CAUZE DE SOMNOLENTĂ DIURNĂ EXCESIVĂ

DEFINIŢIE

Somnolenta diurnă excesivă (EDS)

Incapacitatea de a sta treaz şi activ în timpul perioadelor majore de veghe, de-a lungul unei zile, avînd ca rezultat aţipirea involuntară sau episoade de somn, aproape zilnic, în ultimele 3 luni.

SIMPTOME

dificultăti severe de trezire dimineaţa aţipire frecventă sau aproape constantă necesitatea de a lupta împotriva aţipirii dificultatea de a sta treaz

CONSECINŢE

somnolentă fatigabilitate letargie apatie scăderea energiei scăderea memoriei accidente

scăderea puterii de concentrare

scăderea atenţiei iritabilitate scăderea

performanţelor de lucru

METODE DE APRECIERE

interviuri clinice (prezenţa somnolenţei în timpul zilei, prezenţa aţipirii, odihnitoare sau nu, circumstanţele aţipirii, periculoase sau nu)

chestionare ( Epworth, Karolinska, Stanford) evaluări obiective ale funcţiilor fiziologice şi

comportamentale teste de performantă (vigilenţa psihomotorie) testul de latenţă multiplă a somnului (MSLT) testul de menţinere a stării de veghe (MWS)

AFECŢIUNI RESPONSABILE DE EDS

neurologice (boala Parkinson, dementa, scleroza multipla)

medicale (boli infectioase, boala Lyme, DZ, hipotiroidie, anemie, boli cronice renale)

psihice (depresie, distimie, anxietate, boli bipolare)

medicamente

CLASIFICARE( a II-a Clasificare Internatională a bolilor somnului, 2005)

8 categorii: insomnii tulburări respiratorii în timpul somnului hipersomnii tulburări ale ritmului circadian al somnului parasomnii boli musculare legate de somn alte boli ale somnului simptome izolate

CLASIFICARE( a II-a Clasificare Internatională a bolilor somnului, 2005)

Insomnia: - acuta - psihofiziologica - paradoxala - idiopatica - din boli mentale - igiena inadecvata a somnului - comportamentala - din boli medicale - medicamente - neorganica - organica

Hipersomnii: -narcolepsia - cu/fara cataplexie - in boli medicale - nespecifica -altele - recurenta - sdr. Kleine-Levin - catameniala - idiopatica cu/fara somn prelungit - sindromul somnului insuficient

indus comportamental - din boli medicale - data de medicamente - nonorganica - organica

CLASIFICARE( a II-a clasificare internatională a bolilor somnului, 2005)

Parasomnii: - boli legate de trezire -treziri confuzionale -somnambulism -cosmaruri - parasomnii uzuale asociate cu somnul REM -boli ale somnului REM induse comportamental - status dissociatus -paralizie recurenta izolata in somn -cosmaruri - altele - boli disociative din somn -enurezis -catathrenia -halucinatii in somn -parasomnie nespecifica -data de medicamente, din boli medicale

CLASIFICARE( a II-a clasificare internatională a bolilor somnului, 2005)

Boli ale ritmului circadian:

-primare -delayed sleep phase type -advanced sleep phase type -irregular sleep-wake type -free running type -din boli medicale -nespecifice

-induse comportamental -jet lag type -shift-work type -delayed sleep phase type -nespecifice

Boli musculare legate de somn -sindromul picioarelor nelinistite -miscari periodice ale membrelor -bruxism -miscari ritmice in somn -date de medicamente etc.

Simptome izolate -long sleeper -short sleeper -sforait -vorbit in somn -mioclonii benigne in somn -mioclonii fragmentare excesive -mioclonii propriospinale la debutul

somnului

INSOMNIA

dificultăţi repetate de iniţiere şi/sau menţinere a somnului ce determină scăderea cantităţii şi calităţii acestuia

afectează aproximativ 30% dintre adulţi determină iritabilitate, somn neodihnitor, somnolentă

diurnă şi uneori depresie insomnia acuta - are durata de cîteva zile sau

săptamîni şi poate fi cauzată de stres sau excitante şi de obicei este autolimitantă

insomnia cronica- cu durata de luni sau ani, necesită supraveghere medicală

HIPERSOMNIA

se caracterizează prin somnolentă recurentă şi senzatie irezistibilă de somn; trezirea dimineata se face cu dificultate, perioadele de aţipire nu sînt odihnitoare, pacientul trezindu-se ameţit

poate fi idiopatică sau secundară unui proces hipotalamic (encefalită, traumatism sau hemoragie), consumului de medicamente sau unui somn inadecvat cantitativ şi/sau calitativ

SINDROMUL KLEINE-LEVIN

hipersomnie recurentă caracterizată de perioade scurte de 2-3 zile de somn excesiv (18-20ore/zi), hiperfagie si iritabilitate

afectează preponderent bărbaţii

NARCOLEPSIA

este cea mai cunoscută tulburare de somn apare în adolescenţă şi persistă toată viaţa somnolenta diurnă excesivă este principalul

simptom→atacuri de somn acestea pot apărea cînd pacientul şofează, stă

sau merge, dar cel mai adesea apar cînd este relaxat

pacientul intră în faza de somn REM în mai puţin de 10min.

NARCOLEPSIA

poate fi însoţită de cataplexie – pierderea tonusului muscular ca răspuns la stimuli emoţionali puternici (plans, ras), paralizie in timpul somnului şi halucinatii hipnagoge (în momentul trecerii din starea de somn în cea de veghe)

diagnosticul poate fi pus după anamneză, mai ales dacă narcolepsia este însoţită de cataplexie, dar trebuie obiectivat prin EEG şi testul de latenţă multiplă a somnului

polisomnografia este necesară pentru excluderea altor tulburări de somn

SINDROMUL PICIOARELOR NELINIŞTITE (RLS)

afectare senzitivo-motorie care determină dificultăţi de a rămine adormit sau de a relua somnul

clinic subiectiv: senzaţie de furnicături, înţepături, durere, în special la nivelul membrelor inferioare, ce determină necesitatea de a le mişca, cu ameliorare parţială şi tranzitorie

MIŞCĂRILE PERIODICE ALE MEMBRELOR (PLMD)

mioclonii nocturne ce determină mişcări involuntare, repetitive, stereotipice si asimetrice care perturbă somnul

se poate asocia cu RLS (pacienţii cu RLS au aproape constant PLMD, dar cei mai mulţi pacienţi cu PLMD nu au RLS)

diagnosticul se pune prin polisomnografie, care demonstrează mişcările membrelor prin înregistrarea electromiografică şi permite diferenţierea de apneea de somn

PARASOMNIILE

evenimente nedorite ce acompaniază somnul, de tip mişcări anormale, emoţii, percepţii, vise

cosmaruri - vise înspăimîntătoare ce determină trezirea completă; apar în timpul somnului REM, de obicei în a doua jumătate a nopţii; pacientul îsi aminteşte visul; pot determina teama de a readormi

somnambulismul – mişcări complexe în timpul somnului, inclusiv deplasare; apare în stadiul III si IV de somn (nonREM); dacă este trezit, pacientul este confuz şi are amnezia episodului

TULBURĂRI ALE RITMULUI CIRCADIAN AL SOMNULUI

sindromul de adormire întîrziată (delayded sleep phase syndrome) – timpul de adormire şi trezire întirziat cu mai mult de 2 ore faţă de orele social sau convenţional acceptabile (mai frecvent la adolescenţi si adulţi tineri)

sindromul de adormire precoce (advanced sleep phase syndrome) – timp de adormire şi trezire devansat faţă de cel convenţional (mai frecvent la vîrstnici)

SIMPTOME IZOLATE

Sforăitul – poate fi un semn al apneei de somn ( dacă este însoţit de oprirea respiraţiei) sau poate fi cauzat de sindromul rezistenţei căilor aeriene superioare

Bruxismul – scrîşnet nocturn al dinţilor ce poate determina treziri nocturne sau cefalee matinală, dureri faciale ori deteriorarea danturii

CONCLUZII

Puţini pacienţi discută cu medicul despre problemele legate de somn, considerîndu-le fara importanta

Diagnosticul corect şi tratamentul adecvat al tulburărilor de somn se impun, deoarece aceste boli au răsunet social important

Diagnosticul începe cu o anamneză bine realizata, la care se adaugă investigaţii clinice si paraclinice ce permit diagnosticul diferenţial.