View
231
Download
0
Category
Preview:
DESCRIPTION
Factori Si Indicatori Ai Comertului International
Citation preview
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 1/170
Factori si indicatori ai comertului international
1. INTRODUCERE
Figura 1.1: Fluxurile internaţionale de capital, comerţul
mondial (volum) şi produsul brut mondial
Prima componentă utilizează instrumentarul analitic al microeconomiei, iar
cea de-a doua se foloseşte, mai ales, de instrumentarul macroeconomiei. Totuşi,
recent, economiştii acordă şi în acest din urmă domeniu, atenţie abordării din
perspectiva microeconomiei.Capitolele 2 - 5 ale lucrării sunt consacrate respectiv influenţei producţiei,
înzestrării cu factori de producţie, tehnologiei şi creşterii economice asupra
economiei internaţionale. Se abordează apoi noile mecanisme ale schimburilor
comerciale internaţionale (capitolul 6), efectele deplasării internaţionale a
factorilor de producţie (capitolul 7) şi ale taxelor vamale (capitolul 8) asupra
comerţului internaţional.
PRODUCTIVITATEA MUNCII – FACTOR DETERMINANT AL
COMERŢULUI INTERNAŢIONAL
Comerţul exterior permite îmbunătăţirea eficienţei economice, respectiv
structurii producţiei naţionale, mărirea venitului naţional şi în final creşterea
bunăstării.Eficienţa economică este raportul dintre efectul util şi efortul depus într-un
anumit domeniu al economiei. Efectul util se măsoară prin sporul de utilitate *
ocazionat prin desfăşurarea unei activităţi şi este reflectat de preţ, iar efortul constă
în cheltuirea suplimentară de resurse de producţie, concretizate în costurile**
respectivei activităţi.
* Utilitatea marginală** Este vorba de costul marginal.
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 2/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
O economie naţională este în echilibru, atunci când raportul între utilitatea
marginală şi costul marginal este acelaşi pentru toate activităţile. Această situaţie
este definită drept optim economic, iar preţurile corespunzătoare sunt preţuri
optime pentru economia naţională respectivă. Optimului economic îi corespunde
cel mai înalt nivel al bunăstării, resursele de producţie şi tehnologia fiind date.
Teoria economică demonstrează, şi realitatea practică evidenţiază că
schimburile economice cu străinătatea, în general relaţiile economice externe ale
unei ţări, judicios configurate, permit economiei naţionale să realizeze un nivel de
echilibru general superior celui aferent stării de autarhie, şi astfel să atingă un nivel
mai înalt al bunăstării.
În continuare se vor urmări efectele schimburilor economice externe asupra
producţiei, consumului, raportului de schimb, şi bunăstării într-o economie
naţională.
Costurile comparative şi productivitatea muncii
Comerţul exterior este desfăşurat cu precădere de persoane fizice şi
întreprinderi. Motivaţia lor este aceea de a cumpăra bunuri şi servicii acolo unde
sunt mai ieftine, şi vinde acolo unde pot obţine preţuri mai ridicate. Şi guvernele
pot fi angajate în tranzacţii de comerţ exterior, dar adesea au motivaţie diferită. De
exemplu Comisia Uniunii Europene cumpără produse agricole de la fermierii din
Uniune la preţuri ridicate şi le revinde în afara Uniunii la preţuri scăzute. Uneori
guvernele achiziţionează bunuri sau servicii de la producătorii interni, deşi le-ar
putea obţine din străinătate la preţuri mai scăzute. În continuare se abordează acele
schimburi comerciale, care au ca scop profitul. Comerţul astfel desfăşurat, poate ficonsiderat drept arbitraj care valorifică diferenţele de preţ, superioare costurilor de
transport şi de tranzacţie, care ar exista în absenţa comerţului, fapt ilustrat în figura
2.1.
Diagramele A şi B din figura 2.1 prezintă condiţiile echilibrului parţial ale
cererii şi ofertei pentru o marfă în ţările A, respectiv B. În absenţa comerţului
preţul de echilibru din A va fi mai scăzut decât în B (PA < PB).
Diagrama din mijloc reflectă oferta excedentară de marfă din ţara A la preţuri superioare celui de echilibru al acestei ţări în stare de autarhie şi cererea
Pagina 2 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 3/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
excedentară din B la preţuri inferioare celui de echilibru al acestei ţări în stare de
autarhie. Obţinem astfel oferta de export a ţării A şi cererea de import a ţării B.
Considerând că piaţa internaţională se reduce la cele două ţări, şi în absenţa
costurilor de transport, echilibrul se va stabili la preţul comun P*, diferenţa de preţ
fiind eliminată prin exportul cantităţii Q* din A în B. La acest preţ, cererea şi
oferta mondială sunt egale.
Figura 2.1: Cererea, oferta şi comerţul exterior
În condiţiile schimbului dintre ţări nu se observă diferenţe de preţuri, dar
ele apar dacă volumul schimburilor scade sub nivelul de echilibru. Direcţia
fluxurilor comerciale este determinată de preţurile anterioare schimbului, la rândullor determinate de condiţiile cererii şi ofertei din cele două ţări. Condiţiile cererii
pot diferi datorită deosebirilor în privinţa gusturilor sau nevoilor, de exemplu într-
o ţară nordică se cheltuieşte o parte mai mare din venit pentru încălzire, decât într-
o ţară meridională. Condiţiile ofertei pot varia ca urmare a diferenţelor dintre ţări
privind tehnologia, sau privind disponibilul de factori de producţie. Pe de altă
parte, dacă fie condiţiile cererii, fie ale ofertei sunt perfect elastice*, aceasta va
determina preţul. Astfel, dacă o ţară este suficient de mică, ea va beneficia de o* În cazul elasticităţii perfecte, curbele cererii şi ofertei se exprimă grafic prin drepte orizontale.
Pagina 3 din 170
ACererea şi oferta
suplimentare
B
P P P
oferta
oferta
oferta supli-mentară (A)
cererea
cerereacererea supli-
mentară (B)
PB
P*
PA PA
O O OQ QQ* Q
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 4/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
cerere perfect elastică pentru exportul său, respectiv ofertă pentru importul său,
chiar dacă cererea şi oferta la nivel mondial pentru aceste produse sunt inelastice.
De exemplu, oferta mondială de petrol nu este perfect elastică faţă de preţ, dar o
ţară mică îşi poate satisface de pe piaţa mondială întreaga sa cerere de petrol, fără
a influenţa preţul acestuia. O asemenea ţară este un primitor pasiv al preţului. Pe
de altă parte, în modelul ricardian dacă un produs poate fi fabricat la costuri
constante atunci oferta acestuia este perfect elastică la acest cost, care determină
preţul.
Din diagrama prezentată nu rezultă că schimburile economice
internaţionale ar putea fi influenţate şi explicate de economii de scară şi de
competiţia imperfectă, împrejurări ce apar în realitate. Acestea vor fi luate în
considerare într-o etapă ulterioară a analizei, după ce se vor fi trecut în revistă
efectele deosebirilor dintre ţări privind productivitatea muncii, apoi cele privind
cererea şi oferta când sunt folosiţi doi factori de producţie, diferenţele de costuri ca
urmare a înzestrării relative diferite cu factori de producţie şi ca urmare a
capacităţii tehnologice distincte.
Avantajul comparativ în teoria lui David Ricardo
Teoria avantajului comparativ poate fi formulată în termeni moderni,
anume că este neeficient din punct de vedere paretian* să existe mai mult de o
ţară, care să producă două sau mai multe bunuri la costuri marginale relative de
producţie diferite. Ricardo a demonstrat că schimbul comercial reciproc avantajos
poate fi ocazionat tocmai prin înlăturarea acestei ineficienţe. În model se vor
aborda în continuare înzestrarea cu factori de producţie şi productivitatea acestoraţinând seama de funcţionarea pieţei factorilor, pentru a se evidenţia latura ofertei
unei economii în relaţii cu străinătatea.
Cu ajutorul modelului se caută a se explica structura schimburilor,
formarea raportului de schimb, respectiv nivelul câştigurilor obţinute prin
schimburi şi repartizarea acestora între ţări.
Modelul porneşte de la câteva premise, care-i conferă un caracter simplu şi
funcţional, şi anume:
Pagina 4 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 5/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Sunt două ţări şi două bunuri. Numărul ţărilor trebuie însă extins, dacă se
urmăreşte efectuarea de cercetări empirice.
Producţia fiecărui bun din ambele ţări îndeplineşte condiţia veniturilor
constante de pe urma intrării unui singur factor de producţie – munca. Această
condiţie este esenţială pentru cercetarea diferenţelor relative în productivitatea
muncii.
Costul bunurilor este dat de cheltuiala de muncă aferentă. Se evidenţiază
relaţia dintre preţurile mărfurilor şi salarii.
Munca este mobilă între industriile unei ţări, dar imobilă între ţări, astfel că
salariile se egalizează în interiorul unei ţări, dar diferă între două sau mai multe
ţări. În absenţa acestei premise, ar trebui demonstrat de ce munca nu migrează din
ţările cu productivitate scăzută, în cele cu productivitate ridicată.
Nu există costuri de transport. Această premisă ar putea fi omisă, dacă
cheltuielile de transport ar fi moderate. Dar mai sunt bunurile “ne exportabile”, la
care costul transportului este prohibitiv şi care necesită o abordare separată.
Deşi modelul lui Ricardo se dezvoltă pe baza premiselor menţionate,
principala sa concluzie este, de fapt, independentă de acestea.
Ricardo consideră economia internaţională formată din 2 ţări: Anglia şi
Portugalia, iar schimburile internaţionale constituite din 2 grupe de marfă: una -
numită vin, alta – numită stofă. Portugalia are productivitate a muncii mai ridicată
decât Anglia, în producerea ambelor grupe de marfă.
În condiţiile specializării producţiei celor 2 ţări la grupa de marfă unde
costul comparativ este mai mic, producţia mondială o va depăşi considerabil pe
cea care s-ar obţine în condiţii de autarhie (Tabelul 2.1).
Tabelul 2.1: Producţia în condiţii de autarhie şi în condiţii de specializare
internaţională
Producţia în condiţii
de autarhie
Specializarea
internaţionalăCheltuieli
de muncă
Cantităţi
produse
Costuri
comparative
Cheltuieli
de muncă
Cantităţi
produse
Pagina 5 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 6/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Ţări/Mărf
uri
Vi
n
Stof
ă
Vi
n
Stof
ă
Vin/sto
fă
Stofă/v
in
Vi
n
Stof
ă
Vin Stof
ăAnglia 12
0
100 10
0
100 1,2 0,8333
3
0 220 0 220
Portugalia 80 90 100
100 0,888889
1,125 170
0 212,5
0
Total 20
0
200 212,
5
220
Comparaţia de costuri de producţie se poate face între mărfuri sau între ţări,
la aceeaşi marfă. Ţările vor putea beneficia de creşterea producţiei mondiale,
procurându-şi din import marfa pe care nu o produc, în schimbul exportului mărfii
în a cărei producţie s-au specializat.
Avantajul comparativ, costurile de oportunitate şi productivitatea muncii
Pentru a ilustra mai general modelul lui David Ricardo, folosim următorul
exemplu numeric:
ax este cantitatea de muncă necesară pentru a produce o unitate de X în ţara
A
ay este cantitatea de muncă necesară pentru a produce o unitate de Y în ţara
A
bx este cantitatea de muncă necesară pentru a produce o unitate de X în ţara
B
by este cantitatea de muncă necesară pentru a produce o unitate de Y în ţaraB
Valorile numerice ale acestor intrări de muncă sunt prezentate în tabelul
2.2.
Tabel 2.2: Intrările de muncăCost de oportu-
Pagina 6 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 7/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Ţări \ bunuri X Y nitate Y / X
A ax = 1 ay = 2 ay / ax = 2
B bx = 4 by = 4 by / bx = 1Productivit. rela-
tivă a muncii A/B bx / ax = 4 by / ay = 2
Inversul coeficienţilor ai reprezintă productivitatea muncii în ţara A pentru
bunul “i”. Atunci bx / ax reprezintă productivitatea muncii în producţia bunului X
în ţara A, raportată la ţara B.
Se afirmă că o ţară deţine avantaj comparativ la un bun, dacă
productivitatea relativă a muncii în fabricarea acestuia este mai înaltă decât la
celelalte bunuri.
Astfel, dacă bx / ax > by / ay, atunci ţara A are un avantaj comparativ în
producţia lui X şi în mod necesar B are avantaj comparativ în producţia lui Y.
În exemplul numeric prezentat, munca este în ambele sectoare mai
productivă în ţara A decât în ţara B : de patru ori mai productivă în industria X şi
de două ori mai productivă în industria Y. Rezultă că ţara A deţine avantajcomparativ la bunul X, iar ţara B, la bunul Y.
Câştigul de pe urma comerţului exterior bazat pe avantajul comparativ se
poate interpreta totodată drept câştig bazat pe diferenţele în costurile de
oportunitate.
În modelul ricardian costul de oportunitate al bunului Y în raport cu bunul
X este ay / ax în ţara A şi by / bx în ţara B. Dacă aceste costuri de oportunitate diferă
şi ambele ţări produc ambele bunuri, pot fi obţinute câştiguri din realocarea producţiei şi practicarea comerţului. În tabelul 2.2 costul de oportunitate al lui Y în
raport cu X are valoarea 2 în ţara A şi valoarea 1 în ţara B.
Pornind de la aceste date, se pot obţine câştiguri prin schimburi comerciale,
deplasând resursele de muncă de la Y la X în ţara A, unde se pot obţine două
unităţi X cu costul unei unităţi Y, şi procedând în sens invers în ţara B, unde
fiecare unitate adiţională de Y produsă, costă o unitate de X.
Condiţia bx / ax > by / ay, potrivit căreia ţara A are avantaj relativ de productivitate în obţinerea bunului X, iar ţara B are avantaj comparativ în
Pagina 7 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 8/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
obţinerea lui Y, este echivalentă cu ay / ax > by / bx, potrivit căreia costul de
oportunitate al lui Y în raport cu X este mai ridicat în ţara A decât în ţara B.
Trebuie remarcat faptul că schimburile comerciale profitabile bazate pe
diferenţe ale costurilor de oportunitate ale aceloraşi bunuri între ţări diferite sunt
evidenţiate fără echivoc, indiferent că aceste costuri se exprimă doar în cheltuieli
de muncă, sau şi de alţi factori de producţie. Este neeficient în sens paretian ca doi
producători să obţină aceleaşi bunuri la costuri marginale relative de producţie
diferite. Comerţul internaţional bazat pe avantajul comparativ generează câştiguri
ca urmare a înlăturării sau diminuării acestei ineficienţe.
Figura 2.2: Posibilităţile de producţie şi consum
Modelul ricardian poate fi exprimat grafic (figura 2.2) considerând oferte
fixe de muncă în fiecare din ţări : LA şi LB.
Pornind de la aceste înzestrări fixe cu muncă şi ţinând seama de funcţiile de
producţie, putem obţine pentru fiecare dintre ţări frontiera posibilităţilor de producţie caracterizată de costuri constante:
LA = Xax + Yay
2.1
şi
LB = Xbx + Yby
2.2
Pagina 8 din 170
Y
LA/ay=20
LB/by=15
LB/by=15 LA/ax=40 X
A
B
posibilităţilede producţie
posibilităţile de consumla un preţ intermediar
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 9/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pantele acestor drepte sunt tocmai costurile de oportunitate ale lui Y în
raport cu X în fiecare din ţări. Schimbul de bunuri între ţări la costuri de
oportunitate situate între cele specifice ţărilor partenere are ca efect obţinerea unor
posibilităţi de consum în fiecare ţară, superioare celor din condiţii de autarhie.
În figura 2.2 sunt trasate frontierele posibilităţilor de producţie pentru cele
două ţări, ţinând seama de coeficienţii de intrări de muncă din tabelul 2.2 şi dând
resurselor de muncă valorile de 40 unităţi muncă în ţara A, respectiv 60 unităţi
muncă în ţara B. Inversele pantelor celor două drepte ale posibilităţilor de
producţie reprezintă costurile de oportunitate ale producerii lui Y în raport cu X în
fiecare din ţări.
Producţia, preţurile şi posibilităţile de consum
În absenţa comerţului exterior şi dacă ambele bunuri sunt cerute şi produse
pe plan naţional, preţul relativ al bunurilor va fi tocmai costul de oportunitate, iar
posibilităţile de consum ale economiei vor fi limitate la cele ale producţiei.
Dacă o ţară poate face comerţ la un preţ internaţional diferit de costurile
interne de oportunitate, acea ţară se poate specializa în producţia bunului care pe
plan internaţional este relativ scump, importând bunul relativ ieftin. În acest model
apare specializarea completă, datorită caracterului constant al costurilor de
producţie.
În modelul cu două ţări comerţul internaţional se poate realiza la orice preţ
relativ situat între costurile de oportunitate (preţurile) naţionale. Acest fapt este
evidenţiat în figura 2.2, unde fiecare ţară se specializează pe produsul la caredeţine avantaj comparativ, importând celălalt produs.
Posibilităţile de consum pentru fiecare ţară sunt determinate de volumul
producţiei şi de preţ. Inversa pantei dreptelor posibilităţilor de consum este preţul
lui Y în raport cu X, identic în ambele ţări în condiţiile efectuării schimbului
reciproc. Se poate observa că linia posibilităţilor de consum se află, pentru ambele
ţări, în afara frontierei posibilităţilor de producţie, adică comerţul exterior creează
pentru fiecare ţară posibilităţi de consum superioare celor din condiţii de autarhie.Distribuţia între ţări a câştigurilor din comerţ depinde în acest model, de preţul
Pagina 9 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 10/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
relativ al mărfurilor. Beneficiul din comerţ al unei ţări este egal cu diferenţa dintre
raportul de schimb şi costul de oportunitate intern al ţării. Este posibilă şi situaţia
ca schimbul să se realizeze la un preţ relativ egal cu costul de oportunitate al uneia
dintre ţări. În asemenea situaţie respectiva ţară va produce ambele bunuri şi nu va
beneficia de câştig de pe urma comerţului exterior.
Modelul menţionat consideră doar latura producţiei şi nu răspunde decât
parţial la întrebarea privind mărimea raportului de schimb, arătând că se află situat
între costurile de oportunitate din cele două ţări, determinate la rândul lor de
productivităţile muncii: ay / ax ≥ Py/Px ≥ by / bx.
Pentru a preciza mărimea raportului de schimb, sunt necesare informaţii şi
cu privire la condiţiile cererii* din cele două ţări. În absenţa acestor informaţii
putem afirma totuşi că, o ţară foarte mică angajată în schimburi economice cu una
mult mai mare poate obţine câştig din faptul că raportul de schimb internaţional
este apropiat de preţurile relative interne din ţara mai mare, la care producţia şi
cererea nu au fost semnificativ afectate de schimburile respective. Aceasta este
situaţia unei ţări ca Luxemburg sau Emiratele Arabe, care au parteneri comerciali
mari. Tot astfel se poate afirma că o ţară mică, mult timp izolată de economia
mondială, are mult de câştigat în momentul când se deschide spre comerţul
mondial, cu condiţia să valorifice judicios câştigul din comerţ (Albania).
Productivitatea muncii determină nivelul salariilor
Preţuri şi salarii
În desfăşurarea reală a importurilor şi exporturilor avem de-a face cucosturi monetare şi preţuri. Se pune întrebarea cum se reflectă în aceste costuri şi
preţuri avantajul comparativ, care determină orientarea fluxurilor comerciale.
Relaţia dintre costuri şi preţuri pe de o parte şi cheltuielile de muncă, pe de altă
parte o oferă salariile.
Fie salariile WA şi WB respectiv în ţările A şi B. Costurile de producţie în
expresie monetară (în condiţii de autarhie) vor fi cele din tabelul 2.3.
* Acestea vor fi abordate în capitolul următor.
Pagina 10 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 11/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Tabel 2.3: Costurile de producţie în expresie monetară
Ţara \ Produsul X Y
Preţul relativ al lui Y
raportat la X
A WAa x WAa y ay / ax
B WB bx WB by by / bx
Întrucât salariile sunt exprimate ca sume de bani pe unitatea de timp, iar
cheltuielile de muncă sunt exprimate ca timp de muncă necesar pentru producerea
unui bun, produsul lor, adică costurile de producţie se exprimă ca sume de bani pe
unitatea fizică de produs. De menţionat că preţurile relative ale mărfurilor nu sunt
exprimate în bani sau unităţi de timp de muncă, ci, în condiţii de autarhie ele sunt
date de costurile de oportunitate *. Important pentru orientarea fluxurilor
comerciale între cele două ţări este salariul relativ.
În exemplul dat mai sus întrucât bx / ax > by / ay, ţara A dispune de avantaj
comparativ la bunul X, iar ţara B la bunul Y. Pentru a funcţiona comerţul reciproc,
este necesar ca în costurile monetare să se reflecte avantajul comparativ, cu alte
cuvinte costul monetar pentru producerea lui X în A să fie mai mic decât al
producerii acestuia în ţara B. Condiţia este ca WAa x < WBbx. La fel, dacă ţara B
exportă bunul Y este necesar ca WAa y > WBby. Rezultă că bx / ax > WA / WB >
by / ay**.
Salariile relative din cele două ţări trebuie să fie în concordanţă cu
productivităţile relative ale muncii la cele două bunuri. În exemplul dat
productivitatea muncii în ţara A este de patru ori mai mare decât în ţara B pentru
producerea bunului X şi de două ori mai mare în producerea bunului Y. Salariile în
ţara A vor fi de două până la patru ori mai mari decât în ţara B. Ţara cu
productivitate mai mică va putea exporta produsul industriei la care salariul
reprezintă o fracţiune mai mică în comparaţie cu productivitatea muncii, raportat la
mărimea corespunzătoare a celeilalte ţări. Tot astfel, ţara cu productivitatea muncii
mai ridicată, va exporta produsul industriei la care salariul depăşeşte în proporţie* Considerăm că salariul într-o ţară este acelaşi în toate industriile.
Pagina 11 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 12/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
mai mică comparativ cu productivitatea muncii, mărimea corespunzătoare de la
ţara parteneră.
Dacă într-una din ţări salariul ar fi în afara intervalului permis de relaţiile
dintre productivităţile muncii din cele două ţări, s-ar declanşa procese care ar
conduce la stabilirea unui salariu real în concordanţă cu aceste relaţii. Pornind de
la exemplul luat, să considerăm că în ţara A salariul pe oră este de 6 ₤, iar în ţara B
de 4 ₤. În ţara A marfa X va costa 6 ₤, iar marfa Y 12 ₤, în timp ce în ţara B
ambele mărfuri vor costa 16 ₤. Ţara B nu va putea concura la nici una din mărfuri.
Ambele mărfuri se vor produce în ţara A. Ţara B va înregistra deficit în balanţa de
plăţi şi şomaj. Ca urmare a şomajului salariile probabil vor scădea, iar ca urmare a
deficitului balanţei de plăţi moneda acestei ţări se va deprecia. Se va înregistra cu
certitudine o scădere a salariului real în ţara B, proces care va dura până la
stabilirea concordanţei cu nivelul relativ al productivităţii muncii.
Dacă producţia şi schimburile dintre ţări s-ar realiza în concordanţă cu
cerinţele avantajului comparativ, atunci preţul în condiţii de specializare în
producţie şi liber schimb al lui X ar fi cel din ţara A, adică : Px = WAa x, iar preţul
lui Y ar fi cel din ţara B, adică : Py = WB by.
Raportul de schimb între cele două mărfuri va fi explicat astfel:
Py / Px = (WB / WA)×( by /a x ) 2.3
Întrucât a x şi by sunt consideraţi ficşi, rezultă că între raportul de schimb
internaţional şi raportul salariilor din cele două ţări există o relaţie directă. Dacă
una din ţări îşi va spori rata salariului, va înregistra un raport de schimb maifavorabil.
Pe de altă parte, dacă drept urmare a modificării structurii cererii mondiale
(suma cererii din cele două ţări) creşte preţul uneia din mărfuri, se va mări rata
salariului în ţara care exportă acea marfă.
Relaţia dintre raportul de schimb şi salariile relative este prezentată în
figura 2.3.
Pagina 12 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 13/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Figura 2.3: Salariile şi raportul de schimb
Raportul de schimb poate avea o valoare cuprinsă între costurile de
oportunitate ale bunurilor din cele două ţări, adică între 1 şi 2, conform datelor din
tabelul 2.2.
O limită a raportului de schimb este exprimată de punctul A, corespunzător
costului de oportunitate din ţara A. În acest punct ţara A produce ambele bunuri,
iar salariile au nivelul minim comparativ cu nivelul celor din ţara B. La extrema
cealaltă, în punctul B raportul de schimb corespunde costului de oportunitate din
ţara B, aceasta din urmă va produce ambele bunuri, iar ţara A va înregistra câştigul
maxim de pe urma schimburilor.
Avantajul absolut este un caz particular al avantajului relativ, şi anume
atunci când fiecare dintre ţări deţine întâietatea pe plan internaţional în ce priveşte
productivitatea muncii la câte unul din bunurile produse. Raportul ratei salariilor
este în jur de unu şi fiind date doar condiţiile privind productivitatea muncii, nu
putem preciza în care dintre ţări salariul este mai mare.
Nivelul salariilor reale
În condiţii de autarhie salariile reale din fiecare ţară sunt determinate de
productivitatea muncii din cele două industrii. După declanşarea comerţului bazat
pe avantaje comparative, salariul real exprimat în bunul de export rămâne
Pagina 13 din 170
B A
x y
x
y
W / W
a / b
P
P =
2
1
A
B
by/ay=2 bx/ax=4 WA / WBO
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 14/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
nemodificat, dar, întrucât costul bunului de import a scăzut, salariul real exprimat
în bunul de import creşte în fiecare dintre ţări, conform datelor din tabelul 2.4.
Tabel 2.4: Salariile reale
Înainte de declanşarea
schimburilor dintre ţări După declanşarea schimburilor dintre ţări
X Y X Y
A 1/ ax 1/ ay A 1/ ax WA / (WB by)
B 1/ bx 1/ by B WB / (WAax) 1/ by
În ţara A salariul real exprimat în bunul Y se modifică de la 1/ ay la WA /
WB by, ceea ce reprezintă o creştere, întrucât WA / WB > by / ay. Şi în ţara B
salariul real exprimat în bunul de import (X) a crescut, de la 1/ bx la WB / WA ax,
având în vedere că bx / ax > WA / WB.
Salariile reale în cele două ţări înainte şi după declanşarea schimburilor
dintre ţări, la un preţ ales arbitrar, sunt ilustrate în figura 2.4.
Figura 2.4: Salariile reale
Pagina 14 din 170
Y2 / 3
autarhie
preţ intermediar Py/Px = 3/2
A
B
1/ay = 1/2
1/by = 1/4
X
1/bx = 1/4 1/ax = 13 / 8
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 15/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Creşterea posibilităţilor de consum ca urmare a desfăşurării schimburilor
între cele două ţări este echivalentă cu creşterea salariilor reale. Dar măsura în care
lucrătorii din fiecare ţară beneficiază de ieftinirea mărfii de import nu poate fi
determinată în acest model.
Considerând, de exemplu că salariile sunt de 4 ₤ în ţara A şi 1,5 ₤ în ţara B,
rezultă preţul Px = 4 ₤ (costul de producţie din ţara A) şi Py = 6 ₤ (costul de
producţie în ţara B). Costul bunului de import a scăzut în fiecare din ţări şi astfel a
crescut salariul real exprimat în bunul de import. Datele referitoare la acest
exemplu sunt prezentate în tabelul 2.5.
Tabel 2.5: Salariile reale exprimate în fiecare din bunuri, înainte şi după
declanşarea schimburilor dintre ţări
Autarhie Comerţ exterior
X Y X Y
A 1 ½ A 1 2/3
B ¼ ¼ B 3/8 ¼
În exemplul prezentat ţara B cheltuieşte 8/3 unităţi de timp de muncă pentru producerea bunului Y, care a fost schimbat cu bunul X, pentru care s-a
cheltuit doar o unitate de timp de muncă în ţara A, ceea ce poate fi interpretat drept
schimb inegal1. Asemenea situaţie se întâlneşte frecvent în relaţiile dintre ţările cu
productivitate ridicată a muncii şi cele cu productivitate a muncii scăzută. Totuşi,
dacă nu ar face comerţ exterior, salariul real exprimat în marfa de import ar fi şi
mai scăzut la aceste din urmă ţări. Se pune atunci problema în ce măsură această
1 Arghiri Emmanuel (1972).
Pagina 15 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 16/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
marfă de import contribuie la creşterea bunăstării individuale şi sociale, fapt ce
necesită o abordare separată.
Efecte ale modificării productivităţii
Cu ajutorul modelului ricardian se poate analiza efectul creşterii
productivităţii muncii la una din ţări, asupra ţării partenere de schimburi. Câştigul
din comerţ depinde de raportul de schimb. Aşadar trebuie urmărit efectul creşterii
productivităţii muncii la una din ţări (considerăm că cealaltă ţară nu şi-a modificat
productivitatea muncii), asupra raportului de schimb. Să considerăm că ţara A
produce ambele bunuri, iar ţara B este complet specializată în producerea unuia
dintre bunuri. Într-un asemenea caz raportul de schimb ar fi determinat de
productivitatea relativă a muncii din industriile ţării A.
Pot apare probleme, dacă această creştere a productivităţii se înregistrează
în industria ce concurează importul. De exemplu, dacă în Uniunea Europeană (ţara
A), ca urmare a subvenţiilor primite, industria zahărului îşi ridică productivitatea,
aceasta va afecta nefavorabil raportul de schimb al ţărilor tropicale mici (ţara B),
exportatoare de zahăr către Uniunea Europeană. Ar scădea veniturile din export ale
acestor ţări, fapt ce le-ar impune ajustări sectoriale. O situaţie asemănătoare este şi
în privinţa comerţului cu mobilă între România (ţara B) şi Uniunea Europeană
(ţara A).
Dacă, în alt caz, creşterea productivităţii muncii s-ar înregistra în industria
de export a ţării A (care produce ambele bunuri), raportul de schimb internaţional
s-ar modifica în favoarea ţării partenere B, căreia i-ar creşte venitul (şi salariul
real) exprimat în bunul de import.În general, este greu de constatat dacă ridicarea productivităţii muncii
dintr-o ţară are efecte favorabile sau nefavorabile asupra partenerilor comerciali,
dar este cert că ridică bunăstarea în propria ţară.
Dezvoltări ale modelului ricardian
Pagina 16 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 17/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Modelul ricardian poate fi extins pentru a fi mai relevant ca instrument de
cercetare a realităţii, menţinându-i principalele caracteristici.
Cazul mai multor produse
Modelul poate fi extins fără dificultate la mai mult de două produse, cu
menţiunea că nu mai este posibil, pe baza numai a productivităţii muncii, să se
precizeze dacă un bun face obiectul exportului sau importului pentru o anume ţară.
Frontiera producţiei rămâne lineară pentru orice pereche de dimensiuni. Restricţia
producţiei este impusă de oferta totală fixă de muncă şi de intrările fixe de muncă
pentru fiecare industrie. Mulţimea producţiei este :
2.4
unde ai reprezintă necesarul fix de muncă pentru a produce o unitate din
bunul i, iar Qi este cantitatea produsă din acest bun.
Modelul ricardian satisface condiţia “non-substituţiei”, care afirmă că
relaţiile sistemului de producţie vor fi lineare, dacă:
în producţia fiecărui bun sunt venituri de scară constante;
nu există produse fabricate în comun;
unicul factor de producţie (munca) este mobil între industrii , sau, dacă sunt
mai mulţi factori de producţie, ei se utilizează în aceeaşi proporţie în toate
industriile, ca şi cum ar fi un singur factor.
Costul de oportunitate (şi preţul) al produselor în condiţii de autarhie este
determinat prin necesarul tehnic al intrărilor relative de muncă. Costul de
producţie al unui bun este determinat de intrarea de muncă : Pi = Wai. În condiţiide concurenţă perfectă salariul va fi acelaşi în toate sectoarele, astfel că preţul
relativ al oricărei perechi de produse va fi egal cu costurile lor de oportunitate : Pi /
Pj = ai /a j. În absenţa progresului tehnic, acest raport va fi constant.
Să considerăm două ţări A şi B, şi n mărfuri. Putem ordona aceste mărfuri,
după productivitatea relativă a muncii în ţara A faţă de ţara B:
Pagina 17 din 170
×≥ i i Qa L
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 18/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
b1 /a 1 ≥ b2 /a 2 ≥ ……≥ bi /a i ≥ ……. ≥ bn /a n
2.5
Din această succesiune de rapoarte rezultă că cel mai ridicat avantaj
comparativ pentru ţara A îl întâlnim la marfa 1, iar cel mai scăzut (cel mai mare
dezavantaj comparativ), la marfa n. Dar în afară de mărfurile 1 şi n, nu putem
afirma, în absenţa altor informaţii, care mărfuri vor fi exportate, şi care vor fi
importate de ţara A. Dacă ţara A este mică şi partener comercial îi este restul
lumii, ea se poate specializa exclusiv în producţia şi exportul mărfii 1, la care
avantajul ei comparativ este maxim. Totuşi, este mai probabil ca o ţară să producă
şi să exporte un număr mai mare de mărfuri.
Din modelul menţionat putem obţine informaţii consistente, dacă luăm în
considerare şi salariile relative din ţările partenere de schimburi.
Pentru ca un bun să fie exportat din ţara A în ţara B, este necesar ca costul
său de producţie să nu fie mai mare în ţara A decât în ţara B, adică WAai ≤ WBbi.
Pentru mărfurile care se exportă din B în A condiţia este WBbj ≤ WAaj.
Combinând aceste două relaţii, obţinem bi /a i ≥ WA /WB ≥ b j /a j, unde i
reprezintă exportul din ţara A, iar j reprezintă exportul din ţara B.
Se remarcă faptul că salariile relative separă mărfurile cu avantaj
comparativ de cele cu dezavantaj comparativ din fiecare ţară, după cum se
evidenţiază şi în figura 2.5.
Pe axa verticală sunt exprimate raporturile de productivitate dintre cele
două ţări pentru fiecare produs. Astfel, pentru produsul 1 productivitatea muncii înţara A este de patru ori mai mare decât în ţara B, pentru produsul 5 productivităţile
din cele două ţări sunt egale, iar pentru produsul 6, productivitatea muncii din ţara
A este dublă faţă de cea din ţara B. Ţinând seama că salariile în ţara A sunt de
două ori mai mari decât în ţara B, ţara A va fi competitivă la exportul mărfurilor 1,
2 şi 3, iar la celelalte mărfuri va fi competitivă ţara B.
Dacă salariile din ţara A ar creşte şi ar ajunge de trei ori mai mari decât
cele din B, competitivitatea la export a primei ţări se va restrânge doar la mărfurile1 şi 2, iar dacă salariile din cele două ţări vor ajunge a fi egale, gama de export a
Pagina 18 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 19/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
ţării A se va extinde, cuprinzând şi marfa 4. Marfa 5, obţinută cu aceeaşi
productivitate a muncii în ambele ţări, în condiţiile egalităţii salariilor şi implicit a
costurilor între ţări, ar putea fi exportată de ambele ţări.
Figura 2.5: Salariile relative şi localizarea producţiei
Din examinarea relaţiei dintre productivităţile relative la diversele mărfuri
şi salariile relative din ţările participante la comerţul internaţional, se poate
desprinde idea potrivit căreia, cu cât o ţară îşi îngustează specializarea în producţie
potrivit criteriului avantajului comparativ de productivitate, cu atât mai mult şi-ar
ridica salariul relativ. Totuşi, maximizarea salariului bazată pe specializarea foarteîngustă, în cazul extrem pe un singur produs, este condiţionată de existenţa unei
cereri externe suficient de mari, care să asigure utilizarea completă a resursele de
muncă ale respectivei ţări. În plus, cererea externă poate cunoaşte fluctuaţii în
timp, care vor afecta extrem de nefavorabil câştigul din comerţ, gradul de ocupare
şi salariul real din ţara cu o astfel de specializare.
Pe de altă parte, creşterea cererii externe pentru produsele exportate de o
ţară are drept efect restrângerea specializării acesteia la produsele cele mai
Pagina 19 din 170
Productivitatearelativăamu
ncii
bi/ai
4
3
2
1
WA / WB = 2
bunuri1 2 3 4 5 6
exporturi ale ţării A exporturi ale ţării B
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 20/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
profitabile şi creşterea salariilor, considerând ocuparea deplină a resurselor de
muncă ale acestei ţări.
Graficul din figura 2.5 poate fi utilizat pentru un număr mare de mărfuri,
caz în care s-ar apropia de o linie continuă reprezentând ordonarea descrescătoare
a mărfurilor potrivit productivităţii relative a muncii2.
În modelul prezentat se constată o separare netă a mărfurilor în profitabile
şi ne profitabile la export în funcţie de salariul relativ. În realitate, se constată
frecvent că aceleaşi mărfuri apar concomitent la exportul şi importul ţării. Este clar
că, pe lângă factorii consideraţi, mai apar şi alţii, care influenţează structura
producţiei, exporturilor şi importurilor unei ţări, aşa cum va rezulta pe parcursul
abordării.
Cazul mai multor ţări
Considerăm pentru început mai multe ţări A1, A2,…., An, dar doar două
bunuri, X şi Y.
Grupăm ţările în ordine descrescătoare, potrivit productivităţii relative a
muncii în industria X faţă de Y, astfel : a1Y/ a1X > a2Y/ a2X > …… În absenţa
unor informaţii privind cererea, nu putem afirma cu certitudine decât că ţara cu cea
mai înaltă productivitate relativă exportă bunul X, iar ţara cu cea mai scăzută
productivitate relativă, importă acest bun. Dacă ţara Ai exportă bunul X şi importă
bunul Y, iar ţara Aj exportă bunul Y şi importă bunul X, este valabilă relaţia
amintită anterior, şi anume : ajX/ aiX > WAi / WAj > ajY/ aiY, adică raportul
salariilor din cele două ţări se află situat între productivităţile relative ale muncii
aferente celor două bunuri.În figura 2.6 este ilustrată frontiera posibilităţilor de producţie pentru patru
ţări, considerând două produse. Panta frontierei posibilităţilor de producţie arată
costul de oportunitate al lui X raportat la Y în fiecare ţară, înregistrându-se
următoarea relaţie : aX/ aY < bX/ bY < cX/ cY < dX/ dY, unde coeficienţii
exprimă intrările de muncă pe unitatea de produs pe ţări şi industrii.
2 vezi şi Dornbusch, Fischer, Samuelson (1977).
Pagina 20 din 170
Y PX / PY
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 21/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Figura 2.6: Frontiera posibilităţilor de producţie şi oferta pentru patru ţări
Astfel, ţara A are cel mai accentuat avantaj comparativ pentru produsul X.
Pentru a putea preciza specializarea ţărilor este necesar a fi cunoscută cererea
internaţională şi preţul relativ internaţional. În funcţie de acesta din urmă este
posibil ca toate ţările să fie strict specializate în producerea uneia din cele două
mărfuri, sau una dintre ele să producă ambele mărfuri*.
Linia în scară reprezintă oferta internaţională pentru produsul X, ţinând
seama de preţul său în raport cu produsul Y, redat pe axa verticală din dreapta
graficului. Dacă acest preţ depăşeşte costul de oportunitate dintr-o ţară, atunci ţara
respectivă se va specializa în producţia şi exportul acestui produs. Dacă preţul
internaţional este egal cu costul de oportunitate aferent unei ţări, aceasta va
produce ambele produse.
Dacă numărul de ţări este mare, cele două grafice din figura 2.6 pot fiînlocuite cu curbe, asociate unor mulţimi continue de valori.
Cazul mai multor produse şi mai multor ţări
* Acest lucru se produce când preţul relativ internaţional coincide cu costul de oportunitate din ţararespectivă.
Pagina 21 din 170
A
B
C
D
dX / dY
cX / cY
bX / bY
aX / aY
X
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 22/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Extinderea numărului de ţări şi de mărfuri din model nu provoacă, teoretic,
dificultăţi majore. Dacă sunt multe ţări şi mai puţine mărfuri, fiecare ţară va avea o
specializare îngustă şi fiecare marfă va putea fi produsă de mai multe ţări, şi
invers, dacă sunt mai puţine ţări şi mai multe mărfuri, gama producţiei şi
exportului fiecărei ţări va fi mai largă. În model pot fi considerate ţări individuale,
sau grupări economice în care munca este perfect mobilă, egalizând salariile.
Mărfurile pot fi de asemenea considerate individual, sau pe grupe, dacă sunt
similare din punct de vedere a cerinţelor de muncă.
Considerând precizate numărul ţărilor şi al mărfurilor, se construieşte o
matrice, în care liniile se referă la ţări, iar coloanele la mărfuri**:
Ţări \ Mărfuri 1 2 ………… n s
1 a11 a12 ………… a1n s1
2 a21 a22 ………… a2n s2
… …………………………………..
m am1 am2 ………… amn sm
E aE1 aE2 ………… aEn sE
Matricea are m + 1 linii şi n + 1 coloane. Primele n coloane cuprind
cheltuielile de muncă pentru producerea mărfurilor, iar coloana n + 1 cuprinde
salariile naţionale şi media acestora (sE ). Liniile se referă la m + 1 ţări, din care
una (E) este ţara etalon, căreia îi sunt asociate mărimi rezultate din calcul.
Elementele aij ale matricei exprimă cheltuielile de muncă din ţara i ( i = 1,….m ),
pentru producerea unei unităţi fizice de marfă j. Elementele liniei E, adică aEj
reprezintă media pe plan mondial a cheltuielilor de muncă pentru producerea
mărfii j.
Pentru determinarea avantajelor relative, se compară, în cazul fiecărei ţări,
cheltuielile naţionale de muncă cu media mondială pentru producerea fiecărei
mărfi, ca şi salariul naţional cu media salariilor pe plan internaţional. Pentru
mărfurile la care cheltuielile naţionale relative ( faţă de etalonul internaţional ) de
** O coloană se referă la salariul monetar.
Pagina 22 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 23/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
muncă sunt mai scăzute decât salariul naţional relativ, ţara înregistrează avantaj
comparativ, iar pentru celelalte mărfuri, înregistrează dezavantaj comparativ.
Pentru ţara i, şirul de rapoarte privind cheltuielile relative de muncă şi salariul
relativ în ordine descrescătoare, se prezintă astfel:
aEj1/aij1 > …… > aEjk/aijk > si / sE > aEjk+1/aijk+1 > ……> aEjn/aijn
2.6
Din această succesiune de inegalităţi rezultă că ţara i deţine avantaj
comparativ pentru mărfurile j1, …, jk, pe care le exportă, şi dezavantaj comparativ
pentru mărfurile jk+1, …., jn, pe care le importă.
Cursul valutar şi avantajul relativ
În realitate cursul valutar are un rol major, cel puţin pe termen scurt*.
Pentru a putea fi comparate, salariul naţional şi salariul ţării etalon trebuie
exprimate în aceeaşi unitate monetară, internaţională. Întrucât considerăm că
salariul etalon este deja exprimat în unităţi monetare internaţionale, trebuie
transformat doar salariul naţional.
* Efectul pe termen mediu şi lung al deprecierii va fi tratat în capitolul 9.
Pagina 23 din 170
prod
uctivitatea
relativăamu
ncii
aEj / aij
si / sE
si / sE
înainte dedepreciere
după de- preciere
j1 j2…..…..jk ….… jk+p……………………jn bunuri
exporturi
exporturi
importuri
importur i
înainte de depreciere
după depreciere
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 24/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Figura 2.7: Efectul cursului valutar asupra salariului relativ şi avantajului
comparativ
Dacă notăm salariul naţional exprimat în monedă internă cu sNi, atunci cel
exprimat în monedă internaţională, si, va fi obţinut din relaţia si = sNi / π, unde π
este rata de schimb valutar, definită ca număr de unităţi naţionale corespunzătoare
unei unităţi monetare străine. Deprecierea valutei naţionale echivalează cu
creşterea cursului valutei internaţionale de la π0 la π1, cu π1 = ε × π0, unde ε >
1**. Procesul este ilustrat în figura 2.7, în care, dat fiind numărul mare de mărfuri,
graficul productivităţii relative a muncii este aproximat printr-o curbă continuă.
Înainte de deprecierea monedei naţionale s0i / sE = sNi / π0 × sE, iar după
depreciere s1i / sE = sNi / π1 × sE = sNi / ε × π0 × sE. Rezultă că s1i = s0i / ε,
adică salariul relativ scade într-o proporţie dată de coeficientul ε, trecînd la un rang
inferior în şirul descrescător de rapoarte, ceea ce echivalează cu extinderea
intervalului de bunuri cu avantaj comparativ şi diminuarea celui corespunzător
dezavantajului comparativ.
Este evident că în viaţa reală salariul relativ nu poate fi scăzut în mod
arbitrar oricât de mult, pentru a face cât mai multe mărfuri profitabile la export,
pentru că, pe de-o parte populaţia n-ar accepta, iar pe de altă parte ar scădea (s-ar
deteriora) raportul de schimb în aşa măsură, încât ţara ar pierde venit naţional. În
consecinţă, pentru politica valutară a unei ţări, interesantă este elasticitatea
soldului balanţei curente, faţă de cursul valutei naţionale.
Avantajul relativ şi costurile de transport
La introducerea unei mărfi de pe piaţa mondială pe piaţa internă apar o
serie de costuri: costul transportului mărfii, de încărcare şi descărcare, de
transbordare dintr-un mijloc de transport în altul, pentru emiterea documentelor
însoţitoare ale mărfii, pentru înmagazinare, asigurare etc., ca şi pentru achitarea
taxelor vamale. În practica internaţională se face deosebirea între preţul fob al
exportatorului, şi preţul cif al importatorului*.
* Preţul fob corespunde frontierei ţării exportatoare, iar preţul cif corespunde frontierei ţăriiimportatorului, incluzând cheltuielile de transport şi asigurare a mărfii pe parcurs extern.
Pagina 24 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 25/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Să considerăm că piaţa internă pentru o anume marfă este în echilibru,
preţul corespunzător fiind Pn. Teoretic, dacă pe piaţa externă preţul aceleiaşi mărfi,
Pe este diferit, apar premise pentru tranzacţii comerciale cu străinătatea. Astfel,
dacă preţul extern ( Pe ) este superior celui intern ( Pn ), producătorii naţionali, atraşi
de un câştig mai mare, se orientează spre export. Oferta de export este cu atât mai
ridicată, cu cât diferenţa dintre cele două preţuri este mai mare. Pe de altă parte,
dacă preţul extern este mai mic decât cel intern, consumatorii naţionali îşi vor
orienta achiziţiile spre piaţa externă, economisind resurse de plată. Cererea de
import se va corela direct cu diferenţa dintre preţul extern mai redus, şi preţul
intern mai ridicat. În realitate, relaţia dintre oferta de export sau cererea de import
pe de-o parte, şi diferenţa de preţuri pe de altă parte este întrucâtva diferită. Într-o
tranzacţie de comerţ exterior pe exportator îl interesează preţul fob, în timp ce pe
importator îl interesează preţul cif **. Pentru exportator prezintă interes nu preţul
extern ca atare, ci preţul diminuat cu costul transportului internaţional. Similar,
pentru importator este interesant preţul extern suplimentat cu costul transportului
internaţional. În consecinţă, pentru a se declanşa fluxuri comerciale internaţionale,
diferenţa dintre preţul intern şi cel extern*** trebuie să depăşească în valoare costul
transportului internaţional.
De aici rezultă că teoria costurilor comparative comportă un amendament,
anume privind luarea în considerare a cheltuielilor de transport internaţional.
Lucrul acesta se face prin abordarea în două trepte a comparaţiilor realizate
anterior.
De exemplu, fie două ţări (A, B ) şi două mărfuri (1, 2 ).
În prima treaptă a abordării se stabileşte relaţia între costurile relative ale
celor două mărfuri. Să presupunem că ar fi următoarea relaţie : c1A / c1
B < c2A / c2
B (
“c” reprezintă costurile de producţie ). Aceasta echivalează cu afirmaţia că ţara Adispune de avantaj comparativ la marfa 1, iar ţara B dispune de avantaj comparativ
la marfa 2.
În treapta a doua se iau în calcul costurile transportului internaţional
necesar pentru desfăşurarea schimburilor comerciale. Costul mărfii cu avantaj
relativ pentru fiecare ţară se suplimentează cu costul transportului internaţional, şi** Dacă în contractul de vânzare internaţională este inserat preţul fob, pe lângă sumacorespunzătoare acestui preţ, importatorul suportă şi cheltuielile de transport etc. externe, iar dacă
în contract s-a convenit preţul cif, exportatorul suportă aceste cheltuieli, diminuându-i-secorespunzător venitul până la nivelul preţului fob.*** Exprimate în aceeaşi unitate monetară.
Pagina 25 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 26/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
se repetă comparaţia rapoartelor respective. Dacă inegalitatea îşi menţine sensul,
înseamnă că schimbul internaţional este profitabil pentru ambele părţi, deci se
poate realiza efectiv. Dacă se schimbă sensul inegalităţii, înseamnă că avantajul
relativ este alterat de costurile transportului internaţional şi comerţul dintre cele
două ţări nu este justificat a se desfăşura, ne fiind profitabil.
În concluzie, va exista comerţ între cele două ţări, dacă (c1A + tr) / c1
B <
c2A / (c2
B + tr), unde “tr” reprezintă costul transportului internaţional, şi nu va
exista comerţ între ţări, dacă nu este respectată această inegalitate. Pentru
simplificare, aici au fost considerate cheltuieli de transport egale în ambele fluxuri
de schimb. În realitate, cheltuielile de transport internaţional aferente exportului
unei ţări pot diferi de cele aferente importului, dar raţionamentul menţionat rămâne
valabil.
Trebuie făcută distincţie între situaţia în care costurile de transport sunt atât
de ridicate, încât fac ne rentabil exportul, şi cea în care ele diminuează
nesemnificativ rentabilitatea exportului. În primul caz avem de-a face cu mărfurile
“ne-exportabile”, sau “ne comercializabile” (pe plan internaţional ). Este vorba de
produse cu masă mare şi valoare scăzută, cum ar fi unele materiale de construcţii,
sau unele cereale cu valoare scăzută. Pot fi ne exportabile şi serviciile, care trebuie
consumate la locul de producţie, cu excepţia unora ca turismul internaţional, sau
pregătirea superioară, la care cheltuielile de transport au o pondere mică în
valoarea totală, şi care pot fi tratate ca şi mărfurile comercializabile.
Bunurile ne comercializabile au un rol important în cadrul economiilor
deschise, întrucât variaţia ratelor de schimb determină modificarea preţului relativ
al bunurilor comercializabile şi al celor ne comercializabile, ceea ce afectează
balanţa comercială şi cererea agregată. În cadrul modelului ricardian bunurile ne
comercializabile reduc extrema specializare a producţiei, întrucât o ţară va trebuisă producă, pe lângă bunurile exportabile, şi bunurile ne comercializabile absolut
necesare economiei naţionale.
În general, costurile de transport diferite între ţări determină reducerea
specializării acestora. În unele situaţii, ţări ce deţin avantaje comparative mai mici
faţă de alte ţări exportatoare ale aceluiaşi produs, sunt furnizori principali pe
anumite pieţe, ca urmare a avantajului de poziţie geografică, fiind obligate la
cheltuieli de transport mai scăzute. Modelul ricardian al comerţului internaţional a
Pagina 26 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 27/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
ignorat costurile de transport. Ele sunt realist abordate în modelul gravitaţional al
schimburilor internaţionale, elaborat ulterior.
Indicatori de măsurare a specializării internaţionale
Măsurarea specializării internaţionale a ţărilor se realizează cu indicatorul
numit ”avantajul comparativ revelat”:
∑ ∑∑
∑=
j i jijij
i
ijij
ij
X X
X X
RCA
/
/
2.7
3 TEORIA LUI HECKSCHER ŞI OHLIN. ABUNDENŢA RELATIVĂ A
FACTORILOR DE PRODUCŢIE
Faptul că productivitatea muncii este factorul determinant pentru formarea
venitului naţional şi pentru bunăstarea unei naţiuni este unanim recunoscut, munca
Pagina 27 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 28/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
contribuind cu cel puţin 70% la costurile de producţie, practic în toate industriile.
Avantajele comparative de costuri, care determină diviziunea internaţională
eficientă a muncii, se bazează pe diferenţele de productivitate între ţări, care la
rândul lor sunt determinate de diferenţele dintre ţări în privinţa tehnologiilor de
producţie. Totuşi, apar diferenţe relative de costuri, chiar între ţări ce aplică în
producţie aceleaşi tehnologii. Aceste diferenţe apar ca urmare a efectului
veniturilor de scară*, intensităţii şi abundenţei diferite a factorilor de producţie.
Funcţii de producţie şi venituri de scară
Veniturile de scară sunt definite pentru aşa numitele funcţii de producţie
omogene, care sunt incluse în familia funcţiilor omotetice.
O funcţie omotetică se caracterizează prin faptul că izocuantele ce-i
corespund îşi menţin forma ne modificată, indiferent de nivelul producţiei, aşa
cum se prezintă în figura 3.1. Multiplicarea cu un factor, λ > 1 a tuturor factorilor
de producţie are ca efect creşterea de g(λ) ori a cantităţii produse, g fiind o funcţie
crescătoare de λ, adică dg/dλ > 0. Înclinaţia izocuantelor corespunde ratei
marginale de substituţie tehnică, care exprimă relaţia dintre productivităţile
marginale. Dacă se diminuează cantitatea de capital utilizat, trebuie sporită într-o
proporţie dată cantitatea de muncă utilizată, pentru a menţine acelaşi nivel al
producţiei. Înclinaţia izocuantei la nivelul λ este egală cu cea a izocuantei
corespunzătoare nivelului iniţial.
Dacă izocuanta iniţială este:
W0 = f (M0, C0)
3.3atunci:
g(λ) × W0 = f (λ × M0, λ × C0), cu λ > 0, ∂ g / ∂ λ > 0
3.2
În figura 3.1, de-a lungul razei OR înclinaţia izocuantelor rămâne aceeaşi
în punctele M,..,Q, condiţie îndeplinită şi de punctele aflate pe raza OR’.
Principala proprietate a funcţiilor de producţie omotetice este dată de formalineară a traiectoriei expansiunii de scară. Traiectoria expansiunii de scară este
Pagina 28 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 29/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
locul geometric al punctelor asociate costurilor minime la diversele nivele de
producţie, iar costurile minime se află în punctele unde dreapta bugetului este
tangentă la izocuante. Înclinaţia liniei bugetului este dată de raportul dintre
preţurile factorilor de producţie (muncă şi capital). În figura 3.1, dacă tangentele la
izocuante în punctele M,N,P,Q ar reprezenta linii ale bugetului, atunci raza OR ar
fi tocmai traiectoria expansiunii de scară.
Figura 3.1: Funcţia de producţie omotetică în cultura grâului
Sursa : P. Zweifel, R.H.Heller, Internationaler Handel, pag. 100.
O funcţie de producţie cu venituri de scară constante este un caz special al
funcţiilor de producţie omotetice. Dacă o funcţie are gradul r, adică g ( λ ) = λr , şi
W0 = f (M0, C0), atunci λr · W0 = f (λr·M0, λr·C0). Dacă r = 1 şi W0 = f (M0,
C0), atunci λ ·W0 = f (λ·M0, λ·C0).
Pagina 29 din 170
capital
muncăO
M
N
P
Q
M'
N'
P'
Q'
G=40
G=25
G=50
G=75
R
R'
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 30/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Considerând două ramuri în cadrul economiei naţionale, ambele
caracterizate de venituri constante de scară şi intensităţi identice ale factorilor de
producţie, atunci frontiera posibilităţilor de producţie se prezintă sub forma unei
drepte şi costurile de oportunitate pentru ambele bunuri sunt constante. Două ţări
întrunind aceste condiţii şi având frontierele posibilităţilor de producţie paralele,
nu au vreun stimul pentru schimbul reciproc de mărfuri; dar, dacă frontierele
respective nu sunt paralele, ţările tind la specializarea extremă, însoţită de
schimbul reciproc de mărfuri.
Dacă în cel puţin una din ramuri se înregistrează venituri de scară
descrescătoare, atunci costurile de oportunitate în producţia ambelor bunuri sunt
crescătoare, iar curba posibilităţilor de producţie a ţării este convexă*. Dacă în
două ţări frontierele posibilităţilor de producţie sunt convexe, există posibilitatea
optimizării structurii producţiei prin specializare şi schimb reciproc de mărfuri.
În sfârşit, dacă în una din ramuri se înregistrează venituri de scară
constante, iar în cealaltă – venituri crescătoare de scară, atunci costurile de
oportunitate pentru ambele bunuri sunt descrescătoare, iar curba posibilităţilor de
producţie a ţării este concavă. Dacă în două ţări frontierele posibilităţilor de
producţie sunt concave, există posibilitatea specializării extreme şi a schimbului
reciproc de mărfuri.
Un studiu efectuat pentru economia SUA3 în anii ’60, utilizând funcţia de
producţie Cobb-Douglas evidenţia venituri crescătoare de scară pentru industriile
alimentară şi chimică, venituri descrescătoare pentru industriile aparatelor electrice
şi de pielărie şi venituri constante pentru restul industriilor.
Alt studiu, consacrat economiei canadiene4 a evidenţiat la 26 ramuri
venituri de scară descrescătoare şi la 65 ramuri – venituri crescătoare, utilizând
pentru analiză curba costurilor unitare. La aproape 2/3 din totalul industriilor analizate în perioada respectivă volumul optim al producţiei unei întreprinderi nu
depăşea 2% din producţia totală a ramurii şi la nici una din industrii volumul optim
al producţiei unei întreprinderi nu depăşea 20% din producţia întregii ramuri,
pericolul monopolizării apărând pe atunci redus.
* convex : "U" întors, sau "nu ţine apa"; concav: "U", sau "ţine apa".3 Hildebrand şi Liu, (1965).4 Fuss şi Gupta, (1981).
Pagina 30 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 31/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
3.2 Intensitatea şi abundenţa factorilor de producţie
3.2.1 Intensitatea factorilor de producţie
Intensitatea factorilor reprezintă raportul dintre cantităţile de factori
utilizaţi pentru fabricarea unui bun. Pot fi realizate comparaţii absolute între
cantităţile fizice de muncă şi capital doar dacă au la bază o unitate de măsură
comună. Comparaţii relative pot fi efectuate chiar şi în absenţa unei astfel de
unităţi de măsură comune. De exemplu, se poate afirma că producţia de stofă
necesită relativ mai mult capital decât cea de vin*. În figura 3.2 sunt trasate
izocuantele pentru producţia de vin şi de stofă. Punctele Q0, Q1 şi Q2 corespund
combinaţiilor minime de costuri aferente unor producţii de stofă, ordonate
crescător, adică situate pe traiectoria expansiunii de scară, iar R0, R1 şi R2 sunt
puncte similare pentru producţia de vin. Raportul capital / muncă este mai ridicat
în producţia de stofă faţă de producţia de vin, traiectoria expansiunii de scară la
stofă fiind mai înclinată decât la vin. Dacă funcţiile de producţie sunt omotetice,
traiectoriile menţionate sunt lineare. Dacă una dintre funcţiile de producţie nu este
omotetică, intensităţile factorilor se pot modifica, chiar dacă raportul între preţurile
factorilor este constant. O asemenea modificare a intensităţilor este condiţionată
tehnologic.
Pe de altă parte, modificarea intensităţii factorilor se poate datora
schimbării raportului dintre preţurile factorilor de producţie.
În sfârşit, intensităţi diferite ale factorilor în producţia diferitelor bunuri
determină costuri de oportunitate crescătoare (curba de transformare în producţie
convexă). Cu cât este mai mare diferenţa între industrii privind intensităţilefactorilor de producţie, cu atât mai accentuată este creşterea costurilor de
oportunitate, iar curba posibilităţilor de producţie este mai boltită.
În cazul particular al funcţiei de producţie Cobb-Douglas, fiind dat raportul
între preţurile factorilor de producţie, raportul exponenţilor funcţiei indică tocmai
intensitatea factorilor.
Pagina 31 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 32/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Figura 3.2: Traiectoriile expansiunii de scară (TES)
în producţia de stofă şi de vin
Funcţia de producţie Cobb-Douglas este :
F = δ × Mα × Cβ
3.3
( M = munca, C = capitalul )
Aplicând logaritmii, aceasta devine:
ln F = lnδ + αlnM + βlnC
3.4
Condiţia minimizării costului este ca raportul productivităţilor marginale
pentru factori să fie egal cu raportul preţurilor factorilor, adică:
C
M
p
p
C / F
M / F =
∂∂
∂∂
3.5
Derivatele parţiale ale funcţiei de producţie faţă de factori, sunt respectiv :
∂F/∂M = α·F/M
3.6
şi∂F/∂C = β·F/C 3.7
Pagina 32 din 170
Capital
MuncăO
TES pentrustofă
TES pentruvin
-pm / pc
Q0
Q1
Q2
R 0
R 1R 2
Izocuante stofă
Izocuantevin
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 33/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Dacă:
C
M
p
p
C / F
M / F
C / F
M / F =
×
×=
∂∂
∂∂
β
α
3.8
atunci rezultă că
C p
M p
C
M
×
×=
β
α
3.9
Aşadar, fiind dat raportul preţurilor factorilor, raportul exponenţilor
funcţiei Cobb-Douglas reflectă tocmai intensitatea acestor factori.
Cercetări pentru economia americană5 au evidenţiat că industria
metalurgică este mai intensivă în muncă (6/1) decât cea a confecţiilor (4,2/1), iar
industria cauciucului (3,7/1), mai intensivă decât cea alimentară (1,34/1).
Funcţia de producţie Cobb-Douglas prezintă inconvenientul că elasticitatea
de substituţie a factorilor are întotdeauna valoarea 1, altfel spus, dacă se modifică
raportul preţurilor factorilor cu un procent, intensitatea factorilor se modifică în
aceeaşi proporţie*.
Aproximarea cu ajutorul seriilor Taylor permite utilizarea şi a altor funcţii
de producţie, la care, fiind dat raportul preţurilor factorilor, intensitatea utilizării
lor să depindă şi de nivelul producţiei. S-a constatat că agricultura SUA este relativ
intensivă în capital, raportul celor doi factori (muncă / capital) fiind 0,764/1.
Informaţiile cuprinse în funcţia de producţie sunt cuprinse şi în duala sa,
funcţia costurilor, fiind date anumite restricţii. Cu ajutorul unei asemenea funcţii,
s-au realizat comparaţii între diferite industrii din SUA, RFG şi Japonia în privinţa
intensităţii factorilor. S-a constatat că cea mai ridicată intensitate a muncii o are
industria construcţiilor de maşini, iar cea mai mare intensitate a materiilor prime şia capitalului o prezintă chimia. La producerea aparatelor de precizie intensitatea
materiilor prime atât faţă de muncă, cât şi faţă de capital, este mai scăzută decât la
restul industriilor, cu menţiunea că, faţă de capital, la această industrie intensitatea
materiilor prime este de două ori mai mică decât la chimie, construcţii de maşini şi
automobile.
5 op.cit.,pag. 109, Hildebrand şi Liu, (1965).* ieftinirea unui factor atrage după sine creşterea intensităţii acelui factor.
Pagina 33 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 34/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Abundenţa factorilor de producţie
Dacă, la nivel de ramură prezintă importanţă caracteristicile producţiei
(intensitatea factorilor şi veniturile de scară), la nivel de ţară atenţia cercetării
ştiinţifice se îndreaptă spre înzestrarea cu factori de producţie: muncă, capital,
resurse naturale etc.
Pentru a evidenţia rolul înzestrării unei ţări cu factori de producţie, facem
abstracţie de efectul intensităţii factorilor şi al veniturilor de scară asupra
producţiei şi schimburilor comerciale ale ţării respective. Considerăm aşadar, că
producţia se caracterizează prin venituri constante de scară, că intensitatea
factorilor este identică în toate industriile la orice relaţie a preţurilor factorilor, şi
că funcţiile de producţie nu diferă între ţări.
Fie două ţări, A şi B, cu înzestrări egale, cu excepţia unui factor, să zicem
munca. Ţara A are mai multă forţă de muncă decât B.
În aceste condiţii, ţara A va produce, într-o proporţie dată, mai mult decât
B, indiferent de industria în care s-ar specializa (toate având aceeaşi intensitate a
factorilor). Costurile de oportunitate vor fi pentru fiecare marfă constante şi
identice la cele două ţări, iar frontierele producţiei acestora vor fi drepte paralele.
Preţurile relative ale mărfurilor fiind egale în cele două ţări, nu va exista motiv
pentru specializarea în producţie şi schimbul reciproc de mărfuri între acestea.
În consecinţă, diferenţele dintre ţări privind înzestrarea lor cu factorii de
producţie, nu constituie condiţie a specializării în producţie şi schimbului reciproc
de mărfuri între ţări.
3.3 Modelul Heckscher-Ohlin
Modelul Heckscher-Ohlin, amplă construcţie teoretică privind comerţul
internaţional şi producţia , bazate pe diferenţele dintre ţări în privinţa înzestrării lor
cu factori de producţie, conţine , în principal, patru teoreme, şi anume:
Pagina 34 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 35/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Fiecare ţară exportă produsele intensive în factorii cu care este abundent
înzestrată şi importă produsele intensive în factorii cu care este în mai mică măsură
înzestrată.
Comerţul internaţional ne restricţionat egalizează veniturile reale ale
factorilor de producţie la nivel mondial.
Teorema Stolper-Samuelson, potrivit căreia comerţul internaţional conduce
la creşterea venitului factorilor abundenţi, şi scăderea venitului factorilor rari.
Teorema lui Rybczynski, potrivit căreia, fiind dat un anumit raport de
schimb, creşterea înzestrării unei ţări cu un anumit factor de producţie are ca efect
sporirea producţiei mărfii intensive în acel factor şi scăderea producţiei mărfurilor
intensive în ceilalţi factori.
Modelul porneşte de la varianta simplă cu două ţări, două mărfuri, doi
factori de producţie. Creşterea numărului de dimensiuni, necesară pentru verificări
empirice, creează probleme.
Factorii de producţie sunt omogeni, adică de aceeaşi calitate în toată lumea,
sunt în cantităţi limitate în fiecare ţară şi sunt mobili între industrii în cadrul
fiecărei ţări.
Funcţiile de producţie, prin ipoteză de tip neoclasic, sunt aceleaşi în
întreaga lume, iar bunurile nu prezintă inversiuni ale factorilor de producţie.
Cererea este omotetică, în sensul că proporţia în care sunt consumate
bunurile pe plan mondial depinde doar de preţuri, nu şi de venituri, sau gusturi.
Astfel, dacă comerţul internaţional ar egaliza preţurile mărfurilor pe plan mondial,
atunci o ţară ar deţine în consumul mondial la toate bunurile şi serviciile, o
pondere egală cu cea deţinută în venitul mondial.
Specializarea internaţională a ţărilor în producţie este incompletă. Altfel,
preţurile factorilor de producţie nu s-ar putea egaliza ca efect al schimburilor internaţionale.
În sfârşit, se face abstracţie de costurile de transport şi de obstacole în calea
schimburilor internaţionale, pieţele bunurilor şi factorilor de producţie sunt perfect
competitive, iar subiecţii economici îşi optimizează programele de activităţi.
Unele dintre aceste premise restrictive sunt abandonate de unele teoreme
din model, urmărind o mai fidelă descriere a realităţii.
Condiţia necesară şi suficientă pentru a justifica economic schimbul demărfuri dintre două ţări, este ca preţurile relative ale mărfurilor să difere între cele
Pagina 35 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 36/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
două ţări. Considerând preferinţele de consum şi funcţiile de producţie identice în
aceste ţări, preţurile relative ale mărfurilor diferă, dacă şi costurile lor de
oportunitate diferă. Această situaţie se realizează, atunci când sunt îndeplinite
concomitent două condiţii:
intensităţile factorilor diferă între industrii,
înzestrarea cu factori de producţie diferă între ţări.
Prima teoremă din modelul Heckscher-Ohlin afirmă că, fiind date
premisele amintite mai sus, ţările se specializează în producerea şi exportul
mărfurilor intensive în factorii abundenţi, importând în schimb, mărfuri intensive
în factorii rari pentru aceste ţări.
În general: comerţul se bazează pe diferenţele dintre ţări privind abundenţa
factorilor şi reduce principalele efecte ale acestor diferenţe.
Demonstraţia acestei teoreme se poate face urmând două căi: (1) arătând că
diferenţele în înzestrarea cu factori de producţie conduc la diferenţe ale curbelor de
transformare (versiunea proporţiei factorilor), sau (2), arătând că diferenţele în
privinţa preţurilor factorilor conduc la diferenţe în privinţa preţurilor mărfurilor
(versiunea preţurilor relative). În continuare se vor aborda ambele versiuni,
menţinându-se premisa - ca şi în modelul ricardian - a cerinţei fixe de factori de
producţie, pe unitatea de produs fabricat.
Înzestrarea ţărilor cu factori de producţie
Dacă într-o ţară capitalul ar fi nelimitat, producţia acesteia ar depinde, ca în
modelul lui Ricardo, numai de cerinţa şi de disponibilităţile de muncă. Economiaar produce (grâu şi strunguri), ca în figura 3.3, de-a lungul dreptei MM', care
exprimă restricţia factorului muncă.
Dacă economia ar dispune de cantităţi nelimitate de muncă, producţia ar
depinde doar de necesarul şi disponibilul de capital, şi economia ar produce
mărfurile menţionate de-a lungul dreptei CC', care reprezintă restricţia capitalului.
În oricare din cele două cazuri extreme prezentate, preţul relativ al grâului
corespunde pantei liniei posibilităţilor de producţie (MM' sau CC'), cerereainfluenţând doar structura producţiei.
Pagina 36 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 37/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Dacă ar fi limitată doar munca, preţul relativ al grâului ar fi mai ridicat
decât în situaţia în care ar fi limitat doar capitalul.
Această afirmaţie este echivalentă cu următoarea: dacă preţul relativ s-ar
stabili doar potrivit conţinutului de muncă (capitalul fiind gratuit), unei unităţi
fizice de grâu i-ar corespunde o cantitate mai mare de strunguri, decât în situaţia în
care preţul menţionat s-ar stabili potrivit conţinutului de capital (munca fiind
gratuită). Adică, conţinutul de muncă al unei unităţi fizice de grâu este egal cu cel
al β unităţi strunguri, iar conţinutul de capital al unei unităţi fizice de grâu este egal
cu cel al δ unităţi strunguri, β fiind mai mare decât δ. Deci, la strunguri conţinutul
relativ de capital este mai ridicat decât conţinutul relativ de muncă, iar la grâu
invers, conţinutul relativ de muncă este mai ridicat decât conţinutul relativ de
capital. Concret, considerând raportul muncă / capital la grâu egal cu unitatea,
atunci acest raport la strunguri va fi egal cu δ/ β.
Figura 3.3: Oferte fixe de factori şi structura producţiei
Dacă ţinem seama de ambele restricţii, constatăm că doar în aria OMQC'
există posibilităţi reale de producţie, iar punctul Q reprezintă producţia
corespunzătoare ocupării complete a factorilor de producţie. În acest punct preţul
relativ al grâului este dat de condiţiile cererii, respectiv de panta curbei deizoutilitate (cea mai înaltă) ce trece prin acest punct.
Pagina 37 din 170
Cantitatead
estrun
guri
Cantitatea de grâu
M'
O
C'
M C
Q'
QX2
X1
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 38/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Întrucât în Q panta restricţiei MM' este mai mare decât a CC', putem afirma
că grâul este mai intensiv în muncă decât strungurile, care sunt mai intensive în
capital.
Fiind date intensităţile factorilor, în condiţiile în care aceştia sunt pe deplin
utilizaţi, o creştere a ofertei unui factor de producţie are drept consecinţă sporirea
producţiei mărfii intensive în acel factor şi reducerea producţiei celeilalte. Această
situaţie, cunoscută ca teorema lui Rybczynski, este descrisă în figura 3.4.
În figura 3.4 este evident cum, în urma sporirii disponibilului de capital al
economiei, cantitatea de muncă rămânând constantă, producţia de strunguri creşte,
iar cea de grâu scade.
În industria 1, o unitate de produs necesită a1 muncă şi b1 capital, astfel că
volumele utilizate sunt:
M1 = a1 × X1 şi C1 = b1 × X1 3.10
a,b
În cea de-a doua industrie, relaţiile corespunzătoare sunt:
M2 = a2 × X2 şi C2 = b2 × X2 3.11a,b
Dacă sunt utilizate complet disponibilităţile de factori (M,C), atunci:
M = M1 + M2 = a1 × X1 + a2 × X2
3.12
C = C1 + C2 = b1 × X1 + b2 × X2
3.13
Figura 3.4: Teorema lui Rybczinsky
Pagina 38 din 170
Cantitateadestrungur
i
Cantitatea de grâuM C C*
M'
C*'
C'
O
Q
Q*
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 39/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Soluţiile acestor ecuaţii pentru X2 sunt:
X2 = M/a2 - (a1/a2) × X1
3.14
X2 = C/b2 - (b1/b2) × X1
3.15
Dacă (a1/a2) > (b1/b2), restricţia pusă de muncă este mai abruptă, aşa cum se
prezintă în figura 3.3 şi (b2/a2) > (b1/a1). Dar b2/a2, notat cu k 2, este raportul între
cantităţile de capital şi muncă necesare producerii unei unităţi de produs în ramura
2, iar k 1 este cel corespunzător ramurii 1.
Rezultă că industria 2 (strunguri) este mai intensivă în capital decât 1
(grâu).
Soluţiile ecuaţiilor (3.14) şi (3.15) sunt următoarele:
X1 = (b2×M - a2 × C) / (a1 × b2 - a2 × b1)
3.16
X2 = (a1 ×C - b1 × M) / (a1 × b2 - a2 × b1)
3.17
Întrucât numitorul este pozitiv, rezultă că o creştere a lui C, în condiţii de
ocupare deplină, creşte producţia lui X2 şi o reduce pe cea a lui X1, în concordanţă
cu teorema lui Rybczynski.
Diferenţa dintre cele două ţări privind înzestrarea cu factori se
concretizează în curbe diferite de transformare. Premisa tehnologiilor identice se
reflectă in pantele identice ale restricţiilor factorilor. Această situaţie este descrisă
în figura 3.4 unde, pentru ţara I curba posibilităţilor de producţie este CQM, iar
pentru ţara II curba posibilităţilor de producţie este C'Q'M'. În ţara I preţul relatival grâului este dat de panta dreptei CQ (restricţia factorului capital), iar în ţara II,
de panta lui M'Q' (restricţia factorului muncă).
Întrucât preţurile relative ale mărfurilor diferă între cele două ţări, cea cu
resurse relativ abundente de muncă va exporta QN grâu, iar cea cu resurse relativ
abundente de capital va exporta Q'N' struguri, la preţul relativ dat de panta lui QP
şi Q'P'.
Pagina 39 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 40/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Consecinţele sunt: fiecare ţară va atinge un nivel mai înalt de consum, va
utiliza complet resursele de producţie şi se va înregistra o egalizare a preţului
relativ al mărfurilor schimbate.
Preţurile factorilor şi ale mărfurilor
Între preţurile mărfurilor şi ale factorilor există o relaţie strânsă.
Modificarea preţului relativ al unei mărfi atrage o modificare în acelaşi sens a
preţului relativ al factorului intensiv pentru acea marfă, definit prin raportarea
venitului respectivului factor la venitul celuilalt factor. În figura 3.4 punctul Q se
asociază utilizării complete a factorilor de producţie, când atât rata salariului, cât şi
venitul capitalului au valori pozitive. Dacă unul din factori ar fi sub utilizat, i-ar
scădea venitul (şi preţul relativ) la zero iar preţul relativ al celuilalt ar tinde spre
infinit. Preţul relativ al grâului poate varia, având ca limite pantele lui MM' şi CC'
adică restricţiile puse de factorii de producţie. Oricum, preţul relativ al grâului in
condiţiile ocupării complete a factorilor, se va afla între limitele menţionate.
Descrierea acestor ecuaţii este realizată în figura 3.5, unde, pe abscisă se redă
preţul relativ al unei mărfi (grâu), iar pe ordonată preţul relativ al factorului
intensiv (munca) pentru acea marfă.
Când preţul relativ al grâului este dat de panta restricţiei capitalului (OP'),
o parte din resursele de muncă sunt ne folosite, rata salariului este zero şi preţul
relativ al muncii este zero.
Când preţul relativ al grâului este dat de panta restricţiei muncii (OP''), o
parte din capital rămâne ne folosit şi venitul său este zero, respectiv preţul relatival muncii este infinit. Când preţul relativ al grâului se află între aceste două
extreme, preţul relativ al muncii este pozitiv şi creşte cu preţul relativ al grâului.
Când preţul relativ al grâului creşte de la OP1 la OP2, preţul relativ al muncii creşte
de la OW1 la OW2.
În condiţii de echilibru pe termen lung, preţurile sunt egale cu costurile,
care sunt egale cu remunerarea factorilor pe unitatea de produs, adică: p1 = w × a1 + r × b1 şi p2 = w × a2 + r × b2 3.18 , 3.19
Pagina 40 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 41/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
unde p1, p2 sunt preţurile celor două mărfuri, w este rata salariilor, iar r este
venitul capitalului. Soluţiile celor două ecuaţii simultane sunt:
w = (b2 × p1 - b1 × p2) / (a1 × b2 - a2 × b1)
3.20
r = (a1 × p2 - a2 × p1) / (a1 × b2 - a2 × b1)
3.21
Numitorul (pe care-l vom nota în continuare cu N) este pozitiv dacă
industria 2 este mai intensivă în capital decât industria 1. Ecuaţiile (3.20) şi (3.21)
pot fi re scrise într-o formă convenabilă, astfel:
w = (b2×p2/N)/(p1/p2 – b1/b2) 3.22
r = (a2×p2/N)/(a1/a2 – p1/p2)
3.23
Figura 3.5: Preţurile factorilor şi ale mărfurilor
Întrucât b1/b2 < p1/p2 < a1/a2, w, r > 0 şiw/r = (b2/a2) × (p1/p2 - b1/b2) / (a1/a2 - p1/p2) 3.24
rezultă că o modificare a lui p1/p2 implică o modificare de acelaşi sens a lui
w/r.
Curba din figura 3.5 aplicată ambelor ţări participante la schimburi arată
că, dacă preţul relativ al unui factor (munca) este mai scăzut în una din ţări în
absenţa schimburilor externe, atunci şi preţul relativ al mărfii intensive in acelfactor (grâu) trebuie să fie mai scăzut, şi ţara va exporta marfa respectivă.
Pagina 41 din 170
Preţulrelativa
lmuncii
Preţul relativ al grâuluiO P' P1P2 P''
W2
W1
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 42/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
O ţară exportă marfa al cărei preţ relativ este mai mic in condiţii de
autarhie. Ca urmare a exportului îi creşte preţul relativ şi, în consecinţă, va creşte
şi preţul relativ al factorului intensiv pentru acea marfă. Situaţia opusă
caracterizează cealaltă marfă şi, respectiv, celălalt factor de producţie.
Aceasta este teorema formulată şi demonstrată de Wolfgang Stolper şi Paul
Samuelson. O consecinţă a acestei teoreme este aceea că schimburile externe vor
spori ponderea muncii în venitul real în ţara înzestrată abundent cu acest factor, şi
vor reduce ponderea corespunzătoare a capitalului, efectul opus înregistrându-se în
ţara mai abundent înzestrată cu capital. Astfel spus, în ţara cu muncă abundentă va
creşte salariul real şi va scădea venitul real al capitalului, iar în ţara cu capital
abundent va creşte venitul real al capitalului şi va scădea salariul real, ca urmare a
participării la schimburi.
Din relaţiile (3.22) şi (3.23) pot fi deduse salariul real şi venitul real al
capitalului, exprimate în bunul intensiv în capital:
w/p2 = b2/N × (p1/p2 - b1/b2)
3.25
r/p2 = a2/N × (a1/a2 - p1/p2)
3.26
Este evident că o creştere a preţului relativ al bunului cu conţinut ridicat de
muncă (p1/p2) sporeşte salariul real şi reduce venitul real al capitalului, ambele
exprimate în bunul cu conţinut ridicat de capital.
Concluzia este aceeaşi şi dacă cele două mărimi se exprimă în bunul cuconţinut ridicat de muncă. Pentru aceasta împărţim relaţiile (3.25) şi (3.26) la p1:
w/p1 = (b2/N) × (p2/p1) × (p1/p2 - b1/b2) =
= b2/N ×[1 - (b1/b2) × (p2/p1)] 3.27
r/p1 = (a2/N) ×(p2/p1) × (a1/a2 - p1/p2) = a2/N) ×[(a1/a2) × (p2/p1) - 1] 3.28
Este evident că salariul real exprimat în produsul ramurii 1 (cu conţinut
ridicat de muncă) se modifică în acelaşi sens, iar venitul real al capitalului în sensopus, cu preţul relativ al bunului din ramura 1 (inversul lui p2/p1).
Pagina 42 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 43/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pe de altă parte, se observă că egalitatea între ţări a preţului relativ al
mărfurilor conduce, potrivit relaţiilor (3.25) - (3.28), la egalitatea între ţări a
salariilor reale şi a veniturilor capitalului în expresie reală.
Aceasta este chiar teorema egalizării preţului factorilor, care afirmă:
Dacă s-ar face abstracţie de barierele comerciale şi de costurile de transport
dintre două ţări care utilizează aceleaşi tehnologii, comerţul reciproc ar conduce la
egalitatea între cele două ţări în privinţa preţurilor factorilor.
Dezvoltarea modelului şi verificarea empirică
(i) Modelul Heckscher - Ohlin poate fi extins prin luarea în considerare a
mai multor ţări, mărfuri şi / sau factori de producţie.
Dacă introducem în model o a treia ţară, vom constata că ţara cu cel mai
ridicat stoc de capital pe lucrător va exporta marfa cu conţinut mai înalt de capital,
iar ţara cu cel mai mic stoc de capital pe lucrător va exporta marfa cu conţinut mai
ridicat de muncă. Dar nu putem face predicţii cu privire la structura schimburilor
celei de-a treia ţări, dacă nu dispunem de informaţii suplimentare, privind
condiţiile cererii şi ale ofertei. Toate cele 3 ţări vor produce la întreaga capacitate,
iar structura producţiei va fi clară.
Singurul element de nedeterminare va fi structura schimburilor celei de-a
treia ţări.Dacă introducem în model o a treia marfă, structura producţiei este ne
determinată. În general, când numărul mărfurilor depăşeşte numărul factorilor, nu
putem preciza structura producţiei din fiecare ţară şi nici structura schimburilor.
Totuşi se pot face aprecieri utile cu privire la conţinutul mediu de factori al
schimburilor ţării, iar teorema Stolper - Samuelson îşi păstrează validitatea.
Dacă în model se introduce al treilea factor (dar sunt doar două mărfuri),modelul nu mai are soluţii determinante, adică fiind prea puţine mărfuri, nu se
Pagina 43 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 44/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
poate calcula preţul factorilor de producţie, şi nici nu se poate preciza care este
factorul relativ abundent din fiecare ţară.
Modelul Heckscher - Ohlin poate fi extins oricât de mult, cu condiţia ca
numărul ţarilor să fie egal cu al mărfurilor şi al factorilor. Fiecare ţară are un punct
de ocupare deplină în care produce o colecţie de mărfuri unic determinată, în
funcţie de înzestrarea sa cu factori de producţie, preţurile factorilor diferă între ţări
şi comerţul reciproc are efecte previzibile asupra acestor preţuri.
O extensie a modelului Heckscher-Ohlin o oferă Vanek 6, astfel:
A = (aij)
3.29
unde A este matricea pătrată a coeficienţilor tehnologici aij , cu indicele "i"
pentru factori, iar "j" pentru mărfuri.
Matricea coeficienţilor tehnologici înmulţită cu vectorul bunurilor (X),
permite determinarea cererii totale pentru fiecare factor (V), care, în condiţii de
echilibru trebuie să fie egală cu oferta de factori, reflectând înzestrarea cu factori a
unei ţări.
V = A × X, V' = (M C), X' = (X1 X2)
3.30
sau, altfel exprimat:
X = A-1 × V
3.31
şi, echivalent pe plan mondial:
X W = A-1 × V W
3.32Comerţul internaţional egalizând preţurile relative ale mărfurilor şi
considerând funcţii ale cererii identice între ţări, fiecare ţară va consuma cele două
bunuri în aceeaşi proporţie. Consumul celor două bunuri dintr-o ţară (vectorul C),
va fi dat de produsul între ponderea acestei ţări în cheltuielile mondiale (s) şi
producţia mondială (vectorul X W):
C = s × X W
3.336 Vanek (1968).
Pagina 44 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 45/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
În condiţiile echilibrului schimburilor, pentru fiecare ţară cheltuiala trebuie
să fie egală cu produsul naţional brut, care are ponderea "s" în produsul mondial
brut. Comerţul net (T) al unei ţări este diferenţa dintre producţia şi consumul
acesteia:
T = X - C = A-1 × V - s × A-1 × V W = A-1 ( V - s × V W)
3.34
şi:
A × T = V - s × V W
3.35
unde A × T exprimă factorii încorporaţi în exporturile nete. O ţară este
definită drept abundent înzestrată cu capital, dacă ponderea capitalului acestei ţări
în capitalul mondial este mai mare decât ponderea ei în produsul mondial (s).
Teorema Heckscher - Ohlin - Vanek (HOV) afirmă că în aceste condiţii,
ţara va exporta serviciile furnizate de factorii ei abundenţi, şi va importa serviciile
factorilor rari. Teorema HOV constă dintr-un sistem de relaţii lineare între
exporturile nete ale unei ţări şi diferenţa dintre resursele ei efective de factori de
producţie (V) şi cantitatea de factori care ar reveni ţării, dacă pe plan naţional ei ar
fi distribuiţi în aceeaşi proporţie ca şi pe plan mondial (s × VW).
Această specificare a teoriei înzestrării cu factori a stat la baza a numeroase
studii empirice privind fluxurile comerţului internaţional, ce pot fi încadrate în trei
grupe:
Studii asupra conţinutului de factori, care pornesc de la exportul net (T) şi
intensităţile factorilor (A), pentru a desprinde concluzii în legătură cu abundenţa
lor (V - s × V W).
Analize de regresie între mărfuri, pentru o ţară dată, folosind T şi A, pentru
a deduce abundenţa factorilor.
Analize de regresie între ţări, utilizând date asupra comerţului şi înzestrării
cu factori, pentru a obţine intensităţile factorilor.
(ii) Încercări de verificare empirică.
Pagina 45 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 46/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Prima încercare de verificare empirică a modelului Heckscher - Ohlin a
fost întreprinsă de W. Leontief, prin-un studiu asupra conţinutului de factori al
exportului şi importului SUA. A calculat volumele de muncă şi de capital necesare
pentru a produce exporturi americane în valoare de 1 milion dolari şi cele necesare
producţiei în valoare tot de 1 milion dolari, care concura importul american în anul
1951. Considerând că SUA ar fi o ţară cu capital abundent, potrivit modelului
Heckscher - Ohlin ar fi fost de aşteptat ca producţia de export a acestei ţări să
prezinte un conţinut de capital mai ridicat decât producţia ce concura importul. În
urma cercetării bazate pe analiza input - output, Leontief a constatat că raportul
capital / muncă era mai scăzut în producţia de export (13.000 dolari / om-an),
decât în cea care concura importul (13.700 dolari / om-an). O creştere a exportului
de 1 milion de dolari, echilibrată de o creştere egală a importului, ar fi diminuat
cererea de capital cu 46 mii dolari pe an şi ar fi sporit-o pe cea de muncă cu 6
lucrători pe an7.
Aceste constatări, aparent contrare afirmaţiilor teoriei, formează ceea ce se
numeşte "paradoxul lui Leontief".
Rezultate asemănătoare a obţinut ulterior şi Robert E. Baldwin8, în cadrul
unui model bazat pe regresii între mărfuri. El a cercetat relaţia dintre performanţa
în comerţ pentru fiecare industrie şi intrările de factori în aceste industrii,
constatând că exportul net american este negativ corelat cu intensitatea în capital a
producţiei. Pentru anul 1962, o creştere de un milion dolari pe ambele fluxuri ale
schimburilor ar fi redus cererea de capital cu 256 mii dolari pe an şi ar fi crescut-o
pe cea de muncă cu 12 lucrători pe an.
Ulterior s-a constatat9 însă, că interpretările date coeficienţilor de regresiedin studiul menţionat nu au fost corecte, şi anume, în general semnul coeficienţilor
nu indică abundenţa sau raritatea factorilor de producţie.
Încercările de a rezolva "paradoxul" au condus la o mai bună înţelegere a
modelului Heckscher - Ohlin. S-a formulat ipoteza unor inversiuni ale cererii sau
7 Wassiliy W.Leontief (1956).8 Robert E. Baldwin (1971)9 Leamer şi Bowen (1981).
Pagina 46 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 47/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
ale factorilor şi s-a emis părerea că în realitate acţionează mai mulţi factori decât a
luat în considerare Leontief.
Potrivit ipotezei inversiunilor cererii, in SUA preferinţele populaţiei ar fi
fost mai mult orientate spre bunuri cu conţinut înalt de capital, ceea ce ar fi
menţinut ridicat preţul acestora şi scăzut preţul relativ al muncii, astfel că mărfurile
exportate au conţinut relativ ridicat de muncă. Dar cercetările asupra condiţiilor
cererii au arătat că acestea sunt similare în principalele ţări industriale, ce deţin
preponderenţa în comerţul mondial. Diferenţele în structura cererii se datorează
nivelelor diferite de venit, care însă nu explică "paradoxul", întrucât cei cu venituri
ridicate cer în mai mare măsură servicii care, după cum se ştie, au un conţinut
ridicat de muncă. Adică, în SUA, unde veniturile sunt ridicate, cererea mai ridicată
pentru servicii ar trebui să determine creşterea preţului relativ al muncii.
Inversiuni ale factorilor sunt diferenţele între ţări în privinţa ordonării
mărfurilor potrivit conţinutului lor relativ de factori, de exemplu, dacă oţelul ar
avea în S.U.A. un conţinut de capital relativ mai ridicat decât grâul, iar în alte ţări
grâul ar avea un conţinut de capital relativ mai ridicat decât oţelul. Deşi asemenea
inversiuni pot apărea fără ca între ţări să existe diferenţe de tehnologii, ci doar
diferenţe de preţuri relative ale factorilor, şi chiar dacă frecvenţa lor este
discutabilă, cercetarea lor atentă nu a putut explica "paradoxul lui Leontief".
Astfel, in S.U.A., agricultura are o înzestrare relativ înaltă cu capital, spre
deosebire de alte ţări, unde este relativ mai bine înzestrată cu muncă. Dacă se
exclud produsele agricole din calculele lui Leontief privind schimburile externe ale
S.U.A., conţinutul relativ de capital al producţiei de export este şi mai scăzut decât
înainte10 de a se fi întreprins acest demers analitic.
Aparenta contrazicere a afirmaţiilor teoriei de către rezultatele cercetă. rii
lui Leontief, s-ar datora, potrivit unor economişti, lipsei de realism a cercetării,
care ia în calcul doar doi factori de producţie, ignorând existenţa altora.
În acest sens11 s-a demonstrat că importurile americane conţin în mare
proporţie materii prime minerale, iar producţia naţională concurentă are un
10 Seiji Naya (1967).11 Jaroslav Vanek (1959).
Pagina 47 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 48/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
conţinut relativ mai ridicat de teren ne agricol, comparativ cu producţia de export.
Aparentul conţinut înalt de capital al producţiei ce concurează importul ar reflecta
de fapt conţinutul înalt de teren ne agricol al acestei producţii, care in S.U.A. este
complementar cu capitalul.
Un alt studiu sublinia necesitatea de a face distincţie între diferitele
categorii de muncă, ce pot fi tratate ca factori de producţie propriu-zişi. Producţia
americană de export are un conţinut relativ mai ridicat de muncă înalt calificată
decât producţia ce concurează importul. S.U.A. este o ţară cu înzestrare relativ
ridicată de muncă înalt calificată, echivalentă cu capitalul uman. Producţia de
export a acestei ţări are, de fapt, un conţinut relativ mai ridicat de capital uman,
decât are producţia ce concurează importul.
Deşi cercetările în acest domeniu nu s-au încheiat, se poate afirma că
"paradoxul lui Leontief" se datorează, probabil, omisiunii din calcule a resurselor
naturale şi a capitalului uman.
O cercetare12, inspirată de teoria măsurii din matematică, evidenţiază
efectul negativ al capitalului fizic, al muncii simple, şi pozitiv al capitalului uman
asupra măsurii exportului. Adică, industriile cu intensitate ridicată a capitalului
fizic şi muncii simple apar mai mult de partea importului, iar cele cu intensitate
ridicată a capitalului uman apar mai frecvent de partea exportului american.
Măsura exportului este definita drept diferenţa între exporturi şi importuri, pe
grupe de mărfuri.
O altă metodă de verificare a modelului Heckscher-Ohlin s-a concretizat îninvestigarea relaţiei dintre exportul net la o anumită marfă pentru diverse ţări, şi
înzestrarea cu factori a acestora, variabilele explicative fiind exportul net şi
înzestrarea cu factori, iar variabila explicată - intensităţile factorilor.
Cercetarea întreprinsă în acest sens asupra unui eşantion de 60 de ţări,
evidenţiază faptul că înzestrarea unor ţări cu muncă în domeniul profesional şi
tehnic se corelează pozitiv cu avantaje în exportul mărfurilor agricole din zona12 W. Branson şi N. Monoyios (1977).
Pagina 48 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 49/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
temperată şi negativ cu unele categorii de produse manufacturate, iar munca
neprofesională, dar cu pregătire generală se corelează pozitiv cu avantaje la
exportul mărfurilor cu conţinut ridicat de muncă şi a celor cu conţinut ridicat de
capital şi negativ cu avantajele la exportul de materii prime şi de produse agricole
din zona temperată. Avantajul comparativ la exportul de produse primare este
pozitiv asociat cu producţia de minerale şi negativ asociat cu înzestrarea ţărilor cu
muncă şi capital, în concordanţă cu constatarea anterioară a lui Vanek, referitoare
la S.U.A. De asemenea, avantajul în exportul de produse agricole este pozitiv
corelat cu înzestrarea ţărilor cu teren agricol atât în zona tropicală, cât şi în cea
temperată.
Un alt studiu interesant combină abordarea inter-ţări cu cea inter-mărfuri,
în încercarea de a explica determinanţii comerţului intra-european cu produse
manufacturate. Este examinat comerţul net între perechi de ţări europene pentru
circa 150 mărfuri. Variabilele explicative sunt intensităţile factorilor
(caracteristicile industriilor) şi dotările cu factori de producţie (caracteristicile
ţărilor). Rezultatele acestei cercetări evidenţiază pentru comerţul bilateral în cadrul
Europei o corelaţie pozitivă cu semnificaţie ridicată între înzestrarea cu factori şi
intensitatea relativă a factorilor în schimburi. Cu cât o ţară este mai bine înzestrată
cu capital, cu atât mai intensive în capital tind să fie exporturile respectivei ţări.
(iii) Mihail Manoilescu a observat că în realitatea economiei internaţionale
de la începutul secolului 20 existau zone întinse în care specializarea şi
schimburile între ţări nu îşi găseau corespondent în teoria lui Heckscher şi Ohlin13.
El a constatat mari diferenţe de productivitate între ramuri şi anume, cu cât
o ţară era mai puţin dezvoltată economic, cu atât decalajul de productivitate dintreindustrie şi agricultură era mai mare.
Cel mai scăzut decalaj de productivitate dintre cele două ramuri se
înregistra la ţările cu cea mai înaltă dezvoltare economică.
Manoilescu era de părere că agricultura rămâne întotdeauna dezavantajată
faţă de industrie, întrucât necesită sume mai mari de capital pentru a realiza
aceeaşi valoare a producţiei. Această situaţie ar fi de fapt consecinţa transferului
13 Mihail Manoilescu (1931), Cf. Aurel Iancu (1983).
Pagina 49 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 50/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
unei părţi din venitul factorilor din agricultură către industrie şi celelalte ramuri, ca
urmare a retribuirii foarte scăzute a factorului muncă. Într-adevăr, factorul muncă
în agricultura ţărilor slab dezvoltate este sub utilizat, deci foarte ieftin.
În aceste condiţii se poate interpreta că factorul muncă tinde a fi nelimitat,
singurele restricţii ale producţiei rămânând capitalul şi pământul sau, simplificat
capitalul. Dar acestea sunt probleme de natură nu doar economică, ci culturală,
socială şi politică.
Cererea reciprocă şi schimburile comerciale internaţionale
Preţurile relative ale mărfurilor sunt influenţate şi de cerere. Este deci
firesc a ne aştepta ca, printre cauzele care determină schimburile comerciale
internaţionale, să fie şi unele în legătură cu condiţiile cererii din ţările partenere.
Cererea într-o economie închisă
Latura ofertei (în modelul neoclasic) în cadrul unei economii naţionale este
reprezentată prin frontiera posibilităţilor ei de producţie. Locul unde se va stabili
producţia pe această frontieră depinde de preţurile mărfurilor. Preţurile, la rândul
lor, sunt determinate prin interacţiunea condiţiilor ofertei, cu cele ale cererii pentru
respectiva economie. Mulţimea preţurilor de echilibru trebuie să satisfacă două
condiţii:
cererea pentru fiecare produs să fie egală cu oferta acestuia;
să nu existe vreun stimulent nici pentru producători, nici pentruconsumatori, de a-şi modifica producţia sau consumul la aceste preţuri.
Cererea pentru fiecare produs depinde de preţuri şi de venit. Considerând o
economie cu doar două mărfuri, avem de-a face cu un singur preţ relativ pentru
mărfuri, P (preţul lui Y în raport cu X); venitul, I, este valoarea produsului
naţional:
I = Xof + PYof , (of arată că este vorba de cantităţi oferite). Sistemul cereriiva fi reprezentat astfel:
Pagina 50 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 51/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Xcer = [ P, I ]
3.36
Ycer = [ P, I ]
3.37
I = Xof + PYof
3.38
unde cer arată că este vorba de cantităţi cerute.
Întrucât în acest model întregul venit trebuie cheltuit, adică producţia
trebuie utilizată, cele două ecuaţii sunt interdependente. Venitul care nu s-a
cheltuit pentru X, trebuie cheltuit pentru Y.
Într-o economie închisă
Xcer = Xof , şi Ycer = Yof 3.39 ,
3.40.
Aceste ecuaţii se adaugă la sistemul ce reflectă echilibrul general al ofertei
unei economii cu înzestrări fixe de factori de producţie, tehnologii date şi condiţii
date pentru piaţa factorilor:
X = X(CX, MX)
3.41
Y = Y(CY, MY)
3.42
C = CX + CY
3.43
M = MX + MY
3.44
s = XM = PYM 3.45 ,
3.46r = XC = PYC 3.47 , 3.48
unde s este salariul, definit ca preţ pentru muncă (M), r este renta, definită
ca preţ al capitalului (C), XM este produsul marginal al muncii în industria X, iar
XC este produsul marginal al capitalului în industria X. Relaţia s / r = XM /XC =
YM /YC este condiţia alocării eficiente a factorilor de producţie.
Sistemul astfel descris este determinat, având acelaşi număr de ecuaţii şi de
necunoscute. Se pot astfel determina volumul producţiei, preţurile, consumul şicelelalte variabile ale economiei închise.
Pagina 51 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 52/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Preferinţele sociale şi bunăstarea
Preferinţele consumatorilor sunt reprezentate sub forma unei mulţimi de
curbe de indiferenţă ce nu se intersectează. Este vorba de prezentarea preferinţelor
sociale într-un mod analog cu sistemul celor individuale. O problemă delicată
rezultă din faptul că, la nivel social, preferinţele pot să nu fie independente faţă de
modul de distribuire a veniturilor. De exemplu, o distribuţie accentuat inegală a
veniturilor, poate duce la un consum mai mare de bunuri de lux, decât o distribuire
mai uniformă a aceloraşi venituri. În general, pe mulţimea preferinţelor se poate
utiliza o relaţie de ordine, dar nu se pot aplica operaţiile definite pe mulţimea
numerelor naturale, sau reale etc.
Din punct de vedere formal, preferinţele individuale pot fi agregate şi
utilizate pentru a reprezenta bunăstarea şi cererea agregată, cu următoarele
condiţii14:
fiecare persoană are un sistem de preferinţe clar definit; în cazul a două
mărfuri, acest lucru poate fi reprezentat printr-o mulţime de curbe de indiferenţă
care nu se intersectează;
preţurile mărfurilor sunt aceleaşi pentru toţi consumatorii.
De asemenea, trebuie îndeplinite două din următoarele trei condiţii:
toţi consumatorii au gusturi identice;
toţi consumatorii au funcţii de utilitate omotetice;
distribuirea veniturilor între consumatori este ne modificată.
Condiţiile cererii se descriu prin curbele sociale de indiferenţă. Punctele
situate pe o curbă de indiferenţă ilustrează acelaşi nivel de utilitate, în timp ce
punctele aflate deasupra acesteia corespund unui nivel superior, iar cele aflate sub
curbă - unui nivel inferior de utilitate. Această reprezentare poate fi comparată cu
cea a unui munte de bunuri, ilustrat pe hartă cu ajutorul curbelor de nivel (de
indiferenţă, sau izoutilitate). Astfel, în figura 3.6, curba U1 arată un nivel de
utilitate superior faţă de U0.14 Samuelson, 1956, p. 11.
Pagina 52 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 53/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Panta tangentei la curba de izoutilitate într-un punct exprimă rata marginală
de substituire în consum în punctul respectiv, adică raportul dintre sporul de
consum al unei mărfi şi reducerea consumului celeilalte mărfi, fără ca utilitatea
totală să se schimbe.
În figura 3.6, BB' reprezintă linia bugetului (veniturilor reale ale)
consumatorilor. Punctele P şi R exprimă două combinaţii de bunuri care pot fi
achiziţionate în limita acestui buget, cea corespunzătoare lui P ocazionând un nivel
mai ridicat de utilitate, comparativ cu R. În punctul P linia bugetului atinge cea
mai înaltă curbă de izoutilitate, ambele având aceeaşi pantă, egală cu rata
marginală de substituţie în consum.
Figura 3.6: Curbe de indiferenţă
Luând în considerare condiţiile producţiei şi ale cererii, se poate deduce
optimul economic, sau echilibrul economiei naţionale.
Optimul într-o economie aflată în relaţii cu străinătatea este superior celui
corespunzător unei economii închise.Echilibrul într-o economie închisă este descris în figura 3.7.
Punctul E, de tangenţă a curbei de transformare TT' cu cea de izoutilitate
U1, corespunde maximului profitului producătorilor şi utilităţii consumatorilor. În
acest punct rata marginală de transformare în producţie şi cea de substituire în
consum sunt identice, determinând preţul de echilibru al economiei. Dacă preţul
relativ al strungurilor (panta dreptei BB') ar fi inferior, firmele şi-ar reduce
producţia de strunguri sub OQ1, în timp ce consumatorii şi-ar spori cererea, potrivit unei curbe superioare de indiferenţă, peste cantitatea OQ1. În consecinţă,
Pagina 53 din 170
Cantitateadegrâu
Cantitatea de strunguri
B'
C2'
C2
R
PU1
U0O C1' C1 B
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 54/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
va spori preţul relativ, şi această mişcare va dura, până se va ajunge la preţul de
echilibru al cererii cu oferta.
Figura 3.7: Echilibrul într-o economie închisă
Echilibrul într-o economie ce desfăşoară schimburi externe este descris în
figura 3.8.
În absenţa schimburilor externe, echilibrul economiei este realizat în
punctul E, de tangenţă a curbelor TT' (de transformare) şi U1 (de indiferenţă).
Dacă pe piaţa internaţională preţurile relative sunt diferite de cele interne, apar
schimburile cu străinătatea, care dau posibilitatea atingerii unui nivel mai ridicat
de consum, corespunzător unui punct situat pe o curbă de indiferenţă superioară
(U2).În exemplul din figura 3.8 preţul relativ internaţional al strungurilor,
reflectat de panta dreptei FF', este mai mic decât cel intern, dat de rata marginală
de transformare în producţie din punctul E. Făcând abstracţie de cheltuielile de
transport şi cele de vamă, producătorii naţionali îşi vor mări, în aceste condiţii,
producţia de grâu şi o vor diminua pe cea de strunguri, acţionând pentru
maximizarea profitului. Consumul va creşte, deplasându-se spre punctul P, de
tangenţă a liniei bugetului (FF') la curba de indiferenţă U2. Pentru aceasta se vor importa X1C1 strunguri şi se va exporta X2C2 grâu, preţul relativ (internaţional) al
Pagina 54 din 170
Cantitateadegrâu
Cantitatea de strunguri
B'
Q2
R
E
U1
O Q1
B
T
T'
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 55/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
strungurilor fiind egal cu OF'/OF = MD/MP = preţul monetar internaţional al
strungurilor / preţul monetar internaţional al grâului. Din aceste egalităţi rezultă
echilibrul balanţei schimburilor, şi anume valoarea importului (cantitatea × preţul
strungurilor) = valoarea exportului (cantitatea × preţul grâului).
Figura 3.8: Echilibrul într-o economie deschisă
Câştigul total obţinut ca urmare a participării la schimburile internaţionale
rezultă atât din modificarea raportului de preţuri, fapt ce dezavantajează pe unii
producători interni, cât şi din specializarea internaţională, acest din urmă câştig
depăşind pierderile producătorilor dezavantajaţi.
Cererea reciprocă şi curba schimburilor
a) Echilibrul economic internaţional
Pentru a ilustra modul de stabilire a preţurilor mondiale, implicaţiile
diferenţelor internaţionale în structurile preţurilor şi costurilor asupra acestui
Pagina 55 din 170
Cantitateadegrâu F'
T'
X2
D
Q2
C2
EP
M U2
U1
O X1 Q1 T C1
F
Cantitatea de strunguri
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 56/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
proces, se utilizează exemplul simplu al relaţiilor dintre două economii naţionale,
descrise în figura 3.9.
Curba internă de transformare este TT1, iar cea externă este T'T1', ceea ce
arată posibilităţi mai mari în producţia de grâu pentru economia naţională, şi
posibilităţi mai mari în producţia de strunguri pentru străinătate.
În condiţii de autarhie, punctul de echilibru pentru economia naţională este
E, iar pentru străinătate E', respectiv punctele în care cele două curbe de
transformare sunt tangente la curbele de indiferenţă U0 şi U0'. Preţul relativ al
strungului este mai ridicat la intern decât în străinătate.
Dacă se liberalizează schimburile, pieţele celor două ţări se unifică şi se
stabilesc noi preţuri relative de echilibru, astfel încât suma producţiilor celor două
ţări să fie egalată de suma cererii lor pentru fiecare marfă şi balanţa schimburilor
dintre ţări să fie echilibrată. În exprimarea geometrică din figura 3.9 condiţia
pentru realizarea acestui echilibru este congruenţa triunghiurilor schimbului (MPD
şi M'P'D'). Congruenţa acestor triunghiuri poate exista numai dacă preţul relativ al
strungurilor pe plan internaţional se află situat între preţurile relative
corespunzătoare interne.
Pagina 56 din 170
Cantita
teadegrâu
F'
T'
T1'
D
ME
PP'
E'
M' D'
U0U1
U1'
U0'
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 57/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Figura 3.9: Echilibrul economic internaţional
În figura 3.9 preţul internaţional este redat de panta paralelelor PD şi P'D',
care este mai mică decât panta tangentei la curba de transformare TT' în E, şi mai
mare decât cea a tangentei la T1T1' în E', ambele reprezentând preţurile interne
relative.
Noul preţ comun este preţ de echilibru, stabilizând pieţele unificate.
Cererea de import a fiecărei ţări este egală cu oferta sa de export, din punct de
vedere valoric.
Dacă preţul relativ pe plan internaţional ar fi mai mic (mare) decât ambele
preţuri relative interne, în ambele ţări ar creşte producţia aceleiaşi mărfi şi nu ar
putea apare schimbul internaţional.
Preţul relativ comun, dat de panta dreptelor PD şi P'D' defineşte raportul de
schimb dintre cele două economii naţionale. O reducere a preţului relativ la
importul unei ţări, îi îmbunătăţeşte raportul de schimb.
Dacă s-ar îmbunătăţi raportul de schimb al ţării de referinţă, consumatorii
din această ţară ar accede la o curbă de izoutilitate superioară faţă de U1, iar cei
din străinătate nu ar ajunge la U1'. Raportul de schimb determină distribuirea
câştigurilor rezultate din schimburile internaţionale.
Dacă s-ar îmbunătăţi raportul de schimb al ţării de referinţă, PD, atunci şi
P'D' şi-ar diminua panta, în detrimentul străinătăţii.Deci, consumatorii din ţara de referinţă ar câştiga mai mult, iar cei din
străinătate mai puţin, de pe urma schimburilor.
Dacă cele două ţări considerate în figura 3.9 ar poseda curbe de
transformare în producţie identice, punctele E şi E' ar coincide, şi preţurile celor
două ţări ar fi identice şi în absenţa schimburilor, iar unificarea pieţelor naţionale
n-ar modifica preţurile relative.
Pagina 57 din 170
O T T1
F
Cantitatea de strunguri
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 58/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Totuşi, chiar dacă condiţiile producţiei din cele două ţări ar fi identice,
existenţa unor diferenţe în structura cererii, deci în configuraţia curbelor de
indiferenţă în consum, ar determina diferenţe în privinţa preţurilor relative interne.
Unificarea pieţelor naţionale ar egaliza aceste preţuri, cu consecinţe asupra
ambelor economii.
Aşadar, legea avantajului comparativ se aplică nu numai când între aceste
ţări există diferenţe relative de costuri, ci şi diferenţe relative de preţuri. Acestea se
pot datora diferenţelor fie în privinţa ofertei, fie a cererii, fie ambelor cauze.
b) Cererea reciprocă şi curbele schimburilor
Ilustrarea procesului de stabilire a echilibrului internaţional apare în figura
3.10, unde este trasată curba cererii de import şi a ofertei de export pentru fiecare
din ţările partenere.
Figura 10.10: Echilibrul pieţei internaţionale şi curbele schimburilor
Pagina 58 din 170
Import naţional de grâuExport străin de grâu
Import naţional de strunguriExport străin de strunguri
Export naţional de strunguriImport străin de strunguri
Export naţional de grâuImport străin de grâu
J
H' F'
J'
V O
JWF
H J'
Z'
Z
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 59/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pe axa absciselor sunt reprezentate cantităţile de strunguri ce vor fi
exportate sau dimpotrivă, importate, în funcţie de nivelul preţului relativ al
strungurilor pe piaţa mondială, atât în ţara de referinţă, cât şi de către străinătate.
De exemplu, la preţul relativ al strungurilor pe paiaţa mondială dat de panta
dreptei FF', ţara de referinţă este dispusă să importe OV strunguri, oferind în
schimb la export VW grâu. Astfel, pentru oricare nivel al preţului relativ al
strungurilor pe piaţa mondială, există o configuraţie distinctă import (export)
strunguri - export (import) grâu atât în cazul ţării de referinţă, cât şi în cazul
străinătăţii.
Toate punctele ce redau aceste configuraţii constituie "curba schimburilor"
unei ţări. În figura 3.10 curba schimburilor ţării de referinţă este JOJ, iar a
străinătăţii este J'OJ', ambele reprezentate pe axe de coordonate comune. Ele se
intersectează în cadranul 3, preţul relativ pe piaţa mondială (raportul de schimb)
fiind redat de panta dreptei FF'. Tocmai acesta este preţul internaţional de
echilibru, căci asigură egalitatea valorică a schimburilor reciproce. Orice alt raport
de schimb (de exemplu, HH') determină cereri de import, respectiv oferte de
export diferite ale partenerilor, deci nu poate asigura echilibrul schimburilor
internaţionale.
Curba schimburilor evidenţiază acele combinaţii de export şi import, care
maximizează utilitatea agregată a economiei naţionale, pentru toate valorile
posibile ale raportului de schimb internaţional.
Un indicator util este elasticitatea curbei schimburilor. Acesta arată cu câte
procente trebuie modificat exportul ţării, pentru a putea creşte cu un procentimportul acesteia, şi este echivalent cu raportul dintre valoarea marginală şi cea
medie a raportului de schimb.
Există o anumită corelaţie între acest indicator şi elasticităţile faţă de preţ
ale ofertei de export (ε ) şi cererii de import (η ). Când ε şi η au valori cuprinse
în intervalul (-1, 0), elasticitatea curbei schimburilor este strict negativă. Are
valoarea 0, când ε = 0 şi η = -1 şi este strict pozitivă, dar subunitară, când ε > 0
şi η< -1.
Pagina 59 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 60/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
4 COMERŢUL EXTERIOR ŞI TEHNOLOGIA
Economiştii interpretează că modelul lui Ricardo se bazează pe diferenţe
internaţionale de tehnologie.
Modelul privind înzestrarea cu factori de producţie presupune că fiecare
ţară are acces la aceeaşi tehnologie. Cu toate acestea, el poate fi uşor modificat,
pentru a accepta diferenţe de tehnologii.
A devenit evident în ultimele decenii că tehnologia nu este statică.
Progresul tehnic poate fi luat în calcul în aceste modele sub forma unei creşteri a
eficienţei producerii unui bun dat.
În modelul ricardian efectul progresului tehnic depinde de sectorul care
cunoaşte perfecţionarea tehnică, iar în modelul Heckscher-Ohlin pe lângă sectorul
vizat este important şi faptul dacă progresul tehnic este orientat spre economisirea
de muncă sau de capital. Dar progresul tehnic în aceste modele este considerat ca
un proces cu unică apariţie, sau discontinuu.
Modelele noi ale comerţului internaţional pun în lumină rolul tehnologiei
în crearea de noi produse şi procese, accentuând asupra naturii dinamice a
progresului tehnic şi evidenţiind relaţia dintre creşterea cheltuielilor de cercetare-
dezvoltare şi comerţul internaţional.
Diferenţele între ţări în privinţa ritmului progresului tehnic conduc la
intensificarea schimburilor comerciale internaţionale, ţările cu ritm înalt al
progresului tehnic exportând produse cu conţinut înalt de tehnologie (intensive întehnologie).
Din totalul mondial al cheltuielilor de cercetare-dezvoltare peste 96 % sunt
înregistrate în ţările industriale, dezvoltate, astfel că majoritatea invenţiilor şi
inovaţiilor se produc în aceste ţări. Noile produse sau procese sunt produse iniţial
în ţările inovatoare dar tehnologia se poate difuza peste hotarele acestora, iar
producţia se poate deplasa în ţările ce beneficiază de costuri scăzute.
În ţările industriale se apreciază însă că prin difuzarea tehnologiilor noi sereduce decalajul tehnologic dintre ele şi celelalte ţări, având drept consecinţă
Pagina 60 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 61/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
diminuarea sporului de bunăstare din ţările dezvoltate şi scăderea interesului
pentru noi invenţii sau inovaţii in aceste ţări.
De aceea, ţările dezvoltate caută pe diverse căi, să reducă difuzare noilor
tehnologii către ţările în curs de dezvoltare, fapt ieşit în evidenţă la Runda
Uruguay de la GATT. Această atitudine a ţărilor dezvoltate nu-şi găseşte suport în
ştiinţa economică.
Modelul decalajului tehnologic.
În acest model se susţine că noile produse sau procese sunt dezvoltate în
mod continuu şi ţara în care s-a produs o invenţie sau inovaţie va deţine, pentru un
anumit interval de timp un avans faţă de celelalte ţări. Această ţară va fi în măsură
să exporte bunul nou produs, chiar dacă nu va avea un avantaj comparativ aparent,
rezultat din înzestrarea cu factori de producţie. Apare comerţul internaţional cu
acel produs, deoarece timpul scurs până ce bunul respectiv este cerut şi în alte ţări
(decalajul cererii) este mai mic decât cel scurs până ce acelaşi bun este fabricat în
alte ţări (decalajul imitării). Acest din urmă decalaj apare atunci când inovaţia este
protejată prin brevete, sau când timpul de învăţare pentru aplicarea ei este
îndelungat.
Teoria menţionată susţine că, datorită disparităţilor dintre ţări în privinţa
ritmului şi naturii inovaţiilor, apare schimbul internaţional. Ţările cu ritm înalt al
inovaţiilor tind să exporte bunuri conţinând tehnologie avansată spre ţări la care
ritmul respectiv este scăzut şi să importe în schimb bunuri standardizate, intensive
în muncă. Şi ţările caracterizate prin ritmuri apropiate ale inovaţiei vor desfăşura
schimburi reciproce, având în vedere diferenţierea între bunurile rezultate dininovaţii.
Inovaţia rezultă din activităţile de cercetare-dezvoltare, intensive în
utilizarea de muncă cu foarte înaltă calificare. În consecinţă, ţările relativ bine
înzestrate cu asemenea muncă au mai multe inovaţii. Inovatorii trebuie să fie
conştienţi de condiţiile cererii, deci în contact direct cu piaţa în care se introduce
iniţial noul produs. Noile produse ce incorporează cele mai recente progrese ale
tehnologiei sunt introduse cu mai multă uşurinţă pe pieţele ţărilor bogate. Toateaceste considerente sugerează că cele mai ridicate ritmuri ale inovaţiei sunt
Pagina 61 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 62/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
înregistrate de ţările dezvoltate. Ţările cu ritm înalt al inovaţiei exportă produse
intensive în tehnologie avansată, deci ţările bogate tind să exporte mărfuri cu
conţinut ridicat de tehnologii avansate. Se recunoaşte că relaţia cauzală este
orientată de la progresul tehnic spre structura exportului şi nu invers15. Exista
părerea potrivit căreia ţările cu avans din punct de vedere tehnologic tind să-şi
păstreze sau să-şi extindă avantajul iniţial, fie pentru că inovaţiile conduc la noi
progrese în tehnologie, fie datorită menţinerii loialităţii consumatorilor faţă de noul
produs şi ca urmare a scăderii costurilor de producţie ca urmare a procesului
învăţării.
Totuşi, un fenomen evident în dezvoltarea recentă a economiei mondiale
este reducerea avansului tehnologic al ţărilor industriale. Un interesant model al
comerţului internaţional bazat pe diferenţele de tehnologii a fost elaborat de
Krugman (1986). El consideră că pentru fiecare bun, z, există o tehnică de
producţie de vârf, definită sub forma cerinţei de muncă, a*(z). Ca urmare a
progresului tehnic aceste tehnici de vârf se îmbunătăţesc continuu, scăzând
cheltuiala de muncă, adică a*(z) =e-g(z)t. Rata de îmbunătăţire a tehnicii de vârf
diferă între industrii şi bunurile pot fi ordonate după criteriul intensităţii
tehnologice. Şi ţările pot fi ordonate după criteriul nivelului tehnologic, măsura
fiind diferenţa de timp care le separă de nivelul de vârf. Astfel, dacă λI şi λJ
reprezintă decalajele faţă de nivelul de vârf, exprimate în numărul de ani, pentru
ţările I şi J respectiv şi λI < λJ, atunci ţara I va produce toate bunurile cu cheltuieli
de muncă mai mici decât ţara J întrucât
aI(z) = e-g(z)(t-λ I) < aJ(z) = e-g(z)(t-λ J)
4.4
În aceste condiţii, ţara I va deţine avantaj absolut la toate produsele.Avantajul ei comparativ se va situa în domeniul bunurilor cu o mai mare
intensitate tehnologică, decalajul tehnologic între ţări fiind mai scăzut la produsele
ce cunosc un progres tehnic mai lent. Ţările aflate în vârful ierarhiei privind
dezvoltarea tehnologiei au salarii mai ridicate.
Să presupunem că sunt două ţări, una cu tehnologie mai avansată, alta cu
nivel mai scăzut al tehnologiei.
15 Krugman (1986).
Pagina 62 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 63/170
(( ) z a
z aw w
*
1
*
2
2
1 =
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Considerăm, pentru simplificarea raţionamentului, că preferinţele de
consum sunt identice în cele două ţări şi că pentru fiecare bun se va repartiza o
proporţie constantă din cheltuieli.
Fiind dat un interval continuu de bunuri (z), va exista un bun marginal (z*),
pentru care costurile de producţie din cele două ţări sunt egale. Întrucât ţara 1 este
mai avansată în privinţa dezvoltării tehnologice, munca sa va fi mai productivă şi
la limită acest avantaj de productivitate va determina rata salariului
În aceste condiţii ţara 1 va produce bunurile z cu intensitate tehnologică
superioară lui z*, adică z > z*, iar ţara 2 va produce bunuri cu intensitate
tehnologică mai mică, adică z < z*.
O perfecţionare exogenă a tehnologiei ţării mai dezvoltate va avea drept
consecinţă mărirea decalajului în toate industriile, dar sporul de productivitate va fi
mai mare pentru bunurile cu intensitate tehnologică mai înaltă. Salariul relativ al
ţării mai bogate va creşte, se va mări numărul de mărfuri pe care aceasta le
produce şi, implicit, numărul de mărfuri fabricate de ţara mai puţin avansată va
scădea.
Ţara mai bogată câştigă, salariul ei real crescând indiferent în ce mărfuri se
exprimă.
Dacă se exprimă în mărfuri fabricate în ţara 1, creşterea se datorează
ridicării productivităţii din această ţară. Dacă se exprimă în mărfuri fabricate în
ţara 2, creşterea este cauzată de sporirea salariului relativ din ţara 1. Dacă se
exprimă în mărfuri anterior fabricate în ţara 2 şi acum produse mai ieftin în ţara 1,
cauza este creşterea proporţional mai mare a productivităţii muncii comparativ cu
cea a salariului în ţara 1.
4.5
Ţara cu nivel mai scăzut al tehnologiei cunoaşte o
modificare potrivnică a salariului relativ şi îşi îngustează specializarea la bunuri cu
intensitatea mai scăzută a tehnologiei.
Totuşi are un câştig, ca urmare a creşterii puterii sale de cumpărare.
Salariul real exprimat în bunuri produse la intern a rămas neschimbat. Dar preţurile
mărfurilor cumpărate în mod tradiţional din ţara 1, scad.
Pagina 63 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 64/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Aşa după cum rezultă din ecuaţia (4.2), a*(z) creşte, dar numărul bunurilor
produse de ţara 1 creşte, iar noul salariu relativ este determinat de un produs z * cu
rang mai mic în scara intensităţii tehnologice a bunurilor. Deoarece creşterea de
productivitate este mai mare pentru toate bunurile z > z *, preţurile tuturor bunurilor
produse tradiţional de ţara 1 se reduc. În plus, bunurile care erau produse anterior
de ţara 2 pot fi acum cumpărate mai ieftin din afară, crescând astfel salariul real
exprimat şi în aceste mărfuri.
O diminuare a decalajului tehnologic rezultată în urma unei perfecţionări a
tehnologiei din ţara mai puţin dezvoltată aduce câştig cert acesteia din urmă.
Creşte salariul relativ din această ţară, iar gama mărfurilor produse de ea se
extinde, incluzând bunuri cu intensitate tehnologică mai ridicată.
Ţara mai bogată poate pierde. Salariul real exprimat în bunuri produse în
continuare în această ţară rămâne neschimbat. Salariul real creşte pentru bunurile
produse anterior în ţara 1 şi care pot fi procurate acum mai ieftin din ţara 2. Scade
însă capacitatea de a cumpăra bunuri produse tradiţional în ţara 2, întrucât
creşterea salariului relativ din acea ţară este proporţional mai mare decât creşterea
productivităţii din ţara respectivă.
Dacă decalajul tehnologic dintre ţări este mic, este probabil ca sporul de
putere de cumpărare al ţării mai bogate, rezultat de la produsele cu nivel
tehnologic mediu, obţinute acum mai ieftin din ţara parteneră să nu poată acoperi
pierderea rezultată din diminuarea puterii de cumpărare la bunurile cu nivel
tehnologic scăzut, importate în mod tradiţional din ţara mai puţin dezvoltată.
Această împrejurare determină ţara mai dezvoltată să adopte politici având ca
obiectiv menţinerea avansului tehnologic, prin stimularea inovaţiei sau prin
ridicarea de obstacole în calea diseminării informaţiei tehnologice.
Teoria ciclului produsului.
Teoria decalajului tehnologic ne explică motivele pentru care inovaţia este
mai rapidă în ţările dezvoltate, dar nu poate explica de ce producţia noilor bunuri
este amplasată, cel puţin la început, în ţara unde s-a produs iniţial inovaţia şi nu în
ţări cu costuri mai mici.
Pagina 64 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 65/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Se consideră16 că dezvoltarea şi producţia iniţială a noilor produse necesită
cantităţi mari de muncă superior calificată, disponibilă în mai mare măsură în ţara
de origine a inovaţiei.
Teoria ciclului produsului17 porneşte de la premisa că toate firmele din
ţările dezvoltate au acces la aceleaşi cunoştinţe tehnice, dar aplicarea acestor
cunoştinţe necesită întreprinzători, nu toţi la fel de conştienţi şi disponibili faţă de
oportunităţile apărute.
Disponibilitatea şi reacţia la posibilităţile lansării de noi produse ar fi
determinate de uşurinţa comunicării cu piaţa, la rândul ei funcţie de proximitatea
geografică.
Este de asemenea necesară flexibilitate în utilizarea factorilor de producţie
în primele etape ale acesteia. Tot în aceste etape un rol important revine procesului
de învăţare, domeniu în care evident, ţara de origine a inovaţiei are avantaj
comparativ.
Fabricarea iniţială a noilor produse are loc în cadrul economiei naţionale,
unde contactul cu consumatorii şi cu furnizorii specializaţi de factori pentru
procesul de producţie este uşor de realizat.
Produsele cu tehnologie avansată sunt fabricate iniţial în ţări cu venit
ridicat, unde oportunităţile pentru dezvoltarea acestora sunt mai evidente.
Noul produs este diferenţiat de către consumatori de bunurile existente pe
piaţă, fapt ce conferă producătorului într-un anumit grad, putere de monopol. În
condiţiile unei concurenţe scăzute, preţul poate fi stabilit fără a ţine seama de
costurile de producţie ale firmelor rivale.
În figura 4.1 este ilustrat ciclul produsului în comerţul internaţional.
El este introdus pe piaţă în momentul t0. Iniţial, este produs şi comercializat
doar în ţara de origine a inovaţiei (faza introducerii).În scurt timp va apare cerere pentru acest produs şi în alte ţări cu nivel de
dezvoltare similar, şi ţara inovatoare va începe să-l exporte.
Poate apare cerere şi din partea celor înstăriţi din ţările cu nivel mai scăzut
al venitului.
Pe măsura extinderii cererii, produsul se standardizează, făcând posibile
economii de scară prin producţia de masă.
16 Hirsch (1967).17 Vernon (1966)
Pagina 65 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 66/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Capitalul fizic îl înlocuieşte pe cel uman în privinţa intensităţii în
componenţa bunului.
Această înlocuire se produce în a doua fază a ciclului produsului şi
conduce la creşterea importanţei costurilor relative faţă de firmele rivale (faza
creşterii).
Dacă diferenţele în privinţa preţurilor factorilor sunt mai mari decât
costurile exportului, poate apare stimulentul amplasării producţiei în străinătate,
unde costul este mai scăzut.
Cerinţele de factori rămânând similare celor din ţara inovatoare, producţia
se va localiza în alte ţări dezvoltate, care dispun de preţuri ale factorilor mai
scăzute. În aceste ţări are loc substituirea importurilor.
Dacă inovaţia este uşor de imitat, producţia se deplasează dintr-o ţară în
alta şi fără a fi necesară o investiţie peste hotare.
Produsele firmei inovatoare şi a celor imitatoare ajung să concureze pe
pieţe terţe (în ţări în curs de dezvoltare), având ca efect diminuarea preţului de
piaţă al produsului.
Hotărâtor devine acum nivelul costurilor unitare, în special al celor cu
salariul.
Figura 4.2: Ciclul produsului în comerţul internaţional
Pe parcursul celui de-al doilea stadiu, aşa după cum este ilustrat în figura4.1 volumul exportului ţării inovatoare scade, pe măsură ce producţia se
Pagina 66 din 170
Exporturi Ţarainovatoare
Alte ţări dezvoltate
Ţări în cursde dezvoltare
t0
Importuri
Stadiul 1 Stadiul 2 Stadiul 3
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 67/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
deplasează în străinătate. Este chiar posibil ca ţara iniţiatoare să devină importator
net al acestui bun, care acum încorporează un volum relativ ridicat de capital fizic.
Stadiul final al ciclului produsului apare atunci când procesul de producţie
este complet standardizat (faza de maturitate).
Creşte importanţa muncii ne specializate în procesul de producţie, iar
concurenţa devenită acerbă, face ca hotărâtor să devină argumentul costurilor.
Firmele din ţara inovatoare îşi pot amplasa fabrici în ţări în curs de dezvoltare cu
salarii joase.
Dacă tehnologia este disponibilă, producţia se poate concentra în ţări în
curs de dezvoltare şi fără investiţii din partea firmelor din ţări dezvoltate. În acest
stadiu, ţările în curs de dezvoltare pot deveni exportator net al produsului
menţionat.
În ţările dezvoltate are loc o substituire a exporturilor prin importuri
provenind din ţări în curs de dezvoltare.
Între timp, este posibil să-şi fi făcut apariţia pe piaţă un alt produs nou şi să
se declanşeze un alt ciclu al produsului.
De asemenea, este posibil ca noul produs să apară înaintea manifestării
vreunuia din ultimele stadii. În acest sens se apreciază că forţa de muncă de mică
răspândire, dar scumpă, este promotoarea inovaţiei18.
În concluzie, în cursul ciclului evidenţiat, produsul este la început intensiv
în capital uman, apoi în capital fizic şi în final, în muncă ne specializată.
Avantajul comparativ se deplasează de la ţara dezvoltată inovatoare, la alte
ţări dezvoltate şi apoi la ţări în curs de dezvoltare. În stadiul final, comerţul
internaţional cu acest produs se desfăşoară potrivit cerinţelor modeluluiHeckscher-Ohlin. Cunoaşterea fazei ciclului este utilă firmei, pentru formularea
strategiei de internaţionalizare.
Evoluţiile din ultimii ani ale economiei pe plan internaţional, mai ales
diminuarea diferenţelor dintre ţările dezvoltate în privinţa costului factorilor de
producţie, au determinat îngustarea domeniului de manifestare a celui de-al doilea
stadiu al produsului, sau chiar evitarea lui.18 Porter, M. E., (1993), pag.108
Pagina 67 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 68/170
α
α
1
1
= ∑
=
n
i
i qU
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pe de altă parte, progresele enorme în domeniul comunicaţiilor pe plan
mondial şi creşterea densităţii reţelelor globale ale întreprinderilor multinaţionale,
au redus nevoia unui contact nemijlocit între ingineri, manageri şi comercianţi.
Capacitatea întreprinderilor multinaţionale de a cerceta piaţa mondială
privind condiţiile de cerere şi de costuri, permite acestor întreprinderi să localizeze
chiar de la început producţia noilor bunuri în ţările cu cele mai atractive preţuri ale
factorilor, orientând deci comerţul internaţional de la bun început după cerinţele
modelului Heckscher-Ohlin.
Modelul ciclului produsului pe plan internaţional rămâne totuşi relevant
pentru procesul orientării firmelor mici şi mijlocii de la export, la investiţia peste
hotare19 şi pentru explicarea comerţului Nord-Sud.
Utilizarea unui model de echilibru general privind schimburile Nord-Sud20
permite identificarea clară a elementelor determinante pentru ciclul produsului,
anume inovaţia tehnologică şi transferul de tehnologie spre ţările în curs de
dezvoltare.
Modelul consideră un singur factor de producţie : munca şi presupune
identice costurile pentru toate cele “n” bunuri în fiecare regiune.
Bunurile pot fi clasificate în două grupe : tradiţionale şi noi.
Tehnologia pentru producerea bunurilor tradiţionale este universal
disponibilă.
Presupunând că salariile sunt mai ridicate în Nord (w N > wS ), rezultă că
bunurile tradiţionale sunt produse doar în Sud.
Noile bunuri sunt produse doar în Nord, conform modelului lui Vernon.
Astfel, n N este numărul bunurilor produse în Nord, echivalent cu numărul celor noi,iar nS este numărul bunurilor produse în Sud, echivalent cu al celor tradiţionale.
Funcţia de utilitate, identică pentru toţi consumatorii şi pentru toate
bunurile, are forma :
19 Vernon (1979)20 Krugman (1979 b)
Pagina 68 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 69/170
−−
==
α 1
1
w w
nn
qn
qn
l l
S
N
S
N
S S
N N
S
N
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
4.3
unde 0 < α < 1, qi este cantitatea consumată din bunul i, iar n este numărul
total de bunuri (n = n N + nS).
Potrivit acestei funcţii de utilitate, fiind dat nivelul venitului, bunăstarea va
spori ca urmare a unei creşteri a cantităţii şi / sau a numărului de bunuri
consumate.
Considerând condiţii de concurenţă perfectă şi normalizând, astfel ca o
unitate de muncă să producă o unitate dintr-un bun, atunci preţul oricărui bun
produs în Nord sau în Sud este egal cu rata salariului din acea regiune (p N = w N, pS
= wS).
Deci produsele din Nord vor avea un preţ unic, iar cele din Sud alt preţ
unic.
Potrivit funcţiei de utilitate, bunurile cu acelaşi preţ vor fi consumate în
aceeaşi cantitate, lucru care permite ca modelul să fie utilizat, considerând
respectiv un bun reprezentativ pentru Nord şi unul pentru Sud.
Cererea pentru bunuri noi, raportată la cea pentru bunuri tradiţionale va fi
determinată prin preţuri relative, respectiv prin ratele relative ale salariilor
4.4
unde qN şi qS reprezintă consumul
unui bun produs în Nord, respectiv în Sud. Cererea de muncă ( l ) din fiecare
regiune va fi determinată de numărul de bunuri produse şi de cantitatea obţinutădin fiecare bun
4.5
Această relaţie se mai poate scrie
Pagina 69 din 170
−−
−−
=
=
α α
1
1
1
1
w w
p
p
q
q
S
N
S
N
S
N
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 70/170
( )α1
S
N
α1
S
N
S
N
l l
nn
w w
−−−
=
τ ι
ι
nn N
+=
τ
ι
nn
S
N =
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
4.6
Din relaţia ( 4.6 ) rezultă că raportul dintre salariul din Nord şi cel din Sud
depinde de numărul noilor produse, determinat de inovaţia tehnologică, şi numărul
produselor tradiţionale, obţinute în Sud, ca rezultat al transferului de tehnologie.
În acest model inovaţia tehnologică se manifestă prin creşterea numărului
de produse (nu în creşterea productivităţii în obţinerea celor existente), iar
transferul de tehnologie, proces prin care bunurile noi trec în categoria celor
tradiţionale, deci fabricate în Sud, nu modifică numărul total de bunuri.
Să considerăm că inovaţia ( ι ) este o fracţie constantă din numărul total de
bunuri produse la un moment dat
Δ n = ι n
4.7
iar transferul de tehnologie ( τ ) reprezintă durata medie necesară pentru a
apare imitaţia, adică
Δ nS = τ n N
4.8
deci :
Δ n N = ι n - τ n N
4.9
În condiţii de echilibru, în model ponderea noilor produse în total va fi
stabilă:
4.10
deci raportul dintre numărul produselor din Nord şi al celor din Sud va fi :
4.11
Pagina 70 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 71/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Nordul exportă produse noi, în schimbul celor tradiţionale, obţinute cu
tehnologii standardizate, în ţările cu salarii scăzute.
Structura acestui comerţ este în permanentă schimbare, noile produse
trecând pe măsura difuzării tehnologiei, în grupa celor tradiţionale.
Creşterea ratei inovaţiei duce la o creştere a numărului total de produse, în
timp ce creşterea ratei transferului de tehnologie arată că bunuri produse anterior
în Nordul cu salarii mari, sunt produse acum în Sudul cu salarii mici.
Are loc o economisire de resurse în producerea unor bunuri. Atât inovaţia,
cât şi transferul de tehnologie, au drept efect creşterea eficienţei economice la
nivel global, căci sporeşte producţia mondială obţinută cu un volum dat de resurse.
Dacă ι creşte, consumatorii din Nord beneficiază de o mai mare varietate
de bunuri, creşte salariul relativ în această zonă deci se îmbunătăţeşte şi raportul de
schimb corespunzător. Şi consumatorii din Sud vor avea de câştigat de pe urma
sporirii numărului de bunuri, dar salariul relativ şi respectiv raportul de schimb al
acestei zone se vor deteriora.
Mărirea transferului de tehnologie nu afectează numărul total de bunuri,
dar reduce raportul noilor bunuri faţă de cele tradiţionale, corespunzător scade
salariul relativ în Nord şi se deteriorează raportul de schimb al acestei zone.
Efectul modificării concomitente a ratei inovaţiei şi a celei de transfer de
tehnologie se evidenţiază prin modificarea raportului dintre numărul produselor
noi şi al celor tradiţionale (n N/nS). Creşterea acestui raport duce la îmbunătăţirea
raportului de schimb al Nordului, iar scăderea lui are ca efect îmbunătăţirea
raportului de schimb al Sudului.
Produse şi industrii noi apar permanent în Nord, prin efectul progresului
tehnic.
Monopolul acestei zone în obţinerea de produse noi este reflectat de
salariile relativ mai mari decât în Sud. Dar monopolul este continuu erodat de
transferul de tehnologie, a cărei consecinţă este deplasarea unor industrii în Sud,
datorită competiţiei salariilor reduse din această zonă.
Pagina 71 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 72/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Prin prisma eficienţei globale, procesul menţionat este favorabil. Dar,
pentru ca în Nord să nu scadă salariile, să nu crească şomajul şi să se menţină
nivelul bunăstării, este necesar ca rata de creştere a numărului produselor noi să nu
fie inferioară celei aferente produselor tradiţionale.
În consecinţă, cele două regiuni au interese opuse în privinţa transferului de
tehnologie.
Introducând în acest model condiţia ca rata transferului de tehnologie să
depindă de diferenţa între costurile de producţie din cele două regiuni21 şi
considerând capitalul mobil pe plan internaţional, se demonstrează că sporirea
populaţiei în Sud are ca efect pe termen lung scăderea cererii pentru muncă în
Nord şi accelerarea transferului de tehnologie.
De altfel, evoluţiile din anii ’80 şi ’90 au arătat că noile produse şi noile
industrii n-au generat suficiente locuri de muncă pentru a compensa pierderea
celor datorate deplasării unor industrii ca siderurgia, textilele, confecţiile,
încălţăminte şi chiar de autoturisme din Nord în Sud.
Potrivit acestui model, încercările de a menţine industrii tradiţionale în
Nord prin reduceri de salarii, nu pot avea succes, căci erodarea primei la salariile
din Nord faţă de Sud conduce în final la strămutarea activităţii de inovare în Sud.
Răspunsul ţărilor bogate la concurenţa celor cu salarii joase este cel mai
adesea concretizat în restricţii comerciale şi politici industriale, manifestate mai
ales prin subvenţii acordate sectoarelor afectate de concurenţă.
Aceste măsuri nu încearcă să ajusteze resursele utilizate în respectivele
industrii, ci caută să menţină nivelul de activitate existent.Modelele analizate nu oferă suport ideii că prin intervenţia statului firmele
din industrii ajunse la maturitate tehnologică în ţările bogate mai pot recâştiga
competitivitatea pe plan internaţional.
Canalizarea resurselor spre anumite industrii favorizate poate fi riscantă,
atunci când inovaţia este sursa de bază a avantajului comparativ22.
21 Dollar (1986)22 Audretsch (1995)
Pagina 72 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 73/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
În aceste condiţii, politicile economice din ţările bogate ar trebui orientate
spre stimularea factorilor purtători ai inovaţiei şi generatori de noi idei.
Curbele învăţării şi comerţul internaţional.
Teoria curbelor învăţării23 în comerţul internaţional porneşte de la ideea că
tehnologia (de proces) dintr-o ţară este determinată de producţia ei cumulată în
domeniul respectiv.
Ţara cu cel mai mare volum al producţiei cumulate realizează, ca urmare a
efectelor de învăţare (experienţei), cele mai scăzute costuri, adică dezvoltă o
tehnologie performantă şi dispune de şanse mai mari de export, decât o ţară cu o
producţie cumulată mai mică.
Acest efect este cu atât mai accentuat, cu cât este mai mare piaţa internă,
sau cea externă în perioada decalajului imitării.
Iniţial s-a observat în producţia de avioane că la o dublare a volumului
acesteia, ca urmare a efectului învăţării (Learning by Doing), scad costurile unitare
cu 20%. Cercetările au atestat existenţa acestui efect de scădere a costurilor la
toate industriile, cu unele diferenţe între industrii în privinţa formei curbei de
învăţare.
Posibile forme ale acestor curbe sunt ilustrate în figura 4.2, unde, pe
ordonată se reprezintă eficienţa, exprimată ca logaritm al costului unitar sau al
cheltuielii de muncă pe unitatea fizică de produs (log Y), iar pe abscisă se
reprezintă experienţa, exprimată ca logaritm al volumului cumulat al producţiei
(log Σ x).
S-a constatat că regula curbei învăţării se aplică nu doar la domeniul strictal producţiei, ci şi la desfacere, cercetare, dezvoltare24etc.
Trebuie remarcat faptul că noul venit (imitatorul) în producţie şi comerţul
internaţional beneficiază de o serie de avantaje : poate profita de o tehnică mai
modernă, poate folosi experienţa precursorului şi poate demara producţia cu
costuri unitare mai mici decât acesta.
23 Posner (1961), Arrow (1962)24 Henderson (1974)
Pagina 73 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 74/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Figura 4.2: Posibile forme ale curbei învăţării
Fenomenul se poate ilustra (figura 4.3) cu un ipotetic exemplu, în care
inovatorul este o întreprindere europeană, iar imitatorii sunt, la început o
întreprindere japoneză şi apoi una coreeană.
O întreprindere europeană (IE) a fabricat un produs nou şi prin producţia
cumulată de XE a ajuns la o experienţă care îi permite scăderea costurilor unitare
până la nivelul PE.
După un anumit interval intră pe piaţă o întreprindere japoneză, care poate
porneşte de la o situaţie iniţială a costurilor mai favorabilă, să zicem K J.
Începând curba de învăţare la un nivel mai scăzut de cost, întreprinderea
respectivă economiseşte ΔΣx producţie cumulată.
Concurentul japonez intrând mai târziu pe piaţă achiziţionează cea mainouă tehnologie şi îşi optimizează producţia la un nivel superior întreprinderii
europene, care utilizează tehnologia de care dispunea iniţial. Concurentul japonez
beneficiază de o curbă a învăţării mai înclinată. De asemenea, profitând de faptul
că firma europeană a testat deja potenţialul pieţei, se concentrează asupra unei
strategii globale de export, ceea ce îi permite să-şi mărească considerabil producţia
şi ajunge rapid la volumul XJ al producţiei cumulate, realizând acelaşi nivel de
cost ca şi firma europeană (PJ=PE).
Pagina 74 din 170
Log Y
Log Σ x
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 75/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Tot astfel, o firmă coreeană care intră mai târziu pe piaţă şi profită de un
cost de pornire mai scăzut decât cea japoneză, cu o curbă a învăţării mai înclinată,
ajunge într-un timp şi mai scurt, respectiv cu o producţie cumulată mai mică, la
nivelul de cost unitar realizat de firma japoneză, respectiv europeană.
Figura 4.3: Curbele învăţării la iniţiator şi la noii veniţi
În literatura de specialitate s-au făcut estimări consistente25 cu privire la
durata de timp necesară ajungerii din urmă a inovatorilor de către imitatori, fiind
date capacităţile de producţie, ritmul de creştere a pieţei, nivelul iniţial al costurilor
şi viteza procesului de învăţare.O problemă actuală se referă la aspecte comerciale în legătură cu drepturile
de proprietate intelectuală.
În acordurile negociate la Runda Uruguay din cadrul GATT o importanţă
centrală s-a conferit investiţiilor internaţionale, comerţului cu servicii şi drepturilor
de proprietate intelectuală în legătură cu comerţul internaţional.
25 Perlitz, M., 1983, p. 26
Pagina 75 din 170
Log K K E
K J
K E
PC
PJ PEIC
IJ
IE
ΔΣX
1 XC XJ XElogΣX
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 76/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Problema drepturilor de proprietate intelectuală a fost inclusă la ordinea de
zi a rundei la insistenţa ţărilor bogate.
Solicitarea lor pornea de la temerea că produse şi procese noi, dezvoltate în
aceste ţări, sunt în tot mai mare măsură copiate de alte ţări, mai ales în curs de
dezvoltare, care nu aplică aceleaşi standarde privind protecţia drepturilor de
proprietate intelectuală ca şi ţările bogate. În locul producţiei inovatorului peste
hotare, s-a răspândit tot mai mult imitarea, ca principal vehicul al transferului de
tehnologie din Nord în Sud.
Ţările bogate şi-au argumentat poziţia, susţinând că este chiar în interesul
ţărilor în curs de dezvoltare să asigure o mai mare protecţie a drepturilor de
proprietate intelectuală pentru firmele din Nord şi să reducă rata de difuzare a
tehnologiei.
Este evident însă că acest punct de vedere nu are fundamentare ştiinţifică.
Potrivit ştiinţei economiei, cunoaşterea are prin excelenţă caracteristicile unui bun
public (colectiv) – odată ce a fost produs, poate fi utilizat de orice individ sau
firmă la un cost adiţional foarte scăzut. Numai printr-o largă diseminare a ideilor
noi poate fi maximizată eficienţa.
Pe de altă parte, cu cât este mai mare difuzarea ideilor noi, cu atât este mai
limitat beneficiul inventatorilor, respectiv este mai mică rentabilitatea investiţiilor
în cercetare şi dezvoltare, proces prin care se generează noile idei, ce îmbracă
forma noilor procese sau produse.
Protejarea drepturilor de proprietate intelectuală urmăreşte să ofere stimuli
pentru inovare.
Apărând sub forma brevetelor, drepturilor de autor şi a mărcilor înregistrate, protecţia menţionată are drept consecinţă ridicarea ratei inovaţiei,
respectiv creşterea viitoare a numărului de produse şi procese.
Apare un cost, sub forma acordării monopolului firmei inovatoare. Prin
aceasta, consumul nu va atinge nivelul optim, adică se va vinde o cantitate mai
mică la un preţ mai ridicat, comparativ cu situaţia în care tehnologia ar fi fost larg
disponibilă, pe o piaţă de competiţie.
Pagina 76 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 77/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Aşadar, în termeni de costuri şi avantaje sociale, costurile protecţiei
drepturilor de proprietate intelectuală s-ar concretiza în limitarea consumului, iar
avantajele – în creşterea viitoare a gamei de produse şi procese.
Extinderea protecţiei respective pe plan internaţional implică de asemenea
costuri şi beneficii. În absenţa protecţiei, ar apare o ofertă competitivă din partea
producătorilor din Sud.
Difuzarea fără costuri a noilor tehnologii spre ţările în curs de dezvoltare
poate descuraja investiţiile în cercetare din ţările dezvoltate şi, în consecinţă,
reduce numărul de produse noi, disponibile pentru consumatorii din Sud.
Pe de altă parte, protecţia drepturilor de proprietate intelectuală în ţările în
curs de dezvoltare ar duce la creşterea puterii de piaţă a firmelor din Nord pe
pieţele din Sud.
Consumatorii din aceste din urmă ţări ar consuma mai puţin decât în
absenţa protecţiei noilor produse.
Diminuarea rentei consumatorilor din Sud ar depăşi ca valoare, creşterea
profitului firmelor din Nord, ceea ce ar echivala cu o scădere a eficienţei pe plan
mondial.
Se apreciază26 că, din perspectivă globală, nu există nici un motiv care să
îndreptăţească a se considera drept optimă protecţia universală a proprietăţii
intelectuale, costurile extinderii acesteia la nivel mondial depăşind avantajele ei.
Beneficiile marginale aferente unei suplimentări a protecţiei proprietăţii
intelectuale descresc pe măsură ce numărul ţărilor acoperite creşte.
Se aplică în practică invenţiile cele mai profitabile. Cu cât este mai mare
piaţa protejată, cu atât este mai mare numărul de invenţii aplicate, şi mai mic
numărul celor rămase ne aplicate, fiind mai puţin profitabile.În aceeaşi măsură se amplifică pierderea de rentă a consumatorilor. Pare
corectă ipoteza că optimul protecţiei proprietăţii intelectuale este, din punct de
vedere geografic, o arie inferioară ansamblului mondial.
În ţările bogate protecţia brevetelor are drept consecinţă un transfer de
venit de la consumatori la firma care a introdus invenţia. Dacă protecţia respectivă
s-ar extinde la toate ţările, ar avea loc un transfer de bunăstare de la săraci la26 Deardorff (1990)
Pagina 77 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 78/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
bogaţi. Ar fi echitabil ca ţările cele mai sărace să fie scutite de a participa la acest
proces.
În privinţa inovaţiilor de proces, raţionamentul este asemănător.
S-ar putea înregistra un spor de bunăstare pe ansamblul mondial în
condiţiile extinderii protecţiei intelectuale la toate ţările, numai în cazul invenţiilor
care atrag o ridicare extrem de accentuată a productivităţii şi profiturile firmelor
din Nord ar fi atât de mari, încât le-ar permite acordarea de compensaţii Sudului.
Pentru celelalte inovaţii bunăstarea la nivel mondial ar fi mai ridicată în
condiţiile completei difuzări a tehnologiei27.
Dacă cele două zone ar avea nevoi tehnologice diferite, probabil că
protecţia proprietăţii intelectuale în Sud ar încuraja inovaţiile unor firme din Nord
ce au afinităţi pentru Sud.
Dacă însă preferinţele pentru tehnologie ar fi similare, este evident că
Sudul nu ar avea stimulent pentru asigurarea protecţiei proprietăţii intelectuale28.
Acordul privind aspecte comerciale în legătură cu drepturile de proprietate
intelectuală (TRIPs)* prin care se cere ţărilor în curs de dezvoltare să adopte
anumite norme de protecţie a proprietăţii intelectuale va intra în vigoare diferenţiat
în timp, în funcţie de nivelul de dezvoltare economică a diverselor grupe de ţări.
Cele mai sărace vor aplica prevederile acordului TRIPs abia după 11 ani de
la crearea Organizaţiei Mondiale a Comerţului.
Se pare că această aplicare va fi în detrimentul bunăstării din cele mai
sărace ţări, iar din perspectivă globală, va fi chiar nociv economic.
S-a argumentat că acordul TRIPs va stimula investiţiile străine efectuate înţările în curs de dezvoltare.
Dar cercetările empirice nu evidenţiază o legătură de cauzalitate între
protejarea proprietăţii intelectuale şi fluxurile de investiţii străine.
Dimpotrivă, ele sugerează că schimburile intra-firmă tind să fie mai
ridicate în ţările cu protecţie scăzută a proprietăţii intelectuale.
27 Chin şi Grossman (1990).28 Diwan şi Rodrik (1991).* “Trade Related Intellectual Property” issues
Pagina 78 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 79/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Firmele multinaţionale preferă comerţului investiţiile directe în ţări cu o
protecţie scăzută a proprietăţii intelectuale, urmărind să-şi asigure controlul asupra
informaţiei tehnologice.
Un nivel mai ridicat al protecţiei proprietăţii intelectuale în ţările în curs de
dezvoltare ar diminua stimulentele întreprinderilor multinaţionale de a investi în
aceste ţări.
5 COMERŢUL EXTERIOR ŞI CREŞTEREA ECONOMICĂ
Efectele creşterii asupra comerţului exterior.
În general se recunoaşte că exporturile creează locuri de muncă, dar
extinderea exporturilor este condiţionată de către partenerii comerciali de
deschiderea faţă de importuri.
Altă teză, mai puţin recunoscută, este că importurile eliberează resurse de
producţie din ramuri mai puţin competitive, care, puse la dispoziţia ramurilor cu
avantaje comparative, pot ridica competitivitatea întregii economii naţionale.
Din tradiţionalul model static al schimburilor rezultă că acestea permit unei
economii naţionale să atingă un nivel mai înalt al producţiei şi consumului
comparativ cu situaţia de autarhie.
Adaptarea structurii producţiei naţionale la semnalele pieţei mondiale,
concretizate în modificările de preţuri, este un proces însoţit de costuri pe termen
scurt sau mediu.Dar în modelul respectiv nu sunt evidenţiate impulsurile de creştere
rezultate prin restructurarea producţiei.
S-ar putea considera ca impuls faptul că ramura cu avantaj comparativ îşi
extinde producţia şi ridică salariile, creşte în ansamblu performanţa muncii, se
diminuează şomajul şi astfel se extind posibilităţile de producţie ale economiei
naţionale.
Se trece cu vederea însă că poate rămâne capital ne folosit în ramura a cărei producţie s-a contractat, diminuându-se prin aceasta posibilităţile de producţie.
Pagina 79 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 80/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Prin creştere economică înţelegem în general o extindere pe durata mai
multor ani a capacităţilor de producţie ale unei ţări.
Pentru a evidenţia creşterea economică în modelul tradiţional al comerţului
internaţional este necesară introducerea în model a unui al treilea factor, aferent
nivelului tehnologic.
Apar efecte de creştere ale comerţului exterior, atunci când specializarea pe
produse cu avantaj comparativ conduce şi la îmbunătăţirea tehnologiei producţiei,
accentuând în continuare avantajul comparativ.
Acest proces este ilustrat în figura 5.1.
Iniţial, posibilităţile de producţie ale ţării sunt redate prin curba TT,
structura producţiei în condiţii de autarhie fiind precizată de punctul A.
Participând la comerţul internaţional, producătorii din această ţară se vor
orienta după raportul de schimb internaţional RS şi vor produce mai multă stofă şi
mai puţin vin, corespunzător punctului P de pe curba posibilităţilor de producţie.
Extinderea producţiei de stofă incită la inovaţii de proces. Dacă se reuşeşte
să se reducă costurile unitare prin folosirea de noi utilaje şi printr-o mai bună
organizare a producţiei, apare o corelaţie pozitivă între volumul producţiei
planificate şi contribuţia inovaţiei la beneficii.
Producătorii pot beneficia şi de curba învăţării*.
Aceste efecte se exprimă prin deplasarea curbei de transformare TT la TT’
(cu condiţia ca reducerea producţiei de vin să nu modifice tehnologia din această
ramură).
Dacă raportul internaţional de schimb nu se modifică, noua structură de
producţie a ţării va corespunde punctului P’, aferent unui produs intern brut
superior.Va creşte din nou volumul de producţie planificat în industria textilă, unde
din nou se vor manifesta tendinţa spre inovare şi efectul curbei învăţării.
Progresul tehnic astfel indus face ca în etapa următoare curba posibilităţilor
de producţie să se extindă la TT’’, iar structura producţiei să se deplaseze la P’’,
astfel ca producţia textilă să înregistreze o nouă creştere, chiar dacă concomitent
creşte şi producţia de vin.
* vezi cap 3
Pagina 80 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 81/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Punctele P, P’ şi P’’ se află pe aşa numita traiectorie a expansiunii de scară
(TES).
Figura 5.3: Comerţul exterior şi perfecţionarea tehnologiei
Specializarea industrială a ţărilor vest-europene, care în perioada postbelică
au înregistrat o importantă creştere economică, pare a corespunde acestui tipar.
Guvernele acordă atenţia cuvenită direcţiilor de specializare a ţărilor lor.Aşa numitele produse de înaltă tehnologie (“high tech”) manifestă, potrivit
procesului schiţat mai sus, cea mai rapidă evoluţie, promiţând viitoare avantaje
comparative şi totodată posibilităţi mari de diferenţiere a produselor, care le
garantează cote stabile de piaţă*.
* vezi capitolul 7
Pagina 81 din 170
Stofă
TES
T’’
P’’
T’
P’
TP
ACIS
O TRS RS RS Vin
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 82/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Alt mod de punere a problemei privind relaţia comerţ-creştere economică
constă în a stabili dacă procesul creşterii economice conduce la mărirea, sau
diminuarea dependenţei ţării de piaţa mondială.
O asemenea dilemă apare la ţările dezvoltate, în legătură cu forma
ajutorului de dezvoltare acordat ţărilor sărace: credit pentru extinderea producţiei,
sau preferinţe la import, temându-se ca ajutoarele de dezvoltare să nu ducă la
restrângerea pieţei pentru exporturile ţărilor donatoare.
Problema privind relaţia comerţ-creştere economică apare şi în legătură cu
procesele de integrare economică, unde se formulează întrebarea dacă procesul
creşterii economice intensifică, sau slăbeşte integrarea economică.
Pentru analiza efectelor creşterii economice asupra comerţului internaţional
trebuie avute în vedere dimensiunea ţării - dacă aceasta influenţează sau nu
parametrii economiei mondiale - precum şi cauza creşterii economice :
modificarea stocului de factori de producţie ai ţării, sau progresul tehnic.
5.2 Creşterea economică, consumul, producţia şi comerţul internaţional.
5.2.1 Creşterea economică, consumul şi comerţul internaţional.
În cazul unei ţări mici, se consideră raportul de schimb dat.
Considerând, pentru simplificare, costurile de oportunitate constante, în
modelul tradiţional cu două mărfuri rezultă o specializare completă a ţării în
producţia uneia dintre acestea.
Se demonstrează că efectul creşterii economice asupra schimburilor comerciale externe ale ţării depinde de elasticitatea faţă de venit a cererii interne
pentru mărfuri din import.
Efectul creşterii economice poate fi, la o extremă, puternic pozitiv orientat
spre comerţ în cazul mărfurilor la care elasticitatea cererii faţă de venit este
supraunitară*, sau puternic negativ orientat faţă de comerţ, la cealaltă extremă, în
cazul mărfurilor la care această elasticitate este negativă**.
* Este vorba de aşa numitele bunuri “superioare”** Este vorba de aşa numitele bunuri “inferioare”
Pagina 82 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 83/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Altfel spus, creşterea economică a unei ţări este cu atât mai mult orientată
spre schimburi comerciale externe, cu cât scade pentru ţara respectivă gradul de
acoperire din producţia proprie a cererii de bunuri “superioare”.
5.2.2 Creşterea economică, producţia şi comerţul internaţional.
Considerăm de această dată costuri de oportunitate crescătoare şi menţinem
premisa raportului de schimb dat. În urma creşterii economice, curba posibilităţilor
de producţie a ţării se deplasează în afară, îndepărtându-se de originea axelor de
coordonate corespunzătoare celor două bunuri din modelul tradiţional.
Punctul de tangenţă a noii curbe a posibilităţilor de producţie cu raportul de
schimb internaţional caracterizează noua structură a producţiei ţării.
Dacă, în urma creşterii economice producţia internă a bunului importat a
scăzut, efectul total este puternic orientat către schimbul internaţional.
Situaţia opusă, când în urma creşterii economice producţia bunului de
export scade în valoare absolută, corespunde efectului puternic negativ orientat
faţă de export.
Modificarea volumului schimburilor economice externe ale unei ţări,
determinată de creşterea economică, este corelată negativ cu elasticitatea de
scară*** a producţiei bunurilor de import din ţara respectivă.
5.3 Modificarea cantitativă şi calitativă a stocului de factori de
producţie, creşterea economică şi comerţul internaţional.
Pentru a analiza efectele sporirii stocului de factori de producţie sau a
progresului tehnic asupra comerţului exterior, pornim de la premisele concurenţei
perfecte şi a liberului schimb.
Fiecare ţară dispune de o anumită înzestrare cu factori de producţie (muncă
şi capital). Pot fi produse două bunuri (x şi y) şi sunt două ţări (A şi B, ultima fiind
considerată restul lumii).*** Elasticitatea faţă de produsul intern brut.
Pagina 83 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 84/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Să considerăm că procesul creşterii economice se manifestă în ţara A.
Acest proces poate avea drept cauze mărirea înzestrării ţării cu cel puţin
unul din factorii de producţie, sau progresul tehnic înregistrat în cel puţin una din
industrii.
5.3.1 Modificarea cantitativă a stocului de factori de producţie, creşterea
economică şi comerţul internaţional.
(i) Considerăm că A este o ţară mică, ce nu poate influenţa preţurile
mărfurilor pe plan internaţional. Dacă această ţară înregistrează o creştere
proporţional egală a ambilor factori de producţie, producţia celor două bunuri va
creşte corespunzător în aceeaşi proporţie.
Întrucât nu a avut loc nici o modificare în tehnologie, şi preţurile mărfurilor
rămânând neschimbate, rezultă că nu s-au modificat nici preţurile factorilor de
producţie în această ţară.
Dacă nu se modifică nici preferinţele de consum la scară socială, atunci atât
exporturile, cât şi importurile vor creşte în aceeaşi proporţie cu stocurile factorilor
de producţie.
Considerând că populaţia totală a ţării a crescut în aceeaşi proporţie cu
factorul muncă (populaţia ocupată), rezultă că venitul real pe locuitor al ţării
respective s-a menţinut constant.
În cazul considerat aici, proporţia modificării venitului real pe locuitor este
inversă faţă de raportul dintre proporţia creşterii populaţiei totale şi a celei ocupate.
Dacă ţara A este de mari dimensiuni, ea poate influenţa preţurileinternaţionale ale mărfurilor.
Preţul relativ internaţional al mărfii exportate de A va scădea. În ambele
ţări producătorii vor reacţiona, deplasându-se de la produsul care s-a ieftinit spre
cel care şi-a crescut preţul relativ.
Factorul de producţie utilizat mai intensiv în obţinerea bunului importat de
ţara A va înregistra o creştere a remunerării reale, deoarece a devenit mai puţin
abundent (mai căutat).
Pagina 84 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 85/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Volumul exportului ţării A va creşte, dar importul său va creşte numai dacă
curba ofertei ţării B este elastică.
Dacă această curbă este inelastică, ţara B va oferi o cantitate mai mică din
marfa importată de ţara A, decât anterior schimbării.
Modificarea venitului real pe locuitor al ţării A depinde în acest caz nu
doar de raportul dintre proporţia modificării populaţiei totale şi a celei ocupate din
ţara A, ci şi de modificarea raportului de schimb internaţional.
În aceste condiţii, diminuarea venitului real pe locuitor în ţara A tinde să
devină certă.
În realitate, consecinţele nefavorabile ale transformărilor care au loc în
această ţară pot fi compensate de altele favorabile, rezultate ca urmare a
manifestării concomitente a procesului menţionat şi la ţările partenere.
(ii) Dacă în ţara A creşte doar volumul factorului muncă, iar stocul de
capital rămâne ne modificat, şi ţara A fiind mică nu poate influenţa raportul de
schimb internaţional, în absenţa unor modificări ale tehnologiei, preţurile factorilor
nu se vor modifica.
Considerând venituri de scară constante, se va înregistra o scădere absolută
a producţiei bunului intensiv în capital în ţara A şi o creştere a producţiei bunului
intensiv în muncă, fenomen cunoscut ca efectul Rybczynski.
Ţinând seama că nu s-au modificat proporţiile utilizării factorilor de
producţie în industriile ţării A, singurul mod de a valorifica suplimentul de muncă
este extinderea producţiei sectorului intensiv în muncă (x) din ţara A, atrăgând un
volum de capital în proporţie adecvată, din sectorul intensiv în capital (y), care îşi
va reduce în mod absolut volumul producţiei.
Dacă x este marfa de export a ţării A, va creşte volumul schimburilor
acestei ţări cu ţara B.
Dacă x este marfa de import pentru ţara A, exporturile sale, constituite din
marfa y, vor scădea.
În acest din urmă caz, ţara A îşi va diminua deschiderea faţă de piaţa
mondială.
Pagina 85 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 86/170
N K K N
N q d y
x y
x x
−
=
−
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Este posibilă, de asemenea, o creştere atât de importantă a producţiei mărfii
intensive în muncă în ţara A ca urmare a sporirii înzestrării ţării cu muncă, încât
aceasta să devină din importatoare, ţară exportatoare de marfă x.
Dacă ţara A este de mari dimensiuni şi poate afecta preţul relativ mondial,
preţul mărfii x va scădea, întrucât i-a crescut producţia.
Deoarece produsul y a devenit mai puţin abundent, îi va creşte preţul, şi tot
mai mulţi producători din ambele ţări se vor orienta spre acest produs.
În consecinţă va creşte preţul capitalului, factorul intensiv în fabricarea lui
y, iar remunerarea muncii va scădea în ambele ţări.
Raportul de schimb al ţării A se va deteriora, dacă aceasta importă marfa y,
şi se va îmbunătăţi, dacă o exportă.
Efectul Rybczynski se pune în evidenţă astfel : considerând venituri de
scară constante şi fiind dat un anumit raport capital / muncă (cx în industria x şi cy
în industria y), Qx, Kx, şi Nx exprimă respectiv volumul producţiei, înzestrarea cu
capital şi munca din industria x, iar Qy, Ky, şi Ny mărimile similare din industria
y. Literele mici q, k, n exprimă proporţia modificării mărimilor redate prin literele
mari corespunzătoare.
Considerăm că stocul de capital rămâne constant, K = K x + K y, astfel încât
dK x = -dK y. Înzestrarea totală cu factorul muncă N, se măreşte, astfel încât dNx +
dNy = d N.
Deoarece
kx = qx = nx şi ky = qy = ny 5.1, 5.2
sunt valabile relaţiile:
Kx qx = - Ky qy şi Nx qx + Ny qy = d(N
5.3
Această ultimă relaţie mai poate fi scrisă astfel:
Pagina 86 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 87/170
N N
ccq
x y
x
x
d −
=
−1
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
5.6
Aceasta este echivalentă cu :
5.7
Din ecuaţia (5.5) se poate observa că qx este pozitiv numai dacă cy > cx.
Deci producţia mărfii x creşte numai dacă această marfă este intensivă în
muncă.
Dacă este intensivă în capital, producţia ei scade.
(iii) Prezintă interes şi situaţia în care o ţară stimulează o anumită industrie.
Aceasta presupune creşterea în proporţii diferite a înzestrării cu factori de
producţie.
Menţinând premisele din paragraful precedent, rezultă că vor trebui
crescute cantităţile de factori utilizate în industria respectivă în aceeaşi proporţie
cu producţia acesteia.
Altfel spus, sporurile stocurilor de factori de producţie se vor afla într-un
raport egal cu intensitatea factorilor, specifică industriei ce urmează a-şi mări
producţia.
Aceasta explică de ce ţările în curs de dezvoltare şi multe dintre cele recent
industrializate, care au stimulat extinderea unor industrii pentru substituirea
importurilor, au înregistrat o imensă îndatorare externă.
Pentru a îndeplini cerinţele raportului necesar capital / muncă, au recurs la
capital obţinut prin împrumuturi externe.
5.3.2 Progresul tehnic
O a doua cauză a creşterii economice este progresul tehnic.
Este vorba de o modificare a tehnicii de producţie, care permite obţinerea
unui volum de producţie dat cu o cheltuială mai mică de factori de producţie, sau a
unui volum mai mare al producţiei cu o cheltuială dată de factori. Implică omodificare a funcţiei de producţie.
Pagina 87 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 88/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Progresul tehnic poate fi caracterizat în mai multe moduri.
Poate fi exogen, rezultând dintr-o descoperire întâmplătoare a unei metode
de producţie nouă, superioară.
Poate rezulta şi din invenţii sau inovaţii, apărute în urma unor alegeri
deliberate mai ales în domeniul cercetării-dezvoltării, în oricare din industrii.
Progresul tehnic ar trebui să fie bun public, adică să fie pus în mod liber la
dispoziţia producătorilor.
În realitate nu este bun public, sistemul brevetelor creând drepturile de
proprietate asupra inovaţiilor obţinute prin cercetare şi dezvoltare.
În lumina acestei abordări, cunoaşterea tehnică (“know-how”) reprezintă
un factor de producţie, ca şi munca, capitalul, sau factorii naturali.
Cercetarea întreprinsă de Denison (1962) a arătat că în perioada postbelică,
aproximativ un sfert din creşterea produsului intern brut real din ţările industriale
nu poate fi explicat dacă se foloseşte pentru analiză o singură funcţie de producţie.
Cu alte cuvinte, sporirea stocului de factori de producţie explică doar în
proporţie de trei sferturi creşterea economică.
Se presupune că restul ne explicat de aceşti factori se datorează cercetării şi
dezvoltării.
Progresul tehnic poate fi clasificat pe baza efectelor sale.
Dacă măreşte produsul marginal al factorilor de producţie în aceeaşi
proporţie, este denumit neutru în sensul lui Hicks.
Nu modifică forma isocuantelor * industriei în care a apărut.Acestea sunt asociate însă unor volume superioare de producţie.
Altă variantă de progres tehnic este cel non neutru (înclinat), potrivit
abordării lui Hicks, având ca efect creşterea produsului marginal al unuia din
factorii de producţie în proporţie mai mare decât al celuilalt.
* Isocuanta este locul geometric al punctelor din plan, ale căror coordonate exprimă cheltuielile defactori necesare obţinerii unui volum de producţie dat.
Pagina 88 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 89/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
(i) Considerăm un progres tehnic exogen, neutru în sensul lui Hicks,
manifestat în ambele industrii din A, care este o ţară mică.
Se presupune că preferinţele rezidenţilor lui A pot fi agregate într-o hartă
de indiferenţă socială unic definită şi sunt omotetice**.
Preţurile mondiale fiind date, producţiile celor două mărfuri x şi y cresc în
ţara A în aceeaşi proporţie în care s-a manifestat progresul tehnic. Dacă indicele
progresului tehnic s-a dublat în ambele industrii, atunci şi volumul producţiei
acestora s-a dublat. În consecinţă, în ţara A se vor dubla şi preţurile ambilor factori
de producţie.
În ţara B, unde nu s-a înregistrat vreo schimbare tehnică, preţurile factorilor
de producţie rămân ne modificate. Date fiind premisele amintite, în ţara A se
dublează cererea pentru ambele mărfuri. Se vor dubla atât exporturile, cât şi
importurile ţării A. Pe piaţa mondială nu se vor schimba condiţiile, astfel că
preţurile relative ale mărfurilor vor rămâne ne modificate.
Figura 5.2: Progresul tehnic neutru în sensul lui Hicks, manifestat în
aceeaşi
proporţie în ambele industrii - efecte asupra producţiei
Deşi structura producţiei s-a menţinut constantă şi preţurile mondiale nu s-
au modificat, preţurile absolute ale factorilor de producţie din ţara considerată
cresc, întrucât a crescut productivitatea factorilor, respectiv aceloraşi volume de
muncă şi capital li se repartizează un venit naţional mai mare. Venitul real pelocuitor va creşte, evident, în aceeaşi proporţie.
Consecinţele aceluiaşi progres tehnic vor fi diferite, dacă A este o ţară
mare, care poate influenţa piaţa internaţională.
O primă consecinţă va fi deteriorarea raportului de schimb al acestei ţări.
** Preferinţele sunt omotetice, dacă implică o cerere a cărei elasticitate faţă de venit este egală cuunitatea pentru fiecare din bunuri.
Pagina 89 din 170
y
x
C’’
C’
C
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 90/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Volumul exporturilor lui A va creşte cu siguranţă, dar volumul importurilor
sale va scădea, dacă curba ofertei ţării B este inelastică faţă de preţ, sau va creşte,
dar în proporţie mai mică decât exportul dacă oferta ţării B este elastică faţă de
preţ.
În ambele ţări structura producţiei se va modifica în favoarea produsului
devenit mai scump.
Va creşte şi preţul factorului intensiv pentru acel produs în ambele ţări.
Consumatorii vor reacţiona, orientându-se în mai mare măsură spre
produsul devenit mai ieftin, adică cel exportat de ţara A.
Se poate aprecia că restul lumii (ţara B) va avea de câştigat per total, de pe
urma progresului tehnic înregistrat în ţara A.
Totuşi, rezidenţii din ţara B, posesori ai factorului de producţie utilizat
intensiv în producţia mărfii importate din ţara A îşi vor diminua venitul real, iar
dacă în restul lumii sunt şi unele ţări care exportă acelaşi produs ca şi ţara A, vor
suferi o deteriorare a raportului de schimb, dar fără a beneficia de compensaţia
rezultată din tehnologia mai avansată, ca ţara A.
În figura 5.2 este evidenţiată o transformare omotetică a frontierei
posibilităţilor de producţie, corespunzătoare creşterii producţiei în aceeaşi
proporţie în ambele industrii.
Figura 5.3: Progresul tehnic neutru în sensul lui Hicks în industria x:
efecte asupra producţiei
Pagina 90 din 170
y
x
D
D’’
D’
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 91/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Dacă ţara este de mici dimensiuni şi nu poate influenţa cu nimic preţurile
mondiale, structura producţiei sale se mută de la punctul C la C’, menţinând
proporţiile între cele două industrii.
Dacă însă ţara A este mare, oferta sa influenţează preţurile mondiale. Preţul
mondial al mărfii exportate de ţara A va scădea, iar structura finală (după
modificarea raportului de schimb internaţional) a producţiei acestei ţări va
corespunde punctului C’’.
(ii) În cazul progresului tehnic neutru în sensul lui Hicks, manifestat în
industria x a unei ţări de dimensiune mică (A), pentru care preţurile internaţionale
sunt date, primul efect va consta în creşterea producţiei industriei x, urmată de un
declin absolut al producţiei industriei y.
În figura 5.3 este prezentat efectul progresului tehnic neutru Hicks,
manifestat într-o singură industrie. Se observă că numai intersecţia curbei
posibilităţilor de producţie cu axa absciselor se deplasează, exprimând o capacitate
mai mare pentru producerea mărfii x.
Dacă ţara A ar fi mică, noua structură a producţiei va corespunde punctului
D’, unde dreapta corespunzătoare raportului de schimb internaţional este tangentă
noii curbe a posibilităţilor de producţie. Din grafic se poate constata creşterea
producţiei mărfii x şi scăderea producţiei mărfii y.
Dacă ţara A ar fi de mari dimensiuni şi ar putea influenţa preţurile
mondiale, raportul ei de schimb s-ar deteriora şi structura producţiei sale ar
corespunde unui punct (D’’) de pe curba extinsă a posibilităţilor de producţie,
situat deasupra lui D’.
5.4 Efectele comerţului exterior asupra creşterii economice.
Creşterea economică este un proces dinamic de sporire a venitului,
distribuit pe o perioadă lungă de timp. Efectul comerţului exterior asupra creşterii
economice este prezentat cu claritate într-un model al lui Corden (1971).
Pagina 91 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 92/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Creşterea economică este ilustrată prin sporirea continuă a stocurilor de
capital şi de muncă.
Munca are rata de creştere “n”.
Pe termen foarte lung şi capitalul are aceeaşi rată de creştere.
Pe termen scurt însă, factorii care determină creşterea capitalului sunt
economiile şi preţurile bunurilor de capital.
Creşterea venitului total real este media ponderată a ratelor creşterii muncii
şi capitalului.
În model sunt două bunuri intermediare, comercializabile pe plan
internaţional.
Pentru producerea lor se folosesc muncă şi capital, în proporţii diferite.
Cele două bunuri intermediare se folosesc în proporţii diferite, pentru
producerea bunurilor finale, adică a celor de consum şi a celor destinate
investiţiilor.
Dacă economia trece la un moment dat de la starea de autarhie la cea de
liber schimb, nu au loc transformări, în cazul că raportul preţurilor bunurilor
intermediare din acea ţară coincide cu cel existent pe piaţa mondială.
Dar, dacă aceste preţuri diferă, sectorul producător al bunului intermediar
importabil îşi va diminua producţia, iar cel aferent bunului exportabil îşi va mări
producţia.
Ca urmare a exportului şi importului, cele două ramuri producătoare de
produse finale vor putea cumpăra mai multe bunuri intermediare.
O parte din venitul real suplimentar va fi economisită.
În consecinţă, un anumit interval de timp, rata de creştere a capitalului se
va mări.
Acest efect va fi mai accentuat, dacă bunurile exportate sunt intensive încapital considerându-se că primitorii de profituri economisesc o fracţie mai mare
din venit, decât primitorii de salarii.
Efectul va fi şi mai accentuat, dacă bunurile de capital ar fi intensive în
produsul intermediar importabil, ceea ce ar determina scăderea preţurilor bunurilor
de investiţii, astfel încât economiile realizate ar permite achiziţia unui volum mai
ridicat de capital.
Dacă dimpotrivă, exportabilele sunt intensive în muncă, sau bunurile deinvestiţii sunt intensive în exportabile, creşterea capitalului va fi încetinită.
Pagina 92 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 93/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
În locul trecerii de la autarhie la liber schimb, în cazul unei ţări mici poate
fi considerată situaţia reducerii barierelor tarifare, efectele dinamice fiind
comparabile, de grad mai redus.
În cazul unei ţări mari, care influenţează preţurile mondiale, la care tariful
vamal ar fi la nivelul optim sau sub acest nivel, reducerile de taxe vamale conduc,
în abordare comparativ-statică, la o scădere a venitului real.
Ar rezulta că economiile s-ar diminua şi în consecinţă, capitalul ar creşte în
mai mică măsură, dacă nu cumva exportabilele ar fi intensive în muncă şi bunurile
de investiţii ar fi intensive în exportabile.
Dar, dacă şi pe plan mondial s-ar înregistra o reducere de taxe vamale,
consecinţa ar fi o sporire a venitului real în ţara respectivă, deci o creştere a
economiilor şi, foarte probabil, a capitalului.
În modelul lui Corden motorul creşterii pe termen mediu şi scurt este
capitalul, dar pe termen lung rata creşterii economice este dată de rata de creştere a
muncii.
Nu este abordat progresul tehnic, dar poate fi introdus un parametru care să
ia în considerare creşterea calităţii muncii.
Prin construcţie, acest model este neoclasic, de tipul celor concepute de
Solow, la care pe termen foarte lung, ritmul creşterii este dat de suma ratei de
creştere exogene a populaţiei şi a calităţii muncii.
Progresul tehnic este considerat “neutru” în sensul lui Harrod*.
Mai recent au apărut modele cu creştere economică endogenă, care explică
de fapt, formarea pe termen lung a ratei de creştere.Acestea consideră că apar venituri constante ale producţiei agregate faţă de
capitalul agregat, determinate de externalităţi favorabile între stocurile de capital
* Este echivalent cu progresul tehnic neutru în sensul lui Hicks în cazul special al funcţiei de producţie Cobb-Douglas (elasticitatea de substituţie a muncii prin capital este egală cu unitatea de-alungul unei isocuante).
Pagina 93 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 94/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
din diferite industrii29, de procesul învăţării şi antrenamentului30, de fertilitate şi
educaţie31, sau de cheltuielile pentru cercetare şi dezvoltare32.
Un model ce cuprinde creştere endogenă33, cu implicaţii asupra integrării
economice, porneşte de la premisa că producţia inventatorilor este proporţională cu
stocul de cunoştinţe acumulate anterior (venituri constante de scară).
Noile invenţii sunt disponibile liber pentru toţi inventatorii.
Dar transformarea unei noi invenţii sau proiect într-un anume tip nou de
bun de capital este un drept ce poate fi însuşit în mod privat.
Un nou proiect este achiziţionat de la autori şi este utilizat pentru
construirea unui anume bun de capital, care este apoi închiriat producătorilor de
bunuri finale.
Capitalul nu se depreciază, durata de valabilitate a brevetelor nu are sfârşit
şi sânt garantate în totalitate împotriva imitaţiei.
Pentru fiecare tip de capital, produsul marginal este pozitiv dar
descrescător, iar venitul oricărui capital nu este afectat în urma creării altor
capitaluri.
Fiecare producător de maşini este un competitor monopolist, percepând o
rată a rentei (pentru maşină) la un nivel, care să-i permită maximizarea profitului.
Valoarea capitalizată a profiturilor este invers proporţională cu rata dobânzii.
Cu cât rata dobânzii este mai ridicată, cu atât este mai scăzută valoarea
prezentă a fluxului de profituri viitoare în exploatarea maşinii obţinute de către
monopolist, şi cu atât mai puţin va oferi el la licitaţia pentru proiectul acesteia.
Un preţ mai scăzut pentru noile proiecte reprezintă un venit mai mic pentru
inventatori.Inventatorii potenţiali constituie o parte a ofertei societăţii în ceea ce
priveşte “capitalul uman”.
Acest factor este util şi pentru producţia finală. Alocarea capitalului uman
între inventică şi utilizarea în producţia finală este în echilibru atunci când sunt
egalizate ratele venitului pentru acest factor în cele două ramuri.29 Romer (1986)30 Lucas (1988)31 Becker (1990)32 Aghion şi Hovitt (1992)33 Romer (1990)
Pagina 94 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 95/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
O rată mai ridicată a dobânzii atrage capitalul uman mai mult în domeniul
producţiei şi mai puţin în domeniul inventicii, căci, după cum s-a arătat, scade
remunerarea factorului respectiv în acest din urmă domeniu.
Mai puţini inventatori generează mai puţine invenţii, ceea ce echivalează
cu o extindere mai modestă a gamei bunurilor de capital destinate producţiei,
implicând deci o rată mai scăzută a creşterii economice.
În privinţa gospodăriilor populaţiei, se consideră că acestea îşi elaborează o
asemenea structură a programelor de consum, încât să-şi maximizeze valoarea
actualizată a fluxului utilităţii consumului din etapele viitoare, pe baza aşa-numitei
rate de “nerăbdare”.
Dacă rata dobânzii este mai mare decât rata nerăbdării, se aşteaptă un venit
mai mare de pe urma amânării consumului.
Consumul este la început scăzut, dar creşte în timp.
Cu cât este mai ridicată rata dobânzii, cu atât mai mare va fi creşterea
consumului.
Întrucât în model consumul are o pondere constantă în venit, rezultă că o
dată cu creşterea consumului, creşte în aceeaşi proporţie şi venitul, deci o rată
ridicată a dobânzii, în condiţiile menţionate mai sus, implică o creştere economică
mai rapidă.
Pe de altă parte, s-a menţionat existenţa unei relaţii negative între rata
dobânzii şi creştere, din perspectiva preţului de adjudecare a proiectelor şi a
stabilirii echilibrului privind alocarea capitalului uman între sectorul inventicii şi
cel al serviciilor prestate în fabricarea produselor finale.
În model apar aşadar, două relaţii între rata dobânzii şi rata creşterii
economice : una, în care rata creşterii economice este o funcţie crescătoare de rata
dobânzii (prin intermediul consumului), şi una în care este funcţie descrescătoare
(prin intermediul inventicii).
Aşa după cum se evidenţiază în figura 5.4, intersecţia celor două curbe (E)
determină nivelul de echilibru pe termen lung al ratelor dobânzii şi creşterii
economice.
Pagina 95 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 96/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Modelul menţionat mai sus se referă la o economie închisă, dar oferă
posibilitatea de a lua în analiză şi relaţiile economice internaţionale.
Astfel, să considerăm două ţări identice, dar izolate, fiecare cu un stoc
specific de invenţii, diferite de ale celeilalte, care permit de la un moment dat
subiecţilor economici din cealaltă ţară acces deplin la propriul stoc de cunoştinţe.
Accesul la stocul de cunoştinţe din străinătate, conduce la o dublare a ratei
invenţiilor din fiecare ţară.
Aceasta echivalează, în figura 5.4 cu rotirea în sens orar, în jurul
intersecţiei cu axa orizontală, a curbei ce evidenţiază relaţia dintre rata de creştere
şi cea a dobânzii, prin efectul inventicii.
Consecinţa este stabilirea unui nou echilibru pe termen lung (F), căruia îi
corespunde o sporire a ratei creşterii economice şi a ratei dobânzii.
Rotirea curbei menţionate este egală cu zero, deci modificarea este nulă,
dacă stocurile cunoştinţelor acumulate din cele două ţări sunt identice şi ia
valoarea maximă, dacă stocurile respective sunt complet diferite.
Sporirea ratei de creştere economică depinde în mod direct de înclinaţia
curbei ce evidenţiază relaţia dintre rata de creştere şi cea a dobânzii, prin efectul
consumului.
Înclinaţia respectivă exprimă elasticitatea de substituţie inter-temporală în
consum.
Dacă această elasticitate este are un nivel scăzut, efectul integrării celor
două economii naţionale se manifestă mai mult în creşterea ratei dobânzii, şi mai
puţin a ratei creşterii economice.
Dimpotrivă, dacă elasticitatea inter-temporală a consumului este ridicată,
rata creşterii economice va spori în mai mare măsură decât cea a dobânzii.
Ţinând seama că pe baza proiectelor se produc diverse tipuri de maşini,
care servesc apoi la fabricarea producţiei finale, se poate desprinde ideea că,
pentru sporirea producţiei finale în urma integrării celor două economii naţionale,
este suficientă doar circulaţia proiectelor între acestea.
Pagina 96 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 97/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Se apreciază că integrarea economiilor în cadrul Uniunii Europene ar aduce
beneficii dinamice, concretizate într-o rată a creşterii economice mai ridicată decât
în absenţa integrării, manifestată în mod permanent34.
Totuşi, este greu de apreciat în ce măsură există deosebiri în privinţa
stocurilor de cunoştinţe tehnice între ţările membre, de exemplu Germania şi
Franţa, astfel încât să apară noi fluxuri de cunoştinţe tehnice în schimburile intra-
comunitare.
Figura 5.4: Determinarea ratelor creşterii şi dobânzii pe termen lung în
modelul cu creştere endogenă, elaborat de Romer.
Comparaţiile internaţionale privind ratele de creştere economicăevidenţiază în Europa Occidentală o anumită tendinţă spre convergenţă a venitului
pe locuitor, respectiv o diminuare în termeni relativi, a decalajelor la acest
indicator.
Pe plan mondial fenomenul menţionat este mai complex35. Sunt situaţii de
diminuare a decalajelor nu numai prin creşterea, ci chiar prin scăderea relativă a
34 Baldwin (1989), Cecchini (1988).35 Bliss (1996).
Pagina 97 din 170
Rata decreştere
economicăRata de creştere economică,funcţie compusă de rata do-bânzii şi de consum
Rata de creştere economică,funcţie compusă de rata do-bânzii şi inventică
După integrare
Înainte deintegrare
F
E
Rata dobânzii reale
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 98/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
venitului pe locuitor şi apropierea pe această cale de nivelul vecinilor, sau a celor
mai mari parteneri comerciali.
Problema principală este aceea de a preciza rolul comerţului în variatele
forme de manifestare şi stadii ale procesului creşterii economice.
La nivel de ţară, creşterea exportului şi creşterea economică sunt strâns
corelate.
În legătură cu sensul interdependenţei, raportul de cauzalitate de la
producţie la export pare a fi, potrivit cercetărilor empirice, mai puternic decât cel
opus, de la export la producţie.
De asemenea, cercetările empirice36 au scos în evidenţă legături mai
accentuate între deschiderea economiei* şi rata investiţiilor în venit şi apoi între
rata investiţiilor şi creştere, decât între deschiderea economiei şi creşterea
economică.
Interdependenţele dintre ţări în privinţa creşterii economice se manifestă nu
numai prin comerţul exterior, ci şi pe calea investiţiilor străine directe, a celor de
portofoliu, sau a transferului internaţional de tehnologie.
Dacă lipsa de capital autohton este cauza nivelului scăzut al venitului pe
locuitor, importul de capital poate contribui la o creştere rapidă a producţiei.
Plata dobânzilor menţine însă consumul pe locuitor, în consecinţă şi venitul
pe locuitor la nivel scăzut, dacă nu se modifică, eventual, structura consumului.
O altă cauză a venitului redus în ţările sărace o constituie nivelul scăzut al
tehnologiei. Investiţia străină directă contribuie la transferul de cunoştinţe tehniceşi la cel de active fizice.
Rămânerea în urmă în domeniul tehnologiei poate fi înlăturată, sau măcar
atenuată, prin orientarea cheltuielilor de cercetare-dezvoltare pentru inovare şi
imitare, ca şi prin dezvoltarea capitalului uman prin educaţie şi antrenament.
36 Levine şi Renelt (1992)* Se măsoară prin ponderea exportului, importului, sau a sumei lor în venitul naţional.
Pagina 98 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 99/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pentru ţările în curs de dezvoltare se pune apoi problema trecerii de la
stadiul imitării tehnicii la cel în care se combină imitarea cu inovarea, urmând ca
în final să se ajungă la stadiul consacrat exclusiv inovării, având ca finalitate
convergenţa venitului pe locuitor cu ţările dezvoltate din punct de vedere
economic.
Parametrii centrali ai acestui proces sunt viteza de învăţare şi costurile
relative ale imitaţiei şi inovaţiei.
COMERŢUL INTERNAŢIONAL Şi CONCURENŢA IMPERFECTĂ
Economiile de scară şi costurile de producţie
Costurile de producţie totale
Tabelul 6.1: Costurile unei ipotetice firme producătoare de costume
Costurile medii ale producţiei
Figura 6.1: Curbele costurilor totale pentru o ipotetică firmă producătoare
de costume
Fig. 6.2: Curbele costurilor medii pentru o firmă ipotetică, producătoare de
costume.
Costurile marginale de producţie
Figura 6.3: Curbele costurilor marginale, variabile medii şi totale medii
pentru o ipotetică firmă producătoare de costume
Pagina 99 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 100/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Teoria concurenţei imperfecte
Oligopolul şi schimburile internaţionale.
Tabel 6.2: Indicatori ai bunăstării în condiţiile concurenţei perfecte,
monopolului şi duopolului
Competiţia monopolistă şi comerţul internaţional
Echilibrul într-o economie închisă.
Declanşarea schimburilor între ţări.
Schimburile inter- şi intraindustriale.
Verificarea empirică a schimburilor intra-industriale
jik ijk
jik ijk
X X
X X T
+
−−=1
6.1
Tabelul 6.3: Caracteristici pe ţări şi produse, privind schimbul intra-
industrial între perechi de ţări
Pagina 100 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 101/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Sursa: Bela Balassa and Luc Bauwens "Intra-Industry Specialization in a
Multi-Country and Multi-Industry Framework", World Bank Discussion Paper,
December 1984.
a) Nu pentru spaniolă şi limbi scandinave.
b) 3 măsuri utilizate simultan: indici ai preţurilor de export, ai dispersiei
pentru profit şi nivelul cheltuielilor de publicitate.
c) 2 variabile folosite simultan: o măsură a venitului primit de la filialele
străine şi o măsură a schimburilor cu aceste filiale, cu efect negativ.
Efectele subvenţiilor de export.
Comerţul internaţional cu bunuri diferenţiate şi servicii.
Teoria comerţului internaţional bazată pe avantajele comparative (mai ales
teorema Heckscher-Ohlin) este adesea criticată. Ea nu este în măsură să explice
unele aspecte actuale legate de comerţul mondial, cum ar fi comerţul intra-
industrial, rolul important jucat de normele tehnice şi de calitate ca obstacole în
calea schimburilor şi dezvoltarea prea lentă a comerţului internaţional cu servicii
comparativ cu cel de mărfuri.
Concurenţă imperfectă pe pieţele mondiale.
Având în vedere uriaşele subvenţii acordate de guverne pentru lansarea pe
plan mondial a unor proiecte privind marile tehnologii, ipoteza tradiţională a
ştiinţei economice, potrivit căreia toţi producătorii sunt supuşi dictatului pieţei,
devine tot mai puţin realistă.
În locul liberului schimb, se manifestă tot mai accentuat comerţul dirijat.
Explicaţia acestui comportament al guvernelor nu ţine doar de tendinţa dedominare37. Asigurarea mijloacelor necesare dezvoltării unui nou produs sau
proces de producţie impune pentru un anumit interval de timp o manifestare
monopolistă de piaţă, aşa cum apare ea sub forma protecţiei brevetelor. Se previne
astfel situaţia ca o inovaţie să fie preluată de imitatori, care ar vinde la preţuri
egale cu costul de producţie marginal. Protecţia brevetelor urmăreşte pe de-o parte
ca o inovaţie să fie o investiţie profitabilă, pe de altă parte, ca în domeniul
37 Brander şi Spencer (1985).
Pagina 101 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 102/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
produselor de înaltă tehnologie să se confrunte mai multe întreprinderi
monopoliste.
Guvernele ţărilor industrializate urmăresc să sprijine propriile întreprinderi
care acţionează pe plan internaţional, astfel încât acestea, prin preţuri înalte să
extragă cât mai mult din renta consumatorului pe plan mondial. Profiturile
suplimentare intră în parte în beneficiul respectivelor întreprinderi, în parte merg la
bugetul statului sub forma impozitelor. În măsura în care pe plan internaţional se
practică o asemenea impozitare indirectă a cererii externe, consumatorii autohtoni
devin interesaţi ca prin mijloace publice să se realizeze subvenţionarea firmelor
orientate spre export, cu pondere mare pe piaţa internaţională.
S-a demonstrat, folosind teoria jocurilor 38, că strategia comerţului
internaţional “impozitat” este superioară liberului schimb, în măsura în care se
reuşeşte ca prin investiţii masive să nu se mai lase loc pe piaţa mondială,
concurenţei străine*.
În concepţia tradiţională în centrul atenţiei stă ramura (industria), care prin
amplasarea într-o anume ţară, manifestă anumite avantaje competitive. Ţara
respectivă stimulează - inclusiv prin măsuri de ordin juridic şi social - înzestrarea
sa favorabilă cu anumiţi factori de producţie, care, printr-o utilizare intensivă,
creează avantajul comparativ.
Există şi opinia39 potrivit căreia nu ramura, ci întreprinderea este
purtătoarea avantajului comparativ. În cadrul aceleiaşi ramuri funcţionează
concomitent întreprinderi ce operează la scară mondială, având implantări în
străinătate, altele care reuşesc să livreze o parte din producţie pe piaţa externă, şi
altele – majoritatea – care se orientează numai spre piaţa internă, urmărind doar să-
şi menţină cota de piaţă. Succesul de piaţă depinde pe de-o parte de înzestrarea
firmei cu anumite cunoştinţe şi competenţe, iar pe de altă parte, de capacitateafirmei de a le valorifica cât mai intens în prestaţiile sale.
Aşadar teorema Heckscher-Ohlin s-ar aplica nu la nivelul ramurii, ci la
nivelul întreprinderii şi s-ar concretiza în procesul diferenţierii produsului.
Prestaţia specifică firmei este aceea de a aduce pe piaţă un produs cu caracteristici
de calitate inconfundabile. Dar aceasta mai presupune şi faptul că solicitanţii
38 Krugman (1984).* Se pare că de o asemenea situaţie beneficiază trenul francez de mare viteză (TGV), faţă de celgerman (ICE).39 Borner (1984).
Pagina 102 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 103/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
(consumatorii) nu sunt interesaţi în privinţa cantităţii unui bun omogen, ca în
concepţia tradiţională, ci sunt interesaţi în anumite caracteristici, sau combinaţii de
caracteristici. În consecinţă, prezintă importanţă relaţia cerere-ofertă pe piaţa
bunurilor diferenţiate.
Figura 6.9: Tehnologia consumului pentru autoturisme
Pe această piaţă echilibrul în schimburile internaţionale se defineşte prin
coincidenţa dorinţelor partenerilor de schimb nu în privinţa pachetelor de bunuri,
ci a pachetelor de caracteristici. Astfel se explică şi recurgerea tot mai frecventă pe
plan internaţional la instrumente ne tarifare, în special norme tehnice şi de calitate
în locul tradiţionalelor taxe vamale ca măsuri de limitare a importurilor. Ocombinaţie determinată a caracteristicilor de calitate determină identitatea unui
produs. Cerinţa păstrării identităţii produsului explică esenţa comerţului cu
servicii, evidenţiind totodată obstacolele ce pot fi puse schimburilor internaţionale
în acest domeniu.
Noua teorie a cererii susţine că un produs poate fi definit prin atributele
sale de calitate (caracteristici), care apar în funcţia de utilitate a solicitantului
(consumatorului). De exemplu, un autoturism poate fi descris în mod simplificat*, prin comoditatea călătoriei pentru pasageri (spaţiul cabinei, măsurat în unităţi de
Pagina 103 din 170
Putere c2
Comoditate c1
A
C
B
B’
c2
A
c2B
O c1A c1
B
πA=1
πC=1
πB=1
πB=0,75
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 104/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
lungime) şi performanţa motorului (kWh). În graficul din figura 6.9 axele de
coordonate exprimă cele două caracteristici. Pe axa orizontală se reprezintă
caracteristica “comoditate” (c1), iar pe cea verticală se reprezintă puterea
motorului (c2). Pe piaţă sunt oferite 3 tipuri de autoturisme: A, B şi C, fiecăruia
corespunzându-i o anumită combinaţie a celor două caracteristici. Întrucât
utilizatorul autoturismului valorifică aceste caracteristici, parcurgând mai mult sau
mai puţin comod şi rapid kilometri-persoană, punctele A, B’ şi C formează
“tehnologia consumului”. Autoturismul A are un motor performant, dar oferă mai
puţină comoditate, iar B oferă mai multă comoditate, dar motorul său nu are o
putere prea mare.
O dimensiune importantă a calităţii este fiabilitatea (siguranţa în
exploatare). La marca A probabilitatea ca toate caracteristicile să corespundă este
de 100%, adică π A = 1. La marca B, π B = 0,75, adică probabilitatea ca
automobilul să nu funcţioneze corect este de 25%. În acest caz valoarea aşteptată a
indicatorului calităţii va fi doar 75% din cea prezentată nominal, adică va fi
asociată în spaţiul caracteristicilor punctului B în loc de B’.
Analiza calităţii trebuie completată prin luarea în considerare şi a preţului,
pentru a determina aşa-numita relaţie “preţ / performanţă”. Este vorba nu de preţul
de achiziţie, ci de preţul de exploatare pe an, a cărei limită inferioară este egală cu
suma amortizării şi a dobânzii implicite pe an. Se mai iau în calcul şi costurile de
exploatare aferente carburanţilor, reparaţiilor, impozitelor, asigurării etc. Să
presupunem că pentru cele trei automobile (A,B,C) costurile anuale de exploatare
ar fi respectiv 33⅓, 40 şi 10, adică un buget de 100 unităţi monetare ar ajunge
pentru o finanţare a exploatării de respectiv 3, 2½ şi 10 ani.
În graficul din figura 6.10 se face transformarea celor trei produse A,B şi C
din domeniul tehnologiei consumului în domeniul relevant din punct de vedere
economic, al relaţiei preţ / performanţă. Se consideră, pentru simplificarea
analizei, că pe întreaga durată a exploatării caracteristicile produselor rămân ne
alterate. În această situaţie se poate extrapola linear punctul A din spaţiul
tehnologiei consumului la punctul 3A din spaţiul relevant economic*. Dacă s-ar
diminua caracteristicile de calitate, O3A s-ar prezenta sub forma unei curbe. Dacă
ar scădea fiabilitatea, vectorul mărcii A ar fi mai mic decât segmentul O3A.
Alegerea consumatorului se face după regula clasică a preferinţelor individuale. Curbele de indiferenţă ale consumatorului sunt convexe faţă de
Pagina 104 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 105/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
origine, cu înclinaţia negativă. Argumentele funcţiei de utilitate sunt, în loc de
cantităţile de mărfuri, atributele de calitate, ponderate cu durata de exploatare.
Spre deosebire de teoria tradiţională a cererii, în cazul de faţă avem de-a face cu
preferinţe diferenţiate, căci numai astfel se explică existenţa bunurilor diferenţiate.
În figura 6.10 sunt considerate trei tipuri diferite de consumatori: tipul α, care
acordă importanţă mai mare puterii motorului, tipul β, interesaţi mai mult de
gradul de comoditate şi tipul γ, cu preferinţe intermediare faţă de primele două
tipuri*.
Figura 6.10: Preţurile de utilizare, dominaţia economică şi normele tehnice
* Pentru tipul α, curbele de indiferenţă sunt mai apropiate de axa caracteristicii c2 şi sunt mai puţinînclinate, iar pentru tipul γ acestea sunt plaste lângă axa caracteristicii c1 şi au o înclinaţie mai pronunţată.
Pagina 105 din 170
Putere c2
c210C
c110C
_ c2 C
O
A
B
B’
2,5B
2,5B’
3A
10C
8,5C
GγI1α
I0α
I2γ
I1γ
I2β
I1β
I0β
I0γ
Comoditate c1
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 106/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Automobilul C oferă surpriza că, deşi este dominat tehnic de A şi B,
datorită costurilor sale scăzute de exploatare şi datorită înaltei fiabilităţi, realizează
o excelentă relaţie preţ / performanţă şi domină economic automobilul B, la care
fiabilitatea este de doar 75%. Faţă de această situaţie, B ar putea lua următoarele
măsuri: îmbunătăţirea uneia dintre caracteristici (rotirea şi extinderea vectorului
calităţii), îmbunătăţirea ambelor caracteristici (extinderea vectorului calităţii),
mărirea fiabilităţii (extinderea vectorului calităţii), mărirea duratei de exploatare
(extinderea vectorului calităţii ca urmare a reducerii amortizării anuale), reducerea
costurilor de exploatare (extinderea vectorului calităţii), sau diminuarea preţului de
vânzare (extinderea vectorului calităţii ca urmare a reducerii amortizării şi
dobânzii implicite pe an).
În aceste condiţii devine evident efectul hotărâtor al normelor tehnice.
Dacă autorităţile de resort ar introduce norma ca puterea minimă a autoturismelor
să fie 2c , autoturismul C, având o putere mai mică, nu ar avea acces pe piaţă, în
ciuda performanţei sale bune privind relaţia preţ / performanţă.
Dacă C ar fi o marcă de import, norma tehnică ar avea rolul de a proteja
producătorii interni.
6.4.2 Comerţul internaţional cu bunuri diferenţiate
Se observă cel puţin la ţările dezvoltate că acestea par a importa multe
mărfuri pe care le şi exportă. Iniţial s-a considerat a fi o problemă de agregare,
având în vedere caracterul eterogen al unor grupe de mărfuri din statistica
internaţională. Astfel, de exemplu grupa “Produse chimice” din cadrul Clasificării
Standard a Comerţului Internaţional conţine atât materii prime, cu valoare scăzută
şi masă mare, cât şi noi produse farmaceutice, cu preţuri mai mari decât al aurului.
S-au întreprins cercetări ale structurii fluxurilor comerciale detaliate pe grupe
foarte înguste, diferenţiate până la a cincia cifră din clasificarea menţionată şi s-a
constatat că se menţine şi în aceste condiţii ponderea ridicată a comerţului intra-
industrial în totalul schimburilor reciproce dintre ţările dezvoltate din punct de
vedere economic. Locul predominant al schimbului de bunuri omogene a fost
preluat de cel al bunurilor diferenţiate.
Pagina 106 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 107/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Oricare producător are de ales între a se concentra pe un număr redus de
variante ale produsului, profitând de avantajele costurilor în condiţiile producţiei
de masă, ori a recurge la diferenţierea produsului, potrivit preferinţelor diferitelor
grupe de cumpărători40.
Consumatorul nu este obligat să se limiteze la o singură variantă a
produsului. El poate utiliza în aceeaşi perioadă două, sau mai multe variante. În
figura 6.10, utilizarea simultană a mărcilor A şi B este prezentată pe grafic sub
forma unei combinaţii lineare a punctelor 3A şi 2,5B. Optimul consumatorului
poate fi situat undeva pe această dreaptă, de exemplu în punctul Gγ. Consumatorul
de tip γ va prefera oricum utilizarea numai a autoturismului C, faţă de combinaţia
celorlalte două. Utilizarea concomitentă a acestora ar putea prezenta interes, numai
dacă marca C s-ar scumpi cu 15%. În asemenea situaţie punctul său de consum s-
ar deplasa în Gγ, mai aproape de punctul 3A, indicând o folosire mai frecventă a
autoturismului A, decât a lui B.
Dacă se consideră pentru fiecare ţară un grup de consumatori cu
preferinţele sale drept reprezentativ, atunci comerţul internaţional cu bunuri
diferenţiate poate fi interpretat ca schimb al unor pachete de caracteristici, care
sunt “montate” pe mărfuri, ca purtătoare ale acestor caracteristici.
Să considerăm două ţări, Franţa şi Germania, ambele producătoare de
automobile şi care desfăşoară un intens schimb reciproc de asemenea produse,
situaţia fiind ilustrată în figura 6.11. Germania produce tipurile E, G şi H, ale căror
caracteristici de calitate sunt prezentate în spaţiul (c1, c2). Costurile de producţie
unitare* cele mai scăzute sunt specifice tipului E, iar cele mai ridicate, tipului G,
astfel încât, la acelaşi buget de producţie se pot fabrica 900000 automobile de tip
E, 300000 tip G, respectiv 700000 automobile tip H. Frontiera posibilităţilor de
producţie în condiţii de autarhie (identică cu cea a posibilităţilor de consum) pentru Germania este dată de linia frântă 9E3G7H. Consumatorii germani ar opta,
în aceste condiţii, pentru automobile de tipul E şi G, alegerea lor corespunzând
unei structuri de mărfuri, redată printr-un punct de pe segmentul 9E3G.
În Franţa se produc 5 tipuri de automobile (J,K,L,M,N), caracteristica
predominantă fiind dată de spaţiul generos pentru pasageri (c1). Frontiera
posibilităţilor de producţie pentru această ţară este redată prin linia frântă 2J….2N.
40 Lancaster (1975).
Pagina 107 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 108/170
RSC q
q
dc
dc=−=
2
1
1
2
∑ ⋅=i
ii X X qc p ,
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
În condiţii de autarhie, structura consumului de autoturisme în Franţa ar
corespunde unui punct de pe segmentul 5K4L. Tipurile J,M şi N nu ar avea cerere.
Aplicând principiul avantajelor comparative, putem afirma că automobilele
germane au superioritate relativă în privinţa puterii motorului, în timp ce
automobilele produse în Franţa deţin superioritate relativă în privinţa spaţiului
călătorilor.
Dacă cele două ţări vor practica liberul schimb în relaţiile reciproce, Franţa
va exporta în Germania autoturismul de tip M, la care are avantaj comparativ, iar
Germania va exporta în Franţa autoturismul de tip E, potrivit aceluiaşi criteriu. În
consecinţă, consumatorii din Germania vor avea la dispoziţie autoturisme
autohtone (E) şi din import (M), atingând o curbă de indiferenţă socială în consum
(CISG), situată în afara frontierei posibilităţilor de consum specifică autarhiei, iar
cei francezi îşi vor completa consumul de autoturisme de tip M, produse în ţară, cu
cele de tip E din import şi vor atinge, la rândul lor, de asemenea, o curbă de
indiferenţă socială (CISF), aferentă unui nivel de bunăstare superior celui în
condiţii de autarhie.
Potrivit abordării hedoniste, preţurile de piaţă ale automobilelor sunt funcţii
de caracteristicile de calitate (c1, c2) şi de preţurile implicite ale acestor
caracteristici (q1, q2):
6.2
unde “X” reprezintă tipul automobilului (E,M), iar “i” este indicele
caracteristicii (1,2).
În punctele de optim al consumului (CF, CG), raportul utilităţilor marginale
corespunzătoare caracteristicilor de calitate coincide cu raportul dintre preţurile lor implicite, respectiv cu raportul de schimb al caracteristicilor menţionate (RSC),
adică:
6.3
Punctele de consum CF şi CG sunt astfel alese, încât dorinţa de schimb a
celor două grupe de consumatori să coincidă. Se realizează astfel un echilibru laschimbul mărcilor E din Germania şi M din Franţa, cu condiţia existenţei aceluiaşi
Pagina 108 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 109/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
raport al preţurilor implicite pentru caracteristicile de calitate în cele două ţări.
Spre deosebire de teoria tradiţională, în acest caz, un eventual dezechilibru în
schimbul dintre mărcile E şi M poate fi compensat printr-un dezechilibru de sens
opus, înregistrat la schimbul altor mărci, având în vedere existenţa unor grupe de
consumatori cu preferinţe diferenţiate.
Ţările se specializează în producţie astfel, încât pentru pachetul de
caracteristici aferent autoturismelor oferite să obţină încasări cât mai mari pe piaţa
mondială. Punctele PG şi PF corespund acestor structuri ale producţiei.
Schimbul pachetelor de caracteristici se realizează pe calea schimbului
purtătorilor acestor caracteristici, adică al automobilelor. În figura 6.12 exportul
german (EXG) este reprezentat prin segmentul PGQG0, iar exportul francez (EXF),
prin segmentul PFQF, cele două fluxuri comerciale fiind echilibrate, corespunzător
unui raport de schimb al caracteristicilor dat (RSC).
Pagina 109 din 170
PG
CG
Germania
CISG
ExG
Q0G
Q1G
OG
ImG
CF
RSC
RSC
Putere c2
Spaţiu c1
9E
E
H
G7H
3G
Franţa
2J 2N
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 110/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Figura 6.11: Echilibrul în comerţul internaţional cu bunuri diferenţiate
Dispunând atât de automobile fabricate în propria ţară, cât şi de unele
provenite din import, consumatorii din ambele ţări ating puncte de consum
superioare (CG, CF), comparativ cu situaţia în care ar fi dispus doar de produse
naţionale. De remarcat este faptul că volumul schimburilor reciproce este cu atât
mai mare, cu cât mai apropiate sunt structurile producţiei celor două ţări. Astfel,
dacă Franţa ar exporta nu automobilul de tipul M, ci de tipul L, cu caracteristici de
calitate mai apropiate de ale celui exportat de Germania, volumul schimburilor
reciproce ar trebui să fie considerabil mai mare, pentru ca cele două ţări să atingă
punctele de consum date (CG, respectiv CF). În aceste condiţii, exportul Germaniei
ar trebui să atingă un volum dat de segmentul PGQG1 (mai mare decât PGQG
0), iar
importul acestei ţări, echivalent cu exportul Franţei, ar atinge nivelul dat de
segmentul CGQG1 (mai mare decât CGQG
0), considerând raportul de schimb al
caracteristicilor menţionat (RSC). Altfel exprimat, este necesar un volum mai mare
de bunuri, pentru a elimina o anumită discrepanţă între ţări în spaţiul
caracteristicilor de calitate, atunci când bunurile, ca purtători ai caracteristicilor, sediferenţiază în mai mică măsură, întrucât fiecare exemplar are o contribuţie
modestă la eliminarea acestei discrepanţe.
Aşa se explică de ce ţările industriale, foarte asemănătoare în ce priveşte
înzestrarea cu factori de producţie, desfăşoară cea mai mare parte a schimburilor
comerciale în relaţii reciproce, având ca obiect bunuri diferenţiate, fapt aparent
contrar afirmaţiilor teoremei lui Heckscher şi Ohlin. De fapt, această teoremă îşi
găseşte validarea doar în schimburile internaţionale cu bunuri omogene, a căror importanţă în comerţul mondial s-a redus considerabil în ultimele decenii.
Pagina 110 din 170
Putere c2
CISF
PF
Q0F ExF
ImF
OF
Spaţiu c1
J
K L
M N
5K
4L
4M
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 111/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
În condiţiile comerţului internaţional cu bunuri diferenţiate (şi cu servicii),
liberul schimb nu conduce automat la echilibrarea balanţelor comerciale, întrucât
valoarea schimburilor comerciale se stabileşte pe baza preţurilor mărfurilor, şi nu a
preţurilor implicite ale caracteristicilor acestora.
Efecte ale modificării preferinţelor
În cazul comerţului internaţional cu bunuri diferenţiate preferinţele
consumatorilor se modifică mai frecvent decât în al celui cu produse omogene,
cum ar fi metalele, cerealele, minereurile etc. Modificări ale drepturilor de
proprietate sau de folosinţă conduc la modificări ale rezultatelor (şi costurilor)
utilizării bunurilor. Dacă creşte frecvenţa timpilor de aşteptare în circulaţia rutieră,
de exemplu ca urmare a aglomerărilor în locuri înguste, automobiliştii pot acorda o
importanţă mai mare spaţiului din autoturism (confortului), diminuând importanţa
acordată performanţei motorului. Să presupunem că o astfel de modificare a
preferinţelor faţă de caracteristicile automobilului au înregistrat consumatorii din
Germania. Ca urmare a acestei modificări, consumatorii germani ar dori să
realizeze consumul exprimat în figura 6.12 prin punctul C’G1, determinând un
excedent al cererii pentru caracteristica c1, ceea ce va avea drept consecinţă
creşterea preţului implicit, q1, al acestei caracteristici. Va creşte preţul
automobilelor ce conţin în proporţie mai mare caracteristica c1, comparativ cu al
celorlalte, având drept implicaţie modificarea raportului de schimb de la RSC0, la
RSC1. Ca urmare, tipul N, fabricat în Franţa, devine competitiv în raport cu tipul
M şi va forma obiectul exportului acestei ţări*. În schimb, Germania va trebui să
exporte o cantitate mai mare din tipul E. Datorită deteriorării raportului de schimb
al caracteristicilor în defavoarea Germaniei, consumatorii acestei ţări nu vor atinge
chiar nivelul de consum spre care tindeau iniţial (C’G1), ci unul mai modest (CG1),dar oricum superior celui pe care l-ar fi realizat în condiţii de autarhie.
* Franţa poate exporta ambele tipuri (M şi N) de autoturism, dar pentru simplificarea prezentării,considerăm că structura exportului acestei ţări se limitează doar la tipul N.
Pagina 111 din 170
Putere c2
PG
CG0
GermaniaCISG0
ExG
Q0G
Q1G
OG
ImG0
RSC0Spaţiu c1
9E
E H G 7H
3GCG
1
C’G1
CISG1
CIS’G1
RSC1
ImG1
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 112/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Figura 6.12: Efectele modificării preferinţelor asupra comerţului cu bunuri
diferenţiate
Aşadar, frecventele modificări de preferinţe ale consumatorilor în privinţa
bunurilor diferenţiate duc la modificări ale raportului de schimb al caracteristicilor
şi prin aceasta la schimbări ale raportului de forţe între producătorii competitori.
Efectele barierelor ne tarifare în comerţul internaţional
Contingentele la import
Efectele restricţiilor cantitative la import se exprimă de obicei cu ajutorul
modelelor referitoare la un singur produs41. În afara contingentului de import,
funcţia ofertei producătorului străin este verticală, iar curba totală a ofertei este
paralelă cu cea a producătorului autohton. În funcţie de mărimea contingentului,
preţul de echilibru este mărit, ca şi în cazul aplicării unei taxe vamale. O asemenea
reprezentare nu poate oglindi efectul unui contingent asupra calităţii produsului.
Respectivul efect poate fi redat cu ajutorul spaţiului caracteristicilor. În figura 6.11
economic relevant pentru furnizorul străin al autoturismului mai ieftin este punctul
10E. Pentru consumatorii de tip Epsilon, cumpărători ai mărcii E, prezintă, din
punct de vedere a caracteristicilor de calitate, şi marca B, care este însă mult mai
scumpă (punctele 10E şi 3B se află pe aceeaşi curbă de indiferenţă în consum, Iε0).
Pentru a-şi păstra fideli cumpărătorii şi pentru a-şi spori competitivitatea,
producătorul tipului E ar putea îmbunătăţi calitatea autoturismului la E’, astfel
încât cu acelaşi preţ să se atingă punctul 10E’, sau să reducă preţul de achiziţie şi
/sau costurile de exploatare cu 20%, astfel încât bugetul dat să ajungă pentru 12 perioade de exploatare şi să se atingă punctul 12E. Ca urmare a acestor măsuri, pe
piaţă ar creşte cererea pentru respectivul automobil. În cazul existenţei unui
contingent la importul autoturismelor din tipul E, nu s-ar mai justifica interesul
furnizorilor străini nici pentru îmbunătăţirile amintite, nici pentru scăderea
preţului, în măsura în care contingentul ar fi mai redus decât volumul cererii.
Aşadar, nu se va pune problema îmbunătăţirii raportului preţ / performanţă.
41 Bhagwati (1968)
Pagina 112 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 113/170
OM
LM v =
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Dimpotrivă, o eventuală creştere exogenă* a cererii pentru autoturismul E
în ţara importatoare, în condiţiile limitării cantitative a ofertei, ar putea fi urmată
de o creştere a preţului acestui autoturism, adică de o deteriorare a raportului preţ /
performanţă.
Echivalentul vamal al unei norme de calitate, aplicate cu scop protecţionist
În ţara importatoare se introduce o normă tehnică, potrivit căreia puterea
minimă a motorului autoturismelor este (c2, condiţie ce nu poate fi îndeplinită de
produsul străin E. Să considerăm că singura alternativă existentă este autoturismul
autohton marca B. În figura 6.12, L este punctul relevant al consumului, ce poate fi
atins, dispunând de autoturismul B, la care fiabilitatea este de 75%. Dispărând
importul mărcii E, pentru automobiliştii fideli mărcii B nu apare nici un efect. În
schimb, cei care ar prefera marca E, se văd nevoiţi să se re orienteze spre marca B.
Ei vor face benevol această re orientare, atâta timp cât se vor afla pe aceeaşi curbă
de indiferenţă. Unei asemenea re orientări îi corespunde în figura menţionată
punctul M de pe curba de indiferenţă I(0. În absenţa protecţiei oferită de norma
tehnică menţionată, producătorul mărcii B ar fi fost în măsură să atragă
consumatori ai mărcii E, numai dacă ar fi mărit fiabilitatea autoturismului, sau
dacă i-ar fi îmbunătăţit unele caracteristici de calitate, sau dacă ar fi redus preţul de
vânzare. Această ultimă alternativă indică chiar echivalentul în taxe vamale al
normei tehnice. Reducerea de preţ care ar face competitiv autoturismul B faţă de
E, în absenţa normei tehnice cu scop protecţionist, ar fi dată de relaţia:
6.4
unde ”v” este echivalentul în taxe vamale al normei tehnice.
În figura 6.12 echivalentul în taxe vamale al normei de calitate c2 ≥(c2 s-ar
ridica la aproximativ 16%. Acest rezultat nu apare nemijlocit din datele publicate
pentru respectiva piaţă. Punctul M ar putea fi aproximat prin interpolare pe curba
de indiferenţă Iε0, pornind de la punctul 10E. Înclinaţia curbei de indiferenţă este
rata marginală de substituţie între cele două caracteristici de calitate. Această
informaţie nu se obţine din datele publicate, ci este obţinută de firma producătoare* De exemplu, ca urmare a creşterii venitului disponibil al consumatorilor.
Pagina 113 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 114/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
prin cercetarea de marketing şi prin cunoscuta analiză a valorii. Este însă uşor de
realizat o relaţie între preţurile de piaţă ale diferitelor produse şi caracteristicile lor
de calitate, estimând econometric coeficienţii aşa numitei funcţii hedoniste a
preţului.
Figura 6.13: Echivalentul vamal al unei norme de calitate
Aşadar, normele de calitate utilizate ca obstacole în calea importurilor
dezavantajează anumite grupe de consumatori în ţara importatoare. Aceste
dezavantaje pot fi echivalate cu un anumit grad al protecţiei vamale, dacă se
cunoaşte rata marginală de substituţie între caracteristicile produsului.
Trebuie totuşi subliniat că nu toate normele de calitate implică dezavantaje
pentru consumatori. În abordarea urmată până aici, s-a presupus că utilizatorii sunt perfect informaţi în legătură cu caracteristicile de calitate ale produselor. Dacă
Pagina 114 din 170
Putere c2
(c2/c1)E
(c2/c1)B
Iε1
Iε0
Iβ
_ c2
E
E’
B
L
(=2,5B)
M
(=3B)v
10E
12E
10E’
Spaţiu c1
O
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 115/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
însă, aceştia nu pot localiza corect diversele oferte în spaţiul caracteristicilor, apare
pericolul deciziei eronate la cumpărare. Prin aceste norme de calitate, statul poate
împiedeca asemenea decizii eronate. Totodată însă, unii consumatori pot renunţa la
interesul de a se informa în legătură cu caracteristicile produselor.
Comerţul internaţional cu servicii
Comerţul internaţional cu servicii are caracteristici diferite de ale celui cu
mărfuri. Dacă în principalele ţări industriale serviciile contribuie cu peste 60% în
formarea PIB şi în ocuparea forţei de muncă, în valoarea totală a comerţului
mondial acestea nu au o pondere mai mare de 25 %. Probabil că în comerţul
internaţional cu servicii acţionează bariere mai numeroase şi mai aspre decât în
comerţul cu mărfuri. De exemplu, volumul traficului aerian internaţional depinde,
în primul rând de dreptul de aterizare, problemă ce formează obiectul negocierilor
bilaterale între ţări. De regulă, în domeniul serviciilor există bariere de intrare pe
piaţă subtile, dar foarte eficiente. Este clar că prestatorii de servicii trebuie să
respecte identitatea primitorilor acestora.
Cerinţa menţinerii identităţii
Identitatea unui obiect poate fi definită, în sensul noii teorii a cererii, prin
poziţia acestuia în spaţiul caracteristicilor. Dacă considerăm că abaterile de la
această identitate apar pentru utilizator ca dezavantaj, rezultă că serviciile care au
ca obiect modificarea însuşirilor mărfurilor trebuie să satisfacă cerinţa menţinerii
identităţii mărfii*. Putem interpreta această cerinţă în varianta menţinerii absolute
sau doar relative a identităţii mărfii. În varianta absolută înţelegem că serviciul
prestat trebuie să aibă ca efect aducerea obiectului asupra căruia s-a aplicat, în privinţa caracteristicilor, exact în starea iniţială. În varianta relativă sunt tolerate
abateri de la starea iniţială a caracteristicilor de calitate, cu condiţia menţinerii
neschimbate a proporţiilor între caracteristici. În figura 6.13, solicitantul unei
reparaţii a automobilului se află înainte de efectuarea reparaţiei în punctul C0, în
timp ce tehnologia a consumului pentru automobilul în perfectă stare de
funcţionare corespunde punctului C*.
* Fără a exagera importanţa acestei abordări, putem considera cerinţa păstrării identităţii nu numai pentru mărfuri, ci şi pentru persoane.
Pagina 115 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 116/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Figura 6.14: Cerinţa menţinerii identităţii relative
În loc de a pretinde ca maşina să funcţioneze ca la ieşirea din fabrică,
proprietarul ei poate fi interesat ca reparaţia să-i asigure menţinerea constantă doar
a combinaţiei caracteristicilor de calitate, redată de panta razei OC*. Abaterile de la
această rază pot fi compensate doar prin îmbunătăţiri ale ambelor caracteristici **.
Invers, apropierea de raza asociată combinaţiei date a caracteristicilor, poate fi
acceptată chiar cu preţul diminuării valorii acestor caracteristici. Faptul menţionat
se explică prin înclinaţia pozitivă a ramurii curbei de indiferenţă aflată sub raza
combinaţiei caracteristicilor, OC*. Deci, menţinerea identităţii este căutată chiar cu preţul scăderii nivelului caracteristicilor de calitate, iar pierderea de identitate este
acceptată numai cu condiţia creşterii nivelului respectiv. Serviciile care ar garanta
un punct al consumului situat în aria mărginită de curba de indiferenţă sunt
considerate ca acceptabile de beneficiar, spre deosebire de punctele situate în afara
acestei arii, de exemplu C’ şi C’’, chiar dacă lor le corespunde un nivel ridicat
pentru una din caracteristici.
** Este vorba de puncte aflate pe aceeaşi curbă de indiferenţă în consum.
Pagina 116 din 170
Putere c2
Spaţiu c1
c2/c1
C’
I0
I1
C*
C’’C0
G0G1
H
O
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 117/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Cerinţa păstrării identităţii relative poate fi ilustrată şi cu un exemplu din
domeniul serviciilor financiare. Astfel, majoritatea clienţilor unei bănci nu sunt
dispuşi la o modificare radicală a portofoliului. Considerând cele două
caracteristici de calitate ale portofoliului ca fiind riscul (c1) şi venitul aşteptat (c2),
identitatea relativă este garantată atunci când se păstrează raportul dorit dintre
acestea. Conform acestei interpretări, clientul n-ar accepta ca banca să-i transforme
obligaţiunile exprimate într-o monedă stabilă, în participaţii la firme cu capital de
risc.
Cerinţa păstrării identităţii şi comerţul internaţional cu servicii
Cerinţa păstrării identităţii are consecinţe în privinţa probabilităţii apariţiei
schimburilor internaţionale de servicii. Făcând abstracţie de dificultăţile agregării
curbelor individuale de indiferenţă într-una de grup, în figura 6.14 curba CIS0F
exprimă preferinţele unei grupe de consumatori din Franţa pentru combinaţia de
caracteristici (c2/c1)F. Înaintea începerii schimburilor comerciale, această grupă
de consumatori se află în punctul P0F, prin care trece CIS0F.
Ţinând seama că pe piaţa internă a ţărilor industriale au înregistrat o
deosebită extindere serviciile prestate întreprinderilor *, să luăm drept exemplu
serviciul de perfecţionare a managerilor. Potrivit figurii 6.14, cadrele angajate la
firmele franţuzeşti manifestă o mai modestă capacitate de lucru în echipă (c1), dar
o accentuată fermitate în luarea deciziilor (c2). De aceea, punctul de producţie P0F
este plasat pe raza cu înclinaţie mai mare (c2/c1)F. Specialiştii francezi în
perfecţionarea managerilor sunt în măsură să ridice nivelul caracteristicilor
clienţilor lor de-a lungul razei (c2/c1)F. Ei pot presta servicii şi la export, oferind
aceeaşi configuraţie a caracteristicilor în pregătirea managerilor. În schimb, pot
efectua importul serviciului corespunzător, care să permită cadrelor din Franţa săajungă la un nivel mai ridicat al lucrului în echipă. Condiţia cerută ar fi ca, prin
importul metodelor de conducere din altă ţară, combinaţia caracteristicilor pentru
cadrele de conducere franţuzeşti să nu se modifice fundamental, astfel ca punctul
rezultat CF, să se afle în interiorul domeniului mărginit de curba de indiferenţă
CIS0F.
* O cauză acestei extinderi este transferul unor funcţii care iniţial erau interne întreprinderii, cătrefirme independente prestatoare. De exemplu, designul automobilului era realizat iniţial de uncompartiment al producătorului, iar în prezent de o firmă specializată independentă.
Pagina 117 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 118/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Spre deosebire de cadrele de conducere din Franţa, cele din Germania
manifestă o mai ridicată capacitate de lucru în echipă, raza corespunzătoare
păstrării identităţii relative fiind reprezentată în figura 6.14 prin (c2/c1)G. Din
punctul de vedere a întreprinderilor germane ar fi probabil mai avantajos, dacă
managerii lor ar manifesta ceva mai multă promptitudine în luarea deciziilor. Cu
ajutorul metodelor franţuzeşti de management, acest lucru s-ar putea realiza, cu
condiţia ca punctul la care se ajunge, CG să se afle în domeniul din interiorul
curbei de indiferenţă CIS0G.
Figura 6.15: Echilibrul în comerţul internaţional cu servicii
Din figura 6.14 rezultă că ţările partenere definesc pentru schimburi un
anumit domeniu dezirabil în spaţiul caracteristicilor, anume în interiorul curbelor
de indiferenţă CIS0F, respectiv CIS0
G. De asemenea, este prezentat cazul
schimbului echilibrat între cele două ţări. Condiţii pentru realizarea acestui
echilibru, sunt concordanţa între intenţiile de schimb ale celor două ţări partenere
şi orientarea lor după un raport de schimb comun în spaţiul caracteristicilor.
Transferul pachetelor de caracteristici implică un transfer de factori, care poate cunoaşte următoarele forme:
Pagina 118 din 170
Fermitatea în decizii c2
Capacitatea de lucru în echipă c1
(c2/c1)F
(c2/c1)GRSC
RSC CISG0
CISF0
QF
CF
PF0
ExF
ImF
HF
PG0
CG
QG
ImG
ExG
O
HG
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 119/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
transferul de muncă (ofertantul de servicii) – specialiştii francezi în
pregătirea managerilor se deplasează în Germania şi reciproc, cei germani în
Franţa;
transferul de muncă (solicitanţii de servicii) – managerii francezi se
deplasează pentru perfecţionare în Germania şi reciproc, cei germani în Franţa;
transferul de capital – participarea la capitalul unei firme prestatoare de
servicii din ţara parteneră, sau înfiinţarea de firme de consultanţă în ţara parteneră,
sau crearea de întreprinderi multinaţionale.
Realizarea unei anume forme dintre cele menţionate mai sus, depinde de
costurile relative corespunzătoare, mai ales de costurile de tranzacţie42. Pe de altă
parte, chiar dacă prin comerţul internaţional se ajunge la un raport de schimb de
echilibru în spaţiul caracteristicilor, nu rezultă cu necesitate şi echilibrul balanţei
serviciilor în schimburile dintre cele două ţări partenere.
probabilitatea apariţiei schimbului internaţional cu servicii este cu atât mai
mare, cu cât sunt mai apropiate ca nivel şi structură economiile ţărilor partenere. În
figura 6.14 se poate observa că punctul corespunzător consumului rezultat ca
urmare a schimbului internaţional are cu atât mai mare probabilitatea de a se afla
în aria din interiorul curbei de indiferenţă a unei ţări, cu cât este mai mic unghiul
dintre razele ce reflectă menţinerea identităţii consumului din cele două ţări,
respectiv (c2/c1)F şi (c2/c1)G;
probabilitatea apariţiei schimbului internaţional cu servicii este cu atât mai
mică, cu cât este mai accentuată cerinţa relativă a menţinerii identităţii. Cu cât este
mai accentuată cerinţa relativă a menţinerii identităţii, cu atât este mai strânsă
curba indiferenţei de grup în jurul razei ce reflectă menţinerea identităţii
consumului (figura 6.13).
şansa de comercializare internaţională a serviciilor creşte pe măsuraridicării calităţii acestora.
Fără a dispune până la ora actuală de cercetări empirice sistematice în acest
domeniu, nu este totuşi greu de remarcat situarea centrului de greutate a
comerţului internaţional cu servicii în relaţiile reciproce dintre ţările dezvoltate, şi
nu între acestea şi cele în curs de dezvoltare*. Potrivit premiselor amintite, ar trebui
chiar, ca ponderea ţărilor dezvoltate în comerţul mondial cu servicii să fie
42 Grubel (1986).* Cu excepţia turismului internaţional.
Pagina 119 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 120/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
superioară celei din domeniul comerţului cu mărfuri. Această ipoteză pare a fi
confirmată în domeniile: bancar, asigurări, publicitate şi consultanţă pentru
întreprinderi.
Cerinţa păstrării identităţii explică, se pare, în mai mare măsură decât
reglementarea activităţilor, cauza pentru care comerţul internaţional cu servicii are
o răspândire relativ modestă. Trebuie totodată remarcat, că guvernele pot recurge
cu uşurinţă la reglementări, sub pretextul păstrării identităţii. Important este a face
distincţie între reglementările justificate, ce urmăresc protecţia reală a
consumatorului, şi cele artificiale, ce au ca obiectiv doar crearea de obstacole în
calea schimburilor internaţionale. Distincţia între cele două feluri de reglementări
îşi va creşte în viitor importanţa, în procesul liberalizării comerţului internaţional
cu servicii.
Cercetări empirice
6.7.1 Diferenţe privind caracteristicile de calitate ale produselor
Diferenţele privind caracteristicile de calitate ale produselor, postulate de
noua teorie a cererii au relevanţă empirică. Un studiu43 referitor la compararea
calităţii unor produse industriale americane şi japoneze a evidenţiat diferenţe
notabile mai ales la caracteristica “fiabilitate”. Producătorii japonezi cheltuiesc o
cotă mai mare din valoarea desfacerilor pentru asigurarea calităţii, în schimb
costurile pentru asigurarea garanţiei sunt considerabil mai mici decât cele pentru
produsele americane.
Efectele obstacolelor cantitative la import asupra calităţii şi preţurilor mărfurilor importate
În anul 1981 a intrat în vigoare o convenţie între SUA şi Japonia, care
prevedea limitări voluntare* la exportul de automobile al Japoniei în SUA.
S-a constatat că preţul mediu al automobilelor japoneze importate în SUA a
sporit cu 20% în anul 1981 şi cu 10% în anul 1982. Chiar dacă s-a îmbunătăţit
calitatea acestor automobile, raportul preţ / calitate s-a deteriorat (a crescut). În
43 Garvin, (1983)* Voluntary export restraint (VER).
Pagina 120 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 121/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
cadrul cercetării s-a elaborat o funcţie de regresie multiplă a preţului faţă de
caracteristicile de calitate ale produsului**. Coeficienţii acestei funcţii, estimaţi cu
ajutorul cunoscutei metode a celor mai mici pătrate, exprimă contribuţia
caracteristicilor de calitate la formarea preţului. De asemenea, permit calculul
aproximativ al ratei marginale de substituţie între caracteristicile de calitate. Din
estimarea coeficienţilor funcţiei menţionate pentru perioada 1979-1984, rezultă că
extinderea cu un ţol (1/12 picioare) a lărgimii automobilului are ca efect creşterea
preţului cu 8%, iar sporirea puterii motorului cu 10 CP determină creşterea preţului
cu circa 18%. Rezultă că rata marginală de substituţie între caracteristicile de
calitate, din punctul de vedere a consumatorilor americani, s-ar putea exprima
astfel: se poate renunţa la un ţol din lărgimea automobilului, pentru creşterea
puterii motorului cu 4,2 CP. În concluzie, s-a stabilit că aplicarea auto-limitărilor
la export a determinat creşterea preţului pe unitatea de calitate la automobilele
importate de SUA din Japonia.
DEPLASAREA INTERNAŢIONALĂ A FACTORILOR DE
PRODUCŢIE
În capitolele precedente s-a folosit ipoteza că factorii de producţie muncă şi
capital sunt mobili între sectoarele unei economii naţionale, dar nu şi între ţări.
Renunţarea la ipoteza imobilităţii internaţionale a acestor factori de
producţie permite analiza unor fenomene esenţiale pentru economia contemporană.
Principiile deplasării internaţionale a factorilor nu diferă în esenţă de cele
aflate la baza comerţului cu bunuri, din perspectiva economiei. Apar în schimb,diferenţe însemnate în domeniul politic.
Încă din anii ’30, Bertil Ohlin demonstra* că între ţări se nasc fluxuri de
factori sau mărfuri fabricate cu aceşti factori, provocate de diferenţele relative între
produsele marginale ale factorilor şi tind să înlăture aceste diferenţe.
O ţară înzestrată abundent cu muncă poate importa bunuri intensive în
capital sau poate procura capital din străinătate, pentru a-şi fabrica produse
intensive în capital. O ţară înzestrată abundent cu capital, poate importa bunuri* International and Interregional Trade.
Pagina 121 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 122/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
intensive în muncă sau poate permite imigraţia forţei de muncă, pentru fabricarea
de produse intensive în muncă. În sfârşit, o ţară de dimensiuni prea mici pentru a
suporta din resurse naţionale firme proiectate pentru economii de scară, poate
importa bunuri fabricate de asemenea firme sau poate permite fabricarea locală a
unor asemenea bunuri de filiale ale marilor firme din străinătate.
Alterativele enumerate – importul de bunuri sau importul factorilor pentru
producerea acestor bunuri – au consecinţe economice similare, dar diferă esenţial
în privinţa acceptării lor politice.
În continuare se vor urmări efectele deplasării factorilor asupra producţiei
globale, definită ca sumă a producţiilor ţărilor gazdă şi sursă, ca şi asupra
veniturilor factorilor din ţările partenere.
Se va aborda deplasarea factorilor între ţări în cadrul modelului ricardian
modificat şi al modelului Heckscher-Ohlin şi se vor urmări unele aspecte ale
producţiei multinaţionale.
7.1 Deplasarea internaţională a capitalului
Deplasarea internaţională a capitalului constituie obiect al teoriei
economice încă din secolele trecute. La început atenţia s-a îndreptat spre
împrumuturile externe ale statelor, apoi spre reparaţiile de război şi mişcările de
capital pe termen scurt din perioada interbelică, şi, în sfârşit, spre problematica
diversificării portofoliului şi a pieţei eurodolarilor , în ultimele decenii.
Potrivit părerii dominante, susţinută de clasicii economiei politice,
mişcările internaţionale de capital sunt avantajoase, atât pentru ţara de origine a
capitalului, cât şi pentru cea de destinaţie.Dar ele sunt urmate de redistribuiri ale venitului, în favoarea capitalului în
ţara de origine, şi în favoarea muncii, în ţara de destinaţie 44. În condiţiile creşterii
economice echilibrate, sunt exportatoare de capital ţările care înregistrează
excedente comerciale cronice, iar importatoare de capital, cele cu deficite cronice,
situaţie care nu contravine cerinţelor eficienţei.
Se remarcă de asemenea, că îndatorarea externă a ţărilor cunoaşte o
anumită ciclicitate, în fiecare fază a ciclului, o ţară obţinând avantaje de pe urma44 Ohlin, (1933), pag. 345.
Pagina 122 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 123/170
,/)( qqr +
2
2
2
2
1
1
1
1
q
q
q
r
q
q
q
r +=+
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
deplasării capitalului.
Ciclurile îndatorării au fost studiate iniţial în modele cu rată a economisirii
dată. Teoria optimizării inter-temporale a permis studierea acestor cicluri în
modele în care rata de economisire este endogenă.
O problemă mult discutată se referă la consecinţele mişcărilor de capital
asupra raportului de schimb al ţărilor partenere. Se pare că decisivă pentru
modificările de preţuri, deci ale raportului de schimb este reacţia cererii la
modificările avuţiei45.
Arbitrajul
Deplasările internaţionale de capital produc o egalizare a produsului
marginal al capitalului prin faptul că, în ţara cu capital mai puţin abundent stocul
de capital se extinde, iar în cea cu capital abundent, se restrânge. Procesul acesta
necesită, bineînţeles, timp îndelungat.
Randamentul unei investiţii are două componente, şi anume venitul curent
şi sporul aşteptat de valoare (Appreciation), ambele exprimate în procente din
preţul pieţei.
Să considerăm un bun de capital cu valoarea de o unitate monetară, cu un
venit marginal r şi cu preţul de piaţă q.
Randamentul său este dat de expresia:
unde q reprezintă creşterea aşteptată de valoare.
Între două ţări (1 şi 2), pe o piaţă de capital deschisă, randamentele se vor
egaliza. Condiţia necesară este46:
7.1
Dacă randamentul se egalizează ca urmare a mişcărilor de capital,
produsele marginale vor fi egale, preţul de piaţă va fi de o unitate monetară şi
sporul aşteptat de valoare se va anula.
45 Samuelson (1952), pag. 289.46 Fisher, Appreciation and Interest, 1896
Pagina 123 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 124/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Dar echilibrarea se poate realiza şi fără deplasarea capitalului, respectiv
fără egalizarea produselor marginale, prin arbitraj. În acest caz r 1 şi r 2 vor diferi,
dar q1 şi q2 se vor modifica corespunzător (proporţional) şi vor fi diferite de preţul
considerat iniţial, de o unitate monetară.
Acelaşi lucru este valabil şi pentru activele financiare, cum ar fi titluri de
valoare, unde în locul produsului marginal apare cuponul. Majoritatea covârşitoare
a tranzacţiilor financiare internaţionale sunt asemenea operaţii de arbitraj, care de
fapt includ doar modeste mişcări de capital. Aceste operaţii de arbitraj sunt însă
indirect, de mare importanţă pentru mişcările de capital, întrucât determină ratele
de dobânzi şi preţurile bunurilor de capital, care în timp influenţează economiile şi
investiţiile.
De menţionat este că arbitrajul apare interesant, când costurile de tranzacţie
sunt scăzute. De regulă, costurile de tranzacţie sunt scăzute la creanţele pe termen
scurt, dar şi la titlurile de rentă perpetuă. Sunt ridicate la imobile, instalaţii etc.
Arbitrajul activelor financiare explică de ce o ţară apare concomitent şi în
calitate de creditor, şi de debitor.
Din perspectiva microeconomiei, explicaţia a apărut în forma teoriei
portofoliului, potrivit căreia, un patrimoniu dat este distribuit pe active cu
perspective de câştig diferite şi cu riscuri diferite.
Pe baza acestei teorii s-a dezvoltat enunţul din teoria finanţelor, potrivit
căruia distribuţia internaţională a capitalului apare ca un sistem al echilibrului
general de stoc, în care ratele de dobânzi şi preţurile bunurilor de capital
echilibrează oferta şi cererea pentru toate activele. În aceste condiţii, deplasările de
capital apar ca fenomene ce însoţesc modificările dobânzii.
Un loc important pe piaţa internaţională a capitalurilor a deţinut în ultimele
decenii piaţa euro-dolarilor.Ipoteza iniţială că euro-dolarii ar constitui un important potenţial de
inflaţie47, nu s-a verificat, întrucât expansiunea euro-băncilor s-a datorat funcţiei de
mijlocitoare de credite, şi nu celei de creare de monedă.
Creşterea enormă a volumului tranzacţiilor de pe pieţele de devize şi de pe
cele internaţionale de credite a dus la formularea ipotezei privind dispariţia în mare
măsură a piedicilor din calea deplasării internaţionale a capitalurilor.
47 Friedman, 1969.
Pagina 124 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 125/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Cercetările empirice privind egalizarea internaţională a ratelor de dobânzi
pentru hârtii de valoare de acelaşi tip, în condiţiile cursurilor de schimb flexibile, şi
unde modificarea aşteptată a cursului valutar joacă rolul modificării aşteptate a
valorii din formula lui Fisher, au confirmat această ipoteză48.
Pe aceeaşi linie a abordării este formulată şi ipoteza49 că o întreprindere
situată într-o ţară a cărei valută tinde să se aprecieze pe termen lung, ar avea acces
la capital în condiţii mai favorabile decât una dintr-o ţară, a cărei valută are
tendinţa de depreciere pe termen lung.
Dar această ipoteză nu a fost încă testată, mai ales că tendinţa cursului
valutar pe termen lung este greu de prevăzut şi este doar unul dintre numeroşii
factori de care depinde accesul la capital.
Pe de altă parte, dacă mişcările de capital ar egaliza produsele marginale pe
plan internaţional, investiţiile din fiecare economie naţională ar deveni
independente de economisirea naţională.
Investiţiile naţionale ar depinde de economisirea la nivel mondial, care ar fi
distribuită în mod eficient între economiile naţionale. În aceste condiţii, investiţiile
naţionale şi economisirea naţională ar fi slab corelate.
Totuşi, cercetările empirice50 au evidenţiat, în urmă cu două decenii, o
corelaţie între aceşti indicatori surprinzător de ridicată, adică, în fiecare ţară
investiţiile provin, în cea mai mare parte, din propria economisire a ţării. De aici ar
rezulta o slabă mobilitate a capitalului, ceea ce ar corespunde concepţiei clasice.
Discrepanţa dintre rezultatele celor două teste a determinat o controversă
privind mobilitatea capitalului, care nici azi nu este încheiată, existând argumente
solide atât în favoarea, cât şi contra fiecăruia din cele două puncte de vedere.
Testele privind egalizarea ratelor de dobânzi evidenţiază de fapt promptitudinea arbitrajului pentru titluri de valoare şi devize, şi nu egalizarea
produselor marginale ale capitalului din două ţări. Asemenea teste ar putea avea ca
obiect diferenţa dintre preţul de piaţă al bunurilor de capital şi costurile lor de
producţie.
48 Frankel, 1992.49 Aliber, 1970, pag. 1750 M. Feldstein, C. Horioka, 1980
Pagina 125 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 126/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Diferenţele dintre ţări privind ordinea de drept, practicile de afaceri şi
limbă, creează riscuri externe, iar extinderea stocului de capital în unele ţări şi
diminuarea lui în altele, ar necesita perioade îndelungate.
Deplasarea capitalului în modelul ricardian
În modelul ricardian modificat se consideră că cele două ţări, Anglia şi
Portugalia posedă aceeaşi cantitate de muncă, dar cea dintâi posedă mai mult
capital, iar a doua mai mult teren agricol.
Dacă veniturile de scară sunt constante, tehnologiile în producţie şi
gusturile în consum coincid la cele două ţări, în condiţii de liber schimb Anglia
exportă pânză, iar Portugalia exportă vin. Dar nu se ajunge la egalizarea preţului
factorilor.
Dacă stocul de capital diferă considerabil între ţări, produsul marginal al
capitalului va fi mai scăzut în industria textilă britanică, astfel că venitul real al
capitalului va fi mai redus în Anglia, indiferent că se exprimă în pânză sau în vin.
Apare astfel un stimulent pentru capital de a se deplasa din Anglia, în
Portugalia.
a. Efecte primare ale deplasării capitalului.
Situaţia iniţială este descrisă în figura 7.1.
Curba AC exprimă relaţia între produsul marginal al capitalului în industria
textilă din Anglia şi cantitatea de capital din acea ţară, fiind dat numărul de
lucrători din industrie.Cantitatea de capital OK1 este asociată cu un produs marginal al capitalului
de OR pânză, care măsoară venitul real al capitalului exprimat în pânză. În
consecinţă, proprietarii de capital primesc OR×OK1 (adică ORBK1) pânză.
Curba A*C* descrie relaţia din Portugalia, fiind dat numărul de lucrători
din industria textilă a acesteia. Curba Angliei este situată mai sus, şi mai puţin
înclinată faţă de orizontală, întrucât acolo sunt mai mulţi lucrători decât în
Portugalia.
Pagina 126 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 127/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
În Portugalia cantitatea de capital este OK2, iar produsul marginal al
capitalului este OR* pânză, proprietarii de capital obţinând un venit real exprimat
în pânză echivalent cu aria OK2PR*.
Aria aflată sub curba produsului marginal măsoară produsul total al
industriei. Dacă oferta de capital în Anglia este OK1, producţia de pânză este în
acea ţară redată de aria OABK1.
Dacă se scade venitul proprietarilor de capital, rămâne venitul lucrătorilor
exprimat în pânză, ilustrat de aria triunghiului RAB. Similar, în Portugalia venitul
lucrătorilor exprimat în pânză este redat de aria PR*A*.
Dacă venitul real al capitalului este mai scăzut în Anglia (ca în figura 7.1),
deţinătorii de capital vor fi stimulaţi să transfere o parte din acesta în Portugalia, de
exemplu cantitatea K1K1´.
Se va reduce oferta de capital din Anglia la OK1´ şi va creşte oferta de
capital din Portugalia la OK2´. Consecinţa va fi egalarea produsului marginal al
capitalului în cele două ţări.
Dar transferul unui alt volum de capital nu va elimina complet diferenţa
între cele două ţări la indicatorul menţionat şi s-ar menţine un stimulent pentru
deplasarea capitalului între ţări, până la eliminarea acestor diferenţe.
O altă consecinţă este creşterea producţiei globale de pânză, deci sporirea
eficienţei economice mondiale, întrucât extinderea producţiei din Portugalia
depăşeşte scăderea producţiei de pânză din Anglia, şi anume cu (K1K1´×RR*)/2,
adică aria triunghiului GPP´.În general, o deplasare a factorilor indusă de diferenţa în veniturile reale (şi
produsele marginale) ale acestora ridică eficienţa economiei mondiale.
Transferul de capital măreşte veniturile deţinătorilor săi chiar şi după
eliminarea diferenţelor dintre produsele lor marginale. În figura 7.1, sporul de
venit al celor care şi-au transferat capitalul este redat de aria HP´FG.
Are loc şi o redistribuire a veniturilor. În Anglia, unde creşte produsul
marginal al capitalului, proprietarii capitalului rămas în ţară obţin un spor de venitreal redat de aria RR´B´E, iar lucrătorii pierd venit real totalizând RR´B´B.
Pagina 127 din 170
Produsul marginalal capitalului
A
A*
R*
R’
R
P
P’
C*
F
GH
B’
B
C
E
Stocul de capital în Portugalia
Stocul de capital în AngliaK2’
K2O
K1’K1
1
23
4
5
6
7 8
9
Figura 7.4: Efecte ale unei deplasări de capital din Anglia înPortugalia înainte de ajustările ocupării
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 128/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Această pierdere depăşeşte câştigul suplimentar al deţinătorilor de capital,
în contextul scăderii producţiei totale de pânză din Anglia. Lucrătorii britanici ar fi
îndreptăţiţi să se opună mişcării capitalului, mai ales că pierderea de venit a
lucrătorilor nu ar putea fi compensată de sporul de venit al deţinătorilor de capital.
Are loc o redistribuire a venitului şi în Portugalia, şi anume de la capital la
muncă. Întrucât produsul marginal al capitalului scade, veniturile deţinătorilor de
capital aflaţi iniţial în Portugalia vor scădea cu R´FPR*, iar lucrătorii vor câştiga
cu PP´R´R* mai mult, întrucât producţia portugheză de pânză va creşte.
Sporul venitului lucrătorilor va depăşi cu FPP´ pierderea suferită de către
deţinătorii de capital Lucrătorii portughezi vor fi îndreptăţiţi să favorizeze
mişcarea capitalului.
b. Efecte secundare
Pe lângă aceste efecte directe ale transferului de capital, apar şi efecte
secundare, ca urmare a realocării a factorilor de producţie între ramuri, aşa după
cum rezultă din figura 7.2.
Ca o consecinţă a scăderii salariului real în Anglia, industria vinului din
acea ţară va cere mai multă muncă, acţionând în sensul ridicării salariului real.
Pe piaţa muncii se va ajunge la un nou punct de echilibru (B´´) ca urmare a
deplasării unor lucrători de la industria textilă la cea a vinului. În schimb, în
Portugalia va avea loc deplasarea de lucrători de la industria vinului la cea textilă,
noul punct de echilibru fiind P´´.
În Anglia va creşte echivalentul în pânză al producţiei de vin, cu o valoare
superioară celei cu care s-a redus producţia de pânză. Tot astfel, în Portugalia
creşterea producţiei de pânză va depăşi ca valoare scăderea producţiei de vin,exprimată în unităţi pânză.
În consecinţă, creşterea producţiei globale va fi chiar mai mare decât
apărea dacă se luau în considerare doar efectele directe ale transferului de capital.
Dar, aşa cum se observă, transferul de capital n-a înlăturat complet
diferenţa dintre produsele marginale ale capitalului din cele două ţări.
În măsura în care creşte producţia de vin în Anglia, va spori venitul real al
proprietarilor de terenuri, iar în Portugalia tendinţa va fi opusă.
Pagina 128 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 129/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Dacă continuă transferul de capital până la egalizarea produselor sale
marginale, aceasta va fi urmată în mod necesar de egalizarea produselor marginale
şi pentru ceilalţi factori de producţie.
În concluzie, în modelul ricardian modificat, deplasarea factorilor între ţări
are drept consecinţă egalizarea produselor lor marginale şi, prin urmare,
maximizarea eficienţei globale.
Deplasarea capitalului în modelul Heckscher – Ohlin
În acest model chiar schimbul de mărfuri poate egaliza produsele
marginale, deci maximiza eficienţa, întrucât poate egaliza preţurile factorilor.
Dar această egalizare depinde de multe condiţii, şi anume: toate pieţele să
fie perfect competitive, comerţul să unifice complet pieţele, să nu existe cheltuieli
de transport, taxe sau alte bariere comerciale, toate ţările să producă aceleaşi
mărfuri comercializabile, numărul mărfurilor să fie egal cu al factorilor, funcţiile
de producţie să fie aceleaşi în toate ţările, având venituri de scară constante şi să
nu apară inversiuni ale intensităţii factorilor în urma modificării preţurilor
acestora.
Întrucât ar fi egalizate veniturile factorilor, nu ar exista stimulent pentru
deplasarea factorilor de producţie între ţări. În realitate, nu sunt îndeplinite chiar
toate condiţiile enumerate, astfel că există diferenţe între veniturile factorilor, deci
şi temeiuri pentru deplasarea acestora.
De exemplu, perceperea unei taxe la importul de grâu de către ţara relativ
abundent înzestrată cu capital, ar avea drept efect creşterea preţului relativ al
grâului în acea ţară, şi reducerea preţului relativ al grâului în ţara parteneră, unde
munca este factorul relativ abundent.Procesul care se declanşează în continuare este ilustrat în figura 8.2, unde
curbele GG´ şi SS´ caracterizează condiţiile producţiei de grâu şi respectiv de
strunguri.
Pagina 129 din 170
Preţul relatival muncii
W1WP P2F H P1W2V2
G’
H’
M
S
V1 GCapital pelucrător
Preţul rela-tiv al grâuluiS’ K2 OK K1V
Figura 7.3: Deplasarea de factori indusă de instituirea unei taxe vamale
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 130/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Ţara cu munca abundentă începe cu un capital pe lucrător la nivelul OK1,
iar ţara cu capital abundent începe cu OK2.
În condiţiile iniţiale de echilibru şi liber schimb, preţul relativ al grâului
este OP în ambele ţări, iar preţul relativ al muncii este OW, intensităţile factorilor
fiind identice în ambele ţări.
Produsele marginale ale capitalului şi muncii sunt aceleaşi în ambele ţări,
ca şi veniturile lor reale, indiferent că sunt exprimate în grâu sau strunguri.
După impunerea unei taxe vamale la importul de grâu al ţării cu capital
abundent, preţul relativ al grâului creşte la OP2 în acea ţară, iar preţul relativ al
muncii creşte la OW2. Ţara îşi va deplasa structura producţiei spre F, obţinând mai
mult grâu şi mai puţine strunguri faţă de situaţia anterioară. Firmele vor adopta
metode de producţie mai intensive în capital.
În ţara cu înzestrare relativ abundentă de muncă preţul relativ al grâului va
scădea la OP1, iar preţul relativ al muncii va scădea la OW1.
Producţia ţării se va deplasa spre M, obţinând mai puţin grâu şi mai multe
strunguri, iar firmele vor adopta metode de producţie mai puţin intensive în
capital.
În consecinţă va apărea un decalaj între ţări, în privinţa produselor
marginale, deci şi a veniturilor reale. Se va deplasa capital dinspre ţara cu capital
relativ abundent spre cealaltă ţară. În ţara de origine capitalul se va reduce sub
OK2 pe lucrător, iar în ţara de destinaţie va creşte la peste OK1 pe lucrător.
Transferul va continua, până se va elimina decalajul veniturilor reale.
Această eliminare s-ar putea realiza numai când s-ar elimina toate celelalte
decalaje, inclusiv cel privind preţul relativ al grâului. Dar acest ultim decalaj nu
poate dispărea din cauza existenţei taxei vamale la importul de grâu al ţării
menţionate.În modelul Heckscher-Ohlin deplasarea mărfurilor şi a factorilor sunt
perfect substituibile.
Când comerţul liber egalează preţurile factorilor, maximizând eficienţa
globală, deplasarea factorilor nu mai este necesară şi nu mai are loc.
Dacă însă comerţul este supus la restricţii, deplasările factorilor sunt
necesare pentru a maximiza eficienţa, şi în consecinţă ele înlătură comerţul.
Pagina 130 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 131/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Efecte dinamice ale deplasărilor internaţionale de capital.
Considerăm două ţări, A şi B, având populaţie constantă. Facem abstracţie
de progresul tehnic, de deprecierea capitalului şi de impozite. Oferta de muncă este
exogenă.
Se produce doar un singur bun, în condiţii de concurenţă perfectă, iar
produsul marginal este pozitiv, dar descrescător. Nivelul tehnologiei, populaţia şi
oferta de muncă sunt identice în cele două ţări.
Singura diferenţă între cele două ţări este aceea că, populaţia din ţara A
scontează utilitatea viitoare cu o rată mai înaltă decât populaţia ţării B. Aceasta
echivalează cu a spune că rata de nerăbdare pentru consum este mai ridicată în A
decât în B. În fiecare dintre ţări, preferinţele individuale şi dotările individuale sunt
identice.
Nu au avut loc deplasări de capital între cele două ţări, astfel că în fiecare
din ele s-a ajuns la starea de creştere economică uniformă pe termen lung,
corespunzătoare unui nivel specific al ratei dobânzii.
Rata dobânzii în ţara A este mai ridicată decât în ţara B. Fiind vorba de
creşterea uniformă, nu mai au loc ajustări ale stocului de capital, astfel încât, în
ambele ţări tot venitul este consumat.
Ţara A va avea un stoc de capital mai mic decât ţara B, ca rezultat al
faptului că produsul marginal al capitalului în B , care trebuie să fie egal cu rata
nerăbdării rezidenţilor săi în condiţiile creşterii uniforme, va fi mai scăzută decât
în A.
Stocul de capital din B va permite realizarea unor nivele mai înalte ale
producţiei şi consumului pe termen lung.
Considerăm că, începând cu un anumit moment, se liberalizează deplasarea
capitalului între cele două ţări. Va avea loc o migrare a capitalului de la B la A,unde câştigul este mai mare. Ratele de dobânzi din cele două ţări se vor egaliza.
Astfel, rata dobânzii în A va scădea, iar în B va creşte. Vor spori stocul de
capital şi producţia în A şi se vor diminua corespunzător în B, până la egalizare.
Rezidenţii din A se vor împrumuta, pentru a-şi finanţa consumul
suplimentar, întrucât rata nerăbdării lor va depăşi rata dobânzii (considerând
perfecte pieţele de capital).
Pagina 131 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 132/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Adică, stimulul psihologic, de a devansa în prezent din consumul viitor,
depăşeşte stimulul financiar (rata dobânzii), de a amâna pentru viitor din consumul
prezent.
În ţara B se produce fenomenul opus, întrucât rata dobânzii, care
stimulează amânarea consumului, va fi superioară ratei nerăbdării de a devansa din
consumul viitor. În ţara B va scădea consumul, practic tocmai cu o mărime ce
egalează sporul de consum din ţara A.
În consecinţă ţara B va deveni creditoare, iar ţara A, debitoare. În intervalul
de timp ce va urma, consumul în A va stagna, iar în B va creşte.
Sporeşte datoria externă a lui A faţă de B. Înainte ca această datorie să fi
ajuns la scadenţă, în relaţiile reciproce B va avea o balanţă comercială
excedentară, iar A va avea balanţa comercială deficitară.
După ce datoria lui A faţă de B a ajuns la scadenţă, situaţia balanţelor se va
inversa, plata dobânzilor ajungând să depăşească suma noilor împrumuturi.
Dacă procesul va continua în aceste condiţii, se va ajunge ca rezidenţii lui
B să deţină toate activele din cele două ţări. Bineînţeles, că acest proces poate fi
stopat, sau modificat, ca urmare a schimbării în decursul timpului a condiţiilor
menţionate la început.
Consecinţă: mişcările internaţionale de capital sunt transferuri de creanţe,
ce sporesc venitul viitor al ţării care le deţine.
Producţia multinaţională şi taxarea transnaţională.
În prezent, practic toate marile companii poseda filiale în străinătate.Cauzele principale ale extinderii producţiei multinaţionale constau in
special în folosirea cât mai avantajoasa a costurilor comparative şi evitarea
barierelor vamale.
Dar se pune întrebarea de ce nu exploatează avantajele de costuri chiar
firmele locale.
Răspunsul la această întrebare constă în existenta avantajelor competitive
de partea firmelor multinaţionale. Ele au acces mai uşor la capital, fie din tarile de
Pagina 132 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 133/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
origine, fie din surse aflate în străinătate. Dar alte avantaje sunt şi mai importante:
cele de ordin tehnologic şi liniile de producţie binecunoscute.
Ele au început, de regulă, prin exporturi la scară mică produse în ţara de
origine, apoi au trecut la producţia multinaţională în măsura în care pieţele au
devenit suficient de mari, pentru a exploata avantajele economiilor de scară.
Avantajul competitiv faţă de firmele locale provine deci din diferenţierea
produselor, avantaje tehnologice şi economii de scară.
Interesul firmelor multinaţionale faţă de mediul local ţine de accesul la
materii prime, costuri scăzute de muncă şi existenţa protecţiei pieţei.
Au apărut controverse în legătură cu avantajele sau dezavantajele
dezvoltării firmelor multinaţionale, atât în ţările de origine, cât şi în străinătate.
Din perspectiva cosmopolită, avantajele par să depăşească dezavantajele.
Activităţile firmelor multinaţionale tind să crească eficienţă şi flexibilitatea
economiei mondiale, conferind utilizării resurselor şi structurii schimburilor mai
multă sensibilitate la costurile relative.
Firmele multinaţionale reacţionează mai prompt şi pe o rază mai mare
decât celelalte firme în cazul în care cresc costurile dintr-o ţară. Pot schimba
comenzile şi producţia de la o filială la alta, cunosc mai bine tendinţele costurilor
şi preţurilor din diferite ţări şi fac în permanenţă comparaţii.
Dar flexibilitatea lor nu este nelimitată. Pot ezita sa închidă fabrici în ţări
cu costuri ridicate, sau să concedieze lucrători, de teama unor măsuri punitive din
partea guvernelor locale.
Pe de alta parte, liderii sindicali acuză companiile multinaţionale de prea
mare avantaj în negocierile pentru salarii, ce ţine de posibilitatea de a închide
fabricile când costurile depăşesc un anumit nivel.
Cu toate manifestările pro şi contra, pare totuşi probabil ca firmelemultinaţionale să contribuie la creşterea eficienţei globale, dând mai multă
sensibilitate de reacţie producţiei şi schimburilor la modificările costurilor
comparative, şi conferind mai multă mobilitate internaţională capitalului,
tehnologiei şi conducerii afacerilor.
Din punctul de vedere al diferitelor ţări, criticile sunt numeroase.
Guvernele naţionale consideră că li se limitează autonomia în realizarea unor
obiective de politică naţională.
Pagina 133 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 134/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Astfel, mobilitatea ridicată a capitalului reduce eficienţa politicii fiscale a
guvernului. Utilizarea de către firmele multinaţionale a preţurilor de transfer poate
conduce de asemenea la evaziune fiscală.
Uneori pot fi deturnate chiar efectele politicii vamale a unei ţări.
Un tarif de import ridicat, in loc să protejeze producţia naţională, poate
atrage implantarea de filiale ale unor companii multinaţionale şi astfel să mărească
expunerea producţiei naţionale la concurenţă.
O problemă dificilă este şi cea care ţine de jurisdicţia căreia se supune
compania transnaţională: cea locală, sau din ţara de origine.
Probleme locale apar şi în ţara de origine, unde sindicatele acuză
companiile multinaţionale că distrug locuri de muncă naţionale când produc în
străinătate, dar ignoră creşterea cererii străine pentru exporturi naţionale,
ocazionată de activitatea peste hotare a firmelor multinaţionale.
Problema perceperii impozitelor asupra veniturilor provenite din străinătate
ale companiilor multinaţionale şi-a găsit două abordări şi respectiv soluţii.
În figura 7.1 se observă că producţia (PIB) era egală cu venitul (PNB), în
fiecare din ţări, înaintea deplasării de capital.
După efectuarea exportului de capital, producţia din ţara exportatoare de
capital scade, cu echivalentul ariilor 1 şi 2.
În schimb creşte faţă de situaţia iniţială venitul (PNB), cu o mărime
echivalentă cu aria 2.
Dacă încasările statului exportator de capital ar proveni doar din impozitele
percepute veniturilor obţinute pe propriul teritoriu, ele ar fi inferioare celor
percepute înaintea exportului de capital.
Dacă ar aplica impozite şi asupra veniturilor obţinute de rezidenţii proprii
în străinătate, încasările statului ar spori faţă de situaţia absenţei exportului decapital, cu condiţia ca veniturile obţinute în străinătate să nu fie prea mult
diminuate de impozitele percepute de statul străin.
Unele guverne adoptă perspectiva cosmopolită, recunoscând ca prioritară
maximizarea venitului global, iar alte guverne adoptă perspectiva naţională şi
încearcă să maximizeze venitul naţional.
Cele din prima categorie permit propriilor cetăţeni să achite taxele străine,
diminuând cu sume echivalente taxele percepute în propria ţară, iar cele din a doua
Pagina 134 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 135/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
categorie, scad taxele plătite în străinătate din venit, şi asupra acestei sume
calculează taxele.
Dacă între 2 ţări sunt diferenţe însemnate în ce priveşte rata de impozitare a
venitului, de exemplu în ţara A taxa pe venit este de 50%, iar în ţara B taxa
respectivă este doar de 20%, cetăţenii din ţara A sunt puternic stimulaţi sa
investească în ţara B.
Ţara A va adopta o anumită politică fiscală pentru a atenua această
tendinţă. Va impune propriul nivel de taxe şi pentru veniturile obţinute de cetăţenii
săi în ţara B.
Poate adopta un regim de taxare neutru din perspectiva cosmopolită, când,
la venituri egale anterioare taxării, se păstrează egalitatea şi după taxare, indiferent
de ţara în care au fost obţinute.
De exemplu, un capital de 100$, investit în ţara B de către un cetăţean din
ţara A, aduce un venit anual de 10 $, pentru care va plăti un impozit în ţara B de 2$
(20%). În ţara de origine impozitul pe venit fiind de 50%, reprezintă 5$.
Din aceştia se vor scădea cei 2$ impozit plătiţi deja în ţara B, astfel că,
efectiv, impozitul plătit în ţara A este de 3$, iar venitul rămas după impozitare va
fi de 5$, adică identic cu cel care s-ar fi obţinut dacă capitalul respectiv ar fi fost
investit (cu aceeaşi rata de venit) în ţara A.
Dar ţara A poate adopta perspectiva naţională, urmărind sa maximizeze
venitul propriu. Pentru aceasta va încerca să descurajeze proprii cetăţeni de a
investi în ţara B, dacă acele investiţii nu ar aduce un spor de venit naţional mai
mare decât cele din ţara A.
Întrucât taxele plătite ţării B nu aduc venit naţional ţării de origine, aceasta
va căuta să creeze împrejurarea ca, investiţia în străinătate să fie atractivă numai
dacă venitul rămas după impozitarea în străinătate ar fi mai mare decât cel dinaintede impozitare, obţinut la investiţia din propria ţara.
Astfel, pornind de la datele din exemplul anterior, venitul după impozitarea
din străinătate va fi de 8$. Asupra acestei sume ţara A va percepe impozitul pe
venit de 50%, adică de 4$, astfel că suma rămasă investitorului după impozitarea
naţională va fi de 4$, mai mică decât cea din exemplul anterior.
Demonstrarea algebrică şi generalizarea celor 2 strategii de taxare
transnaţională este următoarea:
Pagina 135 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 136/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Dacă cetăţenii ţării A investesc în propria ţară obţin o rată a venitului de rA
şi plătesc taxe, a căror rată este tA. Aşadar, venitul lor după impozitare este rA · (1
- tA) din suma investită.
Dacă ar investi în ţara străină B, rata venitului ar fi rB, iar rata impozitării
ar fi tB, deci venitul după impozitarea din străinătate ar fi rB · (1 - tB) din suma
investită.
Această sumă ar mai fi supusă unei taxe şi în ţara de origine, cu rata t'A,
venitul propriu-zis după taxare ar fi rB · (1 - tB - t'A).
Diferenţa de venit disponibil obţinut la investiţia în străinătate şi în propria
ţară ar reprezenta
D = rB · (1 - tB - t'A) - rA · (1 - rA) 7.2
din suma investită.
Va exista stimulent pentru investiţia în străinătate, dacă D > 0.
Pentru a evidenţia mai bine efectul lui t'A asupra lui D, este utilă o
regrupare a termenilor.
(i) Dacă guvernul ţării de origine adoptă perspectiva cosmopolită şi
respectă egalitatea de tratament a celor supuşi impozitării, va impune regula:
rB · tA = (rB · tB) + (rB · t'A) 7.3
adică:
t'A = tA - tB 7.4
şi substituind în (7.2), se obţine:
D = rB · [1 - tB - (tA - tB)] - rA · (1 - tA) =
= (rB - rA) · (1 - tA) 7.5
Rezultă că D va fi pozitiv şi va induce investiţii în străinătate, dacă rB >
rA.
Pagina 136 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 137/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
(ii) Dacă guvernul urmăreşte să maximizeze venitul naţional al propriei
ţări, va căuta să descurajeze investiţiile în străinătate al căror venit după
impozitarea din străinătate nu depăşeşte venitul dinaintea impozitării la investiţiile
efectuate în propria ţară, adică
rB · (1 - tB) > rA
7.6
Aplicând principiul egalităţii de tratament la impozitare, guvernul va stabili
regula:
t'A = (1 - tB) · tA 7.7
adică, se aplică taxa naţională, dar pentru venitul adus în ţară.
Substituind in (7.1), se obţine:
D = rB · [1 - tB - (1 - tB) · tA] - rA(1 - tA) =
= [rB · (1 - tB) - rA] · (1 - tA)
7.8
adică D > 0, dacă se respectă condiţia (7.8).
Deplasarea internaţională a forţei de muncă
Pornim de la următoarele premise simplificatoare: într-o lume ne integrată
economic, considerăm o singură marfă, doi factori de producţie limitaţi, două ţări,
competiţie perfectă şi absenţa impozitelor.
(Funcţia de bunăstare socială pentru fiecare ţară constă în agregareaveniturilor rezidenţilor iniţiali. Mişcările de capital sunt interzise, dar nu sunt
restricţii la mişcarea forţei de muncă. În situaţia iniţială, salariul în ţara A este mai
ridicat decât în B. Se declanşează deplasarea forţei de muncă din A în B, proces ce
va continua, până la egalizarea ratelor de salarii între cele două ţări.)
Nu se urmăreşte schimbul de mărfuri. Singura cale de integrare a acestor
economii este deplasarea intre ţări a factorilor de producţie. Considerăm că, dintre
cei doi factori, unul este fix (T - terenul), iar unul este mobil (M - munca).
Pagina 137 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 138/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Producţia fiecărei ţări depinde doar de cantitatea de factori de care dispune,
celelalte date fiind identice la cele două ţări.
Relaţia dintre oferta de factori şi producţia fiecărei ţări este exprimată de
funcţia de producţie a economiei naţionale, pe care o notăm Q(T,M).
Dacă terenul este fix, folosind cantităţi tot mai mari de muncă, producţia va
creşte, dar cu rată descrescătoare, adică produsul marginal al muncii scade, pe
măsură ce creşte raportul muncă/teren.
Fenomenul este firesc: utilizând tot mai muncă pe un teren limitat, se
recurge la tehnici de producţie tot mai intensive în muncă, iar substituirea terenului
prin muncă creşte în dificultate. În figura 7.4 este ilustrată funcţia de producţie
menţionată.
Dependenţa produsului marginal de cantitatea de muncă utilizată este
ilustrată şi în figura 7.5, unde se evidenţiază şi faptul că salariul real obţinut de
fiecare unitate de muncă este egal cu produsul marginal al muncii, considerând
economia perfect competitivă.
Producţia totală a economiei corespunde ariei situate sub curba produsului
marginal. Din totalul producţiei, salariile corespund ariei dreptunghiului salariu
real × utilizarea mâinii de lucru.
Aria reprezentând restul producţiei totale reprezintă rentele proprietarilor de teren.
Pagina 138 din 170
Producţia, Q
Munca, M
Q(T,L)
Figura 7.4: Funcţia de producţie cu produs marginaldescrescător
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 139/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Considerăm că cele două ţări, să le numim Est şi Vest, dispun de aceeaşi
tehnologie, dar diferă în privinţa raportului teren/muncă. Dacă Estul este ţara cu
muncă abundentă, lucrătorii din Est vor avea o remunerare mai mică, iar
proprietarii de teren o rentă mai mare, decât cei din Vest.
Apare stimulentul deplasării factorilor de producţie la un venit mai mare,
mişcare posibilă doar pentru muncă.
Pagina 139 din 170
Produsulmarginal almuncii, PMM
PMMSalariulreal
Salarii
Rente
Munca, M
Figura 7.5: Produsul marginal al muncii
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 140/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Reducerea forţei de muncă în A este urmată de diminuarea producţiei
interne din acea ţară, concomitent cu creşterea ratei salariului şi scăderea ratei
profitului.În ţara B se înregistrează fenomenul opus. Aşadar câştigă emigranţii din A,
lucrătorii care au rămas în A şi deţinătorii de capital din B.
Vor pierde lucrătorii din B şi capitaliştii din A. Venitul (PNB) din ambele
ţări va creşte, ţinând seama că salariile imigranţilor din B se adună la venitul lui A.
Venitul pe plan mondial creşte, întrucât, prin re alocarea factorului muncă,
s-a egalizat produsul marginal al acestui factor între ţări.
Poate apare o opoziţie faţă de procesul imigrării din partea forţei de muncă
din ţara B, căci scade nivelul salariului de echilibru.
Dacă în funcţia de bunăstare socială a lui B, reflectată în fenomenul politic,
se atribuie o pondere mai ridicată salariului decât profitului, iar imigranţii nu
participă la fenomenul politic, se poate considera că bunăstarea socială din B scade
pe măsura creşterii imigrării.
Dacă în ţara A se atribuie profiturilor o pondere mai mare decât salariilor în
funcţia de bunăstare socială, şi în acea ţară poate apare opoziţie faţă de emigrare.
Pagina 140 din 170
L1 L2Ocuparea în
vest
Ocuparea înest
Migraţiune de muncădin est în vest
Produsul marginalal muncii
PMMVestPMMEst
PMMEst PMMVest
A
B
C
OVest
O
Eest
Total forţă de muncă pe continent
Figura 7.6: Cauzele şi efectele deplasării internaţionale a muncii
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 141/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Modificând premisele, putem vedea că şomajul din ţara A exercită o
presiune pentru emigrare, în timp ce şomajul din ţara B descurajează intrarea pe
piaţa forţei de muncă din această ţară şi totodată oferă in argument puternic
forţelor politice care se opun imigrării.
Pe de altă parte, dacă în ţara A şomajul este ridicat, iar în ţara B nu este
şomaj, se manifestă tendinţa de a emigra din A în B, chiar şi dacă salariile sunt mai
scăzute în B decât în A.
De asemenea, poate exista tendinţa de emigrare numai pentru anumite
componente ale forţei de muncă dintr-o ţară, mai bine retribuite în cealaltă ţară,
chiar dacă nivelul mediu al salariilor este mai scăzut în ţara de destinaţie.
Un important factor care influenţează decizia de a emigra este şi nivelul
impozitării salariilor în cele două ţări. Se compară salariul net după plata taxelor
din cele două ţări, şi nu cel brut, dinainte de aplicarea taxelor.
Unele guverne au reţineri în privinţa introducerii unei progresii prea
accentuate a impozitului pe salariu, care ar putea contribui la redistribuirea
veniturilor în favoarea celor mai scăzute, tocmai datorită fenomenului migrării
forţei de muncă.
Ţările cu cea mai mare imigraţie în ultimele secole, sunt: SUA, Canada şi
Australia. Aceste ţări tind să atribuie imigraţiei rolul unui stabilizator
macroeconomic: în perioade cu şomaj ridicat micşorează rata imigrării, iar în
perioadele în care cererea de forţă de muncă creşte, sporesc această rată.
De regulă, ţările primitoare de imigranţi îi încurajează pe cei cu pregătire
înalt specializată cu remunerare ridicată şi cu starea de sănătate perfectă, care au o
participare mai mare la încasările bugetului decât la cheltuielile acestuia.
8 TAXELE VAMALE ŞI COMERŢUL INTERNAŢIONAL
Unul dintre cele mai importante instrumente ale politicii comerciale este
taxa vamală. Prin introducerea taxelor vamale o ţară îşi poate influenţa volumul şi
structura comerţului exterior. Prin încărcarea diferenţiată a mărfurilor cu taxe
vamale pot fi modificate preţurile lor relative, respectiv structura fluxurilor comerciale.
Pagina 141 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 142/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
O ţară îşi poate influenţa chiar şi volumul absolut al schimburilor sale
comerciale externe. Prin perceperea (creşterea) taxelor vamale, de regulă schimbul
internaţional de mărfuri scade. Într-un caz extrem s-ar putea găsi chiar un nivel
prohibitiv al taxelor vamale, astfel încât comerţul să dispară. Invers, dacă taxele
vamale se reduc, comerţul exterior sporeşte. Taxele vamale negative, subvenţiile,
pot ridica volumul comerţului exterior peste cel corespunzător liberului schimb.
8.1 Argumente ale protecţiei vamale.
Există o serie de motive non - economice pentru ca o ţară să-şi limiteze
schimburile, dorind mai multă autarhie. De exemplu, dorinţa pentru un propriu stil
de viaţă, ne afectat de influenţe străine, poate fi atât de mare, încât o ţară este
dispusă să plătească un anumit preţ economic. Adesea se urmăreşte un scop
militar-strategic, o auto satisfacere cât mai ridicată, în industria grea sau în
producţia agricolă.
Indiferent de motive, hotărâtoare este relaţia dintre utilitatea unei protecţii
sporite şi costurile suplimentare.
Se cuvin a fi luate în seamă şi măsurile alternative pentru protecţia
producţiei interne de concurenţa străină, cum ar fi avantaje la impozite sau
subvenţii directe pentru producţia naţională, sau stocarea de produse din import
pentru situaţii de criză.
Din punct de vedere economic politica protecţionistă se fundamentează
prin divergenţa dintre costurile şi avantajele sociale, respectiv private. Avantajele
sociale le depăşesc pe cele private când consecinţele favorabile ale unui proces de
producţie revin în totalitate societăţii, fără a putea fi valorificate pe piaţă, întrucâtfie nu există piaţă relevantă, fie aceasta ar putea fi creată numai cu costuri exagerat
de ridicate. Acest argument n-ar fi totuşi foarte convingător, dacă decidenţii privaţi
ar avea un imbold să internalizeze avantajele sociale.
O importanţă mai mare revine argumentului privind divergenţa costurilor
private şi a celor sociale, căci în acest caz nu există interes pentru internalizare, ci
dimpotrivă. Încărcarea importului de petrol cu taxe vamale speciale se
fundamentează şi prin faptul că arderea produselor petroliere poluează atmosfera; prin aplicarea taxei vamale ar dispărea discrepanţa dintre costurile sociale şi cele
Pagina 142 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 143/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
private ale acestui purtător de energie. Pentru ca producătorii externi să nu poată
transfera costurile sociale pentru daune împotriva sănătăţii plătitorilor de impozit
din ţara importatoare, articolul XX din GATT permite ţării importatoare să
limiteze sau să interzică importurile “pentru protejarea vieţii oamenilor, animalelor
şi plantelor”. În acest caz există o alternativă, anume răspunderea pentru produse:
începând din anul 1992, orice întreprindere din Uniunea Europeană îşi poate aduce
în circulaţie produsele în cadrul Uniunii o dată ce are autorizaţia pentru aceasta în
ţara de provenienţă (“Principiul Casis-de-Dijon”). În schimb, răspunde pentru
daunele ce ar rezulta din utilizarea acestuia, cumpărătorul fiind scutit într-o mare
măsură de sarcina dovedirii cauzalităţii.
Adesea este cerută o protecţie vamală specială pentru aşa numitele “ramuri
tinere” (infant industries). Sunt avute în vedere acele ramuri industriale (mai
precis: întreprinderi), recent înfiinţate şi al căror volum de producţie este încă prea
redus, pentru a putea beneficia de avantajele producţiei de scară mare. O taxă
vamală protecţionistă le-ar putea facilita startul, astfel încât să ajungă la un nivel
de producţie la care să fie competitive pe piaţa mondială. O dată atins acest nivel,
respectiva taxă vamală ar trebui înlăturată. Întreprinderile ar fi atunci obligate să se
supună concurenţei internaţionale şi să-şi dovedească propria performanţă. Acest
argument provine de la economistul german Friedrich List (1841), care dorea să
justifice aplicarea la vremea sa de taxe vamale protecţioniste (“educative”) contra
importurilor de mărfuri industriale englezeşti.
Principala slăbiciune a acestui argument ( care se aduce azi de exemplu,
pentru protejarea industriei europene a microprocesoarelor faţă de concurenţa din
Japonia sau Coreea de Sud ) constă în faptul că el presupune existenţa unor
informaţii pentru decidenţi, pe care de fapt aceştia nu le posedă. Se presupune că
autorităţile statale pot prevedea care întreprinderi tinere din propria ţară vor aveaun avantaj stabil decurgând din amplasarea geografică, devenind astfel
competitive. Dar, dacă pentru o asemenea întreprindere ar exista perspective atât
de favorabile (condiţia fiind doar depăşirea unui anumit volum al producţiei), la
actualul stadiu de dezvoltare a pieţelor de capital ar fi foarte probabil să se
găsească investitori privaţi, care să aducă necesarele mijloace de finanţare.
Experienţa arată de asemenea că, o protecţie o dată acordată, doar cu greu
ar mai putea fi retrasă. Întreprinderile favorizate sunt puternic interesate săformeze un cartel pentru a se putea opune mai eficient autorităţilor. Pe lângă
Pagina 143 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 144/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
aceasta, între timp ele creează locuri de muncă (de altfel ne competitive ), pentru a
căror păstrare militează intens salariaţii şi sindicatele. Un guvern care ar dori să-şi
asigure realegerea, n-ar desconsidera aceste voci, anulând protecţia tarifară.
În sfârşit, există şi în acest caz alternative la protecţia vamală. Garanţiile
guvernamentale, avantajele la impozitare, sau subvenţiile directe pot stimula
ramurile vizate a fi favorizate ca şi o taxă vamală protecţionistă, care implică
costuri mai ridicate pentru societate. De altfel, volumul subvenţiilor directe sau
indirecte evidenţiază societăţii, mai clar decât o taxă vamală, care este preţul ce
trebuie plătit pentru stimularea anumitor industrii şi impune mai grabnic o decizie,
în legătură cu oportunitatea protecţiei acestor ramuri.
8.2 Efectele taxelor vamale.
Printr-o taxă vamală se influenţează diversele mărimi ale economiei unei
ţări, şi anume, nu doar în ţara importatoare, ci şi în cea exportatoare.
8.2.1 Cazul unei ţări mici
Să începem consideraţiile cu o ţară mică, aflată în faţa unor preţuri
mondiale date. Ne limităm la produsul stofă şi presupunem că producţia de stofă
este integrată pe verticală la intern şi în străinătate. Ca atare, se neglijează efectele
unei creşteri a taxelor vamale asupra ramurilor furnizoare. Nu există diferenţe de
preferinţe pentru stofa produsă la intern sau importată, adică solicitanţii tratează
stofa comercializată independent de ţara de provenienţă, ca bun omogen.
Pagina 144 din 170
PreţCerereanaţională
Ofertanaţională
Oferta mondială
Oferta mondială cu taxă vamală
Pn
R A
B
C D EF
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 145/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Figura 8.5: Efectul unei taxe vamale în cazul unei ţări mici
Figura 8.1 prezintă curba internă a ofertei şi cererii pentru stofă a unei ţări,
să zicem Italia şi curba ofertei mondiale. Ofertanţii de pe piaţa mondială sunt
consideraţi ca perfect elastici faţă de preţ. Funcţia ofertei lor este orizontală, adică
Italia poate cumpăra o cantitate oricât de mare de pe piaţa mondială la preţul
mondial dat (small country assumption). În condiţii de liber schimb, preţul intern
pentru stofă este egal cu preţul mondial Pm. Industria naţională (din Italia)
contribuie cu PmC (= OG ) unităţi stofă, iar CF (= GK ) unităţi se importă de pe
piaţa mondială. Consumul total în Italia se ridică deci la PmF (= OK ) unităţi.
Să considerăm că Italia introduce o taxă vamală de import de RPm. O taxă
vamală nominală sau ad-valorem exprimă încărcarea vamală în raport cu preţul, în
exemplul de faţă RPm / PmO. În continuare ne vom referi exclusiv la taxe vamale
nominale.
În mod normal se deosebesc următoarele 5 efecte ale impunerii vamale:
efecte asupra consumului
efecte asupra producţiei
efecte asupra venitului, mai exact asupra încasărilor statului
efecte de redistribuire
efecte asupra bunăstării.
Efectele asupra consumului se manifestă în exemplul nostru într-o reducere
a consumului de stofă de la OK la OJ, ca urmare a creşterii preţului datorită
aplicării taxei vamale. Faptul că protecţia vamală permite industriei textile să-şi
extindă producţia de la OG la OH, este denumit efectul asupra producţiei. Prin
efect asupra venitului se înţelege modificarea încasărilor statului din taxele
vamale. În starea de autarhie ne existând taxe vamale, nu se înregistrau nici
încasări ale statului în acest domeniu. Prin taxa vamală RPm, multiplicată cucantitatea importată AB, statul încasează o sumă egală cu aria ABED. În
Pagina 145 din 170
Pm
O
G
H J K
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 146/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
continuare are loc o redistribuire în favoarea producătorilor. Ca urmare a creşterii
preţului intern, renta consumatorilor scade cu suma corespunzătoare ariei RBFPm,
iar renta producătorilor creşte cu suma corespunzătoare ariei RACPm, care înainte
era o parte a rentei consumatorilor. Pe lângă aceste modificări se mai constată că o
parte a rentei consumatorilor, corespunzătoare ariei BEF se pierde în mod absolut
(dead weight loss). În fine, apar costuri de producţie marginale corespunzătoare
ariei ADC, ca urmare a scăderii eficienţei producţiei. Aceste ultime două efecte
reprezintă pierderile de bunăstare, apărute ca urmare a introducerii taxei vamale.
Amplitudinea fiecărui efect al taxelor vamale depinde de nivelul taxei
vamale şi de elasticitatea faţă de preţ a curbelor ofertei şi cererii. Faptul se poate
evidenţia dacă dăm curbelor din figura 6.1 alte înclinaţii şi urmărim modificările
corespunzătoare ale ariilor la care am făcut anterior referire.
8.2.2 Cazul a două ţări mari
În figura 8.2 sunt prezentate curbele cererii şi ofertei Italiei şi Franţei, ai
căror producători şi consumatori, luaţi în totalitate, pot exercita un efect asupra
preţului mondial. Atât timp cât ambele ţări sunt în stare de autarhie, preţurile de
echilibru pentru stofă se determină pentru fiecare ţară prin punctul de intersecţie al
curbei cererii cu cea a ofertei.
În exemplul nostru preţul din Italia pentru stofă este superior celui
corespunzător din Franţa. În condiţii de liber schimb, dacă facem abstracţie de
costurile de transport, în cele două ţări se va practica acelaşi preţ. Întrucât acesta
reprezintă un preţ de echilibru, cantităţile comercializate de cele două ţări trebuie
să coincidă. Această condiţie este îndeplinită în figura 8.2.
La preţul mondial în vigoare de POI ( = P’OF ), Italia importă CF unităţi şiFranţa exportă GK unităţi de stofă.
Pentru protecţia producţiei interne de stofă, Italia aplică importului de stofă
provenită din Franţa o taxă vamală* echivalentă cu RS, de unde rezultă că preţul
italian al stofei creşte la ROI şi cel francez scade la S’OF.
Dacă aceste preţuri descriu un echilibru, cantităţile exportate trebuie să
corespundă celor importate; aşadar segmentul AB trebuie să fie egal cu segmentul
* Aceleaşi urmări apar şi dacă Franţa aplică o taxă vamală de export, cu diferenţa că sumeleobţinute ar reveni statului francez.
Pagina 146 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 147/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
LM. Prin introducerea unei taxe vamale se modifică preţul stofei în ambele ţări.
Taxa vamală nominală este aici RS/SOI.
Efectele asupra consumului, producţiei şi de repartiţie sunt definite ca mai
înainte.
Figura 8.2: Efectele unei taxe vamale de import (două ţări mari)
În privinţa efectului asupra venitului, rezultatul aplicării taxei vamale
provine din două surse, simbolizate prin ariile ABDE şi HJML. Ele rezultă, pe de -
o parte din produsul cantităţii importate AB cu creşterea preţului RP pentru
consumatorii italieni, pe de altă parte din produsul cantităţii exportate LM cuscăderea preţului P’S' pentru producătorii francezi. Cu alte cuvinte: o ţară poate,
prin aplicarea unei taxe vamale, să perceapă impozit de la partenerul comercial.
8.2.2 Efectul taxei vamale asupra raportului de schimb
În literatura de specialitate se dedică în mod tradiţional spaţii largiinfluenţei taxelor vamale asupra raportului de schimb (terms of trade). În
Pagina 147 din 170
Preţstofă
CerereaItalia
OfertaItalia
OfertaFranţa
R
S
P
A B
C D E F
O
G H J K
Cererea
Franţa
L M
stofăstofă
Italia Franţa
R’
P’
S’
Tx.v.
Preţstofă
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 148/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
continuare va fi abordată această problematică. Se va trece de la modelul cu o
marfă, la cel cu două mărfuri. figura 8.2 evidenţiază faptul că o taxă vamală nu
ridică preţul intern cu o sumă egală cu taxa vamală, ci are un efect şi asupra
preţului extern, diminuându-l. Dacă prin aceasta ţara importatoare are o situaţie
mai bună, rămâne o întrebare deschisă, atâta timp cât efectul aplicării taxei vamale
asupra preţului mărfii de export nu este luat în calcul. Analiza are relevanţă în
domeniul politicii economice numai dacă se poate arăta că prin politica vamală se
reuşeşte să se influenţeze în mod stabil raportul de schimb.
Pentru precizarea efectului asupra raportului de schimb avem la dispoziţie
ca instrument de analiză curba ofertei de export (curba schimbului introdusă de
Meade). În figura 8.3 sunt desenate curbele schimbului pentru Franţa ( CSF ) şi
pentru Italia (CSI).
Punctul lor de intersecţie precizează raportul de schimb RS. Dacă în aceste
condiţii Italia aplică o taxă vamală de import ce trebuie plătită în grâu, curba
schimbului pentru Italia se deplasează orizontal la dreapta cu un interval egal cu
taxa vamală aferentă. Noua curbă, ce include taxa vamală, este CS Iv. Segmentul
Q*Q** indică cantitatea de grâu care trebuie plătită pentru importul de OR unităţi
de stofă. Aşa numita taxă vamală nominală* este dată de raportul Q*Q**/Q**R.
* Facem distincţie între rata protecţiei nominale şi a celei efective (din perspectiva producătorilor interni).
Pagina 148 din 170
Stofa
(importulItal ie
i)
-Grâu (exportul Italiei)
RSv
RS
CSICSI v
CSF
RSI v
Q* Q** R
Tx. v.
O
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 149/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Figura 8.3: Efectul asupra raportului de schimb (taxa vamală în unităţi
valorice grâu)
Intersecţia curbei schimbului pentru Italia modificată cu taxa vamală
(CSIv) cu cea a Franţei, ne modificată, determină un nou raport de schimb
internaţional (RSv).
Întrucât acum Italia poate obţine aceeaşi cantitate de stofă în schimbul unei
cantităţi mai mici de grâu, raportul de schimb internaţional s-a îmbunătăţit pentru
economia naţională a Italiei in ansamblu.
Din perspectiva consumatorilor italieni, dimpotrivă, situaţia s-a deteriorat,
căci ei trebuie să plătească pe lângă preţul mondial şi taxa vamală. Corespunzător
raportului de schimb intern RSIv este pretinsă o cantitate de grâu mai mare decât
înainte, pentru a cumpăra aceeaşi cantitate de stofă. În comparaţie cu situaţia
liberului schimb, raportul de schimb pe piaţa mondială pentru Italia s-a
îmbunătăţit, raportul de schimb intern s-a deteriorat totuşi.
Taxa vamală poate fi percepută nemijlocit sub forma mărfii de import
stofă. În acest caz curba schimbului pentru subiecţii economici italieni CSI se va
modifica prin intervenţia statului, astfel încât partenerii comerciali francezi vor
trebui să ofere mai multă stofă pe aceeaşi cantitate de grâu din Italia. Numai astfel
rămân suficient de interesaţi solicitanţii italieni de livrările din Franţa, căci plătind
o taxă pe stofa importată, s-ar putea re orienta spre marfa autohtonă.
În figura 8.4 curba schimbului pentru Italia se deplasează nu orizontal, ci
vertical, stofa fiind măsurată de-a lungul axei verticale.
Curba schimbului modificată cu taxa vamală este deplasată în sus, cu
respectiva încărcare vamală (de exemplu, 100%). Această curbă a schimbului este
trasată ca CSIv şi provoacă o modificare a raportului de schimb RS la RSv.
Încasările statului ( în stofă ) rezultate din vamă se exprimă prin segmentulQ**Q*.
Pagina 149 din 170
Stofa
(importulItal ie
i)
RSvRS
CSI
CSI v
Q**
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 150/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Figura 8.4: Efectul asupra raportului de schimb (taxa vamală în unităţi
valorice stofă)
Cu ajutorul acestei politici vamale Italia reuşeşte să modifice raportul de
schimb în favoarea sa. Compararea lui RS cu RSv în figurile 8.3 şi 8.4 evidenţiază
faptul că o cantitate dată de grâu exportat aduce o cantitate mai mare de stofă
importată decât pe baza lui RS. Politica vamală se poate dovedi contra productivă,
dacă raportul de schimb se modifică împotriva Italiei. Echilibrul schimburilor ar fi,
într-o asemenea situaţie, instabil.
Hotărâtoare pentru analiză este utilizarea veniturilor vamale de către stat.
Dacă acesta consumă încasările din taxe vamale în forma în care ele au fost
prestate, nu apar probleme. Figurile 8.3 şi 8.4 sunt desenate pornind de la această
premisă. Dacă statul doreşte totuşi să consume cealaltă marfă, ar trebui să o
schimbe pe piaţa mondială.
Apare cererea statului pe lângă cea privată pentru această marfă, astfel că
apar noi curbe ale schimbului. Noile curbe ale schimbului conduc din nou, la alt
raport de schimb, atât pe piaţa mondială, cât şi pe piaţa naţională, ceea ce atrage
după sine o adaptare a cererii private la raporturile de preţ modificate.Analiza se complică şi dacă statul foloseşte încasările din taxele vamale
pentru redistribuirea venitului, şi primitorii transferurilor au o preferinţă specială
pentru o marfă sau alta. Şi în acest caz se modifică structura cererii private şi în
mod corespunzător curbele schimbului, toate echilibrele amintite trebuind să fie
din nou adaptate.
Din cele menţionate mai sus a rezultat că taxele vamale pot influenţa
hotărâtor bunăstarea unei ţări, ca şi a subiecţilor economici din interiorul ţării.
Pagina 150 din 170
-Grâu (exportul Italiei)
CSF
RSI v
Q*
R O
Tx.v.
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 151/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
8.3 Politica vamală
8.3.1 Impunerea vamală optimă
O ţară mare, aflată în faţa unei curbe nu perfect elastice a ofertei
străinătăţii, poate influenţa raportul de schimb în propriul interes, prin introducerea
unei taxe vamale. O asemenea taxă este denumită taxă vamală optimă. Drept taxă
vamală optimă este definită acea taxă vamală, care permite ţării ce o introduce, să
atingă cel mai înalt nivel de bunăstare.
Desemnarea drept “optimă” aminteşte de faptul că, pe măsura creşterii
taxei vamale, acţionează două forţe opuse:
reducerea preţului bunului importat ca urmare a introducerii taxei, pentru
compensarea declinului cererii;
diminuarea cantităţilor importate ca urmare a încărcării vamale mai
ridicate.
Taxa vamală este optimă atunci când diferenţa dintre câştigul de bunăstare
ca urmare a reducerii preţului şi pierderea de bunăstare ca urmare a diminuării
cantităţilor importate este maximă.
În figura 6.5 Italia, care, prin aplicarea taxei vamale urmăreşte să atingă cea
mai înaltă dintre curbele sale de indiferenţă socială, porneşte de la următorul
raţionament*). La orice valoare a raportului de schimb Franţa este dispusă să
schimbe exact acele cantităţi, care sunt determinate prin punctele corespunzătoare
ale curbei schimbului, specifică acestei ţări. Va trebui aşadar găsită acea
combinaţie de bunuri pe curba schimbului aferentă Franţei, care aduce Italiei
utilitatea maxim posibilă. Această condiţie este îndeplinită când curba de
indiferenţă a schimbului aferentă Italiei, CICI, este tangentă la curba schimbului
aferentă Franţei. Acest punct de tangenţă, redat prin punctul Q din figura 8.5,exprimă structura optimă a schimburilor şi garantează că Italia, fiind dată curba
schimbului aferentă Franţei, va ajunge la cea mai înaltă curbă de indiferenţă a
schimbului CICI şi astfel şi la cea mai înaltă curbă de indiferenţă socială CISI
asociată acesteia.
*) Bineînţeles că guvernul, introducând taxe vamale protecţioniste, poate urmări şi alte obiective,cum ar fi creşterea şanselor de realegere.
Pagina 151 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 152/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Figura 8.5: Impunerea vamală optimă
După ce s-au fixat cantităţile comercializate dorite, se poate determina taxa
vamală optimă, în cazul de faţă reprezentate pentru cazul unei taxe vamale aplicate
importului de stofă.
Se schimbă OC unităţi de grâu la export, pentru QC unităţi stofă la import,
statul preluând, fireşte, QD unităţi ca încasări din taxa vamală, consumatorilor
italieni rămânându-le doar CD unităţi. De aceea relaţia DC/OC redă raportul de
schimb al celor două bunuri în interiorul Italiei, RSIv. Acolo nu este valabil aşadar
raportul de schimb internaţional RSv, întrucât importurile de stofă se scumpesc prin adăugarea taxei vamale. Relaţia de preţ RSIv are drept consecinţă
împrejurarea că producătorii italieni tind spre punctul P’, astfel fiind îndeplinită
condiţia de optim RSIv = RMT**). Punctului de echilibru Q îi corespunde punctul
de consum Q’ din cadranul I, unde statul şi consumatorii îşi împart consumul de
stofă; statul pretinde Q’D’, iar consumatorii dispun de D’B’, din care D’C’ ca
importuri.
**) Rata marginală de transformare în producţie.
Pagina 152 din 170
Stofă(export)
RSv
RSv
RSIv=RMS
RSIv=RMS
RSIv
RSIv
CSIv
CSI
CSF
CICSI
CISI
Q’
D’
C’ P’H
K
Q
D
-Grâu(import)
Grâu(export)
C O B’ A’ T-Stofă(import)
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 153/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pentru argumentaţia ce urmează prezintă importanţă faptul că în punctul Q
din cadranul doi curba de indiferenţă a schimbului CICI este tangentă la curba
schimbului aferentă Franţei, CSF. Întrucât CIS şi CIC prezintă în puncte
corespondente aceeaşi pantă, trebuie să corespundă şi panta curbelor CISI şi CSF.
În punctul de consum Q’, panta lui CISI corespunde însă tocmai raportului de
schimb intern RSIv, astfel că, în final panta curbei schimbului aferentă Franţei,
CSF trebuie să coincidă în punctul Q exact cu raportul de schimb intern RSIv.
În cadranul II raportul QD/DC reflectă taxa vamală optimă v* ra portată la
importurile care le rămân consumatorilor. Deoarece ambele drepte ale raportului
de schimb ce trec prin punctele Q şi D sunt paralele, este valabilă relaţia:
v* = QD/DC = KO/HK
8.8
Această proporţie a segmentelor de pe axă se află într-o relaţie strânsă cu
elasticitatea curbei schimbului aferentă Franţei, eF . Formula elasticităţii
corespunzătoare figurii 8.5, este:
eF = HK/HO, astfel că 1 / eF = HO/HK
8.2
Egalitatea ( 8.1 ) poate fi scris sub altă formă, astfel:
v* = KO/HK = (HO – HK)/HK = HO/HK – 1 8.9
Substituind pe ( 8.2 ), obţinem:
v* = 1/ eF – 1
8.10
Dacă, de exemplu, elasticitatea curbei schimbului partenerului străin este
eF = 2/3, taxa vamală optimă rezultă a fi v* = 0,5. Aceasta înseamnă că cea mai
înaltă curbă de indiferenţă a schimbului posibil de atins se atinge la o taxă vamală
de import de 50%.Elasticitatea curbei schimbului reflectă atât elasticitatea faţă de preţ a
cererii franceze de import stofă ηF, cât şi a ofertei franţuzeşti de export de grâu, εF.
Pentru prima dintre elasticităţi, este valabilă relaţia:
ηF = 1/( eF – 1 ), respectiv eF = 1/ ηF + 1
8.5
Dacă substituim această relaţie în ecuaţia ( 8.4 ), obţinem
v*
= 1 / (1/ ηF
+ 1) – 1 = 1 / (-ηF
–1)8.11
Pagina 153 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 154/170
F F v
ε ε
1
1
1=
−−−=
)( *
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Rezultă că taxa vamală (stabilită optim de Italia) este zero, dacă
elasticitatea faţă de preţ a cererii franceze de import tinde către minus infinit.
Dacă, de exemplu ηF = -3, v* se ridică la 50 %, iar dacă ηF = -2, se ridică la 100 %.
Taxa vamală optimă aplicată de Italia depinde şi de elasticitatea faţă de preţ
εF a ofertei de export a Franţei. Întrucât εF + ηF = - 1, în locul relaţiei (8.6) se
obţine
8.7
Dacă elasticitatea faţă de preţ a ofertei străine de export εF este infinită,
taxa vamală optimă este egală cu zero. Pentru o ţară mică, faţă de care ofertanţii de
pe piaţa mondială se comportă perfect elastic în raport cu preţul şi pot comercializa
orice cantitate de mărfuri la un raport de schimb dat, liberul schimb este prin
urmare soluţia optimă. Pe de altă parte, o ţară ar putea percepe o taxă vamală
infinit de mare, dacă partenerii externi ar avea o elasticitate nulă faţă de preţ, deci
dacă nu ar reacţiona la preţurile de desfacere obţinute. Ţara importatoare poate
valorifica în folosul său această lipsă de reacţie a străinătăţii, dacă aplică asupra
importurilor sale o taxă vamală extrem de mare.
Dacă, dimpotrivă, elasticitatea ofertei de export a străinătăţii faţă de preţ
este negativă, ecuaţia ( 8.7 ) arată o valoare negativă pentru taxa vamală optimă. În
acest caz cel mai bine pentru ţară este să revină la un punct de pe curba schimbului
aferentă străinătăţii, la care εF > 0, deoarece atunci ar putea ajunge pe o curbă de
indiferenţă a schimbului mai înaltă. Baza pentru aceasta rezultă din panta negativă
a curbei de indiferenţă a schimbului aferentă Italiei.
Prin urmare, curba schimbului poate fi atinsă doar acolo, unde de asemenea
este înclinată negativ. În partea inelastică a curbei schimbului ( dincolo de punctulde inflexiune ) înclinaţia este, dimpotrivă, pozitivă, şi prin urmare curba
schimbului nu poate fi tangentă la o curbă de indiferenţă a schimbului cu pantă
negativă.
Consecinţă: Pentru o ţară ce poate aplica o taxă vamală, este avantajos să
practice o politică vamală care conduce la partea elastică a curbei schimbului
aferentă străinătăţii, unde elasticitatea faţă de preţ a ofertei de export este pozitivă.
Pagina 154 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 155/170
)( )( *
11
11
−Σ+=
−−Σ−−=
I I v
η η
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Relaţia ( 8.6 ) poate fi transformată într-o condiţie referitoare chiar la ţara
care aplică taxa vamală. Ajunge să se aplice condiţia Marshall – Lerner referitoare
la stabilitatea echilibrului internaţional al schimbului. Stabilitatea este asigurată,
dacă
ηI + ηF = - Σ, cu Σ > 1
8.8
adică suma elasticităţilor faţă de preţ a cererii de import la ambele ţări
trebuie să fie în valoare absolută mai mare ca 1. Atunci, din relaţia ( 8.6 ) rezultă:
8.12
Deoarece oricum ηI < 0, taxa vamală
optimă v* poate fi mai mare decât zero
numai atunci când Σ > 1, adică atunci când avem de-a face cu un echilibru stabil.
În condiţiile unui echilibru instabil (Σ < 1) importurile ar trebui chiar
subvenţionate.
Dacă un guvern are intenţia să introducă o taxă vamală pozitivă in interesul
economic naţional, trebuie să cunoască în care parte anume a curbei schimbului se
află şi ţara respectivă, şi partenerul comercial afectat de respectiva taxă vamală.
Numai dacă este cunoscut că atât propria elasticitate a importului faţă de
preţ, cât şi cea străină este suficient de mare, adică dacă Σ este mult mai mare
decât unu, este indicată o taxă vamală pozitivă.
În cazul unei elasticităţi scăzute faţă de preţ a propriei cereri de import, ar
trebui să existe garanţia că partenerul comercial reacţionează şi mai elastic cu
cererea sa de import. Dacă, dimpotrivă, cele două cereri de import sunt in-elastice(Σ < 1), atunci ar fi mai bine să subvenţioneze importurile.
8.3.2 Taxe vamale de retorsiune
Să considerăm că Italia percepe o impunere vamală optimă asupra
importului său de stofă sub forma unei taxe asupra exportului de grâu. După cum
se prezintă în figura 8.6, curba ofertei de export caracteristică liberului schimb,CSI, se deplasează spre dreapta şi devine curba modificată a schimbului CSIv.
Pagina 155 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 156/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Noul echilibru al schimbului se află în punctul R, unde o curbă de
indiferenţă a schimbului aferentă Italiei este tangentă la curba schimbului pentru
Franţa.
În această situaţie doreşte şi Franţa, la rândul ei, să introducă o taxă vamală
optimă. Volumul optim al comerţului pentru Franţa se află în punctul în care o
curbă de indiferenţă la schimburi aferentă Franţei este tangentă la noua curbă a
schimbului aferentă Italiei, adică în punctul S.
Astfel se determină şi mărimea impunerii vamale optime. Noua curbă a
schimbului pentru Franţa, CSFv, trece astfel prin punctul S.
Acest punct aduce francezilor un nivel mai înalt al bunăstării comparativ cu
punctul R, dat fiind că S se află pe o curbă de indiferenţă a schimbului situată mai
sus.
Ţinând seama de situaţia modificată, Italia va lua din nou contra măsuri,
pentru a-şi îmbunătăţi situaţia aprovizionării sale.
La curba schimbului Franţei, modificată ca urmare a taxei vamale CS Fv
dată, se recomandă să se schimbe taxa vamală de import a Italiei astfel încât curba
schimbului Italiei acceptă forma CS’Iv şi, repetându-se contra măsurile
menţionate, noul echilibru apare în punctul V.
Pagina 156 din 170
RSQ
RSR
RSS
RST
CSI
CSI v
CS’Iv
CSF
CSFv
CISF
CISI
CISIQ
R
S T
Stofă
(expor
tFranţ a
)
V
RSU
CISI
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 157/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Figura 8.6: Efectul taxelor vamale de retorsiune
În cursul acestui război vamal dintre cele două ţări, taxa vamală creşte în
permanenţă, cu rezultatul că volumele schimburilor se diminuează progresiv. În
condiţiile liberului schimb se negociau cantităţi de bunuri corespunzător punctului
Q. Prin introducerea taxei vamale optime de către Italia, volumul schimburilor se
diminuase pentru prima dată, potrivit punctului R. Taxa vamală de retorsiune a
Franţei a mai restrâns volumul schimburilor la punctul S, până ce în sfârşit, ca
urmare a contra măsurilor Italiei, s-a ajuns la un volum al schimburilor
corespunzător doar punctului T.
Se pune întrebarea, dacă războiul comercial pe calea taxelor vamale de
retorsiune se poate continua până ce schimbul de bunuri dispare complet. Să
menţionăm cum se determină taxa vamală optimă. Decisive pentru nivelul
impunerii vamale optime sunt forma şi poziţia curbei de indiferenţă în schimburi a
ţării faţă de curba schimbului aferentă străinătăţii. Dacă curba de indiferenţă în
schimburi a ţării este tangentă la curba schimbului străinătăţii într-un punct care se
află deja pe curba schimbului ţării, nu se poate atinge prin alte creşteri ale taxei
vamale o curbă de indiferenţă a schimbului situată mai sus, deci nu se poate realiza
o ridicare a nivelul de bunăstare în ţară.
Un asemenea caz descrie punctul T din figura 8.6. După cum s-a arătat,taxa vamală de retorsiune a Italiei a condus la curba schimbului CS’Iv şi la
echilibrul schimburilor în punctul V. În acest punct curba Franţei de indiferenţă a
schimbului CISF este tangentă la curba de schimb a Italiei CS’Iv, astfel că o
eventuală taxă vamală mai ridicată a Franţei n-ar mai putea îmbunătăţi situaţia
aprovizionării acestei ţări. Întrucât Franţa nu are nici un motiv să-şi modifice curba
schimbului CSFv, nu apare nici pentru Italia vreun motiv de a corecta taxa vamală.
În punctul T este astfel realizat un echilibru definitiv, iar războiul vamal încheiat.
Pagina 157 din 170
CISF
-Grâu(import Franţa)
U
RSV
CS’Fv
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 158/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Este de subliniat că limitarea volumului schimburilor în cursul unui astfel
de război vamal ( trecerea de la Q la T din figura 8.6) poate fi foarte îngrijorătoare.
Acest lucru este evidenţiat de experienţa ţărilor occidentale care în perioada marii
crize din anii ’30 urmăreau să obţină fiecare cât mai mult din comerţul
internaţional, cu ajutorul taxelor vamale. Obiectivul principal urmărit era
asigurarea ocupării interne prin limitarea importurilor şi îmbunătăţirea iniţială a
raportului de schimb reprezenta un efect secundar favorabil. Dar experienţa
practică şi analiza teoretică dovedesc faptul că, atunci când partenerul comercial
trece la taxe vamale de retorsiune, avantajul menţionat trebuie plătit cu o reducere
a exporturilor. Deci politica impunerii vamale optime prezintă pericolul de a-şi
greşi ţinta. De aceea unul dintre obiectivele cele mai importante ale OCDE
(Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică ), este tocmai evitarea
războaielor comerciale.
8.4 Taxa vamală efectivă
În analiza din paragrafele anterioare am presupus implicit că procesul de
producţie este integrat vertical, deci că se obţin doar produse finite, nu şi produse
intermediare. Structura pe ramuri a unei economii moderne arată însă că această
presupunere este ne realistă. De exemplu, industria automobilelor îşi procură de
exemplu anvelope, vopsele, oţel şi sticlă de la alte ramuri, folosindu-le ca inputuri
în producţia sa. În exemplul luat, al industriei textile, firele reprezintă intrări
intermediare. Să considerăm că firele textile se comercializează pe plan
internaţional, în timp ce alte intrări, cum ar fi munca şi capitalul rămân în
continuare factori primari. Aceşti doi factori de producţie sunt sursa creării valoriiîn industria textilă naţională.
Trebuie cercetat cât este de mare protecţia reală (efectivă ), de care se
bucură, de exemplu, fabricile textile elveţiene, pe baza taxelor vamale percepute
asupra stofei şi firelor textile. Cu alte cuvinte, cercetăm care este efectul
protecţionist al întregului tarif vamal pentru industria textilă. Gradul în care o
ramură este protejată de concurenţa străină, se măsoară cu ajutorul tarifului efectiv
sau a ratei protecţiei efective. Impunerea vamală efectivă arată de câte ori poate
Pagina 158 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 159/170
P
F P P
e
A
V F V v
)( ×−=
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
depăşi valoarea adăugată dintr-o industrie în condiţiile aplicării taxei vamale, pe
cea corespunzătoare liberului schimb ( adică fără taxe vamale ).
Protecţia vamală a industriei textile depinde aşadar, nu numai de taxa
vamală asupra produsului finit stofă, ci şi de încărcarea vamală a produsului
intermediar fire textile. Dacă, de exemplu asupra firelor textile se percepe o taxă
vamală scăzută şi asupra stofei o taxă ridicată, ţesătoriile se bucură de o protecţie
efectivă ridicată. Pe de altă parte, o taxă vamală ridicată percepută firelor textile şi
o taxă scăzută sau nulă percepută stofei, arată că ţesătoriile autohtone trebuie să
plătească un preţ mai ridicat decât cel mondial pentru intrările lor intermediare şi
în aceste condiţii să concureze cu ofertanţii străini. În acest caz, impunerea vamală
efectivă este foarte scăzută, sau chiar negativă.
8.4.1 Calculul taxei vamale efective
Pentru calculul taxei vamale efective veP, sunt necesare două corecturi *):
• Suma taxelor vamale percepute bunurilor importate trebuie diminuată cu
impunerea vamală a intrărilor intermediare cerute de producţia internă pentru
fiecare bun.
• Această valoare corectată a impunerii vamale trebuie raportată la valoarea
creată în ţară, având în vedere că doar aceasta trebuie protejată, şi nu intrările
intermediare (importate)
Impunerea vamală efectivă este, prin urmare, dată de
8.10
unde:
νeP Taxa vamală efectivă, respectiv protecţia efectivă ( engl. effectiverate of protection )
VP Taxa vamală specifică nominală ( suma percepută pe unitatea
fizică) aplicată asupra produsului de import concurent, pe unitate ( stofa importată)
VF Taxa vamală specifică nominală aplicată produselor intermediare,
pe unitate ( fire textile importate )
F Cantitatea de produse intermediare pe unitatea de output ( fire
textile )*) cf. Corden (1966)
Pagina 159 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 160/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
AP Valoarea creată ( adăugată ) în producerea produsului finit
( engl.added value)
Prin împărţirea taxelor vamale specifice prin preţurile PP şi PF, obţinem:
8.11
Apoi, putem defini:
vP = VP/ PP taxa vamală nominală ad-valorem percepută asupra stofei
vF = VF / PF taxa vamală nominală ad-valorem percepută asupra firelor
textile
aFP = F* PF/ PP coeficient input – output, adică valoarea inputului pe
unitatea valorică de output
νP = AP/ PP ponderea valorii create (adăugate) în preţul stofei
Dacă substituim aceste mărimi în (8.11), obţinem:
8.12
Generalizând asupra unui bun j cu i = 1,……,n inputuri, se obţine ecuaţia
( 6.13 ), astfel:
8.13
Impunerea vamală efectivă asupra produsului finit este dată deci de taxavamală nominală minus taxele vamale nominale asupra intrărilor intermediare,
ponderate cu coeficienţii corespunzători de intrări – ieşiri, totul împărţit la
ponderea valorii create (adăugate) pe plan intern în preţul produsului finit.
Pagina 160 din 170
P P
P F F F P P P
e
P A
P P F P V P V v
/
) / ( ) / ( / ××−=
P
F FP P P
e
v
vavv
×−=
ij
iij j
j
iij j j
e
a
vav
v
vavv
Σ−
×Σ−=
×Σ−=
1
pCHP
O’CHP (cu taxă vamală asupra firelor)
OCHP (fără tx. vamală asupra firelor)
OWPvR A’ A
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 161/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Figura 8.7: Impunerea vamală efectivă şi efectul protecţionist
În figura 8.7 sunt trasate aceleaşi curbe interne ale ofertei şi cererii pentru
stofă şi curba ofertei internaţionale pentru stofă, ca şi în figura 8.1.
Se mai reprezintă şi curba ofertei elveţiene pentru fire textile OCHF şi curba
ofertei mondiale pentru fire textile OWF. Considerăm Elveţia drept ţară mică, astfel
încât elasticitatea curbei ofertei externe este infinită, atât pentru stofă, cât şi pentru
fire textile. Este exclusă specializarea completă.
Să considerăm un coeficient constant G pentru firele textile, astfel fiindexcluse posibile efecte de substituire între intrări (inputuri) în producţia de stofă.
Unităţile înscrise în figura 8.7 sunt astfel alese, încât pentru producţia unei unităţi
de stofă este necesară exact o unitate de fire textile. În acest fel, ambele cantităţi
pot fi trasate pe o axă a absciselor comună.
Dacă Elveţia s-ar limita în aprovizionarea cu textile numai la producţia
proprie, preţul de echilibru ar avea un nivel foarte ridicat. Deoarece la preţul PO
(=40 unităţi monetare pe unitatea fizică) furnizorii de pe piaţa mondială suntdispuşi să livreze oricât de multă stofă, funcţia agregată a ofertei OW
P + OCHP este
Pagina 161 din 170
CCHP
OWPv+ OCH
P
OWP
OWP+ OCH
P
OW
Fv
OWF
OWF+ OCH
F
Pânză
B60
PQ’’’ C D X E F
40
Q’’
OCHF
Q’
M L T’ T H’’20
N
S’ S V U’ U H’10
O Z W Y G H IJ
K
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 162/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
orizontală. În urma importurilor consumatorii elveţieni plătesc doar preţul mondial
PO, iar aprovizionarea lor se ridică la OK unităţi stofă. Dintre acestea OG unităţi
sunt furnizate de industria textilă elveţiană, iar GK unităţi provin din import.
Pentru aprovizionarea cu OK unităţi stofă sunt necesare, potrivit premisei,
OK unităţi fire textile. Din acest total, doar OZ provin de la producătorii elveţieni
de fire, restul în volum de ZG se importă la preţul mondial NO (=10 unităţi
monetare pe unitatea fizică). Întrucât dincolo de punctul S orice cantitate de fire
textile se obţine la acest preţ fix, costul marginal în producţia de stofă în Elveţia va
creşte mai puţin rapid peste volumul OZ unităţi, fapt reflectat de înclinaţia mai
mică a funcţiei ofertei OCHP dincolo de punctul Q’. În condiţii de echilibru al pieţei
(punctul F din figura 6.7), preţul stofei este de 40 unităţi monetare, iar preţul
firelor textile este de 10 u.m., astfel încât valoare creată în industria textilă
elveţiană este de 30 u.m. (=PN) pe unitatea fizică.
Să considerăm că se percepe asupra importului de stofă o taxă vamală ad -
valorem de 50% (=RP/PO, adică 20 u.m. / 40 u.m.). Concurenţii de pe piaţa
mondială pot oferi aşadar în Elveţia doar la un preţ de RO (=60 u.m.). Funcţia
agregată a ofertei OWPv + OCH
P trece acum prin punctele CAB, astfel că
aprovizionarea cu stofă se reduce la OJ unităţi. Dintre acestea se acoperă acum cu
importuri doar AB (=IJ pe axa absciselor ), în timp ce producţia internă, la
adăpostul taxei vamale, se extinde la OI. Concomitent, creşte valoarea creată de ea
de la PN (= 30) la RN (=50) unităţi monetare pe unitatea fizică. Pentru calculul
protecţiei vamale efective este importantă crearea de valoare din situaţia iniţială. În
exemplul din figura 8.7 taxa vamală efectivă este veP = RP/PN = 20/30, deci 67 %.
Dacă ar fi percepută o taxă vamală pe firele textile importate, să zicem în
valoare nominală de MN/NO, rezultatul pentru industria textilă ar fi o impunere
vamală efectivă negativă. Fără protecţia vamală asupra produsului finit stofă,echilibrul pieţei este redat în figura 8.7 prin punctul F. Acestea fiind datele
problemei, consumul de fire textile se ridică la OK unităţi, cu o participare a
producţiei naţionale de ML (=OW) unităţi. Extinderea producţiei naţionale de fire
textile indusă prin protecţia vamală are ca efect creşterea costurilor marginale în
producţia de stofă pe un interval mai mare, potrivit parametrilor funcţiei ofertei
OCHP; industria textilă în loc să profite de preţul mondial constant pentru fibre
începând cu punctul Q’, profită de această împrejurare favorabilă abia începând cu punctul Q’’. Volumul producţiei sale la preţul de desfacere de PO (=40 u.m.) se
Pagina 162 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 163/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
restrânge din această cauză la PQ’’’, în timp ce importul de stofă creşte la Q’’’F
(=YK). Protecţia efectivă a producţiei de stofă este dată în acest caz de:
veP = - MN/PN = -10 / 30 = -0,33 8.14
În consecinţă, faţă de competitorii străini, poziţia concurenţială a
ţesătoriilor elveţiene s-a deteriorat.
În final să analizăm cazul în care se aplică o taxă vamală atât importurilor
de stofă, cât şi celor de fire textile. După cum s-a evidenţiat anterior, taxa vamală
percepută asupra stofei are un efect protecţionist pozitiv, iar cea aferentă firelor
textile - unul negativ. Utilizând segmentele din figura 8.7, rezultă următoarea
expresie pentru impunerea vamală efectivă din industria textilă:
veP = (RP – MN)/PN 8.15
Dacă introducem în relaţia (8.15) datele corespunzătoare din figura 6.7,
obţinem:
veP = (RP – MN)/PN = (20-10)/30 = 0,33 8.16
În mod alternativ, putem calcula întâi taxele vamale nominale, pe care apoi
să le introducem în ecuaţia (8.12):
8.17
Impunerea vamală efectivă joacă un rol important în evidenţierea faptului,
în ce măsură sunt protejate de concurenţa străină diversele ramuri ale economiei
naţionale. Chiar dacă taxa vamală nominală percepută asupra produsului finit se
menţine constantă, protecţia vamală efectivă a unei ramuri se poate modifica, dacă
se schimbă doar una dintre taxele vamale percepute intrărilor intermediare.
Trebuie subliniat deci că, hotărâtoare pentru protecţia efectivă a unei industrii este
configuraţia de ansamblu a taxelor vamale, şi nu numai încărcarea vamală asupra
produsului finit. Fireşte, prin structura de ansamblu a taxelor vamale, ne referim
doar la cele aplicate intrărilor intermediare directe. Taxele vamale aferente
inputurilor pentru intrările intermediare nu sunt relevante. De exemplu, taxa
vamală pentru lână, care la rândul ei este o intrare intermediară pentru producţia de
Pagina 163 din 170
330750
125050
, ,
) ,( , )( =
×−=
÷
÷×÷−÷=
×−=
PO PN
NOMN PO NO PO RP
v
vav
v P
F FP P
P
e
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 164/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
fire textile, nu este luată în considerare la calculul impunerii vamale efective
pentru ţesătorii. Hotărâtoare în acest caz sunt doar taxele vamale pentru intrările
directe, cum ar fi firele textile, şi pentru produsul finit stofă.
8.4.2 Evidenţierea efectului taxelor vamale asupra produsului finit
şi celui intermediar
Ca şi în partea anterioară a analizei, deosebim între diversele consecinţe ale
taxei vamale efective asupra producţiei, consumului, rentei producătorilor şi
veniturilor statului. Efectele situaţiei prezentate în figura 8.7 sunt sintetizate în
tabelele 8.1 şi 8.2.
Tabel 8.1: Efectul taxelor vamale asupra produsului finit (stofa)
Tabel 8.2: Efectul taxelor vamale asupra produsului intermediar (fire
textile)
Rezultatul este concludent. Trebuie doar să ţinem seama de deplasareacurbei elveţiene a ofertei de stofă de la OCH
P la O’CHP, ca urmare a aplicării taxei
vamale de import asupra firelor textile. Astfel, prin această din urmă împrejurare
se ridică preţul intern pentru fire textile şi, în consecinţă, costurile pentru producţia
de stofă, ceea ce conduce la o curbă a ofertei pentru stofă situată mai sus.
8.5 Rezultate empirice
8.5.1 Cercetări în legătură cu taxele vamale
Pagina 164 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 165/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Măsurarea empirică a efectelor taxelor vamale este dificilă. Notabilă este
încercarea51 de a estima câştigul total, obţinut de economia S.U.A., în legătură cu
structura tarifului vamal.
Pornind de la ratele efective ale impunerii vamale, Basevi şi-a concentrat
atenţia asupra efectelor în domeniul raportului de schimb, rezultate din sistemul
vamal american.
Folosind diverse valori pentru elasticităţile faţă de preţ ale curbelor cererii
de import, respectiv ofertei de export, a ajuns la concluzia că, posibilele câştiguri
medii anuale din intervalul 1958 – 1962 s-au situat între 258 şi 558 milioane
dolari. Aceste câştiguri sunt surprinzător de modeste, dacă le raportăm la produsul
intern brut american: nu depăşesc o zecime de procent.
8.5.2 Cercetări referitoare la rata protecţiei efective
Eforturi mai mari s-au depus pentru a calcula taxele vamale efective pentru
grupe de produse ori ramuri, rezultate din structura existentă a taxelor vamale
nominale52.
Primele studii in această direcţie au ajuns la concluzia că taxa vamală
nominală nu este un indicator realist pentru exprimarea protecţiei tarifare a unei
ramuri, întrucât nu ia în considerare taxele vamale aferente materiilor prime şi
produselor intermediare.
Astfel, în multe ramuri rata protecţiei nominale diferă considerabil de a
celei efective. Şi rata medie a protecţiei vamale la nivel de ţară diferă, după cum
este aplicat conceptul de rată nominală, sau efectivă în calculul acesteia.
Din cercetările menţionate rezultă că, la majoritatea ţărilor industrializate,
rata protecţiei efective este aproape dublă faţă de cea medie nominală.O altă constatare desprinsă din aceste cercetări este cea că rata protecţiei
nominale nu oferă nici o indicaţie referitoare la protecţia efectivă a unei ramuri. De
exemplu, în S.U.A. există ramuri ale economiei ( semi - fabricate ) la care rata
protecţiei efective este de peste zece ori mai mare decât a celei nominale. În alte
ramuri cele două rate sunt aproape identice ( avioane ), iar în altele protecţia
efectivă este chiar negativă ( produse laminate de oţel ). Şi în celelalte ţări
51 Basevi (1968)52 Balassa (1965), Basevi (1966)
Pagina 165 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 166/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
dezvoltate situaţia protecţiei vamale pe ramuri ale economiei este comparabilă cu
cea din S.U.A. De remarcat că, efectul protecţionist la nivelul unei ramuri este
negativ, atunci când taxa vamală medie ponderată la produsele intermediare este
superioară taxei vamale aplicată produsului finit.
Consecinţă: Faţă de rata nominală a protecţiei tarifare, prezentată oficial, se
mai poate calcula şi rata protecţiei efective, care evidenţiază cât de intens este
apărată valoare creată (adăugată) a unei ramuri la intern, faţă de concurenţa
străină.
În final trebuie subliniat că, determinarea ratei protecţiei efective este
dificilă, dacă intrările intermediare sunt reciproc substituibile. De exemplu, o taxă
vamală ridicată aplicată firelor textile obţinute din fibre naturale, poate conduce la
înlocuirea acestora cu fire textile sintetice. Dar în această problemă, cercetările
sunt abia la început.
8.5.3 Cercetarea empirică privind efectele unei impuneri vamale
optime implicite.
Obstacolele în calea schimburilor comerciale internaţionale apar în ultimii
ani tot mai rar sub forma taxelor vamale, şi tot mai frecvent sub forma aşa
numitelor bariere ne tarifare cum ar fi contingentele la import, limitările
“voluntare” la export şi restricţii de ordin calitativ. Referitor la rata protecţiei
vamale implicite, ne observabile v* se pot face două afirmaţii, şi anume:
Cu cât este mai scăzută elasticitatea faţă de preţ a ofertei de export a ţării
partenere ε, cu atâta este mai mare v*, conform ecuaţiei (8.7).
Cu cât sunt mai apropiate valorile absolute ale coeficienţilor η şi Σ, adică
cu cât este mai ridicată ponderea elasticităţii faţă de preţ a cererii de import în ţara
care aplică taxa vamală în suma elasticităţilor faţă de preţ (Σ), cu atât mai ridicatva fi v*, conform ecuaţiei (8.9).
Aceste predicţii au o mare relevanţă pentru relaţiile Uniunii Europene cu
parteneri, care nu aparţin acestei grupări. Cu cât este mai mică ţara parteneră, cu
atât este mai redusă în general flexibilitatea sa în producţie. Datorită capacităţii
sale limitate, un astfel de ofertant are o capacitate redusă de reacţie la o reducere
sau creştere a preţurilor sale de desfacere. Elasticitatea faţă de preţ a ofertei sale ε
este astfel redusă. Totodată este de presupus că în cursul creşterii, ţărilor relativmari ale Uniunii Europene, considerate ca bloc comercial le vine uşor să substituie
Pagina 166 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 167/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
livrările din restul lumii. Elasticitatea faţă de preţ a cererii de import a ţărilor
Uniunii Europene în ansamblu ar trebui să sporească, pe măsură ce creşte Produsul
Intern Brut. Aceste împrejurări fac să ne aşteptăm, ca o ţară precum Elveţia
întâmpină în comerţul cu UE considerabile bariere tarifare în creştere, care
îmbracă forma unor obstacole comerciale ascunse.
Aceste presupuneri s-au verificat empiric53 în aşa-numitul model
gravitaţional al relaţiilor economice internaţionale. Acest model foloseşte analogia
cu atracţia reciprocă a două corpuri din fizică, pentru a explica volumul comerţului
exterior dintre două ţări. Forţa de atracţie este cu atât mai mare, cu cât sunt mai
mari masele celor două corpuri şi cu cât distanţa dintre ele este mai mică. Masa
corpurilor este echivalată cu PIB-ul ţărilor, iar distanţa dintre ele, cu costurile de
transport. Acest model gravitaţional pare a avea prea puţin de-a face cu teoria
economică. Totuşi, după cum s-a demonstrat54, un model de schimburi cu două
ţări, cuprinzând un bun intern (local) şi unul comercializabil pe plan internaţional,
caracterizat de partea cererii prin funcţii de utilitate cu elasticitate constantă de
substituţie ( CES ), şi din partea ofertei de curbe de transformare cu elasticitate
constantă de transformare ( CET ), conduce la predicţii ce coincid cu cele specifice
modelului gravitaţional.
În principiu, exporturile Elveţiei ( ţara i ) în ţara membră a Uniunii
Europene ( ţara j ) ar trebui să sporească o dată cu creşterea PIB al ţării membre
UE. Cu toate acestea, cu cât creşte PIB din ţara membră UE, cu atât mai mult se
încearcă să se aplice o protecţie vamală implicită, prin diverse obstacole
comerciale. Din acest motiv, relaţia dintre exporturile elveţiene în ţara j din UE şi
produsul intern brut al acesteia este ne liniară. S-a testat o asemenea ne liniaritate,
introducând în ecuaţia de regresie, ca variabilă explicativă, pe lângă PIB ( Yj ) al
ţării cumpărătoare, şi pătratul acestei variabile ( Yj2 ), astfel:ln ( pij * Xij ) = k – σ * ln Dij + σ * ln Eij + c * Yij + d * Y j
2 +
+ ( 1 – σ ) * ln ( p i /‾p j ) + g * ln Zij 8.18
Explicaţia simbolurilor:
i Elveţia
j indice pentru cele 12 ţări EG
pij preţul produsului elveţian pe piaţa ţării j (în Sfr)
53 Ghermi (1989)54 Bergstrand (1985)
Pagina 167 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 168/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Xij volumul exportului Elveţiei spre piaţa ţării j
σ elasticitatea de substituţie a cererii de mărfuri a ţării importatoare j
în legătură cu diversele bunuri de import; pentru simplificare, se consideră σ j = σ
Dij distanţa în linie aeriană între centrele economice ale ţărilor i şi j
Eij numărul de unităţi monetare ale ţării j pentru un franc elveţian,
media anuală
Y j produsul intern brut al ţării j (transformat în franci elveţieni)
pi indicele preţului la export pentru Elveţia (1980 = 100)
‾p j indicele preţului mediu la import pentru ţara j (1980 = 100), prin
luarea în considerare a preţurilor, taxelor vamale nominale, costurilor de transport
şi a cursurilor de schimb
Zij factorul taxei vamale nominale ( Zij ≥ 1 ) a ţării j, pentru importuri
din Elveţia.
Această ecuaţie s-a estimat o dată pentru perioada 1960 – 1987 şi o dată
pentru perioada 1967 – 1987. Coeficienţii acestei ecuaţii, estimaţi pentru cele două
perioade, sunt prezentaţi în tabelul 8.3.
Tabel 8.3: Exporturile de mărfuri ale Elveţiei în Uniunea Europeană
Pe baza datelor prezentate în tabelul 6.3, se pot desprinde următoarele
observaţii:
1. Distanţa joacă şi azi un rol însemnat; la o creştere a distanţei cu 10%,
exporturile elveţiene scad caeteris paribus cu 14 %.
Pagina 168 din 170
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 169/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
2. Pe termen scurt şi mediu preţurile relative sunt dominate de modificările
cursurilor de schimb. O scumpire a valutei elveţiene cu 10 % conduce la o
diminuare în acelaşi an a exporturilor elveţiene cu circa 1,3 %.
3. Taxele vamale asupra produselor industriale au fost eliminate pe baza
acordului de liber-schimb între CEE şi AELS în cursul a cinci reduceri succesive,
în perioada 1973 – 1.7.1977. Coeficientul negativ al variabilei vamale arată că
exportatorii elveţieni au profitat de această înlăturare a taxelor vamale ( chiar dacă
în proporţie mică ).
4. Comparativ cu un anterior studiu de referinţă 55, apar aici semne privind
efectul de deturnare a schimburilor. În special intrarea Danemarcei în C.E.E. în
anul 1973 a făcut evident mai dificil exportul Elveţiei spre acea ţară. Reducerea
estimată este de circa 35 %. Aceasta rezultă din coeficientul variabilei fictive
(dummy) pentru intrarea Danemarcei. de – 0,43, care este logaritmul natural al lui
0,65, coeficient înregistrat începând cu anul 1973. Înainte de acest an, coeficientul
respectiv avea valoarea 1.
5. Pe baza ecuaţiei ( 8.18 ) se poate calcula elasticitatea exporturilor
elveţiene faţă de produsul intern brut al ţării importatoare, astfel:
8.19
Dacă înlocuim pe Y j cu venitul mediu anual al unei ţări membre a C.E.E. şi
dăm coeficienţilor c şi d valorile estimate în tabelul 6.3, obţinem pentru expresia
(8.19) valoarea de –0,096, corespunzătoare perioadei 1960 – 1987 şi valoarea –
0,127, corespunzătoare perioadei 1967-1987. Deducem de aici că, pe măsuracreşterii produsului intern brut din ţările membre ale C.E.E., exporturile Elveţiei în
aceste ţări caeteris paribus nu ar fi crescut, ci, dimpotrivă ar fi scăzut din punct de
vedere valoric, conform unei elasticităţi în valoare absolută dublă faţă de cea
corespunzătoare dezarmării vamale de după anul 1973. Un asemenea rezultat,
oarecum neaşteptat, se interpretează prin intensificarea obstacolelor ne tarifare ale
ţărilor din C.E.E. puse Elveţiei, ca stat ne participant la grupare.
55
Pagina 169 din 170
2
2 j j
j
j
j
ijij
j
ijijY d Y c
Y
Y
Y
X p
Y
X p×+×=
∂
∂×
∂
×∂=
∂
×∂
ln
ln(
ln
)ln( )
7/9/2019 Factori Si Indicatori Ai Comertului International
http://slidepdf.com/reader/full/factori-si-indicatori-ai-comertului-international 170/170
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Consecinţă: Conceptul de protecţie vamală optimă se poate aplica şi
obstacolelor ne tarifare; în cazul exporturilor Elveţiei în Uniunea Europeană,
acesta pare a avea relevanţă empirică.
Recommended