ÎN BENEFICIUL UMANITĂŢII :

CREŞTEREA IMPACTULUI

REZULTATELOR CERCETĂRII

ŞTIINŢIFICE PRIN METODE

SCIENTOMETRICE

Prof.dr.ing. Angela REPANOVICI

Universitatea Transilvania din Brașov

Seminarul Bibliotecii Academiei Române

25 iunie 20101

UTILIZAREA SCIENTOMETRIEI ÎN

SOCIETATEA INFORMAȚIONALĂ

• Evaluarea performanțelor cercetătorilor

• Măsurarea eficienței rezultatelor cercetării

științifice

• Măsurarea producției științifice

• Măsurarea productivității științifice

2

PRODUCŢIA ŞI

PRODUCTIVITATEA ŞTIINŢIFICĂ

Producţia ştiinţifică a unei țări este un indicator

important al gradului de dezvoltare a unei ţări

Este în prezent riguros monitorizată de Institutul

de Informare Ştiinţifică din Philadelphia, USA.

[ISI - Institute for Scientific Information]

Productivitatea reprezintă numărul de lucrări

dintr-o perioadă de timp raportată la populație

INDICATORI DE MĂSURARE A

ACTIVITĂŢII ŞTIINŢIFICE

• numărul de publicaţii (care există în baza

de date ISI, deci care sunt considerate

lucrări relevante în domeniul respectiv);

• distribuţia publicaţiilor pe domenii;

• numărul lucrărilor foarte mult citate aşa

cum apar ele în baza de date ISI;

• numărul brevetelor.

INDICI DE MĂSURARE A PERFORMAŢELOR

CERCETĂRILOR ŞTIINŢIFICE

• Indexul H(irsch) reprezintă un nou instrument

pentru a măsura rezultatele ştiinţifice.

• Citarea este cea mai bună formă de

recunoaştere.

CITAREA

• Citările sunt legate intrinsec de sistemul de

recompensă al ştiinţei.

• Citările sunt „amprente ale realizărilor

ştiinţifice... martori la evoluţia ideilor”.

• Citările oferă „o evidenţă a utilizării

informaţiei şi pot fi considerate un indicator

al intrărilor la acest nivel.”

PUBLISH OR PERISH

•http://www.harzing.com/pop.htm

PUBLISH OR PERISH

Acest software este disponibil gratuit pe pagina web

a prof. Anne Wil HARZING, specialist în

management internaţional la Universitatea

Melbourne din Australia (Harzing A.-W., 1997-

2009).

PUBLISH OR PERISH

• Numărul total de lucrări

• Numărul total de citări

• Numărul mediu de citări pe articol

• Numărul mediu de citări pe autor

• Numărul total de lucrări al autorului

• Numărul mediu de citări pe an

• Indicele Hirsch şi parametrii de legătură

PUBLISH OR PERISH

• Indicele g al lui Egghe (Egghe L. , 2006 )

• Indexul h contemporan

• Importanţa vârstei în rata de citare

• Două variaţii ale indicelui individual h

• O analiză a numărului de autori pe lucrare

ANALIZA CITĂRILOR ŞI MĂSURAREA

FACTORULUI DE IMPACT AL JURNALELOR

PUBLISH AND PERISH

PUBLISH OR PERISH

h index

Măsoară simultan calitatea şi sustenabilitatea

impactului cercetărilor cadrelor didactice şi

extinde diversitatea cercetărilor. Se bazează pe

distribuţia citărilor primite de publicaţiile

cercetătorului (Hirsch, 2005).

g-index

Pentru a depăşi deficienţele indicelui h, Egghe a

propus indicele g pentru a măsura productivitatea

cercetătorilor bazată pe publicaţiile lor (Egghe L.,

2006).

Indicele g utilizează distribuţia citărilor primite de

publicaţiile cercetătorului ca bază de calcul dar dă

mai mare greutate celor mai citate lucrări.

hc index

Acesta este indexul h contemporan care adaugă o

greutate legată de vârsta articolului fiecărui articol

citat al unui cercetător prin mai puţină greutate

parametrizată articolelor de mai mulţi ani.

hi norm

Indexul reprezintă o modificare a indicelui h

formulată de cei care au produs şi dezvoltat

Publish or Perish.

Pentru a calcula acest index, numărul de citări pe

fiecare articol este normalizată prin divizarea

numărului de citări primite de articol cu numărul

de autori ai articolului. Indexul este calculat ca un

indice h normalizat de contul citărilor.

CERCETAREA ANALIZEAZĂ PERFORMANŢELE DE

CERCETARE OBŢINUTE DE COMUNITATEA

ACADEMICĂ ÎN 2008, COMPARÂND CEI PATRU

INDICI AI PROFESORILOR CU CELE MAI BUNE

REZULTATE.

PERFORMANŢA CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE A

CADRELOR DIDACTICE ALE UNIVERSITĂŢII

TRANSILVANIA DIN BRAŞOV - STUDIU

EXPLORATORIU BAZAT PE ANALIZA CITĂRILOR

PUNCTAJUL DE CERCETARE

Criteriile de acordare a punctajelor sunt preluate

din documentele Consiliului Naţional al Cercetării

Știinţifice din Învăţământul Superior, privind

evaluarea universităţilor prin indicatori de calitate.

Lipsa corelaţiei dintre indicele h

şi punctajul anual

Indexul h al primilor 60 profesori pentru

punctajul de cercetare din anul 2008

Citările în Web of Science pentru 60 de

profesori la punctajul de cercetare din 2008

“Declaraţia de la Berlin privind

accesul liber la cunoaştere în ştiinţă”

“Misiunea noastră de difuzare a cunoaşterii este

doar pe jumătate completă dacă informaţia nu

este făcută pe larg şi imediat disponibilă

societăţii. Noi posibilităţi de răspândire a

cunoaşterii nu numai prin forma clasică, dar

totodată şi în mod crescător prin paradigma

Open Access, Acces Deschis prin internet,

trebuie să fie susţinute.”

Octombrie 2003

DISEMINAREA CUNOAŞTERII

Accesul deschis

Acces online gratuit şi nerestrictionat la materialul academic digital și la articole de cercetare evaluate ştiinţific publicate în jurnalele academice

Acces deschis

varianta electronică a publicaţiei

ştiinţifice poate fi citită pe internet,

tipărită, distribuită fără nici un scop

comercial,

fără nici o plată sau restricţie.

Acces la informații științifice

Comunicare academică

Promovarea și publicarea rezultatelor

Modalităţile prin care se poate

realiza accesul deschis

Publicaţii cu

acces deschis („gold OP”)

Arhive sau depozite

instituţionale cu

acces deschis („green OP”)

REVISTE CU ACCES DESCHIS

DREPTUL DE AUTOR-

http://www.sherpa.ac.uk/romeo/

DREPTUL DE AUTOR-

http://www.sherpa.ac.uk/romeo/

Depozitul digital instituţional, instrument de

promovare a producţiei ştiinţifice a universităţii

Depozitul digital instituţional trebuie privit ca instrument cu

trei funcţii de bază:

• Depozitul memoriei ştiinţifice a universităţii cu menirea de

conservare şi prezervare a conţinutului

• Bază de date cu resurse informaţionale ce asigură accesul

la produsele depozitate

• Bază de date în dezvoltare cu posibilitatea autoarhivării

produselor ştiinţifice

Consumatorii produselor oferite au o dublă ipostază:

• Producători care alimentează depozitul

• Consumatori de resurse informaţionale

OpenDOAR-Directory of Open Access Repository

Registry of Open Access

Repositories (ROAR)

Creșterea numărului depozitelor

digitale

Conceptul depozit instituţional digital

(institutional repository - ir)

Depozitul instituţional digital reprezintă o bază de

date deschisă, adică accesibilă pe internet unde

este arhivată toată producţia ştiinţifică a

universităţii:

proiecte de diplomă, dizertaţiile masteranzilor,

teze de doctorat ale membrilor universităţii,

materialul de predare, lucrări ştiinţifice,

proceedings-urile conferinţelor organizate de

universitate, rapoarte de cercetare

alte materiale pe care universitatea consideră

că sunt valoroase şi pot fi puse la dispoziţia

membrilor universităţii sau a altor universităţi

sau pentru oricine de oriunde.

Open Source (Sursa deschisă)

• Programele (software-ul) cu sursă deschisă (open source) sunt

programe dezvoltate de către o comunitate, de către o

companie sau de către o persoană şi oferite spre folosire sub o

licenţă liberă, ele sunt caracterizate de libertatea acordată

utilizatorilor săi de a-l utiliza, copia, redistribui, studia,

modifica şi îmbunătăți.

• Softul Open source este gratuit, dar, cel care dezvoltă acest

soft poate să ofere contra cost anumite servicii, cum ar fi

instalarea sistemului, instruire, suport tehnic, conversia

datelor.

Softuri surse deschise pentru IR

• Dezvoltarea depozitelor digitale

instituționale

Surse deschise:

– ArXiv - Cornell University

– DSpace - MIT Libraries & Hewlett-Packard

– EPrints - University of Southampton

– Fedora - Cornell University & University of

Virginia

– Greenstone - University of Waikato (New

Zealand Digital Library Project)

38

Softul propriu-zis nu costa nimic, exista costuri

doar pentru o dezvoltare ulterioara, training,

conversie date etc.

Open Source Software

Avantajele Softului Open Source :

• Abilitatea de a fi adaptat si potrivit nevoilor locale :

Codul sursa al softului poate fi modificat si

imbunatatit, astfel incat sa poata fi adus cat mai

aproape de necesitatile proprii ale utilizatorului

• Nu exista restrictie in utilizare :

Nu exista restrictii contractuale in privinta modului

in care este utilizat acest soft .

• Costuri reduse :

Softul propriu-zis nu costa nimic, exista costuri

doar pentru o dezvoltare ulterioara, training,

conversie date etc.

Dezavantajele Softului Open Source:

• Eforturi mari, neanticipate : O biblioteca va

descoperi ca, pentru a realiza un lucru bun, vor fi

necesare eforturi mult mai mari decat cele presupuse

initial pentru adaptarea unui astfel de soft

necesitatilor sale.

• Lipsa unei coordonari : Dezvoltarea descentralizata

de software open source se face oarecum haotic şi

exista intarzieri in rezolvarea erorilor de programare.

• Suport tehnic inadecvat : Documentatia tinde sa fie

limitata si destinata in special dezvoltatorilor. Exista

limitari in ceea ce priveste documentatia pentru

utilizatorii acestor software-uri.

• Personalizare : Software-ul open source poate sa nu

ofere nivelul de personalizare dorit comparativ cu un

soft comercial.

DRIVER - Digital Repository Infrastructure

Vision for European Research

DRIVER search portal - Access the network of freely accessible digital repositories with content across academic disciplines with over 2,500,000 scientific publications, found in journal articles, dissertations, books, lectures, reports, etc., harvested regularly from more than 249 repositories, from 33 countries

Cercetare de marketing

„Atitudini, opinii şi comportamente

ale cadrelor didactice privind

constituirea unui depozit digital

instituţional cu producţia ştiinţifică

a universităţii Transilvania”

Ipoteze generale

• Informaţiile pe care le posedă profesorii privind

producţia ştiinţifică a universităţii sunt insuficient

promovate.

• Calitatea cercetărilor ştiinţifice elaborate de

cercetătorii universităţii este bună.

• Legătura între cercetarea ştiinţifică, lucrările

publicate şi recompensa academică prin numărul de

citări este foarte puternică.

• Gradul în care profesorii sunt sprijiniţi pentru

publicarea cercetărilor este redus.

• Atitudinea profesorilor privind societatea

informaţională, cerinţele informaţionale şi

diseminarea cunoaşterii este favorabilă.

OpenDOAR – România

Software

utilizat în

depozitele

digitale

Tipul

documentelor

http://www.opendoar.org/countrylist.php?cContinent=Europe#Romania

ASPEKT-DSpace

ASPEKT-DSpace

ASPEKT-DSpace

ASPEKT-DSpace

ASPEKT-DSpace

PUBLISH OR PERISH-ASPEKT-DSpace

Analiza SWOT

Analiza SWOT

Concluzii analiza SWOT

• În România nu există expertiză și modele de

dezvoltare a IR

• Nu există o mișcare la nivel național de promovare a

accesului deschis

• Analiza impactului autorilor și a citărilor nu

reprezintă un instrument de evaluare în universități

• Nu există o practică în utilizarea surselor deschise

• Tehnologia este avansată în acest domeniu, ușor de

implementat și dezvoltat

• Există multe surse deschise disponibile

• Proiectele de cercetare europene vor impune

diseminarea rezultatelor cercetărilor

MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE!

55

Internet / Intranet

Acces deschis la resursele informaționale științifice!