10 a druncea munteanu

• 1. Munteanu Mihaela Medicamente Druncea Mihai Colegiul National Mihai Viteazul

2. Definitie

• Medicamentul este orice compus sau amestec de compusi chimici (naturali sau de sinteza), administrat sub forma de comprimat, capsula sau solutie cu scopul de a prevenii, ameliora sau vindeca bolile i simptomele lor.

3.

• Medicamentele sunt prescrise de medic, iar persoanele care le administreaz trebuie s cunosc urmtoarele reguli generale:

• este necesar s se verifice etichetele de pe medicamente naintea administrrii lor, inclusiv termenul de expirare

• sa se cunoasc aspectul exterior al medicamentului pentru identificarea acestuia

• s se cunoasc modul n care se administreaz, doza ct i orarul pentru a asigura o eficien maxim

• s se cunoasc reaciile imediate sau ndeprtate care pot aprea

• s se cunoasc incompatibilitile care pot exista ntre ele

• • s se cunoasc modul de pstrare al medicamentelor n scopul meninerii calitii acestora.

4. Antibioticele

• Antibioticele sunt produse naturale sau sintetice care ajuta organismul sa se apere impotriva agresiunilor bacteriene. De asemenea, acestea au ca efect impiedicarea proliferarii acestor bacterii. In prezent, antibioticele sunt frecvent utilizate in medicina pentru a trata diverse tipuri de infectii.

5. Rezistenta bacteriana la antibiotice

• Anumite bacterii poseda rezistenta naturala impotriva anumitor familii de antibiotice. Aceasta rezistenta insemana pur si simplu ca antibioticele, care in mod normal erau eficiente in tratamentul unei boli, nu mai au niciun efect. In ultimii 50 de ani,utilizarea frecventa a antibioticelo r in numeroase medicamente a dus la pierderea puterii in tratamentul impotriva infectiilor grave.

6. Tipuri de antibiotice

• Exista numeroase tipuri de antibiotice dintre acestea amintim:

• Beta-lactaminele, din care fac parte penicilinele si cefalosporinele;

• Aminoglicozele;

• Tetraciclinele;

• Chinolonele;

• Macrolidele;

• Glicopeptidele.

7.

• Rezistenta organismului uman la antibiotice a crescut in ultimii ani foarte mult si din cauzaabuzului de antibiotice. Potrivit unui studiu de cercetare publicat in revista stiintifica Journal of the American Medical Association, antibioticele sunt prescrise in mod exagerat. In aceste conditii, riscam sa nu mai putem fi tratati de anumite boli in urmatorii ani.

8.

• Sir Alexander Fleming , om de stiinta englez, a descoperit penicilina . In septembrie 1928, Fleming, inaintea unei vacante cu familia, s-a hotarat sa cultive stafilococi pentru a-i studia la intoarcere.

• S-a intamplat sa aleaga bacteria care favorizeaza producerea penicilinei. Cand Fleming a deschis un container pentru a introduce stafilococi, spori de la mucegaiul de Penicillium notatum, dintr-un alt laborator, au patruns in recipient. Preocupat de vacanta, Fleming a uitat containerul pe bancuta laboratorului si nu in incubator, ceea ce a favorizat cresterea mucegaiului care secreta penicilina si impiedicand cresterea stafilococilor (stafilococii se inmultesc la caldura, iar sporii de Penicillium la temperaturi joase).

Cum a fost descoperita penicilina? 9.

• La intoarcere, Fleming a realizat imediat ce s-a intamplat si a incercat sa produca penicilina pura, dar n-a reusit. Peste cativa ani a renuntat sa-l mai studieze. Penicilina a fost uitata pana catre Al Doilea Razboi Mondial, cand savanti de la Oxford University din Anglia au aratat ca aceasta poate preveni infectiile bactericide la animale si oameni si au dezvoltat o tehnica de producere a penicilinei pure in masa. In 1945 Fleming si alti doi savanti de la Oxford, Sir Howard Florey si Ernst B. Chain, au primit Premiul Nobel in fiziologie.

Penicilina 10. Aspirina

• Hipocrate , medicul grec a scris nsecolul al V-leadespre o pudr amar extras din scoara desalcie care avea puterea de a uura durerile i de a reduce febra.

• Acest remediu este menionat n texte antice dinSumeria,EgiptiAssiria. De asemenea, Amerindieniifoloseau scoara de salcie pentru a uura durerile de cap, febra, durerile de muchi ireumatismul.

• In cantitati mari este nociva:provoaca ulcere stomacale, boli ale ficatului si reduce concentratia in vitamina A.

Formula moleculara C 6 H 4 (OOCCH 3 )CO 2 H 11.

• Sulfamide antibacteriene - Este vorba de substante cu sulf care ajuta sa fie combatute infectiile. Sulfamidele antibacteriene impiedica sinteza acidului folic, substanta necesara metabolismului bacteriilor. Astfel, ele diminueaza proliferarea bacteriilor dar nu le omoara. In realitate, rezistentele bacteriene au devenit frecvente si efectele nedorite (alergii severe, distrugerea celulelor sangvine ale maduvei osoase etc.) sunt potential grave, ceea ce explica renuntarea la sulfamide.

Sulfamidele sunt chimioterapice cu actiune bacteriostatica si cu spectru larg de actiune. Absorbtia lor digestiva este buna, cu exceptia celor neresorbabile (formol ). Difuzeaza bine n tesuturi, concentrndu-se n ficat si rinichi. Difuzeaza bine n lichidul cefalorahidian. Sulfamidele solubile se elimina prin urina. Sunt active fata de : coci gram-pozitivi, gram-negativi, bacili gram-negativi. Sunt bine tolerate pe cale digestiva. Pot produce fenomene adverse ca: greturi, varsaturi, hemoliza. Principala indicatie a sulfamidelor o constituie infectiile urinare acute. Nu sunt administrate bolnavilor sensibilizati la sulfamide, infectii cu germeni rezistenti, insuficienta hepatica si renala acuta, sau la gravide.Sulfamidele 12.

• Sulfamide diuretice - Acestea sunt substante care stimuleaza secreatia de urina de catre rinichi, eliminind apa continuta in sange. Aceste sulfamide sunt folosite in mod curent in tratamentul de lunga durata al hipertensiunii arteriale.

• Sulfamide hipoglicemiante - Acestea sunt substante care actioneaza, in principal, stimuland secretia de insulina de catre pancreas, ceea ce micsoreaza glicemia (concentratia de glucoza din sange). Indicatia lor este diabetul zaharat neinsulinodependent. Biguanidele constituie antidiabetice orale.

13.

• Cotrimoxazolul( Biseptol, Septrin) este o substanta bactericida, datorita actiunii sinergice a sulfametoxazolului si a trimetoprimului. Este prezentat sub forma de comprimate, care se absorb bine pe cale orala. Patrunde bine n tesuturi si n lichidul cefalorahidian. Se elimina pe cale urinara, lent, realiznd concentratii foarte mari n urina. Este activ fata de germenii gram-pozitivi si gram-negativi. Nu va fi administrat la bolnavii sensibili la sulfaminde. Doza zilnica la adult este de 2g (1g la 12h), timp de 7-10-14 zile.

Trimetoprim Sulfametoxazol 14. Laborator unde sunt realizate unele medicamente