Roberto Bolle

Robereto Bolle

By Rodica StătescuSource: INTERNETText: Magdalena Popa BulucAutomatic transitionMusic: Somewhere In Time, Oboe Concert

Balerin şi atlet, artist şi sportiv, Roberto Bolle

încarnează noua imagine a frumuseţii

masculine într-un echilibru al

virilităţii şi graţiei, forţei şi armoniei.

Prin tehnica impecabilă,

înalta virtuozitate şi calităţile

dramatice unice, Roberto Bolle a

schimbat definitiv lumea

baletului, impunând noi

standarde.

Statuarul balerin Roberto Bolle, numit

şi Nureyev al secolului XXI, steaua

cea mai aclamată a baletului internaţionals-a născut la Casale Monferrato, intrând de tânăr în Şcoala de

Balet a Teatrului “Scala”. Primul care a confirmat talentul

lui a fost Rudolf Nureyev, care l-a ales

pentru a interpreta rolul lui Tadzio din opera “Moarte la

Veneţia”, de Benjamin Britten.

În 1990 este răsplătit cu Premiul

“Danza&Danza”, la Positano, pentru

debut.

În 1996, după evoluţia sa în

“Romeo şi Julieta”, este nominalizat Prim

Balerin la “Scala”. Din acel moment,

devine protagonistul baletelor clasice şi

contemporane: “Frumoasa din

Pădurea adormită”, “Cenuşăreasa”, “Don

Quijote”, “Lacul lebedelor”,

“Spărgătorul de nuci”, “La

Bayadera”, “Giselle”, “Notre-Dame de

Paris”, “In the middle somewhat elevated”

(Forsythe) şi “Romeo şi Julieta”.

Din 1996 şi până astăzi, cariera internaţională a lui Roberto Bolle s-a intensificat. A strălucit pe scenele de la “Royal Ballet”, “Baletul Naţional Canadian”, Baletul din Stockholm,

“Baletul Naţional Finlandez”, la “Staatsoper” din Berlin, “Staatsoper Wien”, “Staatsoper” din Dresda, “Tokyo Ballet”, Opera din Roma, San Carlo din Napoli.

Derek Deane, directorul de la “English National Ballet”, a creat special pentru el două producţii, “Lacul lebedelor” şi “Romeo şi Julieta”, ambele reprezentate la “Royal Albert Hall” din Londra. La Opera din Cairo a participat la un spectaculos “Aida”, la piramidele de la Giseh, şi apoi la “Arenele

din Verona”, într-o versiune a aceleiaşi opere, transmisă în întreaga lume de Mondovision.

Între numeroasele sale partenere de scenă le amintim pe Alina Cojocaru, Carla Fracci, Alessandra Ferri, Darcey Bussell, Viviana Durante, Susan Jaffe, Elena Pankova, Isabel Guerin, Greta Hodgkinson,

Lisa Pavane, Lucia Lacarra.În 1999 i-a fost înmânat Premiul “Gino Tani” pentru contribuţia sa la răspândirea limbajului corpului şi

valorilor dansului, în 2010, Premiul “Galileo”.

Urmează “Danza&Danza”, Premiul “Barocco”, “Positano” pentru întreaga activitate internaţională din ultimii 5 ani. Să mai punctăm triumful său la inaugurarea stagiunii de la “Covent Garden” cu “Lacul lebedelor”, în

versiunea lui Anthony Dowell, şi invitaţia sa la “Balşoi” pentru a celebra cei 75 de ani ai Maiei Pliseţkaia, în prezenţa preşedintelui Putin.

Răsplătit cu aplauze şi ovaţii

a fost şi la Teatrul “Balşoi”

din Moscova, având-o

parteneră pe Alessandra

Ferri în “Romeo şi Julieta”, în

regia lui Kenneth

MacMillan, dar şi la “Royal Ballet”, în

“Frumoasa din Pădurea

adormită”, cu Natalia

Makarova, la Teatrul

Filarmonicii din Verona, într-o Gală dedicată lui Evgheni Poliakov.

În prezent, Roberto Bolle este “etoile” a Teatrului “Scala” din Milano, din 2004, şi “principal dancer” la “American Ballet” din New York. Format la “Scala” din Milano, Roberto a dansat pe scena marilor teatre ale lumii, în companiile cele mai prestigioase, printre care, la “American Ballet Theatre”, Baletul Operei din Paris, Baletul de la “Bolşoi” şi de la “Mariinskij-Kirov”, “Royal Ballet”, pentru Jubileul de Aur al Reginei Elisabeth, la “Buckingham Palace”, eveniment transmis în întreaga lume de BBC.

În 1 aprilie 2004, a fost oaspetele

Sanctităţii Sale Papa Ioan Paul al II-lea,

evoluând în Piaţa San Pietro din Roma de Ziua Tineretului, în 2006, a fost steaua

ceremoniei de deschidere a Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Torino. Din 2008, aşa cum aminteam, a

avut un grandios succes cu Gala

“Roberto Bolle and Friends”, ducând

baletul în locuri în care dansul nu a ajuns

niciodată, de la Domul din Milano, la Piaţa Plebiscitului din

Napoli, urmărit de fiecare dată de mii de

persoane.

A realizat spectacole excepţionale la Colosseum, în Valea Templelor din

Agrigento, cât şi în Certosa de la Capri.Un răsunător succes de public şi de

critică a avut pe scena de la “Metrpolitan” din New York, evoluând alături de Alssandra Ferri când aceasta

şi-a luat adio de la scenă. Din 2010 s-a întâlnit cu doi mari

regizori, de calibrul lui Peter Greenaway, care i-a dedicat instalaţia

“Italy of cities”, realizată pentru Pavilionul Italian de la Expoziţia din

Shanghai, şi Bob Wilson, care i-a dedicat “Perchance to Dream”,

impunătoarea instalaţie multimedia inaugurată la New York în noiembrie.

Din 1999 este Ambasador pentru UNICEF, participând la numeroase

iniţiative, printre care, două călătorii efectuate în Sudan şi în Africa Centrală pentru a atrage atenţia asupra situaţiei tragice în care trăiesc copiii din aceste

părţi ale lumii.

Din 2007, Roberto Bolle colaborează cu FAI, de

asemenea, pentru a ajuta populaţia săracă a lumii, şi de aceea, în 2009, a

fost numit “Young Global Leader” al Forumului

Economic Mondial de la Davos.

Într-un interviu acordat criticului de dans Marianna Peluso,

Roberto Bolle mărturisea: “Dansul e viaţa mea. Am studiat de mic dansul la Vercelli, iar la 11 ani m-am transferat la Milano, la Academia de Teatru, şi pot să spun că au fost ani destul de dificili pentru

mine. Dansul este minunat, dar cere şi un

efort îndelungat. Publicul care asistă vede

frumuseţea dansului, dar nu-şi închipuie câtă

muncă este în spate. La Colosseum mi-am zdrobit

muşchii de pietre.

Pe de altă parte, a fi balerin înseamnă să fii mereu atent la ceea ce mănânci şi să faci faţă unui program extenuant, de dimineaţa până noaptea. Dimineaţa fac exerciţii în sală, apoi mă întorc în teatru cu două ore înainte de începerea

spectacolului, fac încălzirea, mă gândesc la unele corectări care cred că ar trebui făcute, deoarece tot timpul încerc să mai adaug ceva, să mai învăţ ceva… Urmează machiajul şi în sfârşit costumele de scenă.

Pot să spun că acum posed o oarecare siguranţă după atâţia ani de muncă şi de experienţă, dar emoţia

există şi de fiecare dată am palpitaţii atunci când

trebuie să dansez în Arenă. De multe ori mă gândesc

că ar trebui să rup cu trecutul pentru că îmi

doresc să bucur publicul şi să îi ofer lucruri noi. Dar, pe de altă parte, vreau să continui să narez poveşti

de dragoste, lupte nesfârşite cu injustiţia, sub

forma coregrafiei. Modelele mele,

Baryshnikov şi Nureyev, care au depăşit barierele baletului, incluzând şi teatrul, şi cinema-ul.

M-am implicat, ajutând fără recompense financiare micile teatre de provincie să se dezvolte în domeniul dansului, aşa cum a fost la Ascoli Piceno, Vercelli şi

Casale Monferrato".

Cu fizicul său apolonian, cu faţa de înger care vrăjeşte

atât tinerele, cât şi pe mamele

lor, se va transforma într-

un bărbat nu tocmai plăcut, interpretând în curând rolul lui Quasimodo, la

Scala din Milano, în

“Notre Dame de Paris”, în

coregrafia lui Roland Petit.

S-a distins printre altele pentru interpretările

memorabile în “Agon”, de

Stravinski, în coregrafia lui

George Balanchine, în “Pas-de-Deux”, de Ceaikovski, în “Apollon”, care-i permit să obţină candidatura la

premiul “Benois de la Danse”. În ‘93 a fost “Spartacus” în coregrafia lui Yuri

Vámos. La Verona a dansat deja în

“Gioconda”, în regia lui Pizzi, şi în

“Aida”, în cea a lui Zeffirelli.

Aurelie Dupont și Roberto Bolle

- Manon -

Julie Kent et Roberto Bolle,

“La Dame aux camélias” 

“Arena e un spaţiu magic, dar dificil, pentru că este greu de umplut. Scenografiile sunt monumentale. În toamnă mă voi întoarce la Scala cu «Oneghin», pe care l-am făcut recent la «American Ballet», alături de Julie Kent. Astăzi mă interesează

de a face roluri care mă stimulează în plan interpretativ. În toamnă voi relua, de asemenea, «Manon» cu Svetlana Zacharova. Ador de a avea parteneri de scenă de mare calibru cu care să mă confrunt, deoarece îmi plac provocările".

Bruce Weber a publicat un volum despre cariera sa, intitulat “An Athlete in Tights”, într-o ediţie limitată de 7.000 de exemplare. În cele peste 200 de pagini, cu ilustraţii realizate de Paul Cadmus şi Jeremiah Goodman, sunt

etalate şi numeroase fotografii.

Editura “Rizzoli” a lansat prima

autobiografie ilustrată a acestei stele a

dansului mondial, intitulată “Roberto

Bolle alla Scala”. Pentru prima dată a ieşit şi un DVD, cu magnifica Gală

"Roberto Bolle and Friends" în Grădina

Boboli din Florenţa. Şi încă unul va fi lansat

după Gala de la Verona.

Dar mitul său rămâne Michail

Baryshnikov, care a explorat noi

câmpuri precum cinema-ul, jucând în “Sex and the City”,

făcând şi un musical pe Broadway.

“Deşi viaţa mea va rămâne dansul, mi-ar plăcea să fiu actor. M-a emoţionat Roberto Benigni atunci când mi-a spus: Maestre, ai dus frumuseţea dansului în întreaga lume. Sunt impresionat de noile rezultate în 3DF şi aş dori să

aduc această tehnologie şi în lumea spectacolelor dansului.

Cariera de dansator nu e eternă, declara Chiarei Maffioletti. Mă gândesc la ceea ce voi face mâine.

Mulţi dintre dansatorii renumiţi, precum Alessandra

Ferri sau Darcey Bussell, s-au retras.

E alegerea lor personală. Eu n-o

voi face şi voi decide când va veni

momentul în care nu voi mai

impresiona publicul. Dar până atunci voi

continua să dansez…”.