Anul VIII, Nr. 462, 3 - 9 februarie 2014, Preţ: 0,99 RON

Punctulwww.punctul.ro

www.punctul.ro

www.punctul.ro

www.punctul.ro

www.punctul.ro

www.punctul.ro

08 07 11

4

BALUL ÎNSURAŢILOR

ÎNCEPE MARELE PROIECT

IMAGINEA CLASICĂ A TÂRNĂVENIULUI ÎN STRĂINĂTATE

CONSILIUL JUDEŢEAN, LA-MPĂRŢIT DE BANI

În urmă cu aproximativ două săptămâni am primit o sesizare pe adresa de e-mail a redacţiei care reclama faptul că pe o stradă din Tîrgu-Mureş s-au efectuat lucrări de reabilitare, dar că lucrarea, de fapt, a fost o „batjocură”, realizată din bani publici.

În urma anchetei noastre, am descoperit că cetăţenii care locuiesc pe cel puţin încă patru străzi din municipiu sunt la fel de revoltaţi şi indignaţi de reabilitarea străzilor lor care, după lucrările efectuate în luna ianuarie 2014, sunt aproape la fel de pline de gropi şi noroi ca şi înainte...

În spatele acestor nereguli stă Astor Com SRL care, conform spuselor Primăriei „în cursul lunii ianuarie 2014 a efectuat lucrări de remediere a defecţiunilor apărute în această perioadă, constând din scarificarea părţii carosabile, complectare cu material pietros (piatră spartă 5 cm) şi compactare”.

DAR, realitatea din teren este alta, iar săptămânalul Punctul, prezent la faţa locului şi vorbind cu cetăţenii a observat acest lucru, grăitor în fotografiile efectuate (vezi paginile 2,3)

Aşteptăm remedierea problemei până în 15 martie, dată până la care expiră perioada de garanţie de bună execuţie …

S@pt@mânal de Mure} }i Harghita

EDITORIALDespre zeu

În anii `90 Raed Arafat clădea la Tîrgu-Mureș, pe un teren care numai propice nu-i era, un lucru extraordinar: îi spunea SMURD și era alternativa privată la sistemul public de intervenție în caz de urgențe medicale.

El lupta, în primul rând, cu un sistem centralizat, de stat, într-un stat comunist, care începea încet, foarte încet, să revină pe o direcție democratică. Lupta, de asemenea, cu prejudecățile românești – era un arab care venea să ne învețe medicină de urgență.

Așadar, i-a luat ani de zile până a reușit să facă din SMURD o rețea care să se întindă la nivel național. O rețea de medicină de urgență care era cel puțin cu o clasă peste sistemul public de salvare.

Tot acest proces a fost susținut mereu de mediul privat. Să ne amintim bunăoară cum umblau voluntarii de la SMURD

din ușă în ușă ca să strângă bani pentru o ambulanță. Sau să ne amintim cum primarul Dorin Florea i-a întins, la un mo-ment dat, o mână de ajutor și a ținut SMURD-ul funcțional la Tîrgu-Mureș atunci când era pe cale să intre în istorie. Și exemplele pot continua.

Ei bine, Raed Arafat ar face bine să-și amintească toate aceste episoade, tot „deranjul” creat și lupta prin care a ajuns practic să concureze cu succes, venind din privat, un sistem public. Iar asta în avantajul nostru al tuturor, care aveam brusc acces la un sistem de intervenție mai rapid, ceva mai bine închegat decât salvarea.

Între timp, am constatat că Raed Arafat s-a transformat într-un politician neaoș, mai nou ajungând să treacă de la Mi-nisterul Sănătății într-o funcție de secretar de stat la Minis-terul Afacerilor Interne. Tot între timp, din cotizațiile de 2% direcționate din mediul privat către, teoretic, tot mediul privat

– adică ONG-ul care stă la baza SMURD, se achiziționează ambulanțe aeriene pe care apar însemnele unor instituții de Stat. Carevasăzică, SMURD-ul privat nu mai e deloc privat, fiind înghițit de Stat. Așadar, cel puțin la nivel de principiu, nimeni nu mai concurează pe nimeni ca să ne ofere servicii mai bune. Iar în situații de criză, cum a fost accidentul aviatic din Apuseni, s-a dovedit că asta nu e deloc în avantajul nostru.

Ceea ce e și mai important, Raed Arafat a dovedit faptic faptul că a uitat de unde a plecat. Iar acum, când ar putea veni din spate alți privați, care să înceapă să crească și să concureze un sistem public, Raed Arafat le trântește discret ușa-n nas și îi taie de la finanțare. Cel mai bine o știu cei de la Ambulanța Samaritanus. Ca ironie, ei încearcă să clădească în privat ceea ce clădea Arafat în anii `90 și, tot ca ironie, asta se întâmplă tot la Tîrgu-Mureș.

Cãtãlin HEGHEŞ

Piatra din capul drumului

ANALIZĂ 02

SORINA BOTA DEZINTERES

Se acordă post-mortem, jurnalistului Sorina Bota pentru moștenirea

pe care a lăsat-o țării prin publicațiile pe care le-a realizat. Duminică 10 februarie se împlinește un an de la

trecerea la cele veșnice a Sorinei. Dumnezeu să o odihnească în pace!

Se acordă SC Astor Com SRL pentru dezinteresul de care a dat dovadă față de tîrgumureșeni - atât prin faptul că

a realizat o lucrare de mântuială pe anumite străzi din municipiu, cât și

pentru faptul că nu a răspuns întrebărilor adresate de redacția Punctul cu privire la

învinuirile ce i se adresează.

În urmă cu aproximativ două săptămâni am primit o sesizare pe adresa de e-mail a redacției care reclama faptul că pe o stradă din Tîrgu-Mureş s-au efectuat lucrări de reabilitare, dar că lucrarea, de fapt, a fost o „batjocură”, realizată din bani publici.

În urma anchetei noastre, am descoperit că cetăţenii care locuiesc pe cel puţin încă patru străzi din municipiu sunt la fel de revoltaţi şi indignaţi de reabilitar-ea străzilor lor care, după lucrările efectuate în luna ianuarie 2014, sunt aproape tot la fel de pline de gropi şi noroi ca şi înainte...

RECLAMAŢIA

În continuare, redăm reclamaţia primită pe e-mailul redacţiei, de unde am aflat că pe o stradă de pământ din cartierul Unirii, Primăria a dispus firmei SC Astor Com SRL reabilitarea

carosabilului prin îndreptarea drumului şi aplicarea unui strat de cinci centimetri de piatră. Însă, lu-crarea nu a fost efectuată conform indicaţiilor Primăriei, stratul de piatră nefiind de cinci centimetri, după cum se poate observa şi din fotografiile alăturate, trimise de domnul care ne-a sesizat:

„Bună ziua. După mai bine de 2 ani de rugăminți și solicitări către Primăria Tîrgu-Mureș pentru a face ceva cu starea deplorabilă în care se află strada Prof. Dr. Grigore Ploeșteanu, în 11 decembrie 2013 am primit răspuns cu solicitarea trimisă de Primărie firmei Astor Com SRL, în care se spunea așa: «Vă rugăm să luați măsuri urgente pentru scarificarea, reprofilarea ca-rosabilului și aplicarea unui strat de cinci centimetri de piatră spartă, amestec optimal 0-4 mm, inclusiv compactare»...

După mai bine de o lună, adică vineri, 17 ianuarie 2014, au sosit două utilaje pe această stradă pen-

tru a face cele descrise de mai sus. Ce au făcut se cheamă batjocură și nimic altceva, având în vedere că pozele atașate le-am făcut la 2 zile după această lucrare, luni 20 ianu-arie. Probabil această lucrare a fost plătită din bani publici, dar nimeni nu a venit să verifice cum s-a făcut aceasta, iar peste două săptămâni când strada va arata exact la fel ca după un bombardament, Primăria ne va răspunde că s-a făcut deja pie-truire pe această stradă. Vă rog chiar să faceți o vizită pe această stradă, să constatați și dumneavoastră că această piatră spartă, care trebuia să fie întinsă pe drum, este de fapt piatră amestecată cu mult pământ. Să nu mai vorbim despre utilajul de tasare care a trecut câte o dată peste fiecare porțiune.

Este inacceptabil așa ceva și sper că această situație să fie prezentată de către dumneavoastră cititorilor și poate se vor sesiza și cei în cauză să remedieze aceste lucruri.

Vă mulţumesc! Valentin”.

„LUCRĂRI DE MÂNTUIALĂ”

Într-un email ulterior, acelaşi domn, şi-a prezentat, din nou, indignarea pentru starea proastă a străzii unde locuieşte, precizând totodată că ar fi nevoie de o recti-ficare a numelui acestei străzi, or-tografiat adeseori greşit chiar şi de către oficialităţi: „Nu spun ca nu e cu foarte puțin mai bun drumul decât înainte, dar mă revoltă aces-te lucrări de mântuială făcute în România din banii noștri, pentru că fiecare plătește un impozit și alte taxe statului, care nu sunt de neglijat, cu atât mai mult în cazul străzii noastre, și nu numai, avem de așteptat mulți mulți ani până la o asfaltare.

Și dacă tot oferiți un sprijin prin această știre, poate ne ajutați să informați Primăria că strada e dată de numele omului Grigore Ploeșteanu, și nu Ploieșteanu, precum apare în aproape toate hărțile, inclusiv google maps. [...] Să amintim și faptul că această stradă era înainte proprietate personală și, ulterior, am fost obligați să o cedăm Primăriei pentru a se face drum; nicio utili-

tate nu a fost introdusă din ba-nii Primăriei, absolut totul a fost plătit de către cetățeni (canalizare, gaz etc.). Prin urmare, consider în primul rând de bun-simț, ca măcar de întreținerea străzii să se ocupe pentru că dacă vroiam să umblu cu papucii plin de noroi la fiecare ploaie, mă mutam într-un sat și măcar acolo înțelegeam că nu e municipiu”.

SCENARIUL SE REPETĂ

Cam aceeaşi situaţie am întâl-nit şi pe străzile pietruite Gurghi-ului, Trifoiului, Lucernei şi Inului din cartierul Unirii, Tîrgu-Mureş. Locatarii ne-au relatat că în săptămâna 13 – 17 ianuarie 2014 au fost efectuate lucrări de rea-bilitare de către Astor Com SRL (utilajele erau inscripţionate cu numele acestei firme) pe străzile amintite anterior, dar că, după reabilitare, străzile sunt tot pline de gropi şi noroi, iar piatra turnată este foarte puţină, neacoperind decât parţial aceste drumuri şi neavând nicidecum grosimea de cinci centimetri, după cum ne-a transmis Primăria că era prevăzut. Ba mai mult, pe strada Inului nu s-a turnat deloc piatră, strada fiind doar îndreptată cu ajutorul unui utilaj cu lamă.

Am inspectat şi noi străzile în cauză (înainte de căderea zăpezilor) şi am constatat că, într-adevăr, acestea sunt în continuare pline de gropi, după cum se poate observa din fotografiile alăturate.

„În săptămâna 13 – 17 ianuarie au venit câteva utilaje aparţinând firmei Astor. Străzile acestea patru (Gurghiului, Trifoiu-lui, Lucernei şi Inului n.r.) erau în-tr-o stare deplorabilă, pline de gropi şi denivelări, fiindcă anul trecut au fost efectuate lucrări de modernizare a conductelor subterane de gaz. Uti-

Piatra din capul drumului

Strada Grigore Ploeşteanu „reabilitată” cu „5 cm” de piatră! Se observă clar că piatra nu a fost pusă peste tot.

Înştiinţarea prin care Primăria Tîrgu-Mureş transmite SC Astor Com SRL să ia măsuri urgente pentru remedierea problemelor apărute la carosabilul străzii Grigore Ploeşteanu.

ANALIZĂ

ww

w.p

un

ctu

l.ro

03

lajele au stat 2 - 3 zile, timp în care au îndreptat denivelările cu un utilaj cu lamă, iar apoi au turnat piatră, dar, după cum se vede, nu destulă. În continuare, drumurile sunt aproape tot la fel de proaste ca şi înainte... Pe strada Inului, nici măcar nu au turnat piatră. Acolo e mai rău ca înainte fiindcă pe strada aceea doar au îndreptat cu lama şi nu au pus piatră deloc. De aceea, acum se face mai mare noroi, fiindcă au râcâit şi vechiul strat de piatră...”, ne-a declarat doamna Ioana, locuitoare pe una din străzile anterior amintite.

RĂSPUNSUL PRIMĂRIEI

Am sesizat Primăria Tîrgu-Mureş în legătură cu cele consta-tate şi declarate de cetăţeni. Ni s-a răspuns că străzile în cauză se află într-o perioadă de garanţie până la jumătatea lunii martie 2014 şi că în acest interval trebuie corectate defecţiunile: „Pe străzile Grigore Ploieşteanu, Gurghiului, Lucer-nei şi Trifoiului au fost executate lucrări de întreţinere drum pietru-it în cursul anului 2013.

Perioada de garanţie de bună execuţie expiră în data de 15. 03. 2014, astfel în cursul lunii ianuarie 2014 au fost efectuate lucrări de remediere a defecţiunilor apărute în această perioadă (datorită fap-tului că pe aceste străzi nu există reţea de canalizare pluvială), constând din scarificarea părţii carosabile, complectare cu mate-rial pietros (piatră spartă 5 cm) şi compactare.

Menţionăm că, executantul lucrărilor are obligaţia de a reme-

dia toate defecţiunile menţionate înaintea expirării termenului de garanţie”, se arată într-un docu-ment semnat de ing. Racz Lu-cian, Director Tehnic în cadrul Direcţiei Tehnice, Compartimen-tul investiţii construcţii drumuri şi străzi din cadrul Primăriei Tîrgu-Mureş şi întocmit de Szabo Lorand.

Lăsăm la latitudinea citito-rilor să analizeze fotografiile sau să viziteze străzile menţionate şi să aprecieze dacă într-adevăr defecţiunile au fost remedi-ate („prin măsuri urgente”, cum precizează Primăria!) prin comple-tarea cu un strat de cinci centimetri de material pietros (piatră spartă)... De asemenea, precizăm că am în-trebat Primăria şi în legătură cu

valoarea lucrărilor de reabilitare a acestor străzi. La această întrebare nu am primit răspuns...

ASTOR NU RĂSPUNDE

Am contactat şi firma As-

tor Com SRL pentru a-şi spune punctul de vedere în legătură cu aceste sesizări ale cetăţenilor. Deşi reprezentanţii acestei firme au avut timp mai multe zile să ne răspundă în scris pe e-mail, nu am primit niciun răspuns până la închiderea ediţiei. Astfel, nu am reuşit să aflăm nici care este valoarea totală a lucrărilor de reabilitare a străzilor

anterior amintite, nici dacă reabili-tarea completă se va efectua până la jumătatea lunii martie, când va expira garanţia...

Poate vom afla până la sfârşitul perioadei de garanţie, când săptămânalul Punctul va reanaliza situaţia.

Va urma. Vasile DANCEA

Piatra din capul drumului

Strada Inului: cei 5 cm de piatră lipsesc cu desăvârşire, deşi strada a fost scarificată!

Strada Trifoiului: se observă cu uşurinţă că doar câţiva metri din stradă au fost pietruiţi

Strada Lucernei: se pot observa „calitatea” compactării şi apariţia bălţilor la scurt timp după turnarea pietrei

Strada Gurghiului după lucrările de scarificare a părţii carosabile, complectare cu material pietros (piatră spartă 5 cm) şi compactare efectuate în luna ianuarie 2014

Una din cele mai importante ședințe ale Consiliului Județean (CJ) Mureș din acest an s-a con-sumat joia trecută. Motivul – s-a aprobat bugetul pe anul 2014, într-o ședință care a avut pe Or-dinea de zi 23 de puncte în regim normal și trei în regim de urgență. Primele discuții au început pe tema proiectului de extindere a rețelei Aquaserv, pe Ordinea de zi fiind prezent un proiect de revizu-ire a contractului de credit semnat cu BERD pentru cofinanțarea proiectului, unde consilierul Mir-cea Radu a cerut lămuriri legate de investițiile cuprinse în proiect și cele care vor urma. Deoarece în Sală nu era prezent nimeni din conducerea executivă a companiei, doar un șef de serviciu, acestuia nu i s-a dat drept la cuvânt pentru explicații, iar președintele CJ, Ci-prian Dobre, a promis că va cere lămuriri companiei.

SUPĂRĂRI ŞI NEMULŢUMIRI

A urmat bugetul, adică cel mai important „hop” de pe Ordinea de zi, unde, evident, mai mulți consi-lieri au dorit să ia cuvântul.

Liderul opoziției din CJ, Vasi-le Filimon, a atenționat că a fost

prea puțin timp pentru dezbateri în comisii și prea puțini oameni din executiv care au venit să dea clarificări la ședințele de lucru: „…cred că și vicepreședinții ar pu-tea participa uneori la ședințele de comisie, la materialele foarte im-portante pentru acest județ, cum e bugetul județului pe un an de zile. …rugămintea este ca altă dată, pe fiecare domeniu – arhitect-șef, eco-nomic ... toți directorii din CJ din executiv să vină să-și prezinte par-tea de buget. Pentru că nu poți să vorbești cu domnul Bartha despre drumuri”.

EXPLICAŢIILE

Răspunsul lui Dobre legat de bugetul mai mic față de cel de anul trecut ne-a lămurit doar pe jumătate. Mai exact, președintele CJ spune că, printr-o ordonanță de urgență, Guvernul a obligat consiliile județene să finanțeze o cotă mai însemnată din cheltuie-lile privind asistența socială: „Scă-derea veniturilor este puțin, foarte puțin importantă ca pondere. Veni-turile la buget nu au scăzut consi-derabil. Cred că în procente nu este mai mult de 3%. Importantă a fost o ordonanță de urgență prin care

am fost obligați prin lege să supor-tăm 25% din totalul cheltuielilor cu protecția socială. Până anul trecut era până la 25% și îndeobște se alo-cau aproximativ 15% din bugetul propriu”.

REPROŞURI

Palidă a fost și prezența UDMR în dezbaterea propriu-zisă din plen. Liderul de grup Kelemen Marton s-a rezumat la a reproșa discret executivului timpul mic pus la dispoziție pentru dezbateri-le din comisii: „Dacă e posibil ca și Comisia să aibă mai mult timp pentru a dezbate bugetul. În afara de asta, chiar dacă s-a zis că este un buget de austeritate nu sunt nea-părat de acord. Evident că nu sunt bani mulţi și ar putea fi mult mai mulţi, doar dacă ne gândim la capi-tolul drumuri, știm foarte bine care este necesarul și care sunt posibilită-ţile pe care le avem”.

PATA DE CULOARE ÎN DEZBATERI...

... a fost adusă de consilierul PPDD Ioan Tușnea care, după ce a studiat tot bugetul, a avut o singură remarcă punctuală legată de cheltuieli: să se taie investiția în instalația de climatizare a Pala-tului Administrativ. După ce i s-a adus la cunoștință că pe timpul ve-rii, în unele birouri, temperaturile ajung la 35-38 de grade, problema a rămas oarecum fără subiect. Ni-meni nu și-a pus însă nici o clipă problema legată de suma de 2,13 milioane de lei alocată numai spre această investiție.

„UN BUGET NORMAL”

Despre buget, la final de ședință, președintele Dobre a fă-cut câteva aprecieri ceva mai în-chegate structural: „Este un buget care are 38% pentru dezvoltare, iar restul de aproximativ 60% repre-zintă reparațiile și funcționarea… Pe de altă parte, avem ca pondere 31,7% care merge către protecția so-cială și, de asemenea, o mare parte din buget, adică 15,8% merge către instituțiile de cultură. Din punctul meu de vedere, dintr-o perspectivă realistă, este un buget normal. Așa cum ați văzut din aprecierile con-silierilor județeni, este o abordare echilibrată. Dintr-un alt punct de vedere, cred că bugetul CJ este axat în mare parte pe proiectele în derula-

re deja, dar și pentru proiectele noi. Suntem în perioada nouă de alocări pe fonduri europene, 2014-2020, …am alocat peste două miliarde de lei, aproape 3 miliarde, pentru pro-iecte noi”. Totuși, nici consilierii județeni, nici președintele Dobre nu s-au înghesuit să explice în de-taliu cifrele. Iar cifrele spun destul de clar că...

...BUGETUL ESTE ÎN SCĂDERE.

Proiectul de hotărâre aprobat joia trecută arată clar că, deși ve-niturile oarecum proprii se mențin sau pe alocuri cresc (depinde de capitolul bugetar – de exemplu alocările de la bugetul de stat scad), veniturile din fondurile eu-ropene sunt în declin accentuat.

Mai exact, se estimează că dacă în 2013 în buget au intrat peste 197 de milioane de lei pe di-ferite linii europene de finanțare, anul acesta se așteaptă undeva la 55 de milioane.

Pe de altă parte, dacă anul tre-cut erau cuprinse în buget venituri de 8,2 milioane de lei din împru-muturi, anul acesta suma a crescut la 31 de milioane de lei. Așadar, avem doi indicatori care ne arată că la capitolul venituri executivul are de lucru pentru a îmbunătăți situația.

Totuși, banii accesați din acest împrumut, merg spre cofinanțarea unor proiecte europene, deci opor-tunitatea e una legitimă: „Cheltu-irea creditului am început-o deja anul trecut. Ratele pentru proiectele europene aflate în derulare le-am început efectiv de anul trecut”. Însă acest împrumut de 40 de milioane de lei contractat anul trecut e doar o mică parte din planurile CJ lega-te de credite.

CREDITUL MARE...

...de 89 de milioane de lei, pe care Ciprian Dobre spunea încă de anul trecut că dorește să-l acceseze (hotărârea a fost aprobată de plen încă din 2013), s-a împotmolit de-ocamdată, dar există posibilitatea de a fi accesat și cuprins în buget în a doua parte a anului. „Cel de-al doilea împrumut pentru proiecte și dezvoltare nu am reușit încă să-l luăm. Nicio bancă n-a fost intere-sată să crediteze CJ. Cred că vom apela la o societate care să ne facă atractivi din punctul de vedere al unei bănci. Se pare că și aici este un job în sine: cum prezinți o cerere de credit pentru o unitate adminis-

trativă, respectiv pentru o instituție publică. Nici o bancă nu a depus ofertă pentru proiectele noastre de dezvoltare și am obținut relativ ușor creditul de 40 de milioane pentru cofinanțarea proiectelor su-portate din bugetul UE”, a declarat președintele Ciprian Dobre.

DEZVOLTARE DE PESTE 138 MILIOANE DE LEI

Singura veste bună este că dacă tot vor fi accesați acești bani, ei vor fi și cheltuiți în județul Mureș.

Vorbim de un buget de dez-voltare de peste 138 milioane de lei, din care cele mai notabile sunt Parcarea de la Spitalul Județean (3 milioane de lei), investiții la aero-port (2,3 milioane de lei, la care se adaugă alte 3 milioane de lei pentru parcarea și noul sistem de acces rutier), reabilitarea drumu-lui Zau de Câmpie – Valea Lar-gă (5,7 milioane lei), reabilitarea drumului Breaza – Glodeni (8,3 milioane lei). La aceste proiecte se mai adaugă cele din fonduri euro-pene, proiecte aflate în derulare și în cursul anului trecut.

Cele mai notabile aici sunt sis-temele de gestiune a deșeurilor și cel de alimentare cu apă și canalizare. Sintetizând cele mai importante cheltuieli, Ciprian Dobre spunea la finalul ședinței: „Cred că trebuie să vorbim deschis despre amenajarea parcării de la Aeroportul Transil-vania, despre parcarea supraetajată de la Spitalul Clinic Județean de Urgență și despre principalele axe rutiere ale județului Mureș, cum ar fi Tîrgu-Mureș – Band - Sărmașu, Luduș – Sărmașu și Eremitu Sova-ta, despre o recalibrare și consoli-dare, o reparație capitală a acestor drumuri care, pe de-o parte deser-vesc nordul județului Mureș, iar pe de altă parte fac legătura județului Mureș cu singura stațiune de interes național, Sovata”.

ÎN A DOUA PARTE A ŞEDINŢEI...

...după aprobarea bugetului, discuțiile au avansat ceva mai alert, chiar dacă s-au aprobat de pildă bugetele la Aeroport și Par-cul Industrial sau s-au aprobat anumite costuri de referință în sis-temul de protecție socială.

Ședința s-a terminat cu două rapoarte de activitate – unul pri-vind activitatea CJ pe anul trecut, iar al doilea raportul IPJ Mureș pe anul trecut.

Cãtãlin HEGHEŞ

ANALIZĂ

Editat de S.C. MACROMEDIA S.R.L.Str. Horea, nr. 11Tîrgu-Mureş, cod 540502Tel: 0371 496 125Fax: 0265 22 00 44ISSN: 1841 - 0699

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor aparţine autorilor. În cazul preluării unor articole, citarea declaraţiilor unor surse oficiale, responsabilitatea aparţine sursei citate.Informaţii abonamente la telefon 0265 22 00 44, la sediul redacţiei, la chioşcurile Rodipet şi la toate oficiile poştale.

Punctulwww.punctul.ro

Cristian TEODORESCU Marius LIBEG

Tipărit la SC BAP AGENCY S.R.L.

Redactori: Ligia VORO Cătălin HEGHEŞ Cristina VANCEA Ioan A. BORGOVAN Mircea BARBU

Editor: LIBEG ZsuzsannaSecretaiat: Mihaela KOZAKIT/DTP: Ovidiu MORAR

Premiul Dumitru Tinu 2007

04

Cj, la-mpărțit de bani

ANALIZĂ

ww

w.p

un

ctu

l.ro

05

Noncombat în Consiliul LocalBugetul a trecut fără dezbatere publică

Bugetul de venituri și cheltu-ieli al municipiului Tîrgu-Mureș arată, în teorie, mai bine decât cel de anul trecut. La venituri, dacă îl comparăm cu cel realizat în 2013, suma este cu 25 % mai mare în acest an. Dacă scădem însă fondurile europene care cresc cu aproape 120 de milioane de lei în 2014, veniturile nu vor fi nici în acest an suficiente dacă ne gândim și la restanțele rămase din anul precedent și la proiectele pentru care nu este asigurată, integral, finanțarea. Târgumureșenii nu s-au exprimat asupra bugetului de venituri și cheltuieli, pentru a nu tulbura înțelegerile transpartinice din Consiliul Local Tîrgu-Mureș.

PUŢINĂ DEZBATERE, PUŢINE TENSIUNI

Consiliul municipal Tîrgu-Mureș s-a întrunit joia trecută în prima ședință ordinară din acest an. Cel mai important punct de pe ordinea de zi a fost cel cu numărul 19 privind bugetul de venituri și cheltuieli al municipiului.

Fără prea multă dezbatere și cu puține tensiuni, bugetul munici-piului Tîrgu-Mureș a fost aprobat cu 18 voturi și trei împotrivă, iar social-democrata Cristina Someșan și Gombos Csaba (UDMR) au absentat. Au votat contra bugetu-lui cei trei consilieri locali liberali – Ionela Ciotlăuș, Dan Sâmpă-lean și Sebastian Pui, iar social-democrații Olimpiu Sabău Pop și Lucian Loghin au susținut că vo-tează pentru buget condiționat de executarea pozițiilor din buget în concret. Liberalii au votat împo-triva pentru că, așa cum a explicat Ionela Ciotlăuș, s-au înjumătățit sumele alocate învățământului, poliției locale sau asistenței sociale. De asemenea, 70 % din investițiile planificate și nerealizate în 2013 au fost transferate în 2014, companii-le și unitățile subordonate CL vor cheltui toate veniturile obținute în 2014, iar proiectul sistemului inte-grat de management al deșeurilor nu va fi finanțat decât în procent de 30%, deși ar trebui alocate 10 milioane de lei, conform angaja-mentelor din proiectul european.

În 2014, veniturile bugetului local al municipiului Tîrgu-Mureș sunt estimate la 464, 097 milioa-ne de lei, înregistrând o creștere de aproape 138 de milioane de lei față de cele realizate în anul 2013, și

acelea estimate a fi însă mai mari. Principala creștere se înregistrea-ză la capitolul sume primite de la Uniunea Europeană, unde saltul e de la 25,762 de milioane de lei la 149,975 de milioane de lei. Această sumă de aproape 150 de milioane este prognozată pe baza proiectelor aflate în derulare în cursul anului 2014 și urmează să fie alocată prin Fondul European de Dezvoltare Regională.

De asemenea, o majorare des-tul de substanțială este estimată și la capitolul venituri din subvenții primite de la bugetul de stat și de la alte bugete unde se mizează în 2014 pe alocări duble față de anul precedent, și anume 39,797 mili-oane de lei față de 19,705 milioane de lei în 2013.

CHELTUIELI MAJORATE

Cum veniturile cresc față de bugetul realizat în 2013, și capito-lul cheltuieli crește cu aceeași sumă de aproape 138 de milioane de lei. Totuși, ținând cont că veniturile proprii și veniturile atrase din bu-getul de stat nu au fost suficiente anul trecut, probabil că acest lucru se va întâmpla și în acest an, dacă luăm în calcul că din cele 464,097 de milioane de lei, aproape 130 de milioane provin din finanțări ale Uniunii Europene. Anul trecut, spre exemplu, au fost cheltuite 434,651 de milioane de lei, volu-mul restanțelor înregistrate fiind de 19,193 de milioane de lei, cele mai mari sume neachitate reprezentân-du-le bunurile și serviciile, respectiv cheltuielile de capital.

În 2014, scad semnificativ cheltuielile cu bunurile și servicii-le, peste 25 de milioane de lei, cu alte cheltuieli – asociații și fundații,

burse – o diferență de 12 milioa-ne de lei, cu subvențiile – patru milioane de lei, cu asistența soci-ală, peste două milioane de lei. În schimb, se înregistrează o creștere importantă la cheltuielile generate de rambursările de credite. Astfel, dacă în 2013, suma rambursată era de 13,113 milioane de lei, în acest an, vor fi înapoiate băncilor 25,520 de milioane de lei.

Potrivit anexelor la buget, vor fi alocate 40 de milioane de lei cheltu-ielilor cu reparațiile, majoritatea lu-crări începute anul trecut. Cea mai mare sumă va merge în domeniul locuințelor, serviciilor și dezvoltării publice, și anume 7,569 milioane de lei. Biroul Energetic va absorbi 2,550 de milioane de lei, însem-nând 700 de mii de lei întreținerea iluminatului public, reabilitarea iluminatului public – 1,6 milioane de lei, reparațiile la ZOO – 250 de mii de lei, SPUM – 2,2 milioane de lei (reparații corp Cetate, Casa Tineretului, Cimitire Municipale, terenuri de sport și agrement etc.).

Reparațiile din învățământ vor reprezenta mai puțin de 10% din bugetul ce va fi cheltuit pe reparații, și anume peste trei mili-oane de lei.

Complexului de Agrement și Sport Mureșul și Piscinei Ing. Mircea Birău le va reveni o sumă de peste un milion de lei pentru reparații la bazine, terenuri, spații de joacă și altele, precum și 180 de mii de lei pentru reparații curente la sera modulară.

Pentru unitățile de asistență socială, la capitolul reparații va fi alocată suma de 750 de mii de lei, din care 500 de mii de lei va fi destinată Serviciului Protecție Spe-cială și Dispeceratului Integrat de Urgență.

Primăria va beneficia de o

sumă de 500 de mii de lei, Serviciul de Evidență Informatizată a Per-soanei de 70.000 de lei, iar Poliția Locală de 170 de mii de lei.

STRĂZI DE 27 DE MILIOANE DE LEI

Capitolului străzi îi vor fi alo-cate, în 2014, aproape 27 de mi-lioane de lei. Din această sumă, 21,411 milioane de lei va fi alocată Direcției Tehnice pentru diverse reparații pe străzile Viilor și 1 Mai, Aleea Cornișa, Băneasa, Banat, Mimozelor, Aleea Carpați, Secui-lor Martiri, Piața Mărăști, Godea-nu, D. Cantemir, Nicolae Iorga, 1 Decembrie, Gheorghe Doja, Piața Trandafirilor, Lăpușna, Cireșului, precum și în parcurile de la Cate-drala Mare și Mică.

Restul sumei va fi repartizată Administrației Domeniului Public pentru plombări gropi și balastări în carosabil, lucrări de siguranța circulației, reparații trotuare, lucrări de reamenajare fântână arteziană, amenajarea de piste de biciclete tronson zonă centrală – Complex de Agrement și Sport Mureșul, amena-jarea intersecțiilor din Piața Matei Corvin, intersecțiilor străzilor Cuza Vodă cu Libertății, Libertății cu Barajului, Gheorghe Doja cu Bega, lucrări de semnalizare treceri de pi-etoni cu sau fără buton etc.

INVESTIŢII DE PESTE 200 DE MILIOANE DE LEI

Cheltuielilor de capital sau investițiilor le sunt alocate 204,404 milioane de lei, din care 36 de milioane de lei sunt cheltu-ieli de capital, iar 168,309 milioa-ne de lei sunt proiecte din fonduri

europene. Pentru Platoul Cornești este

alocată suma de 7,092 milioane de lei pentru modernizarea și reame-najarea spațiilor publice de agree-ment. În Week-end va mai ajunge o sumă de 1,858 de milioane de lei pentru investiții. Pentru domeniul locuințe, servicii și dezvoltare pu-blică vor fi alocate 9,229 milioane de lei. Cea mai mare sumă, aproa-pe 68 de milioane de lei va costa reabilitarea sitului poluat – iazul batal din spatele Azomureș, preluat de către municipiu în 2012. Puțin peste 10% din sumă va ajunge la construcția de locuințe sociale și blocurilor ANL. Restul se va duce pe alte modernizări în Piața Teatru-lui, pe parcuri de joacă, extinderi de rețele de apă, parcări, containere subterane, stația de compactare de la Vălureni, centrale termice, reabi-litări termice de blocuri, reamena-jarea Cetății Medievale, reabilitări și extinderi străzi, precum și pe pro-iecte vechi precum drumul de legă-tură Livezeni – Spitalul Nou etc.

14 MILIOANE – CULTURA, RECREEREA ŞI CULTELE

În 2014, pentru tot felul de evenimente de la Ziua Unirii Mici până la Ziua Națională vor aloca-te 2,180 de milioane de lei. Pro-iectele de cultură și evenimentele aferente vor beneficia de aproape 2,9 milioane de lei. Sportul va fi susținut cu 6,180 de milioane de lei, din care 4,1 milioane de lei pentru proiecte sportive și con-tractele de asociere cu diferite clu-buri, adică cam o pătrime din cât a fost alocat până acum. Proiectele educaționale au alocate aproape 590 de mii, în timp ce cultele re-ligioase peste 2,1 milioane de lei, fără să fie precizate exact spre ce obiective de investiții sau eveni-mente va fi dirijată suma.

Unitățile din subordinea Pri-măriei au prognozat venituri de 19,754 de milioane, exact aceleași sume ce se regăsesc și la cheltuieli. Învățământul mizează pe venituri de peste 12,5 milioane de lei, Cen-trul Cultural „Mihai Eminescu” – 3,627 de milioane de lei, Uni-versitatea Științifică – 350.000, Sere și Zone Verzi – 150 de mii, Căminul Spital – 459 de mii, Casa de Oaspeți – 2,118 milioane de lei, iar Cinematograful Arta – 500.000 de lei.

Ligia VORO

Interesele pe buget

INEDIT 06

S-a tors și s-a țesut Balul ÎnsurațilorLa sfârșitul săptămânii trecu-

te, sâmbătă, de la ora 18 și până în zori, și a doua zi, duminică, de la ora 14:00 s-a desfășurat cea de-a VII-a ediţie a evenimentului cultural tradiţional „Balul Însura-ţilor”, unic în ţară prin amploare și desfășurare, a cărui gazdă a fost, ca de altfel în fiecare an, familia de-putatului Gliga Vasile Ghiorghe.

Lătureni și chizăși au întâmpi-nat în Sala de bal peste 1.200 de oameni în port popular autentic, scos din lada de zestre.

Oaspeţii și-au prezentat por-tul, jocurile și datinile specifice zonei, dar și ansamblurile, rapso-zii, meșterii și creatorii populari de pe Văile Mureșului, Gurghiului, Beicii, Reghin, Sovata, Tîrgu-

Mureș, Sibiu, Luduș, Cluj-Na-poca, Turda, Bistriţa, București, Maramureș, Banat. De asemenea, s-au jucat la Balul Însuraţilor „De-

a lungul”, „Bătuta”, „Roata”, „În-vârtita”, pe muzica a peste 20 de soliști din împrejurimi și a unor oaspeți de onoare.

În casa țărănească, cu toate obiectele specifice satului româ-nesc, s-au cusut costume populare, s-a tors și s-a țesut la o șezătoare. Au fost expuse păretare, covoare, ștergare, costume populare, toate țesute manual, farfurii, fotografii vechi din zona noastră, carte ve-che, icoane, cărți – monografii sau poezie, semnate de cei care parti-cipa la bal.

Au fost prezenți de la tineri căsătoriți, până la octogenari, mândri de portul lor, mândri de perechea cu care și-au petrecut decenii din viață. Participanţii au fost îmbrăcaţi în costume autenti-ce populare, specifice zonei natale și iubitori de tradiţie și mâncăruri românești tradiţionale.

Păpuși și povești la gura sobeiÎn ultima săptămână de școală

din semestrul I, la Reghin sute de elevi au învățat să confecționeze păpuși. Muzeul Etnografic în par-teneriat cu Primăria, Biblioteca „Petru Maior” și școlile gimnazia-le din oraș au organizat un atelier special de confecționat păpuși ală-turi de meșteri populari.

TRADIŢII, SECRETE ŞI MUNCĂ

Tehnicile de confecționare a păpușilor au fost deslușite împreu-nă cu persoane avizate în domeniu, respectiv meșterii populari Maria Robescu din Râmnicu Vâlcea și Ma-riana Roșca din Toplița.

Maria Robescu creează păpuși îmbrăcate în costume populare spe-cifice celor 12 zone etno-folclorice ale țării, iar Mariana Roșca utilizează costume din zona Harghitei. Astfel, participanții la atelier, elevi și profe-sori, au croit, au cusut și au aflat detalii despre costumele populare, dar și tradițiile din toate zonele țării.

SUCCES NEAŞTEPTAT

Activitățile s-au desfășurat zilnic între orele 8 și 13, în Sala Festivă a Bibliotecii „Petru Maior” și au avut un succes neașteptat. Peste 500 de copiii au deprins meșteșugul confecționării păpușilor tradiționale și și-au exprimat dorința de a repe-ta experiența. Până la organizarea unui nou atelier de amploare, das-călii spun că vor începe să lucreze la școală păpuși din material textil în cadrul orelor de abilități manuale.

Cele două creatoare, Maria Robescu și Mariana Roșca s-au declarat deosebit de încântate de atmosfera de la Reghin și de inte-resul manifestat de cei mici față de tradițiile populare.

POVEŞTI PENTRU ADULŢI

În cadrul atelierului, au avut și adulții partea lor. Deoarece proiectul (primul de acest gen la Reghin) s-a intitulat „Atelier de confecționat păpuși și povești la gura sobei”, organizatorii au dedicat seara zilei de 30 ianuarie unei șezători în variantă modernă. Zeci de persoane din oraș și împre-jurimi, alături de membri cenaclului „Lucian Blaga”, au avut parte de clipe plăcute, au cântat, au recitat poezii, au spus povești și chiar au depănat amintiri. Pentru că a fost sărbătoarea celor Trei Ierarhi însă, nimeni nu a lucrat. Păpușile confecționate au fost expuse și unele dintre ele au fost cumpărate de cei prezenți.

MARIA ROBESCU...

..coase costume populare, în

miniatură, din toate zonele ţării. Cu ele îmbracă păpușile, pe care le vinde apoi la târgurile popu-lare din ţară și străinătate. Toate costumele le face manual din pân-ză, aţă și dantelă. „Cos foarte mult și pun pasiune la fiecare model în

parte. Lucrez călușari, oltence cu paporniţă și ţărăncuţe din zona Si-biului, Făgărașului și Baia Mare”, povestește Maria Robescu. Cre-atoarea populară a realizat prima păpușă când avea 12 ani. „Era o expoziţie școlară și fiecare trebuia să realizeze ceva. Atunci am cusut pentru prima dată o cămașă și ză-velci pentru o păpușă. A fost primul costum popular cusut de mine, era din zona Olteniei”, spune Maria Robescu.

Creatoare lucrează la un cos-tum cel mult trei zile, iar atunci când reușește să vândă o păpușă este foarte fericită deoarece con-sideră că o parte din sufletul ei a fost înțeles de cumpărător. „Noi încercăm să nu lăsăm tradiţia să moară. Din păcate, sunt zone în ţară unde ni se cer foarte mulţi bani ca să ne expunem creaţiile la târguri”. Maria Robescu spune că și-a dorit de foarte multă vreme să vadă „orașul viorilor” și că acum, când dorința i s-a împlinit, își dorește să revină repede deoarece a găsit oameni dornici să învețe, iu-bitori de tradiție și copii interesați să deprindă arta populară.

Vâlceanca Maria Robescu ne-a povestit și despre târgurile din țară și străinătate la care s-a făcut remarcată, dar și despre o colecţie de costume tradiţiona-le românești pe care le poartă cu mândrie. Printre altele, deţine un costum în care a fost îmbrăcată mama sa, la nuntă. „Zăvelcile au fost făcute în 1930, fusta e chiar mai veche, iar marama de borangic are o vechime de peste 80 de ani”.

Emeşe ARDELEAN

Maria Doch la UilaLa Uila (sat în comuna Batoș)

localnicii au sărbătorit Maria Doch printr-un bal mascat devenit deja tradițional. Circa 300 de persoane s-au adunat sâmbătă la Căminul cultural din localitate pentru a pe-trece împreună. Cele 40 de măști, un record pentru o asemenea ediţie de bal, au fost premiate de un juriu apoi petrecerea s-a încins până târziu în noapte.

Maria Doch ...…un vechi și frumos obicei tra-

diţional săsesc coincide cu „Întâm-pinarea Domnului” și „Intrarea în Templu a lui Isus Hristos”, sărbătoare în care comunitatea sașilor aduce cinstire Fecioarei Maria.

De regulă, sărbătoarea debutea-ză cu o slujbă ecumenică la Biserica Evanghelică din Batoș, apoi sătenii sunt invitați la activități culturale care se încheie cu un bal mascat.

Deși numărul sașilor din locali-tatea Uila este extrem de mic, tradiția s-a păstrat, astfel încât s-a ajuns ca în ultimii ani să participe la sărbătoare din ce în ce mai puțin sași.

Totuși, pentru că întotdeauna localnicii au sărbătorit împreu-nă, indiferent de biserică, etnie sau confesiune, evenimentul a fost unul reușit de fiecare dată..

În acest an Maria Doch a fost or-ganizată de Comunitatea evangheli-că din localitatea Uila, împreună cu Asociația Culturală „Floare de cireș”, iar prezența numeroasă și atmosfera creată au dovedit încă odată faptul că Batoșul reprezintă o zonă de tradiţie multiculturală bogată care-i armoni-zează într-un mod constructiv și util prin obiceiuri, prin cultura eterogenă pe sași, români, maghiari și ţigani.

Emeşe ARDELEAN

„Cos foarte mult şi pun pasiune la fiecare model în parte. Lucrez

căluşari, oltence cu paporniţă şi ţărăncuţe

din zona Sibiului, Făgăraşului şi Baia

Mare”- Maria Robescu

LUDUŞ07w

ww

.pu

nct

ul.

ro

Începe marele proiectLa mijlocul lunii ianuarie la

Primăria orașului Luduș s-au întâl-nit principalii factori de decizie care sunt angrenați într-un proiect de mare anvergură pentru reabilitarea rețelelor de apă potabilă și canalizare menajeră în Luduș și Iernut, lucrarea fiind licitată la pachet pentru ambele orașe. Pentru deschiderea lucrărilor de reabilitare a rețelelor amintite au fost prezenți Liviu Botezan, Sorinel Tripon, Daniel Șofron, Kis István, Liviu Popa și Gelu Puia din partea beneficiarului, Primăria orașului; Claudiu Hădărău, Ioan Petrea și Or-dog Csaba din partea IZOREP Tîrgu Mureș - constructorul; Ioan Izrăilă, Paul Baciu și Ioan Grama de la AE-COM Tîrgu Mureș - proiectantul și Torzsok Șandor, Szilagy Zoltan, Gelu Oaneș, Liviu Todoran și Floarea Pop de la Aquaserv Luduș și Iernut.

SARCINI PRECISE, GRAFIC DE LUCRĂRI

Sorinel Tripon spune că întâlnirea a constituit practic deschiderea oficială a operațiunilor tehnice, s-a prezentat planul de acțiune a lucrărilor de reabili-tare care se derulează pe parcursul a 20 de luni, o investiție de 26 milioane de lei, adică șase milioane și ceva de euro

numai pentru Luduș. Cea mai mare parte a banilor sunt asigurați din fon-duri europene, Primăria contribuind cu 2% din sumă, adică 520.000 lei.

Gelu Oaneș a dat câteva amănunte tehnice despre proiectul care cuprinde reabilitarea a 8500 m.l. de rețea de apă, 19.000 m.l. de canalizare, construirea a două stații de repompare a apelor uzate în Gheja, două pe strada Grigo-rescu și o stație de repompare a apei potabile pe strada Turzii.

Directorul ADP și APL, Daniel Șofron ne-a precizat că Aquaserv este entitatea prin care se derulează proiect-

ul, fiind și firma de consultanță care face legătura între beneficiar, execu-tant și cel care derulează proiectul.

Consilierul Liviu Botezan a amintit celor prezenți că în oraș au fost probleme la derularea altor proiecte (strada Eminescu și Mărășești) și nu vrea să se facă niciun rabat de la cali-tate.

Oficial, lucrările încep la 1 mar-tie în zona centrului vechi cu străzile A. Iancu, Dealului, Mică, Turzii și Republicii, după care urmează și alte străzi.

Ioan A. BORGOVAN

S-a pus la punct strategia de lucru

Punc

tul p

e i

Drept de superficie. Consiliul Local Luduș a aprobat constituirea, cu titlu gratuit, a unui drept de superficie în favoarea cetățenilor din cartierul Gheja. Parohia ortodoxă din Gheja și-a dat acordul pentru ca autoritatea locală să folosească un teren în suprafață de 100 m.p. din cimitirul cartierului în vederea construirii unei capele mortuare. Durata constituirii dreptului de superficie este de 99 de ani, cu posibilitatea prelungirii acestui termen.

Autorizații. Consiliul Local Luduș a aprobat suma de 5388 lei ce reprezintă plata autorizațiilor de in-trare în legalitate a Documentației în vederea creșterii performanței energetice a blocurilor de locuințe execu-tate în anul 2010. Taxele de autorizare au fost de 1083 lei pentru Asociația de proprietari din strada Policlinicii nr. 73, câte 899 lei pentru Asociațiile de proprietari din strada Libertății, scările A și B; 2507 lei pentru Asociația de proprietari din strada Independenței.

Rectificare bugetară. Pentru plata salariilor la unitățile școlare subordonate Primăriei Luduș la nivel de salarii nete pentru luna octombrie s-au făcut disponibi-lizări de credite de la capitolul ”Canalizarea și tratarea apelor reziduale” cu suma de 370.000 lei pe trimestrul IV și se majorează capitolul ”Învățământ ” cu aceeași sumă. Pe unitățile de învățământ, sumele se repartizează pentru Grădinița ”Căsuța fermecată” – 75.000 lei; Li-ceul Tehnologic – 124.000 lei; Școala Gimnazială nr. 1 – 66.000 lei și Școala Gimnazială ”Ioan Vlăduțiu” – 105.000 lei.

Alocare de la bugetul local. Ca urmare a unei solicitări primite din partea preotului paroh Ilie Dăian de la Parohia Ortodoxă III Luduș, Consiliul Local a aprobat acordarea unui sprijin financiar în valoare de 5000 lei de la bugetul local pentru continuarea lucrărilor de construcție la biserica parohială din cartierul Dacia.

Regulament. În ședința Consiliului Local Luduș a fost aprobat Regulamentul privind procedura de vân-zare a terenurilor din domeniul privat al orașului. Ar-ticolul 2 din HCL nr. 222 din luna octombrie 2010 se modifică și va avea următorul text: ”Se desemnează următorii consilieri pentru a face parte din Comisia de vânzare a terenurilor din domeniul privat al orașului Luduș: Gelu Puia, Daniel Totu, Pap Andrei, Adrian Deteșan – membrii titulari.

Convenție. În luna decembrie, Consiliul Local Luduș a aprobat Convenția de cooperare pentru imple-mentarea proiectului ”Poliție – Autorități locale, Ser-vicii publice în parteneriat – 2014”. Conform acestei convenții, în anul 2014, Primăria orașului Luduș con-tribuie la activitățile poliției cu o cantitate lunară de 300 l de carburant pentru suplimentarea rulajului autoturis-melor din dotarea poliției orașului Luduș.

Primăria Orașului Luduș face cunoscută depunerea la Agenția Pentru Protecția

Mediului Mureș a variantei 1 a Planului Urbanistic General reactualizat.

Activă și la 90 de aniLa sfârșitul acestei săptămâni, în

7 februarie, doamna Raduly Elena, născută Bonta, la Iernut în anul 1924, împlinește o vârstă a deplinei maturități fizice și spirituale fiind locuitoare a orașului Luduș după ce timp de mai bine de 50 de ani a fost bucureșteană și a activat în importantele unități de cul-tură ale României, Radio și Agerpres.

APRECIERI LAUDATIVE

După ce a parcurs un traseu de instruire școlară pe ruta Iernut-Tîr-

gu Mureș-București, doamna Raduly și-a început activitatea profesională în cadrul Radiodifuziunii ca redac-tor la redacția de știri. Acolo l-a cu-noscut pe Mihai, un moldovean din Rădăuți cu care s-a căsătorit. Acesta, cunoscător a opt limbi străine a fost translator la Ministerul Culturii și a însoțit delegațiile oficiale ale Ro-mâniei la întâlnirile de peste hotare. În anul 1960, doamna Ița, cum îi spu-neau colegii de muncă, s-a transferat la Agerpres și pentru că știa și limba maghiară a fost repartizată la secția maghiară, firește. Dintr-un material

redactat de colegi cu ocazia pensio-nării, am aflat că de-a lungul anilor de activitate, doamna Raduly avea o ”judecată logică”, ”a dovedit hărnicie și atașament față gazetărie”, dădea dovadă de ”Disciplină și operativita-te, răspundere și demnitate”, calități pe care ar trebui să le avem și noi, cei care suntem în activitate în aceste zile. Interesant este că în documen-tul respectiv este precizat că deși nu a fost comunistă cu carnet, își făcea datoria la locul de muncă. Să nu ui-tăm că textul datează din anul 1982. Acum, ”mentorul activ care multor tineri le-a călăuzit pașii în munca de gazetar” trăiește în Luduș alături de nepoatele Paraschiva Finta și Viorica Oaneș cu copiii lor și are mereu un sfat bun vecinilor și cunoștințelor, citește presa, participă la concursurile organi-zate de reviste și, surprinzător sau nu, chiar și câștigă mici premii pe care le dăruiește celor apropiați.

La urările de bine și de sănătate pe care doamna Ița le va primi vineri, ne alăturăm și noi ”Punctul” și Radio Transilvania Luduș. La Mulți Ani!

Ioan A. BORGOVANDoamna Iţa alături de soţ şi de o nepoată

08SPORT

„ASA în curtea școlii”Clubul de fotbal ASA Tîrgu-Mureș

dorește demararea unui amplu proiect de atragere a tinerilor către sport și către fotbal în particular;

Intitulat „ASA în curtea școlii”, proiec-tul își propune vizitarea de către jucătorii și staff-ul echipei ASA a majorității unităților de învățământ de pe raza municipiului Tîrgu-Mureș și de ce nu a județului Mureș; proiectul este demarat sub forma unor con-cursuri cu premii, organizate pe rețeaua de socializare facebook, concursuri care

au menirea de a „măsura” interesul tineri-lor față de echipa și dorința acestora de a interacționa cu componenții lotului ASA, sub forma unor vizite și a unor meciuri între echipa școlii / liceului și cea a ASA.

Cei interesați pot câștiga, prin tragere la sorți, treninguri, mingi, echipamente, dar și abonamente la meciurile de acasă ale ASA Tîrgu-Mureș.

www.punctul.ro

Învinși, dar calificați!În sferturi jucăm cu Rusia

Selecționata de futsal a României a pier-dut al doilea joc al grupei A de la Euro, 0-1 în fața Ucrainei. Unicul gol a fost înscris de Dmytro Sorokin, în minutul 18. Chiar și învinsă, echipa noastră este calificată între primele 8 formații ale continentului. Ultimul joc al grupei dintre Ucraina și Belgia va stabili doar ordinea primelor două locuri. În cazul unei victorii a belgienilor, România încheie grupa pe prima poziție și va întâlni locul doi din grupa B.

Jocul din Lotto Arena a fost unul închis, ambele echipe așteptând greșeala adversarului.

Greșeală care, din păcate, a venit cu trei minute înainte de finalul primei reprize, Florin Matei pierzând foarte ușor mingea în apropierea careului nostru, adversarii reușind unicul gol al partidei.

Repriza secundă a fost în totalitate a României. Două bare (Gherman și Lupu) și alte câteva ocazii importante la poarta adversă. Golul din prima repriză avea să fie însă unicul al partidei.

Echipa noastră a început jocul cu: Iancu

- Lupu, Florin Matei, Mimi Stoica, Șotârcă. Au mai jucat: Ignat, Al-Ioani, Gherman, Răducu, Manya, Szocs, Cr. Matei.

România dispută jocul din sferturile de finală, luni 3 februarie, în SportPalais An-twerp.

Rezultatele înregistrate până acum la Euro 2014:

Grupa ABelgia - România 1-6România - Ucraina 0-1Grupa BRusia - Olanda 7-1Olanda - Portugalia 0-5Grupa CItalia - Slovenia 2-3Grupa DSpania - Croația 3-3

www.punctul.ro

La concurs cu suporterii!Cercul suporterilor BC Mureș: „Maros

KK szurkolói kör” constituit pe facebook şi-a sărbătorit aniversarea de doi ani cu un All Star game, la care au participat jucători aleşi din echipele participante la campio-natul suporterilor BC Mureş, organizată în vară. Totodată la eveniment au fost invitaţi componenţii echipei noastre de prima divi-zie.

Evenimentul a început cu un sfert al All Star-ului, cele două părţi având conducător de pe banca de rezerve pe Srecko Sekulovic de o parte şi Szászgáspár Barnabás de partea cealaltă, după care au urmat o serie de con-cursuri de aruncări, una de trei puncte, iar alta de la mijlocul terenului. În finală, la 3 puncte s-au calificat Kósa Rebeka şi Walter Zsolt. Acolo după tragerea la sorţi Zsolt a făcut pereche cu Vaidota Peciukas, iar Re-beka cu Denham Brown.

După câte 10 aruncări de la distanţă - câte două din cinci poziţii clasice - învingătoare a ieşit perechea Walter-Peciu-kas cu un avantaj de doar un singur coş.

Walter Zsolt a fost premiat de către antrenorul secund al echipei BC Mureş, Szászgáspár Barnabás care i-a înmânat tri-

coul cu care secundul tigrilor a jucat la All Star game-ul de la Tîrgu-Mureş din 2007!

A urmat un concurs de aruncări de la mijlocul terenului, dar această probă nu a mai avut un câştigător.

Jucătorii echipei BC Mureş s-au fotogra-fiat cu fanii, au împărţit autograme, după care au plecat la antrenament, deoarece luni au un meci important, acasă cu Piteştiul.

În Sala de sport sau adunat circa 200 de fani, organizatorii au pregătit un colţ pentru familii, unde copiii au putut învăţa tainele baschetului la un panou mic cu ajutorul mascotei: Tigris.

La evenimentul organizat de către su-porteri, fanii au ţinut să-i felicite în mod public pe fostul antrenor al naţionalei de U16, Trif George - actualmente selecţioner la U18 - precum şi pe cei doi mureşeni -Bölöni Tamás și Engi Dávid - care au reuşit cea mai bună performanţă a naţionalelor masculine ale României la Campionatele Europene.

După festivitate a continuat meciul „stelelor”, până la urmă învingătoare a ieşit: baschetul!

www.punctul.ro

AUTO

ww

w.p

un

ctu

l.ro

09

Mazda revoluționează motoarele!? Eficientizarea consumului de combusti-

bil – fie că vorbim de benzină, motorină sau gaz lichefiat – a devenit un subiect extrem de important atât pentru producătorii de automobile, cât mai ales pentru cumpără-tori.

Dacă în urmă cu nici 10 ani un con-sum de 8-10 litri la 100 de kilometrii era un fapt normal și acceptat, acum din ce în ce mai mulți cumpărători caută plaja de jos a consumului de carburant. Și ajungem la mașini de genul Volkswagen UP, Skoda Fabia, Renault Clio, BMW seria 1 și 3, sau Mercedes și Audi cu modelele de mici di-mensiuni, care, toate, fug după consumul de 4 litri/100 km și unele chiar reușesc. Și uite așa ce era acceptabil în urmă cu doar câțiva ani, acum e desuet ...

DECI, REVOLUŢIE?

S-ar putea spune că ne așteaptă vremuri interesante. Mazda a anunțat cu câteva zile în urmă o nouă generație de motoare pe benzină care vor funcționa pe principiul mo-toarelor diesel. Da, exact cum ați citit. Com-presia motoarelor pe benzină este de 10.0:1 până spre 12.0:1, iar cei de la Mazda au in-trodus deja în circuitul economic motoarele cu compresie 14.0:1, numite SkyActiv-G.

În anul 2018, Mazda va introduce a doua generație de motoare SkyActiv-G care vor funcționa la un raport de compresie de 18.0:1, iar aprinderea amestecului de com-bustibil-aer din cilindri nu se va mai produ-ce „la scânteie”, ci prin „compresie”, exact pe principiul Diesel.

Ce va însemna asta pentru noi, cumpă-rătorii?

Ei bine, reduceri masive de consum de combustibili de până la 30%, emisiile de noxe vor scădea cam în aceeași proporție, beneficiind totuși de avantajele specifice

motoarelor pe benzină (silențiozitate, chiar dacă nu la același nivel, elasticitate etc.).

DECI, REVOLUŢIE?

Probabil acest traseu de cercetare va fi o alternativă la „down-sizing”-ul actual al motoarelor. Reducerea capacității cilindrice a motoarelor și supra-alimentarea lor cu tur-bine (turbo) va duce la deteriorarea mult mai rapidă a motoarelor, acestea devenind mai sensibile în fața intemperiilor, a condițiilor

speciale, a uzurii fizice, în general mult mai sensibile la orice.

Dacă Mazda va reuși să promoveze noua sa gamă de motoare – și aici poate ar trebui menționat faptul că Mercedes, Hyudai, Kia și General Motors au încercat fără succes această tehnologie – putem asista la un pas tehnologic important pe care-l face industria auto.

Cu toate acestea nu putem afirma că va fi o revoluție „auto”, va fi mai degrabă o revoluție Mazda ...

Cristian TEODORESCU

SIGHIŞOARA 10

SNGN Romgaz Mediaş, cu sediul în Mediaş, Str. Gării, nr. 5, jud. Sibiu,

organizează în anul 2014 săptămânal Licitație Publică în zilele de miercuri şi joi, la ora 11, pentru următoarele mijloace fixe şi materiale:

• Barăci • Tehnică de calcul şi birotică • Material tubular uzat provenit din recuperări • Diverse materiale şi piese de schimb provenite din recuperări • Alte mijloace fixe

Persoanele interesate pot obţine informaţii suplimentare la tel. 0269/201149, 0749/331149, la serviciul mecano-energetic al Sucursalei Mediaş, zilnic între orele 730 şi 1530.

PROGRAM DE AUDIENŢE:Primarul municipiului Ioan Dorin

DĂNEŞANÎn fiecare zi de joi între orele 10,00-

12,00Înscrierile se fac fie telefonic la

numărul 0265-77 12 80, int. 133, fie la sediul instituției, la Biroul Relații Publice, în ziua de joi, începând cu ora 07.00.

 Viceprimarul municipiului Dan Eu-gen BÂNDEA

În fiecare zi de marţi între orele 10,00-12,00

Înscrierile se fac fie telefonic la numărul 0265-77 12 80, int. 133, fie la sediul instituției, la Biroul Relații Publice, în ziua de marţi, începând cu ora 07.00.

Secretarul municipiului Anca FLEŞARIU

În fiecare zi de  miercuri între orele

10,00-12,00Înscrierile se fac fie telefonic la

numărul 0265-77 12 80, int. 133, fie la sediul instituției, la Biroul Relații Publice, în ziua de joi, începând cu ora 07.00.

  Problema cea mai des adusă în discuție la audienţe este cea a locuințelor. Persoane în vârstă, singure, chiar și familii tinere au fost nevoite să elibereze locuințele în urma retrocedării imobilelor revendicate către foștii proprietari. Această problemă, din păcate nu poate fi rezolvată la nivel local, deoarece implică fonduri, care depășesc limita bugetului local.

           Alte solicitări ale cetățenilor s-au referit la ajutoarele sociale, problemele de administrare a patrimoniului, probleme edilitar-gospodărești sau solicitări de lo-curi de muncă.

Colegiul Farmaciștilor din Județul MureșGarda de noapte

DATA ORA FARMACIA TELEFON ADRESA1 februarie(sâmbătă) 20 - 08 FARMACORDIS I 0265-772067 Str. Herman Oberth nr.23/12 februarie(duminică) 20 - 08 FARMACORDIS I 0265-772067 Str. Herman Oberth nr.23/18 februarie(sâmbătă) 20 - 08 FARMACORDIS II 0265-770360 Str. Morii nr.14-169 februarie(duminică) 20 - 08 FARMACORDIS II 0265-770360 Str. Morii nr.14-1615 februarie(sâmbătă) 20 - 08 FARMACORDIS III 0265-771199 Str. Mihai Viteazu nr.4016 februarie(duminică) 20 - 08 FARMACORDIS III 0265-771199 Str. Mihai Viteazu nr.4022 februarie(sâmbătă) 20 - 08 ROPHARMA 43 0265-779913 Str. Herman Oberth nr.2223 februarie(duminică) 20 - 08 ROPHARMA 44 0265-777735 Str. Zaharia Boiu nr.44

 

CL Sighişoara a votat bugetul!Consilierii locali sighișoreni au

dezbătut și votat săptămâna trecută, 30 ianuarie, în prima ședinţă ordi-nară din acest an a Consiliului Lo-cal, un număr de 48 de proiecte și petiţii, iar cel mai important dintre ele a fost votarea bugetului pe anul 2014: astfel, pentru acest an, bugetul local este de 53.469.000 lei la capito-lul venituri, iar cheltuielile totale în valoare de 62.535.000, rezultând un deficit de 9.066.000 lei.

Spitalul municipal a cerut, prin intermediul unei petiţii, fonduri pentru reparaţii în anul 2014 și re-partizarea unor locuinţe ANL pen-tru trei medici pentru a nu pleca din Sighișoara. După intervenţia Aureli-ei Mașca, primarul Sighișoarei, Ioan Dorin Dăneșan, a încercat să-i expli-ce că Spitalul ar trebui să mai atragă fonduri și din alte părţi, pentru că Primăria nu dispune de prea mulţi bani pentru reparaţii și reamenajări.

În acest an, Consiliul Local Si-ghișoara acordă 44.000 lei pentru

activităţile culturale din cadrul Aso-ciaţiei Culturale „Sighișoara Blues Hospital” și continuă să susţină și să promoveze activităţile culturale din oraș.

Prin Hotărârea Consiliului Local Sighișoara, s-a aprobat bu-getul de venituri și cheltuieli al SC Apa Termic Transport SA Sighi-șoara. „Faţă de bugetul de venituri și cheltuieli rectificat pe anul 2013, în bugetul de venituri și cheltuieli pe anul 2014 se preconizează o creștere a valorilor atât la capitolul venituri, cât și la capitolul cheltuieli. Astfel, se realizează un nivel total al venituri-lor realizate de societate de 5.746.150 lei faţă de 5.576.595 lei în 2013, respectiv o creștere cu 3,04%, iar în privinţa cheltuielilor totale este o creș-tere de 3,48%, de la 5.457.149 la 5.576.596”, a arătat primarul muni-cipiului Sighișoara.

S-a votat și proiectul privind stabilirea cuantumului și numărului burselor elevilor din învăţământul

preuniversitar de stat pentru anul 2014. Astfel, în învăţământul pri-mar și gimnazial vor fi 952 de burse, dintre care 402 de merit, 28 de stu-diu și 522 de burse sociale. Liceenii vor avea o bursă de performanţă, 545 de merit, 38 de studiu și 559 de burse sociale. Bursa de performanţă va fi de 40 lei, cea de merit 30 lei, bursa de studiu va fi în valoare de 20 lei, iar cea socială 25 lei.

De asemenea, în parteneriat cu Fundaţia Cultural-Știinţifică Gau-

deamus, s-a votat și organizarea unor evenimente culturale, motivele principale fiind creșterea gradului de atractivitate a Sighișoarei ca destina-ţie turistică și capitalul de imagine.

Consilierii locali vor susţine sportul și sportivii din Sighișoara și în anul 2014, mai ales că sportul reprezintă, potrivit primarului, o modalitate eficientă de promovare, iar rezultatele sportivilor sunt lăuda-bile. „În anul 2013, echipa de fotbal seniori a Clubului Sportiv „Arena Ju-

venilă” Sighișoara a susţinut meciuri oficiale, jocuri amicale, iar la finalul turneului echipa s-a situat pe locul 15. Echipa de juniori, după turul campionatului, s-a situat pe locul 9. Astfel, propun Consiliului Local Si-ghișoara sprijinirea proiectelor spor-tive derulate și organizate de acest club, precum și alocarea unei sume din bugetul local pentru finanţarea activităţii acestuia”, a specificat pri-marul Ioan Dorin Dăneșan.

Pe lângă activitatea sportivă, consilierii susţin și activitatea Clu-bului Atletic Municipal din Sighi-șoara pentru anul 2014. „Direcţia Economică din cadrul Municipiului Sighișoara a confirmat existenţa re-surselor financiare la bugetul local pentru soluţionarea în mod favorabil a solicitării Clubului Atletic Munici-pal Sighișoara constând în suma de 50.000 lei ce se poate acorda în anul 2014 pentru susţinerea activităţilor acestui club”, a menţionat primarul municipiului Sighișoara.

TÂRNĂVENI

ww

w.p

un

ctu

l.ro

11

Tîrnăveni, oraș sărac, fără prostituţie, mită sau trafic de influență

În 2013 nu am avut niciun caz de pros-tituţie. Situaţia este aceeași de ani buni la Târnăveni, deoarece practicantele celei mai vechi meserii din lume s-au mutat în alte lo-calităţi … din lipsă de clienţi. Tot conform informaţiilor de la Poliţie, la Tîrnăveni nu au fost înregistrate nici infracţiuni de dare sau luare de mită, infracţiuni la legea contabili-tăţii sau trafic de influenţă.

Datele au fost furnizate în raportul de evaluare al activităţii Poliţiei din Târnăveni pe anul trecut.

Rata criminalităţii în ceea ce privește infracţiunile constatate la nivelul Poliţiei municipiului Tîrnăveni este de 1.428,5 in-fracţiuni la 100.000 de mii de locuitori, fata de 1.052,3 in anul 2012.

Infracţiunile de natură economico-fi-

nanciară sunt 8, egale cu infracțiunile eco-nomice din anul 2012; infracţiunile de natu-ră judiciară au crescut de la 114 la 218 (+104) iar infracţiunile de altă natură au scăzut de la 99 la 74 (-25) în decursul anului 2013.

PESTE 5.000 DE AMENZI ÎN 2013

Cu ocazia acţiunilor și controalelor efectu-ate în trafic, poliţiștii din Târnăveni au aplicat în anul care a trecut 5.253 de sancţiuni con-travenţionale, din care 3.027 pentru depășirea vitezei legale, 433 pentru nefolosirea centurii de siguranţă, 1.254 sancţiuni contravenţionale pietonilor, 20 de sancţiuni contravenţionale pentru neacordare prioritate pietonilor și 519 sancţiuni contravenţionale pentru alte fapte.

Au fost ridicate în vederea suspendării și anulării dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice 179 permise, iar ca ur-mare a defecţiunilor sau altor nereguli consta-tate, au fost reţinute temporar 75 certificate de înmatriculare.

În perioada analizată, pe raza de compe-tentă a Politiei municipiului Târnăveni s-au produs un număr de 23 de accidente ușoare,

soldate cu avarierea vehiculelor implicate și ră-nirea ușoară a 36 de persoane, raportat la ace-eași perioadă din 2012, când s-au produs 13 accidente ușoare soldate cu rănirea ușoară a 15 persoane. În anul 2013, pe raza de competen-ţă a Politiei Târnăveni s-a produs 9 accidente grave, soldate cu două persoane decedate și 8 rănite grav.

Mircea BARBU

Teatru cu artişti de marcăPiesa de teatru „Avarul” de Molier va

fi jucată joi 20 februarie, pe scena Casei de Cultură din Tîrnăveni. În Avarul, pornind de la Aulularia lui Plaut, Molière păstre-ază doar ideea centrală: un zgârcit care își ascunde comoara, obsedat de pierderea ei.

SPECTACOLUL

Cei doi copii ai lui Harpagon s-au în-drăgostit: Cleante îi mărturisește surorii sale, Eliza, marea iubire pentru Marianne, fiica unei văduve destul de strâmtorate din apro-piere. Eliza, la rândul ei este îndrăgostită de Valere, fiu rătăcit al unei familii bogate, care chiar își caută părinții atunci când a întâl-nit-o. De dragul său și-a ascuns identitatea și

s-a tocmit slujitor al tatălui ei. Pentru a căpăta încrederea suspiciosului avar, îi laudă fără în-cetare bunul simț și cumpătarea, aprobându-i inițiativele cele mai absurde. Deși amânduro-ra dragostea le este confirmată, Eliza și Cle-ante nu sunt tocmai fericiți, căci știu că zgâr-cenia tatălui său nu le va permite niciodată să se căsătorească după pofta inimii.

Norocul pare însă să-i surâdă lui Cleante: Harpagon îl cheamă să-i ceară părerea chiar în privința Mariannei, vrând să știe dacă fiul său o găsește potrivită pentru o soție. Firește că tânărul îi face portretul cel mai încurajator, totuși Harpagon întrebase pentru sine, căci s-a decis să-și ia o soție tânără și cuminte. „Fără să fie prea egoist”, fiului său îi rezervase deja o văduvă bogată, în vreme ce Elise se va căsători cu bătrânul Anselme, care nici nu cere zestre.

ÎN DISTRIBUŢIE…

… vor fi nume cunoscute ale teatrului romanesc: Tudorel Filimon, Eugen Cristea, Cristina Deleanu, Maria Teslaru, Vasile Fi-lipescu, Mihai Ripan, Oana Gabriela Dra-ghici, Eliza Georgescu, Tomi Cristin, Florin Kevorkian, Anne Marie Zaharia, Raluca Badoiu si Daniel Nitoi. Regia îi aparține lui Daniel Nitoi. Piesa va începe la ora 19.00.

Mircea BARBU

Primarul, la raportPrimarul municipiului Tîrnăveni, Sorin

Megheșan, a prezentat Consiliului Local ra-portul de activitate pe anul 2013. Consilierii au primit materialul în cadrul mapei de ședinţă care s-a desfășurat săptămâna trecută, joi.

Edilul a precizat în raport că este o dato-rie de onoare faţă de cetăţeni să facă cunoscute principalele activităţi de interes public pe care le-a desfășurat în anul 2013, cu menţiunea că va depune spre analiza Consiliului Local un raport detaliat care va cuprinde activităţile des-fășurate de toate compartimentele din subor-dinea sa.

În raportul actual sunt prezentate infor-maţii referitoare la deciziile bugetare, investiţi-ile efectuate și demarate și activităţile culturale iniţiate.

Primarul le-a mulţumit în cadrul raportu-lui consilierilor locali care l-au sprijinit în pro-iectele propuse. Raportul poate fi vizualizat pe site-ul Primăriei.

Mircea BARBU

Premii pentru Poliția LocalăPoliţişti din Tîrnăveni s-au întors cu

premii acasă, de la competiţia „Cupa 24 Ianuarie - Unirea Principatelor Române”, organizată la sfârşitul săptămânii trecute, la

Gheorgheni. Competiţia a fost organizată de Asociaţia Poliţiştilor Locali Mureşeni.

Cu acest prilej Barta Nicolae Anton a obţinut locul 1 la concursul de table, iar

Marius Şeulean locul 3 la tenis de masă. Prin cumularea punctelor Poliţia locală

din Târnăveni a obţinut locul II în clasa-mentul general.

Mircea BARBU

HARGHITA 12

Întreținerea rețelelor de apă şi canalizare în sezonul receCompania AQUASERV s-a pregătit

pentru perioada de iarnă prin curăţarea tuturor gurilor de scurgere a apelor pluvi-ale aria de operare, însă pentru asigurarea colectării corespunzătoare a apei rezultate din topirea zăpezii este nevoie și de ajutorul cetăţenilor. Pentru prevenirea neplăcerilor care pot să apară datorită topirii bruște a ză-pezii, rugăm toţi locuitorii precum și agen-ţii economici și unităţile care efectuează cu-răţirea drumurilor, să NU adune grămezile de zăpadă deasupra gurilor de scurgere sau în apropierea acestora și să asigure debloca-rea de zăpadă și gheaţă a zonelor de acces la aceste grătare!

Depozitarea zăpezii se va efectua pe partea carosabilă a arterelor de circulaţie, la

aproximativ 30 cm de bordura trotuarului, lăsând libere gurile de scurgere ale canalului și fără a stânjeni circulaţia autovehiculelor. Blocarea grătarelor de colectare va împiedi-ca scurgerea zăpezii topite de pe carosabil, provocând neplăceri locuitorilor din zonă și perturbând traficul rutier.

De asemenea, în perioadele cu tempera-turi scăzute (sub -5 grade Celsius), sfătuim consumatorii să păstreze închise și izolate căminele de apometre, pentru a evita înghe-ţarea contoarelor și a instalaţiilor interioare. Mai multe sfaturi cu privire la întreţinerea instalaţiilor de apă în sezonul rece găsiţi pe www.aquaserv.ro/utile.

În această perioadă Compania AQUA-

SERV a suplimentat numărul echipelor de inspecţie / intervenţie în perioada de iarnă, pentru a descoperi și remedia cât mai rapid eventualele avarii care pot să apară în reţea-ua de distribuţie apă potabilă sau în reţea-ua de canalizare și încurajează populaţia să semnaleze eventualele disfuncţionalităţi la următoarele numere de telefon:

Sucursala Tg.-Mureș – 0265 208 888 sau TelVerde (în reţeaua Romtelecom) 08 008 208 888.

Sucursala Reghin – 0265 512 800 Sucursala Sighișoara – 0265 772 350Sucursala Luduș – 0265 411 425 Sucursala Târnăveni – 0265 446 197,

0265 441 035

Sucursala Iernut – 0265 471 394 Sucursala Cristuru Secuiesc – 0266

242 703, 0266 242 657

Vă mulţumim!

S.C. Compania AQUASERV S.A.

Operator de date cu caracter personal nr.8366

S.C. COMPANIA AQUASERV S.A. ORC: J26/464/1998; CIF: RO10755074 Str. Kós Károly nr.1 Tîrgu-Mureş Cod poştal: 540297,ROMÂNIA Telefon: +40-(0)265-208.800 Fax: +40-(0)265-208.881 E-mail: office@aquaserv.ro www.aquaserv.ro

Întreţinerea reţelelor de apă

Compania AQUASERV s-a pregătit pentru perioada de iarnă prin curăţarea tuturor gurilor de scurgere a apelor pluviale aria de operare, însă pentru asigurarea colectării corespunzătoare a apei rezultate din topirea zăpezii este nevoie şi de ajutorul cetăţenilor. Pentru prevenirea neplăcerilor care pot să apară datorită topirii bruşte a zăpezii, rugăm toţi locuitorii precum şi agenţii economici şi unităţile care efectuează curăţirea drumurilor, să NU adune grămezile de zăpadă deasupra gurilor de scurgere sau în apropierea acestora şi să asigure deblocarea de zăpadă şi gheaţă a zonelor de acces la aceste grătare! Depozitarea zăpezii se va efectua pe partea carosabilă a arterelor de circulaţie, la aproximativ 30 cm de bordura trotuarului, lăsând libere gurile de scurgere ale canalului şi fără a stânjeni circulaţia autovehiculelor. Blocarea grătarelor de colectare va împiedica scurgerea zăpezii topite de pe carosabil, provocând neplăceri locuitorilor din zonă şi perturbând traficul rutier. De asemenea, în perioadele cu temperaturi scăzute (sub -5 grade Celsius), sfătuim consumatorii să păstreze închise şi izolate căminele de apometre, pentru a evita îngheţarea contoarelor şi a instalaţiilor interioare. Mai multe sfaturi cu privire la întreţinerea instalaţiilor de apă în sezonul rece găsiţi pe www.aquaserv.ro/utile. În această perioadă Compania AQUASERV a suplimentat numărul echipelor de inspecţie / intervenţie în perioada de iarnă, pentru a descoperi şi remedia cât mai rapid eventualele avarii care pot să apară în reţeaua de distribuţie apă potabilă sau în reţeaua de canalizare şi încurajează populaţia să semnaleze eventualele disfuncţionalităţi la următoarele numere de telefon:

Sucursala Tg.-Mureş – 0265 208 888 sau TelVerde (în reţeaua Romtelecom) 08 008 208 888.

Sucursala Reghin – 0265 512 800 Sucursala Sighişoara – 0265 772 350

Sucursala Luduş – 0265 411 425

Sucursala Târnăveni – 0265 446 197, 0265 441 035 Sucursala Iernut – 0265 471 394 Sucursala Cristuru Secuiesc – 0266 242 703, 0266 242 657

Vă mulţumim!

S.C. Compania AQUASERV S.A.

Operatorii de anchete statistice, alungați de cetățeni

Conducerea Direcţiei Judeţene de Statistică a făcut un apel la cetăţeni să-i primească pe op-eratorii de anchete statistice şi să răspundă la întrebări, întrucât s-au înregistrat cazuri când aceştia au fost agresaţi verbal sau nu li s-a per-mis accesul în locuinţe.

Directoarea Direcţiei Judeţene de Statistică Harghita, Maria Abos, a declarat într-o conferinţă de presă că în fiecare lună se derulează ancheta bugetelor de familie, în 13 centre din judeţ. Operatorii angajaţi ai DJS merg la familiile cuprinse în eşantion, le înmânează un jurnal în care aceştia trebuie să completeze veniturile pe care le au, cheltuielile şi stocurile şi completează împreună cu aceştia şi un chestionar.

Dacă la sate rata de refuz este foarte mică şi cetăţenii nu sunt reticenţi cu operatorii de date statistice, la oraş doar 50 la sută dintre familiile cuprinse în eşantion sunt de acord să răspundă la întrebări.

Maria Abos a spus că s-au înregistrat situaţii în care operatorii au fost confundaţi cu membrii unor organizaţii religioase sau cu

reprezentanţi ai unor firme de sondare a opin-iei publice, existând cazuri în care au fost şi agresaţi verbal.

În plus, familiile primesc o anumită sumă de bani pentru informaţiile furnizate, fapt care este privit, de asemenea, cu suspiciune de unii cetăţeni.

„La oraş se întâmplă să li se spună operato-rilor că nu dau nicio informaţie statului pentru

că nici statul nu-i ajută cu nimic sau ne confundă cu o instituţie de control, care ar urma să le ceară taxe. Din cauza ratei mici de răspuns de la oraşe, ne pleacă operatorii”, a explicat Maria Abos.

Directoarea Direcţiei de Statistică a sub-liniat că aceste anchete statistice se realizează de foarte mult timp, chiar înainte de 1989, şi au drept scop cunoaşterea situaţiei economice a populaţiei.

În judeţul Harghita, cele 13 centre de cer-cetare care intră în anchetele bugetelor de fam-ilie sunt oraşele Odorheiu Secuiesc, Miercurea Ciuc, Cristuru Secuiesc, Gheorgheni şi Topliţa şi comunele Ciucsângeorgiu, Mugeni, Sărmaş, Siculeni sau Racu, Şimoneşti, Căpâlniţa sau Ocland, Sânmartin sau Plăieşii de Jos. Din fiecare centru sunt alese patru gospodării, numărul total al familiilor care intră în cer-cetare, la nivel judeţean, fiind de 52.

Pe lângă ancheta bugetelor de familie, care se efectuează lunar, în cele 13 centre se desfăşoară şi ancheta forţei de muncă în gospodării.

Maria Abos a dat asigurări că toate datele statistice sunt confidenţiale şi că operatorii solicită datele personale doar atunci când tre-buie să-i plătească pe cetăţenii care au răspuns la întrebări.

Conducerea Direcţiei Judeţene de Statistică a pus la dispoziţia cetăţenilor şi două numere de telefon, în cazul în care au suspiciuni legate de unii operatori de anchete statistice.

Părinți plecați, copii asistațiPeste o mie de copii din Harghita au fie

un părinte, fie pe amândoi plecaţi la muncă în străinătate, arată datele Direcţiei Genera-le de Asistenţă Socială și Protecţia Copilului (DGASPC) Harghita.

Șeful DGASPC Harghita, Elekes Zoltan, a declarat că în evidenţele instituţiei pe care o conduce se află, potrivit raportărilor venite de la primării, un număr de 1.135 de copii, pro-veniţi din 898 familii, ai căror părinţi sunt ple-caţi să muncească în străinătate. Elekes Zoltan a susţinut, însă, că acest număr nu reflectă re-alitatea, în condiţiile în care există foarte multe primării care nu au comunicat datele privind

copiii care au părinţi plecaţi în străinătate.Potrivit informaţiilor existente, din cei

1.135 de copii aflaţi în evidenţe, 171 au ambii părinţi plecaţi în străinătate și se află în grija rudelor apropiate, cum ar fi bunici, unchi sau mătuși. Există și situaţii în care copiii ai căror părinţi sunt plecaţi la lucru în afara ţării sunt preluaţi în centrele de plasament, fie la cererea părinţilor, fie deoarece rudele care îi îngrijesc sunt depășite de situaţie.

„Am avut situaţii în care părinţii au venit la noi și au spus că pleacă la muncă în străină-tate și vor să lase copiii în sistemul de protecţie socială. În special este vorba de părinţi care au

crescut tot în sistem. De asemenea, am avut situaţii când ruda rămasă cu copiii, de pildă o bunică, nu a mai putut să aibă grijă de ei, a fost depășită de situaţie’, a explicat Elekes Zoltan.

TOPLIŢA, BĂLAN ŞI PRAID, FRUNTAŞE LA „ABANDONURI”

Din datele transmise de primării, cei mai mulţi copii rămași acasă singuri sau doar cu un părinte sunt în localităţile Topliţa, Bălan și Praid. Cei mai mulţi harghiteni pleacă să lu-creze în Ungaria, dar și în Spania, Italia sau Anglia.

Potrivit lui Elekes Zoltan, stabilitatea emo-

ţională a acestor copii și dezvoltarea lor afectivă are de suferit chiar și atunci când doar un pă-rinte este plecat de acasă.

În unele localităţi ale judeţului există pro-grame derulate de primării, în colaborare cu organizaţii neguvernamentale, pentru a-i aju-ta pe copii să treacă mai ușor peste dorul de părinţi.

Șeful DGASPC Harghita a mai adău-gat că, potrivit noilor reglementări din legea protecţiei copilului, părinţii trebuie să anunţe primăria, cu 40 de zile înainte, intenţia de a pleca din ţară și să desemneze o persoană care se va ocupa de îngrijirea și întreţinerea copilu-lui, persoană care trebuie apoi confirmată de instanţa tutelară.

HARGHITA

ww

w.p

un

ctu

l.ro

Aproape 3.000 de voluntari la serviciile pentru situații de urgență

Peste 2.700 de voluntari lu-crează la serviciile pentru situaţii de urgenţă din Harghita, care funcţionează pe lângă toate cele 67 de primării din judeţ și care vin în ajutorul pompierilor profesioniști, atunci când situaţia o impune.

Datele statistice făcute publice de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Harghita arată că la cele 67 de servicii voluntare din judeţ sunt angajate 76 de persoane, iar alte 2.715 acţionează pe bază de voluntariat, ori de câte ori se iveș-te o situaţie de urgenţă. Din cei 2.715 de voluntari, 1.849 au în-cheiat cu primăriile contracte de voluntariat.

DOTĂRI

Serviciile voluntare, alături de cele 9 servicii private existente pe lângă diverse societăţi comerciale, au în dotare 51 de autospeciale de stins incendii, trei autospeciale de descarcerare, cinci de transport, o barcă pneumatică, opt autofur-goane, două ATV-uri și 202 mo-topompe. Aceste dotări sunt obţi-nute, cu precădere, din donaţii de la localităţi înfrăţite din Ungaria, dar și de la ISU Harghita, care le oferă serviciilor voluntare auto-

specialele mai vechi, dar care sunt funcţionale.

Voluntarii vin în ajutorul pompierilor profesioniști, atunci când situaţia o impune, dar in-tervin și singuri pentru stingerea unor incendii sau pentru înlătura-rea efectelor inundaţiilor. Bilanţul ISU Harghita pe 2013 arată că în aproape 10 la sută dintre interven-ţiile solicitate au acţionat doar ser-viciile voluntare, iar în cinci la sută dintre cazuri voluntarii au ajutat echipele de pompieri profesioniști.

CEI MAI MULŢI VOLUNTARI

Judeţul Harghita se situează pe primul loc pe ţară în ceea ce pri-vește numărul serviciilor voluntare

pentru situaţii de urgenţă, autori-tăţile locale și judeţene acordând o atenţie deosebită acestui domeniu. Consiliul Judeţean Harghita alocă anual fonduri importante servi-ciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă, doar în 2013 fiind pusă la dispoziţie suma de 100.000 de lei pentru achiziţionarea de diverse echipamente.

Tradiţia voluntariatului în domeniul stingerii incendiilor și intervenţiilor în situaţii de urgenţă este prezentă în toate zonele jude-ţului Harghita, printre voluntari fiind prezente persoane foarte în vârstă, dar și tineri dispuși să-și ajute semenii. Cel mai vechi servi-ciu voluntar pentru pompieri din judeţ s-a înfiinţat la Cristuru Se-cuiesc, în anul 1871.

CJ a câştigat trei proiecte e-guvernare

Consiliul Judeţean Harghita a câștigat trei proiecte e-guvernare, împreună cu 45 localităţi din ju-deţ, iar implementarea lor va sim-plifica accesul cetăţenilor la servi-ciile oferite de instituţiile statului.

Potrivit Biroului de Presă al Consiliului Judeţean Harghita, contractele de finanţare s-au sem-nat în această săptămână, respec-tiv în luna decembrie 2013, iar valoarea lor este de 1,5 milioane de euro fiecare, finanţarea fiind asigurată în cadrul Programului Operaţional Sectorial.

12 SERVICII PUBLICE ON-LINE

În urma implementării celor trei proiecte se va pune la dispoziţia cetăţenilor 12 servicii publice on-line care vor facilita, printre altele, accesul persoanelor la solicitarea autorizaţiilor de construcţii, plata taxelor, depunerea proiectelor și va ușura gestiunea registrului agricol printr-un sistem informatic elaborat în acest sens.

Președintele Consiliului Jude-ţean Harghita, Borboly Csaba, a de-

clarat că „se dorește, astfel, reducerea barierelor administrative birocratice și ușurarea accesului la informaţiile și serviciile publice”. „Se speră, de ase-menea, ca numărul proiectelor depuse în cadrul concursurilor de proiecte va crește, având în vedere faptul că nu vor mai trebui întocmite teancuri în-tregi de hârtii”, a mai spus șeful CJ.

Proiectele au fost depuse anul trecut și au ca participanţi CJ Har-ghita și câte 15 administraţii publice locale, alese din toate părţile judeţu-lui, pentru ca în cazul în care vreu-nul dintre proiecte ar fi fost respins să existe șanse pentru dezvoltarea unui sistem unitar care să cuprindă localităţi din toate regiunile judeţu-lui. Proiectele trebuie să fie imple-mentate în termen de 18 luni de la semnarea contractului, ceea ce în-seamnă mijlocul anului 2015.

Potrivit sursei citate, Consiliul Judeţean Harghita a derulat, în anii trecuţi, un alt proiect european care a avut drept scop implementarea unui sistem complex e-guvernare la nivelul CJ, care va fi întregit de cele trei proiecte noi câștigate și care va înlesni colaborarea între instituţii și va reducerea birocraţia.

Pagină realizată cu ajutorul agerpres

13

ISU, bilanț tristNumărul intervenţiilor la care

au participat, în 2013, echipajele Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Harghita, împreu-nă cu serviciile voluntare și private, a crescut cu 20 la sută faţă de anul precedent.

Potrivit bilanţului prezentat de comandantul ISU Harghita, genera-lul de brigadă Gheorghe Pop, în anul 2013 au fost 1779 de intervenţii, cu 305 mai multe decât în 2012, ceea ce înseamnă un procent de 20.69 la sută.

Datele statistice arată că această creștere a numărului de intervenţii se datorează numărului mai mare de solicitări pentru descarcerare sau urgenţe medicale.

În aproximativ 92 la sută dintre cazuri, la intervenţii au luat parte doar subunităţile ISU, în restul situ-aţiilor acţionând și serviciile volunta-re din judeţ.

Analiza ISU Harghita mai arată că a scăzut numărul incendiilor înre-gistrate, de la 316, în 2012, la 193 de incendii, în anul 2013, în condiţiile

în care s-au raportat inclusiv mai pu-ţine incendii de vegetaţie uscată.

La intervenţiile din anul 2013 au luat parte 6245 de pompieri profesi-oniști, 1365 de pompieri voluntari, 306 poliţiști, 76 de jandarmi, șapte militari, 41 de reprezentanţi ai co-mitetelor locale pentru situaţii de urgenţă și 2306 cetăţeni.

Generalul de brigadă Gheorghe Pop a subliniat că, pentru perioada următoare, se impune înfiinţarea și operaţionalizarea Centrului de Co-ordonare și Conducere a Interven-ţiilor în sistem integrat, pentru care s-au purtat deja discuţii cu Consiliul Judeţean Harghita.

Prezent la bilanţul ISU Harghi-ta, prefectul Harghitei, Adrian Jean Andrei, le-a cerut celor prezenţi păs-trarea unui moment de reculegere pentru victimele accidentului aviatic din Munţii Apuseni. Prefectul i-a fe-licitat pe angajaţii ISU pentru profe-sionalism și a subliniat că „ISU a fost, este și va fi o instituţie indispensabilă în societate” și de care depinde nivelul de siguranţă al cetăţenilor.

Preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, a declarat că „se doreşte reducerea barierelor administrative birocratice…”

Primăria Miercurea Ciuc „se luptă” cu zăpadaPrimăria Miercurea Ciuc a înce-

put să transporte gratuit zăpada cu-răţată de locatari din parcările blocu-rilor, pentru a degaja căile de acces.

Viceprimarul municipiului Miercurea Ciuc, Szoke Domokos, a declarat că tot weekendul s-a lucrat neîncetat la curăţarea străzilor cu 18 utilaje și acolo unde cantitatea de ză-padă adunată era prea mare, ea a fost transportată pe mai multe terenuri virane din oraș.

De asemenea, Primăria a anun-ţat luni asociaţiile de proprietari din oraș că le poate pune la dispoziţie mașini de mare tonaj pentru trans-portul zăpezii adunate din parcările blocurilor. Szoke Domokos a expli-cat că prioritare sunt locurile unde zăpada blochează accesul autoturis-melor, dar și a vehiculelor de inter-

venţie. În plus, a spus viceprimarul, „trebuie să facem loc pentru următoa-rele ninsori preconizate”.

Potrivit sursei citate, municipali-tatea încearcă să fie înţelegătoare atât cu firma care se ocupă de deszăpezi-re, „ţinând cont că a nins neîncetat”, cât și cu locuitorii sau administrato-rii de firme care au lucrat tot week-endul la curăţarea trotuarelor din faţa blocurilor, caselor particulare sau a sediilor de firme.

Potrivit unei hotărâri a Consiliu-lui Local Miercurea Ciuc, adoptată încă din anul 2004, cei care nu se în-grijesc ca trotuarele să fie curăţate de zăpadă sau gheaţă riscă să fie sanc-ţionaţi. Cuantumul amenzilor este cuprins între 70 și 180 lei, în cazul persoanelor fizice și între 120 și 540 lei, în cazul firmelor sau instituţiilor.

HARGHITA 14

B.E.J. Moraru Aurelian, cu sediul în Miercurea Ciuc, bd-ul. Timișoarei, bl.9, ap.1, jud. Harghita, prin executor judecătoresc Moraru Aurelian, vinde la licitație publică organizată la sediul său, în data de 06.03.2014, ora 11:00, imobilul situat în

Mihăileni, nr. 151, jud. Harghita, înscris în CF nr.50169, Mihăileni, jud. Harghita, nr. Cadastral 50169, nr. topografic/nr. Cadastral 261, compus din teren în suprafață de 2619 mp, casă de locuit în suprafață de 86,75 mp, compusă din 3 camere,3 holuri și un grajd cu șură, la preţul de 53.000,00 lei, ( preț de evaluare).

Sunt somați toți cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmărit să anunțe executorul ju-decătoresc înaintea datei stabilite pentru vânzare, în termenele și sub sancțiunile prevăzute de lege.

Sunt invitați toți cei care doresc să cumpe-re imobilul urmărit să se prezinte la termenul de vânzare,la locul fixat în acest scop și până la acel termen să prezinte oferta de cumpărare.

Ofertanții sunt obligați să depună, până la ter-menul de vânzare, o garanție de 10% din prețul de pornire al licitației. Informții suplimentare pe http://www.registruexecutari.ro/.

Publicaţia poartă semnatura şi ştampila executoru-lui judecatoresc.

B.E.J. Toma Gheorghe Cosmin cu sediul în Târ-gu Mureș, str. Marton Aron, nr. 25/1, jud. Mureș, prin executor judecătoresc Toma Gheorghe Cos-min, vinde prin licitaţie publică organizată, la se-diul său, în data de 28 FEBRUARIE 2014 ora 13:00, imobilul situat in Sancraiu de Mures - 547525, Str. Principala nr. 11, Judetul Mures, imobil inscris in C.F. nr. 50540 a loc. Sancraiu de Mures, nr. CF vechi 3687/N, nr. cadastral 1373, compus din "casa de lo-cuit din caramida acoperita cu tigla, pe fundatie de beton compusa din: 3 camere; 1 bucatarie; camara de alimente si terenul in suprafata de 125 mp.", la preţul de 123.750 lei (75 % din preţul de evaluare).

Sunt somaţi toţi cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmărit să anunţe executorul ju-decătoresc înaintea datei stabilite pentru vânzare, în termenele și sub sancţiunile prevăzute de lege.

Sunt invitaţi toţi cei care doresc să cumpere imobilul urmărit să se prezinte la termenul de vân-zare, la locul fixat în acest scop și până la acel termen să prezinte oferte de cumpărare. Ofertanţii sunt obligaţi să depună, până la termenul de vânzare, o garanţie de 10% din preţul de pornire al licitaţiei. In-formaţii suplimentare pe www.registruexecutari.ro.

Publicaţia poartă semnătura şi ştampila executoru-lui judecătoresc.

B.E.J. Demeter Tiberiu Claudiu, cu sediul în Târgu Mureș, str. Marton Aron, nr. 2, ap. 2, jud. Mureș, prin executor judecătoresc Demeter Tiberiu Claudiu, vinde prin licitaţie publică organizată la se-diul său, în data de 07 FEBRUARIE 2014, ora 10:30, imobilul “ apartament cu 3 camere si 7 dependinte, in suprafata utila de 65.29 mp, aflat la etajul 3 al unui bloc cu P+4 nivele”, situat în Luduș, str. Libertatii, bl. 5, sc. A, ap. 11, jud. Mures, înscris în C.F. nr. 6687/Ludus, nr. cad. 480/A/93/XI/A, 480/A/94/XI/A, la preţul de 112.000 lei (preț de evaluare).

Sunt somați toţi cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmărit să anunţe executorul ju-decătoresc înaintea datei stabilite pentru vânzare, în termenele și sub sancţiunile prevăzute de lege.

Sunt invitați toţi cei care doresc să cumpere imobilul urmărit să se prezinte la termenul de vân-zare, la locul fixat în acest scop și până la acel termen să prezinte oferte de cumpărare. Ofertanții sunt obligați să depună, până la termenul de vânzare, o garanție de 10% din prețul de pornire al licitației. Informații suplimentare pe www.registruexecutari.ro sau ne puteti contacta la E-mail: office@executa-rimures.ro, Tel: 0365-730-044.

Publicaţia poartă semnatura şi ştampila executoru-lui judecatoresc.

B.E.J. Demeter Tiberiu Claudiu, cu sediul în Târ-gu Mureș, str. Marton Aron, nr. 2, ap. 2, jud. Mureș, prin executor judecătoresc Demeter Tiberiu Claudiu, vinde prin licitaţie publică organizată la sediul său, în data de 07 FEBRUARIE 2014, ora 11:30, imobilul “ te-ren intravilan în suprafață de 1000 mp”, situat în Târgu Mureș (șoseaua de centură a orașului, în spatele carti-erului Tudor Vladimirescu, vis-a-vis de Fan Courier), înscris în C.F. nr. 92411/N/Târgu-Mureș, nr. cadastral 3775/1/11/2/7, 3775/1/12/1/2/7, 3777/1/1/2/7 (1155/7), nr. top. 3775/1/11/2/7; 3775/1/12/1/2/7; 3777/1/1/2/7 (1155/7), la preţul de 134.000 lei (prețul de evaluare).

Sunt somați toţi cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmărit să anunţe executorul ju-decătoresc înaintea datei stabilite pentru vânzare, în termenele și sub sancţiunile prevăzute de lege.

Sunt invitați toţi cei care doresc să cumpere imobi-lul urmărit să se prezinte la termenul de vânzare, la lo-cul fixat în acest scop și până la acel termen să prezinte oferte de cumpărare. Ofertanții sunt obligați să depu-nă, până la termenul de vânzare, o garanție de 10% din prețul de pornire al licitației. Informații suplimentare pe www.registruexecutari.ro sau ne puteti contacta la E-mail: office@executarimures.ro, Tel: 0365-730-044.

Publicaţia poartă semnatura şi ştampila executoru-lui judecatoresc.

Anunțuri executori judecătoreşti - Publicații de vânzare în extras

Prefectul vrea să prevină situațiile de urgențăPrefectul Harghitei, Adrian Jean An-

drei, a trimis săptămâna trecută, tuturor primarilor din judeţ, o circulară prin care le recomandă să monitorizeze cursurile de apă, să cureţe de zăpadă străzile și trotuarele, dar și să fie atenţi la persoanele aflate în situaţii de risc.

Prefectul a declarat că este nevoie de monitorizarea cursurilor de apă pentru identificarea din timp a posibilităţii formă-rii podurilor de gheaţă și degajarea acestora, „în așa fel încât să nu obstrucţioneze secţiunile de scurgere la poduri și podeţe”. De asemenea, primarii au fost rugaţi să aibă în vedere, cu prioritate, curăţarea de zăpadă a drumuri-lor, trotuarelor și accesurilor pietonale, dar și monitorizarea asigurării serviciilor de ali-mentare cu apă și energie.

Totodată, primarilor li s-a recomandat să fie atenţi la persoanele vârstnice sau fără

adăpost, care sunt mult mai vulnerabile în această perioadă.

Prefectul a subliniat că, dacă prima-rii nu-și îndeplinesc atribuţiile, nu exclude aplicarea unor amenzi contravenţionale.

„Aceeași solicitare am făcut-o și către pre-

ședintele Consiliului Judeţean. Dacă edilii nu se vor conforma acestei dispoziţii, în conformi-tate cu legea pot aplica sancţiuni contravenţi-onale, în calitatea mea de președinte al Comi-tetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă”, a precizat Adrian Jean Andrei.

BLOCAJ DE ZĂPADĂ

Singura problemă înregistrată până în prezent, în judeţul Harghita, a fost pe râul Bistricioara, pe raza comunei Tulgheș, unde s-a format un blocaj de zăpadă îngheţată de aproximativ 1,5 km. Pompierii voluntari și civili, dar și cetăţenii au intervenit săptă-mâna trecută, marţi noaptea și miercuri, cu lopeţi, căngi și două utilaje, creându-se un canal de 400 de metri care permite apei să curgă, în prezent fiind înlăturat pericolul de inundaţii.

În Harghita se circulă normal, majori-tatea drumurilor sunt negre umede, excep-tând drumurile naţionale și judeţene aflate la altitudine, unde zăpada de pe carosabil este de maxim un centimetru.

Bugetul județului este destinat investițiilorAproape jumătate din bugetul consolidat

al judeţului Harghita aprobat săptămâna tre-cută, joi, este destinat investiţiilor, cum ar fi re-abilitarea drumurilor judeţene, realizarea unui sistem integrat de gestionare a deșeurilor sau modernizarea spitalelor din judeţ.

Directorul general în cadrul Consiliului Judeţean Harghita, Orban Bela, a declarat că bugetul general consolidat al judeţului Harghi-ta este de 337,4 milioane de lei, din care 156,5 de milioane de lei sunt destinate investiţiilor.

Orban Bela a explicat că din suma totală de 156,5 de milioane de lei cea mai mare parte o reprezintă fondurile externe nerambursabile, respectiv 125,9 milioane de lei.

DRUMURI, DEŞEURI

De asemenea, suma alocată investiţiilor din bugetul propriu al Consiliului Judeţean este de 20,4 milioane lei, iar 12 milioane de lei reprezintă banii alocaţi din Programul Naţio-

nal de Dezvoltare Locală, pentru reabilitarea drumurilor judeţene.

Potrivit sursei citate, cea mai mare parte a banilor atrași din fonduri externe, respectiv 80 de milioane de lei, sunt destinaţi derulării proiectului european privind realizarea unui sistem de management integrat de gestionare a deșeurilor.

MODERNIZAREA SPITALULUI DE PSIHIATRIE DIN TULGHEŞ

Din cele 20,4 milioane de lei alocate din bugetul propriu al CJ pentru investiţii, o sumă importantă de 6 milioane de lei va fi folosită pentru reabilitarea și extinderea Spitalului Ju-deţean de Urgenţă din Miercurea Ciuc, în vre-me ce 2 milioane de lei sunt destinaţi moder-nizării Spitalului de Psihiatrie din Tulgheș. Tot din bugetul propriu al CJ s-au alocat fonduri pentru înfiinţarea a șapte case de tip familial și construcţia unui centru de recuperare pentru

copii cu dizabilităţi, la Miercurea Ciuc, dar și pentru reabilitarea unor sisteme de alimentare cu apă în localităţile judeţului sau pentru elec-trificarea unor sate.

Cele mai mari cheltuieli prevăzute în bu-get sunt cele de personal, pentru Consiliul Judeţean și instituţiile aparţinătoare, acestea ridicându-se la 71,4 milioane de lei.

BUGET MAI MARE

Președintele Consiliului Judeţean Har-ghita, Borboly Csaba, a declarat că bugetul pe 2014 este mai mare decât în anul precedent, întrucât s-au alocat bani mai puţini pentru in-stituţiile subordonate și au fost impuse măsuri de autoritate la nivelul instituţiei.

„Anul acesta am avut la dispoziţie o sumă mai mare decât în anul precedent și datorită fap-tului că am diminuat sumele alocate instituţiilor subordonate, respectiv a fost nevoie și de diminua-rea fondurilor destinate concursurilor de proiecte.

Pe lângă acestea am înjumătăţit și cotizaţiile, să nu mai vorbim despre măsurile de austeritate luate la nivelul instituţiei. Avem însă noroc că am putut să aprobăm bugetul consiliului jude-ţean încă în ianuarie și că putem să ne folosim de aceste sume în activităţile noastre din acest an”, a mai afirmat Borboly Csaba.

Anul trecut bugetul judeţului a fost aprobat la începutul lunii aprilie.

HARGHITA

ww

w.p

un

ctu

l.ro

Salvamontiștii harghiteni, misiuni prin toată țara

Salvamontiștii harghiteni au salvat 11 persoane cu probleme me-dicale din satele înzăpezite din Bu-zău, dar au fost nevoiţi să revină în Harghita după ce vehiculul șenilat pe care îl foloseau s-a defectat.

Șeful Serviciului de Salvamont Salvaspeo al Consiliului Judeţean Harghita, Fekete Ors, care a con-dus misiunile de salvare, a declarat, vineri, că echipajul de salvatori mon-tani a plecat duminică, 26 ianuarie, spre judeţul Buzău, cu un vehicul șe-nilat special și încă din timpul nopţii au început misiunile de salvare.

Salvamontiștii din Harghita au participat la opt misiuni, reușind să salveze din satele troienite 11 per-soane care aveau nevoie urgentă de îngrijire medicală. Printre ele se nu-mără o femeie gravidă, bolnavi care trebuiau să facă dializă sau persoane cu fracturi sau alte probleme medi-cale.

Fekete Ors a spus că s-a lucrat în condiţii extreme, pe viscol puternic,

dar au trăit sentimentul extraordinar că au reușit să salveze mai multe vieţi.

„A fost foarte greu, am lucrat în condiţii extreme și de trei ori am fost nevoiţi să deszăpezim șenilata. Avem însă un sentiment extraordinar, că am reușit să îi ajutăm pe acei oameni, la unii poate că le-am salvat viaţa. De fapt, de aceea ne-am ales această me-serie”, a declarat Fekete Ors pentru AGERPRES.

El a precizat că salvatorii mon-tani harghiteni au fost nevoiţi să revi-nă în judeţ după ce vehiculul șenilat s-a defectat, din cauza exploatării ex-

treme. „Noi, într-un an nu folosim șe-nilata cât am folosit-o în câteva zile, în Buzău. S-a defectat un rulment de la roata din faţă și trebuie să așteptăm să vină piesa din Canada”, a mai spus el.

Salvatorii montani harghiteni mai dispun de alte trei vehicule șe-nilate, achiziționate printr-un proiect european. Este treia iarnă consecuti-vă când o echipă a Salvamont Har-ghita merge în ajutorul persoanelor aflate în situaţii critice din alte jude-ţe, în anii trecuţi ei efectuând misi-uni de salvare în Neamţ, Vrancea sau Vaslui.

15

Condiții excelente de schi pe toate pârtiileÎn urma ninsorilor care au că-

zut în ultimele zile, pe toate pârti-ile din judeţul Harghita se schiază în condiţii excelente.

BĂILE HARGHITA

În staţiunea Băile Harghita, aflată la 23 de kilometri de Mier-curea Ciuc, iubitorii sporturilor albe au la dispoziţie peste 7.000 metri de pârtii, care sunt interco-nectate și care oferă condiţii foarte bune.

Kristaly Peter, administratorul unei asociaţii turistice din zonă, a declarat că zăpada depășește un metru, iar schiorii pot alege pârtii cu grade diferite de dificultate. O altă noutate este aceea că ski pass-ul poate fi folosit pe mai multe pârtii, după modelul din staţiu-nile de schi europene. De aseme-nea, în staţiunea Băile Harghita

funcţionează un patinoar, o pârtie de snow-tubing sau „Gogoașa de zăpadă”, cum îi spun localnicii, o pârtie de schi fond, dar și mai multe pârtii de sanie. Doritorii de senzaţii tari pot închiria ATV-uri și snowmobile, pentru a se plimba prin zonele împădurite, extrem de frumoase, din jurul staţiunii.

HARGHITA - MĂDĂRAŞ

Și cele trei pârtii din zona Harghita-Mădăraș oferă condiţii excelente de schi, la fel ca și pârtia de la Homorod-Băi, care este foar-te căutată de pasionaţii de schi din Miercurea Ciuc, sau pârtiile de la

Ciumani și Bucin.Și pârtia de la Băile Tușnad

este funcţională, primarul staţi-unii, Albert Tibor, precizând că „zăpada depășește un metru, iar in-stalaţia de nocturnă oferă posibili-tatea ca schiorii să rămână pe pârtie până la ora 22.00”.

Șeful Serviciului de Salvamont

Salvaspeo al Consiliului Judeţean Harghita, Fekete Ors, le-a reco-mandat schiorilor să nu intre pe pârtii dacă au consumat băuturi alcoolice și să fie atenţi la cei din jurul lor, pentru a evita producerea unor accidente.

De asemenea, turiștii care pleacă în drumeţii sunt rugaţi să poarte echipament corespunzător și să-și anunţe intenţia, întrucât multe trasee sunt înzăpezite și foarte dificile, iar salvamontiștii trebuie să știe în ce zonă se află, pentru a-i repera mai repede, dacă au probleme.

În Harghita sunt 28 de pârtii omologate de

Ministerul Turismului, cele mai multe fiind destinate schiorilor

începători şi amatori.

Proiecte pentru șomeriAgenţia Judeţeană pentru Ocu-

parea Forţei de Muncă (AJOFM) Harghita participă, în acest an, la două proiecte europene ce au ca scop sprijinirea șomerilor în obţinerea de informaţii complete și detaliate des-pre piaţa muncii, dar și ajutarea celor din mediul rural să pornească o mică afacere.

Directorul AJOFM Harghita, Tiberiu Pănescu, a declarat că pri-mul proiect intitulat „Observatorul pieţei muncii din Regiunea Centru și Regiunea Vest” este câștigat de AJOFM Hunedoara și are ca scop construirea unui sistem de cooperare și schimb de informaţii între actorii de pe piaţa muncii, astfel încât toţi cei interesaţi să aibă acces la informa-ţii complete și detaliate.

Tiberiu Pănescu a explicat că, de pildă, un șomer care vrea să se califi-ce într-o anume meserie va putea să afle, de pe un portal ce va fi reali-zat în cadrul proiectului, informaţii despre cât de căutată este meseria respectivă, câte angajări s-au făcut în ultimul timp sau ce furnizori de

formare profesională organizează cursuri.

Proiectul este finanţat din Fon-dul Social European, prin Progra-mul Operaţional Sectorial Dezvolta-rea Resurselor Umane.

AL DOILEA PROIECT…

…la care AJOFM Harghita va participa în 2014 va fi implementat împreună cu Camera de Comerţ și Industrie din judeţ și a fost câștigat de Camera de Comerţ și Industrie din Vâlcea. Potrivit lui Tiberiu Pă-nescu, prin intermediul acestui pro-iect se dorește instruirea și sprijinirea persoanelor din mediul rural să-și deschidă o mică afacere.

Harghita, locul I la infracțiuni silviceJudeţul Harghita ocupă pri-

mul loc pe ţară la numărul de in-fracţiuni silvice constatate în anul 2013, arată bilanţul Inspectoratu-lui Judeţean de Poliţie.

Potrivit datelor statistice, în cursul anului trecut, în colaborare cu reprezentanţii instituţiilor cu responsabilităţi în domeniu, s-au

constatat 328 infracţiuni silvice, fapt care situează judeţul Harghita pe primul loc pe ţară la „numărul infracţiunilor din dosarele penale în care s-a început urmărirea penală, raportat la 100.000 locuitori”.

În bilanţul făcut public de IPJ Harghita se precizează că pe par-cursul anului trecut s-au confiscat

aproape trei mii de metri cubi de material lemnos de provenienţă ili-cită, în valoare de circa 560.000 de lei și au fost aplicate 485 de sancţi-uni contravenţionale.

Numărul infracţiunilor silvice constatate a crescut cu 42%, ceea ce situează judeţul pe primul loc pe ţară la acest capitol. De aseme-nea, se înregistrează o creștere cu circa 10% și la infracţiunile silvice

sesizate, care clasează Harghita pe locul șase la nivel naţional.

Informaţiile făcute publice de IPJ Harghita mai arată că anul trecut, în cadrul campaniei naţio-nale „Scutul pădurii”, s-au efectuat 1.392 de acţiuni de control, s-au înregistrat 135 de dosare penale și s-au confiscat aproape 1.900 de metri cubi de material lemnos, fi-ind aplicate 465 sancţiuni contra-

venţionale.În 2013 au fost confiscaţi și

1.197 de brazi de Crăciun tăiaţi ilegal.

Autorităţile din Harghita se luptă de ani de zile cu fenomenul furturilor din păduri, de-a lungul timpului fiind derulate mii de ac-ţiuni, dintre cele mai complexe, fără ca problema să fie, însă, re-zolvată.

PUBLICITATE 16

In culoarea metalizată Vipergreen, cu un look offroad autentic, Cross Caddy atrage privirile prin componente cu un design pregnant: scut cu elemente argintii în faţă, în spate și lateral, completat de ornamente de protecţie negre, de jur imprejurul mașinii. Iar pentru că autovehiculul spune multe despre personalitatea posesorului: Imaginea sportivă este accentuată de barele longitudinale argintii și de geamurile fumurii din spaţiul pasagerilor. Exteriorul puternic individualizat este completat la interior de elemente de siguranţă și confort: Dotările funcţionale precum hillholderassist, tempomat, proiectoare de ceaţă, culminează cu tracţiunea 4MOTION. Totul pentru o experienţă inedită, în care se îmbină robusteţea și extravaganţa. Vă așteptăm la Distribuitorii Volkswagen Autovehicule Comerciale!

Imaginea este cu titlu de prezentare. Detalii despre configuraţii, dotări și preţuri la Distribuitorii Volkswagen Autovehicule Comerciale.

Noul Cross Caddy

Robust, extravagant, puternic individualizat

www.vw-vehicule-comerciale.ro