fig. 5.1. Buletine de analiză trimise la L.S.V.S.A.
Dănuţ Claudiu Farcău Teză de doctorat
28
5.1.1. Crearea bazei de date la gopodăriile populaţiei
Tabelul 5.2.
Cazurile de îmbolnăviri în gospodăriile populaţiei în anii 2008, 2009 şi 2010
BOALA
2008
2009
2010
Total/ an de
studiu
A) BOLI MEDICALE
ACIDOZA METABOLICĂ LATENTĂ ALIMENTARĂ 2 1 2 5
DIAREEA NEONATALĂ 22 11 8 41
INDIGESTIA BIOCHIMICĂ SIMPLĂ 9 4 2 15
TIMPANISM CU DOM DE GAZE DORSAL 5 7 4 16
INDIGESTIA SPUMOASĂ 8 5 2 15
INDIGESTIA( PAREZIA, ÎMPÂSTAREA, USCĂCIUNEA)
FOIOSULUI
6 2 1 9
CORPI STRĂINI ÎN REŢEA 22 17 9 48
BRONŞITE 9 10 16 35
EDEM PULMONAR 1 2 2 5
BRONHOPNEUMONII PRIN ASPIRAŢIE (AB INGESTIS) 3 3 4 10
CISTITE 2 3 3 8
TOTAL BOLI MEDICALE 89 65 53 207
B) BOLI OBSTETRICALE
PARAPLEGIA POSTPARTUM 25 18 10 53
OPERAŢIA CEZARIANĂ 5 5 6 16
- DE NATURĂ OVARIANĂ
CĂLDURILE LINIŞTITE 22 30 25 77
INACTIVITATEA OVARIANĂ 15 4 4 23
CICLUL ESTRAL PRELUNGIT 5 7 3 15
HIPOTROFIA OVARIANĂ DE SENILITATE 9 6 8 23
TOTAL BOLI OBSTETRICALE 81 70 56 207
BOALA 2008 2009 2010 Total/ an de s
HEMORAGIA ESTRALĂ 1 0 0 1
HEMORAGIA POSTESTRALĂ 2 3 1 6
ENDOMRTITE
Dănuţ Claudiu Farcău Teză de doctorat
29
BOALA
2008
2009
2010
Total/ an de
studiu
PROLAPS UTERIN 3 5 7 15
TOTAL 6 8 8 22
- DE NATURĂ CERVICALĂ
CERVICITE 13 10 7 30
TOTAL 13 10 7 30
AFECŢIUNI ALE GLANDEI MAMARE
MAMITELE 48 40 30 118
LACTAŢIA LA JUNINCILE JUVENILE 2 3 2 7
PAPILOMATOZA MAMARĂ EXTERNĂ 13 10 5 28
TOTAL 63 53 37 153
163 141 108 412
ECZEMA FEŢEI INTERNE A COAPSELOR SI LATURILE
UGERULUI
28 38 24 90
TOTAL BOLI DE REPRODUCŢIE 191 179 132 502
C) BOLI PARAZITARE
FASCIOLOZA 50 30 24 104
PARAMFISTOMOZA 54 32 15 101
HIPODERMOZA 4 3 2 9
MALOFAGOZA 25 28 13 66
INFESTAŢIA CU IXODIDE 30 35 50 115
TOTAL BOLI PARAZITARE 163 128 104 395
D) BOLI CHIRURGICALE
HEMATOAME 3 4 3 10
RĂNI 40 35 25 100
ABCESE 3 2 3 8
FLEGMOANE 1 1 2 4
ULCER LINGUAL 5 7 2 14
SMULGEREA SAU AVULSIA CORNULUI 2 3 5 10
TROMBO FLEBITA VENEI JUGULARE 3 2 5 10
ŞCHIOPĂTURI 27 20 18 65
ULCER PODAL 2 3 5 10
TOTAL BOLI CHIRURGICALE 86 77 68 231
TOTAL CAZURI 529 449 357 1335
Dănuţ Claudiu Farcău Teză de doctorat
30
Se constată un număr destul de mare de îmbolnăviri la gospodăriile populaţiei, şi
anume 1335, reprezentând 43% din cazurile monitorizate în cei trei ani de studiu. În anul
2008 s-au constatat 529 cazuri reprezentând 39% din cazurile monitorizate în cei trei ani
de studiu în gospodăriile populaţiei, fiind anul în care s-a înregistrat numărul cel mai
mare de îmbolnăviri la bovine. În anul 2009 s-au constatat 449 cazuri reprezentând 33%
din cazurile monitorizate în gospodăriile populaţiei, iar în anul 2010 s-au constatat 357
cazuri reprezentând 28 % din cazurile monitorizate în gospodăriile populaţiei.
5.1.2. Crearea bazei de date pentru ferme
Tabelul 5.3.
Cazurile de îmbolnăviri în ferme pe parcursul anilor 2008, 2009 şi 2010
BOALA
2008
2009
2010
Total/ an de
studiu
A) BOLI MEDICALE
ACIDOZA METABOLICĂ 28 60 8 96
DIAREEA NEONATALĂ 45 47 12 104
INDIGESTIA BIOCHIMICĂ SIMPLĂ 5 1 5 11
TIMPANISM CU DOM DE GAZE DORSAL 8 6 4 18
INDIGESTIA SPUMOASĂ 3 3 2 8
INDIGESTIA( PAREZIA, ÎMPÂSTAREA,
USCĂCIUNEA) FOIOSULUI
0 1 0 1
CORPI STRĂINI ÎN REŢEA 5 7 6 18
BRONŞITE 15 12 10 37
EDEM PULMONAR 0 1 3 4
TOTAL BOLI MEDICALE 109 138 50 297
B) BOLI OBSTETRICALE 2008 2009 2010 Total
PARAPLEGIA POSTPARTUM 18 10 5
OPERAŢIA CEZARIANĂ 4 6 5
- DE NATURĂ OVARIANĂ
Dănuţ Claudiu Farcău Teză de doctorat
31
BOALA
2008
2009
2010
Total/ an de
studiu
CĂLDURILE LINIŞTITE 30 32 35
INACTIVITATEA OVARIANĂ 0 0 2
CICLUL ESTRAL PRELUNGIT 4 6 8
TOTAL BOLI OBSTETRICALE 56 54 55
BOALA
2008
2009
2010
Total/ an de
studiu
DE NATURĂ UTERINĂ
ENDOMORTITE LOSIOMETITE 10 15 20
ENDOMORTITE CRONICE OCULTE 2 1 2
PROLAPS UTERIN 5 7 4
TOTAL 17 23 26
- DE NATURĂ CERVICALĂ
CERVICITE 10 5 3
AFECŢIUNI ALE GLANDEI MAMARE 45 40 32
LACTAŢIA LA JUNINCILE JUVENILE 4 6 4
PAPILOMATOZA MAMARĂ EXTERNĂ 5 7 2
ECZEMA FEŢEI INTERNE A COAPSELOR SI
LATURILE UGERULUI
8 8 6
TOTAL BOLI OBSTETRICALE 145 143 128 416
C ) BOLI PARAZITARE
FASCIOLOZA 70 60 40 170
PARAMFISTOMOZA 72 70 50 192
MALOFAGOZA 24 20 18 62
INFESTAŢIA CU IXODIDE 30 28 28 86
TOTAL BOLI PARAZITARE 196 178 136 510
D ) BOLI CHIRURGICALE
HEMATOAME 3 30 7 40
RĂNI 10 12 15 37
ABCESE 2 3 3 8
FLEGMOANE 0 0 2 2
ULCER LINGUAL 0 0 12 12
SMULGEREA SAU AVULSIA CORNULUI 13 15 0 28
FRACTURA COARNELOR 9 7 0 16
Dănuţ Claudiu Farcău Teză de doctorat
32
BOALA
2008
2009
2010
Total/ an de
studiu
TROMBOFLEBITA VENEI JUGULARE 0 0 5 5
ŞCHIOPĂTURI 7 5 12 24
ULCER PODAL 2 2 5 9
TOTAL BOLI CHIRURGICALE 46 74 61 181
TOTAL CAZURI 496 533 375 1404
Se constată şi în ferme un număr destul de mare de îmbolnăviri, 1404,
reprezentând 57 % din cazurile monitorizate în cei trei ani de studiu, respectiv 2313
cazuri. În anul 2008 s-au constatat 496 cazuri – 35% din cazurile monitorizate în cei trei
ani de studiu. În anul 2009 s-au constatat 533 cazuri – 37 % din cazurile monitorizate în
cei trei ani de studiu în ferme, fiind anul în care s-a înregistrat numărul cel mai mare de
îmbolnăviri la bovine, iar în anul 2010 s-au constatat 375 cazuri – 28 % din cazurile
monitorizate în cei trei ani de studiu în ferme.
5.1.3. Discuţia rezultatelor
Tabelul 5.4.
Cazurile de îmbolnăviri la bovine în ferme şi gospodăriile populaţiei în anii 2008, 2009,
2010
BOALA GP FERME GP FERME GP FERME
ACIDOZA METABOLICĂ 28 28 60 60 8 8
DIAREEA NEONATALĂ 22 45 11 47 8 12
INDIGESTIA BIOCHIMICĂ
SIMPLĂ
9 5 41 7 2 4
Dănuţ Claudiu Farcău Teză de doctorat
33
BOALA GP FERME GP FERME GP FERME
TIMPANISM CU DOM DE
GAZE DORSAL
5 8 7 6 4 4
INDIGESTIA SPUMOASĂ 8 3 5 3 2 2
INDIGESTIA( PAREZIA,
ÎMPÂSTAREA,
USCĂCIUNEA) FOIOSULUI
6 0 2 1 1 0
CORPI STRĂINI ÎN REŢEA 22 5 17 7 9 6
BRONŞITE 9 15 10 12 16 10
EDEM PULMONAR 1 0 2 1 2 3
PARAPLEGIA POSTPARTUM 18 25 10 18 5 10
CĂLDURILE LINIŞTITE 22 30 30 32 25 35
INACTIVITATEA OVARIANĂ 15 0 4 0 4 2
CICLUL ESTRAL
PRELUNGIT
5 4 7 6 3 8
LACTAŢIA LA JUNINCILE
JUVENILE
2 4 3 6 2 4
PAPILOMATOZA MAMARĂ 5 28 7 38 2 24
PARAMFISTOMOZA 54 72 32 70 15 50
MALOFAGOZA 25 24 28 23 13 20
HEMATOAME 3 3 4 30 3 7
RĂNI 40 10 35 12 25 15
ABCESE 3 2 2 3 3 3
FLEGMOANE 1 0 1 0 2 2
ULCER LINGUAL 5 0 7 0 2 12
Dănuţ Claudiu Farcău Teză de doctorat
34
BOALA GP FERME GP FERME GP FERME
SMULGEREA SAU AVULSIA
CORNULUI
2 13 3 15 5 0
ŞCHIOPĂTURI 27 7 20 5 18 12
ULCER PODAL 2 2 2 5 10 5
TOTAL 876 829 604
În gospodăriile populaţiei se constată un număr destul de mare de îmbolnăviri, şi
anume 1335, reprezentând 43 % din cazurile monitorizate în cei trei ani de studiu. În anul
2008 s-au constatat 529 cazuri reprezentând 39% din cazurile monitorizate în cei trei ani
de studiu la gospodăriile populaţiei, fiind anul în care s-a înregistrat numărul cel mai
mare de îmbolnăviri la bovine. În anul 2009 s-au constatat 449 cazuri reprezentând 33%
din cazurile monitorizate în cei trei ani de studiu în gospodăriile populaţiei, iar în anul
2010 s-au constatat 357 cazuri reprezentând 28 % din cazurile monitorizate în cei trei ani
de studiu în gospodăriile populaţiei.
Şi în ferme s-a înregistrat un număr destul de mare de îmbolnăviri, şi anume 1404,
reprezentând 57 % din cazurile monitorizate în cei trei ani de studiu, respectiv 2313
cazuri. În anul 2008 s-au constatat 496 cazuri – 35% din cazurile monitorizate în cei trei
ani de studiu . În anul 2009 s-au constatat 533 cazuri – 37 % din cazurile monitorizate în
cei trei ani de studiu în ferme, fiind anul în care s-a înregistrat numărul cel mai mare de
îmbolnăviri la bovine, iar în anul 2010 s-au constatat 375 cazuri – 28 % din cazurile
monitorizate în cei trei ani de studiu în ferme.
Raportul de îmbolnăviri pe numărul total de animale la care s-a intervenit este de
53 % la gospodăriile populaţiei şi 47 % în ferme. Diferenţa este mică, raportată la
efectivele de animale din cele două tipuri de exploataţii.
Dănuţ Claudiu Farcău Teză de doctorat
35
Tabelul 5.5.
Efectivele de bovine studiate şi numărul de cazuri în care s-a intervenit în perioada anilor
2008 - 2010
Anul Nr. bovine
Cazuri studiate
2008 1104 876
2009 988 829
2010 951 608
Total 3043 2313
Pe parcursul anilor de studiu, din efectivul total supravegheat de 3043 de bovine
s-a intervenit la un număr de 2313 animale (76%), pentru care au fost întocmite tot atâtea
fişe de observaţie.
Tabelul 5.6.
Evoluţia efectivelor de bovine şi repartizarea pe tipuri de exploataţii pe parcursul anilor
2008, 2009 şi 2010 exprimate în procente
Anul G.P.
Ferme
Nr. total bovine
Nr. bovine
%
Nr. bovine
%
2008 1104 862 78,1 242 21,9
2009 988 669 67,7 319 32,3
2010 951 604 63,5 347 36,5
Dănuţ Claudiu Farcău Teză de doctorat
36
Fig. 5.2. Evoluţia efectivelor de bovine şi repartizarea pe tipuri de exploataţii pe
parcursul anilor 2008 – 2009 - 2010 exprimate în procente
Figura 5.2. prezintă evoluţia efectivelor de bovine şi repartizarea pe tipuri de
exploataţii pe parcursul anilor 2008 – 2009 - 2010, exprimate şi în procente, de unde
observăm cu uşurinţă procentul de animale la care s-a aplicat diferite tratamente, numărul
acestora şi procentul pe care acestea îl reprezintă din întreg efectivul de animale,
respectiv 76%.
Dănuţ Claudiu Farcău Teză de doctorat
37
Tabelul 5.7.
Incidenţa bolilor pe grupe de boli, în gospodăriile populaţiei şi ferme în perioada anilor
2008 - 2010
Boala
2008
G.P./F
2009
G.P./F.
2010
G.P/F.
BOLI MEDICALE 89 109 65 138 53 50
BOLI DE REPRODUCŢIE 191 145 179 143 132 128
BOLI PARAZITARE 163 196 128 178 104 136
BOLI CHIRURGICALE 86 46 77 74 68 61
Constatăm că la gospodăriile populaţiei numărul cel mai mare de îmbolnăviri au
fost cele de natura bolilor reproductive, cu un număr total de 502 cazuri în trei ani.
Numărul cel mai mare de cazuri înregistrat a fost de 191 în anul 2008.
În ferme cele mai multe cazuri au fost de natură parazitară cu un număr de 510 cazuri, cu
un vârf al cazurilor de 196 în anul 2008.
Dănuţ Claudiu Farcău Teză de doctorat
38
CAPITOLUL 6
6.1 ANALIZA INFORMAŢIILOR
6.1.1 Analiza informaţiilor în gospodăriile populaţiei
Pe parcursul anilor 2008 – 2010, la gospodăriile populaţiei, a fost supravegheat un
efectiv total de 2135 bovine şi s-a intervenit la un număr de 1335 cazuri de îmbolnăviri
(ceea ce reprezintă 63%).(40,41)
Fig. 6.1. Boli medicale înregistrate la gospodăriile populaţiei în perioada anilor de
studiu 2008 – 2010
Bolile medicale înregistrate la gospodăriile populaţiei în perioada anilor de studiu
2008 – 2010 arată o descreştere a numărului de cazuri. La diareea neonatală şi corpii
străini în reţea se observă cea mai semnificativă descreştere, în timp ce la bronşite se
constată o uşoară creştere pe parcursul anilor monitorizaţi.
Dănuţ Claudiu Farcău Teză de doctorat
39
Fig. 6.2. Boli de reproducţie înregistrate la gospodăriile populaţiei în perioada
anilor de studiu 2008 – 2009 – 2010
Se constată o descreştere a numărului de boli de reproducţie pe întreaga perioadă
studiată. Activitatea de însămânţare artificială a fost preluată de medicii veterinari, care
se implică în educarea gospodarilor în a alege materialul seminal, animale de calitate, în a
respecta anumite reguli de igienă şi alimentaţie, iar rezultatele încep să se arate.
Fig. 6.3. Boli parazitare înregistrate la gospodăriile populaţiei în perioada anilor
de studiu 2008 – 2009 – 2010
Datorită activităţii de prevenire şi combatere, organizate corect toamna şi
primăvara, cazurile de fascioloză, paramfistomoză s-au menţinut constante, ba chiar au
scăzut cu 2%. Infestaţiile cu ixodide au crescut în anii 2008, 2009 ca să se dubleze în
anul 2010, factorul determinant fiind schimbarea temperaturilor ( uscate şi calde).
Dănuţ Claudiu Farcău Teză de doctorat
40
Fig. 6.4. Boli chirurgicale înregistrate la gospodăriile populaţiei în perioada
anilor de studiu 2008 – 2009 – 2010
În categoria bolilor chirurgicale cele mai frecvent întâlnite sunt rănile şi
hematoamele, deşi sunt în descreştere. Hematoamele şi flegmoanele se înregistrează într-
un număr mic de cazuri.
Tabelul 6.1.
Incidenţa pe categorii de boli pe parcursul anilor 2008 - 2009 - 2010 în gospodăriile
populaţiei
Boala
2008 2009 2010 Total
BOLI MEDICALE 89 65 53 207
BOLI DE REPRODUCŢIE 191 179 132 502
BOLI PARAZITARE 163 128 104 395
BOLI CHIRURGICALE 86 77 68 231
TOTAL CAZURI 529 449 357 1335
Dănuţ Claudiu Farcău Teză de doctorat
41
Fig. 6.5. Repartizarea pe categorii de boli pe parcursul anilor 2008 – 2010 în
gospodăriile populaţiei
În cei trei ani de studiu la gospodăriile populaţiei au fost tratate un număr de 1335
bovine din care: 207 capete cu boli medicale, 502 capete cu boli de reproducţie, 395
capete cu boli parazitare şi 231 capete cu boli chirurgicale.
Tabelul 6.5.
Incidenţa pe categorii de boli pe parcursul anilor 2008 – 2009 - 2010 în ferme
Boala 2008 2009 2010 Total
BOLI MEDICALE 109 138 50 297
BOLI DE REPRODUCŢIE 145 143 128 416
BOLI PARAZITARE 196 178 136 510
BOLI CHIRURGICALE 46 74 61 181
TOTAL CAZURI 496 533 375 1404
Dănuţ Claudiu Farcău Teză de doctorat
42
Fig. 6.9. Repartizarea pe categorii de boli pe parcursul anilor 2008, 2009 şi 2010 la ferme
În ferme, pe parcursul anilor 2008 – 2009 – 2010, a fost supravegheat un efectiv
de 908 bovine şi s-a intervenit la un număr de 988 cazuri de îmbolnăviri din care cele de
natură parazitară în număr de 510, boli medicale în număr de 297, boli de reproducţie în
număr de 185 şi boli de natură chirurgicală în număr de 181.
Fig. 6.10. Boli medicale înregistrate în ferme în perioada anilor de studiu 2008 – 2010
Cele mai multe cazuri de boli medicale au fost înregistrate în acidoza metabolică,
cu un vârf în 2009 de 60 de cazuri, la diareea neonatală cu 45 de cazuri în 2008 şi 47 de
cazuri în 2009.
Dănuţ Claudiu Farcău Teză de doctorat
43
Fig. 6.11. Boli de reproducţie înregistrate în ferme în perioada anilor de studiu 2008 –
2010
Bolile de reproducţie înregistrate, în ferme, în perioada anilor de studiu 2008 –
2010 evidenţiază un număr mai mare de cazuri de afecţiuni ale glandei mamare, şi
anume, 117, şi călduri liniştite, cu un număr de 97 de cazuri.
Fig. 6.12. Boli parazitare înregistrate în ferme în perioada anilor de studiu 2008 – 2010
Bolile parazitare înregistrate în ferme în perioada anilor de studiu 2008 – 2010 subliniază
că acest tip de boli este în continuă scădere ( dar prezintă cele mai multe cazuri şi anume,
510 ), exceptând infestaţiile cu ixodide care se menţin constante din cauza schimbărilor
climatice din ultimii ani.
Dănuţ Claudiu Farcău Teză de doctorat
44
Fig. 6.13. Boli chirurgicale înregistrate în ferme în perioada anilor de studiu
2008 – 2010
Un vârf al cazurilor de hematoame a fost înregistrat în anul 2009, un număr
constant de răni, abcese prezente. Boli, cum ar fi flegmoanele, tromboflebitele, au crescut
în anul 2010, an cu probleme de natură umană în două din fermele studiate ( schimbări
dese a îngrijitorilor). Se constată reducerea la 0 a cazurilor de fractură sau smulgerea
coarnelor, ca urmare a ecornării viţeilor şi a întregului efectiv de bovine.
Dănuţ Claudiu Farcău Teză de doctorat
45
6.1.3 Analiza informaţiilor centralizat pe cele două tipuri de exploataţii
Tabelul 6.9.
Tabel centralizator cu îmbolnăvirile la bovine în gospodăriile populaţiei cumulat cu
bovinele din ferme în anii 2008, 2009 şi 2010
Anul Nr. bovine Nr. cazuri %
2008 1104 876 79,35%
2009 988 829 83,91%
2010 951 604 63,51%
Fig. 6.17. Grafic comparativ cu numărul de îmbolnăviri/ nr. de bovine în
gospodăriile populaţiei şi ferme în anii 2008, 2009 şi 2010
Pe parcursul anilor de studiu din efectivul total supravegheat de 3043 bovine s-a
intervenit la un număr de 2313 animale (76%).
Dănuţ Claudiu Farcău Teză de doctorat
46
Tabelul 6.10.
Evoluţia efectivelor de bovine şi repartizarea pe tipuri de exploataţii pe parcursul anilor
2008 – 2009 - 2010, exprimate în procente
Anul
G.P.
FERME
Nr. total
bovine
Nr. bovine % Nr. bovine %
2008 1104 862 78,1 242 21,9
2009 988 669 67,7 319 32,3
2010 951 604 63,5 347 36,5
Fig. 6.18. Evoluţia nr. de bovine pe tipuri de exploataţii pe parcursul anilor 2008,
2009 şi 2010
Studiind, numeric, evoluţia numărului de bovine pe tipuri de exploataţii pe
parcursul anilor 2008, 2009 şi 2010 constatăm o descreştere a efectivelor de bovine la
gospodăriile populaţiei datorită îmbătrânirii acesteia şi o creştere a efectivelor de bovine
în ferme, aşa cum considerăm că ar trebui să fie. Efectivul total de bovine în cei trei ani
monitorizaţi s-a redus cu 18%.
Dănuţ Claudiu Farcău Teză de doctorat
47
Fig. 6.19. Evoluţia, în procente, a efectivelor de bovine şi repartizarea pe tipuri de
exploataţii pe parcursul anilor 2008, 2009 şi 2010
Urmărind evoluţia, în procente, a efectivelor de bovine şi repartizarea pe tipuri de
exploataţii pe parcursul anilor 2008, 2009 şi 2010, constatăm că evoluţia efectivelor de
bovine din ferme pe parcursul anilor studiaţi a fost următoarea: s-a înregistrat un procent
de 21,95% în anul 2008; un procent de 32,3% în anul 2009 şi un procent de 36,5% în
anul 2010. Procentele sunt descrescătoare la gospodăriile populaţiei, respectiv un procent
de 78,1% în anul 2008; un alt procent de 67,7% în anul 2009 şi un altul de 63,5% în anul
2010.
Fig. 6.20. Evoluţia, în procente, a efectivelor de bovine şi repartizarea pe tipuri de
exploataţii pe parcursul anilor 2008, 2009 şi 2010
În gospodăriile populaţiei se găsesc cele mai multe bovine, chiar dacă sunt în
descreştere, respectiv cu un procent de 78,1% în 2008; 67,7% în 2009 şi 63,5% în 2010.
Dănuţ Claudiu Farcău Teză de doctorat
48
Încep să se dezvolte exploataţiile de tip fermă şi anume: 21,9% în 2008; 32,3% în 2009 şi
36,5% în 2010.
Tabelul 6.11.
Incidenţa bolilor pe grupe de boli în perioada anilor studiaţi 2008, 2009 şi 2010
Boala
2008
2009
2010
TOTAL
GP FERME GP FERME GP FERME GP FERME
BOLI MEDICALE 89 109 65 138 53 50 207 297
BOLI OBSTRETICALE 191 145 179 143 132 128 502 416
BOLI PARAZITARE 163 196 128 178 104 136 395 510
BOLI CHIRURGICALE 86 46 77 74 68 61 231 185
TOTAL CAZURI 529 496 449 533 357 375 1335 1404
Fig. 6.21. Grafic comparativ al bolilor pe grupe de boli şi tipuri de exploataţii
Pe parcursul anilor de studiu din efectivul total supravegheat de 3043 bovine s-a
intervenit la un număr de 2313 animale (76%), pentru care au fost întocmite tot atâtea
fişe de observaţie. Ponderea mare o reprezintă bolile parazitare, urmate de bolile de
Dănuţ Claudiu Farcău Teză de doctorat
49
reproducţie, atât la gospodăriile populaţiei cât şi în ferme, chiar dacă se constată un uşor
regres, iar la bolile medicale şi chirurgicale se observă un regres destul de semnificativ.
Tabelul 6.12.
Efectivele de bovine în anii studiaţi
Anul Număr bovine
2008 1104
2009 988
2010 951
TOTAL 3043
Fig. 6.22. Evoluţia efectivelor de bovine în anii studiaţi
Se poate observa o continuă descreştere a efectivelor de bovine în perioada
studiată. Astfel, numărul de bovine era de 1104 în anul 2008, de 988 în anul 2009 ( în
scădere cu 8,2%, comparativ cu 2008), ca în 2010 să fie de 915 capete bovine ( în scădere
cu 9,2% faţă de 2009). În perioada celor trei ani de referinţă, efectivul de bovine a scăzut
cu 18%.
Dănuţ Claudiu Farcău Teză de doctorat
50
Astfel, dacă numărul de bovine în oraşul Tăşnad era în anul 2008 de 297 capete, în anul
2010 a scăzut la 162 capete ( 45% din efectivul iniţial). În localitatea Sărăuad efectivul de
220 bovine, în anul 2008, a ajuns în 2010 la 160 bovine ( în scădere cu 28%). În
localitatea Cig, dacă în 2008 efectivul era de 185 de bovine, în anul 2010 s-a ajuns la un
efectiv de 155 bovine ( în scădere cu 17 %). Localitatea Blaja avea în anul 2008 un
număr de 82 de bovine, iar în anul 2010 avea un număr de doar 62 de bovine ( cu 25%
mai puţin). În localitatea Valea Morii efectivul a rămas acelaşi, iar în localitatea Raţiu
efectivul a scăzut cu trei capete.
Fig. 6.23. Evoluţia efectivelor de bovine pe tipuri de exploataţii
Fig. 6.24. Evoluţia, în procente, a efectivelor de bovine şi repartizarea pe tipuri de
exploataţii pe parcursul anilor 2008, 2009 şi 2010
Dănuţ Claudiu Farcău Teză de doctorat
51
Fig. 6.25. Incidenţa bolilor pe grupe în perioada anilor 2008 - 2010
Pe parcursul anilor de studiu din efectivul total supravegheat de 3043 bovine s-a
intervenit la un număr de 2313 animale (76%), pentru care au fost întocmite tot atâtea
fişe de observaţie.
Tabelul 6.13.
Efectivul supravegheat pe ani şi tipuri de exploataţii
Anul
G.P. Ferme
Nr. total
bovine
Nr. bovine % Nr. bovine %
2008 1104 862 78,1 242 21,9
2009 988 669 67,7 319 32,3
2010 951 604 63,5 347 36,5
În gospodăriile populaţiei se constată un număr destul de mare de îmbolnăviri, şi
anume, 1335 - reprezentând 43% din cazurile monitorizate în cei trei ani de studiu.
Şi în ferme s-a înregistrat un număr destul de mare de îmbolnăviri, şi anume, 1404
reprezentând 57% din cazurile monitorizate în cei trei ani de studiu. Raportul de
îmbolnăviri pe numărul total de animale la care s-a intervenit este de 53% la gospodăriile
populaţiei şi de 47% în ferme.
Dănuţ Claudiu Farcău Teză de doctorat
52
6.2 CONCLUZII GENERALE
În urma studiului efectuat pe parcursul perioadei 2008-2009 privind incidenţa bolilor la
bovinele din CSVSA Tăşnad, jud. Satu Mare am sintetizat următoarele concluzii:
1. În perioada studiată numărul de bovine din gospodăriile populaţiei a scăzut
cu18%; în anul 2008 efectivul a fost de 862 bovine, în anul 2009 efectivul a fost
de 669 bovine, iar în anul 2010 a ajuns la 604 bovine.
2. Numărul de bovine a crescut în cele tei ferme, în perioada investigată cu 31%; 242
bovine în anul 2008, 319 bovine în anul 2009 şi 347 bovine în anul 2010.
3. Ferma ,,Agrind” a reuşit să acceseze fonduri europene cu ajutorul cărora a
construit adăposturi moderne, cu sală de muls şi instalaţii moderne, tanc de răcire
a laptelui şi îndeplineşte toate condiţiile de creştere şi exploatare a bovinelor.
Fermele ,,Chiş” şi ,,Lenghel” au făcut aceste dotări prin eforturi proprii.
4. În conformitate cu planul strategic supravegherea sănătăţii animalelor s-a efectuat
pentru următoarele boli: paratuberculoză, bruceloză, leucoză enzotică, rinotraheita
infecţioasă, encefalopatie sponciformă, tuberculoză, antrax, tricomonoza, mamite
şi fascioloză.
5. În perioada cercetată au fost recoltate 4750 de probe expediate laboratorului
judeţean de diagnostic. Din totalul de probe doar 6 au fost găsite pozitive,
incluzând: rinotraheita infecţioasă, leucoza enzotică bovină şi fascioloza.
6. În scopul urmăririi cazurilor de îmbolnăvire a bovinelor am întocmit o ,,Fişă de
observaţie”. Din totalul de 3043 bovine, cât reprezintă efectivul CSVSA Tăşnad,
am acordat asistenţă la un număr de 2313 bovine, reprezentând 70,3% din care:
- în gospodăriile populaţiei s-a intervenit la un număr de 1325 bovine, adică
57%.
- în ferme au fost tratate 988 bovine, adică 43%.
7. Incidenţa bolilor medicale, în perioada 2008-2010, a însumat 504 cazuri, defalcat:
-în 2008 au fost înregistrate 198 cazuri, reprezentând 16,8%; în 2009 au fost
tratate 203 bovine bolnave, reprezentând 14,8%; în 2010 au existat 103 cazuri
reprezentând 14,%. Menţionăm că diareea neonatală şi corpii străini în prestomace
Dănuţ Claudiu Farcău Teză de doctorat
53
au cunoscut o evidentă descreştere; cazurile de bronşite au înregistrat o uşoară
creştere.
8. Bolile obstetricale au avut o incidenţă relativ ridicată, cu unele variaţii în funcţie
de sistemul de creştere:
- paraplegia postpartum a avut o incidenţă mai ridicată în ferme ( 53 de vaci);
comparativ cu gospodăriile populaţiei ( 33 de vaci);
- inactivitatea ovariană a fost aproape absentă în ferme ( 2 cazuri), comparativ cu
gospodăriile populaţiei în care incidenţa a fost de 10 ori mai mare( 23 cazuri);
- papilomatoza mamară a avut o incidenţă crescută în ferme ( 90cazuri), comparativ
cu gospodăriile populaţiei ( 14 cazuri).
9.Bolile parazitare diagnosticate pe parcursul anilor luaţi în studiu au fost: fasciloza,
paramfistomoza, malofagoza şi infestaţiile cu ixodide. Am constatat că fascioloza şi
paramfistomoza au fost prezente în toţi anii de studiu investigaţi:
- fascioloza a fost diagnosticată la 170 de vaci din ferme şi 104 cazuri din
gospodăriile populaţiei;
- paramfistomoza a fost diagnosticată la 192 de vaci crescute în ferme şi la 101 vaci
din gospodăriile populaţiei;
- malofagoza a fost diagnosticată la 67 de vaci crescute în ferme şi la 66 vaci din
gospodăriile populaţiei;
- infestaţia cu ixodide a fost prezentă constant pe parcursul celor trei ani luaţi în
studiu, atât in ferme cât şi în gospodăriile populaţiei: în anul 2008 au fost
înregistrate 359 de cazuri; în anul 2009 au fost diagnosticate 306 cazuri, iar în
2010 au fost constatate 240 de vaci parazitate.
10. Bolile chirurgicale au avut o incidenţă relativ constantă:
- răni consecutive traumatismelor, în sistem gospodăresc au fost diagnosticate 100
de cazuri, iar în ferme doar 37 de cazuri;
- şchiopăturile cu diferite etiologii, inclusiv ulcerul podal, în gospodăriile populaţiei
au fost diagnosticate 79 de cazuri, iar în ferme 36 de cazuri;
- smulgerea sau avulsia cornului, în primii doi ani au fost diagnosticate 28 de cazuri,
în timp ce în ultimul an nu s-a diagnosticat nici un caz. Acest fapt se datoarează
practicării sistematice a ecornării;
Dănuţ Claudiu Farcău Teză de doctorat
54
- abcese şi flegmoane, au fost diagnosticate în proporţie redusă în ambele sisteme de
creştere.
11. Evaluând numărul animalelor care au necesitat asistenţă sanitar veterinară în
perioada 2008-2010 am constatat:
- în gospodăriile populaţiei s-au înregistrat 529 de cazuri, respectiv 39% în anul
2008; 449 cazuri, respectiv 33% în anul 2009 şi 357 cazuri, adică 28%, în anul
2010;
- în fermele de creştere şi exploatarea bovinelor am înregistrat următoarea situaţie:
în anul 2008 am înregistrat 496 de îmbolnăviri, reprezentând 35%; în anul 2009
am înregistrat 533 de îmbolnăviri, respectiv 37%, iar în anul 2010au fost 375 de
îmbolnăviri, respectiv 28% din efectivele existente.
Am constatat că pe parcursul celor trei ani luaţi în studiu , curba îmbolnăvirilor a fost în
descreştere, raportat la efectivul de bovine existent.
12. Raportul îmbolnăvirilor pe număr total de bovine a fost de 53 % în gospodăriile
populaţiei şi 47% în ferme.
Studiul nostru permite unele observaţii şi recomandări:
a) intensificarea conlucrării cu proprietarii de animale pentru conştientizarea de către
aceştia a importanţei aplicării măsurilor zooigienice în creşterea bovinelor şi a
asigurării unei alimentaţii complete şi adecvate pentru animale;
b) conlucrarea cu societatea civilă în vederea organizării corecte a păşunatului;
c) impunerea măsurilor de îmbunătăţire a păşunatului prin:
1. asigurarea curăţeniei suprafeţelor de păşunat;
2. asanarea păşunilor în vederea eliminării condiţiilor biologice favorabile
dezvoltării gazdelor intermediare pentru paraziţi;
3. îmbunătăţirea calităţii păşunilor prin aplicarea de îngrăşăminte şi semănarea
lor cu graminacee;
4. crearea de locuri de adăpat cu respectarea normelor sanitare – veterinare:
d) aplicarea corelată a deparazitării la întregul efectiv de bovine;
e) selectarea substanţelor antiparazitare şi aplicarea corelată a deparazitării la întregul
efectiv de bovine;
Dănuţ Claudiu Farcău Teză de doctorat
55
f) controlul substanţelor folosite la deparazitări şi supravegherea acestor acţiuni;
g) selectarea atentă a materialului genetic folosit în reproducere;
h) încurajarea înfiinţării de asociaţii ale crescătorilor de bovine. Prin asigurarea unei
munci corelate, gospodăriile particulare pot întreprinde acţiuni generale de
prevenire a îmbolnăvirilor la animale. Exploatarea suprafeţelor ce asigură baza
furajeră a animalelor, asigurarea salubrităţii păşunilor şi organizarea în condiţii
bune a păşunatului, impun investiţii majore care sunt posibile doar prin voinţa
tuturor crescătorilor de animale. Prin aceste societăţi ar fi posibilă calificarea
profesională a crescătorilor de animale şi eforturile lor şi ale medicului veterinar,
în munca de prevenire şi tratare a diferitelor boli, ar duce la rezultate tot mai bune.
Studierea incidenţei bolilor la bovine pe raza C.S.V.S.A. Tăşnad a dus la unele concluzii
care recomandă continuarea cercetărilor pe această temă şi utilizarea tuturor datelor în
vederea accentuării măsurilor de profilaxie sanitară-veterinară, care impun:
- pentru crescători:
Creşterea calităţii păşunilor, asanarea zonelor infestate, desfiinţarea mediilor de
dezvoltare a gazdelor intermediare, pentru paraziţi, în vederea întreruperii ciclului
biologic al paraziţilor. Salubrizarea adăposturilor, crearea condiţiilor igienico-sanitare
potrivite creşterii bovinelor, asigurarea bazei furajere de calitate şi alcătuirea de raţii
alimentare bogate în vitamine şi microelemente.
Acţiunile de îmbunătăţire ale calităţii păşunilor sunt:
corelarea suprafeţei păşunilor cu numărul de bovine;
creşterea calităţii păşunilor prin aplicarea îngrăşămintelor adecvate;
semănarea păşunilor cu graminacee;
crearea de locuri pentru adăparea animalelor în volum adecvat şi în condiţii
igienice bune.
- pentru medicul veterinar
controlul medicamentelor şi substanţelor antiparazitare;
aplicarea corectă a deparazitărilor;
aplicarea metodelor de îmbunătăţire a fondului genetic al animalelor;
Dănuţ Claudiu Farcău Teză de doctorat
56
urmărirea folosirii câinilor de pază în număr util şi controlul sănătăţii şi
deparazitarea acestora;
controlul achiziţiilor de bovine din alte localităţi prin evidenţa actelor şi
examenul clinic al animalelor;
încurajarea înfiinţării de asociaţii pentru crescătorii de bovine şi
participarea la activitatea acestora. Existenţa asociaţiilor va putea
influenţa activitatea de profilaxie sanitară-veterinară prin organizarea
coerentă a acţiunilor generale şi în masă – organizarea păşunatului, a
deparazitărilor - şi ar putea susţine pregătirea profesională a
crescătorilor de bovine.
Dănuţ Claudiu Farcău Teză de doctorat
57
BIBLIOGRAFIE
1. Adameşteanu I., Constanţa Adameşteanu, H. Bârză, V. Paraipan, T. Blidariu,
Diagnostic morfoclinic veterinar pe specii şi sindroame, E. Ceres, Bucureşti, 1980.
2. Adameşteanu I., E. Poool, Patologia medicală a animalelor domestice, Vol I-II, Ed.
Agro-Silvică, Bucureşti, 1967.
3. Adameşteanu I., Patologia medicala a animalelor domestice, vol I şi II, Ed. Agro-
Silvică, Bucureşti,1955,1956.
4. Baba Al. I., Cătoi C., Morfopatologie generală, Ed. Academicpres, Cluj-Napoca,
2003.
5. Baba Al.I, Tehnica necropsiei animalelor domestice, Ed. Ceres, Bucureşti, 1977.
6. Baba Al.I,, Diagnostic necropsic veterinar, Ed. Ceres, Bucureşti, 1996.
7. Baba Al.I., J. L. Riond, M. Gaboreanu, C Cătoi, Cercetări histopatologice asupra
aparatului urinar la vacile cu hematurie enzootică, Rev. Rom. Med. Vet. Vol. 9, 2,
163-172, 1999.
8. Baba Al.I., Oncologie comparată , Ed. Academiei Române, Bucureşti, 2002.
9. Barabasi S. S., (sub redacţia), I. Iacobiciu, V. Ştefănoiu, Zoie Coroian, Epidemiologia
echinococozei-hidatidozei, Ed. Asociaţia „Echino-News România”, Sf. Gheorghe,
2006.
10. Barna I., G. Pârvu, C. Iuga, Leucoze şi boli de imunosupresie SIDA/AIDS-LIKE la
animale, Ed. Ceres, Bucureşti, 2006.
11. Băieşi I., L. Bran, Boli infecţioase ale animalelor domestice, Ed. Didactică şi
pedagogică, Bucureşti, 1971.
12. Bârţoiu A., Seiciu Fl., Ginecologie şi andrologie veterinară, Editura Fundaţiei
„România de Mâine”, Bucureşti, 2002.
13. Bârză H., May I., Ghergariu S., Hagiu N. - Patologie şi clinică medicală veterinară,
Ed. Did. Şi Pedag., Bucureşti 1981.
Dănuţ Claudiu Farcău Teză de doctorat
58
14. Bârză H., Prezentare sinopticăa „sindromului vacii culcate”, Rev. Rom. Med. Vet.
1/1994.
15. Bârză, H., V. Fromunda, A.Popovici,i. Murgu, M. Râpeanu, Bolile rumegătoarelor
supuse îngraşării în sistem intensiv, Ed. Ceres, Bucureşti, 1973.
16. Bercea I., Leptospirozele animalelor domestice, Ed. Agrosilvică, Bucureşti, 1969.
17. Boitor,I.(1979), Endocrinologia reproducţiei la animalele de fermă, Ed.,CERES,
Bucureşti.
18. Boitor,I.(1994), Puerperiumul normal şi patologic la animalele de fermă, Ed.Dacia,
Cluj-Napoca.
19. Bradley R., Encefalopatiile spongiforme la animale în Marea Britanie. Bull. Soc. Vet.
Pract. De France, T 78, m. 6, 339 (Bul. Inf. Ştiinţ. LCSVD Bucureşti), 1994.
20. Burtan I., Patologie chirurgicală generală veterinară. Ed. Ion Ionescu de la Brad Iasi,
2004.
21. Burtan I.,Chirurgie regională veterinară. Ed.Ion Ionescu de la Brad Iaşi, 2000.
22. Cătoi C., Diagnostic necropsic veterinar, Ed. AcademicPress, Cluj-Napoca, 2003.
23. Cernescu H., Ginecologie veterinară, Ediţia II, Ed. EM CECMA partner, Timişoara,
2004.
24. Ciurea V., Anatomie patologică şi prosectură, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1971.
25. Coman, I., Viroze respiratorii, digestive, şi genitale la taurine, Soci. Med. Vet. din
România, Bucureşti, 1978.
26. Coman, M., Anatomie patologică specială, Ed.Art Press & Cosmopolitan Art,
Timişoara, 2006.
27. Cosoroabă I., Entomologie veterinară, Ed. Ceres, Bucureşti, 1992.
28. Cosoroabă I., Parazitologie veterinară, Ed. Mirton, Timişoara, 2000.
29. Coţofan Otilia, Morfopatologie general. Curs lito. Universitatea Agronomică, Iaşi,
1992.
30. Coţofan V., Predoi G., Anatomia topografică a animalelor domestice, Ed. ALL,
Bucureşti, 2003.
Dănuţ Claudiu Farcău Teză de doctorat
59
31. Cozma V., O. Negrea, C. Gherman, Diagnosticul bolilor parazitare la animale, Ed.
Genesis, Cluj-Napoca, 1998.
32. Crivineanu Maria, Farmacologie veterinară. Ed. Fundis, Bucureşti, 2005.
33. Daneş, M., D. Daneş, Febra aftoasă, Ed. Medicală Veterinară, Bucureşti, 1997.
34. Decun M., Protecţia şi bunăstarea animalelor domestice. Aspecte legale privind
protecţia animalelor, Rev. Rom. de Med. Vet. 1/2003 (13) 67-74.
35. Drugociu D., Reproducţie, însămânţări artificiale şi ginecologie veterinară, Casa de
Editură Venus, Iaşi, 2001.
36. Dumitru C., Tratat de fiziopatologie generală, Editura Printech, Bucuresti, 2005.
37. Farcău D. C., A.D. Farcău, 2011, Epidemiological Study of Diseases on Cattle in
CSVA Tăşnad Activity Area, Bulletin of University of Agricultural Sciences and
Veterinary Medicine Cluj-Napoca. Veterinary Medicine, Vol. 1, Nr. 68, 2011.
38. Ghergariu S., Baba Al. I., Probleme de diagnostic şi terapie în intoxicaţia acută cu
plumb la bovine, Rev. Zoo. şi Med.Vet. 2,10,15-17, 1989.
39. Ghergariu S., Bazele patologiei medicale a animalelor (vol. I, II), Ed. All, Bucureşti,
1995.
40. Ghergariu S., Patologia nutriţională şi metabolică a animalelor, Ed. medicală
veterinară, Bucuresti, 1995.
41. Groza I. Ş., Ginecologie, Andrologie şi Obstetrică Veterinară –Compendiu- Ed.
Academiei Române, 2006.
42. Hagiu N., Patologie medicală veterinară, Curs lito, Iaşi, 1993.
43. Iacob Olimpia, Diagnosticul bolilor parazitare la animale. Ed. „I.I de la Brad”, Iaşi,
2002.
44. Manolecu N., Miclauş I ,Oncologie veterinara , Ed. Ceres , vol. I – II, 1993.
45. Manolescu N.(coordonator), Manuela Militaru, Compendiu de Anatomie patologică
clinica veterinara ,Cap. 2, Anatomia patologică a proceselor distrofice, Editura
Fundaţiei România de Mâine , Bucureşti, 2000.
46. Mateş N., Chirurgie generală, propedeutică şi tehnică chirurgicală veterinară, Ed.
Medica Veterinară, Bucureşti, 1997.
Dănuţ Claudiu Farcău Teză de doctorat
60
47. Mateş N., Chirurgie operatoare veterinară, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, 2002.
48. Militaru Manuela, Anatomie patologică generală veterinară. Ed. Elisavaros,
Bucureşti, 2006.
49. Militaru Manuela, Ciubotaru Emilia, Dinescu Georgeta, Soare T., 2008, Noţiuni
practice de histopatologie veterinară, Editura Elisavaros, Bucureşti, 2008.
50. Militaru Manuela, Emilia Ciobotaru, Georgeta Dinescu, Soare T., Anatomia
patologică a aparatului digestiv la animalele domestice. Ed. All – Bucureşti, 2004.
51. Militaru Manuela, Emilia Ciobotaru, Georgeta Dinescu, Soare T., Ghid practic de
anatomie patologică a sistemelor şi aparatelor la animalele domestice. Editura
Elisavaros – Bucureşti, 2007.
52. Militaru Manuela, Emilia Ciobotaru, Georgeta Dinescu, Soare T., Procesele
patologice fundamentale în anatomia patologică veterinară. Editura Cartea
Universitară, Bucureşti, 2005.
53. Miron L., Parazitologie veterinară. Ed. Pim, Iaşi, 2002.
54. Mitrea I.L., Boli parazitare la animale, Ed. Ceres, Bucureşti, 2002.
55. Mogoş, Gh., Şitcai N., Toxicologie clinică, Edit. Med. Vet. Bucureşti, 1998.
56. Niculescu Al., Dida I., Parazitologie Veterinară, Ed. Ceres, Bucureşti, 1976.
57. Nierberle K., Corhs P., Patologie der Haustiere. Teil I-II. Gustav Fischer Verlag, Iena,
1991.
58. Nitzulescu V., Gherman I., Parazitoze digestive în patologie, Ed.MedicalA, Bucureşti,
1968.
59. Olteanu,G., Fascioloza, Ed. Ceres, Bucureşti,1973
60. Oprean O.Z., Morfopatologie generală veterinară. Ed. “Ion Ionescu de la Brad”, Iaşi,
2005.
61. Oprean O.Z., Morfopatologie generală veterinară. Editura ,,Ion Ionescu de la Brad”
Iaşi, 1998.
62. Oprean O.Z., Morfopatologie specială veterinară. I. Ed. “Evcont-Consulting”,
Suceava, 2002.
63. Papuc,I., Semiologie şi imagistică medicală veterinara, Ed. Accent,2004
Dănuţ Claudiu Farcău Teză de doctorat
61
64. Paul I., Etiomorfopatologie veterinară, vol. I: Viroze, Bacterioze. Ed. ALL,
Bucuresti, 1996.
65. Paul I., Morfopatologie veterinară, Ed. Ceres, Bucuresti, 1996.
66. Perianu T. – Boli infecţioase ale animalelor, viroze. Vol.II, Ed. Fundaţiei Chemarea,
Iaşi, 1997.
67. Perianu T., Boli infecţioase ale animalelor, bacterioze. Vol.I, Ed. Fundaţiei
Chemarea, Iaşi, 1996.
68. Popovici V., Ludmina Stamatin, Boli infecţioase ale animalelor domestice, , Ed.
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1968.
69. Popovici V., Morfopatologie generală, Curs lito, FMV Bucureşti, 1994.
70. Râpeanu M. , Toxicologie sanitar veterinară, Ed. Ceres, Bucureşti, 1983.
71. Râpeanu M. D., Intoxicaţii la animale, Ed. Ceres, Bucureşti, 1970.
72. Roşca P., Reproducţia animalelor domestic - fiziologie şi patologie, Ed. Tehnopress,
Iaşi, 2004.
73. Runceanu L., Cotea C., Reproducţie, Obstetrică şi ginecologie veterinară”. Ed.”Ion
Ionescu de la Brad”. Iaşi, 2001.
74. Scripcaru Gh., Terbancea M., Patologie medico-legală, Ed. Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1978.
75. Seiciu F., Drugociu Gh., Boitor I., Reproducţia normală şi patologică la animalele
domestice, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1987.
76. Şuteu I, Cozma V., Parazitologie clinică veterinară. Vol. 1 şi 2, Ed. Risoprint, Cluj-
Napoca 2004.
77. Şuteu I., Cosma V., Boli parazitare la animalele domestice, Ed. Ceres, Bucureşti,
1998.
78. Şuteu I., Cosma V., Boli parazitare la animalele domestice, Ed. Ceres, Bucureşti,
1998.
79. Şuteu I., Dulceanu N., Parazitozele cutanate la animale. Ed. Risoprint Cluj-Napoca
2001.
80. Şuteu,I., Zooparaziţii şi gazdele parazitare,Ed. Genesis-Tipo, cluj-Napoca,1998
Dănuţ Claudiu Farcău Teză de doctorat
62
81. Vasiu C., Boli infecţioase la animale- Bacterioze. Ed. Mega Cluj-Napoca, 2004.
82. Vasiu C.,Viroze şi boli prionice la animale, Ed. Nereamia napocae, Cluj-Napoca,2003
83. Velea C.,G.Mărgineanu, Tratat de creştere a bovinelor, vol I, Ed.Risoprint, Cluj
Napoca, 2012
84. Voicescu S. şi col., Reproducţie normală şi însămânţările artificiale la mamiferele
domestice, Vol.I Editura Fundaţiei „România de Mâine”, Bucureşti, 1998.
85. Georgescu,Gh., Velea, C., Alexoiu, A. (20010, Monografia rasei Balţată românească,
Ed. Tritonic, Bucureşti.
86. Groza,i., Muntean, M.(2002), Elemente de fiziologia reproducţiei l animale, Ed.
Academicpress, Cluj-Napoca
87. Liciu,Gh., (2000), Reproducţia dirijată la taurine, Ed. CERES, Bucureşti.
88. Miclea, V.,(2003), Însămânţarea artificială la animalele de fermă, Ed. Agronaut, Cluj-
Napoca
89. Muntean,M., Groza,I.,(1998), ameliorarea animalelor domestice, E.D.P., Bucureşti.
90. Roşca,O.,(1993), Biotehnica reproducţiei la bovine prin însămânţări artificiale, Ed.
CERES, Bucureşti
91. Stanciu, G.,(1999), Tehnologia creşterii bovinelor, Ed. Brumar, Timişoara
92. Velea, C.,(1983), tehnologia creşterii bovinelor, Ed. Dacia, Cluj-Napoca
93. *** 2011, www.fermierul.ro 17/06/2011
94. ***, 2011, www.eurlex.europa.eu, accesat 12/07/2008
95. ***, 2011, www.indaco.ro accesat 15/05/2009
96. ***, 2011, www.maap.ro accesat 22/10/2009
97. ***, 2012, www.europarl.europa.eu accesat 12/03/2010
98. ***, www.ansvsa.ro/ accesat 2008,2009,2010
99. ***, 2007, 2008, 2009, 2010, Registre cu buletine de analiza şi note de însoţire
C.S.V.A. Tăşnad
100. ***, 2007, 2008, 2009, 2010, Registru de consultaţii şi tratamente C.S.V.A
Tăşnad
Dănuţ Claudiu Farcău Teză de doctorat
63
101. ***, 2009, Hărţi România, http://www.celendo.ro/HartiJudete, accesat
02/03/2011,
102. ***, 2009, Primăria Oraşului Tăşnad, www.primariatasnad.ro, accesat
11/12/2009
103. ***Registru cu animale moarte C.S.V.A Tăşnad, 2008, 2009, 2010
104. ***Registru cu animale reagente la T.B.C., C.S.V.A Tăşnad, 2008, 2009, 2010
105. ***Registru de evidenţa medicamentelor C.S.V.A Tăşnad, 2008, 2009, 2010
106. ***Registru de examen clinic al bovinelor cu tulburări nervoase (E.S.T.),
2008, 2009, 2010
107. ***Registru de tuberculinare,2008, 2009, 2010
108. ***Registru epizotiilor C.S.V.A Tăşnad 2008, 2009, 2010,
109. .*** www.nodismed.ro/directia-sanitar satu-mare accesat 2008,2009,2010
110. ***www.identificare.ro