Studiu comparativ Republica Italiana - Nicolae Ionescu - iunie 2013

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,

PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE

AMPOSDRU

Fondul Social EuropeanPOS DRU 2007-2013

Instrumente Structurale2007 - 2013

Investeşte în oameni !FONDUL SOCIAL EUROPEANProgramul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 Axa prioritară3 „CREŞTEREA ADAPTABILITĂŢII LUCRĂTORILOR SI A ÎNTREPRINDERILOR”Domeniul major de intervenţie 3.3 „Dezvoltarea parteneriatelor şi încurajarea iniţiativelor partenerilor sociali şi societăţii civile"

Titlul proiectului: “Reţeaua Autorităţilor Competente pentru Calificările Profesionale din România (IMI PQ NET România)”Beneficiar: Ministerul Educaţiei NaţionaleContract nr. POSDRU/93/3.3/S/53132

PROCESELE DE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR ŞI DE RECUNOAŞTERE A CALIFICĂRILOR ÎN ITALIA

Autor:

Conf. Dr. Ing. Nicolae IONESCU, [email protected], 0741114987

1

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



CUPRINS

INTRODUCERE……………………………………………………………………….………………… 3

1. PROCESUL DE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR ÎN ITALIA………………….……….. 5

1.1. Sistemul de învăţământ şi diplomele/certificatele dobândite în cadrul acestuia………..………….. 5

1.2. Educaţia adulţilor - educaţia generală/pe competenţe cheie şi formarea profesională continuă……. 8

1.3. Evaluarea şi certificarea competenţelor profesionale dobândite în contexte informale şi non- formale… 10

1.4. Cadrul Naţional al Calificărilor vs. Cadrul European al Calificărilor……………………….…….. 13

2. PROCESUL DE RECUNOAŞTERE A CALIFICĂRILOR PROFESIONALE ÎN ITALIA………… 17

2.1. Cadrul legal şi instituţional al recunoaşterii calificărilor dobândite în alte SM ale UE, SEE şi Confederaţia Helvetica…………………………………………………………………………….. 17

2.2. Profesiile reglementate şi autorităţile competente………………………………………………… 20

2.2.1. Accesul la exercitarea profesiilor în Italia……………………………………………………. 20

2.2.2. Profesiile reglementate în Italia………………………………………………………………. 20

2.3. Analiza profesiilor reglementate în Italia…………………………………………………………. 23

2.3.1. Profesii din sectorul arhitecturii şi construcţiilor……………………………………………. 23

2.3.2. Profesii din sectorul aviaţiei…………………………………………………………………. 23

2.3.3. Profesii din sectorul înfrumuseţării………………………………………………………….. 24

2.3.4. Profesii din sectorul catering şi alimentaţie………………………………………………….. 25

2.3.5. Profesii din sectorul educaţiei şi formării profesionale…………………………………….. 25

2.3.6. Profesii din sectorul ingineriei şi alte profesii tehnice………………………………………. 27

2.3.7. Profesii din sectorul Financiar………………………………………………………………. 29

2.3.8. Profesii în sectorul medical……………………………………………………………….…. 30

2.3.9. Profesii din sectorul transportului pe uscat……………………………………………….…. 33

2.3.10. Profesii din sectorul juridic……………………………………………………………….…. 33

2.3.11. Profesii din sectorul activităţii maritime………………………………………………….…. 34

2.3.12. Profesii din sectorul mineritului…………………………………………………………….. 34

2.3.13. Profesii din sectorul asistenţei sociale şi terapiei…………………………………………… 34

2.3.14. Profesii din sectorul turism, agrement şi sport……………………………………………… 35

2.3.15. Alte profesii…………………………………………………………………………………. 36

2.4. Statisticile IMI privind profesiile reglementate din Italia comparativ cu cele din România……… 37

2.4.1. Autorităţi active în Sistemul IMI……………………………………………………………. 37

2.4.2. Cereri transmise prin Sistemul IMI………………………………………………………….. 40

2.4.3. Date privind recunoaşterea calificărilor profesionale……………………………………….. 42

2

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



INTRODUCERE

Studiul de faţă, ca şi alte studii similare de analiză comparativă a proceselor de certificare a competenţelor şi recunoaştere a calificărilor în Olanda, Spania, Germania, Danemarca, Marea Britanie şi Cehia, constituie unul din rezultatele proiectului „Reţeaua Autorităţilor Competente pentru Calificările Profesionale din România (IMI PQ NET România)” implementat de către Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN) în parteneriat cu Autoritatea Naţională pentru Calificări (ANC) şi cu Institutul pentru Politici Sociale (IPS), co-finanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 (POSDRU).

Obiectivul general al proiectului „Reţeaua Autorităţilor Competente pentru Calificările Profesionale din România (IMI PQ NET România)” constă în crearea şi consolidarea reţelei IMI (Internal Market Information) pentru calificările profesionale din România (IMI PQ NET), în scopul susţinerii iniţiativei CE privind dezvoltarea Sistemului de informare al pieţei interne, dezvoltarea unei iniţiative comune în acest sens, la nivel naţional, vizând consolidarea capacităţii partenerilor sociali (agenţiile şi organizaţiile guvernamentale, asociaţiile profesionale) de a promova dezvoltarea durabilă, prin crearea unor instrumente adecvate şi a unor canale de comunicare şi consultare reciprocă, în scopul realizării unei comunicări eficiente cu organizaţiile similare din Uniunea Europeană şi Spaţiul Economic European (SEE), prin intermediul platformei IMI.

Pentru atingerea obiectivului general, MEN, ca solicitant beneficiar al proiectului, şi-a propus atingerea următoarelor obiective specifice:

OS1 - crearea şi dezvoltarea unei reţele la nivel naţional în scopul sprijinirii implementării Sistemului de informare al Pieţei Interne (IMI), prin consolidarea capacităţii partenerilor sociali, prin crearea unor canale de comunicare şi consultare reciprocă;

OS2 - dezvoltarea şi implementarea unor termeni de referinţă comuni privind standardele de certificare a competenţelor lucrătorilor români şi de recunoaştere a calificărilor profesionale ale cetăţenilor comunitari;

OS3 - implicarea membrilor Reţelei în schimbul de informaţii intermediate de platforma IMI, prin furnizarea de informaţii/date la cererile adresate prin această platformă de către organizaţiile/asociaţiile din UE/ SEE.

Pentru realizarea studiilor comparative, experţii metodologici externi ai ANC au cercetat sursele de informaţii de la nivel naţional (ale ţării analizate şi ale României) şi la nivel comunitar (studii comparative realizate la nivelul Uniunii Europene) şi au participat la vizite de studiu în mai multe State Membre (SM) ale UE, în cadrul cărora au avut posibilitatea de a-şi completa munca de documentare prin schimbul de experienţă cu reprezentanţi ai Autorităţilor Competente pe diverse profesii reglementate în ţările respective.

Acest studiu comparativ a fost realizat atât pe baza unor date prezentate în rapoartele internaţionale oficiale cât şi folosind datele direct cunoscute din vizita pe care echipa IMI PQ NET România a realizat-o în Italia. Au fost accentuate o serie de aspecte referitoare la profesii pentru care există un număr mare de solicitări din partea cetăţenilor români pentru a fi recunoscute în Italia (de exemplu asistentă medicală) precum şi diverse probleme care apar la recunoaşterea unor calificări pentru care există mari diferenţe de formare profesională între cele două ţări (cum ar fi, de exemplu, cosmetician, coafeză).

Pentru informaţiile primite în timpul vizitei şi pentru schimbul de experienţă realizat, autorul şi echipa de management aduc mulţumiri reprezentanţilor unor ministere şi departamente din Italia: Ministero dello Sviluppo Economico (Ministerul Dezvoltării Economice), Ministero della Salute

3

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



(Ministerul Sănătăţii, Dipartimento Politiche Europee (Departamentul pentru Politici Europene), Dipartimento per lo Sviluppo e la Competitività del Turismo (Departamentul pentru Dezvoltarea şi Competitivitatea Turismului), Ministerio de lavoro e delle Politiche Sociali (Ministerul Muncii şi Politicii Sociale), Ministero dell'Istruzione, dell'Università e della Ricerca - MIUR (Ministerul Educaţiei, Universităţilor şi Cercetării), ISFOL - Istituto per lo Sviluppo della Formazione Professionale dei Lavoratori (Institutul pentru Dezvoltarea Formarii Profesionale a Lucrătorilor), Ministerului Justiţiei şi coordonatorului naţional IMI.

4

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



1. PROCESUL DE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR ÎN ITALIA

1.1. Sistemul de învăţământ şi diplomele/certificatele dobândite în cadrul acestuia

Obţinerea unei anumite calificări profesionale are la bază sistemul naţional de învăţământ din Italia, prezentat în figura 1.1.

Ministerio dell'Università e della Ricerca (Ministerul Educaţiei, Universităţilor şi Cercetării, MIUR) este responsabil cu reglementarea, monitorizarea, stabilirea cadrului general de finanţare, armonizarea cu sistemul european (Procesul Bologna) şi stabilirea cerinţelor de admitere în învăţământul superior. De asemenea, în responsabilitatea MIUR se află şi coordonarea activităţii din institutele de cercetare ştiinţifică. Universităţile au o largă autonomie în ceea ce priveşte managementul, finanţele şi oferta educaţională.

Începând cu anul 1998, multe dintre responsabilităţile MIUR din domeniul non-universitar au fost delegate autorităţilor locale şi regionale. Ministerul este în continuare responsabil pentru criteriile referitoare la organizarea sistemului şcolar şi evaluarea acestuia, sarcinile legate de stabilirea şi alocarea de resurse financiare, precum şi pentru alocarea personalului şcolii. Diferite regiuni sunt responsabile pentru sarcini, cum ar fi planificarea gamei de programe educaţionale, stabilirea programelor şcolare, calendarul şcolar şi organizarea învăţământului profesional.

Începând cu anul 1999 au avut loc o serie de reforme importante, în special în învăţământul superior. A fost introdus sistemul binar, cu cele trei trepte de învăţământ universitar, pe de o parte, şi învăţământ profesional post-secundar, pe de altă parte. De asemenea, a fost adoptat un sistem de credite, adaptate la Sistemul European de Credite Transferabile (ECTS) cu scopul de a face individului programe mai flexibile şi pentru a facilita continuitatea programelor educaţionale. O a treia reformă a fost introducerea unui sistem de asigurare a calităţii, cu o unitate de evaluare la fiecare universitate. În anul 2000, învăţământul obligatoriu a fost extins la 8 - 9 ani, pentru copii cu vârsta între 6-15 ani. Limba de predare este italiana şi, în unele cazuri, germana (în unele din regiunile nordice ale ţării, în cazul în care majoritatea populaţiei este de etnie germană).

Învăţământul preşcolar şi primar

Învăţământul preşcolar din Italia, se adresează copiilor cu vârste cuprinse între 3-6 ani. Deşi nu este obligatoriu, 96% dintre copii parcurg această treaptă de pregătire.

Şcoala primară (scuola primaria) durează 5 ani, pentru copii cu vârste cuprinse între 6 şi 11 ani. După finalizare, elevilor li se acordă Diplomă de Licenţă de Şcoală Primară (Diploma di Licenza della Scuola Primaria).

Învăţământul secundar general

Învăţământul secundar este împărţit pe două nivele, respectiv: Şcoala Secundară de Prim Grad / Scuola Secondaria di Primo Grado (în engleză Junior

General Secondary Education) durează 3 ani şi se finalizează cu obţinerea Diplomei de Licenţă de Şcoală Medie (Diploma di Licenza della Scuola Media). Aceasta este echivalentă cu un certificat de absolvire a 8 clase în România.

Şcoala Secundară de Grad Secund / Scuola Secondaria di Secondo Grado (în engleză Senior General Secondary Education) durează între 3 şi 5 ani, şi oferă următoarele opţiuni:

1. Liceu Ştiinţific (Liceo Scientifico). Acest program de 5 ani se concentrează în principal pe o formare academică;

5

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



Fig. 1.1. Sistemul educaţional în Italia (www.nuffic.nl)

6

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



2. Liceul Clasic (Classico Liceo) care durează 5 ani, cu accent pe ştiinţele umaniste şi de limbi clasice;

3. Liceul Lingvistic (Linguistico Liceo), de asemenea, cu durata de 5 ani şi cu accent pe limbi străine moderne, italiană şi latină;

4. Liceul Artistic (Liceo Artistico). Un program de 4 ani, care pregăteşte elevii în primul rând pentru învăţământul în domeniul artelor sau pentru un alt program universitar cu condiţia să urmeze un an suplimentar de pregătire;

5. Institutul Tehnic (Istituto Tecnico). Acest program durează 5 ani şi este împărţit în două etape: o etapa generală de 2 ani şi o etapă de 3 ani în care elevii se specializează într-un anumit domeniu, cum ar fi administrarea afacerilor, inginerie electrică, computer sciences etc.

Cele cinci tipuri de învăţământ enumerate mai sus se finalizează cu obţinerea unei “diplome de promovare a examenului de stat de încheiere a cursurilor de pregătire secundară superioară” (Diploma di Superamento dell’Esame di Stato Conclusivo dei Corsi di Istruzione Secondaria Superiore). Aceasta este echivalentă cu Diploma de Bacalaureat din România.

Curricula oferită de un Liceu artistic (Liceo Artistico) şi de un Institut Tehnic (Tecnico Istituto) diferă de cele oferite de Liceele Ştiinţifice /Clasice /Lingvistice (Liceo scientifico / Classico / Linguistico) din punctul de vedere al scopului componentei centrale a educaţiei.

Învăţământul secundar profesional / vocaţional

Acest tip de educaţie este oferit de către următoarele instituţii:

1. Institutul Profesional (Istituto professionale). Programele se desfăşoară pe parcursul a 3 ani şi se finalizează cu obţinerea unei Diplome de Calificare (Diploma di Qualifica). Elevii sunt pregătiţi într-o profesie şi pot, de asemenea, să obţină Diploma di Superamento dell’Esame di Stato Conclusivo dei Corsi di Istruzione Secondaria Superiore, după ce urmează un program suplimentar de 2 ani.

2. Institutul de Arte (Istituto d'Arte) - programele durează, de asemenea, 3 ani şi se finalizează cu obţinerea Diplomei de Maestru în Arte (Diploma di Maestro d'Arte). Şi în acest program, absolvenţii au posibilitatea de a obţine Diploma di Superamento dell’Esame di Stato conclusivo dei Corsi di Istruzione Secondaria Superiore, după ce urmează un program suplimentar de 2 ani.

1.2. Educaţia adulţilor - educaţia generală / pe competenţe cheie şi formarea profesională continuă

Situaţia din Italia se caracterizează prin existenţa unor furnizori de învăţământ public şi privat pentru adulţi pentru formarea profesională continuă. Conform evoluţiei politice recente pentru promovarea creşterii competenţelor autorităţilor locale şi regionale, responsabilitatea pentru domeniul educaţiei adulţilor a fost treptat transferată Regiunilor1.

Centrele Teritoriale Permanente (CPT) şi şcolile serale sunt principalele structuri specifice publice axate pe promovarea activităţilor de educaţie a adulţilor. Pe de altă parte, organizaţiile şi companiile private acţionează în strânsă legătură cu autorităţile publice, şi multe ONG-uri funcţionează în teritoriu pentru a furniza cursuri non-formale de educaţie a adulţilor.

CPT-urile şi şcolile serale acţionează atât în educaţia formală cât şi în cea non-formală. Scopul principal al CPT-urilor este de a promova cultura de bază, de a dezvolta şi consolida deprinderile de bază şi cunoştinţele specifice, de a preda limbi străine (italiană pentru persoane străine) şi de a oferi

1 Country Report on Adult Education in ITALY, European Association for the Education of Adults, Helsinki, 2011

7

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



cursuri pentru obţinerea unei “diplome de şcoală secundară inferioară” (Diploma de Scuola Secondaria Inferiore), în cazul adulţilor care nu au absolvit învăţământul secundar inferior la timp (abandon timpuriu). Cursurile oferite de CPT pot fi frecventate de către adulţi şi tineri cu vârsta peste 16 ani care nu au depăşit primul "ciclu" de învăţământ, sau de către persoanele care doresc să-şi îmbunătăţească educaţia. Cursurile sunt scutite de taxe şi sunt finanţate în cea mai mare parte de către Ministerul Educaţiei.

Decretul Ministerial 25/10/2007 (care a intrat în vigoare din ianuarie 2009) a transformat Centrele Teritoriale Permanente (CTP-urile) existente în Centre Provinciale pentru Educaţia Adulţilor (Centri per l'Provinciali Istruzione degli Adulti), în scopul de a reorganiza activitatea şi managementul acestora.

Învăţământul şi formarea profesională terţiară non-universitară (IFTS) utilizează un sistem standard naţional bazat pe dobândirea de competenţe încă din anul 2000. Mai mult, după adoptarea Decretului din 25 ianuarie 2008 care reglementează relaţiile dintre guvernul italian şi unele provincii autonome privind recunoaşterea calificărilor profesionale, Comitetul Naţional pentru IFTS a decis actualizarea standardelor (ocupaţionale şi de pregătire profesională) pentru a le conferi mai multă coerenţă şi compatibilitate cu abordarea bazată pe rezultatele învăţării. S-a dezvoltat, la nivel regional, o ofertă de cursuri de formare profesională continuă de un an, bazate pe standarde ocupaţionale naţionale denumite “profile de unităţi de competenţe”, implementate însă în acord cu nevoile locale, şi o altă ofertă, la nivel naţional, de cursuri de doi ani care să se bazeze, de asemenea, pe standarde exprimate în rezultate ale învăţării.

Schematic, legătura dintre standardele ocupaţionale, cele de pregătire şi standardele de certificare a competenţelor, cu actorii care joacă un rol important în fiecare dintre aceste etape, sunt prezentate în figura 1.2.

STANDARDE PROFESIONALE

(OCUPAŢIONALE)

STANDARDE DE CERTIFICARE

STANDARDE FORMATIVE (DE

PREGĂTIRE PROFESIONALĂ)

Ministerele regiunilor/provinciilor autonome

împreună cu partenerii sociali stabilesc care sunt procesele profesionale, prestările de

servicii sau activităţile care definesc profesia/ocupaţia

respectivă

Ministerele regiunilor/provinciilor autonome

împreună cu partenerii sociali stabilesc conţinutul şi criteriile

pentru certificarea competenţelor dobândite

Ministerele regiunilor/provinciilor autonome împreună cu

partenerii sociali stabilesc standardele de pregătire

profesională în corelaţie cu diverse parcursuri de formare

NIV

EL

NA

ŢIO

NA

L

Site-uri regionale de definire a detaliilor specifice la nivel regional ale standardelor profesionale/ocupaţionale

Site-uri regionale de definire a detaliilor specifice la nivel regional ale standardelor de recunoaştere a calificărilor şi certificare a competenţelor

Site-uri regionale de definire a detaliilor specifice la nivel regional ale standardelor de

formare/pregatire profesională NIV

EL

R

EG

ION

AL

Fig. 1.2. Categorii de standarde în Italia2

2 Prelucrări ale autorului după Scienter – cursul privind SO, SPP şi SC, Bologna, mai 2011, proiectul DEFIN al IBR

8

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



Conform Raportului ISFOL din 2012, structura furnizorilor de formare profesională acreditaţi în 2011 după forma juridică a fost: sectorul terţiar (ONG-uri, asociaţii profesionale etc.) – 34%, angajatori / întreprinderi – 26%, furnizori de formare specializaţi – 20%, şcoli / universităţi – 9%, alţi furnizori – 11%. Structura pe nivele de educaţie a ofertanţilor de formare în 2011 a fost: cu diplomă de primul ciclu universitar (Laurea) – 63%; absolvenţi cu diplomă non-universitară – 30%, calificaţi – 7%.

Pe site-ul ISFOL3, este prezentat sistemul de unităţi de competenţe elaborat de ISFOL, Nomenclatura delle Unità Professionali (NUP), precum şi clasele / clusterele de profesii4, cele 24 de arii economice şi profesionale în care sunt împărţite standarde ocupaţionale şi de pregătire profesională, pe baza cărora se realizează procesele de certificare a competenţelor profesionale.

Comparativ, România are un sistem de formare profesională a adulţilor bazat pe standarde ocupaţionale şi pe reglementări privind autorizarea firmelor de formare profesională gestionate de către Autoritatea Naţională pentru Calificări - ANC şi există un standard ocupaţional pentru profesia de formator.

1.3. Evaluarea şi certificarea competenţelor profesionale dobândite în contexte informale şi non-formale

Funcţia de certificare a competenţelor este îndeplinită de către regiuni, care în cadrul normelor specifice autonomiei, reglementează procedurile de punere în aplicare a legii constituţionale LC 3/20015, ţinând seama de standardele minime stabilite la nivel naţional.

Un nivel naţional este definit ca un sistem de standarde minime de competenţă, care identifică baza minimă de competenţe comune ale unui profil profesional de referinţă. La nivelul regiunilor şi provinciilor autonome, funcţie de nevoile profesionale şi prin consultare cu instituţiile şi partenerii sociali, se planifică furnizarea de formare la standarde naţionale şi se certifică competenţe pe baza unor modele şi proceduri partajate. Competenţa este înregistrată în carnetul de formare iar creditele individuale sunt recunoscute şi pot fi utilizate în perspectivă naţională şi europeană.

Având în vedere faptul că Regiunile sunt responsabile cu punerea în aplicare a legislaţiei privind certificarea competenţelor, sunt oferite în continuare datele de contact ale acestor autorităţi din toate regiunile Italiei (Tabelul 1.1).

Autorităţile responsabile cu formarea profesională în regiunile şi provinciile autonome ale Italiei Tabelul 1.1

Nr. Crt.

Denumirea regiunii

Denumirea autorităţii Date de contact

1 REGIONE ABRUZZO

Assessorato politiche attive del lavoro - formazione professionale - osservatorio sul mercato del lavoro - istruzione

http://www.regione.abruzzo.it, Direzione Politiche Attive del Lavoro, della Formazione e dell'Istruzione, PESCARA (65124), v. Raffaello, Tel. 0857671.

2 REGIONE BASILICATA

Dipartimento Formazione - Lavoro - Cultura – Sport(Formare şi orientare profesionala, activitate educativă extraşcolară şi educaţie permanentă, şcoală, universitate şi dreptul de a studia, activitate şi servicii culturale, instituţii şi bunuri culturale, politici active în domeniul forţei de muncă, politici pentru

POTENZA (85100), c. Umberto I 28, Tel. 0971668111 - 0971668119 - 0971668027 - Fax 0971668480, http://www.Regione.Basilicata.it

3 http://www.nrpitalia.it/isfol/index.php4 http://www.isfol.it/temi/Lavoro_professioni5 Legge costituzionale 18 ottobre 2001, n. 3, http://www.parlamento.it/parlam/leggi/01003lc.htm

9

http://www.isfol.it/temi/Lavoro_professioni

http://www.nrpitalia.it/isfol/index.php

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



tineri, sport şi timp liber).3 REGIONE

CALABRIAAssessorato Formazione Professionale - Lavoro E Cooperazione

CATANZARO (88100), v. Lucrezia della Valle, 24Tel. 0961759624 - 0961759627 - Fax 0961752674.http://www.calabria.org Dipartimento Formazione Professionale e Politiche del Lavoro. Settore Formazione Professionale e Orientamento CATANZARO LIDO (88100) (CZ), v. delle Repubbliche Marinare, Tel. 096134974

4 REGIONE CAMPANIA

Assessorato Istruzione E Formazione, Lavoro E Politiche Sociali, Politiche Giovanili, ProblemiDell'immigrazione

NAPOLI (80143), Centro Direzionale Isola A6http://www.regione.campania.itArea generale di coordinamento istruzione - educazione - formazione - politiche giovanili e del forum regionale - O.R.ME.L., NAPOLI (80143), Centro Direzionale Isola A/6Tel. 0817966145 - 0817966149 - Fax 0817966526

5 REGIONE EMILIA-ROMAGNA

Assessorato Scuola - Formazione Professionale - Università - Lavoro - Pari Opportunità

BOLOGNA (40127), vle Aldo Moro 38, Tel. 051283395 - Fax 051283578, http://www.regione.emilia-romagna.it, [email protected], Direzione Generale Cultura, Formazione e Lavoro, BOLOGNA (40127), vle Aldo Moro 38, Tel. 051283374 - Fax 051283954, [email protected], Servizio Formazione Professionale. Tel. 051283616 - Fax 051283917Servizio Scuola - Università e Integrazione dei Sistemi Formativi. Tel. 051283965 - Fax 051283946

6 REGIONE FRIULI -VENEZIA GIULIA

Assessorato Formazione Professionale - Lavoro - Previdenza - Cooperazione - Artigianato

UDINE (33100), v. Cotonificio 133, Tel. 0432555485 - 0432555484 - Fax 0432555752, http://www.regione.fvg.itDirezione Regionale del Lavoro, Previdenza, Cooperazione e Artigianato, TRIESTE (34126), v. Giulia 75/1, Tel. 0403771111.

7 REGIONE LAZIO

Assessorato Scuola, Formazione E Lavoro ROMA (00147), v. Cristoforo Colombo 212, Tel. 0651681.http://www.regione.lazio.it, Segreteria Particolare - ROMA (00145), v. Rosa Raimondi Garibaldi 7, Tel. 0651683485 - 0651686437. Direzione Regionale Scuola, Formazione e Politiche per il Lavoro,ROMA (00145), v. Rosa Raimondi Garibaldi 7, Tel. 06516814949 - Fax 0651686800

8 REGIONE LIGURIA

Assessorato Istruzione - Formazione - Lavoro - Giovani

GENOVA (16121), v. Gabriele D'Annunzio 113, Tel. 0105484760 - 0105485766. http://www.regione.liguria.it

9 REGIONE LOMBARDIA

Direzione Generale Formazione, Istruzione, Lavoro

MILANO (20124), v. Sassetti 32, Tel. 0267652018 - 0267656306 - Fax 0267656276, http://www.formalavoro.regione.lombardia.it

10 REGIONE MARCHE

Assessorato Pianificazione Territoriale E Urbanistica - Edilizia Pubblica E Privata – Politiche; Comunitarie - Trasporti - Viabilità - Politiche Del Lavoro - Beni E Attività Culturali

ANCONA (60125), v. Tiziano 44, Tel. 0718063952 - Fax 0718063112, http://www.regione.marche.it

11 REGIONE MOLISE

Assessorato Ambiente - Caccia E Pesca Sportiva - Politiche Del Lavoro E Formazione Professionale

CAMPOBASSO (86100), v. D'Amato, Tel. 0874429501 - 0874429522 - Fax 0874429543. http://www.regione.molise.it

12 REGIONE PIEMONTE

Assessorato Industria, Lavoro e Formazione Professionale, New Economy e Affari Internazionali

TORINO (10152), v. Pisano 6, Tel. 0114321650 - Fax 0114323304, http://www.regione.piemonte.it (Industrie, forţa de muncă, noua economie, formare profesionala, politici de coordonare şi de fonduri comunitare, afaceri internationale, Comerţ intern şi extern, buget şi finanţe (ad interim)).

13 REGIONE PUGLIA

Assessorato Formazione Professionale - Politiche Dell'occupazione E Del Lavoro - Cooperazione -Pubblica Istruzione - Diritto Allo Studio

BARI (70123), v. Corigliano 1 z. ind., Tel. 0805402329 - Fax 0805402376. http://www.regione.puglia.it, Settore Formazione Professionale, BARI (70123), v. Corigliano 1 z. ind., Tel. 0805407557.

14 REGIONE AUTONOMA DELLA SARDEGNA

Assessorato Lavoro - Formazione Professionale - Cooperazione E Sicurezza Sociale

CAGLIARI (09131), v. XXVIII Febbraio 5, Tel. 0706067003 - Fax 0706065532, http://www.regione.sardegna.it, Direzione Generale Lavoro - Formazione Professionale - Cooperazione e Sicurezza Sociale, [email protected], Tel. 0706065704

15 REGIONE SICILIANA

Assessorato Lavoro PALERMO (90144), v. Pernice 3, Tel. 0916961111 - 0916968438 - 0916968428. http://www.regione.sicilia.it

16 REGIONE TOSCANA

Assessorato Istruzione E Formazione - Politiche Del Lavoro - Concertazione

FIRENZE (50129), p. della Libertà 16, Tel. 0554382111http://www.regione.toscana.it

10

mailto:[email protected]

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



17 REGIONE UMBRIA

Assessorato Ricerca, Politiche Formative, Politiche Attive Del Lavoro, Politiche Sociali

PERUGIA (06124), v. M. Angeloni 61, Tel. 0755045412 - 0755045483 - Fax 0755045428, http://www.regione.umbria.it, [email protected], Direzione Regionale Cultura, Turismo, Istruzione, Formazione e Lavoro, PERUGIA (06124), v. M. Angeloni 61, Tel. 0755045707 - Fax 0755045703, [email protected]

18 REGIONE AUTONOMA VALLE D'AOSTA

Dipartimento Politiche Del Lavoro AOSTA (11100), v. Garin 1, Tel. 0165275504 - Fax 0165275786, http://www.regione.valle-aosta.it

19 REGIONE DEL VENETO

Assessorato Politiche Delle Risorse Umane, Organizzazione E Autonomie Locali

Segreteria Regionale alla Formazione e al Lavoro, VENEZIA MESTRE (30170) (VE), ptta Allegri 29, Tel. 0412795150 - Fax 0412795140. Direzione Formazione; VENEZIA MESTRE (30170) (VE), ptta Allegri 29, Tel. 0412795030 - Fax 0412795085.

În 2006, Italia a început să dezvolte o metodologie unitară bazată pe abordarea la nivel naţional a proceselor de formare în termeni de rezultate ale învăţării, punând bazele unei mai bune integrări a tuturor părţilor componente / subsistemelor sistemului de calificări. S-a realizat un inventar al standardelor de competenţe regionale şi metodologia a fost testată în sectoarele turism şi mecanică, urmând să fie aplicată şi altor sectoare, precum industria chimică, industria alimentară şi agricultura. De asemenea, unele regiuni au adoptat standarde regionale bazate pe aceeaşi metodologie, iar ISFOL (Istituto per lo Sviluppo della Formazione Professionale dei Lavoratori), institutul public cu rol în sprijinirea politicilor naţionale pentru elaborarea unui Cadru Naţional al Calificărilor (echivalentul ANC în Italia, National Contact Point pentru EQF), sprijină Ministerul Muncii în crearea unei baze de date naţionale cu standarde ocupaţionale şi de pregătire profesională dezvoltate în ultimii ani, care au fost împărţite în 24 de arii economice şi profesionale. În 2010 a fost semnat un acord între Ministerul Muncii, Regiunile din Italia şi partenerii sociali în vederea implementării în comun a politicilor de formare profesională continuă în viziunea EQF, cu accent pe rezultatele învăţării în toate contextele - formal, informal şi non-formal, recunoscându-se rolul foarte important al certificării competenţelor dobândite pentru perspectiva creşterii competitivităţii capitalului uman şi pentru scopurile învăţării pe tot parcursul vieţii.

Un serviciu de învăţare non-formală este oferit de Universităţile Populare (Università Popolari), care sunt organizaţii publice şi private al căror scop principal este de a promova educaţia adulţilor. Acestea organizează diverse tipuri de activităţi, cea mai mare parte adresate adulţilor, dar sunt deschise, de asemenea, şi persoanelor mai tinere. Primele universităţi au fost deschise la începutul secolului 20, urmând exemplul Olandei şi Suediei. Cea mai mare universitate este UPTER, cu sediul în Roma, care oferă o gamă variată de cursuri (limbi străine, sport, italiana ca o limbă străină etc.).

Fiecare Regiune prevede norme diferite pentru deschiderea acestor tipuri de institute, dar există mai multe cerinţe generale:

Să fie recunoscute ca asociaţii reglementate; Să furnizeze un minim de 6 cursuri diferite de cel puţin 100 de ore fiecare; Două treimi dintre cadrele didactice trebuie să fie absolvenţi de învăţământ superior; Să fie autonome din punct de vedere economic şi să aibă o structură administrativă reglementată; Să fie membre al asociaţiilor naţionale sau internaţionale ale Università per la Terza ETA.

În Italia există patru nivele ale cursurilor destinate adulţilor: Primul nivel. (Grupul ţintă: tineri între 14 şi 18 de ani, care au încheiat participarea la cursurile

obligatorii). Durata variază de la doi la trei ani. De obicei la finalul cursului este oferit un certificat; Al doilea nivel. (Grupul ţintă: tineri între 18 şi 25 de ani, care au finalizat studiile secundare).

Durata acestor cursuri poate varia între 600 şi 1200 de ore. La finalul cursului este oferită o diplomă.

11

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



Al treilea nivel. Adresat tinerilor absolvenţi sau şomerilor, acesta este destinat pentru a oferi un nivel ridicat de specializare.

Calificările profesionale. Scopul acestor cursuri este de a consolida experienţa profesională a absolvenţilor. Organizate la iniţiativa asociaţiilor private, ele sunt, de obicei, co-finanţate de către instituţiile publice şi sunt adesea supuse unor taxe.

1.4. Cadrul Naţional al Calificărilor din Italia raportat la Cadrul European al Calificărilor

La data realizării acestui studiu, în Italia, nu a fost încă implementat un cadru naţional al calificărilor în concordanţă cu Cadrul European al Calificărilor (EQF) dar procesul de implementare este într-un stadiu foarte avansat şi se estimează că va fi finalizat în decursul anului 2013. În România, Cadrul European al Calificărilor este implementat doar pentru învăţământul Superior, fiind creat Registrul Naţional al Calificărilor din Învăţământul Superior din România. Pentru învăţământul preuniversitar Cadrul Naţional al Calificărilor (CNC) se află în dezbatere publică.

Conform raportului CEDEFOP6 din august 2010 privind cadrele naţionale ale calificărilor din SM ale UE, în concordanţă cu Cadrul European al Calificărilor (EQF), procesul de dezvoltare a unui cadru naţional al calificărilor şi certificării acestora a început în Italia încă din anul 2003. Responsabilitatea iniţiativei de elaborare acestuia este împărţită între Ministerul Muncii şi Politicilor Sociale şi Ministerul Educaţiei, Universităţilor şi Cercetării. Comitetul Naţional (Tavolo nazionale) înfiinţat de Ministerul Muncii în 2006 a jucat un rol cheie în dezvoltarea CNC în Italia, deoarece include nu numai reprezentanţi ai celor două ministere, ci şi reprezentanţi ai regiunilor şi provinciilor autonome din Italia, precum şi partenerii sociali.

Adoptarea unui cadru naţional al calificărilor din învăţământul superior (Cadrului Italian al Calificărilor pentru Învăţământul Superior - QTI) în concordanţă cu procesul de la Bologna a început în 2008. Descriptorii de la Dublin sunt utilizaţi la nivel naţional pentru cele trei cicluri ale sistemului Bologna. Unele calificări de scurtă durată vor fi definite de universităţi prin sub-descriptori, în funcţie de diferenţele dintre elementele specifice ale diferitelor calificări (încărcare, durată, acces etc.). Factorii de decizie au pus accentul pe necesitatea alinierii diplomelor şi certificatelor la cerinţele sistemului Bologna. În mod special, legislaţia care reformează învăţământul superior (primul ciclu de trei ani) şi Laurea Magistrale (al doilea ciclu, de doi ani) prevede că noile programe trebuie să fie bazate pe rezultatele învăţării compatibile cu descriptorii de la Dublin. De aceea, descriptorii au fost agreaţi cu angajatorii, pentru a realiza concordanţa cu nevoile reale de pe piaţa muncii.

În tabelul 1.2 se prezintă o situaţie comparativă Italia – România. Cadrul Naţional al calificărilor – situaţie comparativă Italia – România Tabelul 1.2

Italia RomâniaCalendar:Iun – Sept 2012 – Îmbunătăţirea conţinutului raportului de referenţiere

pe baza feedback-ului experţilor străini şi dezvoltarea anexelor;Consultare naţională; Prelucrarea rezultatelor consultării naţionale şi optimizarea raportului;

Sept 2012 – retransmiterea raportului către grupul de grupul consultativNoem./Dec. 2012 – Aprobarea raportului la nivel regional şi naţional;Febr. 2013 – Prezentarea finală a raportului de referenţiere către grupul

consultativ.

Este implementat Cadrul Naţional al Calificărilor din Învăţământul Superior – CNCIS

A fost realizat Registrul Naţional al Calificărilor din Învăţământul Superior – RNCIS (www.rncis.ro)

Cadrul Naţional al Calificărilor pentru învăţământul preuniversitar este în curs de realizare

ISFOL-Istituto per lo Sviluppo della Formazione Professionale dei Lavoratori ANC – Autoritatea Nationala pentru Calificari

6 CEDEFOP (Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale)- Structures of Education and Training Systems in Europe, Italy – 2009/10.

12

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



Până în prezent, etapele procesului de referenţiere în Italia pot fi sintetizate astfel7: În anul 2009 ISFOL a fost numit în calitate de Punct Naţional de Coordonare EQF (NCP Italy)

de către Ministerul Muncii şi Politicilor Sociale; Încă de la începutul anului 2009 un Grup Tehnic (TG) a lucrat la procesul de referenţiere. TG

este format din experţi de la Ministerul Muncii şi Politicilor Sociale, Ministerul Educaţiei, Universităţii şi Cercetării, Departamentul de Politici UE şi ISFOL – NCP;

Din 2011 Regiunile au fost implicate în proces, prin propria comisie tehnică numită „Autoritatea Tehnică de Coordonare”. De asemenea, au fost implicaţi Partenerii Sociali în principalele sesiuni de lucru;

Italia a finalizat Raportul de Referenţiere în luna februarie 2013, după o aprobare formală a acestuia de către autorităţile competente.

În procesul de referenţiere Grupul Tehnic a efectuat o trecere în revistă a Sistemelor Calificărilor Italiene, pe baza conceptelor-cheie EQF şi a împărtăşit alegeri şi oportunităţi de referenţiere de includere a calificărilor regionale cu reprezentanţii instituţiilor naţionale şi ale Regiunilor şi prin implicarea partenerilor sociali.

În luna mai 2012 au început consultările cu experţii internaţionali care au oferit un feedback valoros pentru prezentarea procesului de referenţiere italian în contextul european. Consultarea naţională s-a derulat în a doua jumătate a anului 2012.

Structura Raportului Naţional cuprinde trei secţiuni, respectiv:1. Descrierea generală a diferitelor sisteme şi sub-sisteme de pregătire educaţională şi

profesională;2. Identificarea calificărilor corespunzătoare acestor sisteme şi subsisteme;3. Cadrul de referenţiere bazat pe analiza criteriilor europene.

În construcţia Cadrului Naţional al Calificărilor au fost incluse şi plasate pe nivelul EQF corespunzător, calificările obţinute la nivelul regiunilor.

În tabelul 1.3 se prezintă proiectul de Cadrul Naţional al Calificărilor din Italia care cu o mare probabilitate va fi adoptat în această formă în cursul anului 2013.

Tabelul 1.3Nivel EQF/

Nivel calificare

Calificare Autoritate Competentă Parcurs

1Certificat de absolvire nivel secundar inferior / Lower secondary level leaving certificate

Ministerul Educaţiei, Universităţii şi Cercetării

Parcurs de trei ani în şcoala secundară inferioară

2

Certificat de finalizare a studiilor obligatorii / Certificate of completion compulsory education

Ministerul Educaţiei, Universităţii şi Cercetării sau Regiuni

La sfârşitul a doi ani de şcoală secundară superioară, şcoală tehnică, şcoală profesională, educaţie profesională şi sistem de formare profesională (parcurs de 3 ani şi parcurs de 4 ani)

3

Diplomă de operator profesional / Diploma of professional operator


Parcurs de trei ani în şcoală profesională

Certificat de operator profesional / Certificate of professional operator

Regiuni Parcurs de trei ani în educaţie profesională şi în sistemul de formare profesional / Ucenicie

7 Prezentare ISFOL, Vizită de studiu în Italia, Noiembrie 2012

13

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



4

Diplomă profesională de tehnician / Vocational Diploma of technician

Regiuni Parcurs de patru ani în educaţie profesională şi în sistemul de formare profesional / Ucenicie

Certificat de absolvire nivel clasic şi ştiinţific secundar superior / Classical and scientific upper secondary level leaving certificate


Parcurs de cinci ani în liceu / Ucenicie

Certificat de absolvire nivel tehnic secundar superior / Technical upper secondary level leaving certificate


Parcurs de cinci ani în şcoli tehnice / Ucenicie

Certificat de absolvire profesională superioară de nivel secundar /Vocational upper secondary level leaving certificate


Parcurs de cinci ani în şcoli profesionale / Ucenicie

Certificat de specializare tehnică superioară / Certificate of higher technical specialisation

Regiuni Parcurs Educaţie şi formare tehnică superioară (IFTS)

5Diplomă de tehnician nivel superior / Diploma of hig h level technician


Parcurs formare tehnică superioară (ITS) / Ucenicie

6

Licenţă / Bachelor degree Ministerul Educaţiei, Universităţii şi Cercetării

Parcurs de trei ani (180 de credite – CFU)/ Stagiatură

Diplomă de absolvire ( primul nivel)/ Graduate Diploma (first level)

Ministerul Educaţiei, Universităţii şi Cercetării / formare înalt nivel artistic şi muzical

Parcurs de trei ani (180 de credite – CFA)

7

Masterat/ Master’s Degree Ministerul Educaţiei, Universităţii şi Cercetării

Parcurs de doi ani (120 de credite – CFU)/ Stagiatură

Diplomă de absolvire ( nivel secundar)/Graduate Diploma (second level)


Parcurs de doi ani (120 de credite – CFA)

Masterat de primul nivel / First level Master


Parcurs de minim un an (min. 60 de credite – CFU)/ Stagiatură

Diplomă de absolvire specializare (I)/ Specialized graduate diploma (I)


Parcurs de minim doi ani (120 de credite – CFA)

Diploma upgrade sau Masterat ( I)/ Upgrade Diploma or master (I)


Parcurs de minim un an (min. 60 de credite – CFA)

8 Doctorat/ Doctoral Degree Ministerul Educaţiei, Universităţii şi Cercetării

Parcurs de trei ani / Stagiatură

Diplomă de absolvire pentru formare în cercetare / Graduate diploma for training research


Parcurs de trei ani

Diplomă specializare/ Specialized Diploma


Parcurs de minim doi ani (120 de credite – CFU)/ Stagiatură

Masterat nivel secundar/ Second level Master


Parcurs de minim un an (min. 60 de credite – CFU) / Stagiatură

Diplomă de absolvire specializare (II)/ Specialized graduate diploma (II)


Parcurs de minim doi ani (120 de credite – CFA)

14

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



Diplomă upgrade sau Masterat (II)/Upgrade Diploma or master (II)

Ministerul Educaţiei, Universităţii şi Cercetării / formare de înalt nivel artistic şi muzical

Parcurs de minim un an (min. 60 de credite – CFA)

2. PROCESUL DE RECUNOAŞTERE A CALIFICĂRILOR PROFESIONALE ÎN ITALIA

2.1. Cadrul legal şi instituţional al recunoaşterii calificărilor dobândite în alte SM ale UE, SEE şi Confederaţia Helvetica

Italia a implementat Directiva 2005/36/CE privind recunoaşterea calificărilor profesionale prin Decretul legislativ nr. 206 din 6 noiembrie 2007 – “Attuazione della direttiva 2005/36/CE relativa al riconoscimento delle qualifiche professionali, nonche' della direttiva 2006/100/CE che adegua determinate direttive sulla libera circolazione delle persone a seguito dell'adesione di Bulgaria e Romania”. Prin acest decret se stabilesc regulile pe baza cărora cetăţenii statelor membre UE pot exercita pe teritoriul Italiei profesia reglementată pentru care sunt calificaţi în statul membru de origine.

Textul transpunerii se referă la aşa numitele profesii “reglementate” definite la art. 4, alineatul 1, litera a) din acest decret.

Decretul se aplică resortisanţilor statelor membre ale Uniunii Europene, care doresc să exercite pe teritoriul naţional italian, ca angajaţi sau ca lucrători independenţi / liberi profesionişti, o profesie reglementată în baza unei calificări profesionale, obţinute într-un stat membru al Uniunii Europene şi condiţiile în care se va permite exercitarea acestei profesii.

De asemenea, certificarea competenţelor se realizează în baza unor acte normative cu caracter general, dintre care cele mai importante sunt următoarele:

1. Legea 1378 / 8.12.1956 privind "Examenele de stat pentru abilitarea în exercitarea profesiilor";2. Decretul ministerial din 09.09.1957 cu modificările ulterioare privind "Aprobarea

regulamentului examenelor de stat pentru abilitarea în exercitarea profesiilor";3. Legea nr. 323 din 02.04.1958, privind "Normele pentru examenele de stat de abilitare în

vederea exercitării profesiilor";4. Decretul prezidenţial nr. 328 din 2 iunie 2001 - "Modificări şi completări ale cerinţelor pentru

admiterea la testele de stat şi conexe pentru exercitarea anumitor profesii, precum şi legile conexe";

5. Decretul ministerial nr. 509 din 3 noiembrie 1999, cu modificările şi completările ulterioare -" Reglementările privind autonomia curriculară a universităţilor";

6. Decretul prezidenţial nr. 328 din 5 iunie 2001, privind "Modificarea şi completarea procedurii şi cerinţelor pentru admiterea la examenul de stat şi la probele specifice în vederea exercitării unor profesii, precum şi organizarea autorităţilor competente";

7. Decretul prezidenţial nr. 107 din 10 iunie 2002, transpus în legea 173 din 1 august 2002 - "Dispoziţii urgente privind accesul la profesii reglementate";

8. Decretul lege nr. 105 din 9 mai 2003, transpus în legea nr. 170 din 11 iulie 2003 - "Măsuri urgente pentru universităţi şi institute de cercetare, pentru a permite atestarea în vederea exercitării activităţilor profesionale".

Profesia pe care solicitantul doreşte să o exercite în Italia va fi cea pentru care a fost calificat în statul membru de origine în cazul în care activităţile sunt comparabile şi poate fi exercitată în regim de stabilire sau de prestare transfrontalieră temporară şi ocazională.

15

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



Pe baza prevederilor art. 56, alin. 4, şi art. 57 din Directiva 2005/36/CE privind recunoaşterea calificărilor profesionale, care stabilesc faptul că fiecare stat membru trebuie să desemneze un coordonator al activităţilor autorităţilor competente referitoare la recunoaşterea profesională şi un punct naţional de contact, pentru a promova aplicarea uniformă a acestei directive, articolul. 6, paragraful 1, din Decretul legislativ nr. 206/2007, oferă Departamentului pentru coordonarea politicilor comunitare, de pe lângă Preşedinţia Consiliului de Miniştri, sarcinile de coordonator naţional şi Punct Naţional de Contact.

Pentru Punctul Naţional de Contact al Italiei datele de contact sunt următoarele:

Il Punto nazionale di contatto è composto da:Presidenza del Consiglio dei Ministri, Dipartimento Politiche Comunitarie, Ufficio Mercato

Interno e Competitività, Piazza Nicosia 20, 00186 ROMA, ITALIAe-mail: puntonazionaledicontattoqualificheprofessionali@politicheeuropee.it Website: www.politichecomunitarie.it

Persoane de contact:Dott.ssa Lucia Monaco e-mail: [email protected] Maria Giuseppina Castellano e-mail: [email protected].: 0039 06 677 92 548- Fax: 0039 06 6779 5064

Pentru recunoaşterea calificărilor profesionale Directiva 2005/36/CE oferă trei regimuri de recunoaştere, şi anume:

Un sistem bazat pe armonizarea preventivă a parcursului formării şi care prevede recunoaşterea automată.Acest sistem este aplicabil pentru profesiile de asistent medical, medic dentist, medic veterinar, moaşă, arhitect, farmacist şi medic.

Un sistem bazat pe încrederea reciprocă între statele membre (cunoscut sub numele de Sistem General de Recunoaştere/General System of Recognition). Acest sistem este aplicabil pentru un număr de profesii, care poate varia între statele membre deoarece Directiva nu impune statelor membre nicio obligaţie de reglementare. Se aplică în cazul în care profesia este reglementată în Italia şi, dacă aplicantul a exercitat-o sau este abilitat să o exercite în statul său de origine.Recunoaşterea nu este automată, ci necesită o comparaţie între cursurile de formare profesională - prevăzute în cele două state (în cazul de faţă România şi Italia), precum şi posibilitatea, în caz de "diferenţe substanţiale", de a impune măsuri compensatorii (test de aptitudini sau perioadă de adaptare - articolul 23 din Decret).

Un regim bazat pe experienţa profesională dobândită în statul de origine. Sistemul se aplică activităţilor de tip artizanal, comercial sau industrial în mod specific enumerate în anexa IV din Directivă şi prevede recunoaşterea automată în cazul în care îndeplinesc condiţiile prevăzute în mod expres pentru fiecare categorie profesională.

Pentru recunoaşterea în Sistemul General, cererea de recunoaştere este adresată Autorităţii Competente din Statul Membru gazdă (Italia). Această cerere trebuie să fie însoţită de o serie de documente şi certificate prevăzute în anexa VII la Directiva 2005/36/CE privind recunoaşterea calificărilor profesionale.

De obicei, documentele solicitate în Italia pentru cetăţenii UE care doresc să se stabilească în această ţară sunt8:

8 Sursa: Presidenza del Consiglio dei Ministri, DIPARTIMENTO PER L’INFORMAZIONE E L’EDITORIA - GUIDA ALL’UTENTE, Direttiva 2005/36/CEE relativa al riconoscimento delle qualifiche professionali

16

http://www.politichecomunitarie.it/

mailto:puntonazionaledicontattoqualificheprofessionali@politicheeuropee.it

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



1. O copie a unui document de identitate valabil;2. O copie autentificată a calificării specifice profesiei vizate (cu indicarea examenelor susţinute,

necesare pentru a determina posibila existenţă a unor diferenţe semnificative faţă de formarea naţională, prevăzute la articolul 14 din Directivă);

3. O copie autentificată a calificării specifice activităţii, în cazul când este prevăzută de ţara în care s-a obţinut calificarea;

4. O copie legalizată a înscrierii în Registrul Profesional al ţării în care titlul a fost obţinut, numai dacă sunt furnizate în această ţară;

5. Declaraţia de valoare* în original emisă de către Autoritatea diplomatică sau Consulatul Italian din ţara unde a fost distins cu titlul pentru care se solicită recunoaşterea, precizând:a. că titlul a fost emis de către o autoritate competentă din ţara de origine;b. cerinţele de acces pentru curs (educaţia de bază);c. că titlul este abilitat pentru a practica în ţara în care acesta a fost eliberat;d. durata programului de formare pentru titlul în cauză;e. autenticitatea semnăturii pe titlu (în lipsa autenticităţii este necesară legalizarea titlului de

către autorităţile competente);f. activităţi profesionale pe care titlul le permite exercitarea în ţara de origine.* Se solicită numai cetăţenilor non-UE.

6. Certificat care atestă că nu există obstacole penale sau profesionale în exercitarea profesiei, eliberat de autoritatea competentă din ţara de origine şi / sau de provenienţă;

7. Certificat care prezintă în detaliu orice activitate de muncă în ţara de origine, ca urmare a dobândirii calificării pentru care se solicită recunoaşterea (inclusiv perioadele de instruire practică efectuată);

În cazul profesiilor reglementate şi în România şi în Italia, sunt necesare următoarele acte: 1. Certificat sau altă atestare eliberată de către autoritatea competentă din România din care să

rezulte că respectiva diplomă autorizează, în ţara de provenienţă, exercitarea profesiei solicitantului;

2. Programa detaliată a studiilor cu indicarea clară a orelor efectuate şi a subiectelor dezbătute pentru fiecare materie, cât şi a numărului de ore de stagiu realizate, eliberată de şcoala care a emis diploma;

3. Certificat care să ateste activitatea desfăşurată în ţara de origine sau de provenienţă, ulterioară obţinerii diplomei pentru care se solicită recunoaşterea;

4. Certificat care să ateste efectuarea unor perioade de stagii efectuate, a unor cursuri de specializare sau obţinerea altor diplome.

În cazul profesiilor nereglementate în România, dar reglementate în Italia, pentru recunoaştere sunt necesare următoarele:

1. Documente care să ateste exercitarea cu normă întreagă a respectivei profesii pentru 2 ani în ultimii 10 ani în ţara în care a fost obţinută diploma;

2. Programa detaliată a studiilor cu indicarea clară a orelor efectuate şi a subiectelor dezbătute pentru fiecare materie, cât şi numărul de ore de stagiu realizate, eliberată de şcoala care a emis diploma;

3. Certificate care să ateste efectuarea eventualelor cursuri de specializare sau alte diplome;

Toate documentele scrise într-o limbă străină trebuie să fie însoţite de o traducere în limba italiană, certificată în conformitate cu textul original, eliberată de către Autoritatea diplomatică sau consulară italiană din ţara care a emis diploma, sau de către un traducător oficial dintr-un tribunal italian. Utilizarea fotocopiilor de către cetăţenii UE se face conform legii DPR 445/2000, care impune

17

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



ca acestea să fie însoţite de o declaraţie de conformitate cu originalul pe proprie răspundere a aplicantului. Autorităţile vor verifica prin sondaj veridicitatea acestor declaraţii.

Documentele nu vor putea fi retrase ulterior de către cel interesat sau de către împuternicit, la încheierea procedurii de recunoaştere a diplomei.

2.2. Profesiile reglementate şi autorităţile competente

2.2.1. Accesul la exercitarea profesiilor în Italia

Din punctul de vedere al accesului la exercitare, în Italia profesiile pot fi clasificate în două mari categorii, respectiv:

1. Profesiile reglementate – exercitate pe teritoriul Italiei, care fac obiectul unor legi naţionale prin care se reglementează titlul profesional, nivelul de pregătire necesar şi regulile de deontologie profesională. Pentru aceste profesii, în cazul în care titlul profesional a fost obţinut într-un alt stat membru, pentru exercitarea legală a profesiei respective este necesară obţinerea recunoaşterii calificării profesionale din partea unei autorităţi competente din Italia.

Pentru profesiile reglementate, recunoaşterea profesională se realizează în baza legislaţiei comunitare (Directiva 2005/36/CE privind recunoaşterea calificărilor profesionale), în cazul persoanelor provenite din ţările membre UE şi în baza DPR 394/99 art. 49-50 şi DPR 334/04 în cazul persoanelor provenite din ţările non-UE.

2. Profesii nereglementate – care pot fi exercitate de orice cetăţean care posedă o diplomă de calificare în profesia respectivă emisă de un stat membru UE. Pentru aceste profesii, în cazul în care titlul profesional a fost obţinut într-un alt stat membru, pentru exercitarea legală a profesiei respective, nu este necesară obţinerea recunoaşterii calificării profesionale din partea unei autorităţi competente din Italia.

2.2.2. Profesiile reglementate în Italia

În Italia există 155 de profesii reglementate, conform datelor oficiale ale Comisiei Europene9

privind piaţa unică europeană. În anexele 1 şi 2 se prezintă toate aceste profesii cu denumirea lor în italiană, engleză şi română, împreună cu o serie de detalii privind autorităţile competente, persoanele de contact, nivelul de calificare, recunoaşterea conform Directivei 2005/36/CE, statistici etc.

În tabelul 2.1 se prezintă gruparea acestor profesii pe principalele autorităţi competente. Ca principală diferenţă faţă de România se remarcă gestionarea de către Ministerul Justiţiei (Ministero della Giustizia) a unui număr relativ mare de profesii, majoritate dintre ele nefiind în domeniul justiţiei (Agrotecnico, Chimico / Chimico junior, Ingegnere industriale etc.). Acest aspect se justifică prin faptul că în Italia, Ministerul Justiţiei a fost de-a lungul timpului promotorul multor acte legislative în domenii diverse şi, din motive tradiţionale şi istorice, un număr mare de profesii heterogene au rămas sub autoritatea Ministerului Justiţiei.

Profesii reglementate în Italia 10

Tabelul 2.1Nr. Autoritate Competentă Profesii

9 http://ec.europa.eu/internal_market/qualifications/regprof/10 Sursa: http://ec.europa.eu/internal_market/qualifications/regprof/index.cfm?action=regprofs&id_country=8&quid=1&mode=asc&maxRows=*#top

18

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



Crt.

1

Ministero della Salute/ Ministerul SănătăţiiDirezione Generale Risorse Umane e Professioni Sanitarie, Ufficio VII / Direcţia Generală Resurse Umane şi Profesii Sanitare, Oficiul VII

Medico / Medico Specialista; Odontoiatra; Farmacista; Farmacologia; Veterinario; Psicologo; Psicoterapeuta; Igiene e medicina preventiva; Igienista dentale; Infermiera pediatrica (incorporates vigilatrice d'infanzia); Infermiere professionale; Infirmiere generico e ota; Odontostomatologia;

2

Ministero della Salute/ Ministerul SănătăţiiDirezione Generale Risorse Umane e Professioni Sanitarie, Ufficio IV / Direcţia Generală Resurse Umane şi Profesii Sanitare, Oficiul IV

Dietista; Fisioterapista; Massofioterapista; Infermiere; Logopedista; Ostetrica; Ottico; Podologo; Tecnico audiometrista; Tecnico audioprotesista; Tecnico della fisiopatologia cardiocircolatoria e perfusione vascolare; Tecnico della prevenzione nell'ambiente e nei luoghi di lavoro; Tecnico della riabilitazione psichiatrica; Tecnico di neurofisiopatologia; Tecnico ortopedico; Tecnico di laboratorio medico; Tecnico sanitario di laboratorio biomedico; Tecnico sanitario di laboratorio; Tecnico sanitario di radiologia medica; Terapista della neuro e psicomotricità dell'età evolutiva; Allergologia ed immunologia clinica; Anatomia patologica; Anestesia e rianimazione; Assistente sanitario; Basic medical training – Italy; Biochimica clinica; Cardiologia; Chirurgia dell’apparato digerente; Chirurgia generale; Chirurgia maxillo-facciale; Chirurgia pediatrica; Chirurgia plastica e ricostruttiva; Chirurgia toracica; Cardiochirurgia; Chirurgia vascolare; Dentista specialista (Chirurgia odontostomatologia); Dentista specialista (Ortodonzia); Dermatologia e venerologia; Ematologia; Endocrinologia e malattie del ricambio; Gastroenterologia; Genetica medica; Geriatria; Ginecologia e ostetricia; Malattie dell'apparato respiratorio; Malattie infettive; Massaggiatore e bagnino terapeutico/balneoterapista/idroterapista; Medicina del lavoro; Medicina fisica e riabilitazione; Medicina interna; Medicina nucleare; Medicina tropicale; Medico di medicina generale; Microbiologia e virologia; Neurologia; Neuropsichiatria; Neuropsichiatria infantile; Odontotecnico; Oftalmologia; Oncologia medica; Operatore socio sanitario; Ortottista assistente di oftalmologia; Otorinolaringoiatria; Patologia clinica; Psichiatria; Puericultrice; Pédiatria; Radiodiagnostica; Radiologia; Radioterapia; Reumatologia; Terapista della riabilitazione; Urologia;

3

Ministero dell'Istruzione, dell'Universitàe della Ricerca - Dipartimento per l'Istruzione/ Ministerul Educaţiei, Universităţilor şi Cercetării – Departamentul pentru EducaţieDirezione Generale Ordinamenti Scolastici, Ufficio IX / Direcţia Generală Ordonanţe Şcolare, Oficiul IX

Docente di scuola materna; Docente di scuola primaria; Docente di scuola secondaria di I e II grado (inferiore e/o superiore); Personale amministrativo, tecnico e ausiliario della scuola; Docente di istituti di istruzione secondaria di I e II grado; Docente di scuola dell’infanzia; Educatore professionale

4

Ministero della Giustizia / Ministerul JustiţieiDirezione Generale della Giustizia Civile/ Direcţia Generală Justiţie CivilăDipartimento per gli Affari di Giustizia/ Direcţia pentru Afaceri ale JustiţieiSettore Internazionale/ Sectorul InternaţionalReparto II,- Ufficio III/ Departament II, Oficiul III

Agente di cambio; Agrotecnico; Assistente sociale /Assistente sociale specialista; Asistente sociale junior; Attuario / Attuario junior; Dottore commercialista ed esperto contabile; Chimico / Chimico junior;Consulente del lavoro; Formatore dei mediatori; Mediatore civile e commerciale;

5

Ministero della Giustizia / Ministerul JustiţieiDirezione Generale della Giustizia civile / Direcţia Generală Justiţie CivilăLibere Professioni / Profesii Liberale

Psicologo iunior; Avvocato; Avvocato patrocinante davanti alla corte di cassazione; Biologo / Biologo junior; Dottore commercialista; Geometra e Geometra laureato; Giornalista; Ingegnere civile ambientale /Ingegnere civile ambientale junior; Ingegnere industriale / Ingegnere industriale junior; Ingegnere dell'informazione / Ingegnere ell'informazione junior; Perito agrario e Perito agrario laureato; Perito industriale e Perito industriale laureato; Ragioniere, perito commerciale; Revisore contabile 3; Tecnologo alimentare; Dottore agronomo e Dottore forestale / Agronomo e forestale / Zoonomo / Biotecnologo agrario; Geologo / Geologo junior;

6

Ministero dell’Istruzione, dell'Università e della Ricerca / Ministerul Educaţiei, Universităţilor şi CercetăriiDipartimento Autonomia Universitaria/ Departamentul Autonomie UniversitarăUfficio IX / Oficiul IX

Architetto; Conservatore dei beni architettonici ed ambientali; Enologo; Paesaggista; Pianificatore territoriale; Pianificatore iunior; Ricercatore (nelle università e neglienti di ricerca); Architetto iunior; Architetto (diritti acquisiti);

7 Ministero dello Sviluppo Economico / Ministerul Impiantista (Installazione impianti elettrici; Installazione impianti

19

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



Dezvoltării EconomiceDipartimento per l’Impresa e l’Internazionalizzazione/ Departamentul pentru Afaceri şi InternationalizareDirezione Generale per il mercato, la concorrenza, il consumatore, la vigilanza e la normativa tecnica / Direcţia Generala pentru Piaţă, Concurenţă, Consumator, Supraveghere şi Norme TehniceDivisione VI – Servizi e professioni/ Divizia VI – Servicii şi profesii

elettronici; Installazione impianti idraulici; Installazione impianti termici; Installazione impianti di trasporto del gas; Installazione impianti di sollevamento persone; Installazione impianti antincendio); Attività di disinfestazione; Attività di derattizzazione; Attività di sanificazione; Carrozzeria; Meccanica e motoristica; Elettrauto; Gommista; Facchinaggio e movimentazione merci; Attività commerciale; Somministrazione di alimenti e bevande; Ausiliari del commercio (agente di commercio, agente di affari in mediazione, spedizioniere, mediatore marittimo); Acconciatore; Autoriparatore; Intermediari in materia del commercio all'ingrosso; Intermediario nell'asquisito, vendita o nolo di navi; Stimatore e pesatore pubblico; Consulente in proprietà industriale;

8

Ministero del Lavoro e delle Politiche Sociali/ Ministerul Muncii şi politicii SocialeDirezione Generale per le Politiche, l’Orientamento e la Formazione - Div. I / Direcţia Generală pentru Politică, Orientare şi Formare – Divizia I

Estetista; Istituti di bellezza ed attivita' di manicure, massaggio facciale;

9

Ministero delle Attività produttive / Ministerul Activităţii ProductiveDirezione Generale per il Turismo / Direcţia Generală pentru Turism; Presidenza del Consiglio dei Ministri/ Preşedenţia Consiliului de Miniştri; Dipartimento per lo Sviluppo e la Competitività del Turismo / Departamentul pentru Dezvoltarea şi Competitivitatea Turismului; Ufficio I – Servizio relazioni comunitarie e attività internazionale/ Oficiul I – Serviciul relaţii comunitare şi activităţi Internaţionale

Accompagnatore turistico; Direttore tecnico di agenzia viaggi e turismo; Guida turistica;

10Presidenza del Consiglio dei Ministri/ Preşedenţia Consiliului de MiniştriUfficio per lo Sport / Oficiul pentru Sport

Guida alpina; Maestro di sci; snowboard.

11

Ministero delle Attività produttive / Ministerul Activităţii ProductiveDirezione Generale per il Turismo / Direcţia Generală pentru Turism

Acccompagnatore turistico

12

Ministero delle Attivita' Produttive / Ministerul Activităţii ProductiveD.G. Sviluppo produttivo e competitività / Direcţia Generala Dezvoltare Productivă şi Competitivă

Acconciatore

13

Ministero delle Attivita' Produttive/ Ministerul Activităţii ProductiveD.G. per il commercio, le assiccurazioni e servizi/ Direcţia Generala pentru Comerţ, asigurări şi Servicii

Acquisto, vendita di merci in forma ambulante; Attivita’ disinfezione, disinfestazione, derattizzazione e sanificazione

14

Ministero delle Attività produttive / Ministerul Activităţii ProductiveDirezione Generale per il Turismo/ Direcţia Generala pentru Turism

Agente di viaggio

15Ministerio per i beni e attivita’ culturali/ Ministerul pentru bunuri şi activităţi Culturale

Fabbricazione e riparazione di strumenti musicali; Gioelleria, taglio delle pietre preziose

16Ente Nazionale per l’Aviazione Civile – ENAC/ Autoritatea Naţională a Aviaţiei Civile

Controllore di volo

17Alte autorităţi Abilitazione a funzione direttive; Commercialista ed esperto contabile;

Marittimi - inscrizione 3a categoria gente di mare; Ufficiale di coperta; Ufficiale di macchina;

20

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



2.3. Analiza profesiilor reglementate în Italia

În acest subcapitol se prezintă o analiză sintetică a profesiilor reglementate în Italia, grupate pe sectoarele profesiilor din sistemul IMI. Se pun în evidenţă principalele diferenţe faţă de abordarea din România, aşa cum rezultă din reglementările legislative ale celor două ţări şi din datele direct cunoscute din vizita de studii efectuată de echipa IMI PQ România, în Italia. Pentru o identificare operativă a autorităţilor competente în acest subcapitol sunt utilizate denumirile originale ale acestora, traducerea în limba română fiind prezentată în tabelul 2.1.

2.3.1. Profesii din sectorul arhitecturii şi construcţiilor

În acest sector regăsim puţine profesii, gestionate de următoarele autorităţi competente:1. Ministero dell' I struzione, dell' U niversità e della R icerca : Architetto iunior/Junior architect/

Arhitect junior; Architetto/Architect/Arhitect; Architetto (diritti acquisiti)/Architect/Arhitect (drepturi dobandite); Pianificatore iunior/Planning and regional development engineer/physical planner/Planificator junior; Pianificatore territoriale/Planning and regional development engineer/physical planner/Planificator teritorial, Inginer specializat în amenajarea teritoriului şi dezvoltare regională;

2. Presidenza del Consiglio – Dipartimento per lo S port : Paesaggista/Landscape expert/Peisagist; 3. Ministero dello S viluppo E conomico : Impiantista/Electrician / Senior electrician /Specialised

electrician/Electrician ;4. Ministero per i B eni C ulturali - Istituto Superiore per la C onservazione ed il R estauro :

Conservatore dei beni architettonici e ambientali/Architectural and environmental curator/Conservator al patrimoniului arhitectural şi de mediu.

Ca şi în România, un inginer civil poate executa unele lucrări de construcţii şi arhitectură dar nu poate profesa ca arhitect. În categoria electricienilor (impiantista) regăsim electricieni specializaţi în lucrări de construcţii. În paragraful 2.3.6 se prezintă detalii privind certificarea competenţelor electricienilor.

Similar Ordinului Arhitecţilor din România, în Italia Ordinul arhitecţilor, planificatorilor, peisagiştilor şi conservatorilor (Ordine degli Architetti, Pianificatori, Paesaggisti e Conservatori) este organismul profesional care gestionează registrul profesioniştilor cu drept de exercitare atât a profesiei de arhitect, cât şi de urbanist (planificator teritorial) şi de restaurator / conservator. Registrul cuprinde două secţiuni:

Secţiunea A: arhitectură, planificarea teritoriului, peisagistică, conservarea bunurilor arhitectonice şi ambientale. Titluri profesionale: arhitect, planificator teritorial, peisagist, conservator al patrimoniului arhitectural şi de mediu.Secţiunea B: arhitectură şi planificare. Titluri profesionale: arhitect junior şi planificator teritorial junior.

2.3.2. Profesii din sectorul aviaţiei

1. ENAC - Autoritatea Naţională a Aviaţiei Civile (Ente Nazionale per l’Aviazione Civile): Controllore di volo/Air traffic controller/Controlor trafic aerian;

În Italia, principiile care reglementează acordarea unei licenţe sunt următoarele: Autoritatea Aviaţiei Civile din Italia prevede în regulamentul său cerinţele şi procedurile pentru

emiterea, menţinerea, suspendarea şi retragerea licenţei pentru controlorul de trafic aerian;

21

http://ec.europa.eu/internal_market/qualifications/regprof/index.cfm?action=profession&id_profession=7420&from=regprof&id_regprof=3785












UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



Acordarea licenţei este condiţionată de promovarea unor teste teoretice şi practice menite să verifice capacitatea solicitantului de a efectua activităţi de controlor de trafic aerian. Testele îşi propun să verifice experienţa, abilităţile, cunoştinţele profesionale şi cunoştinţele lingvistice, în cadrul programelor aprobate de către ENAC (Autoritatea Naţională a Aviaţiei Civile din Italia) în conformitate cu legislaţia comunitară;

Licenţele sunt emise de către ENAC şi sunt înregistrate într-un registru; Licenţa, calificările sau atestările pot fi suspendate de către ENAC în următoarele cazuri: la

încălcarea legilor şi reglementărilor cu privire la controlul traficului aerian; pentru neglijenţă gravă sau repetată în îndeplinirea obligaţiilor de controlor de trafic aerian şi care a compromis siguranţa aeronavelor; pentru alte cazuri de nerespectare a normelor deontologice.

Licenţa nu poate fi eliberată pentru cei care au fost condamnaţi la închisoare mai mult de cinci ani pentru infracţiuni cu premeditare.

Conform Reglementării din 18 iunie 2008 elaborată de Autoritatea Aeronautică Civilă Română RACR-LCTA cuprinzând "Licenţierea controlorilor de trafic aerian", ediţia 1/2008 (publicată în Monitorul Oficial 561 din 24 iulie 2008) în România pregătirea controlorului de trafic aerian conţine cursuri teoretice, exerciţii practice, inclusiv exerciţii la simulator şi pregătirea în trafic real, necesare pentru a dobândi şi a menţine competenţele pentru furnizarea unor servicii de control al traficului aerian sigure şi de calitate ridicată.

Cu toate că nu figurează în lista profesiilor reglementate IMI, în Italia există o serie de alte profesii în domeniul aviaţiei, reglementate de facto, pe care le regăsim şi în România:

Piloţi şi ofiţeri aeronave: dispecer de trafic aerian, pilot de avion, pilot de elicopter, pilot de încercări, comandant pilot (aviaţia civilă);

Tehnicieni de avioane: motorist de zbor, tehnician de zbor, tehnician aerospaţial; Tehnicieni de trafic aeroportuar: dirijor de trafic aerian, dirijor de trafic de la turnul de control,

asistent dirijor de trafic aerian, şef de aeroport, dispecer de zbor, operator turn de control, operator avertizare aeroport, expert în asistenţa de zbor;

Instructori de zbor: instructor pilot aeronautic, instructor şcolar de zbor.

2.3.3. Profesii din sectorul înfrumuseţării

1. Ministero delle Attivita' Produttive, D.G. Sviluppo P roduttivo e C ompetitività : Acconciatore/Hairdresser / Barber /Wig-maker/Coafor/Frizer/Peruchier;

2. Ministerio de L avoro e delle Politiche S ociali, Uff. Centrale Orientamento e Formaz.Professionale: Estetista/Aesthetician/Cosmetician; Istituti di bellezza ed attivita' di manicure, massaggio facciale/Beauty care/Beauty parlour and manicurist services/Facial massage/ Înfrumuseţare, manichiură, masaj facial;

3. Ministero della Salute : Podologo/Chiropodist (podiatrist)/Pedichiurist.

Dintre profesiile enumerate mai sus, cea de cosmetician (estetista) şi de coafor (aconciatore) sunt cele mai solicitate spre recunoaştere în Italia din partea cetăţenilor români. De fapt, pentru profesia de cosmetician cele mai multe cereri dintre toate ţările UE se primesc din partea cetăţenilor români. În 2010 au fost 48 de cereri, în 2011 - 146, în 2012 – 200 11, cu mult peste datele oficiale prezentate în subcapitolul 2.4, ceea ce arată că nu toate cererile sunt procesate prin sistemul IMI. Dar exact pentru aceste două profesii există şi mari probleme de recunoaştere datorită diferenţelor mari de formare între Italia şi România. Diferenţa cea mai importantă este aceea că în România cosmeticianul

11 Date obţinute de la Autoritatea Competentă cu ocazia vizitei în Italia

22





UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



se formează într-un an (1800 de ore, dar există cazuri mai vechi şi cu 500 de ore), iar în Italia în 3 ani şi de aici apare necesitatea unor măsuri compensatorii substanţiale. Pe lângă diferenţa de durată există şi o mare diferenţă în ceea ce priveşte disciplinele studiate, în Italia punându-se un mare accent pe însuşirea unor cunoştinţe şi abilităţi serioase în privinţa utilizării aparaturii, a cărei complexitate creşte exponenţial. În viitor problema se va agrava, deoarece în prezent, în Italia există un proiect de lege pentru a se trece la o pregătire de 4 ani - 3 ani de formare de bază + 1 an de formare pentru a lucra ca lucrător autonom.

Legea 4/04.01.1990 din Italia reglementează activitatea de cosmetică şi stabileşte faptul că, cursurile de formare sunt organizate de regiuni în şcoli de formare acreditate. Formarea profesională se realizează la nivelul regiunilor, iar statul are competenţe privind recunoaşterea diplomelor profesionale care provin din străinătate - din ţări membre UE sau din ţări extracomunitare. Ultima normă care reglementează mai bine disciplinele studiate este un Decret Ministerial privind folosirea aparatelor electromecanice în cosmetică. In Italia s-a înregistrat un mare progres în acest sens. Cosmeticianul trebuie să ştie cum se folosesc aceste aparate, deoarece utilizarea lor necorespunzătoare poate avea consecinţe grave pentru sănătatea clientului.

Toate formularele referitoare la recunoaşterea acestor calificării pot fi accesate pe site-ul Ministerului Muncii12. Se prevede de către Directiva 2005/36/CE privind recunoaşterea calificărilor profesionale ca în termen de o luna de la primirea cererii, administraţia italiană trebuie să comunice solicitantului dacă din dosar lipsesc documente. Apoi, după ce se primeşte documentaţia completă, există un termen de 3 luni pentru a se comunica hotărârea. Se dă rezultatul definitiv de acceptare sau refuz sau un rezultat intermediar privind recunoaşterea, după îndeplinirea unor măsuri compensatorii. Dacă persoana vine din România, se stabileşte dacă trebuie să treacă o probă de examen de aptitudini (2 – 3 discipline) sau o practică de adaptare (de obicei 3 luni). Disciplinele de examen rezultă prin compararea dintre formarea din România şi cea din Italia.

O situaţie similară privind diferenţe în ceea ce priveşte numărul de ore se înregistrează şi în cazul profesiei de coafor (acconciatore).

2.3.4. Profesii din sectorul catering şi alimentaţie

1. Ministero della Giustizia, Direzione Generale della Giustizia C ivile, Libere Professioni : Tecnologo alimentare/Food technologist/Tehnolog alimentar.

În Italia exisă o singură profesie reglementată în sectorul catering şi industrie alimentară, Tehnolog alimentar, autoritatea competentă fiind Ministero della Giustizia, Direzione Generale della Giustizia Civile, Libere Professioni. Recunoaşterea conform Directivei 2005/36/CE se face prin Sistemul General de Recunoaştere iar nivelul de calificare impune existenţa unui certificat care să ateste realizarea unui ciclu de studii secundare.

2.3.5. Profesii din sectorul educaţiei şi formării profesionale

1. Ministero dell' I struzione, dell' U niversità e della R icerca : Docente di istituti di istruzione secondaria di I e II grado/Secondary school teacher/Profesor de învăţământ secundar de gradul I şi II; Docente di scuola dell’infanzia/Kindergarten teacher/ Nursery school teacher/Preparatory school teacher/ Profesor de grădiniţă; Docente di scuola primaria/Primary school teacher/Profesor de şcoală primară; Educatore profesionale/Child care worker/ Educatoare; Ricercatore universitario/Research fellow/ Research associate/Lector universitar;

12 www.lavoro.gov.it

23









http://www.lavoro.gov.it/

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



În Italia, asigurarea calităţii şi acreditarea în învăţământul superior este asigurată de Agenzia Nazionale di valutazione del Sistema Universitario de e della Ricerca – ANVUR (similară Agenţiei Române pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior - ARACIS din România) care este responsabilă pentru determinarea criteriilor generale de evaluare a universităţilor, promovarea, experimentarea şi diseminarea de metodologii de evaluare. O altă sarcină importantă a agenţiei este de a defini criterii şi metodologii pentru armonizarea procedurilor de autoevaluare, care sunt efectuate de către unităţile de evaluare din cadrul universităţilor. ANVUR lucrează, de asemenea, la un sistem de evaluare şi acreditare pentru a fi pus în aplicare la nivel naţional. Informaţii privind recunoaşterea programelor de învăţământ superior şi a calificărilor sunt disponibile pe site-ul CIMEA - Centro di Informazione Sulla Mobilità e le Equivalenze Accademiche, Fondazione. CIMEA este, de asemenea, însărcinată cu misiunea de a promova mobilitatea internaţională a studenţilor. Pentru a afla dacă un program este recunoscut la nivel naţional se poate accesa acest site13şi se caută prin introducerea nivelului de studiu şi a numelui instituţiei.

Informaţii privind recunoaşterea programelor de învăţământ superior în domeniul artelor sunt disponibile pe site-ul Ministerului Educaţiei, Universităţilor şi Cercetării (MIUR). Pentru a vedea dacă un program de învăţământ superior în arte sau muzică este recunoscut, se accesează http://universo.miur.it/cerca_afam.html şi se caută prin introducerea denumirii instituţiei. Pentru recunoaşterea calificării/profesiei de profesor, după intrarea României în UE, recunoaşterea se face pe baza diplomei de licenţă, în baza căreia se poate face încadrarea în sistemul preuniversitar.

Există în prezent dificultăţi de recunoaştere a diplomelor profesorilor din şcoli speciale proveniţi din România, deoarece în Italia nu exista şcoli speciale. De asemenea, sunt dificultăţi în recunoaşterea diplomelor învăţătorilor şi educatorilor care în România au făcut liceu pedagogic (5 ani), deoarece în Italia pentru aceste profesii se cer studii superioare. Pentru cei care se pregătesc acum după noua lege a educaţiei, nu vor mai fi probleme, deoarece se impun studii superioare şi în România. Însă pentru cei care s-au format pe vechiul sistem vor fi în continuare probleme de recunoaştere.

În Italia se pune un mare accent pe respectarea termenului din Directiva 2005/36/CE privind recunoaşterea calificărilor profesionale (4 luni). Termenele pot fi mai lungi dacă documentaţia nu este completă şi se reia procedura după completarea documentaţiei. Conform legii 249 privind transparenţa, un cetăţean trebuie să afle în maxim 30 de zile de la depunerea cererii, dacă dosarul său este complet. Procesul de recunoaştere este centralizat la nivel naţional, iar recursul este, de regulă, centralizat, dar se poate face şi local, la autorităţile judecătoreşti. În ultimul an, numărul de solicitări pentru recunoaşterea unor calificări în domeniul învăţământului, provenite din România, este în creştere.

În tabelul 2.2 se prezintă comparativ autorităţile competente implicate în gestionarea profesiilor din domeniul educaţiei, în România şi Italia.

Tabelul 2.2

Educaţie

Italia

ANVUR - Agenzia Nazionale di valutazione del Sistema Universitario de e della RicercaCIMEA - Centro di Informazione Sulla Mobilità e le Equivalenze Accademiche, FondazioneMIUR - Ministero dell'Istruzione, dell'Università e della Ricerca

România

ARACIS - Agenţia Româna pentru Asigurarea Calităţii în învăţământul Superior, www.aracis.roCNRED – Centrul Naţional pentru Echivalarea şi Recunoaşterea DiplomelorMEN – Ministerul Educaţiei Naţionale

2.3.6. Profesii din sectorul ingineriei şi alte profesii tehnice

13 http://offf.cineca.it/pubblico.php/ricerca/show_form/ p/cercauniv

24

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



1. Ministero della Giustizia, Direzione Generale della Giustizia C ivile, Libere Professioni : Ingegnere civile e ambientale iunior/Civil and environmental engineer/Inginer civil şi protecţia mediului, junior; Ingegnere civile ed ambientale/Engineer/Civil and environmental engineer/Inginer civil şi protectia mediului; Ingegnere dell'informazione/Information systems practitioner/Inginer sisteme de informare; Ingegnere dell'informazione iunior/Information systems practitioner/Inginer de sisteme de informare junior; Ingegnere industriale iunior/Industrial engineer/Inginer industrial junior; Ingeniere industriale/Industrial engineer/Inginer industrial; Perito industriale/Industrial engineer/Expert industrial;

2. Ministero dello S viluppo E conomico : Autoriparatore/Car mechanic/Mecanic auto.

Din motive tradiţionale şi istorice expuse la începutul subcapitolului 2.2, în Italia, o gamă largă de profesii din sectorul ingineriei precum şi alte profesii tehnice sunt administrate de Ministerul Justiţiei. În Italia, profesia de inginer este una reglementată, dar nu toţi absolvenţii de învăţământ tehnic superior capătă titlul de inginer. În România, profesia de inginer nu este reglementată, dar formarea este reglementată. Persoana urmează un ciclu de studii de minim 4 ani, urmată de examen de licenţă.

O diferenţă importantă faţă de România, o constituie faptul că în Italia Autorita per L’Energia Elettrica e il Gas - AEEG (similară Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei - ANRE din România) nu are nici un fel de atribuţii de autoritate competentă privind formarea şi/sau recunoaşterea unor calificări, ci doar de reglementare a pieţei energiei. Profesiile care în România sunt gestionate de ANRE (din domeniul electricităţii şi gazelor) ţin în Italia de alte ministere, în primul rând de Ministerul Dezvoltării Economice (tabelul 2.3).

Tabelul 2.3

Energie si Gaz

Italia - Autorita per L’Energia Elettrica e il Gas (AEEG)- Atribuţii doar de reglementare a pieţei energiei;- Nu are nici un fel de atribuţii de auroritate competentã privind formarea şi/sau recunoaşterea unor calificări Ministero dello Sviluppo Economico, Ministero Giustizia

România – ANRE

- Atribuţii de autoritate competentã privind formarea şi/sau recunoaşterea unor calificări- Instalator autorizat pentru proiectarea, execuţia şi/sau exploatarea obiectivelor / sistemelor din domeniul gazelor naturale- Electricienii care proiectează, execută, verifică şi exploatează instalaţii electrice din sistemul electroenergetic

O altă diferenţă semnificativă se înregistrează în ceea ce priveşte profesiile care în România sunt administrate de către ISCIR (sudori, macaragii, operatori control nedistructiv, fochişti) şi care în Italia se supun unor reglementări la nivel regional şi la nivel de firmă (tabelul 2.4).

Tabelul 2.4

Sisteme sub presiune si instalatii de ridicat

ItaliaReglementãri la nivel regional si la nivel de firmã Ministero dello Sviluppo Economico, Ministero Giustizia

RomâniaISCIR - Inspecţia de stat pentru controlul cazanelor, recipientelor sub presiune şi instalaţiilor de ridicat Fochişti, macaragii, operator control nedistructiv, sudori etc.

În Italia Ministerul Dezvoltării Economice (Ministero dello Sviluppo Economico) se ocupă cu:

25














UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



Norme tehnice la nivel comunitar şi naţional; Oferă suport pentru toate activităţile necesare răspunsurilor la cererile de recunoaştere; Procedura de înscriere la Registrul Comerţului; Verificarea cerinţelor pentru realizarea instalaţiilor; Recunoaşterea calificărilor referitoare la instalaţii, reparaţii auto şi curăţenie; Recunoaşterea titlurilor pentru profesii de coafură.

Profesiile din categoriile Installazione impianti elettrici/ Instalatori sisteme electrice; Installazione impianti elettronici/ Instalatori sisteme electronice; Installazione impianti idraulici/ Instalatori sisteme hidraulice; Installazione impianti termici/ Instalatori sisteme termice; Installazione impianti di trasporto del gas Instalatori sisteme de transport a gazelor; etc. sunt destinate în general ocupaţiei de responsabil tehnic, care trebuie să existe obligatoriu în orice firmă. Norma CEI 11-27 reglementează modul de numire a persoanelor responsabile (il Responsabile dell’Impianto - RI, Preposto ai Lavori - PL). De exemplu, în fiecare salon de coafură sau cosmetică din Italia trebuie să existe un responsabil tehnic. Calificarea de responsabil tehnic pentru Hair stilist este eliberată în Italia de regiuni pe baza unor cursuri sau formare plus practică. Formarea poate fi de durate diferite, în funcţie de timpul cât persoana a lucrat în domeniu. Se ţine seama de competenţele dobândite în cadrul informal sau non - formal şi se organizează cursuri mai lungi pentru persoane care nu au experienţă profesională. La sfârşit se susţine un examen prin care persoana este abilitată. Se eliberează un document de abilitare din partea autorităţii regionale şi, cu acest document, persoana poate să-şi deschidă un salon autonom, poate avea angajaţi, poate lucra pe cont propriu sau poate lucra ca angajat într-un salon.

În Italia, Norma CEI 11-27 prezintă modul de numire a persoanei responsabile cu realizarea instalaţiei electrice (il Responsabile dell’Impianto - RI) şi a persoanei responsabile cu conducerea activităţii de lucru (il Preposto ai Lavori - PL), cărora le sunt stabilite roluri şi responsabilităţi specifice, precum şi condiţiile de formare a “diriginţilor” şi “supervizorilor” în acest domeniu, a responsabililor de instalaţie şi a lucrătorilor, inclusiv normele de securitatea muncii.

Formarea presupune următoarea programă:- Principalele acte legislative şi norme privind siguranţa electrică;- Normele CEI EN 50110-1 - ”Realizarea instalaţiilor electrice” şi CEI 11-27 – “Lucrările de

instalaţii electrice”: Profilurile profesionale ale electricienilor; Criterii de atribuire a calificărilor de expert (PES - Persona ESperta), persoana avizată (PAV -

Persona Avertita), şi pentru stabilirea capacitătii de a lucra sub tensiune; studii de caz; Modul de stabilire a persoanei responsabile cu realizarea instalaţiei electrice (il Responsabile

dell’Impianto - RI) şi a persoanei responsabile cu conducerea activităţii de lucru (il Preposto ai Lavori - PL) - definirea unor astfel de sarcini, roluri şi responsabilităţi operaţionale;

Principii generale de performanţă în condiţii de siguranţă a lucrărilor electrice; Planificarea lucrărilor electrice: planul de lucru, planul de intervenţie, livrarea lucrărilor; Proceduri de lucru pentru lucrările electrice sub tensiune, în apropierea instalaţiilor sub

tensiune şi în instalaţii decuplate de la tensiune; Lucrări non-electrice (conexe lucrărilor electrice) sub tensiune, în apropierea instalaţiilor sub

tensiune şi în instalaţii decuplate de la tensiune;- Lucrări electrice temporare şi mobile;- Evaluarea riscurilor electrice în conformitate cu Decretul 81/08;

26

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



- Test final de evaluare.

Formarea profesională se realizează de către formatori autorizaţi capabili să ofere pregătire teoretică şi practică. Profesorii sunt experţi în domeniu, cu experienţă în proiectarea, întreţinerea şi verificarea instalaţiilor electrice, absolvenţi de inginerie electrică, absolvenţi ai cursurilor speciale "Formare Formatori” şi înscrişi în registrul formatorilor electricieni.

Norma CEI 11-27 împarte specialiştii în domeniul instalaţiilor electrice, şi implicit cursurile de formare, în patru categorii, respectiv: 1A, 2A, 1B şi 2B. Nivelurile 1A şi 2A sunt dedicate responsabililor cu realizarea instalaţiilor şi cu conducerea lucrărilor şi au programa menţionată mai sus. Pentru nivelurile 1B şi 2B, dedicate operatorilor, programa de curs, în conformitate cu CEI 11-27, este următoarea:

Nivelul 1 B - cunoştinţe şi abilităţi pentru operare (pregătirea şi înţelegerea corectă a unui plan de lucru şi a unui plan de intervenţie; definirea, identificarea, delimitarea zonei de lucru şi a zonei de intervenţie; introducerea de izolaţii şi protecţii; amplasarea de echipamente şi aparate; împământări şi scurtcircuite; verificarea tensiunii şi a siguranţei legării la masă; evaluare a condiţiilor de mediu; cunoaşterea modului de acordare a primului ajutor).Nivelul 2 B - cunoştinţe practice privind tehnicile de lucru sub tensiune: Experienţa organizaţională: pregătirea lucrărilor, prevenirea riscurilor, transmiterea sau schimbul

de informaţii între persoane din echipă, asumarea de roluri specifice. Experienţa specifică pentru tipul de activitate pentru care persoana trebuie să fie eligibilă: analiza

la locul de muncă, alegerea echipamentelor, definirea, identificarea şi delimitarea locului de muncă, pregătirea protecţiei împotriva părţilor sub tensiune, stăpânirea de secvenţe operaţionale pentru executarea lucrărilor.

Exerciţii şi teste practice: înlocuire sub tensiune a unui dispozitiv de protecţie pe panourile pentru uz casnic şi similare, înlocuirea sub tensiune a unui dispozitiv de protecţie pentru uz industrial etc.

Evaluarea finală a participanţilor se realizează pe baza de examen teoretic şi teste practice.

În România, pentru electricienii care proiectează, execută, verifică şi exploatează instalaţii electrice din sistemul electroenergetic autoritatea competentă este ANRE – Autoritatea Naţionala pentru Reglementare în domeniul Energiei, aceştia fiind autorizaţi pe baza Ord. 11 /2013- “Aprobarea Regulamentului pentru autorizarea electricienilor, verificatorilor de proiecte, responsabililor tehnici cu execuţia, precum şi a experţilor tehnici de calitate şi extrajudiciari în domeniul instalaţiilor electrice”, publicat în MO nr.152/21.03.2013. Pentru cele patru categorii de profesii ordinul stabileşte procedura de autorizare, precum şi trecerea la un grad/tip superior sau diferit, pe bază de examen, procedurile de organizare şi desfăşurare a examenului de autorizare, procedura de reautorizare pentru electricienii care deţin sau au deţinut legitimaţie emisă de autoritatea competentă, competenţele, drepturile şi obligaţiile persoanelor autorizate şi condiţiile de suspendare sau de retragere a autorizaţiei, respectiv de aplicare a sancţiunilor, atât pentru persoanele fizice române cât şi pentru cele străine care solicită autorizarea în vederea desfăşurării activităţii pe teritoriul României.

Categoriile profesionale în domeniu sunt asemănătoare cu cele din Italia. Dealtfel, nu au fost semnalate probleme privind recunoaşterea calificărilor din acest domeniu între cele două ţări. Astfel, în România electricienii autorizaţi pentru proiectarea/ executarea/ verificarea de instalaţii electrice racordate la SEN, pot avea, după caz, următoarele grade de autorizare: I, II, III şi IV. Pentru fiecare dintre gradele II, III şi IV sunt definite două tipuri de autorizări: autorizare de tip A, pentru proiectare de instalaţii electrice şi autorizare de tip B, pentru executare de instalaţii electrice.

27

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



Pentru gradul I nu sunt prevăzute 2 tipuri de autorizare, dat fiind nivelul de calificare prevăzut de art. 24 din Regulament - şcoală profesională sau curs de calificare; aceste calificări le conferă dreptul de a lucra numai în execuţie sub coordonarea unor electricieni autorizaţi gradul IIB, IIIB sau IVB.

Autorizaţiile conferă, în funcţie de tip şi grad, următoarele competenţe:- Gradul I pentru executarea - sub coordonarea sau supravegherea electricienilor autorizaţi

gradul IIB, IIIB sau IVB - a unor părţi din cadrul instalaţiilor electrice, la o tensiune nominală mai mică de 1 kV;

- Gradul IIA, pentru proiectare de instalaţii electrice cu orice putere instalată tehnic realizabilă şi la o tensiune nominală mai mică de 1 kV;

- Gradul IIB, pentru executare de instalaţii electrice cu orice putere instalată tehnic realizabilă şi la o tensiune nominală mai mică de 1 kV;

- Gradul IIIA, pentru proiectare de instalaţii electrice, cu orice putere instalată tehnic realizabilă şi la o tensiune nominală maximă de 20 kV;

- Gradul IIIB, pentru executare de instalaţii electrice, cu orice putere instalată tehnic realizabilă şi la o tensiune nominală maximă de 20 kV;

- Gradul IVA, pentru proiectare de instalaţii electrice, cu orice putere instalată tehnic realizabilă şi la orice tensiune nominală standardizată;

- Gradul IVB, pentru executare de instalaţii electrice, cu orice putere instalată tehnic realizabilă şi la orice tensiune nominală standardizată.

Regulamentul aprobat prin Ord. 11 /2013 stabileşte în detaliu procedura de autorizare şi reautorizare, condiţiile şi modul de desfăşurare a examenelor, probele de examen etc.

Electricienii autorizaţi au dreptul să exercite activităţi în conformitate cu competenţele aferente gradului şi tipului de autorizare, astfel:

A. În calitate de persoană fizică autorizată, întreprindere individuală sau ca membru al unei întreprinderi familiale (numai gradele II, III şi IV);

B. În calitate de angajat al unui operator economic care desfăşoară activităţi în baza unor atestate emise de către autoritatea competentă;

C. În calitate de angajat al unui operator de reţea;D. În calitate de angajat al unui operator economic având calitatea de producător ori consumator

de energie electrică, industrial sau asimilat.

Faţă de situaţia din România în care ISCIR este autoritate responsabilă cu supravegherea unor instalaţii (cazane, instalaţii de ridicat, instalaţii sub presiune), în Italia există un act normativ care indică o mare varietate de posibilităţi de intervenţii. Clienţii sunt obligaţi să încredinţeze aceste activităţi unei persoane fizice sau juridice abilitate. De exemplu, verificarea tehnică a produsului lift / instalaţie lift este realizată de un Organism Notificat conform Directivei 2005/36/CE. Există organisme abilitate conform unor norme comunitare, în particular N 17020 care au profesionişti - ingineri de 5 ani (seniori). Titlul de inginer în Italia poate fi deţinut de către o persoană licenţiată în inginerie care a susţinut un examen de stat şi este înscrisă în ordinul inginerilor. Nu este suficient să aibă licenţă în inginerie. Aceste organisme notificate, recunoscute la nivel comunitar pot, împreună cu organismele din partea autorităţii competente din Italia, să efectueze verificările periodice stabilite de lege: ordinare (la 2 ani) sau extraordinare (când ascensorul sau o instalaţie echivalentă, aparate de ridicat etc., sunt supuse unor modificări importante sau au avut incidente). Acestea organisme pot evalua şi alte sisteme de ridicat periculoase (care ridică la peste 2m).

28

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



Şi în Italia există autorizaţii în ceea ce priveşte macaragii, sudorii şi stivuitoriştii, care sunt eliberate de organe ale statului sau societăţi abilitate de stat pentru acest lucru. Există un birou al Ministerului Muncii şi Politicii Sociale care se ocupă de aceste aspecte. Pentru tehnicienii GPL (Operatori GPL) există un Comitet Tehnic Profesional GPL care include sindicate şi patronate, recunoscute la nivel naţional de decretul 8108/2008 (text unic cu privire la securitatea muncii) care efectuează cursuri şi eliberează brevete. Brevetele sunt considerate un titlu de calificare pentru exercitarea acelei activităţi. In privinţa sudorilor, experţii calificaţi sunt certificaţi de un organism al statului numit ISPESL14 (Institutul Naţional pentru Asigurarea Securităţii Muncii).

Pentru cei care se ocupă de lifturi, înainte de apariţia directivelor europene, exista un birou special al Ministerului de Interne care oferea calificarea de operator pentru mentenanţa ascensoarelor şi a altor calificări similare. Pentru echipamentele de ridicat există o organizaţie internaţională cu sediul în Marea Britanie care are sedii în mai multe state europene, numită IPAF15 (International Powered Access Federation). Această asociaţie este recunoscută de diferite state membre pentru eliberarea de permise, cu program specific, pentru platformele mobile de ridicat. Titlul este recunoscut de către ministerul muncii din Italia deoarece IPAF este recunoscută ca asociaţie.

In Italia titlul de inginer diferă de cel similar din România. De exemplu, nu există titlul de inginer sudor în Italia. Exista două categorii de ingineri şi o categorie numită Experţi (Perito) industriali, care fac lucrări de inginerie. Lucrarea de inginerie nu este asimilată cu titlul de inginer. Durata cursului pentru expert (Perito) este de 5 ani de liceu industrial. Titlul de Inginer junior se obţine după un parcurs de studii superioare de 3 ani, urmat de înscrierea în Ordinul Inginerilor Juniori iar cel de Inginer Senior presupune învăţământ superior de 3 ani + alţi 2 ani şi examen de stat cu înscriere în Ordinul Ingineri Seniori.

Diferenţe între legislaţia italiană şi cea din România apar şi în ceea ce priveşte profesia de mecanic auto. Având în vedere că Directiva 2005/36/CE face referire doar la recunoaşterea calificărilor referitoare la profesiile reglementate, în Italia directiva priveşte societăţile de reparaţii auto (există mai multe tipuri de calificări sub aceeaşi umbrelă - mecanic, tinichigiu, operator vulcanizare, electrician auto). Şi aici societatea trebuie să aibă un responsabil tehnic, care îndeplineşte cerinţele profesionale. Când persoana cu calificarea dobândită în străinătate solicită recunoaşterea pentru a lucra pe cont propriu sau pentru a fi responsabil tehnic într-o societate, se verifica ce materii a făcut şi ce se cere în Italia.

Prelungirea autorizaţiilor pentru diverse astfel de profesii se face în conformitate cu normative stabilite la nivel de regiune.

2.3.7. Profesii din sectorul Financiar

1. Ministero della Giustizia, Direzione Generale della Giustizia Civile, Dipartimento per gli Affari di Giustizia: Attuario/Actuary/Actuar; Attuario iunior/Actuary/Actuar junior; Consulente del lavoro/Company technical consultant/Consultant tehnic;

2. Ministero della Giustizia, Direzione Generale della Giustizia civile, Libere Professioni : Dottore commercialista/Tax advisor/accountant/Expert contabil; Ragioniere, perito commerciale/Tax advisor/accountant/Contabil, Expert comercial; Revisore contabile/Accountant/Auditor/Revizor contabil; Commercialista ed esperto contabile/Accountant/Auditor/Auditor şi expert contabil.

14 http://www.ispesl.it/15 http://www.ipaf.org/

29








UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



Se poate constata că şi Italia şi România au câte două profesii încadrate sub titlul generic de “Tax adviser/accountant”: în Italia regăsim “Dottore commercialista” şi “Ragioniere, perito commerciale”, iar în România “Consultant fiscal” şi “Expert contabil”. „Dottore commercialista” este echivalentă cu expertul contabil, pe când consultantul fiscal în Italia nu există ca profesie distinctă, dar nici printre activităţile rezervate profesiilor contabile nu figurează cea de consultanţă fiscală.

Profesia juridică Avvocato (sub titlul generic „Lawyer/Barrister/Solicitor” în sistemul IMI) are rezervată activitatea de reprezentare în faţa autorităţilor administrative inclusiv pe aspecte fiscale (rezervare non-exclusivă), dar nu şi activitatea de consultanţă fiscală. Profesia “Ragioniere, perito commerciale” s-ar putea traduce în limba româna “Contabil, expert comercial” şi poate fi comparată cu profesia de contabil autorizat din România pentru că este inferioară celei de „dottore commercialista”. Înainte de 1997, această profesie putea fi accesată de absolvenţii cursurilor de Economia întreprinderii din institutele tehnice comerciale şi institutele profesionale (învăţământ superior profesional), după efectuarea unui stagiu de 3 ani în contabilitate. Din 1997, accesul la această profesie a fost condiţionat de absolvirea cursurilor de economia întreprinderii sau jurisprudenţă sau ştiinţe politice sau a studiilor universitare. Din 2004, această profesie a fost încadrată în grupa unificată “Dottori commecrialisti ed esperti contabili” cu diferenţa că „dottore commercialista” are grad de magistrat (absolvent al claselor de la 64/s la 84/s), iar „ragioniere”, „perito commerciale” este absolvent al claselor de la 17 la 28 din sistemul de educaţie şi formare profesională din Italia.

Sub titlul generic “Accountant/ auditor”, România a înscris profesia de contabil autorizat (care este accesibilă şi absolvenţilor de studii medii, titlul fiind inferior celui de expert contabil), pe când Italia a înscris profesia “Revisore contabile” care are rezervate activităţile de audit financiar, fiind astfel echivalentă cu profesia de auditor financiar din România, înscrisă însă în IMI sub denumirea generica “Company auditor”.

Profesia de actuar, reglementată în Italia, se regăseşte sub diverse denumiri şi în România - în COR sunt ocupaţiile de consilier actuar, expert actuar, inspector de specialitate actuar, referent de specialitate actuar, actuar (studii superioare) în grupa de bază 2120, matematicieni, actuari şi statisticieni şi actuar în grupa de bază 3314, specialişti statisticieni, matematicieni şi alţi specialişti asimilaţi. Există Asociaţia Actuarilor din România (ARA), una din asociaţiile profesionale din domeniul asigurărilor care este şi co-fondator al Institutului de Asigurări şi Pensii (IAP), dar profesia de actuar nu figurează ca profesie reglementată în Legea 200/2004, în textul legii româneşti preluându-se referirea la domeniul asigurărilor ca fiind reglementat de directive sectoriale din Directiva 2005/36/EC.

Procesele de recunoaştere în cazul profesiilor reglementate din domeniul contabilităţii şi auditului financiar se bazează pe standarde internaţionale şi la nivelul UE, sunt reglementate şi prin directive sectoriale.

2.3.8. Profesii în sectorul medical

1. Ministero della Salute : Allergologia ed immunologia clinica/Doctor of Medicine/Alergie si imunologie clinică; Anatomia patologica/Doctor of Medicine/Anatonomie patologică; Anestesia e rianimazione/Doctor of Medicine/Anestezie si reanimare; Assistente sanitario/Second level nurse/Asistent medical; Basic medical training – Italy/Doctor of Medicine/Formare medicala de bază- Italia; Biochimica clinica/Doctor of Medicine/Biochimie Clinică; Cardiologia/Doctor of Medicine/Cardiolog ; Chirurgia dell’apparato digerente/Doctor of Medicine/Chirurgie aparat digestiv; Chirurgia generale/Doctor of Medicine/Chirurgie generală; Chirurgia maxillo-facciale/Doctor of Medicine/Chirurgie maxilo-facială; Chirurgia

30









http://ec.europa.eu/internal_market/qualifications/regprof/index.cfm?action=regprof&id_regprof=1224







UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



pediatrica/Doctor of Medicine/Chirurgie pediatrică; Chirurgia plastica e ricostruttiva/Doctor of Medicine/Chirurgie plastică si reconstrucţie; Chirurgia toracica; Cardiochirurgia/Doctor of Medicine/Chirurgie toracică; Cardio-chirurgie; Chirurgia vascolare/Doctor of Medicine/Chirurgie vasculară; Dentista specialista (Chirurgia odontostomatologia)/Dental Practitioner/Stomatolog (chirurgie stomatologică); Dentista specialista (Ortodonzia)/Dental Practitioner/Stomatolog (Ortodonţie); Dermatologia e venerologia/Doctor of Medicine/Dermatologie şi venerologie; Ematologia/Doctor of Medicine/Hematologie; Endocrinologia e malattie del ricambio/Doctor of Medicine/Endocrinologie si boli metabolice; Farmacista/Pharmacist/Farmacist ; Farmacologia/Doctor of Medicine/Farmacolog; Gastroenterologia/Doctor of Medicine/Gastroentorologie; Genetica medica/Doctor of Medicine/Genetică medicală; Geriatria/Doctor of Medicine/Geriatrie ; Ginecologia e ostetricia/Doctor of Medicine/Ginecologie şi obstetrică; Igiene e medicina preventiva/Doctor of Medicine/Igienă si medicină preventivă; Igienista dentale/Dental hygienist/Igienist dentar ; Infermiera pediatrica (incorporates vigilatrice d'infanzia)/ Nurse/Asistentă medicală pediatrică; Infermiere professionale /Nurse/Asistentă medicală ; Infirmiere generico e ota/Second level nurse/Asistentă medicală de nivel 2; Malattie dell'apparato respiratorio/Doctor of Medicine/Boli ale aparatului respirator; Malattie infettive/Doctor of Medicine/Boli infecţioase; Massaggiatore e bagnino terapeutico/balneoterapista/idroterapista/ Masseur/Massage therapist/Spa therapist/Masseur-Aesthetician/ Maseur / balneoterapeut/ hidroterapeut; Medicina del lavoro/Doctor of Medicine /Medicina muncii; Medicina fisica e riabilitazione/Doctor of Medicine/Medicină fizică şi recuperare; Medicina interna/Doctor of Medicine/Medicină internă; Medicina nucleare/Doctor of Medicine/Medicină nucleară; Medicina tropicale/Doctor of Medicine/Medicină tropicală; Medico di medicina generale /Doctor of Medicine/Doctor medicină generală; Microbiologia e virologia/Doctor of Medicine/Microbiologie şi virusologie; Neurologia/Doctor of Medicine/Neurologie; Neuropsichiatria/Doctor of Medicine/Neuropsihiatrie; Neuropsichiatria infantile/Doctor of Medicine/Neuropsihiatrie infantilă; Odontoiatra/Dental practitioner /Practician dentar; Odontostomatologia/Doctor of Medicine/Stomatologie ; Odontotecnico/Dental technician/Tehnician dentar ; Oftalmologia/Doctor of Medicine/Oftalmologie ; Oncologia medica/Doctor of Medicine/Medic oncolog ; Operatore socio sanitario/Health Care Worker/Operator socio-medical; Ortottista assistente di oftalmologia/Orthoptist/Asistent optician ortoptist; Ostetrica /Midwife/Moaşă ; Otorinolaringoiatria/Doctor of Medicine/Otorinolaringologie ; Ottico/Optician (Dispensing optician)/Optician ; Patologia clinica/Doctor of Medicine/Patologie clinică; Psichiatria/Doctor of Medicine/Psihiatrie ; Psicologo/Psychologist/Psiholog ; Puericultrice/Nursery nurse/Asistent puericultură; Pédiatria/Doctor of Medicine/Pediatrie ; Radiodiagnostica/Doctor of Medicine/Radiografie ; Radiologia/Doctor of Medicine/Radiologie ; Radioterapia/Doctor of Medicine/Radioterapie ; Reumatologia/Doctor of Medicine /Reumatologie ; Tecnico audioprotesista/Hearing aid dispenser / audiometric technician/Tehnician audioprotezist; Tecnico di laboratorio medico/Medical/Biomedical laboratory technician/Tehnician de laborator medical ; Tecnico ortopedico/Prosthetist and orthotist / Orthopaedic technician /Surgical truss-maker/Protezist/Ortezist/Tehnician ortoped/Bandajist; Tecnico sanitario di laboratorio /Medical/Biomedical laboratory technician/Tehnician medical laborator; Tecnico sanitario di laboratorio biomedico/ Medical/Biomedical laboratory technician /Tehnician medical laborator biomedical; Tecnico sanitario di radiologia medica/Radiographer / Radiotherapist/Tehnician medical de radiologie ; Urologia/Doctor of Medicine/Urologie ;

31




































































UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



2. Ministero della Giustizia, Direzione Generale della Giustizia civile, Libere Professioni : Psicologo iunior/Psychologist/Psiholog junior ;

3. Ministero della Salute - Direzione Generale Risorse Umane e Professioni Sanitarie : Dietista/dietologo Dietician /Dietetician ;

4. Ministero delle Attività P roduttive, Direzione Generale per il Turismo : Nefrologia/Doctor of Medicine/Nefrologie;

5. Ministero delle Infrastrutture e dei Trasporti : Neurochirurgia/Doctor of Medicine/Neurochirurgie;6. Ministero delle Attivita' Produttive, D.G. per il C ommercio, le A ssiccurazioni e S ervizi :

Ortopedia e traumatologia/Doctor of Medicine/Ortopedie şi traumatologie.

În sectorul medical întâlnim cel mai mare număr de profesii reglementate, atât în România cât şi în Italia. Statul italian recunoaşte anumite calificări din domeniul medical, în baza unei diplome de studii pentru desfăşurarea activităţilor de profilaxie, diagnoză, îngrijire şi reabilitare. Anumite profesii medicale sunt organizate în Ordine şi Colegii, ce au sedii în fiecare provincie din teritoriul naţional:

Ordinul provincial al medicilor chirurgi şi al dentiştilor16; Ordinul provincial al farmaciştilor17; Colegiul provincial al asistenţilor medicali profesionişti18; Colegiul provincial al tehnicienilor sanitari radiologi medicali19.

În Italia, exercitarea profesiilor medicale este permisă celor care se află în posesia unei diplome obţinute în străinătate, recunoscute anterior de Ministerul Sănătăţii din Italia şi s-au înscris în Registrul Profesional respectiv. Cei care doresc să exercite în Italia o activitate medicală trebuie să adreseze Ministerului Sănătăţii o cerere, pentru eliberarea unui atestat de conformitate a studiilor realizate în străinătate, în conformitate cu caracteristicile prevăzute de directivele profesionale şi, ulterior, să se înscrie la colegiul profesional respectiv.

Diplomele obţinute de cetăţenii comunitari şi extracomunitari, admise pentru recunoaştere, sunt cele legate de următoarele profesii: farmacist, medic chirurg / medic specialist, dentist, veterinar, asistent medical, moaşă, asistent medical pediatric, podolog, fizioterapeut, logoped, asistent oftalmolog, terapeut neuro/psihomotric al vârstei înaintate, tehnician de reabilitare psihiatrică, terapeut ocupaţional, educator profesional, tehnician audiometru, tehnician medical pentru laborator biomedical, tehnician medical pentru radiologie medicală, tehnician de neurofiziopatologie, tehnician ortoped, tehnician pentru proteze audio, tehnician al fiziopatologiei cardiocirculatorii şi perfuziei, cardiovasculare, igienist dentar, dietolog, tehnician pentru protecţia mediului la locul de muncă, asistent sanitar, maseur pentru baze hidroterapeutice, optician, tehnician dentar, puericultor, operator socio-sanitar.

Procedura de recunoaştere a diplomelor eliberate în România cetăţenilor români care intenţionează să-şi desfăşoare activitatea în mod stabil în Italia diferă în funcţie de profesia respectivei persoane. De asemenea, autoritatea care eliberează documentul de recunoaştere a unei astfel de diplome este diferită în funcţie de profesie.

Deşi diferenţele sunt foarte mici, din punct de vedere al conţinutului dosarului şi al tipului de cerere care trebuie depuse la Ministerul Sănătăţii pentru recunoaştere, există patru mari categorii de situaţii:

16 portale.fnomceo.it/Jcmsfnomceo/Jsezione.jsp?lingua=It&idsezione=9317 fofi.edraspa.it/cont/istituzionale/elenco_ordini/0610/1300/?f=218 www.ipasvi.it/chisiamo/Collegi/Collegi.asp19 www.tsrm.org/elencocollegi.html

32

http://www.tsrm.org/elencocollegi.html

http://www.ipasvi.it/chisiamo/Collegi/Collegi.asp







UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



Recunoaşterea diplomei de medic chirurg, medic specialist, medic veterinar, farmacist, medic dentist obţinută în România;

Recunoaşterea diplomei de medic de medicină generală obţinută în România; Recunoaşterea diplomei de asistent medical şi de moaşă obţinută în România; Recunoaşterea celorlalte calificări din domeniul medical.

Directivele privind profesiile de medic chirurg, veterinar, farmacist, dentist, asistent medical prevăd şi posibilitatea, pentru cetăţenii UE, de a realiza activităţi profesionale temporare sau ocazionale, fără a fi obligaţi să se înscrie în registrul profesional italian. Pentru a obţine recunoaşterea diplomei cu scopul de a presta liber servicii în Italia, se depune la Ministerul Sănătăţii o cerere tip, însoţită de următoarele documente:

Copia unui document de identitate valabil; Copia legalizată a diplomei; Certificatul eliberat de autoritatea competentă a statului de origine sau provenienţă din care să

rezulte că interesatul exercită legal respectiva profesie în stat. Acest document trebuie să fi fost emis cu maxim 12 luni în urmă faţă de data prezentării cererii;

Atestat de conformitate, în baza legislaţiei comunitare privind denumirea specializării şi criteriile minime de formare, eliberat de autoritatea competentă din ţara în care a fost obţinută diploma;

Indicarea motivaţiei justificatoare a prestaţiilor; Fotocopii ale tuturor documentelor enunţate; Lista tuturor documentelor prezentate, semnată de solicitant; Împuternicire legalizată, în cazul în care documentele nu sunt prezentate de către aplicant; Declaraţie cu coordonatele asigurării pentru risc profesional (pentru specializările: chirurg,

medic specialist, medic veterinar, dentist).

2.3.9. Profesii din sectorul transportului pe uscat

1. Ministero dello S viluppo E conomico : Attivita' di facchinaggio/Forwarding agent / Haulage services/Agent expediţie/Servicii de transport.

În sistemul IMI găsim în domeniul transportului pe uscat practic o singură profesie reglementată. În Italia, transportul terestru este inclus într-o grupa mai largă denumită “Transporturi, depozitare şi comunicaţii” care include transportul terestru, transporturile prin conducte, transport maritim şi pe ape interioare, transport aerian, activităţi conexe şi auxiliare ale agenţiilor de turism, poştă şi telecomunicaţii.

2.3.10. Profesii din sectorul juridic

1. Ministero della Giustizia, Direzione Generale della Giustizia civile, Libere Professioni : Avvocato/Lawyer/Barrister/Solicitor/Avocat; Avvocato patrocinante davanti alla corte di cassazione/Appeal court barrister/Avocat Curtea de Apel;

2. Ministero dello Sviluppo Economico, L'Ordine dei Consulenti in Proprietà Industriale : Consulente in proprietà industriale/Patent Agent / Trademark agent/Consilier în proprietate industrială.

Profesiile reglementate în Italia, menţionate mai sus, sunt mai puţine decât cele reglementate în România în acest sector în care regăsim: avocat, traducător / interpret autorizat, practician în insolvenţă, pirotehnist pentru focuri de artificii, detectiv particular, consilier juridic, consilier de probaţiune, agent de pază, control acces, ordine şi intervenţie.

33














UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



În sectorul justiţie există cereri de recunoaştere a calificării de avocat în Italia, din partea unor cetăţeni români care au fost respinse deoarece aceştia nu erau membri ai Uniunii Naţionale a Barourilor din România ci ai altor organizaţii nerecunoscute de lege.

Formarea profesională a avocaţilor şi condiţiile de acces la profesie sunt similare în România şi în Italia. Profesia de avocat este una cu caracter independent. Consilierii juridici au, potrivit legii, fie statut de funcţionari publici, fie subordonaţi. Profesia de consilier juridic nu îndeplineşte elemente definitorii pentru a fi considerată o activitate independentă.

2.3.11. Profesii din sectorul activităţii maritime

În sectorul activităţii maritime regăsim un număr mic de profesii reglementate care pot fi grupate pe autorităţi competente astfel:

1. Ministero dello S viluppo E conomico : Intermediario nell'asquisito, vendita o nolo di navi/Intermediary for purchase/sale/hire of vessels/Intermediar achiziţie, vânzare sau închiriere de nave; Mediatore marittimo/Maritime mediator/Mediator maritim; Marittimi - inscrizione 3a categoria gente di mare/Ship's Deck officer class 1 merchant marine/Maritim– înscriere navigatori categoria a-3a ;

2. Alte autorităţi : Ufficiale di coperta/Ship's Deck officer class I/Ofiţer de punte; Ufficiale di macchina / Marine engineering officer class I/ Ofiţer de marină de rangul I

2.3.12. Profesii din sectorul mineritului

În Italia, în sistemul IMI, nu există profesii reglementate în domeniul mineritului. Cu toate acestea, în domeniul minier există formatori care se ocupă de formarea personalului pentru anumite profesii specifice, cu grad înalt de periculozitate cum ar fi, de exemplu, cele care implică utilizarea explozibililor.

2.3.13. Profesii din sectorul asistenţei sociale şi terapiei

1. Ministero della Giustizia, Direzione Generale della Giustizia Civile, Dipartimento per gli Affari di Giustizia: Assistente sociale/Social worker/Asistent social; Assistente sociale specialista/Social worker/Asistent socialspecialist;

2. Ministero della Salute : Fisioterapista /Physiotherapist/Fiziokinetoterapeut ; Logopedista/Speech and language therapist/Ortofonist / Logoped ; Terapista della riabilitazione/Physiotherapist/Fizioterapeut ; Terapista neuropsicimotricita dell'eta evolutiva/Psychomotor therapist/Terapeut psihomotor; Terapista occupazionale/ergoterapista/Occupational therapist/Terapeut ocupaţional / Ergoterapeut;

În Italia nu sunt reglementate profesiile de asistent maternal profesionist şi interpret limbaj mimico - gestual, pe când în România acestea sunt reglementate. În schimb, în Italia, Ministerul Muncii are din 1994 un ordin şi un Registru în privinţa maseurilor nevăzători, instituit de o lege naţională, ţinut de Serviciul pentru muncă, o divizie relativ nouă. La această Direcţie generală, având în vedere că a apărut o noua legislaţie care a înlocuit această profesie de maseur cu fizioterapeut, se lucrează la unele modificări. Profesia de fizioterapeut este de competenţa Ministerului Sănătăţii. În ultimii ani, în ambele ţări, problemele privind persoanele cu dizabilităţi au fost considerate ca fiind de competenţa Ministerului Sănătăţii, deşi problema are în primul rând un aspect social. La nivelul UE este acceptată această abordare a caracterului preponderent social a problemei handicapului şi se încearcă separarea problemelor medicale care promovează modelul medical de abordare.

34













UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



2.3.14. Profesii din sectorul turism, agrement şi sport

1. Ministero delle Attività P roduttive, Direzione Generale per il Turismo : Acccompagnatore turistico/Courier/Interpreter-guide/ Însoţitor grup turistic; Agente di viaggio/Travel agent/Agent de turism;

2. Presidenza del Consiglio dei Ministri Dipartimento per lo S viluppo e la C ompetitività del T urismo : Direttore tecnico di agenzia di viaggi e turismo/Travel agency Manager/Manager agenţie de turism;

3. Presidenza del Consiglio – Dipartimento per lo S port : Guida Alpina/Schi and/ or mountain/ canyon guide/ mountain leader/Ghid montan; Maestro di sci/Ski instructor/Monitor de schi.

Departamentul pentru turism din Italia (Ministero delle Attività produttive, Direzione Generale per il Turismo) a fost restructurat iar în prezent există un singur birou pentru turism care se ocupă de politicile naţionale, relaţiile comunitare şi relaţiile cu agenţiile naţionale (Clubul Alpiniştilor, Clubul Automobiliştilor etc.). Există relaţii instituţionale cu UE din care rezultă sugestii, iniţiative pentru turism etc. În Italia se pune un foarte mare accent pe turismul sustenabil, pe valorificarea patrimoniului natural şi cultural şi pe relaţia cu Organizaţia Mondială a Turismului cu sediul la Madrid - secretariatul permanent pentru implementarea Codului de Etică în Turism. În acest context a apărut şi s-a dezvoltat Iniţiativa Adriatica Ionica - acorduri bilaterale cu alte ţări şi contracte cu federaţiile din Turism;

Principalele profesii din turism reglementate în Italia sunt: Ghid turistic, Însoţitor turistic, Director Tehnic şi Animator turistic. În Italia Ghidul turistic are o pregătire şi competenţe diferite faţă de Însoţitorul turistic. Însoţitorul Turistic doar însoţeşte grupul şi oferă doar informaţii generale. Acesta trebuie să posede cunoştinţe de economie, geografie şi informaţii generale din domeniul arheologiei.

Ghidul turistic are o pregătire specifică privind patrimoniul naţional, istorie, artă, istoria artei, arheologie etc., este capabil să gestioneze un grup, să ofere informaţii corecte, să-l facă pe turist să se întoarcă, să “educe” grupul astfel încât să nu se sustragă obiecte, pune accent pe siguranţa siturilor arheologice, este capabil să ofere prim ajutor, are grijă ca turiştii să nu se rănească. Pentru toate acestea examenul include verificarea cunoştinţelor din domenii diverse - geografie, istoria artei, artă Barocă, medievală, cunoştinţe gastronomice, cunoştinţe de deontologie profesională etc. Nu există planuri de formare la nivelul ministerului. Ghidul şi însoţitorul primesc mai întâi o abilitare locală, pentru o anumită provincie.

Un impediment în recunoaşterea acestor calificări este acela că în Italia un ghid de turism trebuie să cunoască minim două limbi străine (examen scris + oral), şi nu doar una singură cum este prevăzut în legislaţia din România.

Până în prezent au existat foarte puţine cereri (3) din partea unor cetăţeni români pentru a se stabili în Italia şi a profesa ghid de turism. Nu au existat cereri pentru exercitare temporară din partea cetăţenilor români, ci din partea unor cetăţeni din Bulgaria, Polonia, Cehia şi Slovacia.

În România există mai mulţi formatori atestaţi de ANC. Programa nu este unică, dar trebuie respectat standardul ocupaţional specific. În Italia există formare la nivel universitar (de exemplu Universitatea din Perugia), inclusiv programe de studii de master în domeniul turismului sustenabil, dar formarea depinde de regiune. Pentru unele regiuni este nevoie de studii superioare iar pentru altele doar de Bacalaureat. Studiile de master nu sunt o cerinţă a exercitării acestor profesii dar cresc şansele de succes pe piaţa muncii. La master, accesul se face după criterii stabilite de universităţi care au o largă autonomie. Sunt acceptaţi absolvenţi de licenţă de drept, ştiinţe economice sau alte specializări similare.

35



UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



În Italia nu există niveluri pentru ghid turistic. Există Ghid alpin, Ghid pentru munţi medii, Ghid subacvatic, Ghid pentru mountain-bike, Ghid vulcanolog (în Sicilia) etc., dar aceştia nu sunt ghizi turistici.

Una dintre problemele care vor fi discutate la următoarea întâlnire de la Bruxelles este următoarea: posibilitatea de a verifica faptul că activitatea temporară a unui ghid de turism în Italia este cu adevărat temporară, cu menţionarea clară a locului şi datei.

Animatorul turistic organizează jocuri, activităţi, evenimente etc. în sate de vacanţă, mai ales vara. Nu este recunoscut la nivel central ci doar în unele regiuni cum ar fi de exemplu, Emilia Romana. Pregătirea animatorului turistic este foarte difuză. Nu are nevoie de o pregătire specifică. Trebuie să dea dovadă de multă creativitate în organizarea evenimentelor.

Autorităţile competente în domeniul turismului sunt la nivel de regiune. La nivel central se realizează doar recunoaşterea titlurilor. Pentru cetăţenii italieni recunoaşterea se realizează la nivel de regiune şi este valabilă pe tot teritoriul naţional. După obţinerea titlului într-o regiune se poate profesa în oricare altă regiune. Nu există reglementări la nivel central privind autorizaţia de funcţionare. Clubul Alpin Italian are o mare contribuţie în acest sens.

Directorul Tehnic este prevăzut la nivel naţional. Există şi Manager de Inovare în Turism, a cărui formare se realizează după standarde valabile la nivel european. Acesta poate profesa ca director de hotel, restaurant sau pensiune. În Italia agroturismul ţine de Ministerul Agriculturii.

O altă latură este turismul balnear. Există mai multe calificări în regiuni balneare. Există agent de turism – profesia este reglementată de stat, dar cerinţele sunt reglementate de regiuni. Este necesar cel puţin Bacalaureatul şi minim două limbi străine.

2.3.15. Alte profesii

1. Ministero della Giustizia, Direzione Generale della Giustizia Civile, Dipartimento per gli Affari di Giustizia: Agronomo e forestale iunior/Agriculture and forestry advisor / expert/Agronom şi silvicultor junior / expert; Agrotecnico/Assistant agronomist/Asistent agronom; Agrotecnico/Agricultural expert/technician/Expert agronom / tehnician; Biotecnologo agrario/Agricultural biotechnologist/Biotehnolog agrar; Chimico/Chemist/Chimist; Chimico iunior/Chemist/Chimist junior;

2. Ministero delle Attivita’ Produttive, D.G. per il commercio, le assiccurazioni e servizi : Attivita’ disinfezione, disinfestazione, derattizzazione e sanificazione/Pest control /Disinfection/ Handling of poisonous or non poisonous products/Activităţi de dezinfecţie, dezinsecţie, deratizare şi salubrizare ;

3. Ministero della Giustizia, Direzione Generale della Giustizia civile, Libere Professioni : Biologo/Biologist/Biolog ; Biologo iunior/Biologist/Biolog junior; Dottore forestale/Forester/Padurar ; Dottori in agronomia/Agronomist / agricultural engineer/Inginer agronom; Geologo/Geologist/Geolog ; Geologo iunior/Geologist/Geolog junior; Geometra/Surveyor/Topograf ; Perito agrario/Agricultural expert/technician/Tehnician agrar; Perito agrario/Assistant agronomist/Asistent agronom; Zoonomo/Zoo technician/Zootehnician ;

4. Ministerio per i B eni e A ttivita' C ulturali : Gioelleria, taglio delle pietre preziose /Jewellery making and cutting of precious stones/Bijutier, Taietor în pietre preţioase; Fabbricazione e riparazione di strumenti musicali/Musical instrument manufacturer-repairer/Constructor-reparator instrumente muzicale (lutier);

36



















UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



5. Ministero dello S viluppo E conomico : Intermediari in materia del commercio all'ingrosso/Wholesale intermediary/Intermediar vânzări en-gros; Stimatore e pesatore pubblico/Public estimator and weighmaster/Estimator şi cantaragiu public;

6. Ministero della Salute : Veterinario/Veterinary Surgeon/Veterinar ; 7. Ministero delle Attivita' Produttive, D.G. per il C ommercio, le A ssiccurazioni e S ervizi :

Acquisto, vendita di merci in forma ambulante/Itinerant trader / Purchase and sale of goods on an itinerant basis/Comerciant ambulant/ Cumpărător-vânzător mărfuri în forma ambulantă;

8. Alte autorităţi : Abilitazione a funzione direttive/Civil servant/ Funcţionar public.

Deşi nu sunt cuprinse în lista IMI, profesiile de meteorolog şi de tehnician meteorolog sunt reglementate de facto şi în România şi în Italia. Faţă de România, unde autoritate competentă este Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) care, prin Şcoala Naţionala de Meteorologie, se ocupă de formare iniţială, recunoaştere şi formare continuă, în Italia meteorologia se află în subordinea armatei, existând patru instituţii care gestionează profesiile din domeniul meteo, respectiv:

Italy USAM Ufficio Generale Spazio Aereo e Meteorologia20 / Oficiul General Aerospaţial şi de Meteorologie;

Italy CIRA Centro Italiano Ricerche Aerospaziali21 / Centrul Italian de Cercetări Aerospaţiale; Italy ARPA-SIMC ARPA Emilia Romagna Servizio Idro Meteo Clima22 / Serviciul Hido –

Meteo – Climă din regiunea Emilia Romagna; Italy ARPA Piemonte Agenzia Regionale per la Protezione Ambientale Piemonte23 / Agenţia

Regională Piemonte pentru Protecţiaediului.

În tabelul 2.5 se oferă un tablou sintetic comparativ Italia – România.

Tablou comparativ Italia – România în domeniul meteorologiei Tabelul 2.5M e t e o r o l o g i e

Italia - patru instituţii care gestioneazã profesiile din domeniul meteo:1. Italy USAM Ufficio Generale Spazio Aereo e Meteorologia 2. Italy CIRA Centro Italiano Ricerche Aerospaziali3. Italy ARPA-SIMC ARPA Emilia Romagna Servizio Idro Meteo

Clima Italy 4. ARPA Piemonte Agenzia Regionale per la Protezione

Ambientale Piemonte

RomâniaŞcoala Naţională de Meteorologie- Formare iniţială, recunoaştere, formare continuã

2.4. Statisticile IMI PQ privind profesiile reglementate din Italia comparativ cu cele din România

2.4.1. Autorităţi active în Sistemul IMI

În Italia, numărul de autorităţi active în sistemul IMI este comparabil cu cel din România (tabelul 2.6). România depăşeşte Italia în ceea ce priveşte autorităţile din domeniul calificărilor profesionale (Directiva 2005/36/EC) şi cel al serviciilor (Directiva 2006/123/CE), dar are doar două autorităţi în ceea ce priveşte detaşarea lucrătorilor (Directiva 96/71/EC) comparativ cu cele 105 ale Italiei.

20 http://www.meteoam.it/?q=contatti21 http://www.cira.it/en/contattaci-en/scrivici22 http://www.arpa.emr.it/sedi.asp?idlivello=6023 http://www.arpa.piemonte.it/contatti

37

http://www.arpa.piemonte.it/contatti

http://www.arpa.emr.it/sedi.asp?idlivello=60

http://www.cira.it/en/contattaci-en/scrivici

http://www.meteoam.it/?q=contatti




UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



Număr de autorităţi active în sistemul IMI24 Tab. 2.6

Statul membru Calificări profesionale (Directiva 2005/36/EC)

Servicii (Directiva 2006/123/CE)

Detaşarea lucrătorilor (Directiva 96/71/EC)

Număr total de autorităţi în IMI

Austria (AT) 45 55 13 71

…………. …………….. ……………. ……………. …………

Cehia (CZ) 20 298 4 310

Germania (DE) 844 1930 18 2145

Danemarca (DK) 23 16 2 27

…………. …………….. ……………. ……………. …………

Spania (ES) 105 927 27 948

Italia (IT) 30 34 105 140

…………. …………….. ……………. ……………. …………

Olanda (NL) 9 539 2 545

…………. …………….. ……………. ……………. …………

Polonia (PL) 148 410 2 487

Portugalia (PT) 24 271 3 281

România (RO) 41 93 2 111

Suedia (SE) 13 40 2 44

…………. …………….. ……………. ……………. …………

Marea Britanie (UK)

34 418 2 444

Total 1914 6364 263 7076

Un aspect deosebit de important în sistemul IMI este timpul de răspuns al autorităţilor în ceea ce priveşte cererile aplicanţilor care nu ar trebui să depăşească patru săptămâni. Din acest punct de vedere, situaţia pe anul 2012 poate fi sintetizată astfel:

Cu privire la cererile privind recunoaşterea calificărilor profesionale (fig. 2.1), Italia înregistrează un procent foarte mare (peste 40%) de cereri la care răspunsul este dat într-un timp mai mare de 4 săptămâni. Pentru România, procentul este semnificativ mai mic, de cca. 14 %.

Pentru prestarea de servicii, Italia înregistrează un procent relativ mare de cereri rezolvate în mai puţin de o săptămână (fig. 2.2), dar şi un procent semnificativ (cca. 12 %) la care răspunsul întârzie mai mult de patru săptămâni. România este caracterizată de un procent mic de cereri rezolvate în mai puţin de patru săptămâni (cca. 5 %) dar şi de un procent foarte mic al cererilor la care răspunsul s-a dat în mai puţin de o săptămână.

În ceea ce priveşte detaşarea lucrătorilor (fig. 2.3), atât România cât şi Italia au înregistrat în anul 2012 un procent foarte mare de răspunsuri care au întârziat mai mult de patru săptămâni (cca. 75 % în Italia şi cca. 50 % în România).

24 Statistics on the use of the Internal Market Information system December 2012, EUROPEAN COMMISSION Directorate General Internal Market and Services

38

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



Fig. 2.1. Timpi de răspuns în cazul calificărilor profesionale (Directiva 2005/36/EC)25

Fig. 2.2. Timpi de răspuns în cazul serviciilor (Directiva 2006/123/CE)15

Fig. 2.3. Timpi de răspuns în cazul detaşării lucrătorilor (Directiva 96/71/EC)15

2.4.2. Cereri transmise prin Sistemul IMI25 Statistics on the use of the Internal Market Information system December 2012, EUROPEAN COMMISSION Directorate General Internal Market and Services; mai puţin de 1 săpt.; mai puţin de 2 săpt.; mai puţin de 4 săpt.; peste 4 săpt.

39

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



Un alt aspect important în statisticile IMI îl constituie numărul de solicitări trimise, respectiv primite. Din acest punct de vedere, situaţia pe anul 2012 poate fi sintetizată astfel:

Cu privire la cererile privind recunoaşterea calificărilor profesionale (tab. 2.7) se constată că România şi Italia înregistrează un număr relativ mic de cereri trimise în raport cu alte state dar, în ceea ce priveşte cererile primite, România se află pe primul loc cu 15 % din totalul cererilor primite de statele membre.

Numărul total de cereri trimise / primite în cazul recunoaşterii calificărilor profesionale în anul 20124 Tab. 2.7Statul membru Cereri trimise % Statul membru Cereri primite %Marea Britanie (UK) 995 32.2% România (RO) 470 15.2%Suedia (SE ) 398 12.9% Polonia (PL) 287 9.3%Germania (DE) 266 8.6% Grecia (GR) 271 8.8%…………………. ……………….. …. Spania (ES) 237 7.7%Italia (IT) 143 4.6% Germania (DE) 223 7.2%…………………. ……………….. ………

….Italia (IT) 194 6.3%

România (RO) 33 1.1% Marea Britanie (UK) 184 6.0%…………………. ……………….. ……. …………………. ……………….. …….

Total: 3091 100% Total: 3091 100%

Pentru prestarea de servicii (tab. 2.8) atât Italia cât şi România înregistrează un procent foarte mic de cereri trimise şi procente relativ mici de cereri primite (7,3 % Italia şi 2,9 % România).

Numărul total de cereri trimise / primite în cazul serviciilor în anul 20124 Tab. 2.8Statul membru Cereri trimise % Statul membru Cereri primite %

Germania (DE) 177 43.3% Polonia (PL) 60 14.7%Austria (AT) 78 19.1% Marea Britanie (UK) 40 9.8%Slovenia (SI) 25 6.1% Germania (DE) 38 9.3%Spania (ES) 16 3.9% Ungaria (HU) 37 9.0%Polonia (PL) 15 3.7% Franţa (FR) 32 7.8%…………………. ……………….. …………. Cehia (CZ) 30 7.3%Italia (IT) 7 1.7% Italia (IT) 30 7.3%Bulgaria (BG) 12 2.9% Olanda (NL) 26 6.4%…………………. ……………….. …………. …………………. ……………….. ………

….România (RO) 1 0.2% România (RO) 12 2.9%…………………. ……………….. …………. …………………. ……………….. …….

Total: 409 100% Total: 409 100%

În ceea ce priveşte detaşarea lucrătorilor (Tab. 2.9), Italia are un procent semnificativ de cereri trimise (10,8 %), iar România se clasează pe locul al doilea la cereri primite (cu 14,5%) după Polonia.

Numărul total de cereri trimise / primite în ceea ce priveşte detaşarea lucrătorilor în anul 20124 Tab. 2.9Statul membru Cereri trimise % Statul membru Cereri primite %

Franţa (FR) 271 33.6% Polonia (PL) 147 18.2%Belgia (BE) 231 28.7% România (RO) 117 14.5%Italia (IT) 87 10.8% Portugalia (PT) 97 12.0%Austria (AT) 69 8.6% Germania (DE) 56 6.9%Olanda (NL) 30 3.7% …………………. ……………….. ………….România (RO) 13 1.6% Italia (IT) 18 2.2%…………………. ……………….. …………. …………………. ……………….. ………….

Total: 806 100% Total: 806 100%

2.4.3. Date privind recunoaşterea calificărilor profesionale

40

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



Din prelucrarea datelor prezentate în anexele 1 şi 2 a fost realizat un clasament al profesiilor pentru care s-au înregistrat până în prezent cele mai multe decizii de recunoaştere în Italia a calificărilor profesionale ale unor solicitanţi din România (tabelul 2.10 şi fig. 2.4). Se poate observa că pentru profesia de asistent medical au fost rezolvate mult mai multe solicitări decât pentru toate celelalte profesii laolaltă. Urmează, în ordine, la foarte mare distanţă profesiile de Fiziokinetoterapeut, Cosmetician, Profesor de învăţământ secundar de gradul I si II ş.a.

Statisticile Regulated Profession Database5 nu oferă date cu privire la recunoaşterea în România a calificărilor unor solicitanţi italieni, dar din tabelele 2.7, 2.8, 2.9, se poate deduce că numărul acestora este mult mai mic decât cel privind recunoaşterea în Italia.

Situaţia deciziilor de recunoaştere în anul 201226 Tab. 2.10

Nr.crt.

Rec

unoa

şter

ea a

utom

ată

a ex

peri

enţe

i pr

ofes

iona

leP

ozit

iv -

SG

AR

(fă

ră

măs

uri c

ompe

nsat

orii

)

Poz

itiv

dup

ă te

st d

e ap

titu

dini

(S

GA

R)

Poz

itiv

dup

ă pe

rioa

dă d

e ad

apta

re (

SG

AR

)

Neg

ativ

- S

GA

R +

ex

peri

enţă

pro

fesi

onal

ă

Neg

ativ

după

test

de

apti

tudi

ni (

SG

AR

)

Neg

ativ

dup

ă pe

rioa

dă

de a

dapt

are

(SG

AR

)

Per

ioad

ă de

ada

ptar

e

Exa

min

are

Dec

izii

luat

e

Tot

al p

ozit

ive

Tot

al n

egat

ive

Tot

al n

eutr

e

1Infirmiere generico e ota / Second level nurse / Asistentă medicală

0 1608 0 63 61 0 0 0 0 1732 1671 61 0

2Fisioterapista / Physiotherapist / Fiziokinetoterapeut

0 38 16 86 0 25 0 0 0 165 140 25 0

3 Estetista / Aesthetician / Cosmetician 2 4 7 0 1 1 0 5 33 53 13 2 38

4

Docente di istituti di istruzione secondaria di I e II grado / Secondary school teacher / Profesor de învăţământ secundar de gradul I si II

0 4 23 0 0 0 0 0 0 27 27 0 0

5Tecnico sanitario di radiologia medica / Radiographer/ Radiotherapist / Tehnician medical de radiologie

0 5 0 18 0 0 1 0 0 24 23 1 0

6Docente di scuola primaria / Primary school treacher / Profesor de şcoală primară

0 11 1 9 0 0 0 0 0 21 21 0 0

7

Docente di scuola dell'infanzia / Kindergarten teacher/ Nursery school teacher/ Preparatory school teacher/ Profesor de grădiniţă

0 6 0 13 0 0 0 0 0 19 19 0 0

8Impiantista / Electrician/ Senior electrician/ Specialised electrician / Electrician

0 11 0 0 4 0 0 0 0 15 11 4 0

9Operatore socio sanitario / Health Care Worker / Operator socio-medical

0 1 0 0 12 0 0 0 0 13 1 12 0

10

Tecnico sanitario di laboratorio biomedico / Medical / Biomedical laboratory technician / Tehnician medical laborator biomedical

0 0 0 11 0 0 2 0 0 13 11 2 0

11Autoriparatore / Car mechanic / Mecanic auto

0 11 0 0 0 0 0 0 0 11 11 0 0

26 Sursa: Prelucrări ale autorului după http://ec.europa.eu/internal_market/qualifications/regprof/index.cfm

41

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



12Acconciatore / Hairdresser/ Barber/ Wig-maker/ Coafor/ Frizer/ Peruchier

0 9 0 0 0 0 0 0 0 9 9 0 0

13Ingegnere civile ed ambientale / Engineer / Inginer

0 1 6 0 1 0 0 0 0 8 7 1 0

14Odontotecnico / Dental technician / Tehnician dentar

0 0 0 5 0 0 0 0 0 5 5 0 0

15

Tecnico di laboratorio biomedico / Medical/Biomedical laboratory technician/ Tehnician laborator biomedical

0 0 3 1 0 0 0 0 0 4 4 0 0

16Assistente sociale / Social worker / Asistent social 0 2 0 1 0 0 0 0 0 3 3 0 0

17Guida turistica / Tourist guide / Ghid turistic

0 0 1 0 0 0 0 0 2 3 1 0 2

18Tecnologo alimentare / Food technologist / Tehnolog alimentar

0 3 0 0 0 0 0 0 0 3 3 0 0

19Architetto (diritti acquisiti) / Architect / Arhitect (drepturi dobândite)

0 2 0 0 0 0 0 0 0 2 2 0 0

20 Biologo / Biologist / Biolog 0 2 0 0 0 0 0 0 0 2 2 0 0

21

Tecnico sanitario di laboratorio / Medical/Biomedical laboratory technician/ Tehnician medical laborator biomedical

0 0 0 0 0 2 0 0 0 2 0 2 0

22Acccompagnatore turistico / Courier/Interpreter –guide/ Însoţitor grup turistic

0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 0 0 1

23

Attivita' disinfezione, disinfestazione, derattizzazione e sanificazione / Pest control/Disinfection/Handling of poisonous or non poisonous products / Activitati de dezinfectie, dezinsecţie, deratizare şi salubrizare

0 1 0 0 0 0 0 0 1 1 0 0

24 Giornalista / Journalist / Jurnalist 0 1 0 0 0 0 0 0 0 1 1 0 0

25Maestro di sci / Ski instructor / Monitor de schi

0 0 0 1 0 0 0 0 0 1 1 0 0

26

Massaggiatore e bagnino terapeutico/balneoterapista/idroterapista / Masseur/Massage therapist/Spa therapist/ Masseur-Aesthetician/ Maseur/Balneoterapeut/ Hidroterapeut

0 0 0 0 1 0 0 0 0 1 0 1 0

27Ricercatore universitario / Research fellow/ research associate / Lector universitar

0 1 0 0 0 0 0 0 0 1 1 0 0

SGAR - Sistemul General Automat de Recunoaştere

42

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



Fig.2.4. Situaţia deciziilor de recunoaştere în anul 201227

3. CONCLUZII

Pe baza celor prezentate în capitolele 1 şi 2 pot fi sintetizate mai multe concluzii, după cum urmează.

1. În acest studiu au fost accentuate o serie de aspecte referitoare la calificări pentru care există un număr mare de solicitări din partea cetăţenilor români pentru a fi recunoscute (de exemplu asistentă medicală) sau pentru care există mari diferenţe de formare profesională între cele două ţări (cum ar fi, de exemplu, cosmetician, coafeză).

2. Există diferente majore între sistemul de învăţământ din Italia şi cel din România.3. Situaţia din Italia se caracterizează prin existenţa unor furnizori de învăţământ public şi privat

pentru adulţi pentru formarea profesională continuă. Centrele Teritoriale Permanente (CPT) şi şcolile serale şi Universităţile Populare (Università Popolari) sunt principalele organizaţii axate pe promovarea activităţilor de educaţie a adulţilor.

4. La data realizării acestui studiu, în Italia, nu a fost încă implementat un cadru naţional al calificărilor în concordanţă cu Cadrul European al Calificărilor (EQF) dar procesul de implementare este într-un stadiu foarte avansat şi se estimează că va fi finalizat în decursul anului 2013. În România, Cadrul European al Calificărilor este implementat doar pentru

27 Sursa: Prelucrări ale autorului după http://ec.europa.eu/internal_market/qualifications/regprof/index.cfm

43

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



învăţământul Superior, fiind creat Registrul Naţional al Calificărilor din Învăţământul Superior din România.

5. Italia a implementat Directiva 2005/36/CE privind recunoaşterea calificărilor profesionale prin Decretul legislativ nr. 206 din 6 noiembrie 2007 – “Attuazione della direttiva 2005/36/CE relativa al riconoscimento delle qualifiche professionali, nonche' della direttiva 2006/100/CE che adegua determinate direttive sulla libera circolazione delle persone a seguito dell'adesione di Bulgaria e Romania”.

6. În Italia există 155 de profesii reglementate, conform datelor oficiale ale Comisiei Europene privind piaţa unică europeană.

7. Ca principală diferenţă faţă de România se remarcă gestionarea de către Ministerul Justiţiei (Ministero della Giustizia) a unui număr relativ mare de profesii diverse (Agrotecnico, Chimico / Chimico junior, Ingegnere industriale etc.) care în România aparţin de alte autorităţi competente. Acest aspect se justifică prin faptul că în Italia, Ministerul Justiţiei a fost de-a lungul timpului promotorul multor acte legislative în domenii diverse şi, din motive tradiţionale şi istorice, un număr mare de profesii heterogene au rămas sub autoritatea acestui minister.

8. În sectorul înfrumuseţării calificările de cosmetician (estetista) şi de coafor (aconciatore) sunt foarte solicitate spre recunoaştere în Italia din partea cetăţenilor români. Pentru profesia de cosmetician cele mai multe cereri dintre toate ţările UE se primesc din partea cetăţenilor români. Dar exact pentru aceste două profesii există şi mari probleme de recunoaştere datorită diferenţelor mari de formare între Italia şi România. În viitor problema se va agrava, deoarece în prezent, în Italia există un proiect de lege pentru a se trece la o pregătire de 4 ani - 3 ani de formare de bază + 1 an de formare pentru a lucra ca lucrător autonom.

9. Există în prezent dificultăţi de recunoaştere a diplomelor profesorilor din şcoli speciale proveniţi din România, deoarece în Italia nu exista şcoli speciale. De asemenea, sunt dificultăţi în recunoaşterea diplomelor învăţătorilor şi educatorilor care în România au făcut liceu pedagogic (5 ani), deoarece în Italia pentru aceste profesii se cer studii superioare. Pentru cei care se pregătesc acum după noua lege a educaţiei, nu vor mai fi probleme, deoarece se impun studii superioare şi în România, însă pentru cei care s-au format pe vechiul sistem vor fi în continuare probleme de recunoaştere.

10. O diferenţă importantă faţă de România, o constituie faptul că în Italia Autorita per L’Energia Elettrica e il Gas - AEEG (similară Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei - ANRE din România) nu are nici un fel de atribuţii de autoritate competentă privind formarea şi/sau recunoaşterea unor calificări, ci doar de reglementare a pieţei energiei. Profesiile care în România sunt gestionate de ANRE (din domeniul electricităţii şi gazelor) ţin în Italia de alte ministere, în primul rând de Ministerul Dezvoltării Economice.

11. O altă diferenţă semnificativă se înregistrează în ceea ce priveşte profesiile care în România sunt administrate de către ISCIR (sudori, macaragii, operatori control nedistructiv, fochişti) şi care în Italia se supun unor reglementări la nivel regional şi la nivel de firmă.

12. Categoriile profesionale în domeniul electric din România sunt asemănătoare cu cele din Italia. Nu au fost semnalate probleme privind recunoaşterea calificărilor din acest domeniu între cele două ţări.

13. In Italia titlul de inginer diferă de cel similar din România. Exista două categorii de ingineri în Italia şi o categorie numită Experţi (Perito) industriali, care fac lucrări de inginerie. Lucrarea de inginerie nu este asimilată cu titlul de inginer. Durata cursului pentru expert (Perito) este de 5

44

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



ani de liceu industrial. Titlul de Inginer junior se obţine după un parcurs de studii superioare de 3 ani, urmat de înscrierea în Ordinul Inginerilor Juniori iar cel de Inginer senior presupune învăţământ superior de 3 ani + alţi 2 ani şi examen de stat cu înscriere în Ordinul Ingineri Seniori.

14. În sectorul medical întâlnim cel mai mare număr de profesii reglementate, atât în România cât şi în Italia, dar prin sistemul automat de recunoaştere nu există probleme majore in acest domeniu.

15. În Italia nu sunt reglementate profesiile de asistent maternal profesionist şi interpret limbaj mimico - gestual, pe când în România acestea sunt reglementate. În schimb, în Italia, Ministerul Muncii are din 1994 un ordin şi un Registru în privinţa maseurilor nevăzători, instituit de o lege naţională. Având în vedere că a apărut o noua legislaţie care a înlocuit această profesie de maseur cu fizioterapeut, în prezent se lucrează la unele modificări. În ultimii ani, în ambele ţări, problemele privind persoanele cu dizabilităţi au fost considerate ca fiind de competenţa Ministerului Sănătăţii, deşi problema are în primul rând un aspect social.

16. Principalele profesii din turism reglementate în Italia sunt: Ghid turistic, Însoţitor turistic, Director Tehnic şi Animator turistic. În Italia ghidul turistic are o pregătire şi competenţe diferite faţă de însoţitorul turistic

17. Pe baza statisticilor oficiale din sistemul IMI, în studiu a fost realizat un clasament al profesiilor pentru care s-au înregistrat până în prezent cele mai multe decizii de recunoaştere în Italia a calificărilor profesionale ale unor solicitanţi din România. Pentru profesia de asistent medical au fost rezolvate mult mai multe solicitări decât pentru toate celelalte profesii laolaltă. Urmează, în ordine, la foarte mare distanţă profesiile de Fiziokinetoterapeut, Cosmetician, Profesor de învăţământ secundar de gradul I si II ş.a.

45