Formarea conştiinţei istorice

Prof. IOAN HAPCA1

STUDIEREA STUDIEREA ŞŞI APROFUNDAREA I APROFUNDAREA DIVERSELOR ASPECTE DIVERSELOR ASPECTE ŞŞI PROBLEMEI PROBLEME LLA:A:FORMAREA CONŞTIINŢEI ISTORICEFORMAREA CONŞTIINŢEI ISTORICE

Lecţii educative pentru elevii din clasele IXLecţii educative pentru elevii din clasele IX--XXIIIIII

Cine este chemat la o slujbă, să se ţină de slujba lui. Cine învaţă pe alţii, să se ţină de învăţătură.

(Romani 12:7)

Dumnezeu să binecuvânteze România!

2

CONŞTIÍNŢĂ,CONŞTIÍNŢĂ, (rar) conştiinţe, s. f. (rar) conştiinţe, s. f. 1.1. (Fil.) Sentiment, intuiţie pe care fiinţa umană o are despre (Fil.) Sentiment, intuiţie pe care fiinţa umană o are despre

propria existenţă; p. ext. cunoaştere intuitivă sau reflexivă pe care propria existenţă; p. ext. cunoaştere intuitivă sau reflexivă pe care o are fiecare despre propria existenţă şi despre lucrurile din jurul o are fiecare despre propria existenţă şi despre lucrurile din jurul său. său.

2.2. Faptul de a-şi da seama; înţelegere. ◊ Conştiinţă socială = Faptul de a-şi da seama; înţelegere. ◊ Conştiinţă socială = ansamblu de reprezentări, idei, concepţii, cunoştinţe, mentalităţi ansamblu de reprezentări, idei, concepţii, cunoştinţe, mentalităţi ale unei colectivităţi umane, care reflectă condiţiile de existenţă ale ale unei colectivităţi umane, care reflectă condiţiile de existenţă ale acesteia, precum şi psihologia socială a oamenilor. Conştiinţă de acesteia, precum şi psihologia socială a oamenilor. Conştiinţă de clasă = parte a conştiinţei sociale care reflectă existenţa socială a clasă = parte a conştiinţei sociale care reflectă existenţa socială a unei clase determinate. unei clase determinate.

3.3. (În opoziţie cu existenţa, materia) Gândire, spirit. (În opoziţie cu existenţa, materia) Gândire, spirit. 4.4. Sentiment al responsabilităţii morale faţă de propria sa conduită. Sentiment al responsabilităţii morale faţă de propria sa conduită.

◊ Caz (sau proces) de conştiinţă = dificultatea de a hotărî într-o ◊ Caz (sau proces) de conştiinţă = dificultatea de a hotărî într-o problemă morală greu de rezolvat. Mustrare de conştiinţă = problemă morală greu de rezolvat. Mustrare de conştiinţă = remuşcare, regret. ◊ Expr. A fi cu conştiinţa împăcată sau a nu avea remuşcare, regret. ◊ Expr. A fi cu conştiinţa împăcată sau a nu avea nimic pe conştiinţă = a fi convins că nu a săvârşit nimic împotriva nimic pe conştiinţă = a fi convins că nu a săvârşit nimic împotriva legilor moralei sau a legilor statului. A fi fără conştiinţă = a fi lipsit legilor moralei sau a legilor statului. A fi fără conştiinţă = a fi lipsit de scrupule. Cu mâna pe conştiinţă = cu toată sinceritatea. de scrupule. Cu mâna pe conştiinţă = cu toată sinceritatea.

5.5. (În sintagma) Libertate de conştiinţă = dreptul recunoscut (În sintagma) Libertate de conştiinţă = dreptul recunoscut cetăţenilor de a avea orice concepţie religioasă, filozofică etc. [Pr.: -cetăţenilor de a avea orice concepţie religioasă, filozofică etc. [Pr.: -şti-in-] – Din fr. şti-in-] – Din fr. conscience,conscience, lat. lat. conscientiaconscientia (după şti). (după şti). Sursa: DEX '98 (1998) |Sursa: DEX '98 (1998) |CLICK/ENTERCLICK/ENTER, , după citirea ultimului cuvânt!după citirea ultimului cuvânt!

Definiţia cuvântului Definiţia cuvântului CONŞTIÍNŢĂCONŞTIÍNŢĂ

3

Începând cu secolul al XVII-lea, destinul Începând cu secolul al XVII-lea, destinul culturii româneşti nu mai ţine exclusiv de viaţa culturii româneşti nu mai ţine exclusiv de viaţa religioasă şi de activitatea mitropoliţilor, a religioasă şi de activitatea mitropoliţilor, a preoţilor sau a călugărilor. preoţilor sau a călugărilor.

Atât în Moldova, cât şi în Muntenia, actul de Atât în Moldova, cât şi în Muntenia, actul de cultură încetează a mai fi concentrat exclusiv cultură încetează a mai fi concentrat exclusiv în jurul mănăstirilor şi al bisericilor. în jurul mănăstirilor şi al bisericilor.

Prin influenţa ideilor umaniste, boieri luminaţi Prin influenţa ideilor umaniste, boieri luminaţi încearcă să recupereze trecutul istoric, pentru încearcă să recupereze trecutul istoric, pentru a nu fi înecat în uitare. a nu fi înecat în uitare.

În operele lor istoriografice, ei vor demonstra, În operele lor istoriografice, ei vor demonstra, pentru prima dată, ideea unităţii de neam şi de pentru prima dată, ideea unităţii de neam şi de limbă a românilor.limbă a românilor.

CLICK/ENTERCLICK/ENTER, , după citirea ultimului cuvânt!după citirea ultimului cuvânt!

Studiu de caz: DEFINIREA Studiu de caz: DEFINIREA PROBLEMEIPROBLEMEI

4

STUDIU DE CAZ: ANALIZA CAZULUI. IDENTIFICAREA SOLUŢIILORSTUDIU DE CAZ: ANALIZA CAZULUI. IDENTIFICAREA SOLUŢIILOR

În veacul al XVII-lea şi-a făcut apariţia în ţările române un nou tip În veacul al XVII-lea şi-a făcut apariţia în ţările române un nou tip de cărturar, instruit, iubitor de cultură, cunoscător al mai multor de cărturar, instruit, iubitor de cultură, cunoscător al mai multor limbi, călătorit prin ţări străine, nu rareori învestit cu funcţii limbi, călătorit prin ţări străine, nu rareori învestit cu funcţii importante în stat. Cei care i-au dat expresie au fost cronicarii importante în stat. Cei care i-au dat expresie au fost cronicarii moldoveni şi munteni.moldoveni şi munteni.

„„În epoca feudală, cronicarii români, în cazul când nu erau clerici, În epoca feudală, cronicarii români, în cazul când nu erau clerici, deprindeau încă din copilărie, odată cu mânuirea penei de scris, deprindeau încă din copilărie, odată cu mânuirea penei de scris, şi folosirea spadei, a arcului şi a buzduganului; orele de studiu şi folosirea spadei, a arcului şi a buzduganului; orele de studiu alternau cu cele de călărie şi exerciţii militare. Intelectualul alternau cu cele de călărie şi exerciţii militare. Intelectualul român din trecut, curtean şi el ca atâţia dintre marii scriitori şi român din trecut, curtean şi el ca atâţia dintre marii scriitori şi artişti ai Occidentului, nu cunoştea deliciile vieţii tihnite, iar artişti ai Occidentului, nu cunoştea deliciile vieţii tihnite, iar rangurile ce i se acordau erau totdeauna însoţite de reale şi grave rangurile ce i se acordau erau totdeauna însoţite de reale şi grave răspunderi [...].răspunderi [...].

Împrejurările au făcut ca viaţa oamenilor de la Carpaţi şi Dunăre Împrejurările au făcut ca viaţa oamenilor de la Carpaţi şi Dunăre să rămână mai mult decât în alte părţi aspră şi dramatică. Pentru să rămână mai mult decât în alte părţi aspră şi dramatică. Pentru că au stat în mijlocul evenimentelor ca militari, oameni politici şi că au stat în mijlocul evenimentelor ca militari, oameni politici şi diplomaţi, cronicarii din secolele XVII-XVIII ne-au lăsat relatări diplomaţi, cronicarii din secolele XVII-XVIII ne-au lăsat relatări preţioase nu numai ca documente istorice, ci şi ca mărturii ale preţioase nu numai ca documente istorice, ci şi ca mărturii ale unor sentimente şi gânduri plămădite odată cu istoria ţării la care unor sentimente şi gânduri plămădite odată cu istoria ţării la care participau. în paginile lor, naraţiunea este înviorată adesea de participau. în paginile lor, naraţiunea este înviorată adesea de amă nunte văzute la faţa locului, care dau episoadelor şi amă nunte văzute la faţa locului, care dau episoadelor şi personajelor mişcare şi viaţă.”personajelor mişcare şi viaţă.”

(George Ivaşcu, (George Ivaşcu, Istoria literaturii române)Istoria literaturii române) CLICK/ENTERCLICK/ENTER, , după citirea ultimului cuvânt!după citirea ultimului cuvânt!

5

INFORMAŢII DE DICŢIONARINFORMAŢII DE DICŢIONAR Letopiseţul Letopiseţul este o scriere veche, având conţinut istoric, în care este o scriere veche, având conţinut istoric, în care

evenimentele sunt prezentate în mod cronologic.evenimentele sunt prezentate în mod cronologic. Primele noastre letopiseţe au fost redactate în limba slavonă. Ele Primele noastre letopiseţe au fost redactate în limba slavonă. Ele

consemnează istoria Moldovei de la întemeiere până la începutul consemnează istoria Moldovei de la întemeiere până la începutul secolului al XV-lea. Cele mai cunoscute şi mai valoroase, din punct secolului al XV-lea. Cele mai cunoscute şi mai valoroase, din punct de vedere artistic, sunt letopiseţele cronicarilor moldoveni Grigore de vedere artistic, sunt letopiseţele cronicarilor moldoveni Grigore Ureche, Miron Costin şi Ion Neculce, scrise în limba română.Ureche, Miron Costin şi Ion Neculce, scrise în limba română.

În Muntenia, letopiseţele au fost realizate, în general, din îndem În Muntenia, letopiseţele au fost realizate, în general, din îndem nul unor mari familii boiereşti, aflate într-o continuă dispută nul unor mari familii boiereşti, aflate într-o continuă dispută pentru dobândirea şi păstrarea puterii.pentru dobândirea şi păstrarea puterii.

Grigore Ureche Grigore Ureche (c 1590-1647). cronicar moldovean. Descendent (c 1590-1647). cronicar moldovean. Descendent al unei vechi familii boiereşti, este fiul lui Nestor Ureche, mare al unei vechi familii boiereşti, este fiul lui Nestor Ureche, mare logofăt al Moldovei, unul dintre cei mai bogaţi şi mai influenţi logofăt al Moldovei, unul dintre cei mai bogaţi şi mai influenţi boieri ai vremii sale. Prima parte a vieţii şi-o petrece în Polonia, boieri ai vremii sale. Prima parte a vieţii şi-o petrece în Polonia, unde pleacă în pribegie alături de tatăl său. Aici studiază latina, unde pleacă în pribegie alături de tatăl său. Aici studiază latina, gramatica, retorica şi poetica, pe texte ale scriitorilor clasici.gramatica, retorica şi poetica, pe texte ale scriitorilor clasici.

Revenit în ţară, urcă treptele ierarhiei sociale: logofăt, spătar, Revenit în ţară, urcă treptele ierarhiei sociale: logofăt, spătar, mare spătar în timpul domniei lui Vasile Lupu, când devine unui mare spătar în timpul domniei lui Vasile Lupu, când devine unui dintre sfetnicii lui de încredere, apoi mare vornic al Ţării de Jos. În dintre sfetnicii lui de încredere, apoi mare vornic al Ţării de Jos. În această calitate are întotdeauna cuvântul hotărâtor în divan.această calitate are întotdeauna cuvântul hotărâtor în divan.

Între anii 1642 şi 1647, redactează Între anii 1642 şi 1647, redactează Letopiseţul Ţării Moldovei, Letopiseţul Ţării Moldovei, singura sa lucrare cunoscută, rămasă neterminată Aceasta singura sa lucrare cunoscută, rămasă neterminată Aceasta marchează începutul istoriografiei în limba română.marchează începutul istoriografiei în limba română.


6

Constituirea istoriografiei româneşti: Constituirea istoriografiei româneşti: Grigore UrecheGrigore Ureche

Intenţiile cronicarului sunt expuse în Intenţiile cronicarului sunt expuse în capitolul capitolul introductiv introductiv (Predoslovia) (Predoslovia) care deschide care deschide letopiseţul:letopiseţul:

„„Mulţi scriitori au nevoit de au scris Mulţi scriitori au nevoit de au scris rândul şi rândul şi povestea ţărâlor, de au lăsat povestea ţărâlor, de au lăsat izvod pre urmă, şi bune şi rele, să rămâie feciorilor şi nepoţilor, să izvod pre urmă, şi bune şi rele, să rămâie feciorilor şi nepoţilor, să le fie de învăţătură, despre cele rele să se ferească şi să să le fie de învăţătură, despre cele rele să se ferească şi să să socotească, iar de pre cele bune să urmeze şi să să îndirepteze. Şi socotească, iar de pre cele bune să urmeze şi să să îndirepteze. Şi pentru aceea, unii de la alţii chizmindu şi însemnând şi pre scurtu pentru aceea, unii de la alţii chizmindu şi însemnând şi pre scurtu scriind, adică şi dumnealui Gligorie Ureche carele den mila scriind, adică şi dumnealui Gligorie Ureche carele den mila domnu-său au fost vornic mare cu multă nevoinţă cetind cărţile şi domnu-său au fost vornic mare cu multă nevoinţă cetind cărţile şi izvoadele, şi ale noastre şi cele striine, au aflat cap şi începătura izvoadele, şi ale noastre şi cele striine, au aflat cap şi începătura moşilor, de unde au izvorât în ţară şi s-au înmulţit şi s-au lăţit, ca moşilor, de unde au izvorât în ţară şi s-au înmulţit şi s-au lăţit, ca să nu să înece a toate ţărâle anii trecuţi şi să nu să ştie ce s-au să nu să înece a toate ţărâle anii trecuţi şi să nu să ştie ce s-au lucrat, să să asemene fierălor şi dobitoacelor celor mute şi fără lucrat, să să asemene fierălor şi dobitoacelor celor mute şi fără minte. Pre aceea urmând şi chizmind, măcar că să află şi de alţii minte. Pre aceea urmând şi chizmind, măcar că să află şi de alţii semnate lucrurile Ţării Moldovei, apucatu-s-au şi dumnealui de au semnate lucrurile Ţării Moldovei, apucatu-s-au şi dumnealui de au scris începătura şi adaosul, mai apoi şi scăderea care se vede că scris începătura şi adaosul, mai apoi şi scăderea care se vede că au venit în zilele noastre, după cum au fostu întâiu ţării şi au venit în zilele noastre, după cum au fostu întâiu ţării şi pământului nostru Moldovei. Că, cum să tâmplă, de sârgu de pământului nostru Moldovei. Că, cum să tâmplă, de sârgu de adaoge povoiul apei şi iarăşi de sârgu scade şi să împuţinează, adaoge povoiul apei şi iarăşi de sârgu scade şi să împuţinează, aşa s-au adaos şi Moldova, carea mai apoi de alte ţări s-au aşa s-au adaos şi Moldova, carea mai apoi de alte ţări s-au descălecat, de s-au de sârgu lăţit şi fără zăbavă au îndireptatu.”descălecat, de s-au de sârgu lăţit şi fără zăbavă au îndireptatu.”


7

INFORMAŢII DE DICŢIONARINFORMAŢII DE DICŢIONAR au nevoit, vb. – s-au străduit au nevoit, vb. – s-au străduit rândul, s.n. – rânduiala, organizarea rândul, s.n. – rânduiala, organizarea izvod, s.n. – document scris izvod, s.n. – document scris chizmind, vb. – scriind chizmind, vb. – scriind cap şi începătură, (expr.) – origini cap şi începătură, (expr.) – origini moşilor, s.m. – strămoşilor moşilor, s.m. – strămoşilor scăderea, s.f. – decadenţa scăderea, s.f. – decadenţa Facsimil - Letopiseţul Facsimil - Letopiseţul

Ţării MoldoveiŢării Moldovei

de sârgu, loc. adv. – degrabă de sârgu, loc. adv. – degrabă povoiul, s.n. – puhoiul povoiul, s.n. – puhoiul s-au descălecat, vb. – a fost întemeiatăs-au descălecat, vb. – a fost întemeiată


8

Două exerciţii la nivelul informaţiilor:Două exerciţii la nivelul informaţiilor: Identifică în textul Identifică în textul Predosloviei, Predosloviei, reprodus reprodus

mai sus, motivele care l-au determinat pe mai sus, motivele care l-au determinat pe cronicar să-şi scrie cartea.cronicar să-şi scrie cartea.

Intuind originea neamului său, Grigore Ureche Intuind originea neamului său, Grigore Ureche este cel dintâi dintre cronicarii moldoveni care este cel dintâi dintre cronicarii moldoveni care afirmă ideea latinităţii limbii şi a poporului român. afirmă ideea latinităţii limbii şi a poporului român. El scrie că El scrie că au trecut pre aice Troian, împăratul au trecut pre aice Troian, împăratul Râmului Râmului şi încearcă să dovedească asemănările de şi încearcă să dovedească asemănările de ordin lexical dintre limba română şi cea latină. în ordin lexical dintre limba română şi cea latină. în legătură cu ideea latinităţii, în opera cronicarului legătură cu ideea latinităţii, în opera cronicarului apare conştiinţa originii comune a românilor din apare conştiinţa originii comune a românilor din Transilvania şi Maramureş, care sunt de acelaşi Transilvania şi Maramureş, care sunt de acelaşi neam cu moldovenii: neam cu moldovenii: Rumânii, câţi să află lăcuitori Rumânii, câţi să află lăcuitori în Ţara Ungurească şi la Ardeal şi la Maramoroşu, în Ţara Ungurească şi la Ardeal şi la Maramoroşu, de la un loc suntu cu moldovenii şi toţi de la Râm de la un loc suntu cu moldovenii şi toţi de la Râm se trag. se trag.

Explică de ce insistă cronicarul asupra Explică de ce insistă cronicarul asupra originii latine a românilor.originii latine a românilor.


9

Despre Despre Miron CostinMiron CostinMiron Costin Miron Costin (1633—1691), cronicar moldovean. (1633—1691), cronicar moldovean.

Face studii Face studii înîn Polonia, iar după întoarcerea în ţarăPolonia, iar după întoarcerea în ţară, , are are funcţii militare şi funcţii militare şi diplomatice importante (mare vornic, diplomatice importante (mare vornic, mare logofăt). mare logofăt). Aparţinând boierimii înalte, Aparţinând boierimii înalte, implicat în principalele implicat în principalele evenimente politice ale evenimente politice ale epocii. Suspectat că ar participa la un epocii. Suspectat că ar participa la un complot împotriva complot împotriva domnului Constantin Cantemir (tatăl luidomnului Constantin Cantemir (tatăl lui Dimitrie Cantemir), Dimitrie Cantemir), este omorât din ordinul acestuia.este omorât din ordinul acestuia.

Scrie Scrie Letopiseţul Ţării Moldovei Letopiseţul Ţării Moldovei (1675), reconstituind (1675), reconstituind evenimentele petrecute între 1595 şi 1661, poemul filozofic evenimentele petrecute între 1595 şi 1661, poemul filozofic Viiaţa Viiaţa lumii lumii şi şi De neamul moldovenilor De neamul moldovenilor lucrare în care demonstrează lucrare în care demonstrează originea a latină a românilor. originea a latină a românilor.

În limba poloneză a redactat În limba poloneză a redactat Cronica Ţărilor Moldovei şi Cronica Ţărilor Moldovei şi Munteniei (Cronica polonăMunteniei (Cronica polonă şi şi Istoria în versuri polone despre Istoria în versuri polone despre Moldova şi Muntenia (Poema polonă).Moldova şi Muntenia (Poema polonă).

Deşi a dorit să scrie Deşi a dorit să scrie letopiseţul Ţării noastre Moldovei din letopiseţul Ţării noastre Moldovei din descălecatul dintâi, descălecatul dintâi, Costin a reuşit să continue doar cronica Costin a reuşit să continue doar cronica începută de Grigore Ureche. Explică motivul renunţării sale.începută de Grigore Ureche. Explică motivul renunţării sale.

Altă operă importantă a lui Miron Costin este Altă operă importantă a lui Miron Costin este De neamul De neamul moldovenilor, din ce ţară au ieşit strămoşii lor, moldovenilor, din ce ţară au ieşit strămoşii lor, lucrare cu un lucrare cu un profund caracter istoric, scrisă, pe de o parte, pentru a suplini profund caracter istoric, scrisă, pe de o parte, pentru a suplini lipsa lipsa de ştiinţa începutului acestii ţări de ştiinţa începutului acestii ţări şi, pe de altă parte, pentru a şi, pe de altă parte, pentru a combate combate ocările ocările şi şi basnele basnele (scornelile, relatările neadevărate) ale (scornelile, relatările neadevărate) ale celor care au făcut celor care au făcut adăosături adăosături cronicii lui Grigore Ureche, respectiv, cronicii lui Grigore Ureche, respectiv, interpolatorii letopiseţului.interpolatorii letopiseţului.


10

Conştiinţa responsabilităţii în faţa istoriei: Conştiinţa responsabilităţii în faţa istoriei: Miron CostinMiron Costin

Istoriografia românească începută prin opera lui Grigore Ureche a fost Istoriografia românească începută prin opera lui Grigore Ureche a fost continuată de Miron Costin, cărturar cu o vastă cultură şi fin diplomat. continuată de Miron Costin, cărturar cu o vastă cultură şi fin diplomat. Prin anvergura lucrărilor sale, Costin este personalitatea cea mai Prin anvergura lucrărilor sale, Costin este personalitatea cea mai proeminentă din ţările române, în tot veacul al XVII-lea.proeminentă din ţările române, în tot veacul al XVII-lea.

Miron Costin prezintă în Miron Costin prezintă în Letopiseţul Ţării Moldovei de la Aron Vodă Letopiseţul Ţării Moldovei de la Aron Vodă încoaceîncoace evenimente petrecute după 1595, anul în care se oprise cronica evenimente petrecute după 1595, anul în care se oprise cronica lui Ureche. Intenţia lui Costin a fost să înfăţişeze istoria Moldovei de la lui Ureche. Intenţia lui Costin a fost să înfăţişeze istoria Moldovei de la începuturi, începuturi, din descălecatul cu cel dintâi, carele au fostu de Traian-din descălecatul cu cel dintâi, carele au fostu de Traian-împăratul împăratul şi până în zilele sale, după cum mărturiseşte în prefaţa cronicii:şi până în zilele sale, după cum mărturiseşte în prefaţa cronicii:

Fost-au gândul mieu, iubite cititoriule, să fac letopiseţul Ţării noastre Moldovei din Fost-au gândul mieu, iubite cititoriule, să fac letopiseţul Ţării noastre Moldovei din descălecatul ei cel dintîi, carele au fostu de Traian-împăratul şi urdzisăm şi descălecatul ei cel dintîi, carele au fostu de Traian-împăratul şi urdzisăm şi începătura letopiseţului. Ce sosiră asupra noastră cumplite aceste vremi de acmu, începătura letopiseţului. Ce sosiră asupra noastră cumplite aceste vremi de acmu, de nu stăm de scrisori, ce de griji şi suspinuri. Şi la acestufel de scrisoare gându de nu stăm de scrisori, ce de griji şi suspinuri. Şi la acestufel de scrisoare gându slobod şi fără valuri trebueşte. Iar noi prăvim cumplite vremi şi cumpănă mare slobod şi fără valuri trebueşte. Iar noi prăvim cumplite vremi şi cumpănă mare pământului nostru şi noaă. Deci priimeşte, în ceasta dată, atâta din truda noastră, pământului nostru şi noaă. Deci priimeşte, în ceasta dată, atâta din truda noastră, cât să nu să uite lucrurile şi cursul ţării, de unde au părăsit a scrie răposatul cât să nu să uite lucrurile şi cursul ţării, de unde au părăsit a scrie răposatul Ureche vornicul.Ureche vornicul.

Afla-vei de la Dragoş vodă, din descălecatul ţării cel de al doilea, la letopiseţul lui, Afla-vei de la Dragoş vodă, din descălecatul ţării cel de al doilea, la letopiseţul lui, pre rândul său scrise domniile ţării, până la Aron vodă. Iar de la Aron vodă încoace pre rândul său scrise domniile ţării, până la Aron vodă. Iar de la Aron vodă încoace începe acesta letopiseţ, carea ţi l-am scris noi, nu cum s-ari cade de-amănuntul. Că începe acesta letopiseţ, carea ţi l-am scris noi, nu cum s-ari cade de-amănuntul. Că letopiseţele cele streine lucrurile numai ce-s mai însămnate, cum sintu războaiele, letopiseţele cele streine lucrurile numai ce-s mai însămnate, cum sintu războaiele, schimbările, scriu a ţărilor megiiaşe, iar cele ce să lucreadză în casa altuia de-schimbările, scriu a ţărilor megiiaşe, iar cele ce să lucreadză în casa altuia de-amănuntul, adică lucruri de casă, n-au scris. Şi de loc letopiseţă, de muldovan amănuntul, adică lucruri de casă, n-au scris. Şi de loc letopiseţă, de muldovan scrisă, nu să află. Iar tot vei afla pre rându toate.scrisă, nu să află. Iar tot vei afla pre rându toate.

Şi priimeşte, această dată, această puţină trudă a noastră, care am făcut, să nu Şi priimeşte, această dată, această puţină trudă a noastră, care am făcut, să nu treacă cumva cu uitarea, de unde este părăsit, cu această făgăduinţă, că şi treacă cumva cu uitarea, de unde este părăsit, cu această făgăduinţă, că şi letopiseţ întreg să aştepţi de la noi, de om avea dzile şi nu va hi pus preavecinicul letopiseţ întreg să aştepţi de la noi, de om avea dzile şi nu va hi pus preavecinicul sfat puternicului Dumnedzău ţării aceştiia ţenchiu şi soroc de sfârşire.sfat puternicului Dumnedzău ţării aceştiia ţenchiu şi soroc de sfârşire.


11

INFORMAŢII DE DICŢIONARINFORMAŢII DE DICŢIONAR predoslovie, predoslovie, s.f. - prefaţăs.f. - prefaţă voroavă, voroavă, s.f. - cuvânts.f. - cuvânt începătura letopiseţului - începătura letopiseţului - este vorba despre este vorba despre

lucrarea lucrarea De neamul moldovenilorDe neamul moldovenilor, , care urma care urma să fie o introducere la cronica lui Costinsă fie o introducere la cronica lui Costin

scrisori, scrisori, s.f. - scrieris.f. - scrieri valuri, valuri, s.n. - vremuri de cumpănă, încercări s.n. - vremuri de cumpănă, încercări

grelegrele prăvim, prăvim, vb. - asistăm, suntem martorivb. - asistăm, suntem martori cursul ţării cursul ţării - istoria ţării- istoria ţării descălecatul ţării cel al doilea - descălecatul ţării cel al doilea - venirea lui venirea lui

Dragoş din Maramureş în nordul MoldoveiDragoş din Maramureş în nordul Moldovei megiiaşe, megiiaşe, adj. - vecineadj. - vecine ţenchiu, ţenchiu, s.n. – sfârşits.n. – sfârşit


12

Predoslovie, adică cuvântare dintâi, de descălecatul Predoslovie, adică cuvântare dintâi, de descălecatul ţării dintâi şi a neamului moldovenesc ţării dintâi şi a neamului moldovenesc Către Către

cititoriucititoriu „„Începutul ţărilor acestora şi neamului moldovenesc şi Începutul ţărilor acestora şi neamului moldovenesc şi

muntenesc şi câţi sunt şi în ţările ungureşti cu acest muntenesc şi câţi sunt şi în ţările ungureşti cu acest nume, români, şi până astăzi, de unde sunt şi din ce nume, români, şi până astăzi, de unde sunt şi din ce săminţie, de cînd şi cum au descălecat aceste părţi de săminţie, de cînd şi cum au descălecat aceste părţi de pământ, a scrie, multă vreme la cumpănă au stătut pământ, a scrie, multă vreme la cumpănă au stătut cugetul nostru. Să încep osteneala aceasta după atâta cugetul nostru. Să încep osteneala aceasta după atâta vacuri de la descălecatul ţărilor dintâi, de Traian vacuri de la descălecatul ţărilor dintâi, de Traian împăratul Ramului, cu câteva sute de ani peste mie împăratul Ramului, cu câteva sute de ani peste mie trecute, să sparie gândul. A lăsa iarăşi nescris, cu mare trecute, să sparie gândul. A lăsa iarăşi nescris, cu mare ocară înfundat neamul acesta de o samă de scriitori, este ocară înfundat neamul acesta de o samă de scriitori, este inimii durere. Biruit-au gândul să mă apuc de această inimii durere. Biruit-au gândul să mă apuc de această trudă, să scot lumii la vedere feliul neamului, din ce izvor trudă, să scot lumii la vedere feliul neamului, din ce izvor şi săminţie sântu lăcuitorii ţării noastre Moldovei şi aşa şi şi săminţie sântu lăcuitorii ţării noastre Moldovei şi aşa şi Ţării Munteneşti, cum s-au pomenit mai sus, şi românii din Ţării Munteneşti, cum s-au pomenit mai sus, şi românii din ţările ungureşti, că tot un neam sunt şi odată descălecaţi, ţările ungureşti, că tot un neam sunt şi odată descălecaţi, de unde suntu veniţi strămoşii lor şi de când s-au osăbit şi de unde suntu veniţi strămoşii lor şi de când s-au osăbit şi au numele acest de acmu, moldovan, şi muntean, în ce au numele acest de acmu, moldovan, şi muntean, în ce parte de lume iaste Moldova, hotarele ei până unde fost parte de lume iaste Moldova, hotarele ei până unde fost întâi, ce limbă ţin şi până acum, cine au lăcuit mai nainte întâi, ce limbă ţin şi până acum, cine au lăcuit mai nainte de noi pe acest pământ şi supt ce nume, - scot la ştire de noi pe acest pământ şi supt ce nume, - scot la ştire tuturor carii vor vrea să ştie neamul ţărilor acestora.”tuturor carii vor vrea să ştie neamul ţărilor acestora.”


13

Două exerciţii la nivelul informaţiilor:Două exerciţii la nivelul informaţiilor: În În Predoslovie, Predoslovie, într-una dintre cele mai frumoase într-una dintre cele mai frumoase

pagini care s-au scris în această epocă, pagini care s-au scris în această epocă, Miron CostinMiron Costin începe prin a-şi arăta îndoiala ce l-a stăpânit înainte de începe prin a-şi arăta îndoiala ce l-a stăpânit înainte de a scrie despre întâmplări foarte îndepărtate, a scrie despre întâmplări foarte îndepărtate, cu câteva cu câteva sute de ani peste mie trecute. sute de ani peste mie trecute. El prezintă apoi El prezintă apoi frământarea şi lupta care s-au dat în sufletul său, până frământarea şi lupta care s-au dat în sufletul său, până când a luat hotărârea de a-şi redacta lucrarea: când a luat hotărârea de a-şi redacta lucrarea: Biruit-Biruit-au gândul să mă apuc de această trudă. au gândul să mă apuc de această trudă.

Identifică, în text, motivele care l-au determinat Identifică, în text, motivele care l-au determinat să-şi ducă la bun sfârşit munca.să-şi ducă la bun sfârşit munca.

Scrierea istoriei reprezintă pentru Scrierea istoriei reprezintă pentru CostinCostin o problemă o problemă de conştiinţă, ce implică responsabilitatea morală în de conştiinţă, ce implică responsabilitatea morală în faţa urmaşilor. El formulează, în termeni clari, ideea faţa urmaşilor. El formulează, în termeni clari, ideea responsabilităţii istoricului care nu trebuie să se abată responsabilităţii istoricului care nu trebuie să se abată de la principiile sale. de la principiile sale.

Selectează, din text, secvenţele în care este Selectează, din text, secvenţele în care este exprimată această idee.exprimată această idee.


14

Despre Despre Ion NeculceIon Neculce Ion Neculce Ion Neculce (1672-1745), cronicar (1672-1745), cronicar moldovean. Intră de timpuriu în viaţa moldovean. Intră de timpuriu în viaţa publică şi se înalţă treptat pe scara publică şi se înalţă treptat pe scara dregătorilor. Este nevoit să se dregătorilor. Este nevoit să se refugieze, din cauza instabilităţii refugieze, din cauza instabilităţii

vremurilor în Rusia şi Polonia. Se vremurilor în Rusia şi Polonia. Se reîntoarce în Moldova, în 1720.reîntoarce în Moldova, în 1720.

Spre sfârşitul vieţii (începând din 1733), Spre sfârşitul vieţii (începând din 1733), scrie scrie Letopiseţul Ţării Moldovei, Letopiseţul Ţării Moldovei, operă operă de interes istoriografic, dar mai ales de interes istoriografic, dar mai ales literar. Talentul său de povestitor este literar. Talentul său de povestitor este remarcabil, prin ştii anticipându-i pe Ion remarcabil, prin ştii anticipându-i pe Ion Creangă şi Mihail Sadoveanu.Creangă şi Mihail Sadoveanu.


15

Istorie şi ficţiune: Ion NeculceIstorie şi ficţiune: Ion Neculce Continuatorul cronicii lui Continuatorul cronicii lui Miron CostinMiron Costin este boierul este boierul Ion Ion

NeculceNeculce, care duce letopiseţul până în vremurile , care duce letopiseţul până în vremurile contemporane lui. Opera sa, contemporane lui. Opera sa, Letopiseţul Ţării Letopiseţul Ţării MoldoveiMoldovei, cuprinde evenimente petrecute între anii , cuprinde evenimente petrecute între anii 1661 şi 1743, o etapă dramatică a istoriei moldoveneşti, 1661 şi 1743, o etapă dramatică a istoriei moldoveneşti, marcată de războaie, intrigi, decădere şi de începuturile marcată de războaie, intrigi, decădere şi de începuturile domniilor fanariote.domniilor fanariote.

PredosloviaPredoslovia cronicii precizează izvoarele de inspiraţie. cronicii precizează izvoarele de inspiraţie. Spre deosebire de Spre deosebire de UrecheUreche şi şi CostinCostin, care, scriind despre , care, scriind despre o perioadă mai îndepărtată, au fost nevoiţi să folosească o perioadă mai îndepărtată, au fost nevoiţi să folosească sursesurse istoriografice autohtone şi străine, istoriografice autohtone şi străine, NeculceNeculce apelează, în primul rând, la tradiţia orală, utilizând apelează, în primul rând, la tradiţia orală, utilizând informaţii informaţii din audzitele celor bătrâni boieridin audzitele celor bătrâni boieri. La multe . La multe dintre întâmplări fie a fost martor, fie a participat direct, dintre întâmplări fie a fost martor, fie a participat direct, de aceea ele au fost scrise de aceea ele au fost scrise dintru a sa ştiinţădintru a sa ştiinţă, fără să , fără să mai recurgă la un alt izvor, căci istoria aceasta mai recurgă la un alt izvor, căci istoria aceasta au fostau fost scrisă în inima sascrisă în inima sa, de unde pronunţatul caracter , de unde pronunţatul caracter memorialistic al textului citat în pagina următoare: memorialistic al textului citat în pagina următoare:


16

Istorie şi ficţiune: Ion NeculceIstorie şi ficţiune: Ion Neculce [...] „Iară de la [...] „Iară de la Dabije-VodăDabije-Vodă înainte îndemnatu-s-au şi înainte îndemnatu-s-au şi Ion NeculceIon Neculce, , biv-vel-vornic biv-vel-vornic

de Ţara de Susde Ţara de Sus, a scrie întru pomenirea domnilor. însă pană la , a scrie întru pomenirea domnilor. însă pană la Duca-Vodă cel Duca-Vodă cel bătrânbătrân l-au scris di pe neşte izvoade ce au aflat la unii şi alţii şi din audzitele celor l-au scris di pe neşte izvoade ce au aflat la unii şi alţii şi din audzitele celor bătrâni boieri; iar de la bătrâni boieri; iar de la Duca-Vodă cel bătrânDuca-Vodă cel bătrân înainte, pană unde s-a vide, la domnia înainte, pană unde s-a vide, la domnia lui lui Ion-Vodă MavrocordatIon-Vodă Mavrocordat, nici depre un izvod a nemărui, ce au scris sângur, dintru , nici depre un izvod a nemărui, ce au scris sângur, dintru a sa ştiinţă, cât s-au tâmplat de au fost în viiaţa sa. Nu i-au mai trebuit istoric strein, a sa ştiinţă, cât s-au tâmplat de au fost în viiaţa sa. Nu i-au mai trebuit istoric strein, să citească şi să scrie, că au fost scrisă în inima sa. Deci vă poftescu, cetitorilor, pre să citească şi să scrie, că au fost scrisă în inima sa. Deci vă poftescu, cetitorilor, pre unde ar fi greşit condeiul mieu, să priimiţi, să nu gândiţi că doară pre voia cuiva sau unde ar fi greşit condeiul mieu, să priimiţi, să nu gândiţi că doară pre voia cuiva sau în pizma cuiva, ce, precum s-au tâmplat, cu adevăr s-au scris. Doar niscaiva veleaturi în pizma cuiva, ce, precum s-au tâmplat, cu adevăr s-au scris. Doar niscaiva veleaturi a anilor de s-or fi greşit, iar celelalte întru adevăr s-au scris.a anilor de s-or fi greşit, iar celelalte întru adevăr s-au scris.

Mai socotit-au şi din letopiseţul lui Mai socotit-au şi din letopiseţul lui Evstratie logofătulEvstratie logofătul şi a lui şi a lui Simion dascăluluiSimion dascălului şi şi a lui a lui Misail călugăruluiMisail călugărului nişte cuvinte câteva, de nu le-au lăsat să nu le scrie, ce le-au nişte cuvinte câteva, de nu le-au lăsat să nu le scrie, ce le-au scris, măcar că dumnealui scris, măcar că dumnealui Miron logofătulMiron logofătul şi cu şi cu NicolaiNicolai fiiu-său nu le-au scris, şi-i fiiu-său nu le-au scris, şi-i ocărăşte. Şi să cade să-i ocărască, unde face că sunt moldovenii din tâlhari. Bine face ocărăşte. Şi să cade să-i ocărască, unde face că sunt moldovenii din tâlhari. Bine face că-i ocăreşte şi dzice că sunt basne. Iar pentru că-i ocăreşte şi dzice că sunt basne. Iar pentru Dumbrava RoşieDumbrava Roşie, cum că au arat-o , cum că au arat-o Bogdan-Vodă Bogdan-Vodă cu leşii, cu leşii, Miron logofătulMiron logofătul au lăsat de n-au scris. Dar acee dzicu să nu au lăsat de n-au scris. Dar acee dzicu să nu fie basnă. Şi pentru neamul fie basnă. Şi pentru neamul MovileştilorMovileştilor, şi cum li s-au numit acest nume, dintru , şi cum li s-au numit acest nume, dintru Ştefan-Vodă cel BunŞtefan-Vodă cel Bun, , MoghilăMoghilă, iar nu-i basnă. Şi altele multe n-or fi ştiut istoricii , iar nu-i basnă. Şi altele multe n-or fi ştiut istoricii streini, ca să le pomenească toate. Deci o samă de istorii mai alese şi noi nu le-am streini, ca să le pomenească toate. Deci o samă de istorii mai alese şi noi nu le-am lăsat să nu le scriem. Însă nu le-am scris la rândul lor, ce s-au pus de o parte, înaintea lăsat să nu le scriem. Însă nu le-am scris la rândul lor, ce s-au pus de o parte, înaintea domniii domniii Dabijii-VodăDabijii-Vodă s-au scris. Ce cine va vre să le creadă, bine va fi, iar cine nu le s-au scris. Ce cine va vre să le creadă, bine va fi, iar cine nu le va crede, iarăşi bine va fi, cine cum îi va fi voia, aşa va face. Că mulţi istorici streini, va crede, iarăşi bine va fi, cine cum îi va fi voia, aşa va face. Că mulţi istorici streini, de alte ţări, nu le ştiu toate câte să fac într-alt pământu. Tot mai bine ştiu cei de locu de alte ţări, nu le ştiu toate câte să fac într-alt pământu. Tot mai bine ştiu cei de locu decât cei streini, însă ce să face în viiaţa lor, iar nu în îndelungate vremi, iar istoriile decât cei streini, însă ce să face în viiaţa lor, iar nu în îndelungate vremi, iar istoriile celi vechi mai bine le ştiu istoricii, că le au scrisă, iar nu audzite.celi vechi mai bine le ştiu istoricii, că le au scrisă, iar nu audzite.

Deci, fraţilor cetitorilor, cu cât veţi îndemna a ceti pre acest letopisăţu mai mult, cu Deci, fraţilor cetitorilor, cu cât veţi îndemna a ceti pre acest letopisăţu mai mult, cu atâta veţi şti a vă feri de primejdii şi veţi fi mai învăţaţi a dare răspunsuri la sfaturi ori atâta veţi şti a vă feri de primejdii şi veţi fi mai învăţaţi a dare răspunsuri la sfaturi ori de taină, ori de oştire, ori de voroave, la domni şi la noroadele de cinste.”de taină, ori de oştire, ori de voroave, la domni şi la noroadele de cinste.”


17

INFORMAŢII DE DICŢIONARINFORMAŢII DE DICŢIONARbiv-vel-vornic – biv-vel-vornic – fost mare vornicfost mare vornicpizmă, pizmă, s.f. – ciudă, necaz, s.f. – ciudă, necaz,

nemulţumirenemulţumireveleat, veleat, s.n. – dată, termens.n. – dată, termenbasnă, basnă, s.f. – relatare mincinoasă, s.f. – relatare mincinoasă,

scornită, falsăscornită, falsă CLICK/ENTERCLICK/ENTER, , după citirea ultimului cuvânt!după citirea ultimului cuvânt!

18

Boier (începutul secolului al XVIII-lea)Boier (începutul secolului al XVIII-lea)BOIÉR,BOIÉR, boieri,boieri, s. m. s. m. 1.1. (În orânduirea (În orânduirea feudală a unor ţări) Reprezentant al feudală a unor ţări) Reprezentant al clasei exploatatoare, făcând parte din clasei exploatatoare, făcând parte din rândul marilor proprietari de pământ (şi rândul marilor proprietari de pământ (şi care deţinea o funcţie înaltă în stat); (în care deţinea o funcţie înaltă în stat); (în regimul burghezo-moşieresc) persoană regimul burghezo-moşieresc) persoană aparţinând claselor dominante; (în aparţinând claselor dominante; (în special) moşier; special) moşier; p. ext.p. ext. stăpân. ◊ (În stăpân. ◊ (În orânduirea feudală) orânduirea feudală) Boier de divan (Boier de divan (sau sau cu barbă) =cu barbă) = boier de rang înalt care boier de rang înalt care făcea parte din divanul domnesc. făcea parte din divanul domnesc. Boier Boier mare (mare ( sau sau velit) =velit) = boier de rangul întâi. boier de rangul întâi. ♦ (În regimul burghezo-moşieresc) ♦ (În regimul burghezo-moşieresc) Persoană cu atitudini şi obiceiuri de Persoană cu atitudini şi obiceiuri de aristocrat. aristocrat. ◊ ◊ Expr. Expr. A face pe boierul =A face pe boierul = a adopta o a adopta o atitudine de dispreţ faţă de lumea atitudine de dispreţ faţă de lumea muncitoare; (în special) a se feri de muncitoare; (în special) a se feri de muncă; a aştepta să fie servit. muncă; a aştepta să fie servit. 2.2. (Înv.) Titlu de politeţe (echivalând cu (Înv.) Titlu de politeţe (echivalând cu „domnule”). – Slav (v. sl. „domnule”). – Slav (v. sl. boljarinŭ,boljarinŭ, pl. pl. boljareboljare). ). Sursa: DLRM (1958) Sursa: DLRM (1958)

19

Două exerciţii la nivelul informaţiilor:Două exerciţii la nivelul informaţiilor: Stabileşte deosebiri între cronica lui Neculce şi cele ale Stabileşte deosebiri între cronica lui Neculce şi cele ale

înaintaşilor în ceea ce priveşte prezentarea înaintaşilor în ceea ce priveşte prezentarea evenimentelor istorice.evenimentelor istorice.

Consideri că apropierea în timp de evenimentele narate, ca în Consideri că apropierea în timp de evenimentele narate, ca în cazul lui cazul lui Ion NeculceIon Neculce, este în beneficiul istoricului sau al , este în beneficiul istoricului sau al scriitorului? scriitorului? ArgumenteazăArgumentează. Poţi apela şi la extrasul următor . Poţi apela şi la extrasul următor din din Istoria literaturii române... Istoria literaturii române... de Al. Piru, dar ar fi util să de Al. Piru, dar ar fi util să citeşti şi cele 42 de legende cuprinse în citeşti şi cele 42 de legende cuprinse în OO samă desamă de cuvinte.cuvinte.

„„Ceea ce face farmecul legendelor lui Neculce este conţinutul Ceea ce face farmecul legendelor lui Neculce este conţinutul lor educativ fără ostentaţie sau cumpănit anecdotic, epicul lor educativ fără ostentaţie sau cumpănit anecdotic, epicul cuminte, bătrânesc, naraţiunea simplă, populară. Este lesne cuminte, bătrânesc, naraţiunea simplă, populară. Este lesne de înţeles de ce legendele din de înţeles de ce legendele din O samă de cuvinte O samă de cuvinte au fost au fost atât de citite şi prelucrate de scriitorii din secolul următor. atât de citite şi prelucrate de scriitorii din secolul următor. Aceştia au găsit fără multă zăbavă subiecte de-a gata, Aceştia au găsit fără multă zăbavă subiecte de-a gata, necesitând doar versificaţia pentru a fi transformate în necesitând doar versificaţia pentru a fi transformate în cântece, balade sau poeme. De cele mai multe ori însă, cântece, balade sau poeme. De cele mai multe ori însă, observaţie care nu s-a făcut, legendele lui Neculce pierd din observaţie care nu s-a făcut, legendele lui Neculce pierd din autenticitate în prelucrările poeţilor, păstrându-şi mai autenticitate în prelucrările poeţilor, păstrându-şi mai departe adevăratul parfum numai în original.”departe adevăratul parfum numai în original.”

(Al. Piru, (Al. Piru, Istoria literaturii române de la origini până la 1830)Istoria literaturii române de la origini până la 1830) CLICK/ENTERCLICK/ENTER, , după citirea ultimului cuvânt!după citirea ultimului cuvânt!

20

Ion NeculceIon Neculce – O samă de – O samă de cuvintecuvinteO samă de cuvinte ce suntu audzite din om O samă de cuvinte ce suntu audzite din om

în om, de oameni vechi şi bătrâni, şi în în om, de oameni vechi şi bătrâni, şi în letopiseţǔ nu sunt scrise, ce s-au scris letopiseţǔ nu sunt scrise, ce s-au scris aice, după domnia lui Ştefăniţă-vodă, aice, după domnia lui Ştefăniţă-vodă, înaintea domniii Dabijii-vodă. Deci cine va înaintea domniii Dabijii-vodă. Deci cine va ceti şi le va crede, bine va fi, iară cine nu ceti şi le va crede, bine va fi, iară cine nu le va crede, iară va fi bine; cine precum îi le va crede, iară va fi bine; cine precum îi va fi voia, așa va face.va fi voia, așa va face.I. Ştefan-vodă cel Bun, luund domnia I. Ştefan-vodă cel Bun, luund domnia Moldovii şi viind turcii în dzilele lui să Moldovii şi viind turcii în dzilele lui să treacă în Moldova la Galaţi, i-au bătut treacă în Moldova la Galaţi, i-au bătut foarte rău pre turci şi au luat şi Cetatea foarte rău pre turci şi au luat şi Cetatea Albă şi Chilia de la turci. Apoi mai pe urmă Albă şi Chilia de la turci. Apoi mai pe urmă iar le-au luat turcii aceste doao cetăţi. Și iar le-au luat turcii aceste doao cetăţi. Și în câteva rânduri s-au bătut Ştefan-vodă în câteva rânduri s-au bătut Ştefan-vodă cu turcii. Iar când s-au bătut la Războieni, cu turcii. Iar când s-au bătut la Războieni, atunce s-au aşedzat turcii cu Ştefan-vodă. atunce s-au aşedzat turcii cu Ştefan-vodă. Şi le-au dat hotar şi olat Bugeacul şi au Şi le-au dat hotar şi olat Bugeacul şi au făcut pace. Şi turcii apoi au adus tătarî din făcut pace. Şi turcii apoi au adus tătarî din Crâm şi i-au aşedzat în Bugeac, carii stau Crâm şi i-au aşedzat în Bugeac, carii stau şi pănă astădzi, precum au aşedzat şi la şi pănă astădzi, precum au aşedzat şi la Hotin lipcani.Hotin lipcani.SURSA: SURSA: http://ro.wikisource.org/wiki/Letopisehttp://ro.wikisource.org/wiki/Letopise%C8%9Bul_%C8%9A%C4%83rii_Moldovei/O_sam%C8%9Bul_%C8%9A%C4%83rii_Moldovei/O_sam%C4%83_de_cuvinte %C4%83_de_cuvinte

21

Un citat pentru Un citat pentru CONCLUZIICONCLUZII Cronicarii moldoveni şi munteni au pus bazele procesului de Cronicarii moldoveni şi munteni au pus bazele procesului de

constituire a istoriografiei româneşti, care va face posibilă constituire a istoriografiei româneşti, care va face posibilă apariţia în epoca paşoptistă a primilor istorici români în accepţia apariţia în epoca paşoptistă a primilor istorici români în accepţia modernă a termenului: modernă a termenului: Mihail Kogălniceanu Mihail Kogălniceanu şişi Nicolae Nicolae Bălcescu.Bălcescu.

„„Înflorirea, cu totul remarcabilă, a scrierilor cu caracter Înflorirea, cu totul remarcabilă, a scrierilor cu caracter istoriografic pe care o adăpostesc secolul al XVII-lea şi primele istoriografic pe care o adăpostesc secolul al XVII-lea şi primele decenii ale veacului următor, atât în decenii ale veacului următor, atât în MoldovaMoldova, cât şi în , cât şi în Ţara Ţara RomâneascăRomânească, nu a reprezentat nicidecum un fenomen , nu a reprezentat nicidecum un fenomen conjunctural. Nivelul, diversitatea, varietatea modalităţilor de conjunctural. Nivelul, diversitatea, varietatea modalităţilor de abordare demonstrează că produsele literare ale acestei abordare demonstrează că produsele literare ale acestei epoci de epoci de vârf vârf sunt fireşti împliniri ale unor preocupări ce se definesc prin sunt fireşti împliniri ale unor preocupări ce se definesc prin durată şi constanţă. Secolul al XVI-lea în cultura românească este durată şi constanţă. Secolul al XVI-lea în cultura românească este dominat – după părerea noastră – de un acut sentiment al istoriei dominat – după părerea noastră – de un acut sentiment al istoriei (indiciu peremptoriu al instalării şi închegării conştiinţei (indiciu peremptoriu al instalării şi închegării conştiinţei naţionale), care îi animă, la fel de intens, pe oamenii politici, ca şi naţionale), care îi animă, la fel de intens, pe oamenii politici, ca şi pe cărturari. Întoarcerea către propriul trecut, consolidarea pe cărturari. Întoarcerea către propriul trecut, consolidarea legăturilor cu înaintaşii şi punerea în valoare a tradiţiilor legăturilor cu înaintaşii şi punerea în valoare a tradiţiilor naţionale (toate semne ale perenităţii, ale unei permanenţe naţionale (toate semne ale perenităţii, ale unei permanenţe conştientizate) sunt forme de manifestare ale ideii de apartenenţă conştientizate) sunt forme de manifestare ale ideii de apartenenţă a prezentului la un curs comun al istoriei...”a prezentului la un curs comun al istoriei...”

(Dan Horia Mazilu, (Dan Horia Mazilu, Marii cronicari ai secolului al XVII-leaMarii cronicari ai secolului al XVII-lea)) CLICK/ENTERCLICK/ENTER, , după citirea ultimului cuvânt!după citirea ultimului cuvânt!

22

CONCLUZII CONCLUZII pentru tema dezbătutăpentru tema dezbătută Recuperând prin opera lor istoria românilor de la Recuperând prin opera lor istoria românilor de la

începuturi, cronicarii moldoveni şi munteni au pus, începuturi, cronicarii moldoveni şi munteni au pus, pentru prima oară, problema originii latine a poporului pentru prima oară, problema originii latine a poporului român. Afirmaţia făcută de român. Afirmaţia făcută de Grigore UrecheGrigore Ureche, potrivit , potrivit căreia toţi românii căreia toţi românii de la Râm se trag, de la Râm se trag, a fost reluată de a fost reluată de Miron CostinMiron Costin în cronica sa şi dezvoltată în tratatul în cronica sa şi dezvoltată în tratatul De De neamul moldovenilorneamul moldovenilor. . Aceeaşi concepţie se regăseşte şi Aceeaşi concepţie se regăseşte şi în opera istorică a stolnicului în opera istorică a stolnicului Constantin CantacuzinoConstantin Cantacuzino. . Ideea romanităţii poporului român, pusă de cronicari în Ideea romanităţii poporului român, pusă de cronicari în legătură cu aceea a latinităţii limbii române, a contribuit legătură cu aceea a latinităţii limbii române, a contribuit la formarea conştiinţei naţionale.la formarea conştiinţei naţionale.

Dincolo de aspectul pur istoric, cronicile au şi o valoare Dincolo de aspectul pur istoric, cronicile au şi o valoare literară. Aici se întâlnesc, într-o formă incipientă, literară. Aici se întâlnesc, într-o formă incipientă, procedee ale prozei artistice: procedee ale prozei artistice: naraţiunea, portretul, naraţiunea, portretul, descrierea, dialoguldescrierea, dialogul. Influenţa cronicarilor asupra . Influenţa cronicarilor asupra literaturii române moderne este indiscutabilă. Autori literaturii române moderne este indiscutabilă. Autori precum precum Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri, Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri, Dimitrie Bolintineanu, Barbu Delavrancea, Mihail Dimitrie Bolintineanu, Barbu Delavrancea, Mihail Sadoveanu Sadoveanu ş.a. s-au inspirat din opera acestora.ş.a. s-au inspirat din opera acestora.


23

SUGESTII BIBLIOGRAFICESUGESTII BIBLIOGRAFICE George Ivaşcu, George Ivaşcu, Istoria literaturii române, Istoria literaturii române, I. I. În În

capitolele consacrate cronicarilor moldoveni şi munteni, capitolele consacrate cronicarilor moldoveni şi munteni, opera acestora este analizată în contextul epocii; sunt opera acestora este analizată în contextul epocii; sunt relevate aspectele umaniste, valoarea istoriografică şi relevate aspectele umaniste, valoarea istoriografică şi cea literară.cea literară.

Alexandru Piru, Alexandru Piru, Istoria literaturii române de la Istoria literaturii române de la origini până la 1830. origini până la 1830. Capitolele dedicate cronicarilor Capitolele dedicate cronicarilor oferă informaţii consistente despre biografia fiecăruia şi oferă informaţii consistente despre biografia fiecăruia şi formaţia intelectuală; sunt scoase în evidenţă aspectele formaţia intelectuală; sunt scoase în evidenţă aspectele de natură artistică ale operelor.de natură artistică ale operelor.

Nicolae Cartojan, Nicolae Cartojan, Istoria literaturii române vechi. Istoria literaturii române vechi. Volum de referinţă pentru studierea literaturii române Volum de referinţă pentru studierea literaturii române vechi, se remarcă prin bogăţia şi varietatea informaţiei, vechi, se remarcă prin bogăţia şi varietatea informaţiei, dar şi prin analiza în detaliu a fiecărei opere.dar şi prin analiza în detaliu a fiecărei opere.

G. Călinescu, G. Călinescu, Istoria literaturii române de la origini Istoria literaturii române de la origini până în prezent. până în prezent. în capitolele consacrate cronicarilor în capitolele consacrate cronicarilor moldoveni şi munteni, criticul valorifică valenţele moldoveni şi munteni, criticul valorifică valenţele literare din opera acestora.literare din opera acestora.


24

APLICAŢII. EVALUARE FINALĂAPLICAŢII. EVALUARE FINALĂ 1.1. Prezintă argumentele aduse de Prezintă argumentele aduse de Grigore UrecheGrigore Ureche în în

Letopiseţul Ţării Moldovei Letopiseţul Ţării Moldovei pentru afirmarea unităţii pentru afirmarea unităţii de origine, de neam şi de limbă a românilor.de origine, de neam şi de limbă a românilor.

2.2. Comentează conţinutul Comentează conţinutul Predosloviei Predosloviei din tratatul din tratatul De neamul moldovenilor De neamul moldovenilor de de Miron CostinMiron Costin, urmărind , urmărind logica ideilor expuse şi intenţiile cronicarului.logica ideilor expuse şi intenţiile cronicarului.

3.3. Ion NeculceIon Neculce, continuatorul , continuatorul Letopiseţului Ţării Letopiseţului Ţării Moldovei Moldovei scris de scris de UrecheUreche şi apoi de şi apoi de CostinCostin, aduce o , aduce o nouă viziune cu privire la interpretarea adevărului nouă viziune cu privire la interpretarea adevărului istoric din legendele cuprinse în istoric din legendele cuprinse în O samă de cuvinte, O samă de cuvinte, o o addendă la letopiseţ. Prin ce se caracterizează, din addendă la letopiseţ. Prin ce se caracterizează, din acest punct de vedere, conţinutul acestor texte?acest punct de vedere, conţinutul acestor texte?

4.4. Realizaţi un proiect intitulat Realizaţi un proiect intitulat Arta portretului şi a Arta portretului şi a naraţiunii în opera cronicarilor moldoveninaraţiunii în opera cronicarilor moldoveni. .

În realizarea lui se recomandă să urmăriţi cum În realizarea lui se recomandă să urmăriţi cum letopiseţele lui letopiseţele lui UrecheUreche, , CostinCostin şi şi NeculceNeculce, deşi sunt , deşi sunt scrieri istoriografice, au şi o valoare artistică prin scrieri istoriografice, au şi o valoare artistică prin portretizarea unor domni, prin nararea unor scene de portretizarea unor domni, prin nararea unor scene de viaţă, prin subiectivitatea relatării, prin consemnarea viaţă, prin subiectivitatea relatării, prin consemnarea unor evenimente trăite (în cazul lui unor evenimente trăite (în cazul lui NeculceNeculce) etc.) etc.


25

Sugestii pentru alegerea fragmentelor:Sugestii pentru alegerea fragmentelor: - arta portretistică: - arta portretistică: Ştefan cel Mare, Iliaş Ştefan cel Mare, Iliaş

Rareş, Petru Şchiopul Rareş, Petru Şchiopul (Grigore Ureche); (Grigore Ureche); Nicolae Milescu, Constantin Cantemir, Nicolae Milescu, Constantin Cantemir, Petru cel Mare, DosofteiPetru cel Mare, Dosoftei (Ion Neculce); (Ion Neculce);

- arta naraţiunii: bătălia de la - arta naraţiunii: bătălia de la BaiaBaia dintre dintre Ştefan cel MareŞtefan cel Mare şi şi Matei CorvinMatei Corvin, , întoarcerea la tronul Moldovei a lui întoarcerea la tronul Moldovei a lui Alexandru LăpuşneanuAlexandru Lăpuşneanu, prezentarea , prezentarea domniei lui domniei lui Ion-Vodă Armeanul Ion-Vodă Armeanul (Grigore (Grigore Ureche); tabloul invaziei lăcustelor, Ureche); tabloul invaziei lăcustelor, complotul logofătului complotul logofătului Gheorghe ŞtefanGheorghe Ştefan contra domnitorului contra domnitorului Vasile Lupu Vasile Lupu (Miron (Miron Costin); legendele despre Costin); legendele despre Ghica-Vodă Ghica-Vodă şi şi despre despre Nicolae MilescuNicolae Milescu, sfârşitul tragic al , sfârşitul tragic al lui lui Miron CostinMiron Costin, vizita lui , vizita lui Petru cel Petru cel Mare Mare la Iaşi (Ion Neculce).la Iaşi (Ion Neculce).


26

Pentru realizarea acestui proiect se Pentru realizarea acestui proiect se recomandă ca bibliografie:recomandă ca bibliografie:

A.A. Texte:Texte: • • Grigore Ureche, Grigore Ureche, Letopiseţul Ţării Moldovei;Letopiseţul Ţării Moldovei; • • Miron Costin, Miron Costin, Letopiseţul Ţării Moldovei de la Letopiseţul Ţării Moldovei de la

Aaron-Vodă încoace;Aaron-Vodă încoace; • • Ion Neculce, Ion Neculce, Letopiseţul Ţării Moldovei de la Letopiseţul Ţării Moldovei de la

Dabija-Vodă până la a doua domnie a lui Constantin Dabija-Vodă până la a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat.Mavrocordat.

B.B. Studii critice:Studii critice: Se vor consulta operele recomandate în manual la Se vor consulta operele recomandate în manual la

bibliografia studiului de caz bibliografia studiului de caz Formarea conştiinţei istorice.Formarea conştiinţei istorice. Benjamin Franklin spunea că „Dacă nu vrei să fii dat Benjamin Franklin spunea că „Dacă nu vrei să fii dat

uitării de cum ai murit, fie scrie lucruri care merită uitării de cum ai murit, fie scrie lucruri care merită să fie citite, fie fă lucruri ce merită să fie scrise”.să fie citite, fie fă lucruri ce merită să fie scrise”.


27

Un citat pe tema Un citat pe tema conştiinţei conştiinţei naţionale:naţionale:

„„Puţine popoare au avut o istorie de suferinţe atât de dură ca al nostru. Puţine popoare au avut o istorie de suferinţe atât de dură ca al nostru. Acest popor despoiat de drepturi şi libertăţi, opresc cu puterea în Acest popor despoiat de drepturi şi libertăţi, opresc cu puterea în tendinţele sale culturale, în strictul sens al cuvântului, a fost cu corpul viu tendinţele sale culturale, în strictul sens al cuvântului, a fost cu corpul viu prada dismembrată a avidităţei, ambiţiunei şi domniei străine şi precât nu prada dismembrată a avidităţei, ambiţiunei şi domniei străine şi precât nu aceasta, apoi prada ilegitimelor interese particulare. Şi dacă astăzi o parte aceasta, apoi prada ilegitimelor interese particulare. Şi dacă astăzi o parte a acestui popor, cu îndreptăţită mândrie se bucură de marile sale cuceriri, a acestui popor, cu îndreptăţită mândrie se bucură de marile sale cuceriri, de cuceriri ce fac ca, inima fiecărui român să bată mai iute, naţiunea în de cuceriri ce fac ca, inima fiecărui român să bată mai iute, naţiunea în totalitatea ei totuşi încă departe este de a-şi vedea realizate toate legitimele totalitatea ei totuşi încă departe este de a-şi vedea realizate toate legitimele sale aspiraţiuni. Este deci natural dacă şi al nostru popor, pentru trecutul sale aspiraţiuni. Este deci natural dacă şi al nostru popor, pentru trecutul trist şi prezentul în parte nefavorabil, caută să-şi afle mângâierea şi trist şi prezentul în parte nefavorabil, caută să-şi afle mângâierea şi desdăunarea în speranţa sa pentru un viitor mai frumos. Acest viitor mai desdăunarea în speranţa sa pentru un viitor mai frumos. Acest viitor mai frumos parcă providenţa l-a rezervat junimei noastre naţionale, acestei frumos parcă providenţa l-a rezervat junimei noastre naţionale, acestei nouă generaţiuni a noastre, dacă ea va pricepe a se înălţa la mărimea nouă generaţiuni a noastre, dacă ea va pricepe a se înălţa la mărimea menţiunei sale. Iar această menţiune a sa nu poate să fie alta, decât cultura menţiunei sale. Iar această menţiune a sa nu poate să fie alta, decât cultura naţională şi desvoltarea cât mai completă a conştiinţei naţionale. Până unde naţională şi desvoltarea cât mai completă a conştiinţei naţionale. Până unde ajunge istoria ea ne învaţă că, nu norocul răsboiului, nu puterea crudă a ajunge istoria ea ne învaţă că, nu norocul răsboiului, nu puterea crudă a armelor, nu preponderenţa fizică decid durabil soarta popoarelor, nu, ci armelor, nu preponderenţa fizică decid durabil soarta popoarelor, nu, ci cultura, puterile spirituale şi morale ce le desvoltă aceea, şi via conştiinţă cultura, puterile spirituale şi morale ce le desvoltă aceea, şi via conştiinţă naţională sunt acele potenţe ideale, cari şi în lupta istorică a popoarelor se naţională sunt acele potenţe ideale, cari şi în lupta istorică a popoarelor se arată ca cele mai înalte şi eficace potenţe reale. Însemnătatea istorică a arată ca cele mai înalte şi eficace potenţe reale. Însemnătatea istorică a fiecărui popor se înalţă şi scade după cum cultura şi conştiinţa sa naţională fiecărui popor se înalţă şi scade după cum cultura şi conştiinţa sa naţională se înalţă şi scade. De aci se vede, care importanţă rolă are să joace în viaţa se înalţă şi scade. De aci se vede, care importanţă rolă are să joace în viaţa popoarelor conştiinţa naţională, şi doară în nici un timp această rolă nu i-a popoarelor conştiinţa naţională, şi doară în nici un timp această rolă nu i-a fost dată în măsură atât de mare, ca tocmai în prezent. Ating deci sigur o fost dată în măsură atât de mare, ca tocmai în prezent. Ating deci sigur o materie de interes actual, când vin a însera aci unele reflexiuni rapsodice materie de interes actual, când vin a însera aci unele reflexiuni rapsodice asupra conştiinţei naţionale.”asupra conştiinţei naţionale.”

SURSA: SURSA: [Conştiinţa naţională] [Conştiinţa naţională] de Alexandru Mocionide Alexandru Mocioni august 1887 http://ro.wikisource.org/wiki/Con%C5%9Ftiin%C5%A3a_na%C5%A3ional%C4%83


28

FERICIREA de Dimitrie BolintineanuFERICIREA de Dimitrie Bolintineanu În fundul unei râpe, mugind adânc, albeşteÎn fundul unei râpe, mugind adânc, albeşte

Un râu ce umbra serii ascunde de acum.Un râu ce umbra serii ascunde de acum.Pe munte luna blondă se-nalţă şi priveştePe munte luna blondă se-nalţă şi priveşteDin norul ei cum focul s-acopere sub fum.Din norul ei cum focul s-acopere sub fum.

Şi stelele, flori d-aur, în spaţiu drag se scaldă.Şi stelele, flori d-aur, în spaţiu drag se scaldă.Azurul le aspiră cu sete de amor.Azurul le aspiră cu sete de amor.Răcoarea se revarsă; şi-n inima mea caldăRăcoarea se revarsă; şi-n inima mea caldăS-aprinde deodată un simţimânt de dor.S-aprinde deodată un simţimânt de dor.

O, inimă, te-mbată de vise, de plăcere,O, inimă, te-mbată de vise, de plăcere,Ce-ţi dă natura ţie în sânu-i fericit!Ce-ţi dă natura ţie în sânu-i fericit!Întoarce lumii cupa unde-ai băut durereÎntoarce lumii cupa unde-ai băut durereCrezând că bei delicii din visul aurit!Crezând că bei delicii din visul aurit!

Vai! Fericirea n-are în lume rădăcină!Vai! Fericirea n-are în lume rădăcină!În darn doreşte omul aice pe pământ,În darn doreşte omul aice pe pământ,Uitând că timpul schimbă pe oameni în ţărânăUitând că timpul schimbă pe oameni în ţărânăŞi tot se risipeşte pe al durerii vânt!Şi tot se risipeşte pe al durerii vânt!


29

FERICIREA de Dimitrie BolintineanuFERICIREA de Dimitrie Bolintineanu O, farmec drag al vieţii! O, magică natură!O, farmec drag al vieţii! O, magică natură!

Tu îmi îmbeţi simţirea şi gândul meu măreşti!Tu îmi îmbeţi simţirea şi gândul meu măreşti!Dar poţi lungi tu viaţa ce către moarte cură?Dar poţi lungi tu viaţa ce către moarte cură?Poţi spune ce-i ursita fiinţei omeneşti?Poţi spune ce-i ursita fiinţei omeneşti?

A regreta trecutul, a cere viitorul,A regreta trecutul, a cere viitorul,Şi a vedea în viaţă dorinţele pierind,Şi a vedea în viaţă dorinţele pierind,Şi a lăsa prezentul să-şi ia în lacrimi zborul,Şi a lăsa prezentul să-şi ia în lacrimi zborul,A aspira la fală, şi-a se-amărî dorind,A aspira la fală, şi-a se-amărî dorind,

A geme-n sărăcie precum şi în avere,A geme-n sărăcie precum şi în avere,Pe piatra ţărânoasă, pe patul aurit,Pe piatra ţărânoasă, pe patul aurit,A geme-n întuneric, a geme la putere,A geme-n întuneric, a geme la putere,Acesta este-al lumii destin neîmblânzit.Acesta este-al lumii destin neîmblânzit.

Şi ce îmi pasă mie de visul ce ne-mbată,Şi ce îmi pasă mie de visul ce ne-mbată,De imortalitatea ce-atât ne-a legănat?De imortalitatea ce-atât ne-a legănat?Voi face bine-n viaţă să merit o răsplată?Voi face bine-n viaţă să merit o răsplată?În sufletul meu arde un foc mult mai curat!În sufletul meu arde un foc mult mai curat!

SURSA:SURSA: http://ro.wikisource.org/wiki/Fericireahttp://ro.wikisource.org/wiki/Fericirea CLICK/ENTERCLICK/ENTER, , după citirea ultimului cuvânt!după citirea ultimului cuvânt!

30

Ce este fericirea?Ce este fericirea? Nimic nu e mai important decât Nimic nu e mai important decât fericireafericirea, dar te-ai , dar te-ai

întrebat vreodată ce este aceasta? întrebat vreodată ce este aceasta? Dicţionarul de Psihologie defineşte Dicţionarul de Psihologie defineşte fericireafericirea drept „o drept „o

stare deosebită de împlinire a ceva ce s-a realizat şi a stare deosebită de împlinire a ceva ce s-a realizat şi a provocat un succes neaşteptat sau mult aşteptat sau provocat un succes neaşteptat sau mult aşteptat sau aşteptat tensionat. Se manifestă ca o stare euforică aşteptat tensionat. Se manifestă ca o stare euforică încărcată de trăiri intense ce nu numai că provoacă un fel încărcată de trăiri intense ce nu numai că provoacă un fel de trăire recuperatorie puternică, ci şi o energizare, o de trăire recuperatorie puternică, ci şi o energizare, o stare de receptivitate şi toleranţă, creşterea dorinţei de a stare de receptivitate şi toleranţă, creşterea dorinţei de a face ca şi alţii să fie face ca şi alţii să fie fericiţifericiţi.”.”

Unii oameni caută Unii oameni caută fericireafericirea în plăcerile vieţii, dar în plăcerile vieţii, dar acumularea sau repetarea momentelor de plăcere nu duce acumularea sau repetarea momentelor de plăcere nu duce la la fericirefericire. . PlăcereaPlăcerea este este fericireafericirea ignoranţilorignoranţilor. . „„FericireaFericirea este este plăcerea înţelepţilorplăcerea înţelepţilor”. (”. (Barbey_d'Aurevilly)Barbey_d'Aurevilly) ((http://fr.wikipedia.org/wiki/Jules_Barbey_d'Aurevillyhttp://fr.wikipedia.org/wiki/Jules_Barbey_d'Aurevilly))

Totuşi, când plăcerea atinge o anumită intensitate şi în Totuşi, când plăcerea atinge o anumită intensitate şi în anumite condiţii, ea poate permite accesul la o bucurie anumite condiţii, ea poate permite accesul la o bucurie autentică, asemănătoare cu autentică, asemănătoare cu fericireafericirea. Dar bucuria este o . Dar bucuria este o reacţie la un eveniment din mediul înconjurător şi are de reacţie la un eveniment din mediul înconjurător şi are de obicei o cauză exterioară, iar obicei o cauză exterioară, iar fericireafericirea se poate ivi din se poate ivi din interior, din sufletul şi cugetul omului. interior, din sufletul şi cugetul omului.

31

Ce este fericirea?Ce este fericirea? De asemenea, bucuria este o emoţie de scurtă durată, în De asemenea, bucuria este o emoţie de scurtă durată, în

timp ce timp ce fericireafericirea este asociată întotdeauna cu un este asociată întotdeauna cu un sentiment de durată. Putem concluziona, astfel, că sentiment de durată. Putem concluziona, astfel, că bucuria, ca şi plăcerea, este una din căile de acces spre bucuria, ca şi plăcerea, este una din căile de acces spre fericirefericire..

FericireaFericirea se apropie incontestabil de lumea emoţiilor: e se apropie incontestabil de lumea emoţiilor: e trăită într-o manieră involuntară, fizică şi psihică, adesea trăită într-o manieră involuntară, fizică şi psihică, adesea se poate lipsi de cuvinte şi nimeni nu poate hotărî se poate lipsi de cuvinte şi nimeni nu poate hotărî să fiesă fie fericitfericit la comandă. Fiecare dintre noi are o viziune la comandă. Fiecare dintre noi are o viziune proprie asupra proprie asupra fericiriifericirii: că este sau nu posibilă, că ţine : că este sau nu posibilă, că ţine de acţiune sau de repaos, că depinde de eforturile noastre de acţiune sau de repaos, că depinde de eforturile noastre sau de întâmplare.sau de întâmplare.

Avem parte în viaţă de momente agreabile, care ne oferă Avem parte în viaţă de momente agreabile, care ne oferă senzaţii plăcute şi ne fac bine, favorizând apariţia senzaţii plăcute şi ne fac bine, favorizând apariţia fericiriifericirii, dar este necesar să conştientizăm aceste , dar este necesar să conştientizăm aceste momente pentru a avea acces la momente pentru a avea acces la fericirefericire..

Persoanele anxioase fug de Persoanele anxioase fug de fericirefericire, de teamă că o vor , de teamă că o vor pierde, iar cele cu stimă de sine scăzută îşi pierde, iar cele cu stimă de sine scăzută îşi obstrucţionează uneori obstrucţionează uneori fericireafericirea, în mod inconştient, din , în mod inconştient, din aceeaşi teamă că vor suferi atunci când ea va dispărea.aceeaşi teamă că vor suferi atunci când ea va dispărea.

Click/EnterClick/Enter, după citirea ultimului cuvânt!, după citirea ultimului cuvânt!

32

Ce putem face dacă vrem să fim Ce putem face dacă vrem să fim fericiţi?fericiţi?

Să luăm decizia Să luăm decizia de a fi fericiţide a fi fericiţi şi să facem ceva în acest sens, să nu şi să facem ceva în acest sens, să nu rămânem în poziţia spectatorului imparţial.rămânem în poziţia spectatorului imparţial.

Să depunem eforturi, să nu dăm înapoi în faţa oricărui lucru dificil; Să depunem eforturi, să nu dăm înapoi în faţa oricărui lucru dificil; fericireafericirea se cultivă şi se construieşte în timp, puţin câte puţin. se cultivă şi se construieşte în timp, puţin câte puţin.

Să savurăm toate Să savurăm toate formele de fericireformele de fericire: : fericireafericirea că trăim, că avem că trăim, că avem cele necesare traiului, că aparţinem unei familii, colectivităţi şi că cele necesare traiului, că aparţinem unei familii, colectivităţi şi că putem face multe activităţi.putem face multe activităţi.

Să nu ne lăsam pradă mâhnirii, oferindu-ne Să nu ne lăsam pradă mâhnirii, oferindu-ne mici momente de mici momente de fericirefericire şi detaşare, cât mai des posibil. şi detaşare, cât mai des posibil.

Să facem din Să facem din fericirefericire un scop, nu o obsesie. un scop, nu o obsesie. Să „grădinărim” Să „grădinărim” fericireafericirea, pentru că ea presupune eforturi şi timp, , pentru că ea presupune eforturi şi timp,

fără să simţim dezamăgirea dacă ea nu apare imediat.fără să simţim dezamăgirea dacă ea nu apare imediat. Să cultivam o conştiinţă a Să cultivam o conştiinţă a fericiriifericirii, să ţinem ochii deschişi spre ea., să ţinem ochii deschişi spre ea. Să nu acceptăm nicio Să nu acceptăm nicio fericirefericire care se câştigă în detrimentul celor care se câştigă în detrimentul celor

mai mulţi.mai mulţi. Să fim optimişti, să presupunem în faţa incertitudinii că există o Să fim optimişti, să presupunem în faţa incertitudinii că există o

soluţie favorabilă şi să acţionăm pentru a o pune în practică.soluţie favorabilă şi să acţionăm pentru a o pune în practică. Să-i observăm pe oamenii Să-i observăm pe oamenii fericiţifericiţi şi să învăţăm de la ei cum să ne şi să învăţăm de la ei cum să ne

comportăm.comportăm. Să fim Să fim fericiţifericiţi când totul merge bine şi să nu ratăm niciun moment când totul merge bine şi să nu ratăm niciun moment

în care în care putem fi fericiţiputem fi fericiţi. . SURSA: SURSA: http://www.eva.ro/psihologie/autocunoastere/ce-este-fericirea-articol-6191.htmlhttp://www.eva.ro/psihologie/autocunoastere/ce-este-fericirea-articol-6191.html

33

Grupul HarulGrupul Harul –– PrietenePrietene,, care cau care cauţţi fericireai fericirea Prietene, care cauţi Prietene, care cauţi fericireafericirea, stăruind pe la oameni şi porţi,, stăruind pe la oameni şi porţi,

Într-o zi vei afla, cu tristeţe, că-n zadar alergat-ai la toţi. Într-o zi vei afla, cu tristeţe, că-n zadar alergat-ai la toţi. ((bis)bis) Numai la Iisus găseşti Numai la Iisus găseşti fericireafericirea,,

Numai de la El primeşti mântuirea.Numai de la El primeşti mântuirea.Ce har nespus să fii prieten cu Iisus!Ce har nespus să fii prieten cu Iisus!Ce har nespus să fii frate cu Iisus!Ce har nespus să fii frate cu Iisus!

Dragul meu, care crezi în plăcerea de frum’seţe, prieteni şi Dragul meu, care crezi în plăcerea de frum’seţe, prieteni şi bani,bani,În curând vei fi singur pe cale, obosit sub povara de ani. În curând vei fi singur pe cale, obosit sub povara de ani. ((bis)bis)

Numai la Iisus găseşti Numai la Iisus găseşti fericireafericirea,,Numai de la El primeşti mântuirea.Numai de la El primeşti mântuirea.Ce har nespus să fii prieten cu Iisus!Ce har nespus să fii prieten cu Iisus!Ce har nespus să fii frate cu Iisus! Ce har nespus să fii frate cu Iisus!

Pentru noi a urcat El calvarul, neputinţele noastre le-a luat,Pentru noi a urcat El calvarul, neputinţele noastre le-a luat,Hai la El, prietene, să-ţi ofere Hai la El, prietene, să-ţi ofere fericireafericirea cu adevărat. cu adevărat. ((bis)bis)

Numai la Iisus găseşti Numai la Iisus găseşti fericireafericirea,,Numai de la El primeşti mântuirea.Numai de la El primeşti mântuirea.Ce har nespus să fii prieten cu Iisus!Ce har nespus să fii prieten cu Iisus!Ce har nespus să fii frate cu Iisus!Ce har nespus să fii frate cu Iisus!


34

PARADOXPARADOX din Jurnalul Fericirii din Jurnalul Fericirii de de Nicolae Nicolae SteinhardtSteinhardt

„„Ni se cere să avem simţul tragic şi eroic al existenţei. Şi să nu le luăm în tragic.Ni se cere să avem simţul tragic şi eroic al existenţei. Şi să nu le luăm în tragic.

Să ieşim din noi, să nu ne gândim la noi.Să ieşim din noi, să nu ne gândim la noi.

Şi să fim nepăsători la ale lumii.Şi să fim nepăsători la ale lumii.

Să considerăm fericirea drept prima noastră datorie.Să considerăm fericirea drept prima noastră datorie.

Şi să nu uităm că prima datorie a creştinului este să ştie a suferi.Şi să nu uităm că prima datorie a creştinului este să ştie a suferi.

Să fim curajoşi şi îndrăzneţi.Să fim curajoşi şi îndrăzneţi.

Şi să fim blânzi şi smeriţi cu inima.Şi să fim blânzi şi smeriţi cu inima.

Să nu scoatem sabia.Să nu scoatem sabia.

Şi totuşi să fim ai Unuia care n-a venit să aducă pace pe pământ ci sabie şi foc; Şi totuşi să fim ai Unuia care n-a venit să aducă pace pe pământ ci sabie şi foc; dihonie şi despărţiredihonie şi despărţire între fiu şi tată, între fiică şi mamă, între noră şi soacră.între fiu şi tată, între fiică şi mamă, între noră şi soacră.

Să nu ţinem la viaţă, să fim oricând gata s-o jertfim, defăimând deşertăciunile.Să nu ţinem la viaţă, să fim oricând gata s-o jertfim, defăimând deşertăciunile.

Şi să avem drept scop suprem dobândirea vieţii veşnice.Şi să avem drept scop suprem dobândirea vieţii veşnice.

Să nu căutăm mântuirea în moarte sau neant, ci păstrând modesta condiţie Să nu căutăm mântuirea în moarte sau neant, ci păstrând modesta condiţie luptătoare a omului.luptătoare a omului.

Şi să ne purtăm ca prinţii, să fim desăvârşiţi, să ne îndumnezeim.Şi să ne purtăm ca prinţii, să fim desăvârşiţi, să ne îndumnezeim.

Să vedem în creştinism reţeta perfectei fericiri.Să vedem în creştinism reţeta perfectei fericiri.

Şi totodată doctrina torturării fiinţei de către un Creator hotărât să ne vindece de ale Şi totodată doctrina torturării fiinţei de către un Creator hotărât să ne vindece de ale lumii.”lumii.”

CLICK/ENTERCLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!, după citirea ultimului cuvânt!

35

FORMAREA CONŞTIINŢEI ISTORICEFORMAREA CONŞTIINŢEI ISTORICELecţii educative pentru elevii din Lecţii educative pentru elevii din

clasele IX-XIIIclasele IX-XIII

Concept original şi realizare:Concept original şi realizare:

Numai pentru UZ INTERN laNumai pentru UZ INTERN la

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII ŞCOALA CU CLASELE I-VIII

Vişeu de Jos Vişeu de Jos ~ ~ Jud. MARAMUREŞJud. MARAMUREŞ

str. Principală, nr. str. Principală, nr. 11111111

Tel. 0262-368013Tel. 0262-368013

E-mail:E-mail: [email protected]

DĂ UN CLICK ŞI DĂ UN CLICK ŞI VIZITEAZVIZITEAZĂ ACUM!!!Ă ACUM!!!http://sites.google.com/site/ihapca2002/http://sites.google.com/site/ihapca2002/

Education

Formarea conştiinţei istorice