137156892 Predare Invatarea Interactiva PREZENTARE

PREDAREA ŞI ÎNVĂŢAREA

PRIN METODE ACTIVE ŞI

INTERACTIVE

“Şcoala trebuie să permită

elevilor să-şi dezvolte abilităţi

bazale de gândire şi strategii

metacognitive care să-i facă

capabili de a achiziţiona, de a

evalua şi de a produce

cunoştinţe în mod autonom.”

(Guz Romano)

Metode traditionale si interactive

(1)

Traditionale

• Centrate pe profesor(sursa de informatii)

• Comunicarea unidirectionala

• Transmitere de cunostiinte

• Evaluare=reproducere

• Pasivitatea copiilor

• Autoritatea cadrului didactic

Metode traditionale si interactive

(2)

Interactive

• Centrate pe elev si pe activitate

• Comunicare multidirectională

• Accent pe dezv. gândirii, formare de aptitudini,

deprinderi

• Evaluare formativă

• Incurajează participarea

copiilor,initiativa,creativitatea

• Parteneriatul cadru didactic /elev

CLASIFICARE (1)

după funcţia didactică • a)Metode de predare –invatare interactiva in grup :

metoda “mozaicului”( Jigsaw)

• metoda “Cascadei”

• metoda invatarii pe grupe mici

• metoda “turnirului intre echipe”(“TGT-Teams/Games/Tournaments”)

• metoda schimbării perechii(“Share-Pair Circles”)

• metoda “Piramidei”

• invăţarea dramatizată

CLASIFICARE (2)

după funcţia didactică • b)Metode de fixare si sistematizare a

cunostintelor si de verificare :

• harta cognitivă / conceptuală

• matricile

• “Lanţurile cognitive”

• ”Scheletul de peşte”

• diagrama cauzelor si a efectului

• “Pânza de păianjen”

• ”Tehnica florii de nufăr”

• “Cartonaşe luminoase

CLASIFICARE (3)

după funcţia didactică • c)Metode de rezolvare de probleme prin stimularea

creativitatii :

• ”Brainstorming”

• ”Explozia stelară”

• ”Metoda pălăriilor gânditoare”

• ”Masa rotundă”

• “Interviul de grup”

• “Studiul de caz”

• ”Incidentul critic”

• ”Phillips 6/6”

• ”Tehnica 6/3/5”

• ”Tehnica acvariului”

CLASIFICARE (4)

după funcţia didactică

• d) Rezultate ale metodelor de cercetare

in grup :

• tema / proiectul de cercetare in grup

• experimentul pe echipe

• portofoliul de grup, rezultate

DESCRIEREA METODELOR

1. SINELG (I) • Sistemul Interactiv de Notare si Efîcientizare a Lecturii şi Gândirii-

SINELG

• Algoritm de aplicare a tehnicii SINELG:

• Se enunţă un subiect care urmează să fie elucidat prin lectura textului.

• Elevii îşi amintesc ce ştiu despre acest subiect, iar profesorul are rolul de a monitoriza procesul de actualizare a cunoştinţelor.

• li se distribuie elevilor un text şi li se dau instrucțiuni referitoare la lectura acestuia. Textul distribuit poate fi un articol ştiinţific, un pasaj din monografie - surse la care elevii nu prea au acces, dar în acelaşi scop pot fi utilizate şi manualul, anexele la manual etc.

1. SINELG (II)

• Pasul 1-Citirea textului cu atenţie;

In timpul lecturii elevii trebuie să-şi noteze intr-un tabel:

a)pasajele care confirmă ceea ce ştiau cu “v” ;

b)pasajele care infirmă ceea ce ştiau cu “-” ;

c)informaţiile noi cu “+” ;

d)pasajele pentru care au intrebari ,neclarităţi ,confuzii cu “?” ;

1. SINELG (III)

• Pasul 2- Susţinerea elevilor in monitorizarea propriei inţelegeri;

• Pasul 3-Reflecţie in perechi;

• Pasul 4-Reflecţie cu intreaga clasă.

1. SINELG (IV)

• Pe scurt:

–”v” = știam

–”+” = am aflat

–”?” şi”-” = este altfel, nu-mi

este clar, am întrebări

1. SINELG (V)

• Avantaje:

*schimb de idei;

*stimularea gândirii critice;

*dezvoltarea vocabularului /

capacităţii de exprimare;

*elevii caută căi de acces spre

propriile cunoştinţe / convingeri

2. METODA CADRANELOR”(1)

• Pasul 1- Impărţirea tablei in 4 părţi egale;

• Pasul 2- Se propune cate un criteriu pentru fiecare cadran obţinut;

• Pasul 3- Se citeşte textul;

• Pasul 4- Se formulează răspunsuri scurte pentru fiecare cadran;

• Pasul 5- Se evaluează rezultatele.

METODA “CADRANELOR”(2)

• Avantaje:

*stimuleaza atentia si gandirea:

*scoate in evidenta modul

propriu de intelegere;

*conduce la

sintetizare/esentializare.

3. “ŞTIU -VREAU SĂ ŞTIU-AM

ÎNVĂŢAT”(1)

• Pasul 1- Se desenează un tabel cu 3 rubrici :

• a) ceea ce ştim/credem că ştim;

b) ceea ce vrem să ştim;

c) ceea ce am invăţat.

• Pasul 2- Elevii fac o listă cu :

a) ce ştiu deja despre tema propusă;

b) intrebări care evidentiază nevoile de invăţare legate de temă;

• Pasul 3- Se citeste textul;

“ŞTIU/VREAU SĂ ŞTIU/AM

ÎNVĂŢAT”(2)

• Pasul 4- Se revine asupra intrebărilor (coloana

aII-a) si elevii fac o listă cu: răspunsurile la

intrebările din coloana aII-a ,scriindu-le in

coloana a III-a;

• Pasul 5- Compararea a ceea ce ştiau inainte de

lectură, cu ceea ce au dorit sa afle şi au aflat ;

• Pasul 6- Discuţia finală va conţine mesajul

central.

4. METODA “MOZAICULUI”(1)

• este bazată pe învățarea în echipă

(team-learning). Fiecare elev are o

sarcină de studiu în care trebuie să

devină „expert". El are în acelaşi timp şi

responsabilitatea transmiterii

infrmațiilor asimilate celorlalţi colegi.

METODA “MOZAICULUI”(2)

• Pasul 1- Se imparte clasa in grupe de

câte 4 elevi ;

• Pasul 2- Se numară până la 4,astfel

incât fiecare membru al celor 4 echipe

să aibă un număr de la 1 la

4;

• Pasul 3- Se imparte tema in 4 sub-teme

;

METODA “MOZAICULUI”(3)

• Pasul 4- Fiecare membru al grupelor va primi o fişă de invăţare (elevii cu nr.1 –fişa nr.1, cei cu nr. 2 –fisa nr. 2…)

• Pasul 5- Se dă sarcina: fiecare elev va trebui să studieze intreaga lecţie, care va fi însa predată de colegii de grup pe fragmente;

• Pasul 6- Toţi elevii cu nr. 1 se adună intr-un grup,cei cu nr. 2 in alt grup şi se vor

numi “experti”;

METODA “MOZAICULUI”(4)

• Pasul 7- ”Expertii” citesc fragmentul care le revine ,discută intre ei,hotărăsc modul in

care vor preda;

• Pasul 8- Se refac grupele iniţiale şi “experţii” predau celorlalţi colegi de grupă ceea

ce au studiat;

• Pasul 9- Profesorul va răspunde intrebărilor la care “experţii” nu au ştiut să dea

răspuns şi corecteaza eventualele informaţii eronate.

•

METODA “MOZAICULUI”(5)

• Avantaje: Creată pentru a atenua segregaţia rasială, metoda permite:

• întărirea coeziunii grupurilor,

• ameliorarea comunicării

• anihilarea “efectului Ringelmann”(lenea socială,cand individul işi imaginează că propria contribuţie la sarcina de grup nu poate fi stabilită cu precizie);

5.TURUL GALERIEI (1)

• Definitie: tehnica de invăţare prin

cooperare care stimulează

gândirea,creativitatea şi invaţarea eficienta

incurajând copiii sa-şi exprime opiniile cu

privire la soluţiile propuse de colegii lor.

5.TURUL GALERIEI (2)

• Descriere Este o metodă de evaluare interactivă şi

formativă a produselor realizate de grupuri de elevi. Se poate realiza sub forma unor afişe. Se cere elevilor împărţiţi pe grupe să realizeze în etapa de reflecţie, afişe pe tema dată. Lucrările se vor afişa în clasă, grupele de elevi trecând de la unul la altul. Fac astfel turul galeriei şi îşi trec impresiile pe foile afişate lângă fiecare poster. Când grupele revin la afişul propriu vor citi impresiile colegilor şi vor dezbate aspectele notate.

6. ÎNVĂŢAREA RECIPROCĂ

Strategii de invăţare:

• 1. Rezumarea

-se expune sinteză textului citit sau a imaginii contemplate timp de 5-7min.”REZUMATORII”

• 2. Punerea de intrebări

-se analizeaza textul sau imaginea in grup apoi se formulează intrebări –”INTREBATORII”

6. ÎNVĂŢAREA RECIPROCĂ

• 3.Clarificarea datelor

- se identifică cuvinte, expresii,comportamente,etc. şi se găsesc impreună răspunsuri-CLARIFICATORII

• 4.Precizarea

-se analizează textul, imaginea şi se prognozează ce se va intâmpla, exprimând cele mai neaşteptate idei,fapte, “PREZICATORII”

ÎNVĂŢAREA RECIPROCĂ

Etapele metodei:

• Explicarea scopului, descrierea metodei şi a celor patru strategii.

• Împărţirea rolurilor elevilor

• Organizarea pe grupe

• Lucrul pe text

• Realizarea învăţării reciproce

• Aprecieri, completări, comentarii

ÎNVĂŢAREA RECIPROCĂ

Descriere:

• Se oferă întregii clase acelaşi text spre studiu. Clasa este împărţită în patru grupuri corespunzătoare celor patru roluri, membrii unui grup cooperând în realizarea aceluiaşi rol.

• De exemplu grupul A este responsabil cu rezumarea textului, grupul B face o listă de întrebări pe care le vor adresa în final tuturor colegilor, grupul C are în vedere clarificarea termenilor noi şi grupul D dezvoltă predicţii.

• În final fiecare grup îşi exercită rolul asumat.

7. METODA

“PĂLĂRIILOR GÂNDITOARE”(1)

• este o tehnică interactivă, de stimulare a creativităţii participanţilor care se bazează pe interpretarea de roluri în funcţie de pălăria aleasă. Sunt 6 pălării gânditoare, fiecare având câte o culoare: alb, roşu, galben, verde, albastru şi negru.

• Membrii grupului îşi aleg pălăriile şi vor interpreta astfel rolul precis, aşa cum îşi imaginează fiecare. Rolurile se pot inversa, participanţii sunt liberi să spună ce gândesc, dar să fie în conformitate cu rolul pe care îl joacă.

• Culoarea pălăriei este cea care defineşte rolul acesteia

METODA

“PĂLĂRIILOR GÂNDITOARE”(2)

• Pălăria albastră – este liderul, conduce activitatea. Este pălăria responsabilă cu controlul discutiilor, extrage concluzii – clarifica/alege solutia corecta

• Pălăria albă – detine informatii despre tema pusa in discutie ,face conexiuni,ofera informatia bruta asa cum a primit-o – informeaza

• Pălăria roşie – îşi exprimă emotiile, sentimentele, supararea, faţă de personajele întâlnite, nu se justifica – spune ce simte

METODA

“PĂLĂRIILOR GÂNDITOARE”(3)

• Pălăria neagră – este criticul, prezinta posibile riscuri,pericole,greseli la solutiile propuse, exprima doar judecati negative – identifica greselile

• Pălăria verde – oferă soluţii alternative, idei noi,inovatoare,cauta alternative {Ce trebuie facut?} – genereaza idei noi

• Pălăria galbenă – este creatorul, simbolul gândirii pozitive şi constructive, exploreaza optimist posibilitatile, creează finalul. – efortul aduce beneficii

METODA

“PĂLĂRIILOR GÂNDITOARE”(4)

• Exemplificare:

• Tema: Scrisoare de la rândunică, de Elena

Dragoș

• Pălăria albă – Povestitorul:

• -Despre ce este vorba în text?

• Pălăria galbenă – Creatorul:

• -Descrieţi înfăţişarea libelulei.

• Pălăria roşie - Psihologul:

• -Care sunt calităţile rândunicii?

METODA

“PĂLĂRIILOR GÂNDITOARE”(5)

• Pălăria neagră – Criticul

• -Care personaje merită criticate? De ce?

• Pălăria verde – Gânditorul:

• -Credeţi că personajele negative ar fi putut fi

pedepsite de Dumnezeu?

• Pălăria albastra – Moderatorul:

• -Care este învăţătura transmisă de lectură?

8. BRAINSTORMING (1)

• sau „evaluarea amânată", ori „furtuna de

creier" este o metodă interactivă de

dezvoltare de idei noi ce rezultă din discuţiile

purtate între mai mulţi participanţi, în cadrul

căreia fiecare vine cu o mulţime de sugestii.

Rezultatul acestor discuţii se soldează cu

alegerea celei mai bune soluţii de "rezolvare

a situaţiei dezbătute.

BRAINSTORMING

• Ca metodă de discuţie şi de creaţie în

grup, brainstormingul (brain = creier,

riming = furtunos) a fost sistematizat în

1948 de către profesorul Alexander

Osborn.

BRAINSTORMINGUL(2)

• Etapele brainstormingului - se desfaşoară in grupuri de 5-20 elevi:

1. Etapa pregătitoare - cu cele 3 faze (de selectionare a membrilor grupului de organizare si de familiarizare cu tehnica, Faza de pregatire a sedintelor)

2. Etapa productiva a grupuluI (stabilirea temei, rezolvarea problemelor,culegerea ideilor)

3. Etapa trierii si selectionarii ideilor - evaluarea (analiza ideilor emise, se opteaza pentru solutia finala)

• Profesorul nu are voie sa emita idei, sa comenteze.

• El intervine atunci cand nu se respecta regulile.

• Se accepta toate solutiile, dar se preiau doar cele valoroase.

• Eliminati factorii care blocheaza manifestarea creativa a elevilor.

BRAINSTORMINGUL(3)

• Brainstormingul suportă şi câteva variante enumerate de Vasile Flueraş şi anume: brainstormingul cu schimbare de roluri (impune elevilor abordarea unei probleme din mai multe puncte de vedere), metoda FRISCO (propune elevilor abordarea unei probleme sau subiect din mai multe perspective şi pe baza unui rol specific prin care să se acopere o anumită dimensiune a personalităţii - sociabilitate, impulsivitate, activitate, vioiciune, excitabilitate), brainwriting sau metoda „6-3-5" (se notează ideile valoroase, originale) şi metoda „Phillips 66 (dezbaterea problemei propuse durează 6 minute).

BRAINSTORMINGUL(4)

Posibile întrebări • Iată câteva sugestii pentru întrebările care pot introduce

brainstorming-ul:

• Ce ştiţi despre...?

• Ce ati face dacă ati fi...?

• Cum puteţi face voi aceasta?

• Ce s-ar putea realiza cu... (obiecte, figuri plane, corpuri etc.)?

• Ce ar trebui să conţină.. .(tema plastică, serbarea noastră, revista clasei etc.)?

• Unde ar trebui să îl căutăm pe ...?

BRAINSTORMINGUL(5)

Posibile întrebări • Cum credeţi că arată...?

• Ce l-aţi sfătui pe...?

• Ce ar trebui să luăm cu noi în această drumeţie?

• Cum explicaţi...?

• Ce soluţii credeţi că are...?

• La ce s-a gândit... (autorul, personajul, voievodul etc.)?

• Ce întrebări aţi pune despre...?

• Dacă aţi putea, ce l-aţi întreba pe...?

BRAINSTORMINGUL(6) CIORCHINELE

• Stimulează realizarea unor

asociaţii noi de idei

• Permite cunoaşterea propriului

mod de a inţelege o anumită temă

BRAINSTORMINGUL(6) CIORCHINELE

ETAPE:

• Se scrie un cuvânt sau se desenează un obiect in mijlocul sau in partea de sus a tablei / foaie de hartie

• Copiii, individual sau in grupuri mici, emit idei prin cuvinte sau desene legate de tema dată

• Se fac conecxiuni, de la titlu la lucrările copiilor, acestea se pot face cu linii trasate de la nucleu la contribuţiile copiilor sau a grupurilor

• Este bine ca tema propusă sa fie cunoscută copiilor, mai ales cand se realizează individual

9. Reprezentările sau

organizatorii grafici

• îi ajută pe elevi să lege informațiile obținute de imagini mintale şi să le raporteze la textul de studiat. Formele grafice imită mdul în care unităţile de informaţie sunt structurate în memorie.

Organizatorii grafici

• Cercetările de psihologie

cognitivă demonstrează că

producerea de reprezentări

sporeşte capacitatea asimilării şi

înţelegerii.

Organizatorii grafici

• Reprezentările grafice pot fi folosite cu succes la elevii de orice vârstă, inclusiv la cei din ciclul primar. Ele pot fi utilizate atât pentru a anticipa un conţinut, cât şi pentru a recapitula.

• Realizarea de reţele semantice oferă o organizare vizuală şi spaţială a informaţiilor şi-i ajută pe elevi să aibă o imagine globală asupra conţinutului.

Organizatorii grafici

• Elaborarea reprezentărilor grafice nu este un proces liniar, ci unul ramificat. Altfel spus, nu contează cât durează procesul, deoarece cuvintele şi rețelele pot fi modificate, şterse sau rearanjate, pe măsură ce elevii rememorează ceea ce ştiu, află informaţii noi şi reflectează asupra peopriilor cunoștințe. Un astfel de organizator grafic este tehnica ciorchinelui.

Organizatorii grafici

• Etape-TEHNICA CIORCHINELUI

1. selectarea conceptului principal, cuvântul sau problema cu care va începe schema;

2. identificarea conceptelor conexe, termeni care pot fi asociaţi conceptului principal;

Organizatorii grafici

3. organizarea schemei, prin plasarea

conceptului principal în centrul tablei,

aranjând conceptele conexe în jurul lui sau

aşezarea conceptului principal în punctul

cel mai înalt al schemei, dispunând celelalte

elemente într-o ordie ierarhică;

4. trasarea liniilor, mergând de la conceptul

principal spre alte cadre pentru identifica şi

indica în mod clar relaţiile şi conexiunile.

EXEMPLU-cuvântul cheie”pădurea”

Reprezentările sau organizatorii

grafici

Avantaje:

• dezvoltă creativitatea

• dezvoltă gândirea flexibilă

• realizează legături mai uşoare şi mai vizibile între cunoștințe, cercetări mai productive şi mai coerente

• Organizatorii grafici sunt instrumente pe care elevii le pot utiliza pentru a-şi dezvolta raţionamente, fiind în același timp factori de mediere între dobândirea achiziţiilor teoretice la o disciplină şi formarea capacităţilor logice, de abstractizare şi generalizare.

10. Metoda cadranelor

• Structurează şi sistematizează cunoştinţele în “cadrane”(tabel)

• Exemplu: clasa a III-a

• Tema: Găinușa și rața

• 1.Tema lecturii

• 2.Sentimentele trăite citind lectura

• 3.Legătura cu experienţa proprie

• 4. Învăţătura desprinsă

Metoda cadranelor • Găinuşa şi raţa

“O găină moţată scurma într-o grămadă de gunoi şi mânca râme şi gândăcei. Lângă ea veni o raţă flămândă. A început să se roage de găină:

-Vecină, dă-mi şi mie să mănânc! Mi-e aşa de foame!

- Scurmă şi tu , raţă, ca mine! îi răspunse găina cu răutate.

- Aş scurma, moţato, dar nu pot. Eu n-am gheare ca tine. Eu sunt făcută să înot.

- Atunci, du-te şi înoată, răţuşcă! îi zise găina cu răutate, ciupind raţa de aripă.

Exact în clipa aceea, un câine vagabond s-a repezit la ele. Raţa şi găina au luat-o lasănătoasa, de teama colţilor. Au fugit până la malul apei. Acolo, raţa s-a aruncat în râu şi-a pornit să înoate, salvându-se de câine.

Găina o striga:

-Dragă răţuşcă, ia-mă şi pe mine în spinare, că mă omoară câinele! Te roog!

-Nu, dragă găinuşă! îi răspunse raţa. Tu ştii să scurmi, iar eu ştiu să înot! Acum scurmă, dacă-ţi dă mâna!

Câinele vagabond a înşfăcat găina răutăcioasă şi a mâncat-o cu mare poftă.”

11. Masa rotundă

Descriere:

Elevii sunt grupaţi câte şase. Fiecare grup are câte o foaie care va merge din mână în mână la toţi membrii grupului. În mijlocul foii se află scris ,,Scrie o năzbâtie pe care ai făcut-o când erai mic!,, Elevul care scrie are la dispoziţie un minut. După expirarea timpului 6-7 minute , foaia este returnată primului din grup , care va începe citirea ideilor de pe foaie, la întâmplare. Copilul care se recunoaşte continuă ideea cu alte amănunte, timp de trei minute. La final se alege , de comun acord, câte două întâmplări care vor fi prezentate în faţa clasei. Cele mai interesante experienţe se notează în caiete.

Masa rotundă(2)

Întâmplări din

copilăria mea

12.Lectura în perechi

Rezumatul în perechi

• este utilă pentru textele dense și complicate, bogate în informații. Practicarea ei în perechi permite o mai rapidă şi mai profundă înţelegere a textului. Asumarea de roluri îi determină pe elevi să rămână concentraţi asupra textului în tot cursul lecturii, dar și să poată reveni, reflecta şi reformula ideile cu cuvinte proprii. De asemenea, perechile trebuie să dialogheze pentru rezumarea fragmentului ce le revine, partenrii trebuie să se asculte unii pe alţii, să poarte răspunderea comună pentru succesele şi insuccesele în învăţare şi să asculte, cu atenţie, de mai multe ori, conțintul expus de colegii lor, sporindu-le astfel învăţarea.

Lectura în perechi

Rezumatul în perechi • Etapele metodei:

• Se formează perechile (care vor ramâne aceleaşi pe tot parcursul lecţiei)

• Se alege textul

Lectura în perechi

Rezumatul în perechi

• Li se explică perechilor că vor citi textul într-o

manieră mai neobişnuită. La sfârșitul lecţiei vor

trebui să cunoască întregul conţinut al textului,

dar în această etapă se vor concentra doar pe

un singur fragment. Numărul perechilor va fi

egal cu numărul fragmentelor textului, astfel

încât perechea numărul unu va avea primul

fragment, perechea numărul doi cel de-al oilea

fragment ș.a.m.d.p.

Lectura în perechi

Rezumatul în perechi

• Deoarece fiecare elev din pereche va trebui să joace rolul de reporter şi pe cel de interlocutor, secţiunea fiecărei perechi va fi divizată pentru a permite acest lucru. Reporterul citeşte fragmentul, după lectura căruia îi va rezuma partenerului, cu cuvinte proprii, conţinutul acestuia. Interlocutorul citeşte fragmentul colegului său, ascultă reporterul, îi pune întrebări de tipul: „Dar în legătură cu...?", „Îţi aminteşti...?", „S-a spus ceva despre...?" pentru a clarifica aspectele difuze, apoi împreună rezumă întreaga secvență pentru a putea fi prezentată celorlalte perechi.

Lectura în perechi

Rezumatul în perechi

• Rezumarea se poate face verbal sau în scris - prin desene sau schiţe intuitive și relevante pentru conţinutul informaţional al secvenţei respective şi pentru calitatea muncii celor doi.

Lectura în perechi

Rezumatul în perechi

• Fiecare pereche va prezenta partea care

i-a revenit. Dacă în toată clasa s-au

constituit cel puţin două sau trei grupuri

formate din patru perechi, acelaşi

conţinut va fi auzit de două ori, respectiv

de trei ori, cu deosebiri date de

personalitatea fiecărei perechi, putându-

se discuta deosebirile dintre prezentări.

Lectura în perechi

Rezumatul în perechi

• Avantaje:

La confruntarea cu un text dificil au posibilitatea să se concentreze asupra conținutului pe tot parcursul lecturii având ocazia de a reveni și de a reflecta asupra textului, permițându-le să-și formuleze ideile în propriile cuvinte. De asemnea, rolurile asumate îi fac pe elevi să se concentreze asupra fragmentului și să poarte răspunderea pntru predarea-învățarea conținutului ce le revine. Toate acestea fac ca elevii să învețe lecția în proporție mare, în clasă.

13. Metoda termenilor predictivi

• constă în specificarea unui număr de cuvinte pe care profesorul le identifică într-un text şi apoi le notează pe tablă. Aceste cuvinte trebuie să stârnească interesul elevilor şi, în acelaşi timp, să incite elevii să-şi stabilească scopuri pentru investigaţia pe care urmează să o realizeze.

Metoda termenilor predictivi

• Individual şi apoi în perechi, elevii vor

hotărî cum pot fi puşi în relaţie termeni,

ce asocieri se pot realiza, cum vor

funcţiona într-un text pe baza stabilirii

unor relaţii şi asocieri, ordinea apariţiei lor

în text, ce problemă/situaţie sugerează

Metoda termenilor predictivi

• Prelucrarea primară, în cazul acestei

metode, presupune alcătuirea unei scurte

povestiri, compararea predicţiilor proprii cu

ale colegilor, formularea de concluzii

parţiale obţinute de comun acord cu

partenerul său, descoperirea termenilor

avansaţi în timpul citirii textului

Metoda termenilor predictivi

• Prelucrarea secundară urmează

comunicării, prin exprimarea ideilor

individual sau prin prezentarea conţinutului

eseurilor obţinute prin consensul elevilor. Se

compară apoi anticipările individuale sau de

grup faţă de textul citit, sortează critic

propriile predicţii sau ale colegilor şi se

evaluează rezultatele după revizuirea

termenilor - cheie iniţiali.

Metoda termenilor predictivi

• În etapa de evocare, li se dau elevilor

termenii-cheie şi se dezbate semnificaţia

lor. Elevii îşi spun părerea despre ce pot

aceştia să reprezinte, cum se poate alcătui

un text cu ei, cum pot fi integraţi unui alt

context.

Metoda termenilor predictivi

• De exemplu, la lecţia „Dreptatea

lui Ţepeş" la clasa a IlI-a, în

evocare se desprind termeni-

cheie care se scris pe tablă. Se

cere apoi elevilor să-i citească:

Metoda termenilor predictivi

Metoda termenilor predictivi

• După citirea termenilor, se cere să se dezbată sensul lor, solicitând elevii să aducă argumente prin care să demonstreze: „Ce înţeleg prin neguţător?", „Cine a fost Vlad Ţepeş?", „Ce sunt monedele?", „Ce înseamnă o judecată?" şi altele. Se pot pune întrebări, pot cere lămuriri, se poate deschide un câmp de comunicare eficient şi constructiv pentru pregătirea înţelegerii noului text.

Metoda termenilor predictivi

• După citirea termenilor, se cere să se dezbată sensul lor, solicitând elevii să aducă argumente prin care să demonstreze: „Ce înţeleg prin neguţător?", „Cine a fost Vlad Ţepeş?", „Ce sunt monedele?", „Ce înseamnă o judecată?" şi altele. Se pot pune întrebări, pot cere lămuriri, se poate deschide un câmp de comunicare eficient şi constructiv pentru pregătirea înţelegerii noului text.

Metoda termenilor predictivi

• După trei minute, li se cere elevilor să se întoarcă spre colegul de bancă și să-i povestească propria povestioară, astfel încât, să poată compune, împreună, în interval de cinci minute, o poveste mult mai amplă.

• Două-trei perechi de elevi îşi vor prezenta versiunile în faţa clasei şi apoi li se cere ca în timpul lecturii să fie atenţi la asemănările şi deosebirile dintre povestioarele prezentate și povestea din textul nou. Elevii vor citi cu mare atenţie textul nou ca să poată participa la dezbaterea problemelor asupra cărora li s-a atras atenţia în evocare.

14. Tabelul predicţiilor • este o metodă specifică gândirii critice. Aşa cum

arată şi denumirea ei, îi determină pe elevi să facă predicţii asupra unei teme, a unui personaj, a unui fapt. Ea se aplică înainte ca elevii să fi luat contact cu textul nou, astfel încât, învăţătorul să observe şi să pună în evidenţă fluiditatea inteligențelor multiple.

• Spre exemplu, elevii au de citit un text, dar se vor opri în anumite locuri pentru a face predicții şi a le verifica. Li se cere să construiască în caiet un tabel, sau să-l urmărească pe cel schiţat pe tablă:

Tabelul predicţiilor

TABELUL PREDICŢIILOR

• Ce crezi că se va întâmpla?

• Ce dovezi ai?

• Ce s-a întâmplat?

Tabelul predicţiilor

• Predicţiile pot fi făcute pentru textul întreg (în evocare) sau pentru fiecare fragment în parte (cuprinde şi realizarea sensului).

• Tabelul predicțiilor are câteva valențe formative și informative, precum: dezvoltarea inteligenței verbale, dezvoltarea imaginației creatoare, dezvoltarea comunicării interpersonale etc. , dar cel mai important aspect este faptul c elevii gândesc critic, analizând și înțelegând lumea din jurul lor.

15. Piramida şi diamantul

• Obiectiv: dezvoltarea capacităţii de a “sintetiza” principalele probleme, informaţii, idei ale unei teme date sau unui text literar.

• Cerinte: - să respecte regulile construirii piramidei sau diamantului;

- să formuleze definiţii, ghicitori, descrieri, să interpreteze roluri, sa traiască sentimente;

Piramida şi diamantul

Metoda poate fi integrata la inceputul unei

activitati pentru reactualizarea

cunostintelor, ca varianta in desfăşurarea

unui joc didactic sau in etapa realizarii

feed-back-ului unei activităţi de

observare, povestire, lectura după

imagini, convorbire. Poate fi abordata in

activitatile integrate

Relatează

textul de bază

Prezintă un

dialog

Prezintă un

dialog

Redă prin

mimică

stările trăite

de personaje

Redă prin

mimică

stările trăite

de personaje

Redă prin

mimică

stările trăite

de personaje

16. Jurnalul cu dublă intrare

• se poate utiliza în realizarea sensului şi

reflecţie. Ea permite cunoaşterea mai

multor opinii, mai ales în situaţia în care sunt

mai mulţi pe elevi care au comentat acelaşi

fragment, aprofundează înţelegerea şi

permite conturarea necesară imaginii

perceperii textului de către elevi.

Jurnalul cu dublă intrare

• Pentru a face un asemenea jurnal, elevii vor împărţi caietul sau foaia cu o linie verticală. În stânga liniei vor nota fragmentul, imaginea, cuvântul, expresia care i-a impresionat, surprins, intrigat sau este o caracteristică pentru stilul autorului. În dreapta liniei vor scrie un comentariu la ceea ce au notat, având ca punct de plecare următoarele întrebări orientative: De ce l-au notat? La ce i-a făcut să se gândească? Ce întrebări au în legătură cu fragmentul notat? De ce i-a intrigat? Cum i-a făcut să se simtă?

Jurnalul cu dublă intrare

• Pot nota, de asemenea, impresii, sentimente, păreri, întrebări pe care şi le-au pus atunci când au făcut alegerea sau dacă le-a fost propusă, pot să-şi spună părerea pro sau contra în legătură cu cerinţa dată; pot să adreseze întrebări profesorului şi să-l determine pe acesta să motiveze de ce s-a oprit la acea parte din text şi nu la alta. Pot stabili pe loc o altă parte din text dacă li se pare mai interesantă sau consideră că au mai multe lucruri de spus în legătură cu aceasta.

Jurnalul cu dublă intrare

Ce ar trebui să urmărească elevii în timpul lecturii? Ce să-şi spună unul altuia?

• Ce mi-a plăcut în acest text? Ce nu mi-a plăcut? De ce?

• Ce m-a făcut să simt şi să gândesc?

• A fost bun începutul şi relevant pentru ce a urmat? Finalul a fost satisfăcător?

• M-a impresionat limbajul folosit de autor? Unde? In ce fel?

• Am fost nerăbdător să aflu finalul? De ce?

• Cum a procedat autorul pentru a-mi menţine interesul pe parcursul lecturii?

• Ce am înţeles din acest text?

• Ce gânduri am acum după citirea textului?

• Care este punctul forte al textului?

• Cum s-au schimbat personajele pe parcursul lecturii? De ce ?

• Ce aş face dacă aş fi în locul personajului?

Jurnalul cu dublă intrare

• Această metodă se poate aplica atât la textele în proză, cât şi la cele în versuri pentru că dă posibilitatea elevilor să exprime prin cuvintele lor tot ceea ce au simțit, ştiu, gândesc şi înţeleg despre text, fragment, paragraf. Pot să aducă şi critici acestora sau autorului. Benzile desenate din jurnalul dublu ajută la delimitarea fragmentelor, la înţelegerea folosirii alineatelor (pentru fiecare fragment, tablou), uşurează deprinderile de a extrage ideile principale, permit decodificarea textelor.

17. Cvintetul

• este o poezie de cinci versuri, prin care se poate

face sinteza unui text, caraterizarea unui personaj,

descrierea unui obiect, a unui anotimp, a unui

eveniment. Prin cvintet se poate realiza feedback-

ul ideilor, sentimentelor, convingerilor din lecţia

învăţată şi nu numai. Formarea deprinderilor de a

scrie cvintete le dă o mare satisfacţie elevilor. Ei

se cred deja poeţii clasei şi simt că sunt apreciaţi

pentru acest lucru.

Cvintetul

• Primul vers are un singur cuvânt - un

substantiv.Acel cuvânt trebuie să fie un

cuvânt-cheie din textul studiat sau din

lecţie.

• Versul al doilea are două cuvinte. Aceste

cuvinte- două adjective

Cvintetul

• Versul al treilea trebuie să aibă trei cuvinte, verbe la gerunziu.

• Versul al patrulea- Li se cere elevilor să alcătuiască o propoziţie din patru cuvinte în care să exprime propriile sentimente.

• Versul al cincilea va cuprinde un singur cuvânt (cu rol de constatare, de concluzie) Se alege un cuvânt care să nu fi fost repetat în versurile de mai sus.

Cvintetul (4)

1. cuvinte care denumesc subiectul (Cine este?, Ce este? )

2. cuvinte care descriu subiectul (Ce stii despre mine? )

3. cuvinte care exprimă acţiuni (Ce face ?)

4.cuvinte care exprima sentimente ,insusiri sufletesti (Ce simti pentru…?)

5. cuvinte care arata insusiri esentiale ( Descrie printr-un cuvant)

18. Explozia stelară

Explozia stelară este o metodă de dezvoltare a creativităţii, similară brainstorming-ului. Începe din centrul conceptului şi se împrăştie în afară, cu întrebări, la fel ca o explozie stelară.

• Se scrie ideea sau problema pe o foaie de hârtie şi se înşiră cât mai multe întrebări care au legătură cu ea. Un bun punct de plecare îl constituie întrebările de tipul: Ce? Cine? Unde? De ce? Când?

Cine?

Explozia stelară

Etapele metodei:

• Propunerea unei probleme.

• Organizarea colectivului în grupuri preferenţiale.

• Munca în echipă pentru a elabora o listă cu cât mai multe întrebări şi cât mai diverse.

• Comunicarea rezultatelor muncii în grup.

• Evidenţierea celor mai interesante întrebări şi aprecierea muncii în cooperare.

• Facultativ, se poate proceda şi la elaborarea de răspunsuri la unele dintre întrebări.

19. Cubul

• este o tehnică utilizată în munca de grup şi

se foloseşte în cazul în care se doreşte

explorarea unui subiect, a unei situaţii din

mai multe perspective; se oferă astfel

elevilor posibilitatea de a-şi dezvolta

competenţele necesare unor abordări

complexe şi integratoare.

Cubul

Etape:

• Realizarea unui cub pe ale cărui feţe se notează: descrie, compară, analizează, asociază, aplică, argumentează.

• Anunţarea temei pusă în discuţie;

• Împărţirea elevilor în şase grupe, fiecare urmând să examineze topica aleasă din perspectiva unei feţe a cubului, astfel:

Cubul

-Descrie: culorile, formele, mărimile etc.

- Compară: Ce este asemănător şi ce este diferit?

- Asociază: La ce te îndeamnă să te gândeşti?

- Analizează: Spune din ce este făcut, din ce se

compune etc?

- Aplică: Ce poţi face cu el? Cum poate fi folosit?

- Argumentează pro sau contra. Ia atitudine şi

listează o serie de motive care vin în sprijinul

afirmaţiei tale.

20. DIAGRAMA CAUZA-EFECT

• Definitie- Diagrama cauza- efect ofera posibilitatea de a evidentia cauza si efectul unor procese, evenimente, fenomene, probleme etc.

• Obiectiv – stimularea imaginatiei copiilor pentru rezolvarea problemei analizate din mai multe perspective

DIAGRAMA CAUZA-EFECT

• Etape de realizare

• 1.Impărţirea copiilor in grupe de lucru

• 2.Prezentarea problemei de discutat

• 3. Dezbaterea in grup

• 4. Construirea diagramei cauzelor si a

efectului

• 5.Prezentarea muncii in grup

• 5. Concluzii- evaluare

21. Benzi desenate

• Definitie –procedee de stimulare a

creativităţii si de realizare a obiectivelor

curriculumului printr-o succesiune de

desene, schiţe ilustrate prezentate

cronologic.

• Obiectiv: Dezvoltarea capacităţii de a

realiza desene succesive

Benzi desenate

• Cerinte:

Orice bandă desenată are 2 părţi

- o parte scrisă- aşezată in bule –cerculeţe sau ovale

- o parte desenată

-Textul va contine cuvinte cheie

22. BULA DUBLĂ

Tehnica bula dublă grupeaza asemănarile şi deosebirile dintre două obiecte, procese, fenomene, idei, concepte.

Bula dublă este prezentată grafic prin două cercuri mari in care se aşează imaginea care denumeşte subiectul.

Exemple: Animale – păsări;

Copii – parinţi;

Fructe – legume;

Oraş – sat;

Munte – câmpie;

In cercurile mici asezate intre cele doua cercuri mari se deseneaza sau se aseaza simbolurile ce reprezinta asemănarile dintre cei doi termeni cheie.

In cercurile situate in exterior la dreapta si la stanga termenilor cheie se inscriu caracteristicile, particularităţile sau deosebirile.

23. POSTERUL

• Obiective: - găsirea prin cooperare a elementelor caracteristice ale unor teme ce vizează situaţii, procese, fenomene, mediul inconjurator in general si relaţiile dintre ele, potrivit temei de studiu;

- realizarea in grupuri mici a ansamblului, prin folosirea unor materiale didactice variate: fotografii, desene, ilustraţii;

- crearea unor structuri verbale adecvate: versuri, ghicitori, curiozitati, mesaje, reflecţii, etc;

POSTERUL

Montaj de tip poster:

1.Comunicarea sarcinii de lucru:

- se formeaza grupuri de 4 copii;

- fiecare grup va primi o foaie tip A4 sau A3 si

material ilustrativ adecvat;

- copiii audiaza un text (poezie, descrierea

unei situatii problema sau un mesaj);

2.Activitatea pe grupuri:

- copiii realizeaza un montaj de tip poster cu

tema data;

24. Partenerul de sprijin

“Mâna care mă ajută”

• Definiţie: modalitatea de invăţare prin care un copil cu dificultăţi de invăţare este sprijinit de un alt coleg “partener”.

• Obiectiv: dezvoltarea capacităţii de a sprijini un copil cu dificultăţi de invăţare.

• In evaluarea iniţială, continuă, dar şi in observarea permanentă a comportamentelor se depistează copii care prezintă dificultăţi in invăţare.

Partenerul de sprijin

“Mâna care mă ajută”

Calităţile partenerului de sprijin:

-să fie un copil recunoscut de grup,de cel care are nevoie de sprijin;

-să ştie să coopereze, să ajute, să explice, să se facă inţeles;

-să fie” expert” in activitate, adică să dispună de tipul de inteligenţă caracteristic domeniului respectiv.

Partenerul de sprijin

“Mâna care mă ajută”

Calităţile celui sprijinit:

- să aibă curajul sa recunoască ca are nevoie

de sprijin;

-să accepte sprijinul cu incredere;

-să solicite sprijin;

-să-şi aleagă” partenerul de sprijin”.

25. MICA PUBLICITATE

• Definiţie: este o tehnică axată pe

realizarea unui mesaj (de mică

intindere), clar pentru un anumit

domeniu.

• Obiectiv: transmiterea unei informaţii

intr-o formă concisă prin imbinarea

cuvântului cu imaginea.

MICA PUBLICITATE

• Etape: 1.Prezentarea sarcinilor

didactice;

2.Activităţi individuale;

3.Prezentarea anunţurilor;

4.Analizarea anunţurilor;

5.Expunerea anunţurilor;

26. Acvariul

• Definiţie: este o tehnică ce evaluează

comportamentul elevului in timpul unei

activităţi de invăţare organizată in grup

• Obiectiv: rezolvarea creativa a unei

sarcini de invăţare si evaluarea

comportamentelor individuale si de grup.

Acvariul

Cerinte pentru copiii pesti (cercul interior):

lucreaza timp de 10 minute la rezolvarea

sarcinii de lucru, avand la dispozitie

materiale informative adecvate; rezolva

sarcina de lucru, ascultand cu interes

ideile colegilor de grup

Acvariul

Cerinte pentru observatori (cercul exterior):

- observa comportamentul unui singur coleg din

cercul interior si activitatea intregului grup;

- formuleaza intrebari pentru copiii pesti;

- nu critica;

- explica demersul folosit de copiii peşti pentru

rezolvarea sarcinii;

- descrie comportamentul copiilor pesti;

răspund la intrebările adresate de copilul peşte.

27. TEHNICA BLAZONULUI

• Tehnica blazonului presupune

completarea compartimentelor unei

scheme cu desene, jetoane, cuvinte sau

propoziţii care prezintă sinteza unui aspect

real

TEHNICA BLAZONULUI

• Obiective: - identificarea caracteristicilor

unei teme sub forma simbolică sau scrisă;

- realizarea unei sarcini comune

intr-un timp dat, intr-o atmosferă relaxantă

şi cooperantă;

TEHNICA BLAZONULUI

• Etapele de realizare a blazonului:

1. Comunicarea sarcinii de lucru;

2. Realizarea blazonului in grup;

3. Expunerea si evaluarea frontală a

blazonului;

28. Diagrama Venn

• Se aplică cu eficienţă maximă in lecţiile

de observare, analiză, povestiri, jocuri

didactice, convorbiri.

• Obiectiv: sistematizarea cunoştinţelor,

structurarea ideilor unui conţinut

abordat.

Diagrama Venn

• Etape:

1.Comunicarea sarcinii de lucru.

2.Activitatea in pereche sau in grup – se completează diagrama individual, apoi se lucrează in perechi, adugând sau corectând informaţiile. Intre copii are loc schimb de informaţii, argumente, aprecieri, analize comparative şi se definitivează sarcina initială.

3.Activitate frontală – se pregăteşte o coală A3 pe care se află realizată diagrama Venn.

29. HARTA CU FIGURI

Definiţie:

- tehnica prin care se poate reprezenta un spaţiu –localitate,teritoriu, loc de desfăşurare a unei acţiuni,utilizând desene schematice

Obiectiv urmărit-selectarea elementelor reprezentate prin simboluri si pozitionarea lor in spatiul ales

HARTA CU FIGURI

Descrierea metodei 1. Comunicarea sarcinii de lucru

-se formeaza grupuri de cate 4 copii,se

distribuie materialul si se anunta sarcina de

lucru in cadrul unei teme

Timp de 7 minute copiii se consulta si

schiteaza conturul spatiului pe care vor sa-l

reprezinte ,iar in interiorul lui isi fixeaza

elementele constitutive ale hartii si locul pe

care-l ocupa fiecare element

HARTA CU FIGURI

2. Activitatea pe grupuri

-fiecare grup lucrează la propria hartă cu figuri-desenează ,caută simboluri,scriu etichete etc.

Se pot folosi texte – lecturate de profesor,imagini, fotografii pentru ca harta sa fie cat mai aproape de realitate

3. Prezentarea de grup

se prezintă harta de către un raportor care explică motivele aranjării elementelor in spaţiul hărţii