Elaborarea Programului Promotional de Lansare a Unei Noi Marci pe Piata - Copy

CUPRINSUL

INTRODUCERE.............................................................................................................2

CAPITOLUL I. ASPECTE TEORETICE....................................................................3 1.1. Instrumente de promovare utilizate în marketing............................................3 1.2. Utilizarea mărcilor în activitatea promoţională...............................................6 1.3. Algoritmul de elaborare a programului promoţional.......................................8

CAPITOLUL II. CERCETAREA DE PIAŢĂ PRIVIND IMAGINEA MĂRCII „CHIC SWEETS”...........................................................................................................13

2.1. Proiectarea cercetării calitative......................................................................13 2.1.1. Identificarea scopului, problemei cercetării..........................................13 2.1.2. Stabilirea obiectivelor şi ipotezelor cercetării.......................................13 2.1.3. Definirea colectivităţii cercetate............................................................14 2.1.4. Stabilirea metodelor de culegere a informaţiilor...................................14 2.1.5. Stabilirea coordonatelor spaţiale, temporale şi modale.........................15 2.2. Proiectarea cercetării cantitative......................................................................15 2.2.1. Stabilirea eşantionului şi a metodei de eşantionare...............................15 2.2.2. Elaborarea chestionarului......................................................................16 2.3. Analiza datelor colectate..................................................................................17

CAPITOLUL III. PROGRAMUL PROMOŢIONAL DE LANSARE A NOII MĂRCI „CHIC SWEETS”.............................................................................................25

3.1. Tema programului promoţional.......................................................................25 3.2. Obiectivele programului promoţional..............................................................25 3.3. Activităţile programului promoţional..............................................................26 3.4. Implimentarea programului.............................................................................27 3.5. Bugetul programului promoţional...................................................................30 3.6. Controlul şi evaluarea programului promoţional.............................................31

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI...............................................................................32

BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................33

ANEXE.............................................................................................................................34

Introducere

Astăzi, când suntem martorii unor transformări extraordinare care au loc în

societatea noastră, este important pentru dezvoltarea noastră economică să învăţăm din

exemplele oferite de marile firme străine, ce joacă un rol important pe piaţa mondială.

Trebuie să învăţăm că succesul vine din muncă, creativitate, inventivitate, curaj,

tenacitate, dar şi din comunicativitate şi sociabilitate.

Trecerea spre o economie de piaţă este singura şi necontestata soluţie de redresare,

modernizare şi dinamizare a economiei moldoveneşti. Practica mondială a demonstrat că

într-o economie de piaţă sunt stimulate fără restricţii, elemente ce duc la progres

sancţionându-se însă incompetenţa, gândirea închisă şi rigiditatea.

În ceea ce priveşte piaţa moldovenească, unul dintre domeniile care au înregistrat o

dezvoltare accentuată în ultimii ani a fost cel al activităţilor de promovare, de publicitate.

Acest domeniu, ce atrage în special persoane tinere, dinamice, are avantajul de a

recompensa material munca depusă, fiind un adevărat magnet pentru cei ce doresc să-şi

realizeze o carieră bazată pe munca asiduă şi într-un mod modern, ce poate asigura o

creativitate ridicată.

Lucrarea „Elaborarea programului promoţional de lansare a unei noi mărci pe

piaţă” îşi propune să realizeze metodele de promovare cele mai eficiente în cadrul

activităţilor sale de piaţă şi să evidenţieze importanţa folosirii acestora în activitatea de

marketing a firmelor.

Folosirea instrumentelor din sfera activităţilor promoţionale trebuie să devină un

demers constant şi important al firmelor moldoveneşti, un mijloc de sporire a valorii

întreprinderii, un mecanism prin care acestea să reuşească să se impună în lupta lor cu

concurenţii, fie ei interni sau externi, astfel încât să se poata reuşi o dezvoltare economică

şi socială atât de necesară ţării noastre.

I. PROMOVAREA ŞI ALGORITMUL DE ELABORARE A PROGRAMULUI

PROMOŢIONAL DE LANSARE A UNEI NOI MĂRCI PE PIAŢĂ 1.1. Instrumentele de promovare utilizate în marketing

Ca variabilă aflată sub controlul firmei, promovarea serveşte unei multitudini de

obiective şi ia forme practice dintre cele mai diverse. Probabil că acestea ar fi una dintre

principalele explicaţii ale impreciziilor şi inconsecvenţelor în accepţiunile atribuite

noţiunii de „promovare” a unor componente din structura, la rândul ei, foarte bogată a

activităţii promoţionale.

În esenţă, termenul „promovare” sugerează ansamblul acţiunilor de impulsionare

a pătrunderii produselor pe piaţă şi de consum, de stimulare a vânzărilor. Modul concret

şi locul de desfăşurare a acestor acţiuni, destinatarii lor, obiectivele imediate vizate sunt

diferite, de unde şi delimitarea mai multor activităţi promoţionale. Prin noţiunea generică

de „promovare” se desemnează însă ansamblul acestor activităţi: ea se utilizează ca un

fel de „umbrelă” pentru un set de termeni desemnând fiecare câte un domeniu mai

restrâns din câmpul activităţii promoţionale.

Înainte de a prezenta etapele şi paşii unei campanii promoţionale este necesara o

scurta trecere în revistă a principaleleor instrumente ale promovării: reclama, promovarea

vânzărilor, publicitatea, vânzarea personală, relaţiile publice, publicitatea la locul

vânzării, participarea la târguri şi expoziţii.

-Reclama reprezintă un important instrument al promovării ideilor, produselor,

serviciilor. Mesajele transmise prin intermediul ei au rolul nu doar de a informa

cumpărătorii potenţiali, ci de a-i incita, stârnindu-le interesul asupra mărcilor sau

produselor/serviciilor şi, succesiv, dorinţa de cumpărare şi consum a acestora şi acţiunea

în sensul menţionat. Reclama nu trebuie confundată cu celelalte instrumente

promoţionale şi, în primul rand, cu publicitatea propriu-zisă.

Principalele caracteristici ale reclamei sunt:

- se adresează unei mase de cumpărători, printr-o prezentare impersonală.

- Presupune antrenarea agenţiilor specializate, a căror servicii prestate vor fi plătite

de solicitanţii de reclamă.

Obiectivul reclamelor îl constituie fie un produs, marcă, serviciu, fie firma în sine.

- se realizează prin intermediul unor multiple şi variate forme de prezentare: spaţii

destinate reclamei în reviste, ziare, alte publicaţii; timpi de emisie alocaţi pentru reclamă

la radio şi televiziune; mass-media ezterioară( afişe, panouri de reclamă de zi şi noapte,

inscripţii pe vehicule, reclamă pe stadioane); reclame plasate în magazine, la locul

vânzării; prospecte, cataloage, pliante; reclamă directă.

-Publicitatea propriu-zisă reprezintă o variabilă distinctă a promovării.

Considerată o “reclamă liberă” publicitatea propriu-zisă implică orice menţiune

favorabilă sau pur şi simplu enunţiativă privind marca sau produsele/serviciile oferite de

un agent economic.Obiectivul publicitatii propriu-zisă îl constituie doar informarea

publicului în legătură cu activitatea firmei sau cu produsele/serviciile oferite, fărăr a

urmări declanşarea, printr-un mesaj incitant, penetrant, a dorinţei de cumpărare.

-Promovarea vânzărilor are un sens mai restrictive decît termenul “promovare”,

incluzând orice activităţi de promovare impersonală, latele decât cele deja specificate

care stimulează atât cmpărătprul cât şi distribuitorul.

Cu o frecvenţă mai mare sunt utilizate următoarele modalităţi de promovare a vâzărilor:

a) distribuirea în momentul cumpărării a unor cupoane.

b) oferirea de mostre gratuite

c) vânzări grupate, la un preţ global inferior celui obţinut prin însumarea preţurilor

individuale

d) practicarea unor reduceri de preţuri/tarife, pentru un interval determinat.

e) iniţierea de concursuri cu premii în produse sau servicii.

f) merchandising-ul practicat atât de producători cât şi de distribuitori.

-Vânzarea personală este instrumental de promovare în care comunicarea se

realizează direct, persoană cu persoană, face a face sau prin telefon. Mesajul este transmis

de personalul implicat în actul vânzării atunci când propune cumpărătorului potenţial să

cumpere un anumit produs/serviciu.

În actul vânzării sunt implicaţi nu numai vânzătorii din reţeaua comerciala clasic,

ci şi aşa numitele „forţe ale vânzării”. Acestea includ reprezentaţi ai unităţilor, angajaţi

sau colaboratori, antrenaţi într-un mod specific în procesul de creştere a cifrei de afaceri,

de prospectare a pieţei şi întreţinere a dialogului cu agenţii pieţii.

-Târgurile şi expoziţiile comerciale.În cadrul lor se îmbină suporţi şi mijloace de

promovare aparţinând instrumetelor deja prezentate- reclamă, promovarea vânzărilor,

vânzarea personală.Realozarea uno pliante de o calitate deosebită, în care se inserează

datele tehnice şi comerciale ale produselor supuse atenţiei, organiyarea cu mare grijă a

standului de expunere şi a probelor, demonstraţiilor, alegerea celui mai potrivit personal

de reprezentare şi vânzare în stand.

-Relaţiile publice reprezintă o activitate promoţională modernă. Se apreciază că

prin muncă asiduă (65%), îmbinată cu experienţă (25%) şi intuiţia (10%) personalului

implicat în practica relaţiilor cu publicul se poate crea o în credere reciprocă între firmă şi

public, o imagine favorabilă asupra acesteia şi produselor sale. Informaţiile sunt

comunicate unor persoane fizice sau juridice indicate, a căror implicare este necesară

pentru realizarea obiectivelor de marketing propuse. În acest sens, se apelează la o serie

de modalităţi concrete: organizarea de conferinţe de presă, acţiuni cu carcater protocolar,

întâlniri, conferinţe cu specialişti, corespondenţă, transmiterea prin mass-media a unor

informaţii depre firmă. Spre deosebire de reclamă şi celelalte instrumente prezentate, care

vizează doar o componentă a nediului înconjurător al întreprinderii- piaţa-, relaţiile

publice este activitatea de constituire a unui climat faorabil în întreaga lume

înconjurătoare a întreprinderii.

-Publicitatea la locul vânzării este un instrument complex care reuneşte toate

formele de comunicare în punctele de vânzare: reclama în magazine, tehnicile de

“merchandising”, promovarea consumatorilor sau distribuitorilor. Rolul său este de a

atrage atenţia clienţilor spre o anumită ofertă, incitându-i să cumpere produsele oferite.

1.2. Utilizarea mărcilor în activitatea promoţională

Marca reprezintă un semn distinctiv care înmănunchează ansamblul

semnificaţiilor referitoare la produs sau serviciu care dau o imagine personalizată a

acestora; un mijloc de a numi, găsi, cumpăra şi recupera un produs sau serviciu, de a

reduce riscurile cumpărării unui produs care să nu concorde cu propriile cerinţe şi

exigenţe; o modalitate simplă de a păstra în memorie un produs sau serviciu; un element

de limitare a erorilor de cumpărare şi mai ales de nerepetare a lor.

Din punctul de vedere al consumatorului, marca constituie un ansamblu de

referinţe care definesc, sub un anumit raport, produsul ce urmează a fi cumpărat.

Ansamblul de referinţe sugerează, în acelaşi timp, şi elementele care asigură cunoaşterea

produsului, plasând pe planul familiar şi al încrederii relaţia dintre produs şi consumator.

Ca urmare, se poate considera că marca reprezintă suportul încrederii cumpărătorului în

produsele unei firme, în firma însăşi, atât pe plan raţional, cât şi afectiv. Importanţa

acestui aspect este motivată de faptul că elementul „încredere" se transformă în factor

principal al deciziei de cumpărare la nivelul agenţilor, detailiştilor şi consumatorilor;

imaginea psihologică a mărcii, a produsului sau a firmei este deci modul în care consu-

matorii „gândesc", „înţeleg" şi „simt" o marcă anume, un produs sau numele unei firme.

Politica de marcă a firmei vizează, în principal, obiective determinate de

necesitatea individualizării şi diferenţierii produselor şi serviciilor sale faţă de cele ale

concurenţei, în funcţie de specificul segmentelor de piaţă şi în raport cu avantajele

psihologice şi calităţile tehnice şi de performanţă ale acestora.

Pentru a satisface, deopotrivă, obiectivele şi interesele firmei şi consumatorilor, o marcă

trebuie să se delimiteze prin mai multe caracteristici calitative, respectiv :

- perceptibilitate ridicată, dată de estetica, armonia şi uşurinţa memorizării;

- omogenitate în raport cu ansamblul mijloacelor de comunicare şi al elementelor mixului

de marketing;

- distincţie în raport cu alte mărci;

- putere de evocare şi sugestie, determinate de caracteristicile produselor şi serviciilor ce

vor fi promovate ;

- personalitate, conferită de simboluri în măsură să-i asigure viabilitate ;

- notorietate, sub forma unui indice al rezultatelor obţinute prin acţiunile de lansare,

penetrare şi consolidare a mărcii pe o piaţă dată.

Dincolo de aceste caracteristici, utilizarea mărcii în acţiunile promoţionale implică luarea

în considerare a strategiei globale de comunicaţie a firmei şi a politicii de piaţă a acesteia.

1.3. Algoritmul de elaborare a programului promoţional

Promovarea produselor presupune utilizarea mijloacelor promoţionale nu în mod

izolat, la întîmplare, ci organizate într-un sistem unitar, în cadrul unui program.

În general, programul promoţional cuprinde un ansamblu de studii, prognoze şi

concluzii referitoare la analiza particularităţilor produsului şi al pieţei, stabilirea

tehnicilor optime de comunicare şi alegerea mediilor celor mai adecvate cerinţelor.

Conţinutul acestuia, numărul şi amploarea componentelor diferă în funcţie de o serie de

factori, dintre care cei mai importanţi sunt: scopul urmărit, specificul pieţei, natura

produselor, canalele de distribuţie, formele de comercializare.

Elaborarea unui program promoţional a unui agent economic se face parcurgand

câteva etape succesive şi anume:

I. Studierea pieţei

Este una dintre componentele principale ale cercetărilor de marketing, indiferent

de accepţiunile, uneori diferite date a conceptelor marketingului. Aplicarea rezultatelor

studiilor de piaţă în practica marketingului este un postulat al societăţii economice

moderne, fapt ce scuteşte de orice comentarii privind utilitatea sau însemnătatea studierii

pieţei. Obiectivele studiilor de piaţă sunt foarte diferite şi acoperă toate componentele

activităţilor de marketing. În esenţă, studiile trebuie să furnizeze toate informaţiile de care

au nevoie echipele de conducere ale firmelor, pentru fundamentarea deciziilor de piaţă.

După o cerectare atentă a pieţei sunt concepute obiectivele promotionale şi

stabilite mijloacele adecvate pentru atingerea lor. Deoarece promovarea constituie o

componentă de bază a mixului de marketing apare necesitatea ca programul de

promovare să se încadreze organic în programul de marketing general al întreprinderii,

primul fiind o componentă a acestuia din urmă.

II. Fixarea obiectivelor promovării.

Procesul de identificare a obiectivelor activitatii promoţionale urmăreşte atât

sincronizarea acestora cu obiectivele generale de marketing ale agentului economic, cât şi

asigurarea concordanţei lor cu obiectivele specifice ale celorlalte componente ale mixului

de marketing.

Obiectivele activităţii promoţionale a unui agent economic trebuie să fie exprimate

atât în termeni cantitativi (de exemplu: creşterea cifrei de afaceri, în cazul instrumentelor

de promovare a vânzărilor), cât şi calitativi (de exemplu: crearea unei imagini favorabile

faţă de agentul economic).

Obiectivul fundamental al unui program promoţional constă în a informa, aorienta,

a interesa, a convinge şi a determina cumpărătorul potenţial să achiziţioneze un anumit

produs al unei mărci anumite. În acest sens, în stabilirea unui obiectiv se ţine seama de:

- poziţia produsului/mărcii în raport cu publicul consumator în momentul în care se

lansează campania promoţională;

- trăsăturile acesteia care pot să accentueze motivaţiile de preferinţă ale cumpărătorului;

- specificul acţiunii de promovare;

- elementele concurente de pe piaţa referitoare la calitatea produselor;

- volumul şi valoarea acţiunilor publicitare;

- rezistenţa şi indiferenţa solicitanţilor.

Se pot evidenţia şapte obiective de bază ale politicii promoţionale:

- creşterea vânzărilor;

- menţinerea sau îmbunătăţirea segmentului de piaţă;

- crearea sau îmbunătăţirea recunoaşterii, acceptării sau menţinerii mărcii;

- crearea unui climat favorabil pentru vânzările viitoare;

- informarea şi educarea pieţei;

- crearea unei diferenţe competitive;

- îmbunătăţirea eficienţei promoţionale.

III. Stabilirea mixului promoţional

Alcătuirea mixului promoţional implică selecţia, asamblarea şi încadrarea într-un

program distinct a modalităţilor practice de organizare şi desfasurare a activităţilor

promoţionale şi integrarea acestuia în strategia generală de piaţă a agentului economic.

Mixul promoţional constă în selectarea şi combinarea principalelor instrumente

promoţionale – reclama, promovarea vânzărilor, relatiile publice, vânzarea personală – în

vederea stimulării dorinţei de cumpărare pentru un anumit produs/marcă, sau pentru a

impune pe piata imaginea agentului economic.

Pentru ca impactul acţiunilor de comunicare să fie maxim, întregul mix de

marketing al firmei – nu numai promovarea, ci şi produsul/marca– trebuie să fie

coordonat în aşa fel, încât să se asigure o difuzare completă a informaţiei şi o

recepţionare a modului în care acestea sunt apreciate.

IV. Coordonarea activităţilor

Coordonarea activităţilor de promovare se referă la fixarea sarcinilor şi cheltuielilor

activităţii ca: etalarea la punctele de vînzare, eforturile vînzării personale, reprezentanţe,

premii, oferte etc.

V. Implimentarea programului

Revenind la reclamă, semnalăm faptul că în procesul de implimentare a

programului se parcurg următorii paşi:

- productie şi trafic;

- producerea şi reproducerea reclamei pe medii, timp, spaţiu;

- distribuirea ei spre clienţii-ţintă.

VI. Stabilirea bugetuluil promoţional

Anvergura acţiunilor de promovare şi, implicit, structura mixului promoţional

depind – în mare măsură – de resursele financiare pe care agentul economic este dispus

să le folosească pentru promovarea produselor/mărcii, adica de bugetul promoţional de

care acesta dispune.

Bugetul promoţional reprezintă un plan financiar prin care se asigură distribuirea

cheltuielilor de promovare între diferite edii şi, în acelaşi timp, un control riguros asupra

acţiunilor viitoare de promovare.

Pentru determinarea mărimii bugetului promoţional se pot utiliza mai multe

metode, dintre care cele mai importante sunt:

- metoda procentajului din vînzări – ce presupune aplicarea unui procent la volumul

vînzărilor (actual sau anticipat) sau la preţul de vanzare;

- metoda imitării concurenţei – ce presupune ca agentul economic va aloca pentru

activitatea promoţionala o suma comparativă cu cea a concurenţilor sai;

- metoda sumei disponibile – este o metoda utilizata în special de IMM-uri, ce presupune

stabilirea resurselor disponibile pentru desfăşurarea activităţii de comunicare, resurse ce

sunt disponibile după acoperirea celorlalte cheltuieli ale agentului economic;

- metoda obiectivelor – presupune că persoana responsabilă cu activitatea de marketing să

stabilească clar ce doreşte să facă promovarea pentru agentul economic; pentru aceasta,

se stabilesc principalele obiective urmărite, modalităţile de atingere a acestor sarcini şi

costul întregii activităţi, iar totalul acestor costuri determină tocmai bugetul promoţional;

- metoda utilizării experimentelor de marketing – este o metoda foarte rar utilizată în

practică deoarece ea implică efectuarea unor cheltuieli însemnate pentru organizarea şi

desfăşurarea experimentelor, iar rezultatele obţinute au o valabilitate limitată.

Dupa întocmirea bugetului global al activităţilor de promovare – pe baza

metodelor amintite anterior – acesta urmează să fie repartizat pe principalele componente,

ţinându-se seama de obiectivele strategice ale agentului economic, de caracteristicile

produsului/mărcii comercializate de către agentul economic, de consumatorii vizaţi.

VII. Controlul şi evaluarea programului promoţional

Exista mai multe modalităţi de evaluare a rezultatelor activităţii promoţionale.

Acestea pot fi grupate în doua mari categorii, după cum urmeaza:

- metode pentru determinarea impactului şi efectelor acţiunilor publicitare;

- metode specifice evaluării celorlalte acţiuni promoţionale.

În domeniul publicităţii, agenţii economici pot realiza controlul şi evaluarea

acţiunilor prin intermediul unei game largi de tehnici, pornind de la cele efectuate înainte

de realizarea publicităţii şi până la cele vizând efectele obţinute după desfăşurarea

acţiunilor publicitare.

Astfel, înaintea declanşării unei campanii publicitare se realizează o serie de

acţiuni de pretestare a anunţurilor publicitare, pentru a preleva astfel informaţii asupra

eficacităţii creaţiei publicitare.

Măsurarea şi evaluarea acţiunilor promoţionale după momentul desfăşurării lor

(post–testare) are ca principal obiectiv compararea rezultatelor campaniilor de publicitate

în raport cu obiectivele urmărite şi obţinerea de informaţii necesare fundamentării

viitoarelor acţiuni ale agentului economic.

În cazul celorlalte acţiuni promoţionale, efectele acestora pot fi evaluate prin

intermediul urmatoarelor tehnici:

- analiza vânzărilor – permite cunoaşterea exactă a cantităţilor de produse vândute, a

cifrei de afaceri înregistrate de fiecare produs şi estimarea ratei de rentabilitate a fiecărei

acţiuni de promovare în parte; această metodă este însă limitată de performanţele

sistemului contabil al agentului economic, care – de cele mai multe ori – nu poate oferi

toate informaţiile necesare unei analize aprofundate a evoluţiei vânzărilor;

- analiza informaţiilor culese în cadrul panelurilor de consumator;

- analiza informaţiilor culese în cadrul sondajelor efectuate în rândul consumatorilor;

- studiile experimentale.

II.CERCETAREA DE PIAŢĂ PRIVIND CONSUMUL PRODUSELOR DE

COFETĂRIE.

2.1. Proiectarea cercetării calitative

2.1.1. Identificarea scopului, problemei cercetării

“Chic Sweets” este o nouă marcă de produse de cofetărie aparută pe piaţa locală.

Pentru a ajunge şi pentru a reuşi să se menţină printre cei mai buni de pe piaţă, o marcă

trebuie să fie în permanent preocupată de modul în care îşi satisface clienţii, dar mai ales

de imaginea pe care şi-o face în rândul acestora. Având la bază aceste considerente

precum şi faptul că orice decizie de marketing are consecinţe economice deosebit de

importante pentru viitorul mărcii, firma s-a hotărât să contracteze realizarea unei cercetări

de marketing privind identificarea posibilităţilor şi căilor de promovare a mărcii “Chic

Sweets” şi imaginii acesteia pe piaţă.

Scopul efectuării acestei cercetări selective îl constituie crearea

recunoaşterii,acceptării şi menţinerii a noii mărci “Chic Sweets” pe piaţa locală.Se

urmăreşte în principal să se stabilească măsura în care populaţia este dornică şi capabilă

de a primi ideea apariţiei unei noi marci de produse de cofetărie pe piaţă.

2.1.2. Stabilirea obiectivelor şi ipotezelor cercetării

Obiectiv:Determinarea procentajului de consum a produselor de cofetărie de către

populaţie.

Ipoteză:Majoritatea persoanelor consuma produse de cofetărie.

Obiectiv:Stabilirea frecvenţei de cumpărare a diferitelor tipuri de produse de

cofetărie prezente pe piaţa locală.

Ipoteza:Produsele de cofetărie se consumă în majoritatea cazurilor zilnic şi de

sărbători.

Obiectiv:Stabilirea proporţiei de consum de către adulţi şi copii a produselor de

cofetărie.

Ipoteza:Produsele de cofetărie sunt consummate în majoritatea familiilor de către

Copiii.

Obiectiv:Determinarea impresiilor asupra denumirii mărcii”Chic Sweets”pentru

produse de cofetărie.

Ipoteză:Potenţialii clienţi consideră denumirea produselor de cofetărie “Chic

Sweets”ca fiind una potrivită şi de success.

Obiectiv:Identificarea motivelor de consum.

Ipoteză:Motivele predominante de consum al clienţilor în vederea procurării a noii

mărci este preţul produselor şi calitatea lor.

Obiectiv:Identificarea surselor de informare potrivite privind lansarea şi

promovarea noii mărci “Chic Sweets”.

Ipoteză:Sursele de informare potrivite pentru lansarea şi promovarea noii mărci

sunt TV,radioul,presa,pliantele/futuraşii, cît şi sfaturile vînzătorilor sau/şi a

prietenilor.

Obiectiv:Determinarea mijloacelor de promovare din partea consumatorilor.

Ipoteză:Promovarea prin spoturi publicitare(radio,tv,internet),oferirea de

cadouri,obiecte promoţionale ar fi metode perfecte de promovare a noii mărci

Obiectiv:Determinarea căilor de menţinere a noii mărci pe piaţă.

Ipoteză:Lărgirea gamei de produse a noii mărci şi promovarea sunt căile de

menţinere cu success a noii mărci pe piaţă.

2.1.3. Definirea colectivităţii cercetate

Colectivitatea cercetată este reprezentată de populaţia rezidentă în Chişinău.

Unitatea de cercetare avută în vedere este individul/clientul, iar unitatea de sondaj

este stabilită ca fiind persoana, indiferent de sex categorie socio-profesională şi vîrstă, cu

menţiunea că persoanelor sub 16 ani nu li se vor administra chestionare.

2.1.4. Stabilirea metodelor de culegere a informaţiilor

Recoltarea informaţiilor se va face prin metoda sondajului,şi documentarea din

sursele externe cît şi din cele interne.Tehnica folosită va fi cea a interviului structurat,

tuturor subiecţilor fiindu-le prezentat acelaşi chestionar.Se va apela la autoînregistrarea

respondenţilor.

2.1.5. Stabilirea coordonatelor spaţiale, temporale şi modale

Chestionarul se va completa stând faţă în faţă cu persoana intervievată. Astfel se

poate observa cel mai bine reacţia persoanei şi se pot afla cele mai multe informaţii.

Aria geografică a cercetării este oraşul Chişinău, iar ancheta se va face în locuri

aglomerate, lângă pieţe, staţii de microbuze.

Culegerea informaţiilor se va face în intervalul orar 14:00 – 16:00, timp de 10 zile de

către 4 operatori de interviu. Durata medie a completării unui chestionar este de 10 – 15

minute.

2.2. Proiectarea cercetării cantitative

2.2.1. Stabilirea eşantionului şi a metodei de eşantionare

Mărimea eşantionului:

Pentru a determina mărimea eşantionului în cazul eşantionării aleatoare am avut în vedere

atât nivelul de precizie al estimării (eroare admisă) cât şi intervalul de încredere.

Astfel, am considerat o eroare admisă de ±3%, la nivelul de încredere de 96%,

care conform tabelului distribuţiei z are valoarea de 2,06.

- n=mărimea eşantionului

- T=coeficientul t corespunzător unei probabilităţi de garantare a rezultatelor

P=95% este 2,06;

- P=proporţia componentelor din eşantion care posedă caracteristica cercetată

(se consideră egală cu 0,5 pentru a face ca dispersia să aibă valoarea maximă

posibilă)

- eroarea limită acceptabilă Dω să nu fie mai mare de ±3%.

n = t2 * p * (1 – p) / Dω2

n = (2,06)2 * 0,5 * (1 – 0,5) / (±0,03)2 = 4,2436 * 0,25 / 0,0009 =

= 1178,77 ~ 1178 persoane

Se foloseşte metoda eşantionării simple aleatoare.

2.2.2. Elaborarea chestionarului

Chestionarul a fost aplicat pe un eşantion de 50 de subiecţi. Întrebările se referă în

general la recunoaşterea, menţinerea şi promovarea unei noi mărci pe piaţă. Au fost

formulate astfel încât fiecare item să atingă un anumit aspect, care mai târziu să permită

formularea concluziei.

După colectarea datelor, am lucrat asupra prelucrării rezultatelor.Fiecare întrebare a

fost analizată în parte..Datele grupate au fost aranjate în ordinea importanţei şi

transformate în procente, aceasta dcând în cele din urmă la o simplificare a răspunsurilor.

Pe baza datelor am elaborate diagrame, care denotă vizibil cantitatea şi calitatea

rezultatelor.

2.3. Analiza datelor colectate

La prima întrebare privind consumul produselor de cofetărie, răspunsurile au fost

împărţite între “da” si “nu”.Următorul grafic ne arată că majoritatea populaţiei consumă

produse de cofetărie în proporţie de 78 % în comparaţie cu cei care nu consumă,

diferenţa fiind destul de mare.

Din această diagramă observăm că majoritatea consumatorilor de produse de

cofetărie optează pentru ciocolate(56 %), urmată apoi de bomboane(23 %), zefire(16 %)

şi nu în ultimul rînd marmeladele consumate în proporţie de 5 la sută.

În frecvenţa de consum a produselor, putem menţiona că produsele de cofetărie sunt

consumate zilnic (58 %).Totodată unii consumatorii din motive proprii consumă produse

de cofetărie de sărbători cu un procentaj de 28 la sută, iar 8 % din consumatori o fac o

dată pe saptămână, iar restul procentului o deţin persoanele care consumă o dată pe lună.

Din analiza datelor de mai jos rezultă că în majoritatea famiilor produsele de

cofetărie sunt consumate de către copii (78%), maturii deţinind numai 22 % din totalul

consumului.

Cea mai cunoscută marcă de produse de cofetărie este Bucuria cu un procentaj de

63 la sută, ce ne arată că sunt preferate produsele autohtone.Alt producator cunoscut este

Poiana deţinind 27% procente din majoritatea,urmată apoi de Korona cu 10 %.

Din analiza datelor de mai sus rezultă că subiecţii ( 36 % din totalul celor

intervievaţi) sunt deacord ca numele “Chic Sweets” să fie prezentă pe piaţă ca o marcă de

produse de cofetărie, 29 % din subiecţi sunt total de acord.

Însă sunt subiecţi care nu sunt deacord cu numele “Chic Sweets” pentru o marcă, ei

deţinând 16 % din totalul subiecţilor, fiind urmaţi de cei care total nu sunt deacord şi de

cei care manifestă o atitudine neutră ei deţinând un procentaj egal (9 %).

Fiind ca o componentă importantă a mixului de marketing, preţul este cel care

determină, definitiv orice decizie de cumparare.

Astfel, apreciind în totalitate, motivul de consum ce i-ar determina pe consumatori

să procure produsele noii mărci a fost numit preţul produselor pe I loc cu 60 %, locul II în

măsură egală îl deţin calitatea produselor şi satisfacerea aşteptărilor dorite cu cîte 17 %, şi

locul III cu 6 % îl ocupă provenienţa autohtonă.

Pentru lansarea noii mărci “Chic Sweets” consumatorii au ales drept sursă de

informare TV-cu 34 %, fiind apreciată ca cea mai veridică sursă; sfatul prietenilor cu

23 %; urmată de internet-cu 18 %, sfatul vînzătorului-cu 15 % şi pliantele şi fluturaşii-cu

5 %, iar radioul cît şi presa scrisă au fost apreciate la egalitate.

Conform rezultatelor obţinute privitor la cele mai eficiente mijloace de promovare

din numărul total de respondenţi 52% au optat pentru oferirea de cadouri, urmată de

spoturi publicitare cu 25 %, după care prezenţa ofertelor speciale cu 19 %. Sunt numite şi

alte mijloace însa într-un procentaj foarte mic).

Dupa analiza rezultatelor observăm că majoritatea consumatorilor optează pentru

postul de TV “PRO TV” cu o pondere de 60 %. Se mai optează şi pentru postul PRIME

cu o pondere de 30 %, urmată mai apoi de NIT cu o pondere de 5 %.Într-un procentaj

foarte mic mai sunt numite şi alte posturi.

În spontanietatea numirii căilor de menţinere a unei noi mărci pe piaţă,

consumatorii cu o siguranţă ferma au evaluat cu un procentaj de 57 %- promovarea

eficienta şi eficace, urmată mai apoi de lărgirea gamei de produse cu o pondere de 37 %,

şi concentrarea asupra unui segment de piaţă bine determinat estimată la un nivel de 6 %,

cealaltă cale de menţinere fiind ignorată.

Cele mai importante puncte forte denumite de consumatori pe care trebuie să le

aibă compania pentru a avea success pe piaţa sunt: Preţul accesibil(48 %), calitatea(28

%), locuri de vanzare(18 %). Sunt numite şi alte puncte forte (într-un procentaj foarte

mic), cum ar fi personalul calificat, reprezentanţii companiei. Putem spune că oamenii ţin

foarte mult la preţ deoarece ei vor mai multă calitate la un preţ mai mic dacă ultimul este

destul de mare, mulţi nu vor fi dispuşi să plătească. Este important şi calitatea şi se

străduiesc să fie raţionali atunci cînd cumpără ceva.

Ponderea cea mai mare aparţine grupei de vîrsta între 20-50 ani cu 72 %, urmată de

grupa de vîrstă până la 20 ani cu 18 %. Şi nu în ultimul rând persoanele peste 50 ani

deţinînd 10 %.

III. PROGRAMUL PROMOŢIONAL DE LANSARE A NOII MĂRCI

„CHIC SWEETS”

.

3.1. Tema programului promoţional

„Program promoţional de lansare a noii mărci „Chic Sweets ”

3.2. Obiectivele programului promoţional

Procesul de identificare a obiectivelor activităţii promoţionale urmăreste atât

sincronizarea acestora cu obiectivele generale de marketing ale agentului economic, cât şi

asigurarea concordanţei lor cu obiectivele specifice ale celorlalte componente ale mixului

de marketing.

Obiectivele activităţii promoţionale a unui agent economic trebuie să fie

exprimate atât în termeni cantitativi (de exemplu: creşterea cifrei de afaceri, în cazul

instrumentelor de promovare a vânzărilor), cât şi calitativi (de exemplu: crearea unei

imagini favorabile faţă de agentul economic).

Obiectivele programului promoţional pentru lansarea noii mărci “Chic Sweets”

s-au orientat spre:

-conştientizarea noii mărcii de produse de cofetărie „Chic Sweets”;

-atragerea atenţiei, informarea şi educarea potenţialilor clienţi;

-trezirea interesului, a dorinţei de cumparare a acestor produse şi convingerea

că ,,obiectul" promovat satisface cel mai bine necesitatea şi preferinţele acestor clienţi;

- mesajul reclamei se adresează pieţii ţintă care se suprapune cu auditoriul ţintă-

persoanele cu venit mediu, dar dornice de a consuma produse unice

Tipul de influenţă exercitat asupra auditoriului este:

la nivel cognitiv – să cunoască cel puţin 5 sortimente de produse;

la nivel comportamental – să cumpere produse diferite in cantităţi medii– 30% din

auditoriul ţintă;

-crearea unei diferenţe competitive;

-convingerea consumatorilor de calitatea produselor acestei mărci;

-utilizarea celor mai adecvate metode şi mijloace de promovare, promovarea imaginii;

-îmbunătăţirea eficienţei promoţionale;

-creşterea volumului vânzărilor

3.3. Activităţile programului promoţional

Principalele activităţi ce vizează promovarea noii mărci de produse de cofetărie „Chic

Sweets” pe piaţă locală sunt numeroase.

Activităţile de bază sunt:

a) Studiul pieţei:

-Realizarea unei cercetări de piaţă, documentare din sursele externe cît şi din cele

interne analize economice de obţinere a informaţiilor referitoare la oportunitatea şi

posibilitatea lansării unei noi mărci;

-Luarea deciziei de lansare a mărcii;

-Depistarea clienţilor potenţiali;

b) Promovarea prin reclamă:

-Pregătirea documentaţiei adecvate(prospecte, pliante, afişe);

-Reclamă: inserţii, anunţuri, articole, anunţuri publicitare prin reviste/ziare;

-TV;

c) Promovarea vânzărilor:

-Oferte speciale: 1+1=3; oferirea de cadouri; organizarea de tombole si concursuri;

-Participarea la târgurile şi expoziţiile de specialitate.

d) Vânzarea personală

e) Relaţiile publice.

3.4. Implimentarea programului promoţional

a)STUDIUL PIEŢEI

După cercetarea pieţei, efectuarea unor studii documentare referitor la depistarea

potenţialilor clienţi, compania noastră începe lansarea şi promovarea propriu-zisă a noii

mărci de produse de cofetărie “Chic Sweets” apărută pe piaţa locală.

b) PROMOVARE PRIN RECLAMĂPROMOVARE PRIN RECLAMĂ

Promovarea, considerată ansamblul de tehnici sau practici a marketingului, ori

acţiune de marketing, ori formă de comunicare, urmăreşte depăşirea unui nivel al

vanzărilor prin captarea atenţiei şi atragerea cumpărătorilor potenţiali, de către punctele

de vanzare, informarea, convingerea, formarea şi menţinerea unei clientele atrasă de

marcă şi intreprinderea producătoare.

Promovarea produselor face parte din cele patru componente ale mixului de

marketing. Acest lucru se datorează importanţei pe care o are promovarea în vânzarea

produsului.

Afirmaţia că "Promovarea este 99% inspiraţie şi 1% muncă", descrie cel mai bine

promovarea în marketing.

Publicitatea şi acţiunile de promovare reprezintă cea mai importantă modalitate de

a atrage noi clienţi. Ţinta acestui program publicitar nu se va suprapune doar cu

segmentul consumatorului, ci se va extinde până la nivelul cumpărătorului, mai

cuprinzător.

Prin acţiunile publicitare, Marca “Chic Sweets” urmăreşte să asigure o amplă

informare a publicului în legătură cu produsele sale sub care aceasta este prezentă pe

piaţă, să-l convingă şi să-l determine în efectuarea actului de cumpărare. Ea vizează, pe

termen lung, modificări de comportament la nivelul diferitelor categorii de consumatori

ca şi menţinerea fidelităţii acestora faţă de oferta intreprinderii.

Mediile majore de transmitere a mesajelor publicitare includ: presă, televiziunea,

publicitatea exterioară şi cea directă, la care se adaugă cea efectuată prin tipărituri

(pliante, cataloage,broşuri).

Presă (atât cea cotidiană cât şi cea periodică) reprezintă suportul principal de

transmitere a mesajelor publicitare. Principalele cotidiene în care o sa apară mesajele

mărcii “Chic Sweets” sunt: Antena, VIP Magazin,Комсомольская Правда-

ТОЛСТУШКА, Aquarelle.

Folosim promovarea prin revistă deoarece publicitatea prin intermediul acestui

medium are o viaţă lungă datorită faptului că aceasta este păstrată o perioadă mai lungă

de timp. Un motiv în plus ar fi calitatea imaginilor din reviste, care este deosebită

(datorită tehnologiei din domeniul printării). Este parcursă cu multă atenţie, audienţa

fiind mai implicată; totodată mesajul este parcurs într-un ritm convenabil fiecăruia.

Mesajul cu care dorim sa atregem publicul va fi:

                CALITATE BUNA ,  PRETURI SI MAI BUNE!

Concomitent cu aceste reclame în reviste se va realiza promovarea gamei prin:

-publicitate exterioară (cu aceeaşi imagine din reviste – pentru familiarizarea

consumatorului) care se referă la utilizarea în scopuri publicitare a afişelor, panourilor

publicitare şi insemnelor luminoase. Aceste suporturi vor avea avantajul de a comunica

idei simple şi concise, menite să stimuleze vânzarea de produse, să menţină interesul

publicului pentru marca “ Chic Sweets” şi sunt eficiente mai ales în zonele cu

aglomeraţie intensă. Cea mai importantă formă de publicitate exterioară se realizează prin

afişaj, inclusă în categoria suporturilor publicitare prin tipărituri;

- afişe A4 color - plasate în centrele de distribuţie în dreptul rafturilor unde sunt

amplasate produsele mărcii “ Chic Sweets”;

-pe site – uri adresate tuturor tipurilor de consumatori(Sănătate.md,torentsmd.com);

-televiziune.

Televiziunea constituie mijlocul cel mai rapid de promovare. Postul pe care se va

face publicitate este PRO TV, dar, cu timpul, se va apela şi la alte posturi de televiziune.

Nu am folosit radio-ul deoarece este medium-ul cu cea mai scăzută implicare,

fiind doar o companie sonoră pentru îndepărtarea singurătăţii.

c) PROMOVAREA VÂNZĂRILORPROMOVAREA VÂNZĂRILOR

Promovarea vânzărilor pentru produsele mărcii pe care le oferim se va realiza prin:

-pachetul ofertă care va conţine un automat pentru drajeuri, primit la procurarea de

produse a mărcii “Chic Sweets” în valoare de 100 lei şi în sus;

-vom organiza o tombolă prin care consumatorii mărcii vor trebui să trimită până la data

DD MM YYYY 10 ambalaje a produselor mărcii “Chic Sweets” pentru a beneficia de un

produs cu inscripţia noastră.

-campania promoţională “Alege Chic Sweets” se va desfăşura în perioada DD MM

YYYY. Produse participante: toata gama de produse “Chic Sweets” având ambalaje

promoţionale. Pentru a te inscrie în concurs trebuie să trimiţi prin sms la 1877 sau pe

internet la adresa revistelor ajutătoare, codul înscris în interiorul ambalajului produsului

impreuna cu o dorinta, în limita a 500 lei. 

-tot ca formă de promovare poate fi considerată şi informarea publicului (în special pe

plan local) prin aşa-zisele “sampling-uri” în care se împart fluturaşi cu oferta firmei,

preţurile sau modalitatea de achiziţionare.

-o altă formă de promovare a vânzărilor sunt rabaturile sau discount-urile, promoţionale,

precum şi oferirea unor aşa zise „bonus-uri” la cumpărare.

-participarea la târguri şi expoziţii care are funcţie comercială cît şi de comunicaţie, de

dialog între agenţii pieţei. Prezenţa la o astfel de manifestare ne oferă posibilitatea punerii

în mişcare a unor variate acţiuni promoţionale, între care, distribuirea de prospecte şi

pliante, pixuri, brelocuri, şepci, steguleţe etc. cu însemnele firmei; organizarea de

demonstraţii, degustări ale produselor.

d) VÂNZAREA PERSONALĂ

În ceea ce priveşte vânzarea personală a companiei, aceasta are la bază un

distribuitor general care va avea ca angajaţi un număr mai mare de distribuitori, aceştia la

rândul lor creând posibilitatea ca produsele să ajungă la consumatorii finali.

Numărul agenţilor de vânzări va fi de 10 pe toată regiunea Moldovei, pentru

început 3 ocupându–se de distribuirea produselor în zona Chişinăului.

e) RELAŢIILE PUBLICE

Compania “Chic Sweets” îşi propune să – şi informeze clienţii cu privire la

lansarea mărcii, printr – un comunicat de presă adresat în special ziarelor ca Jurnal de

Chişinău, Комсомольская Правда şi revistelor ca VIP Magazin şi Aquarelle .

La lansarea acestora vom realiza o conferinţă de presă la care vor fi invitate

principalele cotidiene din oraşul Chişinău, precum şi canalul TV: PROTV Chişinău.

3.5. Bugetul programului promoţional

Anvergura acţiunilor de promovare şi, implicit, structura mixului promoţional

depind – în mare masura – de resursele financiare pe care compania este dispusă să le

folosească pentru promovarea mărcii, adică de bugetul promoţional de care acesta

dispune.

Din resursele disponibile putem face o statistică a cheltuielelor pentru “Programul

promoţional de lansare a unei noii mărci “Chic Sweets” pe piaţa locală”:

Cheltuielele aferente programului promoţional

a) cheltuieli pentru cercetările de piaţă 50 euro

cheltuieli cu pregătirea documentaţiei 200 euro

b) cheltuieli promoţionale

- publicitate prin presă 1000 euro

- publicitate prin internet 200 euro

- publicitate exterioară 800 euro

- publicitate prin televiziune 2000 euro

- editarea de broşuri, pliante, inscripţii cu numele mărcii 1000 euro

- participarea la târguri şi expoziţii 500 euro

c) alte cheltuieli 250 euro

TOTAL CHELTUIELI 6000 euro

3.6. Controlul şi evaluarea programului promoţional

Etapelor anterioare le urmează controlul şi evaluarea impactului.Controlul va

urmări modul de executare a programului. Complexitatea efectelor acţiunilor

promoţionale implică utilizarea unor variate modalităţi de control şi evaluare a rezultatelor

activităţii promoţionale.

În această etapă, specialistul în comunicare va controla şi evalua impactul mesajului

asupra consumatorilor, utilizatorilor şi distribuitorilor, apelând, în acest scop, la un set de

întrebări, cum sunt: vă amintiţi mesajul, de câte ori 1-aţi audiat, ce elemente mai

importante aţi reţinut, ce sentimente a trezit mesajul?

Reacţia acestora se obţine prin feedback: dacă auditoriul reacţionează în

concordanţă cu esenţa mesajului transmis, activitatea promoţională este considerată ca

fiind eficientă şi competitivă; dacă feedback-ul este pozitiv, programatorul de marketing

poate să-şi consolideze strategia promoţională, altfel se impune revederea şi modificarea

corespunzătoare a acesteia.

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Într-o economie modernă, o marcă sau un produs bun, un canal de distribuţie

adecvat şi un preţ corespunzător nu sunt suficiente pentru a asigura realizarea lor. Este

necesară o altă forţă care să “sensibilizeze” clienţii potenţiali, să le influenţeze

comportamentul de cumpărare şi consum. Această forţă este promovarea.

După ce conducerea întreprinderii, pe baza studiilor şi testelor, a adoptat decizia

de pătrundere şi de promovare a exportului pe o anumită piaţă, se trece la programul de

promovare.

Programul de promovare - adică utilizarea de către un vânzător a unor mijloace

plătite pentru a comunica informaţii convingătoare despre produsele şi serviciile pe care

le oferă sau despre organizaţia căreea îi aparţine - este un instrument puternic. Programul

este destinat să asigure atingerea unor obiective foarte variate (obţinerea recunoaşterii

mărcii, consolidarea preferinţei pentru o anumită marcă, realizarea de vînzări imediate, şi

aşa mai departe).

Momentele principale ale activităţii de promovare pot fi deci lansarea produsului,

perioada maximă de vânzări, mărirea distribuţiei într-o nouă zonă, deschiderea de noi

centre sau magazine, perioada de promoţie sau reduceri, schimbarea ambalajului sau

îmbunătăţirea produsului, servicii suplimentare oferite începînd cu o anumită perioadă sau

numai pentru o anumită perioadă.

Marca „Chic Sweets” ţine cont deasemenea şi de acţiunile concurenţei care poate

fi activă în aceeaşi perioadă sau poate începe campania în altă perioadă. Efortul media este

mai ridicat în aceste perioade şi de aceea ele trebuie fructificate la maxim.

Acţiunile de promovare elaborate de marca “Chic Sweets” rămîn un element de

referinţă, care utilizat cu justeţe poate aduce numeroase servicii întreprinderii, putem

considera că ea este promotoarea permanentă a unui suflu nou, competitiv în cadrul

activităţilor economice, constituind, totodată, un real îndrumar pentru realii şi potenţialii

consumatori.

BIBLIOGRAFIE

1. Philip Kotler, Marketingul de la A la Z. Editura Teora, Bucureşti 2004.

2. Gheorghe Rusu, Promovarea exportului românesc, Craiova 1989.

3. Dr.Ovidiu Puiu, Marca în economia contemporană, 1997.

4. George Medrihan, Marketing, concepte,metode şi tehnici, Iaşi 1997.

5. Vasile Munteanu, Bazele Marketingului, Iaşi 1992.

6. Balaure Virgil, Marketing, Bucuresti 2000.

7. J.Michal Baker, Marketing, 1997,

8. Sergiu Petrovici, Svetlana Muştuc, Marketing-curs universitar, ASEM 2008.

9. Al Ries, Jack Trout, Poziţionarea: Lupta pentru un loc în mintea ta! Editura Curier

Marketing. Bucureşti 2004.

10. Peters Urs Bender, George Torok, Secretele succesului în marketing. Editura

Teora, Bucureşti 2002.

11. Tom Hopkins, Cartea despre vânzăro. Editura Business Tech International Press,

Bucureşti 2001.

ANEXE

Chestionar

Chestionarele vor fi înmânate respondenţilor folosindu-se următoarea formulă

introductivă:

“Bună ziua! Numele meu este ………………… şi aş dori să-mi acordaţi câteva

minute din timpul dumneavoastră pentru a-mi putea răspunde la câteva întrebări legate de

promovarea unei noi mărci de produse de cofetărie “Chic Sweets” pe piaţa locală.”

CHESTIONAR

1.Obişnuiţi să consumaţi produse de cofetărie?

a) Da

b) Nu

2.Ce produse de cofetărie solicitaţi cel mai des?

a) Ciocolate

b) Marmelade

c) Zefire

d) Bomboane

3.Cu ce frecvenţă consumaţi fiecare dintre categoriile de dulciuri menţionate mai sus?

a) Zilnic

b) O data pe saptamina

c) O data pe luna

d) De sărbatori

4.În familia Dumneavoastră se consumă cu precădere produse de cofetărie?

b) De către adulţi

a) De către copii

5.Ce companie/producător de produse de cofetărie cunoaşteţi?

………………………………….

6.Ce părere aveţi de numele “Chic Sweets”pentru o marcă de produse de cofetarie?

a) dezacord total

b) dezacord

c) neutru

d) acord

e) acord total

7. Care din următoarele motive de consum v-ar determina să procuraţi produsele noii

mărci?

a) calitatea produselor

b) preţul produselor

c) provenienţa autohtona

d) satisfacerea aşteptărilor dorite

8.Care credeţi că ar fi cele mai potrivite surse de informare privind lansarea noii mărcii

“Chic Sweets”?

a) TV

b) radioul

c) internetul

d) pliante,fluturasi

e) presa scrisă

f) sfatul vânzătorului

g) sfatul prietenilor

9.Care mijloace de promovare după părerea D-stră ar fi cele mai eficiente în vederea

promovării noii mărci “Chic Sweets”?

a) spoturi publicitare

b) promovare la locul vînzarii

c) obiecte promoţionale

d) oferirea de cadouri

e) prezenţa ofertelor speciale

10.Care sunt posturile TV la care aţi prefera să vedeţi o reclamă la produse de

cofetarie?

a) PRO TV

b) PRIME

c) TVM

d) NIT

e) EURO TV

f) STS

Altul _____________

11.Care credeţi că sunt căile de menţinere a unei noi mărci pe piaţă?

a) Lărgirea gamei de produse

b) Concentrarea asupra unui segment de piaţa bine determinat

c) Îmbunătăţirea imaginii mărcii de fiecare produs care are o imagine nouă

d) Promovarea eficace şi eficienta

12.Care ar fi cîteva puncte forte pe care ar trebui să le aiba compania pentru a avea

success pe piaţă?

…………………………………

13. În ce categorie de vârstă vă încadraţi?

a) până la 20 ani;

b) între 20-50 ani;

c) peste 50 ani.

Vă mulţumim pentru timpul acordat!