Sistemul Nervos Periferic constă din nervi și ganglioni care se află în exterior de creier și măduva spinării. Funcția este de a conecta Sistemul Nervos Central cu organele și membrele. Se divizează în Sistemul Nervos Vegetativ și Sistemul Nervos Somatic.

a) Sistemul Nervos Vegetativ – reglează activitatea organelor (respirator, cardiac, vasomotor, o serie de reflexe). În pereche cu Sistemul Nervos Somatic asigură echilibrul organismului. Se divizează în:

- Sistemul Nervos Simpatic : mediator noradrenalina, responsabil de răspunsul simpato-adrenal (reacția de fugă sau luptă). ↑ ritmul cardiac, presiunea sanguină, transpirația, dilatarea pupilelor și bronhiilor; ↓ motilitatea intestinului, constricția vaselor sanguine;

- Sistemul Nervos Parasimpatic : mediator acetilcolina, antagonistul Simpaticului, resposanbil de odihnă și digestie. ↑ motilitatea intestinului, relaxarea mușchilor intestinali, activitatea glandelor, conservează energia; ↓ ritmul cardiac.

b) Sistemul Nervos Somatic – controlul voluntar al mișcărilor corpului prin acțiunea mușchilor scheletici și recepția stimulilor externi.

Deosebim fibre aferente (conduc impulsul de la organe spre locul de procesare), și eferente (invers, de la locul de procesare spre organe).

Sinapsa – regiunea de comunicare dintre 2 neuroni sau un neuron și un organ efector (mușchi, glandă etc.). Ea este formată din membrana presinaptică, fanta sinaptică și membrana postsinaptică. Transmiterea impulsului nervos se realizează doar prin mecanism chimic, căci membrana postsinaptică nu este excitabilă electric. Membrana presinaptică este regiunea primului neuron, este îngroșarea butonului sinaptic, care este terminațiunea axonului. În membrana presinaptică deosebim mitocondrii și vezicule care stochează mediatorii chimici (acetilcolina sau noradrenalina). Între membrana presinaptică și cea postsinaptică se află fanta sinaptică care conține lichid extracelular. Membrana postsinaptică este regiunea al 2-lea neuron sau organ, există o porțiune îngroșată denumită densitate postsinaptică, care conține receptorii pentru mediatori chimici. Un receptor este format din 2 componente: prima care fixează mediatorul chimic și a doua care este un canal ionic. Aceste canale ionice se deschid doar sub acțiunea unui mediator chimic specific, ceea ce determină depolarizarea postsinaptică. În fine, membrana presinaptică este depolarizată, pe când cea postsinaptică este polarizată, iar pentru ca impulsul să treacă mai departe, membrana postsinaptică trebuie să fie depolarizată.

Transmiterea sinaptică are loc în 6 etape: 1) sinteza mediatorului chimic (presinaptic sau în corpul celular); 2) depozitarea mediatorului (în vezicule, presinaptic); 3) eliberarea mediatorului (atunci când membrana presinaptică este depolarizată); 4) traversarea spațiului sinaptic; 5) acțiunea postsinaptică (cuplarea mediatorului cu receptorul); 6) inactivarea mediatorului (importantă pentru ca circuitul să se poată relua la apariția unui nou stimul. Se poate realiza prin inactivare enzimatică postsinaptică, captare postsinaptică, difuzie extrasinaptică și recaptare presinaptică).

Preparate ce influențează Sistemul Nervos Periferic

Influențează inervația aferentă Influențează inervația eferentăAnestezice localeAstringenteMucilaginoaseAdsorbanteIritante

ColinomimeticeColinoblocanteAdrenomimeticeAdrenoblocanteDopaminomimeticeDopaminoblocanteSimpatolitice

Remedii ce influențează inervația aferentă

A. Anestezice localePierderea locală a sensibilității, fiind introduse în apropierea formațiunilor nervoase.

Mecanismul de acțiune: blocarea canalelor de Na potențial dependente, astfel nu apare potențialul de acțiune sau se blochează propagarea acestuia. Pot fi liposolubile (determină penetrarea în fibrele nervoase), și hidrosolubile (difuziunea preparatului din locul administrării spre locul de acțiune). Hidroliza depinde de pH tisular (la pH acid scade acțiunea, în procese inflamatorii).

Preparate: a) proveniență: cocaina (natural); tetracaina, procaina, lidocaina, bupivacaina (sintetice); fenol, clorpromazina (diverse); b) structura chimică: derivații ac. paraaminobenzoic (tetracaina, benzocaina, procaina), derivații acetanilidei (trimecaina, bupivacaina, lidocaina); c) după durata acțiunii: lungă 3> ore (bupivacaina, cincocaina), medie 1-2 ore (trimecaina, lidocaina), scurtă 20-60 min (procaina, cocaina).

Indicații: aritmii ventriculare, analgezic, migrenă și cefalee, nervozitate, insomnii, afecțiuni ale mucoasei bucofaringiene, arsuri, înțepături, epigastralgii și vome, tratamentul stomatitelor, glositelor.Efecte: stimulare, excitare, tremor, confuzie (SNC); deprimă miocardul, scade debitul cardiac, amplitudinea contracțiilor, bradicardie, scade conductibilitatea, crește pragul de excitabilitate (SNV); musculotrop (musculatura striată)Contraindicații: hTA, miastenie, tireotoxicoză, insuficiență cardiacă congestivă, boli SNC (tumori, meningita), șoc, bradicardie sinusală.Reacții adverse: alergice, hipertermie malignă, bradicardie, hipotensiune, convulsii, amețeli.

B. AstringentePreparate antiinflamatorii locale. Tratarea inflamațiilor ale mucoaselor și pielii, prin formarea de peliculă protectoare. Se clasifică în: organice (tanină, tanalbină, infuzii, decocturi), și neorganice (oxid și sulfat de zinc, nitrat de argint, sulfat de aluminiu și cupru).

Mecanism de acțiune: a) organice: la aplicare pe țesutul lezat, se formează o peliculă protectoare de albumine, care penetrează în spațiile intracelulare, se inhibă enzimele care mențin inflamația; b) neorganice: în soluții, sărurile metalelor grele disociază în cationi și anioni. Cationii formează albumintate, iar anionii formează cu apa acid. Deosebim albuminat superficial dur și lax.

Indicații: inflamații ale pielii și mucoasei, combustii, boala ulceroasă, enterite și colite, intoxicații cu metale grele (organice); des în inflamațiile pielii, în gingivite, afecțiuni ale cavității bucale (neorganice).Efecte: astringen, antiinflamator local, protector, antiseptic, regenerator.

C. MucilaginoaseLa aplicarea pe mucoase, formează o peliculă protectoare, care apără terminațiile nervoase. Nu au acțiune resorbtivă. Nu provoacă reacții adverse.

Preparate: mucilagiul de amidon, de semințe de in, de nalbă mare (vegetale); lizocim (animalieră).

Mecanism de acțiune: Formând pelicula protectoare pe mucoase, apără terminațiile senzitive iritate, cu diminuarea reflexelor patologice nocive. Adsorb moleculele de agenți iritanți.

Indicații: maladii inflamatorii ale tubului digestiv, afecțiunile rectului, intoxicații; maladii acute ale cavității bucale (gingivite), leziuni ale mucoasei cavității bucale.Efecte: Mucilaginos, antiinflamator, protector, regenerator.

D. Adsorbante (enterosorbenți)La aplicarea pe piele sau mucoase, protejează terminațiile nervoase. La administrare internă, elimină din tubul digestiv substanțe endo-/exo-gene. Sunt preparate cu capacitate înaltă de sorbție, nu se descompun în tubul digestiv. Se clasifică după: structura chimică (cărbuni activi, pe bază de rășini anionice, polimeri sintetici, pe bază de siliciu, pe bază de fibre alimentare și combinați), și forma farmaceutică și prop. fizico-chimice (pulbere, comprimate, granule, capsule, fibre, paste, gel, suspensie și suplimente alimentare).

Preparate: cărbunii activi, colestiramina, polisorb, multisorb, ultrasorb, enterosorb, gastrosorb, carbosem, almagel, hitozan.

Mecanism de acțiune: 1) adsorbția în tubul digestiv și limitarea agresiunii asupra organismului a diverse toxine din intestin (fixarea exotoxinelor pe suprafața sorbenților); 2) influențarea funcțiilor tubului digestiv (activarea și prelungirea acțiunii sorbenților datorită enzimelor); 3) eliminarea endotoxinelor (accelerarea transportului endotoxinelor din sânge în intestin datorită sorbentului); 4) acțiunea indirectă a enterosorbenților (stimulează motilitate intestinală, corectează dereglările metabolice).

Indicații generale: protejarea terminațiilor nervilor senzitivi, intoxicații acute, maladii infecțioase ale tubului digestiv, meteorism, diabet zaharat, maladiile ficatului și căilor biliare, afecțiuni renale etc.Contraindicații: ulcere, hemoragii gastro-intestinale, ocluzii, hipersensibilitate.Reacții adverse: constipație, hipovitaminoze, diminuarea absorbției lipidelor, proteinelor, hormonilor, hipoglicemie, hipocalcemie, hemoragie, tromboembolie.

E. IritanteStimulează terminațiile nervilor senzitivi ai pielii și mucoaselor.

Preparate: Hârtie de muștar (sinapisme), ulei de terebentină, mentol, soluție de amoniac.

Efecte: a) Revulsiv – abolirea senzațiilor dureroase din regiunea lezată. Are loc datorită interacțiunii a două afluxuri de impulsuri iritante (de la zona afectată și de la piele unde e aplicat iritantul), ceea ce scade recepția impulsației aferente de la organele viscerale. În SNC se secretă enkefaline și endofice, se instalează analgezia;b) Trofic – benefic, excitarea se transmite evitând SNC, reflex cutanat-visceral, atenuează senzația de durere.

Indicații generale: nevralgii, miozite, artralgii, maladii ale sistemului respirator, cefalee, migrenă etc.

Hârtie de muștar (sinapisme) – la umectare cu apă caldă are loc formarea de ulei eteric, care este iritant marcant. Dilată vasele organelor interne.

Ulei de terebentină – face parte din uleiuri eterice, lipofilitate mare, astfel penetrează bine epiderma.Ung. 20% - 50gMentol – componentul principal al uleiului eteric din mentă. Influență excitantă selectivă, produce senzația de frig, care poate trece în anestezie. Dilată vasele coronariene, țesuturilor, organelor interne.Suspensie uleioasă 1-2%Sol. alcoolică 1-2%Amoniac – inhalator, iritarea terminațiunilor nervoase ale căilor respiratorii superioare, stimularea reflectorie a respirației. Antiseptic.Sol. 1 ml (fiole)Sol. 10, 40, 100 ml (flacoane)

F. Alte preparate care stimulează sau inhibă stimularea terminațiilor nervoaseEmolientele – glicerină, ulei de piersici, de măsline, vinilină (inhibă);Orexigene (tinctura amară, de pelin, suc de patlagină, condimente); Expectorante reflectorii (preparate de termopsis și ipecacuană); Coleretice vegetale și colecistocinetice (extracte de mentă, păpădie, pojarniță); Antiflatulente vegetale (preparate din mentă, mărar, chimen, fenicul); Laxative și purgative (ulei de ricin, crușină, senă); Vomitive reflectorii și mixte (sulfat de cupru, de zinc).

Remedii ce influențează inervația eferentăInervația eferentă include nervi vegetativi (organele interne, vase, glande), și motorii ai mușchilor scheletici. În funcție de mediator, deosebim inervație colinergică (mediator acetilcolina), și adrenergică (mediator noradrenalina). Calea eferentă constă din 2 neuroni: preganglionar și ganglionar (excepție: medulosuprarenalele, acolo sunt doar neuroni preganglionari). Ganglionii simpatici se află extraorganic, iar cei parasimpatici în organe. La inervația organelor interne participă sistemul purinergic. În veziculele terminațiilor fibrelor colinergice și adrenergice se conține ATP, care joacă rol de co-mediator. Există 2 tipuri de receptori purinergici: P1 (sensibil la adenozină, mai puțin la ATP), și P2 (sensibil la ATP, mai puțin la adenozină). Receptorii P1 includ subtipuri: A1 (inhibă adenilatciclaza), și A2 (activează).

Există neuroni dopaminergici periferici. Deosebim 5 tipuri de receptori dopaminergici: D1 (inhibiție postsinaptică; activează adenilatciclaza prin Gs), D2 (inhibiție pre-/post-sinaptică; inhibă adenilatciclaza prin Gi), D3 (pre-/post-sinaptici), D4 (pre-/post-sinaptici; inhibă adenilatciclaza prin Gi); D5 (postsinaptici; stimulează adenilatciclaza prin Gs). Acești receptori se clasifică după efecte:- centrale: D1 și D2 (ganglionii bazali sistemul limbic), și D3 (sistemul limbic). Efecte – crește activitatea motorie, hipotermie, scade eliberarea de Ach;- periferice: D1 (vase renale, coronariene, cerebrale), și D2 (musculatura netedă a tubului digestiv). Efecte – vasodilatație, scade eliberare mediatorilor, efect ionotrop pozitiv.

Serotonina la fel joacă rol în inervația eferentă, se află în cromafine. Deosebim receptori serotoninergici 5HT1-receptori (SNC), 5HT2-receptori (neuroni periferici), și 5HT3-receptori (neuroni periferici). Efectul serotoninei asupra acestor receptori constă în: crește eliberarea Ach, amplifică peristaltismul intestinal, contracția mușchilor netezi, intensifică sensibilitatea nociceptorilor din terminațiile nervilor aferenți. La excitarea 5HT1-receptor, scade eliberarea serotoninei.

Preparate ce influențează sinapsele colinergiceMediator – acetilcolina. Aceasta se sintetizează din colină și acetilcoenzima A, cu participarea enzimei colinacetiltransferazei. Se depozitează în vezicule sinaptice. La excitare, se eliberează în fanta sinaptică, interacționând cu colinoreceptorii postsinaptici.Colinoreceptorul conține 5 subunități proteice: alfa1, alfa2, beta, gamma și sigma. Acetilcolina interacționează cu alfa1, astfel se deschide canalul ionic și membrana se depolarizează.Deosebim 2 tipuri de colinoreceptori: M (muscarină), și N (nicotină).M-colinoreceptori sunt: M1 (în ganglioni vegetativi intramurali, intrasinaptici), M2 (cord), M3 (în glande endocrine, musculatura netedă, endoteliu), M4 și M5 (SNC). Efectele – mioză (micșorează pupila), scade

tensiunea intraoculară, bronhospasm, bradicardie, dilatația vaselor, crește motilitatea intestinală, relaxează sfincterele, contracția detrusului, hipersecreția glandelor lacrimale, salivare și sudoripare.N-colinoreceptori: N1 (în sinapte interneuronale din SNC, ganglioni vegetativi, medulosuprarenale), și N2 (în membrana postsinaptică a sinapselor neuroefectoare striate). Efecte – inițial excită SNC, centrul respirator, vasomotor, iar apoi scade; inițial crește secreția glandelor, motilitatea intestinală, dar apoi scade; inițial mioză (micșorează pupila), dar apoi midriază (dilată pupila); inițial crește frecvența contracțiilor cardiace, crește PA, dar ulterior scade.

Deosebim remedii colinergice

A. ColinomimeticeImită acțiunea acetilcolinei (agoniști), sau inhibă hidroliza ei de către colinesterază.

ClasificareM-colinomimetice: pilocarpina, aceclidina, cisaprid;N-colinomimetice: tabex, anabezina, lobelină, citizină;M-N-colinomimetice (acțiune directă): betanecol, carbabol, acetilcolină;M-N-colinomimetice anticolinesterazice (indirectă): Reversibile (galantamina, ezerina, neostigmina), Ireversibile (zorin, armină, pesticide).

Indicații: atonia intestinală și a vezicii biliare, atonia vezicii urinare, glaucom.Efecte: bradicardie, bronhospasm, crește secreția glandelor endocrine, spasmul detrusului, mioză, spasmul acomodației, scade presiunea intraoculară.Contraindicații: bolile cordului (infarct, angină pectorală, ateroscleroză), astm bronșic, boala ulceroasă, boli inflamatorii.Reacții adverse: toleranță, conjunctivită foliculară, bronhospasm, sudorație, dereglări de acomodație, hTA, iritarea conjunctivei.

Mecanism de acțiuneM1 – stimulare prin intermediul proteinei Gq, se activează fosfolipaza C care scindează fosfainozitoldifosfat în DAG (diacilglicerol, activează proteinkinaza C, care fosforilează proteinele), și IP3 (inozitoltrifosfat, eliberează Ca++ din RE, care formează un complex cu calmodulina cu activarea calciu-calmodulin-kinaza).M2 – stimulare prin Gi, inhibă adenilatciclaza, scade concentrația intracelulară de AMPc, scade activitatea proteinkinazei A. M2, prin intermediul Gi, sunt cuplați cu canalele de K+, ceea ce duce la deschiderea și efluxul K+ din celulele musculaturii netede vasculare.M3 – fiind cuplați cu fosfolipaza C prin Gq, crește concentrația IP3 și DAG, crește secreția glandelor exocrine. M3, prin intermediul G, sunt cuplați cu canalele de K+, ceea ce duce la închiderea lor, scade efluxul și contracția musc. netede vasculare.M4 – fiind cuplați cu adenilatciclaza prin Gi, scade activitatea acesteia, scade concentrația de AMPc, efect deprimant asupra SNC.

N1 (neuronali și ganglionari), și N2 (musculatura striată) – sunt cuplați cu canalele ionice (Na, K, Ca), la stimularea cărora are loc deschiderea acestor canale cu efecte stimulatoare.

M-ColinomimeticeInteracționează cu receptorii M1-M5. Muscarina nu se folosește terapeutic.

Preparate: Pilocarpina, aceclidina.

N-ColinomimeticeInteracționează cu receptorii N1-N2. Nicotina nu prezintă importanță terapeutică, mai mult experimental. Nu influențează sinteza, eliberarea și hidroliza acetilcolinei.

Preparate: Nicotina, lobelina, citizina, anabezina.Lobelina, anabazina și citizina se utilizează uneori pentru stimularea respirației (acționează asupra receptorilor glomerulilor carotidieni și excită reflector centrul respirator). Se utilizează pentru combaterea fumatului.

Efecte: vegetative (stimulare parasimpato-/simpato-mimetic), somatice (stimularea m. scheletici), centrale (stimularea SNC).

M-N-Colinomimetice (acțiune directă)Predomină M-colino efecte.

Preparate: Acetilcolina, betanecol, carbacol.

M-N-Colinomimetice anticolinesterazice (indirectă)Acetilcolinesteraza inactivează acetilcolina. Enzima dată se conține în membrana postsinaptică. Transformă acetilcolina în colina și acid acetic. Acetilcolinestereza interacționeză cu acetilcolina în 2 sectoare: anionic (se cuplează cu atomul de azot cuaternar pozitiv), și esterazic (cu carbonul grupei carboxilice). Remediile anticolinesterazice blochează hidroliza acetilcolinei.

Preparate: Reversibile (galantamina, ezerina, neostigmina), Ireversibile (zorin, armină, pesticide).

Indicații: glaucom, atonia intestinală postoperatorie, miastenie, atonia vezicii urinare, nevrite, boala Alzheimer, intoxicații cu atropina.Efecte: mioza, scade tensiunea intraoculară, spasmul acomodației.Contraindicații: astm bronșic, Parkinson, peritonită, obstrucție mecanică a intestinului și vezicii urinare.Reacții adverse: hipersalivație, bradicardie, hTA, bronhospasm, colici abdominale, dispnee.

B. ColinoblocanteBlochează acțiunea Ach asupra colinoreceptorilor.

ClasificareM-Colinoblocante: atropina, homatropina (alcaloizi naturali); metociniu, tropicamida (sintetice).N-Colinoblocante: trepiriu, hexametoniu (ganglioplegice); tubocurarină, pipecuroniu (miorelaxante, antidepolarizante), suxametoniu (miorelax, depolarizante), dioxoniu (miorelax, acț mixtă).M-N-Colinoblicante: acțiune centrală (benactizina, dietazina), acțiune periferică (adifenina, fubrogoniu).

M-ColinoblocanteBlochează M-Colinoreceptorii, astfel nu pot interacționa cu Ach. Înlătură efectele excitării nervilor colinergici, acțiunea M-colinomimeticelor.

Indicații: irite, cercetarea fundului de ochi, preanestezie, boala ulceroasă, enterite, colite, electroșoc.Efecte: stimulează slab centrii bulbari, scade dereglări vestibulare, antivomitiv slab (SNC); tahicardie, dilată vasele pielii, crește consumul de oxigen (SCV); relaxează musculatura netedă intestinală, contractează sfincterele tubului digestiv, scade secreția gastrică și intestinală, xerostomie, stimulează centrul respirator, scade secreția glandelor respiratorii, bronhodilatație, contractează sfincterul vezicii urinare, relaxează musculatura bazinetului, ureterelor și a vezicii urinare, anestezic local, midriază, crește presiunea intraoculară, paralizia acomodării (cicloplegie).Contraindicații: glaucom, ateroscleroza coronariană, tahiaritmii, hipertrofia și adenomul de prostată.Reacții adverse: xerostomie, dereglări de vedere, fotofobie, tahicardie, midriază, constipație.

N-Colinoblocante

Clasificare

GanglioblocanteBlochează excitația ganglionilor vegetativi. Sunt antidepolarizante.

ClasificareAmine terțiare: pempidina, pahicarpina.Derivații de sulfoniu: trimetafan.Compușii bicuaternari de amoniu: hexametoniu, trepiriu, cvateron.

Clasificare după durata de acțiuneScurtă (10-20 min): trimetafan, trepiriu.Medie (2-4 ore): hexametoniu, cvateron.Lungă (4-12 ore): pempidina, trimetidina.

Indicații: crize hipertensive, HTA grave, edem pulmonar și cerebral, hTA, șoc septic, hemoragic.Efecte: arterio-/veno-dilatație, tahicardie, scade motilitatea, secreția glandelor digestive, constipație, oligurie sau anurie, midriază, paralizia acomodației, scade secreția glandelor sudoripare, salivare.Reacții adverse: colaps ortostatic, scade motilitatea tubului digestiv, midriază, disfagie, retenția urinei, toleranță.

MiorelaxanteBlochează N-Colinoreceptorii mușchilor scheletici. La nivelul membranei postsinaptice.

Clasificare după durata de acțiuneScurtă (5-10 min): suxametoniu.Medie (20-50 min): tubocurarină, pipecuroniu, melictină.Lungă (peste 60 min): pancuroniu, anatruxoniu.

După mecanism de acțiuneAntidepolarizante: Competitive (tubocurarină, pipecuroniu, melictină), Necompetitive (prestonal). Mecanism de acțiune – antagonism competitiv cu Ach.Mixte: dioxoniu.Depolarizante: suxametoniu. Mecanism de acțiune – crește permeabilitatea membranei postsinaptice pentru ioni, provocând depolarizare, nu are loc repolarizarea, astfel impulsul nu se transmite.

Indicații: relaxarea mușchilor în intervenții chirurgicale, repoziția oaselor în fracturi și luxații, tratamentul simptomatic al convulsiilor, relaxarea coardelor vocale, mușchilor laringelui și gâtului.Reacții adverse: hTA, tahicardie, aritmii cardiace, dureri musculare, HTA, bronhospasm, crește presiunea intraoculară.

Preparate ce influențează sinapsele adrenergiceMediator – noradrenalina, care se depozitează în veziculele din dilatațiile varicoase ale axonilor adrenergici. Biosinteza are loc în neuronii adrenergici din tirozină. La impuls nervos, noradrenalina este eliberată în fanta sinaptică și interacționează cu adrenoreceptorii membranei postsinaptice.

Deosebim adrenoreceptori: alfa și beta.Alfa adrenoceptori- alfa 1: postsinaptic, prin intermediul Gq stimulează fosfolipaza C, care scindează fosfoinozitoldifosfat în IP3 (eliberează Ca++ din RE, care formează complex. Ca-calmodulin-kinaza), și DAG (activează proteinkinaza C), care duc la fosforilarea P.Localizare: vase, musculatura netedă a aparatului genito-urinar și miometrului, sfincterele tubului digestiv, capsula splinei, mușchiul radial al irisului, mușchii foliculilor pielii, SNC, cord, ficat.

- alfa 2: pre-/post-sinaptic. Presinaptic - închid canalele Ca++, deschid canalele K+; feedback negativ (scade eliberarea noradrenalinei); Postsinaptic – prin intermediul Gi inhibă adenilatciclaza, care scade AMPc, scade activarea proteinkinazei A.Localizare: SNC, vase, musculatura netedă a tubului digestiv, țesut adipos, pancreas, adenohipofiza, trombocite.

Efecte alfa 1 și 2: constricția vaselor (pielii, rinichi, coronariene, intestinale), midriază (contractarea m. radial al irisului), contractarea sfincterelor TGI, capsului splinei, miometrului, micșorarea motilității intestinale.

Beta adrenoreceptori:Beta 1 și 3: postsinaptic. Prin intermediul Gs, stimulează adenilatciclaza, crește cantitatea de AMPc;Localizare beta 1: miocard, SNC, neurohipofiza, aparat juxtaglomerular renal, țesut adipos.Localizare beta 3: țesut adipos, miocard, vase, musculatura striată, netedă (tub digestiv, vezicii biliare, prostata).

Beta 2: pre-/post-sinaptic. Feedback pozitiv (crește eliberarea de noradrenalină).Localizare: vase, bronhii, miometru, musculatura netedă a tubului digestiv și aparatului genito-urinar, mușchi ciliar, ficat, mușchi scheletici, pancreas, măduva osoasă.

Efecte beta 1, 2 și 3: dilatarea vaselor (m. scheletici, ficat, coronariene), crește frecvența contracțiilor cardiace, scade tonusul mușchilor bronhiali, motilitatea intestinală, glicogenoliza, lipoliza.

D-receptori:D1, 5: postsinaptic. Prin intermediul Gs, activează adenilatciclaza, crește AMPc.D2: pre-/post-sinaptic. Presinaptic – deschide canalele de K+. Postsinaptic – prin intermediul Gi inhibă adenilatciclaza, scade AMPc.D3: pre-/post-sinaptic.D4: pre-/post-sinaptic. Prin intermediul Gi, inhibă adenilatciclaza, scade AMPc.

LocalizareD1 și D2 centrale: ganglionii bazali sistemul limbic.D3 central: sistemul limbic.D1 periferic: vase renale, coronariene, cerebrale.D2 periferic: musculatura netedă a tubului digestiv.

Efecte centrale: crește activitatea motorie, hipotermie, crește secreția prolactinei, scade eliberarea de acetilcolina.Efecte periferice: vasodilatație, ionotrop pozitiv, relaxează musculatura netedă a tubului digestiv.

Remedii adrenergice

A. AdrenomimeticeClasificareAlfa 1: fenilefrina, etilefrina, metoxamină.Alfa 2: nafazolina, oximetazolina, xilometazolina (periferice); guanabenz, guanfacina, clonidina (centrale).Beta 1: dobutamina.Beta 2: salbutamol.Tocolitice: fenoterol, formoterol.Beta 1 ,2: orciprenalina, izoprenalina.Alfa-Beta: epinefrina, norepinefrina, dopamina.Dopaminomimetice: dopamina, apomorfina, ibopamina. Clasificare după durata de acțiuneScurtă (5 min): epinefrina, norepinefrina, dopamina.Medie (20-40 min): fenilefrina, etilefrina, metoxamina.Lungă (peste 60 min): efedrina, midodrina.

Alfa-AMEfecte: bradicardie, vasoconstricția, arterio-/veno-constricția, HTA, scade motilitate tractului gastrointestinal, crește tonusul sfincterelor, contracția uterului, midriaza, scade presiunea intraoculară, scade secreția pancreatică.Indicații: șoc anafilactic, hTA, prelungirea anestezicelor locale, glaucom cu unghi deschis.Contraindicații: ateroscleroza, HTA.Reacții adverse: HTA, acidoză, hiperkaliemie, tahifilaxie.

Beta-AMEfecte: ionotrop/cronotrop/dromotrop/batmotrop pozitiv, HTA, vasodilatația m. striate, ficatului, plămânilor, bronhoditalație, scade motilitatea tractului gastro-intestinal, relaxarea uterului, crește glicogenoliza, lipoliza, stimulează eritropoieza.Indicații: astm bronșic, hTA acută, bradicardii sinusale, bloc A-V, dereglările circulației cerebrale și periferice, stimularea eritropoiezei.Contraindicații: tahiaritmii, boli organice ale cordului.Reacții adverse: tahicardie, aritmii cardiace, acidoză, hiperkaliemie, angină pectorală, tremor.

Alfa-Beta AMEfecte: ionotrop/cronotrop/dromotrop/batmotrop pozitiv, HTA, vasoconstricția vaselor pielii și mucoaselor, renale, arterio/veno-constricția, vasodilatația m. striate, ficatului și plămânilor, bronhodilatație, scade motilitatea tractului gastro-intestinal, contractarea sfincterelor, uterului, crește glicogenoliza, scade secreția insulinei, crește lipoliza, midriaza, scade presiunea intraoculară, scade secreția pancreatică, agitație și tremor.Indicații: șoc anafilactic, astm bronșic, hTA, stop cardiac, bloc A-V, prelungirea anestezicelor locale, glaucom cu unghi deschis.Contraindicații: tahiaritmii, ateroscleroza, sarcină, HTA, hipertiroidism.Reacții adverse: edem pulmonar, HTA, acidoză, hiperkaliemie, moarte subită prin accidente vasculare.

B. Adrenoblocante

ClasificareAlfa 1 selective: prazosin, alfuzosin, terazosin.Alfa 2 selective: iohimbina.Alfa 1, 2 neselective: fentolamina, tropodifen, proroxan.Beta 1 selective fără ASI (activitate simpatomimetică-intrinsecă): talinolol, atenolol, nebivolol.

Beta 1 selective cu ASI: practolol, acebutolol.Beta 1, 2 neselective fără ASI: propanolol, timolol, nadolol, sotalol.Beta 1,2 neselective cu ASI: oxprenolol, pindolol, alprenolol.

Alfa-Beta: labetalol, carvedilol, proxodolol.Simpatolitice: rezerpina, metildopa, guanetidina.Dopaminoblocante: levomepromazina, clorpromazina, droperidol.Blocante, multipli receptori: haloperidol, urapidil, clorpromazina.

Alfa ABEfecte: dilată vasele, tahicardie, bronholitic, relaxează sfincterele tubului digestiv și vezicii urinare, scade concentrația lipoproteinelor.Indicații: șoc traumatic, cardiogen, combustiv, pusee, preoperator, insuficiența cardiacă, astm bronșic, edem pulmonar, adenomul prostatei, HTA.Contraindicații: boli organice ale inimii, gastrită și ulcer, infarct miocardic, hTA.Reacții adverse: colaps ortostatic, tahicardie, hipoglicemie, crește peristaltismul și secreția.

Beta ABEfecte: ionotrop/cronotrop/batmotrop/dromotrop negativ, psihosedativ, inhibă lipoliza și glicogenoliza, antiaritmic, antianginos, crește contractilitatea miometrului.Indicații: boala ischemică, HTA, aritmii, tireotoxicoză, migrenă, glaucom.Contraindicații: insuficiența cardiacă, bloc A-V, astmă bronșic, boala ulceroasă, diabet zaharat, sarcină.Reacții adverse: insufieciența cardiacă, bronhospasm, bloc A-V, bradicardie, hTA, dereglări sexuale.

Simpatomimetice – efedrinaStimulează indirect Alfa, Beta adrenoreceptorii. Efecte ale adrenalinei.

SimpatoliticeAcționează presinaptic, la nivelul varicozităților unde se conține noradrenalina. Nu influențează adrenoreceptorii.

Clasificare- centrale: metildopa.- periferice: guanetidina, guanadrel, bretiliu.- mixtă: rezerpina.

Mecanism de acțiuneMetildopa: reține transformarea DOPA – dopamină – noradrenalina – adrenalina.Guanetidina: dereglează eliberarea noradrenalinei, deprimă recaptarea catecolaminelor în vezicule, substituie noradrenalina din vezicule, intensificarea inactivării prin MAO.Bretiliul: blochează influxul ionilor de Ca, inhibă MAO, împiedică recaptarea noradrenalinei.Rezerpina: dereglează depozitarea noradrenalinei prin – diminuă procesul transportului activ, blochează depozitarea în granule, intensifică inactivarea noradrenalinei acumulate în citosol.

Indicații: HTA, pusee, aritmii ventriculare, glaucom.Contraindicații: insuficiența cardiacă, bloc A-V, infarct miocardic, feocromocitom, ateroscleroza, depresie, epilepsie, nefroza.Reacții adverse: dereglări extrapiramidale, bloc A-V, bronhospasm, bradicardie, sindrom Raynayd, xerostomie.