AMPRENTA FUNCTIONALA

IN EDENTATIA TOTALA

AMPRENTA FUNCTIONALA IN EDENTATIA TOTALA

Reprezinta negativul campului protetic inregistrat cu o port-amprenta functionala,cu ajutorul unui material de inalta fidelitate,care permite inregistrarea tuturor detaliilorCP,in pozitia lor fireasca,in conditiile functionalizarii periferiei.

AMPRENTA SECUNDARAAMPRENTA FINALA

SCOP

MANIERA DE REALIZARE

Obținerea negativului funcționalizat al campului

protetic,in vederea realizarii modelului

functional(final,definitiv,lucru),pe

care sunt transpuse toate detaliile campului

protetic,in poziția lor fireasca,fără

modificări,model pe care se va realiza proteza.

Functionala

Secundara

Finala

OBIECTIVELE AMPRENTEI FUNCTIONALE

A.biomecanice: menținerea,stabilitatea,sprijinul

MENȚINEREA:

1. Adeziunea – conditii optime de realizare a adeziunii – inregistrarea tuturor suprafetelor plane de pe campul protetic – paralelism perfect intre suprafata mucozala si modelul preliminar.

2. Succiunea – obiectiv principal – etanșeizarea marginală,prin presiune in limitele fiziologice a mucoasei pasiv-mobile de la periferia câmpului protetic(succiunea internă) și acoperirea marginilor cu mucoasa activ-mobilă(succiunea externă)

3. Ocolirea formațiunilor mobile - in 2 timpi – răscroirea marginilor port-amprentei – amprenta funcțională periferică

4. Tonusul muscular – menținerea prin modelarea marginală corespunzatoare – cofrarea amprentei.

5. Echilibrul neuro-muscular – culoarul neutral

STABILITATEA:- Inregistrarea tuturor suprafețelor verticale – care se opun forțelor orizontale – prelungirile protezei,extinderea protezei,elemente suplimentare.

SPRIJINUL :-Inregistrarea zonelor care se opun forțelor verticale – zonele primare de sprijin,zonele secundare de sprijin – distribuirea forțelor de presiune pe o zona cât mai mare – amprenta cu compresiune selectivă – despovararea.

Obiectivele functionale:Fizionomice – modelarea marginala,modelarea corespunzatoare a grosimii marginilor – repozitionarea partilor moi,paturile musculare,refacerea plenitudinii – materiale cu priza retard(24h-1 sapt)

Fonetice – functie sociala – tehnici de amprentare cu teste fonetice – modelare marginala corecta si redarea spatiului optim pt limba

Masticatie – sprijin netraumatizant,pe o suprafata intinsa cat mai mare – compresiuni selective – teste masticatorii in amprentare

Deglutitie – se face complet in aceasta etapa – tehnica Hromatka sau folosirea testelor de deglutitie.

AUTOMENTINEREA – amprentarea care sa duca la pozitionarea cat mai corecta,normala,fiziologica,a tesuturilor cavitatii orale,pentru o functionalitatea corecta.

Obiectivele biologice:

Biomecanic + Functional = Biologic – solicitare echilibrata a campului protetic (sprijin + periferie) - instabilitatea,compresiunea CLASIFICARE :MUCO-STATICE – utilizare redusa – se folosesc doar pentru adeziune – au margini inalte si subtiri ce necesita o adaptare atenta si riguroasaMUCO-DINAMICE – utilizeaza port-amprente bine adaptatea marginal – teste functionale(inclusiv in etapa urmatoare de amprentare propriu-zisa) – margini bine delimitate,succiune optima

Dupa pozitia mandibulei :

Cu gura deschisa - cele mai frecvent utilizate – usor de inregistrat – mobilizarea usoara a periferiei prin teste – combina miscarile de functionalizareCa dezavantaj – exercitarea unei presiuni neuniforme,datorita modificarii pozitiei mainilor

Cu gura inchisa – sub presiune ocluzala – PA cu borduri de ocluzie la DV coresp. – poate fi luata si cu vechile proteze in ocluzie (ocluzie corecta) – lipsa modelarii periferiei mobile.

Amprente combinate – tehnica mixta – gura inchisanapoi gura deschisa.

Dupa materialele utilizate :Simple – un singur material – 1 singur timp pt toate zonele (sprijin si periferice)Compozite – doua sau mai multe materiale de consistenta diferita

Dupa gradul de compresiuneCompresive – materiale vascoase(silicon solid,termoplastice)Decompresive – PA distantate de campul protetic si materiale fluide Compresiune selectiva – cele mai folosite – compresiuni selective in functie de rezilienta campului protetic – folierea modelului – radierea modeluui – orificiile de despovarare

In raport de inregistrare separata sau concomitenta a maxilarelor:

• Unimaxilara• Bimaxilara• Globala

Dupa zona campului protetic :• Un singur timp• Doi timpi

In raport cu functia stimulata in timpul testelor:

• Amprente fonetice• Amprente de masticatie• Amprente de deglutitie

Materiale utilizate in amprentarea functionalaRigideSemirigideElasticePA utilizate in amprentarea functionala – PA individuale – pe modelul preliminarDupa materialul utilizat:-Din placa de baza-Acrilat auto- , termo- , foto-polimerizabile-Mase termoplastice

Dupa conceptie:-complet distantate de campul protetic – necompresive – butoni de distantare-cu contact marginal – contact doar pe periferie – compresie doar pe periferie – succiune optima-parcelar distantate de campul protetic – compresiune selectiva

CARACTERISTICILE PA

•Rigida,rezistenta la socuri,nedeformabila in timpul amprentarii•Stabila pe campul protetic•Sa aiba marginile rotunjite si ingrosate in conformitate cu zonele functionale periferice – contact perfect•Obtinuta simplu si usor•Material ieftin

MISCARILE EFECTUATE IN TIMPUL AMPRENTARII

Medic – nefunctionale – sunt foarte putin permise – se fac usoare tractiuni, compresiuni, cand materialul este vascos – doar cand pacientul nu poate efectua miscarile comandate.

Pacient – functionale neautomatizate

Pacient – functionale neautomatizate

TESTELE HERBST

Aceste teste se aplica atat in etapa de adaptare a PA individuale,cat si in celelalte etapede realizare a protezei.

Se va acorda o atentie deosebita amplitudinii acestor miscari,care trebuie sa fie asemanatoare cu cele produse in timpul exercitarii functiilor SSTG.

Trebuie respectata ordinea logica indicata de autor.

Pacient – functionale neautomatizate

TESTELE HERBSTMAXILAR – Deschiderea usoara a gurii – periferia la nivelul PM2 si M1Deschiderea larga a gurii – intre M2 si TuberozitateSurâsul fortat – zona vestibulara laterala – tractionarea plicilor postSuflat,fluierat – zona vestibulara frontala – tractionarea plicilor antManevra ValsalvaCompletare – balansarea mandibulei

MANDIBULADeschiderea usoara a gurii – zona meziala a lui FischDeschiderea larga a gurii – zona distala Fisch – versantul vestibular al tuberculului – ligamentul petrigo-mandibularUmezirea rosului buzelor – zona linguala laterala ,zona molarilorLimba intr-un obraz si celalalt – zona linguala laterala,zona PM si CLimba dusa spre nas – zona linguala centralaSuflat ,fluierat – zona vestibulara frontalaDeglutitia – zona retro-milohioidiana

MISCARI AUTOMATIZATE EFECTUATE DE PACIENT

TESTELE FONETICE

AMPRENTA PIEZOGRAFICA

MISCARI AUTOMATIZATE EFECTUATE DE PACIENT – reprezentate de testele de masticatie,testele fonetice si testele de deglutitie.Teste fonetice Devin,Herve.Schreinemakers,Negucioiu si SabadusTestele de deglutitie – pentru prelungirea protezeiTestele masticatorii – mimeaza masticatia – cu borduri sau chiar proteze tranzitorii.

ALGORITMUL DE REALIZARE

• Alegerea tehnicii si a materialului de amprenta functionala• Pregatirea pacientului si a instrumentarului• Verificarea si adaptarea PA individuale• Amprenta propriu-zisa• Spalarea si dezinfectia• Verificarea amprentei•Pregatirea si trimiterea la laborator

Alegerea tehnicii si a materialului de amprenta functionala

Se vor alege conform principiului care a stat la baza amprentei preliminare

Pregatirea pacientului si a instrumentarului

Pregatirea pacientului urmeaza aceeiasi schema ca la amprenta preliminara.Instrumentar : Piesa dreaptaFreze de acrilatFreze sfericeSpatula de cearaLampa de spirtFoarfeceMase termoplasticePlacuta de sticla pentru determinarea nivelului si orientarii planului de ocluzie la pacientii cu PA cu borduri de oczSilicon fluid de inalta fidelitate

Verificarea si adaptarea PA individuale

Extraoral

Pe model – corectitudinea executiei si respectarii indicatiilor, plasarea butonilor,plasarea manerului.Sa nu basculeze,bine adaptata,baza sa cuprinda tot campul protetic,marginile sa fie pana in fundurile de sac,rotunjite,rascroiteButonii de presiune sa fie corect plasati in regiunea corespunzatoare PM,5mm H,2-4 mm l si 15 mmL.Separat de model – margini rotunjite,netede,ingrosate – zonele de foliere respectate.Fata mucozala sa fie neteda ,sa nu aiba spiculi iritativi

Intraoral

Verificarea stabilitatii statice a PA – stabilitatea in repaus,raportul marginilor cu periferia :

Metoda Schreinemakers – margini mai lungi – 1-2 mm

Metoda cu marginile mai scurte – modelarea periferiei

Marginile exact in periferie – material ffff fluid pt a nu forta periferia

Daca PA nu are stabilitate statica se verifica din cm in cm ,adaptarea incepand cu partea distala.

Stabilitatea dinamica se verifica numai dupa obtinerea unei stabilitati statice optime,cu ajutorul testelor Herbst – retusurile intereseaza direct zona testata.

Verificarea stabilitatii statice

Teste : MAXPresiune oro-vestibulara - distalPresiune vestibulo-orala - frontalTractiuni de maner – succiunea globalaVerificarea succiunii interne – plasarea degetului in vestibul si incercarea de a o indeparta din cm in cm – numai cand se face amprentarea periferica cu mase termoplastice

Teste MDBPresiune oro-vestibulara – tuberculi si zona linguala centralaPresiune vestibulo-orala – frontalTractiuni in ax pt succiunea globala

AMPRENTE FUNCTIONALE MUCO-STATICE (PAGE,GRANGER,SLACK)

Cu ajutorul unor PA individuale cu margini scurte pentru a nu influenta periferia CP,folosind materiale de amprenta cu fluiditate mare(tip Mucoseal)

Se obtin amprente de adeziune,care nu utilizeaza si nu pun in valoare succiunea,tonicitatea musculara sau echilibrul neuro-muscular.Amprentele se prezinta cu margini subtiri,inalte,ce vor trebui retusate la adptarea imediata.Se folosesc rar.

AMPRENTE FUNCTIONALE MUCO-DINAMICE (HERBST,SCHREINEMAKERS)

Se inregistreaza cu PA individuale bine adaptate marginal,pe baza functionalizarii periferiei cu ajutorul testelor functionale.Intesitetea mobilizarii periferiei este direct proportionala cu gradul de vascozitate a materialului folosit.Se obtin amprente cu margini bine delimitate,ce ocolesc formatiunile mobile,ce asigura o buna succiune.Trebuie avut grija la variatiile de presiune,compresiune asupra CP.

AMPRENTE FUNCTIONALE COMPRESIVE

Folosesc PA rezistente si materiale de vascozitate ridicata (Stents,Kerr,silicon solid).Indicate pentru CP dure,cu mucoasa ferma,aderenta,santoasa,unde nu exista posibilitatea deformarii in timpul amprentarii a CP.

AMPRENTE FUNCTIONALE DECOMPRESIVE

Folosite pentru CP moi,cu rezilienta crescuta,incapabile sa suporte presiuni,folosind PA distantate de CP si materiale foarte fluide.

AMPRENTE FUNCTIONALE CU COMPRESIUNE SELECTIVA

Din ce in ce mai folosite,in raport cu rezilienta diferita de pe CP se face si distantarea de CP (despovararea)• Foliere• Radiere (slefuire)• Orificiile de despovarare.

AMPRENTE FUNCTIONALE FONETICE (Herve,Devin,amprenta piezografica)

Devin a fost cel care a demostrat valoarea practica a fonatei in modelarea marginala a amprentelor functionale – testele Devin

MDB: posterior - anterior-Pronuntia vocalelor A grav,A deschis,E,I,O,U.- A grav-maseter si buccinator- A deschis,E si I,pentru muschii comisurali spre lateral- emisia O si U pentru muschii mentonieri spre anterior.-Se modeleaza zona periferica vestibulara in regiunea M,PM,C si I.- Se poate face comparatie cu testele Herbst.

Sunetele modificate de U : AU,EU,OU,emise inaintea celor precedente deplaseaza mai puternic spre anterior insertiile mobile.

Pentru modelarea zonelor vestibulare este indicata articularea consoanelor :-Labialele P si B contracteaza puternic chinga buccino-orbiculara si a muschilor laterali,mobilizand zona panala M1 inclusiv.- Pronuntia F si V mobilizeaza vestibulul anterior

Zonele periferice linguale :-Articularea consoanelor fara labiale ridica limba si valul palatin.- Consoanele T si D,inchiderea sublinguala- Consoanele sibilante si vibrante ridica limba si modeleaza zona milohioidiana.- Consoanele guturale modeleaza aripiorele linguale.

MAXILAR :-A grav,A deschis,E – zonele vestibulare de la punga Einsering pana la limita anterioara a zonei laterale.- Emisia vocalei I si sunete modificate cu U – zona nodulului comisural.- Vocalele o,U,grupelor cu U modificat – zona vestibulara frontala ; sunetele UN,IN,ON pentru inchiderea rezonatorului bucal- consoanele B si P – contractie a buzei superioare si modelare a zonei frontale

-M,V,F apoi S si CH asociate cu sunetele EU,AU,OU modeleaza zonele plicilor.- Zona AH – A deschis pentru partile laterale si O pentru partea centrala

- Herve indica o conversatie cu pacientul in care se pronunta toate sunetele si grupele de sunete modelante ale periferiei.

Testele fonetice SCHREINEMAKERS cuprind :MAXILAR• tuguierea repetata a buzelor cu gura inchisa pentru zona vestibulara frontala• expirarea profunda,tusea,pentru zona AH• masaje executate de medic pentru modelarea marginala vestibulara.

MANDIBULA :• tuguierea repetata a buzelor cu gura inchisa• deschiderea gurii• protractia limbii si miscari de lateralitate pentru zona linguala centrala si zonele linguale laterale.

AMPRENTAREA FUNCTIONALA PIEZOGRAFICA

Are ca scop inregistrarea culoarului neutral,pentru montarea corecta a dintilor – urmareste “efectul de pensa” prin succesiune de teste fonetice,efect produs de cele 2 grupe antagoniste,musculatura limbii cu actiune centrifuga si chinga buccinato-labiala cu actiune centripeta.

MAXILAR + MANDIBULA-Pronuntia repetata a grupelor fonetice SIS (6 ori) si SO (1 data) – zonele periferice buccinato-comisurale

MAXILAR - TE si DE fata orala a bordurilor de ocluzie-ME,PE,BE fata vestibulara

MANDIBULA-SE-SE – fata linguala a bordurilor- ME,PE,BE – fata vestibulara- SA,SA/FI,FI – buze,obraji,limba

AMPRENTE FUNCTIONALE DE DEGLUTITIE SI MASTICATORII (Hromatka,Shanahan)

Utilizate in scopul obtinerii unei proteze cu marginile prelungite,in specialmpentru zona linguala.Protezele vor avea o baza mai mare,care asigura mentinerea si stabilitatea in conditii optime.Pentru orientare pacientul pune limba pe creasta superioara in partea palatinala si se evalueaza spatiul din zona linguala daca se pot face margini extinse.Aceste amprente presupun realizarea de PA cu valuri de ocluzie sau realizarea de proteze tranzitorii.

AMPRENTAREA FUNCTIONALA PERIFERICA

CERURI BUCOPLASTICEUtilizate in tehnici ce folosesc PA din placa de baza.Batoane de ceara ,rulouri de 2 mm care imbraca marginile PA atat pe interior cat si pe exterior (sau seringi speciale care necesita baie termostata)In zona AH si a tuberculilor piriformi se pune doar pe interior. Se aseaza PA pe CP,se asteapta plastifierea cerii la temperatura cavitatii bucale si apoi se trece la efectuarea testelor (testele Herbst),in ordinea sugerata de autor,cu revenire la testul anterior.Se verifica modelajul si se fac corecturile.

MASELE TERMOPLASTICEPA este confectionata din acrilat,auto-,termo-,baro-polimerizabilKerr sau StentsRuloul de material se va face secvential,dupa plastifiere,zona cu zona,cu folosirea testelor functionale,pana la amprentarea completa a periferiei.Daca exista denivelari la trecerea dintre zone,se plastifiaza din nou si se folosesc testele functionale cu revenire pe zona anterioara.

MATERIALELE VASCOASESe verifica stabilitatea PA prin testele Herbst si se completeaza marginile unde este necesar,sau se retuseaza grosimea,realizand succiunea si compresiunea mucoasei pasiv-mobile.

MATERIALELE FLUIDEAcoperim marginilePA cu strat uniform,si se modeleaza cu ajutorul testelor functionale.Marginile trebuie sa fie usor ingrosate si situate in apropiere de fundul de sac.Se verifica etanseizarea dupa amprentare.

AMPRENTAREA ZONEI AHINCHIDEREA MARGINALA CHEIE

TEHNICA HUBERMANNSe realizeaza gravarea zonei Ah,adancimea gravarii fiind in concordanta cu gradul de rezilienta a zonei de mucoasa pasiv-mobila.Dupa gravare se foloseste masa termoplastica asezata pe fata mucozala a PA,care se aseaza pe model si se imprima zona.TEHNICA DORRIE Foloseste mase fluide de amprentare pentru imprimare.TEHNICA SAIZARConsta in marcarea pe CP protetic a zonei AH,transpusa pe model prin intermediul machetei de ocluzie sau amprenta functionala.TEHNICA SCHRINEMAKERSDecelarea zonei AH cu fuloarul,gravarea pe modelul preliminar 2mm a zonei si infundarea PA functionale in aceasta zona pe model.

TEHNICA CLASICARecomanda realizarea inchiderii marginalein etapa de verificare a machetei in ceara cu dinti:-Reperarea santurilor retro-tuberozitaresi foveele palatine cu fuloarul- Trasarea cu creionul chimic a liniei de reflexie a valului palatin si imprimarea pe macheta- repunerea machetei pe modelul functional si imprimarea zonei pe acesta.- gravajul treuie sa fie 1 mm la fovee, 1,5 mm la zonele Schroder si 0,5 mm retrotuberozitar.

Inchiderea marginala la nivelul tuberculului piriform se face aplicand masa termoplastica pe zona respectiva a PA pe fata mucozala si se realizeaza presiuni uniforme si constante bilaterale,in timp ce pacientul face de cateva ori deschiderea maxima a gurii.

AMPRENTAREA FUNCTIONALA CENTRALA

Amprentarea suprafetelor de sprijin,a zonelor de adeziune si a zonelor retentive.Inainte de amprentare se realizeaza orificiile de despovarare,intotdeauna la nivelul zonelor primare de sprijin si a zonelor foliate pe model sau care necesita acest lucru (nu suporta presiuni).Orificiile se fac cu freza globulara mica,se tapeteaza cu material de amprenta,in strat uniform,incat sa imbrace si marginile.Se plaseaza pe CP,se centreaza si prin presiuni intermitente se aseaza.Semobilizeaza periferia de catre operator,apoi se indica teste functionale pacientului si se executa concomitent masaje rotatorii ale obrajilor,buzelor.Se dezinsera si se verifica prin introducerea aerului,fara tractiuni sau basculari.

SPALAREA SI DEZINFECTIA AMPRENTEI FUNCTIONALE

VERIFICAREA AMPRENTEI FUNCTIONALE - Materialul sa fie uniform repartizat-Daca a inregistrat cu fidelitate toate detaliile CP- Daca modelarea marginala a fost corect realizata pe toata periferia CP- Presiunile exercitate in timpul amprentarii au fost uniform repartizate pe toata suprafata de sprijin- Amprenta a fost corect centrata pe CP

PREGATIREA PENTRU TRIMITEREA LA ALBORATOR Cutii speciale – mediu umed unde este cazulPozitionate cu fata mucozala in susTurnarea se face imediat in cazul materialelor care pot da deformari dupa putin timp.

AMPRENTA REPREZINTA O FAZA IMPORTANTA IN TRATAMENTUL EDENTATIEI TOTALE,ERORILE INREGISTRATE IN ACEASTA FAZA POT DEVENI EVIDENTE CAND PROTEZA ESTE FINALIZATA,IAR REMEDIILE NU MAI SUNT POSIBILE SI NECESITA RELUAREA TRATAMENTULUI.

DE ACEEA ESTE NECESAR SA RESPECTAM TOATE FAZELE CLINICO-TEHNOLOGICE IN ACORD CU OBIECTIVELE AMPRENTARII SI PRINCIPIILE TRATAMENTULUI PROTETIC SI SA NE ADAPTAM SITUATIEI CLINICE PRIN ELABORAREA UNUI PLAN DE TRATAMENT COMPLEX SI COMPLET.

VA MULTUMESC !