16
PROIECT DIDACTIC ŞCOALA: Grupul Şcolar Beliu DISCIPLINA: Limba şi literatura română PROFESOR: Matei Carmen CLASA: a XI-a liceu DATA : 19.05.2010 UNITATEA DE ÎNVĂŢARE : Perioada interbelică CONŢINUTUL : Maitreyi de Mircea Eliade, romanul experienţei: TIPUL LECŢIEI: de însuşire de noi cunoştinţe COMPETENŢE GENERALE: 1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în diferite situaţii de comunicare 3. Situarea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente culturale/literare 4. Argumentarea orală sau în scris a unor opinii în diverse situaţii de comunicare COMPETENŢE SPECIFICE: La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili de: 2.1. Utilizarea strategiilor de lectură în vederea înţelegerii adecvate a textelor studiate 2.2. Compararea viziunii despre lume, despre condiţia umană sau despre artă reflectate în texte literare, nonliterare sau în alte arte 2.3. Interpretarea textelor studiate prin prisma propriilor valori şi a propriei experienţe de lectură 3.1. Identificarea şi explicarea relaţiilor dintre opera literară studiată şi contextual cultural în care a apărut aceasta 3.4. Utilizarea adecvată a tehnicilor de documentare şi cercetare a unei teme 4.1. Utilizarea tehnicilor şi strategiilor argumentative în situaţii de comunicare diverse (scrise sau orale) VALORI SI ATITUDINI: Cultivarea interesului pentru lectură, a plăcerii de a citi şi a gustului estetic în domeniul literaturii. Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice prin lectura şi interpretarea textelor. 1

0clxi

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: 0clxi

PROIECT DIDACTIC

ŞCOALA: Grupul Şcolar BeliuDISCIPLINA: Limba şi literatura românăPROFESOR: Matei CarmenCLASA: a XI-a liceuDATA : 19.05.2010UNITATEA DE ÎNVĂŢARE : Perioada interbelicăCONŢINUTUL : Maitreyi de Mircea Eliade, romanul experienţei: TIPUL LECŢIEI: de însuşire de noi cunoştinţeCOMPETENŢE GENERALE:1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în diferite situaţii de comunicare3. Situarea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente culturale/literare4. Argumentarea orală sau în scris a unor opinii în diverse situaţii de comunicare

COMPETENŢE SPECIFICE:La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili de:2.1. Utilizarea strategiilor de lectură în vederea înţelegerii adecvate a textelor studiate2.2. Compararea viziunii despre lume, despre condiţia umană sau despre artă reflectate în texte literare, nonliterare sau în alte arte2.3. Interpretarea textelor studiate prin prisma propriilor valori şi a propriei experienţe de lectură3.1. Identificarea şi explicarea relaţiilor dintre opera literară studiată şi contextual cultural în care a apărut aceasta3.4. Utilizarea adecvată a tehnicilor de documentare şi cercetare a unei teme4.1. Utilizarea tehnicilor şi strategiilor argumentative în situaţii de comunicare diverse (scrise sau orale) VALORI SI ATITUDINI:Cultivarea interesului pentru lectură, a plăcerii de a citi şi a gustului estetic în domeniul literaturii.Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice prin lectura şi interpretarea textelor.Formarea unor reprezentări culturale privind evoluţia şi valorile literaturii române

Material didactic: fişe de lucru, citateBibliografic : -Dersidan, Ioan, Metodica predării limbii şi literaturii române, Casa Cartii Stiinta, Cluj-Napoca,2003 --Costache, Adrian, (coord), Limba şi literatura română, Manual pentru clasa a XII-a , Grup Ed. ART, 2005Mircea Eliade, Maitreyi, Editura Cartex 2000, Bucureşti, 2006

Timp de lucru: 50 MINUTE

1

Page 2: 0clxi

SCENARIU DIDACTIC

Secvenţele lecţieicomp.

Sp.Activitatea profesorului Activitatea elevilor

Strategii dicactice

ResurseEva-luare

1. Moment organizatoric

2 min

Este organizat contextul educativ, astfel încât demersul didactic să atingă un grad înalt de eficienţă, se asigură liniştea în clasă, se pregătesc materialele necesare desfăşurării activităţii.

Elevii pregătesc caietele şi textele suport

ManualTexte suport

2. Verificarea temei3 min

Se verifică efectuarea temei, calitativ şi cantitativ.

Elevii cer lămuriri în privinţa lucrurilor ce nu au putut fi rezolvate acasă.

Conversaţia Caiete Observaţie curentă

3.Actualizarea cunoştinţelor

anterioare

10 min

Profesorul cere elevilor sa definească romanul

Ce romane am studiat în semestrul acesta?

În ce categorie de roman a fost integrat?

Prin ce se caracterizează

Definiţie : romanul este o specie epică de mare întindere cu o intrigă mai complicatăşi cu o acţiune care se poate desfăşura pe mai multe planuri grupate în jurul unui nucleu, punând în mişcare un număr mare de personaje.Semestrul acesta am studiat Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război de Camil Petrscu

Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război de Camil Petrscu este un raman subiectiv modern.

Modernismul este un curent

Conversaţia euristică

Explicaţia

Argumen tare

Brainstorming

Manual

Observaţie curentă

2

Page 3: 0clxi

modernismul? artistic manifestat în prima jumâtate a secolului al XX-lea.Modernismul se caracterizează prin negarea tradiţiei, intelectualism estetic nonconformist, propune posibile modele ale lumii, modificarea structurală a relaţiei om –lume – text, o nouă concepţie despre limbajul artistic, sursa de inspiraţie este lumea interioară a conştiinţei.

5.Anunţarea subiectului şi a

obiectivelor3 min

Profesorul anunţă titlul lecţiei: Maitreyi de Mircea Eliade La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili de:2.1. Utilizarea strategiilor de lectură în vederea înţelegerii adecvate a textelor studiate2.2. Compararea viziunii despre lume, despre condiţia umană sau despre artă reflectate în texte literare, nonliterare sau în alte arte2.3.Interpretarea textelor studiate prin prisma propriilor valori şi a propriei experienţe de lectură3.1. Identificarea şi explicarea relaţiilor dintre opera literară studiată şi contextual cultural în care a apărut aceasta3.4. Utilizarea adecvată a tehnicilor de documentare şi cercetare a unei teme4.1. Utilizarea tehnicilor şi

Elevii scriu titlul lecţiei pe caiete şi pregătesc textele suport

3

Page 4: 0clxi

strategiilor argumentative în situaţii de comunicare diverse (scrise sau orale)

4.Captarea atenţiei pentru activitatea ce

urmează7 min

Conversaţie pornind de la două citate ale lui G. Calinescu.

Conversaţia Tabla

Manual

Observaţie curentă

6.Dirijarea învăţării20 min

2.1;2.2;2.3;3.1;3.4;4.1 Care este tema romanului?

Se scriu pe tablă sub formă de schemă cuvintele: modernism, subiectiv, erotic, exotic, interbelic, al autenticităţii., jurnal, confesiune.

Câţiva elevi povestesc subiectul romanului Maitreyi de Mircea Eliade şi vor identifica locul, timpul acţiunii şi personajele.

Tema romanului este iubirea, mitul iubirii şi motivul cuplului

Elevii au la dispoziţie 5 minute ca să găsească cel puţin un argument că „Maitreyi” este un roman modern, erotic şi exotic, al autenticităţii.Elevii îşi exprimă părerea, o susţin şi se creează astfel un cadru pentru dezbatere.

Lectura explicativă

Explicaţia

Convesaţia euristică

Aqrgumentarea orală

Fişă de lucru texte suportSchţa lecţiei

4

Page 5: 0clxi

7.Asigurarea feed-back - ului

5 min

Profesorul va cere elevilor să prezinte oral principalele trăsături ale romanului „Maitreyi” de Mircea Eliade.

Elevii vor sintetiza oral trăsăturile romanului „Maitreyi” de Mircea Eliade.Roman subiectiv- narator personaj, naraţiune la persoana IRoman modern al autenticităţii- -prezintă frământările interioare, incertitudinile personajului narator-strctura care îmbină mai multe specii literare: jurnalul, eseul, reportajul, amintirile-epicul pur care constă în existenţa unui singur plan de acţiune dominat de luciditatea analitică a personajului- existenţa a două timpuri subiectiv şi obiectivRoman erotic şi exoti prin tema abordată, iubirea şi plasarea acţiunii într-un spaţiu exotic, India.

ExplicaţiaArgumentarea orală

Schţa lecţiei

Evaluarea formativă

8.Evaluarea activităţii

3 min

La sfârşitul orei profesorul va aprecia şi va nota răspunsurile elevilor şi-i va încuraja pe elevi pentru participările lor viitoare.

Activitate frontală

Evaluare sumati-vă

9.Asigurarea retenţiei şi

transferului2 min

Tema pentru acasă Îşi vor nota tema pentru acasă

5

Page 6: 0clxi

SCHIŢA LECŢIEI

ROMANUL este o specie epică de mare întindere cu o intrigă mai complicatăşi cu o acţiune care se poate desfăşura pe mai multe planuri grupate în jurul unui nucleu, punând în mişcare un număr mare de personaje.

MODERNISMUL este un curent artistic manifestat în prima jumâtate a secolului al XX-lea, se caracterizează prin negarea tradiţiei, intelectualism estetic nonconformist, propune posibile modele ale lumii, modificarea structurală a relaţiei om –lume – text, o nouă concepţie despre limbajul artistic, sursa de inspiraţie este lumea interioară a conştiinţei.

JURNALUL – specie a prozei memorialistice care presupune consemnarea în general cotidiană a evenimentelor trăite şi a reacţiilor pe marginea acestora. Jurnalul se află la graniţa dintre ficţional şi nonficţional.

JURNALUL LITERAR se depărtează de canonul consemnării zilnice a evenimentelor, el este mai degrabă o convenţie pentru a da glas vieţii interioare a personajului.

Confesiunea- mărturisire, destăinuire, scriere literară care cuprinde mărturisirea unor gânduri şi sentimente legate de viaţa intimă a autorului. În proza ficţională acestea sunt puse pe seama unui narator care istoriseşte, de regulă la persoana I şi se creează o impresie de veridivitate, adevăr al vieţii, de document real.

„MAITREYI” de Mircea Eliade

TIPUL ROMANULUI: subiectiv, modern, erotic, exotic al autenticităţiiTEMA: este iubirea, mitul iubirii şi motivul cupluluiCOMPOZIŢIA: îmbină mai multe specii literare: jurnalul, eseul, reportajul, amintirile, confesiunea, naraţiune la persoana I, construit pe baza epicul pur care constă în existenţa unui singur plan de acţiune dominat de luciditatea analitică a personajuluiINCIPITUL: starea de incertitudine, ezitarea personajului care nu-şi aminteşte când o cunoscu-se pe MaitreyiFINALUL: încercările lui Allan de a se consola scot în evidenţă natura dilematică a personajuluiTEHNICI MODERNE: - jurnalul-realizat în timp subiectiv, real al evenimentelor- momentul scrierii romanului, timp obiectiv, întâmplările îşi pierd din importanţă- sursa de inspiraţie-lumea interioară a conştiinţei- analiza unor trăiri lăuntrice- retrospectivă- perspectiva auctorială subiectivă, relatare la persoana I- impresia de autenticitate este dată de citarea din jurnal cu comentarii adăugate, în cap. VI-VII-VIII şi utilizarea monologului narativ

6

Page 7: 0clxi

FIŞĂ DE LUCRU

I. ARGUMENTARE ORALĂ„Arta de tip asiat desconsideră prin urmare cu totul pe om, făcându-l un element neglijabil în faţa cristaleleor şi a animalităţii monstruoase, strivindu-l sub formele iraţionale, mineralogice,botanice, zoologice.[...]Dacă trecem la arta mediteraneană, vedem că omul este obiectul aproape exclusiv al sculpturii, un om liniştit, ridicat la proprietăţile divinităţii, perfect inteligibil.

II.A) Identificaţi următoarele elemente ale romanului „MAITREYI” de Mircea Eliade

Modalităţi de clasificare a romanului

Roman interbelic

Roman de dragoste

Roman exotic

Roman modern

Roman subiectiv

7

Page 8: 0clxi

B) Citiţi fragmentul de mai jos:

Cap. XI

Maitreyi continua totusi cu o simplitate care incepu sa ma cucereasca. Vorbea apei, vorbea cerului cu stele, padurii, pamintului. Isi sprijini bine in iarba pumnii purtind inelul si fagadui:

― Ma leg pe tine, pamintule, ca eu voi fi a lui Allan, si a nimanui altuia. Voi creste din el ca iarba din tine. Si cum astepti tu ploaia, asa ii voi astepta eu venirea, si cum iti sunt tie razele, asa va fi trupul lui mie. Ma leg in fata ta ca unirea noastra va rodi, caci mi-e drag cu voia mea, si tot raul, daca va fi, sa nu cada asupra lui, ci asupra-mi, caci eu l-am ales. Tu ma auzi, mama pamint, tu nu ma minti, maica mea. Daca ma simti aproape, cum te simt eu acum, si cu mina si cu inelul, intareste-ma sa-l iubesc totdeauna, bucurie necunoscuta lui sa-i aduc, viata de rod si de joc sa-i dau. Sa fie viata noastra ca bucuria ierburilor ce cresc din tine. Sa fie imbratisarea noastra ca cea dintii zi a monsoon-ului. Ploaie sa fie sarutul nostru. Si cum tu niciodata nu obosesti, maica mea, tot astfel sa nu oboseasca inima mea in dragostea pentru Allan, pe care cerul l-a nascut departe, si tu, maica, mi l-ai adus aproape.

O ascultam tot mai fascinat, pina ce nu i-am mai putut intelege cuvintele. Vorbea o bengaleza de prunc, simplificata, aproape cifrata. Auzeam sunetele, ghiceam pe ici, pe colo cite un cuvint, dar imi scapa tilcul acestei incantatii. Cind a tacut, parca mi-era teama s-o ating, intr-atit mi se parea de fermecata, de inaccesibila. A vorbit tot ea intii. (Ramasesem cu o mina pe genunchi si cu cealalta apasata palma pe pamint, parca ma legasem si eu, printr-o magie a gestului.)

― Acum nu ne mai desparte nimeni, Allan. Acum sunt a ta, cu desavirsire a ta

Identificaţi elementele moderne ale romanului

B) Citiţi fragmentul de mai jos:

Cap XV

Rascolesc astazi prin hirtiile mele mai vechi si dau pesce scrisoarea trimisaMaitreyiei de ziua ei de un necunoscut, impreuna cu acele flori magnifice. Doresc nebuneste sa stiu ce scrie acolo si, cum bengaleza mea e acum foarte incerta, ma rog de un farmacist din apropiere sa mi-o traduca. Iat~o: "Neuitata mea lumina, nu pot veni astazi sa te vad, caci pe tine nu te pot vedea decit singura, numai pentru mine, asa cum te aveam eu cindva, in bratele mele, si ziua aceea"

Nu mai pot transcrie. Sufar de o gelozie nebuna, inumana. Imi venea sa musc lemnul mesei. As fi vrut sa ma cheme Maitreyi la telefon atunci. Doamne, cind ma insel eu?Unde ma insel eu? Sau toata lumea are, totdeauna, dreptate?N-am mai scris de mult in jurnal. Sper s-o termin repede cu India. Am promisiuni sigure, desi fara contract anticipat, la Singapore. Nu stiu inca ce am de facut acolo, dar vad ca mi se pregatesc bani de drum. N-am spus nimanui.

Identificaţi elementele moderne ale romanului

8

Page 9: 0clxi

B) Citiţi fragmentul de mai jos:CAPITOLUL 1

„Am sovait atita in fata acestui caiet, pentru ca n-am izbutit sa aflu inca ziua precisa cind am intilnit-o pe Maitreyi. In insemnarile mele din acel an n-am gasit nimic. Numele ei apare acolo mult mai tirziu, dupa ce am iesit din sanatoriu si a trebuit sa ma mut in casa inginerului Narendra Sen, in cartierul Bhowanipore. Dar aceasta s-a intimplat in 1929, iar eu intilnisem pe Maitreyi cu cel putin zece luni mai inainte. Si daca sufar oarecum incepind aceasta povestire, e tocmai pentru ca nu stiu cum sa evoc figura ei de-atunci si nu pot retrai aievea mirarea mea, nesiguranta si turburarea celor dintii lntilniri.

Imi amintesc foarte vag ca, vazind-o o data in masina, asteptind in fata lui "OxfordBook Stationary" ― in timp ce eu si tatal ei, inginerul, alegeam carti pentru vacantele deCraciun ― am avut o ciudata tresarire, urmata de un foarte surprinzator dispret. Mi se parea urita ― cu ochii ei prea mari si prea negri, cu buzele carnoase si rasfrinte, cu sinii puternici, de fecioara bengaleza crescuta prea plin, ca un fruct trecut in copt. Cind i-am fost prezentat si si-a adus palmele la frunte, sa ma salute, i-am vazut deodata bratul intreg gol si m-a lovit culoarea pielii: mata, bruna, de un brun nemaiintalnit pina atunci, s-ar fi spus de lut si de ceara. Pe atunci locuiam inca in Wellesle y Street, la Ripon Mansion, si vecinul meu de camera era Harold Carr, impiegat la "Army and Navy Stores", a carui tovarasie o cultivam, pentru ca avea o suma de familii prietene inCalcutta, unde imi petreceam si eu serile si cu ale caror fete ieseam saptaminal la dancinguri.

Acestui Harold incercai sa-i descriu ― mai mult pentru lamurirea mea decit a lui ― bratul gol al Maitreyiei si straniul acelui galben intunecat atit de turburator, atit de putin feminin, de parca ar fi fost mai mult al unei zeite sau al unei cadre decit al unei indiene.”

Identificaţi elementele moderne ale romanului

B) Citiţi fragmentul de mai jos:

Capitolul V

As vrea sa marturisec de la inceput si raspicat ca niciodata nu m-am gindit la dragoste in cele dintii luni petrecute in tovarasia Maitreyiei. Ma ispitea mai mult faptul ei, ceea ce era sigilat si fascinant in viata ei. Daca ma gindeam adesea la Maitreyi, daca in jurnalul meu din acei timp se gasesc notate o seama din cuvintele si intimplarile ei, daca, mai ales, ma turbura si ma nelinistea, aceasta se datora straniului si neintelesului din ochii, din raspunsurile, din risul ei. Este adevarat ca spre fata aceasta ma simteam atras. Nu stiu ce farmec si ce chemare aveau pina si pasii ei. Dar as minti daca n-as spune ca intreaga mea viata din Bhowanipore ― nu numai fata ― mi se parea miraculoasa si ireala. Intrasem atit de repede si fara rezerva intr-o casa in care totul mi se parea neinteles si dubios, incit ma desteptam citeodata din acest vis indian, ma intorceam cu gindul la viata mea, la viata noastra, si-mi venea sa zimbesc. Ceva se schimbase, desigur. Nu mai ma interesa aproape nimic din vechea mea lume, nu mai vedeam pe nimeni in afara de musafirii familiei Sen si incepusem aproape sa-mi schimb chiar lecturile. Meatul cu incetul, interesul pentru fizica matematica a scazut, am inceput sa citesc romane si politica, apoi tot mai multa istorie.

Identificaţi elementele moderne ale romanului

9

Page 10: 0clxi

"Dragostea nu moare" de Maitreyi Devi fiica lui Surendranath Dasgupta, cel mai mare filosof indian, si se numea Maitreyi Devi. Tanarul Mircea Eliade avea, cand a cunoscut-o, 23 de ani iar ea 16. Adolescenta scria versuri, apreciate de Rabindranath Tagore, si avea sa devina o cunoscuta poeta indiana. Intalnirea dintre Maitreyi Devi si reputatul nostru sanscritolog Sergiu Al.-George la Calcutta, in 1972, a "declansat" scrierea unei noi carti.  Romanul-raspuns "Dragostea nu moare", scris mai intai in bengali, a fost tradus si publicat in limba engleza in 1976.

"Necazul este ca nu poti sterge nimic din ce s-a petrecut în viata ta. Tabloul ramâne asa cum a fost pictat. În literatura, scriitorul poate sa renunte la portiuni care nu sunt în armonie cu întregul, dar viata pastreaza totul, nimeni nu poate înlatura un singur rând macar, daca ar fi fost posibil, as fi sters cu toata puterea anul 1930 din viata mea. Sa-l las sa cada ca pe-o frunza de pe ramura vesnic verde a vietii mele; 1930, o frunza uscata ca dragostea mea pentru Mircea. Nu îmi mai amintesc fata lui, si chiar daca mi-o amintesc, nu mai simt nici durere, nici bucurie."("Dragostea nu moare" de Maitreyi Devi)

"Atunci am înteles ca nimic nu dureaza în suflet, ca cea mai verificata încredere poate fi anulata de un singur gest, ca cele mai sincere posesiuni nu dovedesc niciodata nimic, caci si sinceritatea poate fi repetata, cu altul, cu altii, ca, în sfîrsit, totul se uita sau se poate uita, caci fericirea si încrederea adunata în atîtea luni de dragoste, în atîtea nopti petrecute împreuna, pierisera acum ca prin miracol, si nu supravietuisera în mine decît un întârîtat orgoliu si o cumplita furie împotriva mea însumi."("Dragostea nu moare" de Maitreyi Devi)Răspunsul lui Maitreyi la romanul lui Eliade a venit după 42 de ani. Volumul “Dragostea nu moare” reia povestea, însă, spre deosebire de Eliade, care şi-a permis să mai şi “pluseze”, indianca reclamă relatarea autentică a faptelor. De altfel, ea îl acuză pe Eliade de mistificare. “Cum m-ai putut compromite în faţa lumii, asta e dragoste?”, întreabă, în cartea ei, Maitreyi. Cea mai mare supărare a sa era legată de “vizitele nocturne”, pe care ea le neagă.

10