Clasif.carii.INSTRUMENTAR.ppt

L.P. 1

Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr.T.Popa” Iaşi

Facultatea de Medicină Dentară

Disciplina de Odontoterapie Restaurivă-Cariologie

Noţiuni generale. Clasificarea cariilor dentare. Instrumentar

utilizat în tratamentul cariei dentare.

Întroducere. Generalitati.

Caria dentara este considerata ca fiind cea mai răspândita maladie, care afectează populaţia mondiala in procentaj de 90%.

Principala cauza a producerii cariei este placa bacteriana. Caria dentara - o boala infectioasa provocata de bacterii din cavitatea bucala (in special Str. Mutans si lactobacili) si produsele acestora care ajuta la formarea placii dentare microbiene si actioneaza demineralizand si distrugand suprafata externa a dintelui - smaltul.

DEFINITIE:

Caria dentară este un proces patologic dinamic, reversibil, episodic şi asincron, care în stadiile necavitare (în smalţ şi chiar în dentină) are capacitatea de a se vindeca cu ajutorul măsurilor preventiv-terapeutice.

Definitii:

J.R Elderton. consideră că procesele carioase reprezintă în mod fundamental o manifestare a unui dezechilibru dintre ionii de calciu şi fosfat în ţesuturile dentare şi salivă, mediat de microorganismele plăcii bacteriene şi influenţat de unii factori numiţi determinanţi ecologici.

Th. Lundeen o defineşte ca o boală infecţioasă a dinţilor care provoacă disoluţia şi distrucţia localizată a ţesuturilor calcificate.

A Thylstrup o consideră o boală ce afectează sedii specifice, provocată de activităţi bacteriene localizate.

W.H Bowen. susţine că leziunea carioasă nu apare în absenţa plăcii bacteriene sau a carbohidraţilor fermentabili, astfel încât el o consideră o boală dietobacteriană.

S. Reisine a conceptualizat caria dentară ca rezultatul interacţiunii dintre factorii genetici şi cei de mediu în care componentele biologice, sociale, comportamentale şi psihologice au un mod complex de manifestare.

DEFINITIE:

Caria dentară este un proces dinamic, în care disoluţia şi reprecipitarea sărurilor minerale din ţesuturile dentare, placa bacteriană şi salivă au loc alternativ în funcţie de pH-ul de pe suprafaţa dentară în relaţie cu metabolismul ecosistemului reprezentat de placa bacteriană.

Modificarea brutală sau îndelungată a unor condiţii de mediu în jurul unei plăci bacteriene nepatogene face ca microflora rezidentă să-şi schimbe compoziţia, cu predominanţa speciilor acidogene şi acidurice.

Prin glicoliza anaerobă a substratului nutritiv glucidic, se vor produce cantităţi relativ mari de acizi organici, care vor scădea pH-ul la nivelul interfeţei dinte/placă bacteriană până în jur de 5,5 (pH critic), moment în care sunt iniţiate procesele de demineralizare. Dacă condiţiile defavorabile de mediu sunt depăşite, vor predomina fenomenele de remineralizare şi vindecare a leziunii respective

Clasificarea cariilor dentare.

Clasificarea leziunilor carioase

La ora actuală există mai multe criterii de clasificare a leziunilor carioase ce se bazează pe aspectele clinice, radiografice şi histologice ale procesului carios. În unele situaţii se ia în consideraţie şi afectarea unui anumit tip de dinte, grup de dinţi sau a unei anumite suprafeţe a dintelui. Aceste criterii de clasificare diferă din punctul de vedere al popularităţii şi complexităţii lor.

În descrierea unei leziuni carioase se pot utiliza elementele mai multor criterii şi, uneori, chiar se indică acest lucru pentru stabilirea unui diagnostic cât mai precis şi a unei conduite terapeutice adecvate.

Aspectele morfo-clinice ale cariei dentare variază în funcţie de localizarea cariei, stadiul evolutiv al leziunii, gradul de penetraţie microbiană şi ţesuturile interesate. Deşi în formele anatomo-clinice există o intricare a tuturor acestor elemente, pentru un studiu analitic este necesară descrierea leziunilor după anumite criterii

Tipuri de carii:

Criterii de clasificare:

I. Din punctul de vedere al aspectului clinic, leziunile pot fi:

Necavitare – leziune carioasă reversibilă prin remineralizare;

Cavitare – ireversibile-tratament restaurativ.

LEZ. CARIOASA NECAVITARA

Dupa aspectul clinic:

I.LEZIUNI NECAVITARE este prezenta o leziune de subsuprafata, acoperita de un

strat de smalţ; pseudointact aproximativ integru, aspru la suprafata. Este considerat stadiu reversibil al leziunii carioase prin procese de remineralizare (terapeutice sau naturale);

II. LEZIUNI CAVITARE caracterizate de o solutie de continuitate la suprafata

smaltului, cu prabusirea prismelor si instalarea unei cavitati. Este considerat stadiu ireversibil, el beneficiind numai de tratament restaurativ.

II.Din punctul de vedere al tipului lezional: Primare, iniţiale sau incipiente; Secundare (recurente);

Criterii de clasificare:

DUPA TIPUL LEZIONAL:

I. LEZIUNI CARIOASE INITIALE, PRIMARE SAU INCIPIENTE

• descriu primul atac asupra unei suprafete a dintelui;

II. LEZIUNI CARIOASE SECUNDARE SAU RECURENTE

• sunt cele observate sub sau in jurul marginilor sau peretilor ǐncorjurători ai unei obturatii existente. Sediile cele mai obisnuite pentru aceste carii sunt:

— marginile aproximale, vestibulare si linguale ale unei obturatii aproximale, in zona punctului de contact;

— şanturi şi fosete care nu au fost inglobate in cavitate;

—- suprafetele de langa zonele fracturate;

LEZIUNI CARIOASE INITIALE, PRIMARE SAU INCIPIENTE

LEZIUNI CARIOASE SECUNDARE SAU RECURENTE

III. Din punctul de vedere al evoluţiei clinice: Cu evoluţie rapid-progresivă (acute); Cu evoluţie lent-progresivă (cronice); Oprite în evoluţie, staţionare sau cu evoluţie

întreruptă; Vindecate.

Criterii de clasificare:

Dentina infectata Dent. Afectata(demineralizata) Dentina sclerotica

Carii acute

Carii cu evolutie cronica

Carii stationara

EVOLUŢIIA CLINICĂ

I. CARII CU EVOLUŢIE ACUT PROGRESIVĂ (CARII EXPLOZIVE SAU RAMPANT CARIES)

• procese cu evolutie rapida invadante care afecteaza de obicei mai multi dinti. Dentina lezionala este moale şi de culoare galbuie. Sunt frecvent insoţite de reactii pulpare severe.

EVOLUŢIIA CLINICĂ

II. CARII CU EVOLUŢIE LENT PROGRESIVA (CRONICE).

• evolutia lor se intinde pe o perioada mai lunga de timp, sunt de diferite profunzimi, si au tendina de a evolua ǐn numar redus. Dentina lezionala este de consistentă dură şi de culoare inchisa. De obicei diferenţa intre caria acută şi cea cronica se face pe baza coloraţiei, consistenţei, mirosului, vârstei, duratei evolutiei şi posibilei reacţii pulpare.

EVOLUŢIIA CLINICĂ

III. CARII CU EVOLUŢIE ÎNTRERUPTĂ (STAŢIONARE SAU OPRITE ÎN EVOLUŢIE)

• apar in situaţiile clinice cand fie prin prabuşirea prismelor de smalţ sau prin absenţa dintelui vecin sunt create condiţiile propice curaţirii, autocuratirii şi contactului direct cu saliva. In aceste cazuri, apare un strat de dentina scleros (hipermineralizat), bine reprezentat care se opune unui atac cariogen ulterior.

EVOLUŢIIA CLINICĂ

IV. CARII VINDECATE

• reprezintă leziuni carioase iniţiale, remineralizate datorită accesului direct al factorilor favorizanţi remineralizanţi. De obicei sunt localizate la nivelul coletului, urmărind orientarea festonului gingival şi apar cand leziunile incipiente beneficiază prin eruptia pasivă a dintelui de expunerea directă la fluxul salivar şi la mijloacele de curatire si autocuraţire.

IV. Dupa tesutul afectat:

I.Carii de smalt Corespund leziunilor carioase incipiente sau initiale.

II. Carii de dentina Corespund cariilor cavitare ce afecteaza smaltul si

dentina.

III.Carii de cement (suprafata radiculara) Sunt localizate pe suprafetele radiculare afectand

cementul si dentina.Sunt asociatevprocesului fiziologic de imbatraniresi fenomenului de recesiune gingivala.

I.Carii de smalt

II. Carii de dentina

III.Carii de cement (suprafata radiculara)

V. D.p.d.v. IATROGENIC

CARIILE REZIDUALE(RECIDIVA DE CARIE)

Sunt reprezentate de tesutul patologic care nu a fost indepartat in timpul unei proceduri restaurative, fie accidental, din neglijenta sau intentionat.

VI. Dupa numarul de fete afectate:

I.Leziuni carioase simple Afecteaza o singura suprafata a dintelui,

II. Leziuni carioase compuse Afecteaza doua suprafete ale dintelui,

III. Leziuni carioase complexe Afecteaza trei sau mai multe fete ale dintelui.

VII. Dupa tipul de cavitate ce necesita a fi preparata (G.V.Black)

Clasa I Cu debut la nivelul defectelor structurale ale dintilor cum

sunt fosetele si fisurile.De obicei au trei localizari:- Suprafetele ocluzale ale molarilor si premolarilor,- Doua treimi ocluzale ale fetelor vestibulare si orale ale

molarilor,- Fetele palatinale ale dintilor frontali.

Clasa IILeziuni care evoluiaza la nivelul fetelor

aproximale ale premolarilor si molarilor.

Dupa tipul de cavitate ce necesita a fi preparata (G.V.Black)

Clasa IIILeziuni care evoluiaza la nivelul fetelor

aproximale ale dintilor anteriori fara a afecta sau a necesita indepartarea unghiului incizal.

Dupa tipul de cavitate ce necesita a fi preparata (G.V.Black)

Clasa IVLeziuni ce evoluiaza la nivelul fetelor aproximale

ale dintilor anteriori care afecteaza sau necesita indepartarea si restaurarea unghiului incizal.

Dupa tipul de cavitate ce necesita a fi preparata (G.V.Black)

Clasa VLeziuni ce evoluiaza in treimea cervicala pe

fetele vestibulare si orale ale tuturor dintilor.

Dupa tipul de cavitate ce necesita a fi preparata (G.V.Black)

Clasa VILeziuni care initial nu au fost incluse in

clasificarea lui Black. Se intalnesc la nivelul marginilor incizale si virfurile cuspidiene sau orice suprafata expusa la maxim curatirii si autocuratirii. De obicei debuteaza la nivelul unui defect de formare sau de origine traumatica.

Dupa tipul de cavitate ce necesita a fi preparata (G.V.Black)

VIII. Din punctul de vedere al profunzimii şi al ţesuturilor afectate, OMS a propus următoarea clasificare:

D1: leziune în smalţ detectabilă clinic cu suprafeţe intacte (necavitare);

D2: leziune în smalţ detectabilă clinic cu suprafaţa cavitară;

D3: leziune în dentină detectabilă clinic (cu sau fără cavitaţie);

D4: leziune cu afectare pulpară.

Criterii de clasificare:

IX. Combinând criteriul ce priveşte integritatea suprafeţei leziunilor cât şi stadiul lor de evoluţie, Academia Americană de Stomatologie Restaurativă împreună cu unii autori (B. Nzvad, V. Machiuiskien şi V. Baielum, 1999) au propus următoarea clasificare:

O – sănătos clinic. Smalţul este sănătos, cu transluciditate şi textură normală (în fisurile cu acest tip de smalţ este permisă o uşoară modificare de culoare);

1 – carii active cu suprafaţa smalţului intactă. suprafaţa smalţului este alb-gălbuie, opacă, fără strălucire; la palparea blândă cu sonda suprafaţa este aspră şi rugoasă; pe suprafeţele netede leziunea carioasă este localizată tipic aproape

de marginea liberă a gingiei; în şanţuri şi fosete morfologia este intactă şi leziunea se întinde

numai de-a lungul pereţilor verticali ai şanţurilor;

Criterii de clasificare:

2 – carii active cu apariţia unei discontinuităţi în smalţ: aceleaşi criterii ca la indicele 1, concomitent cu apariţia unei pierderi

minore (microcavitaţie) localizată strict în smalţ; la palpare nu se percepe reducerea durităţii smalţului sau pereţi

subminaţi.

3 – carii active cu leziune cavitară: la inspecţia cu ochiul liber se observă pierderea de ţesut dentar dur

(atât smalţ, cât şi dentină); la palparea uşoară, consistenţa este moale sau asemănătoare cu

aceea a pielii, şi cu o interesare pulpară facultativă.

Criterii de clasificare:

4 – Carii inactive cu suprafaţa smalţului intactă: la inspecţie, smalţul este lucios, strălucitor, dar cu o culoare ce

variază între alb-cretos, maron sau negru; la palparea foarte uşoară cu sonda, pe suprafaţa leziunii smalţul este

dur şi neted; pe suprafeţele netede, leziunea carioasă este localizată tipic la

oarecare distanţă de marginea liberă a gingiei; în şanţuri şi fosete, morfologia fisurală este intactă şi leziunea se

extinde numai pe pereţii laterali ai şanţului.

 5 – carii inactive cu apariţia unei discontinuităţi în smalţ se întâlnesc criteriile indicelui 4, concomitent cu o pierdere minoră

localizată strict în smalţ (microcavitaţie); palparea nu decelează modificări în duritatea smalţului şi nici pereţi

subminaţi.

6 – carii inactive cu leziune cavitară la inspecţie se observă pierderea de ţesut dentar dur, atât în smalţ,

cât şi în dentină; suprafaţa cavităţii poate fi lucioasă, iar la palpare dentină este dură.

Nu există interesare pulpară.

Criterii de clasificare:

7 – obturaţie pe o suprafaţă sănătoasă de smalţ

8 – carie secundară activă: leziunea carioasă poate fi cavitară sau

necavitară.

9 – carie secundară inactivă: leziunea carioasă poate fi cavitară sau

necavitară.

Criterii de clasificare:

X. Din punctul de vedere al gradului de severitate al leziunii, Şcoala Scandinavă defineşte patru zone distincte

Zona I – carii în fisuri sau gropiţe la dinţii laterali; Zona II – carii proximale la dinţii laterali; Zona III – carii proximale la incisivi; Zona IV – carii pe suprafeţele netede ale dinţilor.

XI. Clasificarea leziunilor carioase după sediu şi mărime (Mount):

Clasa l, dimensiunea 1: defecte în şanţuri şi fosete. Se combină deseori cu sigilarea restului fisurii;

Clasa l, dimensiunea 2: leziune de dimensiuni reduse sau înlocuirea unei restaurări Black de clasa I-a;

Clasa l, dimensiunea 3: leziune extinsă care necesită protecţia unuia sau mai multor cuspizi;

Clasa l, dimensiunea 4: leziune extinsă cu unul sau mai mulţi cuspizi afectaţi.

Clasa II, dimensiunea 1: implicare dentinară minimă, lipsa posibilităţii de remineralizare, detectabilă pe Rx sau prin transiluminare;

Clasa II, dimensiunea 2: afectare dentinară mai extinsă, creasta marginală afectată sau distrusă, înlocuirea unei restaurări Black limitate;

Clasa II, dimensiunea 3: dinte lateral cu implicare dentinară substanţială, fractură cuspidiană veritabilă sau potenţială; necesită protecţie cuspidiană. La dinţii frontali este pierdut suportul pentru unghiul incizal;

Clasa II, dimensiunea 4: pierderea cel puţin a unui cuspid la dinţii laterali sau a unei porţiuni din muchia incizală a frontalilor.

 Clasificarea leziunilor carioase după sediu şi mărime (Mount)

Sediu Minimă Medie Largă Extinsă

Fisurale (1) 11 12 13 14

Aproximale (2) 21 22 23 24

Cervicale (3) 31 32 33 34

 XII. Clasificarea radiologică a cariilor aproximate (Espelid şi Tweit, 1984)

D1 Leziune în jumătatea externă a smalţuluiD2 Leziune în jumătatea internă a smalţului,dar nu şi în dentinăD3 Leziune în treimea externă a dentineiD4 Leziune în treimea medie a dentineiD5 Leziune în treimea internă a dentinei

Clasificare d.p.d.v. al solutiilor terapeutice alese:

Profilaxie (aplicare de fluoruri)

Tratament microinvaziv (metoda infiltrarii)

Tratament invaziv(preparare, restaurare)

XIII. Clasificarea clinică şi radiologică a cariilor fisurale (Espelid şi Tweit, 1994)

Gradul 1 White spot necavitar sau leziune carioasă uşor modificată de culoare în smalţ şi

nici o leziune detectabillă pe RX.

Gradul 2 Cavitaţie superficială la intrarea în fisură, o oarecare pierdere de substanţe

minerale în suprafaţa smalţului ce înconjoară fisura şi/sau o leziune carioasă în smalţ detectabilă pe Rx.

Gradul 3 Pierdere moderată de minerale cu o cavitaţie limitată la intrarea în fisură şi/sau o

leziune în treimea externă a dentinei detectabilă pe Rx.

Gradul 4 Pierdere considerabilă de minerale cu cavitaţie şi/sau o leziune în treimea medie a

dentinei, detectabilă pe Rx.

Gradul 5 Cavitaţie avansată şi/sau o leziune în treimea internă a dentinei, detectabilă pe

Rx.

Instrumentar utilizat în tratamentul cariei dentare.

CLASIFICARE:

1. INSTRUMENTAR DE EXAMINAT.

2. INSTRUMENTAR PENTRU PREPARAREA CAVITATILOR.

3. INSTRUMENTAR PENTRU RESTAURAREA DINTILOR.

1. Instrumentar utilizat la examenul clinic:

1. OGLINDA DENTARA 2. SONDA DENTARA 3. PENSA DENTARA

OGLINDA DENTARA

Oglinda dentara

Întrebuinţările oglinzilor:

1. Asigură vizibilitatea câmpului operator

2. Asigură protecţie operatorului şi pacientului

Sonda dendara rigida

Sonda dentara

Sonda dentara

Sonda dentara

Sonda flexibila- Ac Miller

Sonde dentare flexibile

-acele Miller se găsesc în două lungimi: lungi (50mm) şi scurte (40mm) şi în şase grosimi (superextrafine,extraextrafine, extrafine,fine, mijlocii,groase)

port-ac Miller acul Miller

Pensele dentare

Pensa dentară

Întrebuinţările pensei dentare

Manipularea unor instrumente mici,sterile: ace, freze, conuri de hârtie sau gutapercă, pene, inele, benzi de contur

Aplicarea şi îndepărtarea unor pansamente medicamentoase şi introducerea prin capilaritate a unor soluţii medicamentoase în camera pulpară

Evaluarea mobilităţii dentare

Introducerea conurilor de gutapercă în canalul radicular

manevrarea diferitelor materiale: rulouri, comprese, meşe , bulete

Pentru mărirea imaginii:

- ataşarea de ochelari a unor lentile sau a unui telescop uni sau binocular

- lentile de mărire din sticlă ce se aplică cu o bandă pe capul pacientului

- fibre optice ataşate de capul turbinei

II. INSTRUMENTAR PENTRU PREPARAREA CAVITATILOR:

1. Instrumentar de mana

2. Instrumentar rotativ

3. Instrumentar ultrasonic

4. Instrumentar laser

5. Instrumentar aero-abraziv

II.1. Instrumentar de mana in prepararea cavitatilor:

1. INSTRUMENTAR CU ACTIUNE IN SMALT: Dalti:- dreapta;

- curba;

- dublu angulata. Toporisti de smalt Bizotatoare de prag gingival. 2. INSTRUMENTAR CU ACTIUNE IN DENTINA Toporisti de dentina; Sapaliga de dentina; Instrument de precizat unghiuri dentinare; Linguri Black.

Descriere generala a instrumentarului de mana

Tipuri de minere:

Parti active:

Caracteristici generale:

Maner gat(col) partea activa

Mânerul - are diferite forme şi mărimi - poate prezenta zimţi sau convexităţi anatoforme pt îmbunătăţirea prizei instrumentuluiTija (gâtul instrumentului) -este neted, rotund sau conic - cu una sau mai multe curburi pt a evita tendinţa de rotire a acestuia în timpul lucruluiPartea activă-pot avea o singură terminaţie sau cu dublă terminaţie-Poate avea forme şi mărimi diferite în funcţie de scopul pt care au fost create

Maner gat(col) partea activa

I. Instrumentar cu actiune in smalt: - Dalti de smalt

Instrumentar cu actiune in smalt: - Toporisca de smalt

Instrumentar cu actiune in smalt: - Bizotatoare de prag gingival

Bizotatoarele de prag gingival

-sunt instrumente care prin forma pe care o au permit efectuarea unui bizou corect la marginile de smalţ ale pragului gingival într-o preparaţie proximoocluzală-Sunt instrumente perechi dr/stg, mezial/distal-Partea lamei ce priveşte spre mâner se numeşte bizotatoare iar cea departe de mâner contrabizotatoare

II. INSTRUMENTAR CU ACTIUNE IN DENTINA

INSTRUMENTAR CU ACTIUNE IN DENTINAToporisti de dentina;Sapaliga de dentina;Instrument de precizat unghiuri dentinare;Linguri Black.

INSTRUMENTAR CU ACTIUNE IN DENTINA

INSTRUMENTAR CU ACTIUNE IN DENTINA- excavator

INSTRUMENTAR CU ACTIUNE IN DENTINA- excavator

INSTRUMENTAR CU ACTIUNE IN DENTINA- excavator

INSTRUMENTAR CU ACTIUNE IN DENTINA- excavator

II. INSTRUMENTAR PENTRU PREPARAREA CAVITATILOR:

II.2. Instrumentar rotativ

Instrumentar rotativ -clasificare:

1. Piese de mana:

Piesa dreapta Piesa contraunghi Turbina

2. Instrumentar rotativ propriu-zis:

- freze - pietre

Piese de mana:

Piesa dreapta(utilizată pentru prep.cavităţilor pe dinţii frontali, F.vestibulara a incisivilor mandibulari şi faţa ocluzala a PM.,M.

Dezvoltă viteze mici= 5.000-10.000 rpm. Foloseşte freze cu lungimi de 40 mm. diametru 2,35mm.

Piesa contraunghi(indicată în prepararea tuturor dintilor, cu acţiune în special în dentina. Utilizează freze medii 22mm lungime,2,35mm diametru, mânerul cărora este prevazut cu un gât special ce asigura prinderea.Viteze conventionale=5.000-10.000 rpm.

Turbina, dezvolta viteze mari=45.000-100.000 sau foarte mari=100.000-500.000.Freze 19 mm lungime, fixate prin fricţiune. Are actiune în principal în smalt.

Piesa dreaptă

Piesa contraunghi

Turbina

TURBINA

Acestea sunt mai usor de manipulat, iar piesele netede asigura o mai buna igienizare a lor.

titan

otel

Acestea au un pret de cost mai scazut.

Cu fibră optică

•In funcţie de iluminarea câmpului operator

Clasice

•In funcţie de materialul din care sunt confecţionate

In functie de modul de fixare a instrumentarului

• Push-botton

• Strangerea si rasucirea unui surub

• Frictiune

Design-ul turbinelor este variat deoarece se incearca o adaptare ergonomica a formei pentru a facilita o manipulare usoara si pentru a favoriza accesul in zone distale, in special mandibulare.

Instrumentar rotativ propriu-zis: descriere

- freze

- pietre

Frezele dentare:- clasificare

1. Dupa piesa la care pot fi adaptate: ptr. piesa dreapta; ptr. piesa contraunghi; ptr. turbina.2. Dupa material si modul de fabricare: Freze din otel (pentru viteze conventionale 6.000-10.000rpm.); Freze din carbura de tungsten (cu actiune in smalt si in dentina,

viteze conventionale si inalte.3. Dupa lunimea frezelor: Pentru turbina-19, 21, 25mm. Freze scurte ptr. cap miniaturizat – 16mm. Fr. pentru contraunghi-22mm. Fr. cu gat lung pentru contraunghi-26mm. Fr.pentru piesa dreapta-44mm.

4. Dupa forma părţii active: Sferice Cilindrice(fissiure) Con-invers Roată Para (eliptice) -330 Conice cu lame longitudinale Conice cu lame secţionate transversal.

Frezele dentare:- clasificare

Forma părţii active: - freza sferică - freza con invers - freza cilindrică - freza cilindro-conică - freza pară

Celelalte forme sunt rezultatul modificărilor acestor 5 forme - freza cilindrică cu cap rotunjit, cu striuri

transversale, cu striuri transversale şi cu cap rotunjit) - freze con invers (cu cap rotunjit, cu striuri

transversale) - freze flacară - freze roată - freze de înfundat pragul - freze trepan - freze lance - freze pentru bonturi radiculare

Diametrul părţii active

- diametrul părţii active este variabil 0,5 mm-30mm

Freza sferică- este cea mai folosită

- are diametre diferite 0,5-30mm

- are 8 lame tăietoare care pot fi sau nu tăiate de striuri transversale

- este activă în smalţ, dentină sănătoasă, dentină alterată

- Freza sferică obişnuită acţionează mai ales pt îndepărtarea dentinei alterate şi lărgirea cavităţilor

- Freza sferică cu striuri transversale acţionează în profunzime (pt perforarea dentinei şi îndepărtarea prismelor de smalţ dislocate

- Freza sferică pt finisat obturaţiile din amalgam are lamele tăietoare paralele nesecţionate transversal, dispuse longitudinal în continuarea axului mânerului ( spre deosebire de freza obişnuita, lamele sunt mai puţin pronunţate şi mult mai pronunţate)

- Freza sferică pt lustruit obturaţiile din amalgam are suprafaţa perfect netedă şi lucioasă

Frezele cilindrice

- freza cilindrică plată (fără vârf), cu lamele tăietoare paralele, dispuse în axul mânerului, nu prezintă secţionări transversale.

- freza cilindrică plată cu tăietură tranversală,

- freza cilindrică plată cu tăietură transversală şi lamele helicoidale -lamelele tăietoare sunt dispuse oblic pe partea activă a frezei

- Freza de înfundat,este activă numai frontal, părţile laterale fiind perfect netede,

Frezele con invers

- partea activă este un trunchi de con cu baza mare superior

- Este activă pe toate suprafeţele sale cât şi pe muchiile sale

- Există 2 tipuri: freza con invers fără striuri tranversale şi freza con invers cu striuri

tranversale (capacitatea abrazivă este mai mare)

Freze de îndepartat obturaţiile din amalgam

Figure 4: Fissurotomy bur accessing the fissures.

MODALITATE DE ACTIUNE A FREZELOR

MODALITATE DE ACTIUNE A FREZELOR

MODALITATE DE ACTIUNE A FREZELOR

Pietrele dentare: descriere

Cu acţiune în smalţ şi dentină.

Descriere: Sunt formate din trei părti importante:•Substratul metalic;•Pulberea de diamant abrazivă;•liantul

Pietrele diamantate

Forme ale partii active

Piatra flacara, cilindrica

Piatra roata, con invers

Disc Piatra roata diamantata

Discuri

Instrumentar pentru preparare ultrasonica

Ultrasunetele sunt vibratii mecanice cu o frecvenţă de 25.000-30.000Hz. Sistemul este compus din:-generator de ultrasunete;- piesa de mînă;- inserturi (părti active)

Preparare cu LASER

Erbium YAG-Laser (WDL 2940)

WDL 2940 este un sistem laser tip Er-YAG pentru uz stomatologic, aplicabil in prepararea tesuturilor dure dentare. Se utilizeaza la indepartarea selectiva a smaltului si a dentinei, indepartarea cariei si prepararea cavităţii, indepartarea leziunilor orale superficiale - herpes, afte, ulceratii fara tendinta de vindecare, inflamatii cronice, etc. Actionează fără durere si cu o reducere marcantă a sângerării.  Are efect analgetic, antiinflamator şi de biostimulare.

Specificatii Tehnice:Producator Schutz Dental Lungime de unda 2940 nm Tip laser Er-YAG

Preparare cu LASER

SmartPrep™ by SS White

3. INSTRUMENTAR PENTRU RESTAURAREA DINTILOR.

I. Instrumente de preparare a materialelor. II. Spatule bucale III. Instrumente de condensare. IV. Instrumente pentru netezire. V. Instrumente pentru modelare. VI. Instrumente de finisat si lustruit.

I. Instrumente de preparare a materialelor.- Spatula de ciment

Spatula de ciment

II. Spatule bucale

Spatula bucală

III. Instrumente de condensare.- Fuloar e de condensare

Fuloar dublu - amalgam - ciment

Dycalon

Fuloar

Fuloar

Portamalgam

- mojar- pistil

Prepararea manuală a amalgamului

Prepararea cu ajutorul amalgamatorului

Amalgamator

Fuloar amalgam

Cutite de sculptat amalgam

IV. Instrumente pentru netezire.- fuloar pentru netezire

V. Instrumente pentru modelare.

Instrumentar pentru finisat si lustruit

1. Freze de finisat

2. Discuri si benzi(strips-uri)abrazive

3. Perii

4. Gume de lustruit, cupe de cauciuc.

Freze de finisat

Freze de funisat

Freze de finisat

Discuri si benzi (strips-uri) abrazive

Benzi abrazive

Discuri abrazive

Periuţele montate

- formă de cupă (pâlnie) se adaptează la piesa de mână contraunghi

- formă de roată se aplică la piesa de mână dreaptă sau contraunghi

- Sunt instrumente agresive datorită durităţii perilor

- Se folosesc împreună cu o pastă de lustruit

Gume de lustruit (polipant), cupe de cauciuc

- sunt instrumente rotative folosite la lustruirea direct în cavitatea orală a lucrărilor protetice din metale nobile, seminobile şi acrilat; obturaţiilor de amalgam, suprafeţelor de smalţ după ce a fost efectuat detartrajul

Paste pentru lustruit; periaj

ACCESORII PENTRU RESTAURĂRILE CORONARE

Pensule

Aplicatoare adeziv

Depărtătoare obraz

Ochelari protecţie

Scut de protecţie

Mască de protecţie

Pensă hârtie de articulaţie inox

- sunt utilizate pentru polimerizarea imediată a materialelor dentare compozite în cabinetul de stomatologie

Lămpi pentru fotopolimerizare

-uşor de manevrat

-Sigură

-ergonomică

Unitate de control;

Pistol;

Fibra optică;

Suport;

Filtru protector;

CARACTERISTICI:

Design-ul ergonomic permite dirijarea precisă a luminii, Canulele pot fi orientate cu 360° pentru a avea acces în zonele proximale. Prezenta filtrului şi a conductorului de fibră optica asigură o polimerizare omogena Un semnal sonor calibrat electronic indică perioadele de funcţionare.

Lămpa Demi pentru fotopolimerizare

- lampă cu un design unic, fără cablu şi fără fibră optică, LED-urile sunt situate în vârful lampii

- Bateria asigură un regim de lucru continuu pt 150 de cicluri a 10 secunde

- Lampa se ţine la încărcat peste noapte (10 0re)

- Este uşor de manevrat