Upload
adriana-dodon
View
266
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
7/21/2019 55419232 Califatul Arab Si Dreptul Musulman
http://slidepdf.com/reader/full/55419232-califatul-arab-si-dreptul-musulman 1/40
TITLUL XI CALIFATUL ARAB. DREPTUL
MUSULMAN
P R O B L E M E :
• 1 . P r iv ir e is t o r ic ă . . a ) .A r a
b ia p r e is la m ic ă ; b ) .A p a r iţ
ia is la m is m u lu i; c ). C u c e ri r
ile a ra b e ;
d ) . D e s t r măa re a C a lifa tu lu i A ra b :
2.D r e p tu l *
a ) .C o n s id e r a { iu n i g e n e r a le p r iv in d d r e p t u l m u s u lm a n ; b ) . Iz v
o a r e le d r e p t u lu i m us u lm a n ; c ) .D r e p t u l c o n s t it u ţ io n a l ; d ) . S t a
t u t u l ju r id ic a l p e r s o a n e lo r ; e ) .D r e p t u l d e p r o p r ie t a t e ;
• . f ) . D r e p t u l o b li g a ţ ii lo r ; g ) .D r e p t u l f is c a l; h ) . D r e p t u l
f a m il ie i; i) .D r e p t u l s uc c e s o r a l; j) .D r e p t u l p e n a l; k ) .P r o c e d u r a
d e ju d e c a t ă .
7/21/2019 55419232 Califatul Arab Si Dreptul Musulman
http://slidepdf.com/reader/full/55419232-califatul-arab-si-dreptul-musulman 2/40
1. PRIVIRE ISTORICA
a) AR ABIAPREISLAMICĂ
Leagănul de formare a societăţii arabe, a statului arab şi a
islamismului 1-a constituit Peninsula Ar a bică1.
Pe la înce putul secolului al VIMea, în r egiunile centr ale şi nor dice
ale
Ar a biei înce puse pr ocesul de descompunere a orânduirii
patr iar hale, deşi ar a bii
continuaţi să fie î ncă desr ul de strâns legaţi atât de gintă, cât şi de trib.
Fiecare arab trebuia
sa- şi sacr if ice viaţa pentru ginta sa, iar î ntr eaga ginta era
o bligată să apere pe
of icine f ăcea partea din ea. * ' " * ' *
* Dacă unul diji mem br ii ginţii era ucis, într eaga gintă avea o bligaţia
să se răzbune pe ginta ucigaşului, până când acesta of er ea
o des păgubir e. Pr ocesul de trecere a beduinilor la viaţa sedentară a
f ost îngr eunat de li psa de pământ prielnic pentru agr icultur ă.
b) APARIŢIA ISLAMISMULUI
In acţiunea de consacrare pe plan ideologic a societăţii şi de
acceler ar e a formării statului-unif icat prin unir ea triburilor arabe,
un însemnat rol a jucat islamismul. A par iţia islamismului a fost
pr egătită de existenţa, în cr edinţele arabe pr eisîamice, a conce pţiei
despre o zeitate pr inci pală (Allah}„ ca şi-de inf luenţa conce pţiilor
mozaice şi cr eştine despre o divinitate unică (Jahve, Dumnezeu)."
Cr eator ul, sub forma unui sistem coerent şi.unitar , ar noii r eligii
şi pr o povăduitor ul ei a fost Măhomed (570-632). Expunerile sale,
notate de către discipolii săi, au fost adunate în Coran, care cupr inde
învăţătur ile de bază ale islamismului.
îndator ir ile inder oga bile ale or icăr ui musulman adult
«unt cupr inse în cele br a î nvăţătur ă a "celor cinci stâl pi" (arkan),
stâl pii car e susţin edificiul islamismului.3
Prima r egulă a cultului musulman este măr tur isir ea de cr edinţă
( şahada). Constă în r ostir ea zilnică — psalmodiată de cinci ori pe zi şi
de muezin din î nălţimea minar etului — a formulei: "Allah este singur ul
Dumnezeu, iar Mahomed este pr of etul său". Prin r ostir ea
acestei f ormule cr edinciosul devine un om care "se dăr uieşte lui
Dumnezeu" (mustim; lb. turcă mii siilman), — căci ea implică
declar aţia de supunere (islam).
A doua, este r ugăciunea canonică ( şalăi) — r ostită de cinci ori pe
zi, şi numai în lim ba arabă, or icar e ar fi lim ba maternă a cr edinciosului.
Ea tr e buie r ostită cu f aţa î ndr e ptată în dir ecţia (qibla) or aşului
sf ânt Mecca,4 şi este pr egătită de chemarea (adâri) celui care, din
minar et, îi cheamă pe cr edincioşi la r ugăciune
7/21/2019 55419232 Califatul Arab Si Dreptul Musulman
http://slidepdf.com/reader/full/55419232-califatul-arab-si-dreptul-musulman 3/40
3
muezinul ( muâd z in ). R ugăciunea în comun [gluma — "adunarea") avea loc
viner ea la amiază — "ziua adunăr ii" — la moschee (masdjid)A
R ugăciunea r ituală constă într -un ansam blu de gestur i şi
de vorbe r igur os f ixate, care cupr indea a plecăr i ale corpului şi
pr oster năr i, înce pea pr intr -o f ormulă de sacr alizar e şi se termina pr intr -
un salut de desacr alizar e.1
Al tr eilea act r itual o bligator , este opera de
binef acer e, a jutor ar ea a pr oa pelui, ac^de r es ponsa bilitate şi de
solidar itate socială.
Acest act filantropic constă fie î ntr -un impozit o bligator , danie
r ituală — zak ăt2 — fie într-o contr i buţie voluntar ă (sadaqa). Zak ăt
ar e menir ea de a r eaminti permanent că or ice bogăţie, or ice
lucr u, îi a par ţine lui Dumnezeu, şi că deci individul nu poate
dis pune de ele după bunul său plac, pentru că f iecar e om este
un membru al comunităţii.
A patra î ndator ir e, a bsolut obligatorie, era postul (siyam) Ramadanului3.
Timp de 30 de zile, de la r ăsăr itul până la a pusui soar elui, toţi
adulţii, musulmani, înce pând de la vârsta de 14 ani, erau o bligaţi să se
a bţină de a lua ceva în gură sau de a avea r a por tur i sexuale.4 De
asemenea era inter zisă inhalar ea fumului de tutun, administr ar ea
injecţiilor, de a mirosi vre-un parfum (inclusiv o floare).
Jur iştii tr e buiser ă f ir eşte să studieze în detaliu cazur ile de violar e
a Postului î ntr -un s pir it legalist, pe care-1 ilustr ează, de pildă,
citaţia următoare: „Femeile care, torcând inul, apucă firele cu gura
ca să le unească, pot ele să exercite această meser ie în tim pul
postului de ramadan? Dacă inul este din Egipt, lucrul este permis; el ar
fi însă o pr it dacă inul ar fi de Dimma, căci acesta are un anumit
gust ce se răspândeşte în gur ă."5
Dar obligaţiile pe care aceiaşi jurişti le im puneau în cazul călcăr ii
voite a Postului sunt poate mai im por tante pentru a arăta car acter ul
profund al acestui r it: „Credinciosul care rupe Postul prin legătur i
tr upeşti, scr iau ei, tr e buie să r eîncea pă postul, pentru
r ăscum păr ar e, după luna r amadanului, şi mai tr e buie să dezrobească
un sclav. Dacă nu găseşte sclav, el va posti tim p de două luni la
rând. Dacă este inca pa bil de a f ace acest post, el va hr ăni şaizeci de
săr aci."6
în f ine, un peler ina j (hadji) cel puţin o dată în viaţă la Mecca
şi locuirile sacre din împrejurimi, era a cincia dator ie pentru
musulmanii de am bele sexe, care aveau posi bilitatea mater ială.
Unirea triburilor ar a be a fost unui din o biectivele î nsemnate
ale învăţătur ii lui Mahomed. Pentru a r ealiza unir ea triburilor
ar a be, Mahomed şi urmaşii săi au î ndemnat la solidar itate într e
musulmani.
Tr ecer ea or aşului Mecca (an.630) la islamism a avut un maie
ef ect politic şi religios, care a gr ă bit pr ocesul de unir e a triburilor ar a be
şi de adoptare a islamismului, astf el încât, la moartea lui
Mahomed (an.632), aproape într eaga Peninsulă Ar a bică era
unif icată politic şi r eligios.
c) CUCERIRILE ARABE
Formar ea.statului unif icat arab şi tendinţa cercur ilor
conducătoare de a atenua f r ământăr ile inter ne prin purtarea "r ăz boiului
sfânt" de pradă şi cucer ir e îm potr iva statelor vecine au stat la baza
1 Dominique Sourdel, Janine Sourdel-Thomine, Civilizaţia islamului clasic, Volumul I, Editur a
Mer idiane, Bucur eşti, 1975, p.254.
2\Contribuţia o bligator ie (zak ăt) era percepută de funcţionarii statului pe producea de cer eale
şi de fructe (10%), pe patr imoniul zootehnic (ca pitol care comportă un calcul f oar te complicat), pe metale pr eţioase şi pe măr f ur i (2,50% din valoar ea lor ).
3 Obligaţia postului - a fost sta bilită pe luna a 9-a a anului islamic în amintir ea pr imei r evelaţii
pe care c av jse Mahomed.
4 Tritton A.S.. Muslim iheology, Londra, 1947, p.51.
5 Dominique Sourdel, Janine Sourdel-Thomine, Op.cit., v. I., p.257.
7/21/2019 55419232 Califatul Arab Si Dreptul Musulman
http://slidepdf.com/reader/full/55419232-califatul-arab-si-dreptul-musulman 4/40
4
6 Ibidem.
7/21/2019 55419232 Califatul Arab Si Dreptul Musulman
http://slidepdf.com/reader/full/55419232-califatul-arab-si-dreptul-musulman 5/40
mar ilor cucer ir i arabe din deceniul 4 şi 5 ale secolului al VIMea.
Este necesar de menţionat că situaţia inter naţională era deose bit
de f avor a bilă cuceririlor arabe şi r ăs pândir ii islamismului. R ăz boiul
îndelungat dintr e cele două mar i puter i din acea vreme — Bizanţ şi Ir an
— care a durat din 602 până la 628, le-a secătuit f or ţele.
Cucer ir ile arabe au fost în parte uşurate şi de slă bir ea, care se
observase demult, a legătur ilor economice dintr e Bizanţ şi
provinciile lui din r ăsăr it, precum şi de politica r eligioasă a
Bizanţului m r egiunile lui r ăsăr itene (persecutarea monofiziţilor etc).
R ăz boiul ar a bilor cu Bizanţul şi Ir anul a î nce put sub Abu Bek r .
Până în anul 640;ar a bii cucer iser ă aproape in î ntr egime Palestina şi
Siria. Mulţi locuitori paşnici au fost luaţi în r o bie. Dar multe or aşe
(Antiochia, Damasc etc.) s-au predat cucer itor ilor numai pe ba:ca unor
tratate, care le garantau cr eştinilor şi iudeilor li ber tatea cultului
şi li ber tatea per sonală, cu condiţia că ei să recunoască puterea
statului arab mahomedan şi să piătească birurile. Până la sf âr şitul
anului 642 ar a bii au cucer it Egiptul, după cc au ocupat cel mai
im por tant port al lui, Alexandr ia; în 647 ei au intr at în ca pitala
Ir anului, Ctesi phon, pe care au distr us-o, iar prin anul 651 au terminat
cucer ir ea Ir anului.
Astf el, în mai puţin de un secol, ar a bii cotropesc Palestina, Sir ia,
Egipt, cuceresc ir anul, îşi extind inf luenţa sa asupra Africii de Nord şi
sudul S paniei, asupra tr anscaucaziei şi Orientului A pr o piat. în aşa mod
se creează o imensă putere arabă, cunoscută sub denumir ea
de Călifar ul arab cu centiul în or aşul Bagdad1.
d) DESTR ĂMAREA CALIFATULUI ARAB
Dezmembrarea Califatului a î nce put la mijlocul sec. ai VM-lea şi
s-a acceler at în cur sul secolelor IX şi X. Rând pe rând, din stă pânir ea
Călifar ului s-au des pr ins S pania, unde s-a constituit emir atul (750), iar
a poi Călifar ul omeiad (929) de Cordoba, Tunisia şi Alger ia, conduse de
dinastia Aghla bizilor , Mar ocul, condus de dinastia Idr isizilor ,
Egi ptul cârmuit de dinastia Tulunizilor iar a poi a Fatimizilor etc. în sec. XI turcii — selgiucizi cuceresc Bagdadul şi îl pr ivează de
putere laică pe calif, deşi l-au recunoscut în calitate de
conducător ul său s pir itual.
7/21/2019 55419232 Califatul Arab Si Dreptul Musulman
http://slidepdf.com/reader/full/55419232-califatul-arab-si-dreptul-musulman 6/40
5
2 DREPTUL A) CONSIDERATIUNI
GENERALE PRIVIND DREPTUL
MUSULMAN
Conceptul de *drept islamic" ( şaria) nu presupune un ansam blu
sistematic or ganizat de legi şi de pr actici juridice; sf er a sa estemult mai lar gă, extinzându-se şi în domeniul r f tescr i pţiilor
etice, de comportare socială, de igienă chiar , şi bineînţeles, de ritual
religios. Ş ar ia nu este legea r eală, ci legea ideală; semnif icaţia
cuvântului nu se limitează la lege, la drept, ci adeseor i este mai
am plă, a pr o piindu-se de sensul de r evelaţie.7
O par ticular itate esenţială a dr e ptului musulman este aceea că el
r ezultă din legile r eligioase a islamului. De aici şi a doua par ticular itate
a iui — necesitatea musulmanilor , indif er ent de locul de tr ai de a
se conduce numai de normele dr e ptului musulman.
Meritul şar iatului, juriştii musulmani îl văd mai întâi de toate î n
car acter ul deose bit al a par iţiei. Spre deose bir e de alte sisteme
de drept, care sunt un produs al activităţii omeneşti, dr e ptul musulman,
— este un r ezultat al r evelaţiei Dumnezeieşti, el este dăr uit omeniriide către Allah prin pr of etul său — Mahomed.
Este necesar de menţionat că î nce pând cu sec. XI
dr e ptul musulman de ja nu mai este gener al pentru toate ţăr ile
arabe. A par doua dir ecţii de bază: sunnismul şi şiismul.
Fiecare din aceste 2 direcţii î şi au şcolile sale.
Sunnismul (hanef ită, malichită, şaf iită, ham balită-
etc). Şiismul (ismailită, d jaf ar ită, zeidită etc).
Contradicţiile de bază î ntr e sunnism şi şiism constau
în r ezolvar ea dif er ită a pr o blemei succesiunii puter ii laice şi
r eligioase supreme.
Sunniţii sunt păr taşi ai conce pţiei precum că f uncţia şef ului ar f i
tr e buit să fie eligibilă, în tim p ce şiiţii susţin că puterea supr emi tr e buie
să fie moştenită. De asemenea sunnifii şi şiiţii se mai deosebesc pr in aceea că
secunzii nu recunosc în calitate de izvor de drept ahadithur ile şi qiyasul.
Cătr e sec. X sunniţii înglo bează 4 şcoli de drept de bază:8
1. Hanef ită, f ondator ul căr eia este A bu-Hanif an I bn Sa bit (699-
767). Acest
curent se bazează pe luar ea în consider aţie a condiţiilor locale
î n pr ocesul
de cr eaţie normativă şi procedura judiciar ă.
La momentul actual hanef ismul este cea mai r ăs pândită şcoală
sunnită (circa 340 milioane musulmani). Această şcoala este r ăs pândită
în Siria, Egipt, Ior dania, India, Af ganistan etc.
7 Schacht J., An introduction to Islamic Law, Oxford, 1964, p.23.
8 Privitor la şcolile de drept a se vedea mai detaliat: The Origins of Muhammadan
jur is pr udence, Oxford, 1950, p.3-16.
7/21/2019 55419232 Califatul Arab Si Dreptul Musulman
http://slidepdf.com/reader/full/55419232-califatul-arab-si-dreptul-musulman 7/40
2. Malichită, întemeietor ul căr eia a fost Malik I bn Anas (713-795).
Această
şcoală recunoştea qiyasul ca izvor de drept numai în cazur i
exce pţionale.
Este r ăs pândita în Africa de Nord, S pania etc, numărând circa 45
milioane de ade pţi.
7/21/2019 55419232 Califatul Arab Si Dreptul Musulman
http://slidepdf.com/reader/full/55419232-califatul-arab-si-dreptul-musulman 8/40
7
3.Şafiită, creată de Mahomed I bn Idr is aş-{af ii (767-820), car e
acorda o atenţie deose bită Tradiţiei. Actualmente această şcoală
are circa 100 mln. de ade pţi şi şi-a găsit r ăs pândir ea în
Egi pt, Palestina, Ir ak , Yemen, Li ban, Malaysia, Indonezia, Somalia.
4.Hambalită, î ntemeiată de Ahmad — I bn — Ham bal (780-855).
Această şcoală se bazează pe comentar iul exclusiv al Coranului şi
a Tradiţiei. Această şcoală ia momentul actual având în r ândur ile
sale circa 3 mln. de ade pţi. Actualmente ea este r ăs pândită
î n Ar a bia Saudita, Li ban, Sir ia.
Tr e buie să menţionăm că către 01 noiem br ie 1994 dr e ptui
musulman este a plicat pe ter itor iul unui mare număr de state — de laMaroc la nord — vestul Africii până la Fiji-Oceania.
Conform datelor statistice în lume se enumera circa 1 mlr d. 200
mln. de musulmani, care formează ma jor itatea po pulaţiei din 51 state ale
lumii.
B) IZVOARELE DREPTULUI
După cum s-a mai menţionat de ja în cazul dr e ptului musulman
avem de a. f ace, mai degrabă cu o alătur ar e de r eguli de com por tar e
des pr inse, ca sursă f undamentală, din Coran, cartea sf ântă a
musulmanilor , decât cu un sistem juridic î nchegat.
Dreptul islamic apar e şi mai evident prin cercetarea sistemului
izvoar elor .
Un pr im izvor şi cel mai de bază este Coranul (termenul ar putea f i
tradus pr in cuvântul "istor isir e")9.
Coranul conţine 6219 de versete, pe care le cupr inde, îm păr ţite în
114 ca pitole (sure). Şi numai un număr de circa 500 de versete pot ser vi
ca un mater ial din care se pot extrage r eguli de comportare, dif er ite
consultaţii of er ite de profet la ^ cerere sau pentru a pr eveni dif er ite
dificultăţi. Dar numai 80 de versete pot fi tratate ca norme de drept (în
marea ma jor itate a lor acestea sunt norme ce r eglementează r elaţiile
familiale).
Coranul este un instr ument lingvistic incom plet. In
adevăr , domeniul instituţiilor publice (adică dr e ptul public) a fost
aceia în car e baza cor anică a dr e ptului s-a arătat cea mai f r agilă,
dat fiind că ma jor itatea pr o blemelor ce s-au pus Comunităţii în
continuă creştere n- au putut fi avute în vedere de Muhammad, şi
tocmai aici jurisconsulţii au tr e buit să acorde locul cel mai însemnat
pr acticii primilor suver ani precum şi obiceiurilor locale anter ioar e.10
Lacunele de r eglementar e cor anică se cereau com pletate cu alte
izvoar e. R ecur ger ea î nsă la alte izvoar e com plementar e se lovea,
în condiţia musulmană, de dificultăţi insurmonta bile. Coranul era
consider at după cum s-a mai menţionat de ja o operă r elevată şi
infocibilă. Nu se putea admite cu uşur inţă nici că ea a gr eşit, nici ca ea
este incom pletă, după cum era dificil de admis că lacunele din gândir ea
9 Coranul (în arabă, al-Qur 'an) a fost alcătuit de Mahomed. Dar canonizarea conţinutului şi
ela bor ar ea r edacţiei def initive a Coranului a avut loc pe timpul Califului Cmar (644-656).
10 Dominique Sourdel, Jenine Sourdel-Thomine, Op.cit., V. I., p. 252.
211
7/21/2019 55419232 Califatul Arab Si Dreptul Musulman
http://slidepdf.com/reader/full/55419232-califatul-arab-si-dreptul-musulman 9/40
ar hanghelul Gabriel, ins pir ator ul pr of etului, să fie com pletate, pr in
dispoziţii ce nu-s de natură divină.
Com pletăr ile în Coran şi-au găsit f undamentul în tr adiţie. Cor pul
de r eguli care o ex pr imă alcătuieşte cel de-al doilea izvor al dr e ptului
musulman şi care poartă numele de Sunna. *Prin Sunna î nsă musulmanii
nu î nţeleg decât acea Tradiţie legată de viaţa şi activitatealui Mahomed. Ea r e pr ezintă modul de a fi şi de a se comporta al
pr of etului, care tr e buie să servească drept ghid cr edincioşilor .
Fiecar e dintr e principiile de cr edinţă cupr inse în Sunna f ormează
o biectul unui hadith (din 1. arabă — sentinţă, cuvânt al Pr of etului
tr ansmis în af ar a Coranului). Se deosebesc ahadith-ur i de 2 f elur i:11
a) hadith qudsi (cuvânt sfânt) desemnând o r evelaţie dir ectă în
care î nsuşi
Dumnezeu vorbeşte pr in mijlocirea Pr of etului;
b) hadith naboivi (cuvânt pr of etic) în care Profetul vorbeşte în
numele
său. în secolul IX-lea au apărut celebre culegeri de ahadith-uri, dintre care
mai
cunoscute sunt cele legate de numele lui El-Boknarişi a lui Moslem.12
Fiecar e hadith cupr inde 2 elemente: textul (math) şi baza sa
(isnad) care ex pr imă lanţul de tr ansmiter i succesive, de la Profet până
în zilele noastr e.
Islamul nu cunoaşte o autor itate supremă r eligioasă, care să f ie
însărcinată cu inter pr etar ea textelor sacre. Unitatea de inter pr etar e
este asigur ată în aceste condiţii pr in Idjma,cel de-al treilea' izvor al
dreptului musulman, care oferă cr edinciosului cr iter iul cu a jutor ul căr uia
el poate recunoaşte sensul exact al textelor sacre. Acest cr iter iu
este acor dul unanim al comunităţii musulmane. Două maxime, atr i buite
pr of etului, f undamentează r ecur sul la consimţământul unanim.13 Prima
se găseşte într -un hadith, care pr oclamă: "Comunitatea mea nu va
cădea niciodată de acord asupra unei er or i". Secunda este un tef xt
din Coran car e af irmă: "Cel care urmează o cale alta decât cea adrept cr edinciosului va merge în Inf er n". Aceste 2 texte sacre
r e pr ezintă, în conce pţia musulmană, un temei suf icient pentru a
justifica autor itatea de izvor de drept a id jmei.
Car tea sacră şi Sunna nu puteau da răspuns în aceste condiţii
unui mar e
număr de pr o bleme. l4
.
Id jtihadul, ef or tul creator de drept a că pătat astf el noi
dimensiuni şi a fost chemat să joace un rol cu totul deose bit de cele pe
care îl avea de jucat atunci când Islamul era pr acticat de o
mică comunitate umană. înţele pţii au a pelat din ce în ce mai mult la
pr o pr ia lor r aţiune, îm bogăţindu-şi cor pul de doctr ină, dar
înde păr tându-se de la or todoxia pr imelor înce putur i.
Metoda cu a jutor ul căr eia a avut loc idjtihadul o fostQiyas,
11 A.Guillaume, The Tradition of Islam, Oxford, 1924, p.63.
12Ibid.,p.«6. •
13 Schacht J., An introduction to Islamic Law, Oxford, 1964, p.37.
7/21/2019 55419232 Califatul Arab Si Dreptul Musulman
http://slidepdf.com/reader/full/55419232-califatul-arab-si-dreptul-musulman 10/40
9
r aţionamentul prin analogie, ce r e pr ezintă una din cheile de
boltă pentru înţeleger ea mentalităţii juridice musulmane. Teoria lui
qiyas, deci, celui de-al 4-lea izvor al dr e ptului musulman constă în
asimilar ea unei situaţii ivite în pr actică cu o altă, avută în vedere î ntr -un
text sacru ori într -un hadith, pentru a a plica celei dintâi soluţia dată
în cea de-a doua.
7/21/2019 55419232 Califatul Arab Si Dreptul Musulman
http://slidepdf.com/reader/full/55419232-califatul-arab-si-dreptul-musulman 11/40
Nu tr e buie să cădem în gr eşeala comisă de unii autor i occidentali
de a vedea în qiyas o activitate de inter pr etar e a legii. Qiyasul
mai degrabă conduce la soluţionar ea unor pr o bleme pentru car e.legea
nu a fost f ăcută.
Potrivit doctr inei tr adiţionale, qiyas cupr inde patru elemente:14
a) r ădăcina — pr escr i pţia legală de la care porneşte r aţionamentul;
b) ramura — as pectul litigios ce urmează a primi o r ezolvar e; c) cauza
— calitatea comună care a pr o pie cei doi termeni ce ur mează a
f i com par aţi;'d) judecata — r aţiunea în temeiul căr eia r egula este
extinsă de la un termen la celălalt.
Pentru a se putea folosi qiyas este necesar ca următoar ele condiţii
să fie î nde plinite:
a)rădăcina să fie cupr insă, incontesta bil, în Coran sau în Sunna. Ea
nu tr e buie să fie "ramura" unei alte r ădăcini — deci să
nu r e pr ezinte ea î nsăşi r ezultatul unei analogii — un qiyas de
gr adul al doilea nefiind admisi bil;
b)cauza să fie clar ă şi inteligibilă, să nu cupr indă nici o contr adicţie
intr insecă şi să nu fie la r ândul său contr azisă de Coran, de Sunna
sau de id jma. Ea tr e buie de asemenea să fie dovedită.
Următor ul izvor de drept este Fetva — adică hotăr âr ile celor mai de
vază . conducător i muslimuni. Cătr e acestea se r ef er ă primii patru Calif i
şi întemeietor ii celor 4 curente Sunnite: Abu Hanifan I bn Sa bit (699-767),
Malic I bn Anas (713-795), Mahomed I bn Idr is aş {afli (767-820) şi Ahniad
I bn Ham bal (780-855).
Al şaselea izvor al dr e ptului musulman, căr uia juriştii musulmani îi
acordă o atenţie deose bită şi care în viziunea lor asigur ă o
anumită f lexi bilitate dr e ptului musulman şi adaptarea lui la condiţiile
nou-cr eate este Fich, doctr ina de drept. Cătr e Fich se r ef er ă
o per ele scr ise de cunoscător ii şar iatului, încă în per ioada evului
mediu. Număr ul acestor opere a junge cifra de 6000.
Preponderenţa celor 6 categor ii de izvoar e ia care ne-am r ef er it
mai sus nu exclude î nsă rolul im por tant pe care a fost chemat să-1 joace
cutuma în dr e ptul musulman. Cutuma (ORF) a contr i buit, de la pr imele
înce putur i, la f ormar ea sistemului juridic al Islamului. Critica ştiinţifică a
doctr inei mahomedane pune în lumină f a ptul că numeroase cutume
pr eislamice, care nu erau contrare fiqhului, au fost î nglo bate în dr e ptul
musulman prin intermediul idjmei. Se admite în acelaşi tim p ca multe din
r egulile fiqului pot fi com pletate şi, uneor i, chiar înlocuite sau modif icate
cu cutumele.
Pentru ca o cutumă să poată fi luată în consider ar e, ea tr e buie să
înde plinească anumite condiţii pr intr e care şi pe aceea de a nu fi contr ar ă
id jmei.
După o car acter istică super f icială a izvoar elor dr e ptului
musulman, inevita bil apare şi î ntr e bar ea: Care este în aceste condiţii
rolul şi locul actului legislativ? Este vorba de f irmane (decr etele
Califilor) şi canune (legile).
Consider ând sistemul de drept ca produs al r evelaţiei, musulmanii
nu pot evident, concepe ca el să fie modif icat sau înlocuit de
cătr e puterea temporară, î m păr aţii, regii şi principii musulmani au
inter venit adesea cu măsur i legislative adoptate cu avizul principalului
lor consilier în mater ie juridică, mar ele muf tiu sau
14 Ibid., p.41.
213
7/21/2019 55419232 Califatul Arab Si Dreptul Musulman
http://slidepdf.com/reader/full/55419232-califatul-arab-si-dreptul-musulman 12/40
şeic-al Islam. Mulţi autor i consider ă actele de inter venţie a puter ii de
stat mai degrabă drept acte r eglementate decât acte legislative.15
Este evident că statele musulmane în epoca noastră, a par ţinând
în marea lor ma jor itate "lumii a IlI-ia" af late în plin proces
de moder nizar e şi de dezvoltar e economică, s-au văzut nevoite să-şi
constr uiască cadr ul juridic, rupând uneor i violent cu tr adiţia. Aşa cumTurcia de exem plu a integr at dr e ptul elveţian.16
C) DREPTUL CONSTITUŢIONAL
Cu A bu-Bek r — primul "locţiitor al trimisului lui Dumnezeu"
(halifa Rasul Allah) — şi cu următor ii tr ei şef i ai noii comunităţi politico-
r eligioase, au fost puse definitiv bazele instituţiei Călifar ului. Calif ul
rămâne sursa unică a puter ii politice.17
El poate delega să exercite ef ectiv, în numele său, f uncţia de
conducere social-administr ativă a statului unui pr im-ministr u,
unui "vizir" (wazir), cea judecător ească, unui judecător (qădi),
iar cea militar ă unui "emir", un gener al (amir ); în toate aceste
com par timente însă califul î şi rezerva autor itatea supremă. Instituţia
călifar ului a urmat deci, tim p de mai bine de un secol, modelul politic
persan (apăr ut în epoca a bbasidă). înce pând din sec. IX, califii
a bbasizi şi-au asumat şi titlul religios de imam — „călăuză",
conducător al Rugăciunii r ituale de viner ea a comunităţii islamice.
Califul era executantul Legii sta bilite de Profet, pe care el se
credea la înce put autor izat să o com pleteze, mai întâi cu dispoziţii date
de el, a poi cedând această pr er ogativă unor jurişti er udiţi şi totodată
teologi — el continuând să rămână a păr ător ul dogmei. Califul era un
reprezentant al'comunităţii; aleger ea lui nu era validată decât după ce
presta, în f aţa principalilor demnitar i ai statului, jur ământul de
supunere Legii. Calif ii a bbasizi au r euşit, prin dif er ite manevre, să
o bţină recunoaşterea principiului dinastic în locul celui
electiv, indicându-şi succesor ul dintr e mem br ii familiei: dar hotărârea
calif ului rămânea subordonată consimţământului notabililor şi
doctor ilor Legii (ulamă). Condiţiile care i se cereau pentru a deveni
calif erau: vâr sta matur ităţii şi a ptitudini fizice şi mintale. Califul putea
a bdica (ceea ce şi tăcea uneor i, — din prudenţă, spre a nu fi
asasinat), dar nu putea f i destituit decât când manif esta atitudini de
f lagr antă in justiţie, sau dacă era atins de o grea inf irmitate.
în epoca clasică a istor iei ar a bilor deţinea pr er ogativele cele
mai im por tante, devenind aproape un suveran a bsolut. El
conducea R ugăciunea
credincioşilor în ocaziile cele mai solemne; rostea pr edica la r ugăciunea
de viner i,
15 Ibid., p.72.
16lbid.,p.77.
17 Hopkins P., Medieval Muslim government in Barbary, Londra, 1978, p. 112. 214
7/21/2019 55419232 Califatul Arab Si Dreptul Musulman
http://slidepdf.com/reader/full/55419232-califatul-arab-si-dreptul-musulman 13/40
era conducător ul peler ina jului o bligator la Mecca, iar viner ea
î n moschee
credincioşii invocau binecuvântar ea lui Allah în f avoar ea lui. Califul era
comandantul suprem al armatei; el sta bilea şi cr iter iile de r e par tizar e a
prăzii de r ăz boi; numea guver nator ii provinciilor şi judecător ii (cadiii);
contr ola modul în
7/21/2019 55419232 Califatul Arab Si Dreptul Musulman
http://slidepdf.com/reader/full/55419232-califatul-arab-si-dreptul-musulman 14/40
13
care erau f olosite venitur ile statului, precum şi buna f uncţionar e
a justiţiei; şi or ice musulman care se consider a victimă a unei
nedr e ptăţi putea să a peleze la el. Singur ele obligaţii care îi limitau
autor itatea a bsolută erau: de a a plica Legea cu dreptate, de a nu
a plica pede pse după bunul său plac, şi, în chestiunile im por tante de
inter es gener al de a-i consulta pe juriştii eminenţi din antur a jul său,
r ară avizul căr ora nu putea a plica pedeapsa cu moar tea18.
Astf el de r ef lectăr i asupra pr o blemelor guver năr ii n-au f ăcut
decât să î ntăr ească tendinţa autocr atică a suver anilor
musulmani. Dealtf el, în Islam puterea a evoluat neîncetat, în epoca
clasică, într e o suver anitate a bsolută cu caracter or iental şi o„teocr aţie laică", cum a fost numit acest ti p de guvernare. Teocr atic,
pentru că statui se baza pe o Lege r evelată; teocr aţie laică, pentru
că Islamul n-a cunoscut nici clasă sacer dotală, nici autor itate
doctr inar ă inde pendentă. In adevăr , califul care era şef ul teor etic al
comunităţii r eligioase, nu putea f ace nimic rară î nvăţaţi; aceştia
r eglementau multe aspecte ale vieţii î n societate, a par ţineau mai
multor şcoli şi luau deci hotăr âr i diver gente, pe care el tr e buia să se
mulţumească a le ar bitr a. într -un cuvânt, el îi comanda pe oamenii de
r eligie, dar se s pr ijinea pe ei, tară ca fie el, f ie ceilalţi să-şi poată
ef ectiv im pune voinţa, cel puţin în sistemul sunnit. Acest echilibru
marca limitele des potismului subiacent care constituia totuşi
trăsătura dominantă a or ganizăr ii de stat în evul mediu islamic.19
Conducer ea cancelar iei şi a î ntr egului aparat f inanciar a f ostîncr edinţată, chiar de primii califi a bbasizi, unui mare vizir, pr inci palul
consilier şi a jutor al califului — care a a juns în curând să-şi consolideze
poziţia şi să devină un adevărat pr im-ministr u (uneor i tr ansmiţându-
şi er editar f uncţia), un locţiitor şi reprezentant al califului, deţinând în
mod pr actic î ntr eaga putere. Mar ele vizir pr ezida consiliul
şefilor de departamente ale statului (care, în anumite per ioade
purtau titlul de viziri). Conducea administr aţia centr ală, numea şi
revoca guver nator ii de provincii, şefii militari şi înalţii f uncţionar i ai
fiscului (în teor ie, cu consimţământul califului); el deţinea sigiliul
călifar ului, tr imitea ambasade şi pr imea pe am basador ii str ăini,
redacta şi ex pedia scr isor ile oficiale im por tante; de asemenea, putea
comanda tr upele în caz de r ăz boi, putea pr ezida cur ţile de justiţie,
putea lua or ice hotăr âr i f ăr ă să- 1 consulte pe calif, decât în cazur i cu totul deose bite. Prin urmar e,
viziratul purta de ja germenii decadenţei autor ităţii calif ale.
Când, la înce putul sec. X, califul a însărcinat cu comanda tr upelor
un emir -şef (amir al-urnară — "comandantul comandanţilor "), acesta şi-
a instituit contr olul şi asupra administr aţiei f inanciar e a guver nator ilor
de provincii.20 Din acest moment, rolul mar elui vizir şi-a pier dut mar ea
sa im por tanţă, acesta rămânând consilier administr ativ; atr i buţiile şi
pr er ogativele lui au fost luate de mar ele emir — şi a poi de
sultan. Aşadar , viziratul a rămas o instituţie de drept public islamic,
rară să deţină î nsă o im por tanţă constantă în toate e pocile şi în
toate ţăr ile Im per iului.
18 Mai târ ziu, cei care s-au opus autor ităţii a bsolute a califului au fost şef ii militari; aceştia,
prof itând de tul bur ăr ile din provincii, l-au deposedat de pr erogativele militar e şi f iscale. Calif ul
le-a recunoscut autor itatea, acor dându-le — înce pând din sec, X — titlul de "sultan". — Titlul de
rege (malik), care pentru ar a bi avea o conotaţie negativă, într ucât le sugera ideea de autor itateexclusiv laică şi chiar de ir eligiozitate, era acordat numai suver anilor str ăini.
19" Dominique Sourdel, Janine Sourdel-Thomine, Op.cit., v. I., p.283.
20 Hopkins P., Medieval Muslim government in Barbary, Londra, 1978, p. 134.
215
7/21/2019 55419232 Califatul Arab Si Dreptul Musulman
http://slidepdf.com/reader/full/55419232-califatul-arab-si-dreptul-musulman 15/40
Ataşat de persoana califului — asupra căr uia avea o
mar e inf luenţă — era şam belanul (Kadjib); f uncţie de or igine persană (la
fel ca cea a astr ologului de curte). Ca şef al pr otocolului, sarcina sa era
să îi intr oducă in audienţă la suveran pe demnitar ii Im per iului
şi pe am basador ii str ăini. Totodată, el era şi cel care conducea
anchetarea şi torturarea celor închişi în închisoarea din subteranele palatului.
In tim pul dinastiei a bbaside a par atul administr ativ al Im per iului adevenit din ce în ce maComplicat. Dintre departamente ("minister e"),
mai im por tant era cel al f inanţelor — "al impozitelor" (diwân al -
k har ad j ).
Celelalte departamente erau: al bilanţului şi evidenţei conta bile, al
cancelar iei oficiale, al r eclamaţiilor (un fel de curte de a pel sau de
tr i bunal suprem), al poştei şi al poliţiei.
De par tamentul poştei nu era propriu-zis destinat ser viciului
poştal public, al tr ansmiter ii cor es pondenţei per soanelor par ticular e;
era în principal biroul î nsărcinat cu inf ormar ea autor ităţii ■
centr ale asupra celor ce se î ntâm plau în inter ior ul sau în af ar a
Im per iului, precum şi cu ex pedier ea scrisorilor oficiale. Puteau uza
de ser viciile poştei şi per soanele par ticular e, în schim bul unei sume
substanţiale. Pentru corespondenţă se f oloseau mult şi por um beiide poştă. î n ca pitală era af işată schiţa r eţelei de dr umur i, cu
indicar ea staţiilor şi a distanţelor . Sistemul de str ăzi, pr eluat de la
Im per iul persan,.era f oar te f r ecventat în deose bi de pelerinii în drum
spre Mecca; pentru aceştia şi pentru alţi călător i erau amena jate pe
parcurs cister ne, s pitale şi hanur i.
Şeful de par tamentului poştei — f uncţie deose bit de im por tantă
— care supraveghea şi contr ola toate aceste puncte, era în acelaşi tim p
şi şef ul unui ser viciu de s piona j, căr uia îi era subordonat î ntr egul
ser viciu poştal; el inf orma conf idenţial guver nul centr al şi
asupr a conduitei şi activităţii guver nator ilor de provincii şi a
f uncţionar ilor lor . Adeseor i şi negustor ii f ăceau oficiul de spioni, —
sau alţi inf ormator i deghizaţi în peler ini, medici, etc.
D) STATUTUL JURIDIC AL PERSOANELOR
Nomadismul beduinilor în continuă căutare de locuri de păşunat
pentru turme era singur a formă posi bilă de viaţă în condiţiile deşer tului.
Baza or ganizăr ii sociale, a unui tr i b era clanul (qawm), format din
mem br ii familiilor unei tabere de cor tur i. Un număr de clanur i înr udite
formau un tr i b (qa bila). Membrii clanului se supuneau autor ităţii celui
mai bătrân dintr e ei.
Şeful clanului sau al tribului (shayik h), era ales de comunitate. în
pr o blemele clanului sau ale tribului său şeicul nu decidea singur , ci
ţinea seama de păr er ile adunăr ii f ormate din toţi şefii familiilor.
Nu putea lua nici o măsură coercitivă, ci doar veghea asupra
ordinii şi bunului mers al vieţii tribului. Tribul mai avea şi un r ais
— car e
7/21/2019 55419232 Califatul Arab Si Dreptul Musulman
http://slidepdf.com/reader/full/55419232-califatul-arab-si-dreptul-musulman 16/40
15
răspundea de o per aţiile militar e; un hak am — judecător sau mai
degrabă, ar bitr u; un pr ezicător (k ahin); şi un poet (sair ) al tribului.
7/21/2019 55419232 Califatul Arab Si Dreptul Musulman
http://slidepdf.com/reader/full/55419232-califatul-arab-si-dreptul-musulman 17/40
Spre deose bir e de alte popoare nemusulmane şi de or dinea
socială din Europa medievală, ar a bii n-au acceptat un
or ganism intermediar î ntr e individ şi comunitatea tuturor
cr edincioşilor , şi nici chiar o ier ar hie de clasă (cu exce pţia clasei
sclavilor) — chiar dacă î n r ealitate existau, evident, dif er enţier i sociale
determinate de condiţiile economice ale unora sau altor a.
înce pând din per ioada omayyadă21 structura socială a
ar a bilor este r adical dif er ita de cea din per ioada anter ioar ă cucer ir ilor .
Pe î ntr eg ter itor iul Im per iului po pulaţia se prezenta î m păr ţită î n
patru categor ii:
1)categor ia dominantă
2)categor ia conver tiţilor la islamism 3)categor ia " pr ote jaţilor " (dhimmii)
4)sclavii.
Este inter esant f a ptul că aceasta î m păr ţir e în categor ii nu a f ost
tăcută în urma unei distincţii de or din social, sau de situaţie economică,
sau de or igine etnică, ci pe baza unor criterii de or din confesional.
Categor ia dominantă era alcătuită din musulmanii cucer itor i — în
frunte cu califul şi familia lui, cu ar istocr aţia militar ă şi
cur tea suver anului.
Categor ia pr ote jaţilor era f ormată din mem br ii
cultelor monoteiste --cr eştini, iudaici, mai târ ziu şi zor oastr ieni,
— r eligii toler ate. Aceştia n-aveau voie să poarte arme, erau
o bligaţi la plata unui tr i but pentru pr otecţia acordata, îşi pr acticau în
mod liber r eligia îor, iar in mater ie penală
şi civilă erau supuşi unei jurisdicţii proprii — dacă în conflict nu erau implicaţi şi musulmani.
Funcţiile militar e, politice şi r eligioase le erau pr ohi bite; în schim b
aveau acces lar g la funcţii administr ative.
Un rol esenţial în viaţa socială a Călifar ului o juca
şi negustor imea. Totodată în oraşe li psea o pr oducţie
meşteşugăr ească dezvoltată, or ientată spre piaţa inter nă şi or ânduir ea
cor por ativă.
Ţăr ănimea iniţial se scinda într-o mulţime de gr upur i etnice.
Ar a bii băştinaşi se aşezau cu tr aiul pe pământur ile noi în colonii
militar e. Ei erau eli ber aţi de câteva im pozite, benef iciau de un şir
de privilegii. Tr e ptat im pozitele erau ma jor ate, se măreau dif er ite
pr estaţii. în unele r aioane ţăr anii erau im puşi să nu părăsească
pământul pr elucr at, ca astf el ei să fie lipsiţi de posi bilitatea de a se
eschiva de la plata im pozitelor şi î nde plinir ea pr estaţiilor . în Călifar ul
arab pe tr ea pta de jos a scăr ii sociale se plasau robii. Sclavii,
conform legii nu er au subiecţi ai dr e ptur ilor . însă, în r ealitate, de la
această r egulă existau multi ple der ogăr i.
Astfel, dreptul musulman ii oprea pe musulmani să îi aducă pe
coreligionarii lor în stare de sclavie, căci islamismul decr etase
egalitatea a bsolută a tuturor celor ce a par ţin acestei religii. (în schim b,
un sclav nu î şi r ecâştiga li ber tatea numai prin simplul f a pt că ar fi trecut
la islamism.
21 Anii de domnie a dinastiei omayyade sunt 661-750. Apoi această dinastie este r ăsturnată şi
la cârma puter ii se plasează dinastia a bbasidă (750-1258).
217Cu doar tr ei exce pţii, adică 34 din totalul de 37 de califi a bbasizi — au fost fiii unor sclave vezi: Ovidiu Drimba, Istor ia culturii şi civilizaţiei, v. II, Op.cit., p. 259.
7/21/2019 55419232 Califatul Arab Si Dreptul Musulman
http://slidepdf.com/reader/full/55419232-califatul-arab-si-dreptul-musulman 18/40
17
Sclavii proveneau din r ândur ile prizonierilor ae r azooi, aie eeioi
capiuia^ în incur siunile de pradă, sau prin cumpărare din târ gur ile
de sclavi (sau dir ect de la păr inţi care acceptau să-şi vândă copiii).
Sclavia pentru neachitar ea dator iilor era inter zisă. Stă pânul avea
dator ia să î şi trateze cmeneşte sclavul; în caz că un sclav era maltr atat,
acesta avea dr e ptul să fie eli ber at.
Bineînţeles că un sclav nu putea deţine o f uncţie
politică, r eligioasă sau juridică. Dar sclavul putea dis pune liber de
bunur ile pr ovenite din economiile pe care el le r ealizar e; sau putea să
conducă
— din î nsărcinar ea stă pânului său — o într e pr inder e. Se putea căsător i
legal, copiii, săi rămâneau sclavi, dar nu puteau fi vânduţi înainte de a
fi împlinit vârsta de 7 ani decât î m pr eună cu mama lor. Sclavul tr e buia
să se supună. Iar sclava, tr e buia să devină şi concubina stă pânului —
dacă acesta dorea; dar dacă din această legătur ă se năştea un co pil,
copilul devenea li ber , mama copilului nu putea vi vândută, iar
după moartea stă pânului ea î şi recă păta li ber tatea1.
Dar un stă pân nu î şi putea pr ostitua sclavele şi nici nu putea să
într eţină legătur i cu sclavele altor a. — Dr e ptul musulman
r ecomanda credincioşilor — ca d f a ptă bună pentru care vor fi r ăs plătiţi
pe lumea cealaltă — să-şi eli ber eze sclavii; ceea ce musulmanii şi
prevedeau î n dispoziţiile lor testamentare (mai ales când aceşti
sclavi trecuseră la islamism). Sclavul avea şi dr e ptul de a-şi
răscumpăra liber tatea — dacă avea posi bilitatea economică
corespunzătoare; dar or ice sclav eli ber at avea şi pe mai departe
anumite î ndator ir i f aţă de f ostul său stă pân, cu care continua să
menţină legătur i. Sclavii nu erau folosiţi la muncile agr icole (cu
exce pţia unor latifundii). La ar a bi sclavia avea un car acter
esenţialmente domestic, într -un fel, sclavul era integr at
f amiliei stă pânului său — care a poi, eli ber ându-1, îl tr ansf orma, dacă
trecuse la islamism, într -un membru al marii comunităţi musulmane.
E) DREPTUL DE PROPRIETATE
în dreptul musulman mai#amănunţit a fost studiată pr o blema pr ivind
pr o pr ietatea f unciar ă. La bază a stat teor ia conform căr eia
pământul este un bun Dumnezeiesc. Confirmând pr o pr ietatea de
stat asupr a fondului f unciar , şar iatul rezervează şefului statului dr e ptul
de a da î n posesiunea per soanelor pământ î nsă cu titlul de f olosinţă şi
contra unui bir. î nsă în condiţiile pr o pr ietăţii de stat asupra
pământului existau categor ii distincte de pr o pr ietate:
1.Hid jaz — pământ sf ânt, acea parte a Peninsulei Ar a bice, unde,
conform tr adiţiei a tr ăit Mahomed. Pe acest
pământ necr edincioşii nu aveau dr e ptul să locuiască, nici un
fel de animal nu tr e buia să fie ueif > pe acest ter itor iu
în tim pul vânător ii.
2.Djigad — pământur ile cucer ite de musulmani în tim pul
războiului sf ânt purtat contra necr edincioşilor . Fiind învinşi,
7/21/2019 55419232 Califatul Arab Si Dreptul Musulman
http://slidepdf.com/reader/full/55419232-califatul-arab-si-dreptul-musulman 19/40
necr edincioşii încheiau o convenţie cu
7/21/2019 55419232 Califatul Arab Si Dreptul Musulman
http://slidepdf.com/reader/full/55419232-califatul-arab-si-dreptul-musulman 20/40
19
musulmani în baza căr eia ei renunţau la dr e ptul de pr o pr ietate
asupr a pământului, însă îl pr imeau îna poi cu titlu de f olosinţa şi având
o bligaţia de a plăti un bir .
3)Savafi — pământur i care a par ţineau califilor şi mem br ilor
familiei calif ale şi care puteau fi tr ansmise er editar .
4)Vak uf — întinse pr o pr ietăţi stă pânite de instituţiile r eligioase.
Ele erau consider ate inaliena bile şi erau eli ber ate de im pozite.
5. Mulk — acele pământur i stă pânite de vechii pr o pr ietar i care î şi
păstrau domeniile, având conf irmar ea calif ală.
6) Ik ta — pr o pr ietate condiţionată. Ea era atr i buită de Calif
din pr o pr ietatea f unciar ă de stat, pentru slu j be militar e sau civile, şi
având un caracter condiţionat de î nde plinir ea slujbei pentru care era
acor dată.
Din epoca a bbasidă a î nce put î nsă să se manif este tot mai
mult tendinţa tr ansf ormăr ii iktei într-o pr o pr ietate viager a şi
er editar ă, tot mai puţin condiţionată de î nde plinir ea, slujbei
pentru care f usese atr i buită.
Tr ăsătur a car acter istică a tuturor acestor forme de pr o pr ietate
constă în f a ptul că în ultima analiză titular ul suprem al
or icăr ei pr o pr ietăţi este statul arab reprezentat prin calif.22 Acest lucr u scoate
în r elief conce pţia or ientală, potr iyit căr eia noţiunea de suveran
coincide cu aceea de stă pâni tor al pământului. De aceea titular ul
unui mulk, de exem plu, nu are în f a pt decât o posesiune asupra
pământului r es pectiv şi nu un drept de pr o pr ietate, care a par ţine
califului ca suveran (este aşa zisul dominium eminens din dr e ptul
f eudal a pusean).
O categor ie deose bită- o alcătuiau lucrurile ce nu puteau să se
af le în pr o pr ietatea pr ivată a musulmanilor şi erau consider ate ca
un bun comun. Cătr e aceste bunur i se r ef er ă aer ul, miar ea,
pustiul, moscheile etc.
Nu era recunoscută pr o pr ietatea musulmanilor şi asupra astf el de
bunur i consider ate necurate, cum sunt: vinul, carnea de porc, căr ţile
interzise de islam etc.
Sfânta Scr i ptur ă a musulmanilor ne r elatează că musulmanilor le
este inter zisă într e buinţar ea mor tăciunii, sângelui, car nei de porc şi a poi
aceea (la a cănii junghier e) s-a amintit alt cineva în loc de Dumnezeu,
deci ce e năduşit sau a pier it în urma căder ii sau s-a stră puns
de coar nele altei vite, sau s-a sf âşiat de f iar e; o pr it este şi ceea ce
s-a junghiat idolilor .23
De asemenea Coranul inter zice şi f olosir ea vinului. R emarcăm,
a vinului şi nu ̂băutur ilor s pir toase, în genere. în Coran de tr ei ori
dir ect sau indir ect se vorbeşte despre această inter dicţie.
într -un verset este inter zisă r ugăciunea în stare de e br ietate " Nu
vă a pr o piaţi de r ugăciune, când sunteţi în stare de e br ietate... "24. De
facto aceasta este o inter dicţie de a folosi băutur i s pir toase, deoar ece,
cum se ştie musulmanii sunt o bligaţi de a f ace r ugăciune de cinci ori pe
zi, iar starea de e br ietate nu poate dis păr ea tim p de câteva ore. în alt
loc este cr iticată î nsăşi f olosir ea vinului: "Vinul — o ticăloşie de
a satanei...", "Satan doreşte să vă dez bine şi să vă abată de la
22 Ibid.,p.83.
23" Este necesar de menţionat că Coranul admite în unele cazur i într e buinţar ea car nei de
porc. Dar aceasta se f ace numai atunci când persoana este impusă de nevoie, f ăr ă ca să
pof tească sau să voiască. (Coran, 11-168; VI-146; XVI-116).
24 A se vedea: Coran (IV-46).
219
7/21/2019 55419232 Califatul Arab Si Dreptul Musulman
http://slidepdf.com/reader/full/55419232-califatul-arab-si-dreptul-musulman 21/40
Allah şi r ugăciune prin intermediul vinului". în cel de-al tr eilea loc vinul
este declar at un produs păcătos: "Ei te î ntr ea bă pe tine despre vin...
Spune: "în el — este un mare păcat şi totodată un folos, dar păcatul lui
— mai mare decât f olosul"25.
în consecinţă putem f ace concluzia că musulmanilor le
este inter zisă f olosir ea nu numai a vinului ci şi a băutur ilor
s pir toase în genere. îi justă af irmaţia că în ver setele Coranului nimic
nu se vor beşte despre aceasta, dar în per ioada pr eislamică tr i bur ile
produceau în exclusivitate numai vin. Cu atât mai mult cu cât această
pr o blemă este r ezolvată pr in intermediul kiyas-ului. De exem plu:
"Vinul este inter zis din cauza calităţilor sale de î m bătar e. Coniacul,
r achiul, berea, r omul etc. posedă calităţi de î m bătar e. în consecinţă,
ele sunt inter zise.
f a pte
F) DREPTUL OBLIGAŢIILOR
' în jur is pr udenţa musulmană se deosebesc o bligaţii:
a) Obligaţii contr actuale — obligaţiile născute din contr acte.
b) Obligaţii delictuale — obligaţiile născute din delicte, adică din
ilicite cauzatoare de pr e judicii.
a) Obliga ţ iile cont r act ual e
în dr e ptul musulman sunt evidenţiate câteva feluri de contr acte:
a)Contracte numite — cele ce sunt r eglementate de le|e, ca
vânzarea, schim bul, de pozitul, îm pr umutul, donaţia etc.
b)Contracte nenumite — sunt cele nenumite şi.ner eglementate
de lege, însă uzitate, ca de exem plu, contr actul de î ntr eţiner e.
c)Contracte consensuale — sunt contr actele negocia bile care iau
naştere prin simplul acord de voinţe al păr ţilor contr actante,
ex pr imat în forma pe care ele o aleg.
d)Contracte neconsensuale — sunt contr actele, la
î ncheier ea cărora este necesară î ntr unir ea căror va condiţii
f acultative expres prevăzute de lege.
e)Contracte bilater ale şi unilater ale.
f)Contracte oneroase şi gr atuite.
în cele oneroase f iecar e parte voieşte a-şi procura un avanta j; de
exem plu, vânzarea-cumpărarea sau schim bul.
La contr actele gr atuite numai una din păr ţi voieşte a
pr ocur a, rară echivalent, un avanta j celeilalte. De exem plu, donaţia.
g) Contr actele r eale — sunt convenţiile în care se cere, pe lângă
acor dul de
voinţă, r emiter ea unui lucr u. De exem plu, de pozitul, donaţia, ga jul.
Una din par ticular ităţile dr e ptului musulman ce-1 f ace să se
deosebească de alte sisteme de drept este aceea că este r ecunoscută
25 E.JI.CMOJIJJHCKHH, lO.r .TpHropoB, PejiHrH* H nHTaHHe, K HCB, 1995. crp. 154-155. Deasemenea.a se vedea î n
acest sens Coran (II, 216).
220
— ~™~-v^^^
7/21/2019 55419232 Califatul Arab Si Dreptul Musulman
http://slidepdf.com/reader/full/55419232-califatul-arab-si-dreptul-musulman 22/40
puterea juridică după
— ~™~-v^^^
7/21/2019 55419232 Califatul Arab Si Dreptul Musulman
http://slidepdf.com/reader/full/55419232-califatul-arab-si-dreptul-musulman 23/40
declar aţiile unilater ale despre săvâr şir ea sau a bţiner ea de la săvâr şir ea
unei acţiuni, aşa numitele promisiuni unilater ale ( jur ămintele).26
Dacă o persoană se leagă cu un jur ământ şi 1-a î ncălcat, ori
doreşte să răscumpere jur ământul său, atunci ea tr e buie să hr ănească
zece sărmani în felul cum î şi hrăneşte ea mem br ii familiei sale, sau să-i
îm br ace asemenea, sau să slo bozească un sclav. Dacă persoana nu er a
în stare să î nde plinească aceste precepte, ea era o bligată să postească
tr ei zile.27
In gener al ar a bii îm par t contr actele în două păr ţi:
a)Contracte care se bazează pe un fel de schim b, ca de exem plu,
contr actele de schim b, de vânzare-cumpărare, de căsător ie etc;
b)Contractele ce nu se bazează pe schim b, ca de exem plu,
de pozitul, ga jul, comodatul, societatea, donaţia etc.
Prima categor ie de contracte şi anume acelea bazate pe un schim b,
sunt axate pe principiile contr actului de vânzare-cumpărare, pe când
celelalte contracte, care nu se bazează pe schim b, sunt r eglementate
de principii a par te.
Din multi plele contracte existente în Califatul arab, unei
r eglementăr i r igur oase a fost supus contr actul de vânzar e-cum păr ar e.
pr escr i pţiile r eligioase islamice im punând o cor ectitudine desăvâr şită.
Astf el, tr e buiau s pecif icate, clar şi exact, natura şi starea o biectului
vândut/
De asemenea, o reglementar e deose bită a avut şi contr actul de
îm pr umut. Una din condiţiile valabilităţii acestui contract era f orma
scr isă de î ncheier e, contr actul fiind per f ectat de o persoană s pecial
desemnată. Dacă însă dator nicul era alienat mintal, sau suf er ea de vr e-
o altă boală grea, sau nu putea vorbi, atunci pentru dânsul acţiona
tutor ele lui. O altă condiţie sine qua noii a acestui contract era pr ezenţa
mar tor ilor la încheier ea convenţiei. Pentru ca convenţia să nu fie lovită
de nulitate se cerea prezenţa a doi băr baţi sau a unui băr bat şi două
f emei.
De la această r egulă exista numai o derogare. Atunci când
per soanele se af lau în călător ie şi nu găseau un scr i b sau mar tor i, se
recomanda, în sco pul gar antăr ii obligaţiilor, să se ia ga j28.
Pr intr e condiţiile de vala bilitate a contr actelor se enumer a:
— Existenţa cel puţin a două persoane. Păr ţile tr e buie să posede
dr e ptul de a dis pune de bunul său. De acest drept erau lipsiţi —
minorii, per soanele cu handica p mintal, faliţii, sclavii,
bolnavii (aveau dr e ptul să dis pună numai cu 2/3 din
averea sa), necr edincioşii (în pr ivinţa unor convenţii, ca
de exem plu, do bândir ea în pr o pr ietate a pământului şi
sclavilor - musulmanilor .
— Consimţământul ii ber , neviciat. Putem menţiona că viciile
de consimţământ sunt: eroarea, dolul, violenţa, concur sul de
îm pr e jur ăr i gr ele, etc.
3 Schacht J., An introduction to Islamic Law, Oxford, 1964, p.101.4 împr umutul cu dobânda este inter zis expres, în repetate r ândur i, de pr escr i pţiile cor anice
(Coran, II - 276). 5 Dacă mar tor ii erau chemaţi să ateste î ncheier ea convenţiei, ei nu aveau dreptul sâ se
eschiveze de la aceasta (Coran, II -282).
26 Schacht J., An introduction to Islamic Law, Oxford, 1964, p.93.
27 Coran, V - 9 i .
28"Coran. II- 282; 283.
7/21/2019 55419232 Califatul Arab Si Dreptul Musulman
http://slidepdf.com/reader/full/55419232-califatul-arab-si-dreptul-musulman 24/40
— Un o biect determinat şi licit, deci o biectele care erau scoase
din circuitul civil nu puteau constitui o biect al convenţiei (de exem plu,
vinul, aer ai, moscheele, nisipul etc).
b) Obliga ţ iile d elict ual e
Ele apar, atunci când, de exem plu, ar hitectul care a constr uit o
casă şubredă şi aceasta se dărâmă , este r ăspunzător în f aţa legii f aţă
de cel păgubit. La fel medicul care î ş j,omoar ă pacientul.
G) DREPTUL FISCAL
Im pozitele plătite de po pulaţie erau acestea:
a)Zakat — impozitul obligator pentru orice musulman — impozit pe
pr o pr ietatea f unciar ă, pe turme sau pe or ice altf el de pr o pr ietăţi,
precum şi pe exercitar ea meşteşugur ilor sau comer ţului.
b)D jizya — "impozit de toler anţa" — plătit de monoteişti
(cr eştini, evr ei, mai târ ziu zor oastr ieni), în schim bul permisiunii
de a-şi exercita în mod liber cultul lor 29. Cei care nu puteau plăti
erau pasibili de î nchisoar e (dar nu de pedepse cor por ale). Er au
scutiţi de djizya bătr ânii, f emeile, copiii, sclavii şi călugăr ii săr aci.
c)Khar ad j — impozit f unciar plătit de fc pr ote jaţi". Ar a bii după ce
cucereau un pământ puteau lăsa pe f ostul pr o pr ietar
să f olosească pământul cucer it, însă în schim b acesta tr e buia
să plătească har aci.
d)Usri — impozit plătit de cei car e-deţineau o
pr o pr ietate f unciar ă în calitatea lor de cetăţeni ar a bi.
e)D jizet — impozit plătit de str ăini pentru im por tar ea măr f ur ilor
îu ter itor iul musulman.
H) DREPTUL FAMILIEI
în Islam căsător ia nu este pr ivită ca o taină, fiind consider ată
un sim plu contract, prin care băr batul î şi cumpăra soţia de la păr inţii
ei. Aceasta din urmă nici măcar nu era parte în contract, ci doar un
sim plu o biect.
Formele de î ncheier e a căsător iei suni f oar te sim ple. Ele se pot
r ealiza fie prin ex pr imar ea or ală a consimţământului păr inţilor în f aţa
unor mar tor i, fie pr in contract înscr is sau chiar prin gestur i, dacă cei în
cauză sunt muţi. O vârsta rniriimă nu există. în codul civil ir anian, chiar
în unele r eglementăr i moderne, cu aprobarea judecător ului, pot să se
căsătorească f etele, ce au atins vârsta de 9 ani. Băr baţii puteau î ncheia
căsător ii numai din momentul atinger ii matur ităţii sexuale.
29 A se vedea: Coran, IX - 29. 222
7/21/2019 55419232 Califatul Arab Si Dreptul Musulman
http://slidepdf.com/reader/full/55419232-califatul-arab-si-dreptul-musulman 25/40
Băr batul putea avea până la 4 neveste (poligamia)30. Căsător ia
r eclama atr i buir ea de către băr bat unei dote f emeii, denumite mahr .
Dacă băr batul, încheia o căsător ie, iar a poi "neatingându-se" încă
de soţie renunţă la această convenţie, atunci el era c bligat să-i dea
soţiei de care divor ţează — jumătate din dota pr omisă.31
Dacă un musulman nu avea destulă avere, el putea lua în
căsător ie o sclavă Dar această sclavă numaidecât tr e buia să
f ie conver tită la islamism.32
De asemenea şar iatul inter zice musulmanilor să-şi ia în căsător ie
soţii păgâne.33 De aici r ezultă că băr baţii puteau să se căsătorească cu
f emei cr eştine sau evr eice, dar f emeile musulmane numaicu musulmani. Pr ezintă inter es a bolir ea de către Coran vechii
cutume a levir atului: băr batul nu este o bligat, ca la evr ei, să ia de soţie
pe văduva f r atelui său.
Dr e ptul musulman acordă băr batului o autor itate necontestată î n
familie, în tim p ce f emeii îi im pune anumite inter dicţii, — rară a
li psi însă de anumite dr e ptur i.34
Totodată, dacă un băr bat are mai multe soţii, el este dator să le
trateze în mod egal şi să le ofere o locuinţă separată. Iată de
ce poligamia este un deliciu pe care nu şi-1 pot permite decât eei
înstăr iţi.
Conform şar iatului băr batul nu poate să se căsătorească cu vr e-o
rudă a sa0.
Condamnând vechile cutume bar baie pr eisîamice,Cor anul inter zice ucider ea f etelor nou-născute, pr acticată până ar unci
uneor i de frica săr ăciei părinţilor.35 Tatăl era o bligat să manif este o grijă
deose bită f aţă de copii, purtând o bligaţia de a-i susţine şi î m br ăca după
cuviinţă.36 întâlnim în Coran şi norme ce se r ef er ă la instituţia tutelei şi
cur atelei, orfanilor acoroându-se o atenţie cu tor ul deose bită,
r ecomandându-se administr ar ea cea mai corectă a bunurilor ce
le-au r evenit pr in moştenir e.37 Coranul r eaminteşte copiilor
î ndator ir ile ce le au f aţă de păr inţi.38
Cât pr iveşte cer emonia căsător iei — ea avea loc în
casa tânăr ului. Cadiul redacta actul de căsător ie — un contract prin
car e mir ele se o bliga să ofere tatălui mir esei o anumită
sumă de răscumpărare. Actul mai putea conţine şi alte clauze,
anumite condiţii asupra cărora tinerii căzuseră de acord (de pildă,anga jamentul tânăr ului de a nu î şi mai lua şi alte soţii). Apoi cadiul le
punea tiner ilor de tr ei ori într e bar ea dacă acceptă pr eveder ile
contr actului şi dacă
consimt să se căsător ească:
6 "Vă sunt o pr ite pentru căsător ie maicile voastre, fiicele voastre, sur or ile voastre,
mătuşele voastre după tată şi după maică, fiicele f r atelui, fiicele surorii, doiceie care v-
au ală ptat sur or ile voastre, maicile muierilor voastre, fiicele voastre vitr ege" (Coran, IV - 27).
■
30 Coran, IV - 3. S-a formulat i poteza că Mahomed ar fi admis poligamia pentru a veni în
sprijinul prea numeroaselor văduve rămase în urma r ăz boaielor de cucer ir e.
31 Coran, II - 238.
32 Coran, IV - 29.
33 Coran, 11 - 220.
34 "Bărbaţii să fie î naintea muierilor /.../Acele muier i de care vă temeţi că vă vor oţer i pr in
purtarea ior, proboziţi-le, legaţi-le în cămăr i şi le bateţi" (Coran, IV - 38).
35 Coran, XVII-33.
36 Coran, 11 - 233.
37 Coran, IV - 2-6.
38 Coran, XLVI - 14-16.
223
7/21/2019 55419232 Califatul Arab Si Dreptul Musulman
http://slidepdf.com/reader/full/55419232-califatul-arab-si-dreptul-musulman 26/40
25
42
mirii, mar tor ii jur aţi şi cadiul semnau contr actul, se citeau câteva
versete din Coran — şi cer emonia oficială era terminată.
în per ioada cercetată de noi se deosebesc 3 feluri de căsător ii:
a)tem por ar ă; ^
b) permanentă;
c)căsător ie cu o sclavă.
încheier ea căsător iei temporare se admite numai la şiiţi, pur tând
denumir ea de mute. La încheier ea acestei căsător ii este necesar de a
defini termenul vala bilităţii acestei convenţii.
Dr e ptul musulman cunoaşte câteva feluri de divor ţur i:
1. Cum păr ar ea de către soţie a divor ţului (ivad).39
2.Desf acer ea căsător iei de către k adi la cererea soţiei, dacă soţul
nu-şi î nde plineşte o bligaţiunile sale (nu o într eţine în
modul cuvenit, se eschivează de la r elaţiile con jugale)40.
3.Divor ţ în urma unui blestem r eci pr oc (soţul anunţă că co pilul
născut de soţia sa nu-i a lui ci-i un r ezultat al infidelităţii soţiei).
4.Repudierea — r eclamă o formă care să arate clar — ver bal, în
scr is sau în gestur i tr adiţionale — dor inţa băr batului de a
pune capăt căsător iei. Pr intr e acestea din urma se enumera şigestul de a da pa pucii soţiei, care semnif ică excluder ea ei din
har emul băr batului. R e pudier ea este cea mai f r ecventă
modalitate de divor ţ.
R e pudier ea poate fi de două f elur i:
a)r evoca bilă
b)ir evoca bilă.
Ne găsim în f aţa unei r e pudier i r evoca bile atunci când soţul
r e pudiază soţia nu mai mult de două ori. După aceasta soţul tr e buie să
ţină soţia cu bunătate sau s-o eli ber eze, dându-i şi zestrea ei.41
Vor bim de r e pudier e ir evoca bilă atunci când soţia este r e pudiată
a tr eia oară. în acest caz f ostul soţ nu mai poate să se r ecăsător ească
cu ea, decât după ce soţia se va căsător i cu un alt băr bat şi acela o va
r e pudia de asemenea.
42
Dacă băr batul divor ţa de soţie el nu avea dr e ptul s-o alunge din
casă, fiind o bligat s-o î ntr eţină şi să-i permită tr aiul în casa sa. tim p de 4
luni, pentru a se sta bili dacă soţia nu-i î nsărcinată.43
în urma r e pudier ii şi expirării termenului de patru luni, f ostul soţ
tr e buia ori să se î m pace cu soţia sa, ori să-i permită să plece, ne putând
s-o oprească f or ţat în casa sa. De asemenea, la ex pir ar ea termenului de
patru luni, f ostul soţ nu poate să se î m potr ivească dor inţei soţiei de a se
39 Coran, II - 229.
40 Coranul r eglementează chiar şi timpul când soţii au dr e ptul la r elaţii sexuale: înaintea
r ugăciunii de dimencaţă, la meazăzi şi după r ugăciunea de sear ă (Coran, XXIV - 57). Eschivar ea
băr batului de Ia r elaţiile sexuale cu soţia sa în timpul indicat, poate duce la desf acer eacăsător iei, evident dacă soţia insistă. Totodată Coranul sta bileşte că soţul trebuie să se
depărteze de soţii la menstruare şi să nu se a pro pie de ele până nu se vor cur aţi (Coran, I - 222).
41 Coran, II - 229.6 Coran, 11-
Coran, II - 230.
43 Coran, II - 226-228.
7/21/2019 55419232 Califatul Arab Si Dreptul Musulman
http://slidepdf.com/reader/full/55419232-califatul-arab-si-dreptul-musulman 27/40
căsător i cu un alt băr bat.
7/21/2019 55419232 Califatul Arab Si Dreptul Musulman
http://slidepdf.com/reader/full/55419232-califatul-arab-si-dreptul-musulman 28/40
27
Femeile î nsărcinate şi mamele ce ală ptează copiii, până
la atinger ea de către dânşii a vâr stei de doi ani nu pot fi r e pudiate.44
Dacă soţul decedează, atunci soţia tr e buie să aştepte patru luni şi
10 zile, după ce poate f ace ce doreşte, după cuviinţă.45 în acest termen
or ice musulman poate să peţească soţia decedatului, însă
î ncheier ea căsător iei este o pr ită până ia ex pir ar ea termenului dat.46
Pr intr e motivele de divor ţuri î ntâlnim:
a)a postazia — trecerea la o altă cr edinţă a unuia dintr e soţi
— atrage desf acer ea automată a căsător iei. Dacă î nsă, cel ce
a păr ăsit r eligia islamică este soţia, atunci ea tr e buie constrânsă
să r evină ia aceasta;
b)adulterul — duce de îndată la desf acer ea căsător iei şila înlătur ar ea pr ezumţiei de pater nitate asupra copiilor
r ezultaţi, dacă f a ptul este probat cu un jur ământ s pecial, denumit
laun;
c)în dr e ptul maiikit, divor ţul se pronunţă pentru violar e de cătr e
una din păr ţi — soţ sau soţie a unei din obligaţiile esenţiale a
căsător iei sau chiar a as pectelor patr imoniale ale contr actului de
căsător ie;
d)ca motiv de divor ţ poate ser vi şi im potenţa soţului necunoscută
de soţie la momentul încheierii căsător iei.
I) DREPTUL SUCCESORAL Par ticular ităţi m ccsanie găsim şi în mater ie de drept succesor al.
Regulile f undamentale privind disoluţionar ea succesor ală îşi găsesc
sor gintea în Coran şi în anumite badithur i.
Dr e ptul musulman cunoaşte 2 feluri de succesiune:
— testamentar ă
— ab intestat (fără testament).
Moment s pecif ic al dr e ptului musulman succesor al este acela că
către moştenitor i trec numai dr e ptur ile dar nu şi o bligaţiunile
def unctului.
Din averea per soanei decedate în primul rând se r estituiau toate
dator iile şi cheltuielile legate de î nmormântar e. Aver ea rămasă er a
îm păr ţită într e moştenitor i.
Menţionăm că dr e ptul la moştenir e este exclus în cazur ile:
1. Necr edincioşia, deoarece necr edincioşii nu pot fi moştenitor ii
aver ii unui
muslim, şi inver s, muslimunii nu moştenesc averea necr edincioşilor .
2.Cauzarea mor ţii def unctului, chiar şi din im pr udenţă.
3.Divor ţul.
4. Robia, deoarece sclavii nu benef iciau de dr e ptur i patr imoniale.
Defunctul are dr e ptul să dis pună numai de 1/3 din averea sa , î n
rest aver ea
este î m păr ţită într e moştenitor i.
Se cunosc 3 or dine de moştenitor i, întitulate:
44 Coran, II - 233; LXV - 4.
45 Coran, II - 234.
46 Coran. II - 235, 236.
225
7/21/2019 55419232 Califatul Arab Si Dreptul Musulman
http://slidepdf.com/reader/full/55419232-califatul-arab-si-dreptul-musulman 29/40
1.Zauil — faraid
2.Hasbah
3.Zauil — arham
In primul or din intr au acei moştenitor i care au dr e ptul la o par te
er editar ă (f ar idah), a căr ei întinder e este f ixată de textul Coranului. Ei în
număr de 12, înce pând cu ascendenţii pe linie paternă, continuând cu
fraţii uter ini, soţul, soţia, fiica şi terminând cu sur or ile, marna etc. De
observat că fiul şi fraţii nu se găsesc în această categor ie.
Păr ţile acordate sunt de 1/2; 1/4; 1/8; 2/3; 1/3; 1/6, dar aceste
f r acţiuni pot fi reduse dacă succesor ul este în concurs cu un alt
comoştenitor .
Din hasbah, or din care vine la succesiune în absenţa
celor amintiţi mai sus, fac parte tr ei subcategor ii de moştenitor i:
a) r udele masculine ale def unctului: fiul acestuia sau, în
li psă, descendenţii
săi: tatăl, fraţii sau în li psă, descendenţii lor, unchii şi, în li psă,
descendenţii lor .
b) fiicele def unctului, fiicele fiului său, sur or ile sale;
c) sur or ile def unctului când vin în concurs cu fiicele def unctului
sau cu
fiicele fiului său.
R egula de bază a acestei categor ii este că pas bahii dintr -o
subcategor ie exclud pe ceilalţi pas bahi, din clasele următoar e.
De asemenea, în f iecar e subcategor ie, pas bahii cei mai a pr o piaţi
îi exclud pe cei mai înde păr taţi. La egalitate de grad pas bahii uniţi cu
def unctul, pr intr -o dublă legătur ă de r udenie, indif er ent de sexul
lor , exclud pe cei care au numai o singur ă legătur ă de r udenie.
Cel de-al tr eilea or din de succesiune zauil-ar ham include r udele
care nu a par ţin celor două categor ii precedente. La r ândul său, or dinul
se divide în patru clase:
— în cea dintâi sunt incluse toate r udele legate de cuius pr in fiică, fiica fiului şi descendenţii lor, la infinit, indif er ent de sex;
— în clasa a doua sunt cupr inşi ascendenţii excluşi de la
succesiune, de or ice gr ad;
— într -o a tr eia clasă intr ă descendenţii fraţilor şi sur or ilor
def unctului, în or ice gr ad;
— a patra clasă este compusă din unchii din partea mamei şi
fraţii uter ini ai tatălui, fraţii mamei, mătuşele şi descendenţii lor .
Cuantumul ce revenea moştenitor ilor şi-a găsit o
am plă s pecif icar e în pr ece ptele Coranului. Astf el cota fiului este de
două or i mai mare decât a fiicei. Dacă sunt î nsă numai fiice, şi anume
mai mult decât două, pr imesc ele 2/3, iar dacă este numai o fiică,
atunci ca pătă ea 50%. Părinţii def unctului pr imesc f iecar e 1/6 dacă la
succesiune vine şi copilul lui. Dacă î nsă def unctul nu are copii, şi
moştenitor i sunt numai tatăl şi mama lui, tatălui îi r evine 2/3, iar mamei
1/3.47
Soţiile moşteneau 1/4 în caz dacă def unctul nu avea copii, şi 1/8
47 Coran, IV - 12.
7/21/2019 55419232 Califatul Arab Si Dreptul Musulman
http://slidepdf.com/reader/full/55419232-califatul-arab-si-dreptul-musulman 30/40
29
dacă la succesiune venea un co pil.48
48 Coran, I V - 14.
7/21/2019 55419232 Califatul Arab Si Dreptul Musulman
http://slidepdf.com/reader/full/55419232-califatul-arab-si-dreptul-musulman 31/40
Din moştenir ea de la o soţie decedată rară copii, soţul pr imea l/z,
iar tăiai ei 1/2; dacă soţia avusese un fiu, soţul pr imea 1/4, iar fiul 3/4 din
moştenir e.49
Dacă def unctul nu a avut copii şi are o soră, atunci pr imeşte
aceasta jumătate din ceea ce a lăsat el în urmă, iar el o moşteneşte,
dacă n-are ea copi;Dacă sunt două sur or i, atunci pr imesc ele 2/3 din
ceea ce a lăsat el. Dacă sunt f r aţi şi sur or i, atunci pr imeşte f iecar e
băr bat atât cât două f emei."
In cazul moştenir ii soţiei cu un fiu, soţia pr imea 1/8 iar fiul 7/8.
Dacă soţia avea un fiu şi o fiică — soţia văduvă pr imea 1/8, fiul 7/12 iar
fiica 7/24. Când m o ş t e n it o r dieicedatului rămâneau tatăl, mama, soţia,
doi fii şi două fiice de exem plu, ar unci cotele de moştenir e er auurmătoar ele: tatăl i/6, mama 1/6, soţia 1/8, fui pr imeau câte
13/72 f iecar e iar fiicele 13/144 f iecar e.
Este evident f a ptul că ne găsim în prezenţa unui
sistem succesor al deose bit de com plicat, f oar te î ndator at tradiţiilor
islamice şi, adesea chiar pr eislamice.
J) DREPTUL PENAL
Specialiştii în ştiinţe juridice muslimuni au ela bor at multi ple
clasificări a inirscjraiiîlor analiza cărora ne va permite să î nţelegem mai
bine specificul dr e ptului penal musulman.
La baza ma j
or it
ăţii
clasificărilor
stau 2 criterii de ba
ză: 1.Gradul sta bilităţii pede psei pentru inf r acţiuni.
2.Caracterul inter eselor şi dr e ptur ilor violate.
Cea mai mare ■ - pândite a avut-o clasif icar ea, conform căr eia toate
inf r acţiunile se î m par t în 3 grupe:
I.Include inf r acţiunile, care pr ezintă cel mai mare per icol, car e
atentează la "dr e ptur ile Iui Allah" , adică inter esele
î ntr egii comunităţi musulmane, şi care sunt pede psite
conform sancţiunilor fix determinate — Hadd.
II.Include inf r acţiunile, care de asemenea atrag pedepse f ixe,
însă încalcă dr e ptur ile per soanelor aparte — K isas.
III. înglo bează r estul infracţiunilor — Tazir — pentru care nu-i
sta bilită
măsura fixă de pedeapsă şi care pot leza atât dr e ptur ile lui Allah (cătr e
acestea se
r ef er ă încălcăr ile tuturor obligaţiunilor r eligioase) cât şi inter esele
par ticular e.
1. INFRACŢIUNILECATEGORIEIHADD
Din acest grup fac parte cele mai per iculoase inf r acţiuni:
1.Preacurvirea
2.Acuzaţie f alsă de săvâr şir e a pr eacur viei.
3.Consumar ea băuturilor spirtoase
4.Furtul
5.Tâlhăr ia
6.Apostazia islamului
7.Rebeliunea
2 Coran, IV -
227
49 Coran, I V - 13.
7/21/2019 55419232 Califatul Arab Si Dreptul Musulman
http://slidepdf.com/reader/full/55419232-califatul-arab-si-dreptul-musulman 32/40
din
1. Preacurvirea — r elaţii intime extr acon jugale. Ea atentează la una
valorile de bază a părate de islam — continuar ea neamului, atentând î n
acelaşi tim p
la principiile mor ale şi inter esele f amiliei.
Totodată Coranul prevede o măsură f oar te aspră
pentr u săvâr şir ea acestei infracţiuni: "Pe curvă şl pe curvar biciuiţi-i pe
f iecar e cu câte o sută de bice şi să nu vă apuce pentru ei îndur ar e
î m potr iva judecăţii lui Allah, dacii cr edeţi în Allah şi în ziua de
a poi. Şi să f ie mar tor i la pedeapsa lor o parte din cr edincioşi".1
Această normă este curând com pletată şi. concr etizată de un alt
izvor de drept — Sunna. Dacă această inf r acţiune este comisă de
un musulman sau musulmană care sunt căsător iţi, atunci ei sunt
biciuiţi f iecar e cu câte o sută de bice şi supuşi lapidării. Dacă î nsă
această inf r acţiune este comisă de persoane ce nu-s căsător ite, ar unci
ei sunt supuşi de asemenea biciuirii, f iecar e cu câte o sută de bice şi
ex pulzaţi din ţară pe un termen de un an.
Dacă î nsă pr eacur vir ea era comisă de o sclavă atunci ei i se
a plică jumătate din pedeapsa cuvenită f emeilor li ber e.2
Pentru a demonstra săvâr şir ea infracţiunii erau
necesar e de poziţiile a patru mar tor i sau căinţa sincer ă a inf r actor ului.
2. Acuzaţie f aisă de săvâr şir e a pr eacur viei.
' * Dacă în de poziţiile mar tor ilor erau diver genţe sau existau temeiur i
de a crede că de poziţiile nu-s ver idice, ei erau atr aşi la r ăs punder e
penîr u învinuire f alsă. Coranul sta bileşte o pedeapsă str ict f ixată (hadd)
pentru această inf r acţiune: "Cei ce def ăima muier i cinstite, a poi nu
aduc patru mar tor i, biciuiţi-i cu o ptzeci de bice şi nu mai pr imiţi
măr tur ie de la ei cândva , căci ei sunt nelegiuiţi, af ar ă de cei care pe
urmă se căiesc şi se î ndr ea ptă; Allah doar este ier tător , îndur at".3
O procedură inter esantă este sta bilită în cazul când soţul def ăima
soţia sa: "Cei ce def ăima pe soţiile lor şi n-au mar tor i, af ar ă de pe sine
î nşişi, să măr tur isească de patru ori înaintea lui Dumnezeu că este
adevărat, şi a cincia oară, ca să vie blestemul lui Allah asupra sa, dacă
este mincinos. Dară să î m pingă de ia ea pedeapsa, daca ea va măr tur isi
de patru ori la Allah că este el mincinos, şi a cincia oară, ca să vie
mânia lui Allah asupra ei, dacă a spus el adevăr ul".4 In acest caz soţul
nu este tras la r ăs pundeie.
3.Consumul de băutur i s pir toase — ea atentează la intelect ,
care r e pr ezintă una din valorile apărate de islam şi rară de car e
este neconcepută cr edinţa în Allah. Pedeapsa — 40 de lovituri, şi
ca pitală, dacă inf r acţiunea este comisă a patra oară.
4.Furtul — atentează la pr o pr ietate — de asemenea fiind valoar ea
apărată de şar iat.
Pentru ca să sur vină pedeapsa este necesar ca averea să
corespundă unui şir de cer inţe:
a) Valoar ea aver ii f ur ate să nu fie mai mică de un dinar .
7/21/2019 55419232 Califatul Arab Si Dreptul Musulman
http://slidepdf.com/reader/full/55419232-califatul-arab-si-dreptul-musulman 33/40
1 Coran, XXIV - 2. "
Coran, IV - 30.3 Coran, XXIV - 4,5.4 Coran, XXIV • 6-9.
32
7/21/2019 55419232 Califatul Arab Si Dreptul Musulman
http://slidepdf.com/reader/full/55419232-califatul-arab-si-dreptul-musulman 34/40
b) Aver ea f ur ată să fie permisă pentru musulmani. Iată de
ce furtul băutur ilor s pir toase şi a car nei de porc nu se consider a
inf r acţiune de categor ia Hadd
Pedeapsa — tăier ea mâinii dr e pte50. Pentru flirtul comis a
doua oară — se tăia piciorul stâng.
Pentru furtul săvâr şit a tr eia oară — se tăia mâna stângă.
Pentru furtul comis a patra oară se tăia piciorul dr e pt.
Este necesar de menţionat că furt de categor ia "hadd" er a
consider ată numai sustragerea pe ascuns săvâr şită intenţionat. Iar
sustragerea deschisă a avutului pr o pr ietar ului (jaf) nu se pede pseşte
aşa de as pr u.
5. Tâlhăria. Această inf r acţiune este prevăzută de asemenea î n Coran:
"insă partea celor ce se î m potr ivesc lui Allah şi trimisul său şi caută să
f acă
str icăciune pe pământ va fi că ei vor fi omor âţi sau vor fi r ăstigniţi sau li
se vor tăia
mâinile şi picioar ele cr uciş sau vor fi alungaţi din ţară. Acest r ău vine
î n lumea
de acum peste ei, iar în lumea de a poi îi aşteaptă pedeapsă mare, af ar ă
de cei ce
se căiesc înainte de cei siliţi; şi să ştiţi că Allah este ier tător , îndur at".51
Dacă tâlhăr ia este î nsoţită de omor şi acapararea
aver ii, inf r actor ul este pede psit eu pedeapsa ca pitală şi r ăstignir e;
în cazul unui omor tară de acaparare a aver ii - pedeapsa ca pitală;in cazul de posedăr ii călător ului de avere numai — ruperea in patru
bucăţi, şi î n cazul ameninţăr ii cu omor ul şi deposedarea aver ii —
ex pulzar ea sau pr ivar ea de li ber tate.
6. Rebeliunea. Tentativa de a răsturna puterea caiif ală,
insubor donar ea
autor ităţilor şi alte activităţi antistatale, care atentează la
bazele or ganizăr ii
o bşteşti şi politice a stalului musul, ian alcătuiesc o categor ie
distinctă de inf r acţiuni,
pentr u care Coran şi Sunna au M bilit o pedeapsă fixă ("hadd") sub
f orma pede psei
ca pitale.
De aici r eiese că această inf r acţiune şi-a găsit de asemeneao r ef lecţie în Coran. "Şi dacă două păr ţi dintr e cr edincioşi se ceartă,
f aceţi pace î ntr e ele; şi dacă una greşeşte f aţă de cealaltă,
luptaţi-vă îm potr iva celei ce a gr eşit până se î ntoarce la porunca lui
Allah. {i dacă s-a întor s, f aceţi pace î ntr e ei după cuviinţă şi dreptate.
Allah îi iubeşte pe cei ce fac dr e ptate".52
Califul tr e buie mai întâi să î ntr e pr indă măsur i pentru convinger ea
r e belilor în necesitatea supuner ii autor ităţilor . însă dacă
această încercar e eşuează, atunci urmăr ir ea şi omorârea r e belilor
este o apărare legală din partea statului musulman.
7. Apostazia islamului. Pentru această inf r acţiune este sta bilită
o pedea psă
fix determinată ("hadd"), sub forma pede psei ca pitale. în Coran li pseşte
o normăcare ar prevede o pedeapsă anumită pentru a postazie. Ce-i drept, sunt
câteva
versete care cr itică păgânismul şi blasf emia. Se indică că Allah cere "să
nu aveţi
idoli pe lângă El".53
50 "Şi tâlhar ului şi tâlhăr itei tăia(i-le mâinile ca r ăs plată pentru ceea ce au f ăcut: aceasta e o
pildă de la Allah, căci Allah e puternic, înţele pt. Cel ce se căieşte în urrra f ăr ădelegii sale şi f ace bine, şi Allah se întoarce spre el, căci Allah este ier tător , îndur at" (Coran, V - 42-43).
51 Coran, V - 37.
52 Coran, XLIX - 9.
53 Coran, V I - 152.
229
33
7/21/2019 55419232 Califatul Arab Si Dreptul Musulman
http://slidepdf.com/reader/full/55419232-califatul-arab-si-dreptul-musulman 35/40
Declar ând o luptă a pr igă cu acest păcat, Mahomed pr eîntâm pină:
"Allah nu iar tă celuia ce pune în rând cu el o fiinţă af ar ă de aceasta, căci
cel ce pune în rând cu Allah o f iinţă, a născocit un păcat mar e'54.55
Se indică că pr icina tuturor r elelor sunt cur sele satanei, care "vă
porunceşte ce e rău şi r uşinos şi ca'să vorbiţi de Allah ceea ce nu ştiţi".56
2. INFRACŢIUNILECATEGORIEI KISAS
Aceasta categor ie include inf r acţiunile, pentru care
şar iatul sta bileşte o sancţiune fix determinată "k isas", care î nseamnă
"r ăs plată", "talion" adică pedeapsa "egală" după gr avitate cu
inf r acţiunea săvâr şită.
In linii gener ale acest principiu şi-a găsit ex pr esia în Coran, car e
prevede "cine vă atacă, atunci atacaţi-1 şi pe el întocmai cum v-a
atacat pe voi"57 şi "R ăs plata pentru rău să fi rău de o potr ivă"58.
Inf r acţiunile de bază a acestei categor ii sunt omor ul şi leziunile
cor por ale.
Omorul este consider at un păcat f oar te mare. El este categor ic
condamnat de pr escr i pţiile Coranului. De exem plu, în Coran este
pr escr is: "Cel ce omoară un suf let, nu (ca r ăs plată) pentru alt suf let saunu pentru că f ace str icăciune pe. pământ, este aşa ca şi cum ar f i
omorât pe toţi oamenii".59 Totodată în Sfânta scr i ptur ă este• f ormulată
inter dicţia de a săvâr şi un omor, sta bilindu-se o pedeapsă f oar te as pr ă
pentru comiter ea lui: "Un cr edincios să nu-1 omoare pe alt cr edincios
doară din gr eşeală. Cel ce omoară din gr eşeală un alt cr edincios să
slo bozească un rob cr edincios şi să dea un preţ de r ăscum păr ar e
neamului (omor âtului), af ar ă dacă îl iar tă. Dacă î nsă (cel omorât) este
dintr -un popor duşman vouă şi totuşi este cr edincios, atunci să
slo bozească un rob cr edincios, iar dacă este dintr -un popor care
ar e legământ cu voi, atunci să se dea preţ de r ăscumpărare neamului
său şi să slo bozească un rob cr edincios. Cel ce nu poate, să postească
două luni. Această căinţă e de la Allah şi Allah e ştiutor , înţele pt.
Cel ce omoară un cr edincios cu voia, partea acestuia este iadul; înveci să r ămâie acolo. Allah se mânie asupra sa şi-î blastămă şi-i
pr egăteşte pedeapsă mar e".60
Sti pulând pedeapsa ca pitală pentru inf r acţiunea dată, dr e ptul
musulman îi propune r udelor păgubaşului să aleagă una din cele tr ei —
"k isas", adică: a) pedeapsa ca pitală; b) ier tar ea inf r actor ului; c) pr imir ea
de la dânsul a unei r ăscum păr ăr i pentru sânge (diya).
în caz de ier tar e a vinovatului, sentinţa de condamnare nu poate
54 Coran, IV - 51.
55 Coran, IV - 51.
563 Coran, II - 164.
57 Coran, 11-190.
58 Coran, XLII - 38.
59 Coran, V - 35.
60 Coran, I V - 94,95.
7/21/2019 55419232 Califatul Arab Si Dreptul Musulman
http://slidepdf.com/reader/full/55419232-califatul-arab-si-dreptul-musulman 36/40
fi pronunţată şi este î nlocuită prin plata unui preţ de răscumpărare .
Aceasta procedură este expres prevăzută de Coran: "Iar dacă i s-a ier tat
cuiva ceva din partea f r atelui său, pentru acela să urmeze bunăvoinţa,
însă să ai bă răscumpărare într u cuviinţă. Aceasta este o uşurare şi
îndur ar e de la Domnul vostru. Şi cel ce greşeşte după aceasta, pentr u
acela este pedeapsa dur er oasă".61
61 Coran, II - 173,174.
35
7/21/2019 55419232 Califatul Arab Si Dreptul Musulman
http://slidepdf.com/reader/full/55419232-califatul-arab-si-dreptul-musulman 37/40
UM Pr eţul de r ăscumpărare (diya) pentru omuiui uuui > n.
u — —
sta bilit în măr ime de 100 cămile sau echivalentul bănesc, iar pentr u
omorârea unei f emei, pr eţul de răscumpărare este de două ori mai mic.
Era admisă ier tar ea inf r actor ului şi r ară pr imir ea plăţii
de r ăscumpărare . Mai mult ca atât, ier tar ea criminalului, care a
săvâr şit un omor intenţionat este soluţia pr ef er a bilă:
Dacă î nsă r udele decedatului stăr uie în a plicar ea
pede psei ca pitale inf r actor ului, atunci pentru executarea sentinţei
se cere ca incul patul şi păgubaşul să corespundă unor condiţii.
Pr escr i pţiile Coranului cer ca am bii să fie de acelaşi gen, cr edinţă şi
statut social: "O, voi, cei ce cr edeţi, aveţi ca î ndator ir e răz bunarea
pentru omor: slo bod pentru slo bod, rob pentru rob, muier e pentru
muier e".' Din acest precept r eiese că omor ul comis de un musulman
în pr ivinţa unui nemusulman nu constituie inf r acţiune de categor ia
"hadd".
Conform teor iei dr e ptului musulman penal, cauzarea leziunilor
cor por ale pr emeditate, în principiu, tr e buie de pede psit
conf orm principiului talionului: "Şi le-am or ânduit în ea suf let pentru
suf let, ochi pentru ochi, nas pentru nas, ureche pentru ureche, dinte
pentru dinte şi r ăs plătir e pentru r ăniV
De aceea doctr ina tr adiţională propunea de a nu pede psi
inf r actor ul până la vindecar ea def initivă a păgubaşului , cu sco pul
clarificării tuturor consecinţelor pentru sănătate , şi pentru a a plica
o pedeapsa adecvata. Cu tim pul, talionul este înlocuit de plata unui
pr eţ de răscumpărare .
3. INFRACŢIUNILECATEGORIEI TAZIR
Spre deose bir e & iiifracţiunile celor două categor ii pr ecedente,
r es ponsa bilitatea pentru care era determinată luându-se îa
consider ar e mai mult latur a o biectivă, la inf r acţiunile categor iei tazir se
pune accent pe latur a subiectivă.
Tazir se a plică în cazur ile:
— refuzul de a săvâr şi r ugăciunea;
— ner es pectar ea postului în luna R amadan;
— cauzarea or icăr ei daune mater iale per soanelor aparte (în af ar ă
de furt şi tâlhăr ie): incendier ea, deter ior ar ea aver ii, înşelar ea la cântar
şi î nşelar ea ia măsur at.
— măr turii f alse; — spionaj;
— vr ă jitor ia.
Sancţiunile conform tazir -ului:
1.Blam verbal — se aplica sperjurilor.
2.Boicotul, se a plica soţiilor care s-au făcut vinovate.
3.Bărbieritul ca pului
4.R ăstignirea pe un termen de 72 ore iar ă a-i r ă pi inf r actor ului
viaţa, însă cu inter dicţia de a ser vi bucate.
5.Privarea de libertate.
6.Confiscarea averii.
7.Amenda.
' Coran, II - 173. 2
Coran, V - 49.
231
7/21/2019 55419232 Califatul Arab Si Dreptul Musulman
http://slidepdf.com/reader/full/55419232-califatul-arab-si-dreptul-musulman 38/40
37
K).PROCESUL JUDICIAR
Administr ar ea justiţiei — pe care musulmanii au consider at-o
totdeauna ca o chestiune r eligioasă62 — a fost încr edinţată de calif ii
a bbasizi sau de vizirii lor unuia din mem br ii corpului de î nvăţaţi
cunoscător i ai dr e ptului canonic care devenea astf el " judecător " (qădi).
Primul judecător -şef (qădi al-qudăt) a fost învestit cu acest titlu
spre sf âr şitul sec. VIII. Judecător ul tr e buia să ai bă o conduită
ir e pr oşa bilă şi să fie versat în pr escr i pţiile juridice — care dealtminter i
erau incluse î n dr e ptul canonic.63
Hotăr âr ile pronunţate de cădii nu aveau putere de lege.
(Dealtf el, nici normele juridice nu erau unif orme, var iind de la
o r egiune la alta, după obiceiurile locului). Cadiii judecau numai
cazur ile musulmanilor ; ne-musulmanii rămâneau, în mater ie de drept
civil, sub jur isdicţia că peteniilor lor naţionale, civile sau r eligioase.
Judecător ii erau de două categor ii — cei care dis puneau de o
autor itate a bsolută, sau cei ale căror pr er ogative erau limitate. Cei
dintâi, aveau dator ia să- i. pr ote jeze pe or f ani, minori şi debili mintali,
să administr eze f undaţiile f ilantr o pice, să pedepsească violar ea
iegilor r eligioase, să-şi delege substituţi în provincii şi să pr ezideze —
în unele cazur i R ugăciunea de vineri seaia; ceilalţi, aveau
competenţe în limitele celor sta bilite de calif, de vizir sau de
guvernator.
Atunci când a plica pede psele prevăzute de Lege în dif er ite
cazur i de inf r acţiune bine determinate, el im punea r es pectar ea
as pectului penai al dr e ptului islamic. Când tranşa litigiile inter yenite
într e doi musulmani, ei atingea uneor i aspecte ale vieţii
pr ivate cotidiene; cadiul era, de exem plu, acela căr uia venea să i
se plângă soţia maltr atată sau neglijată de soţul ei.
Rolul cadr ului era mai ales local. în f iecar e oraş, acţiunea lui er a
indis pensa bilă bunei r ânduieli a societăţii, dar hotăr âr ile lui var iau
în f uncţie de apartenenţa lui la una sau alta dintr e şcolile
jur idice r ecunoscute.
Un element im por tant al or ganizăr ii juridice era constituit, pe de
altă parte, şi aceasta î ncă dintr -o epocă veche, de un sistem
de jur isdicţie a a buzur ilor , care f uncţiona pe scară f oar te lar gă. Nu
numai ca sim plă cale de a pel deschisă or icăr ui musulman pentru a
pr otesta îm potr iva neexecutăr ii unei sentinţe sau a contesta
î nsăşi acea sentinţă, ci şi ca recurs î m potr iva or icăr ui abuz săvâr şit de
vreun agent al r egimului, de exem plu în cazul spolierii de către un
emir sau al perce per ii de im pozite ilegale. Era mijlocul ce permitea
de a f ace a pel în f aţa califului î m potr iva uneltirilor pr ef ectului de
poliţie, ale pr ef ecţilor fiscali sau chiar ale emirilor, precum şi
î m potr iva deciziilor date de cădii. Cădea sub această jur isdicţie şi
examinar ea cazur ilor în car e
62 Profetul şi primii califi administr au justiţia ei în persoană , — la fel ca gener alii şi
guver nator ii provinciil or. Primii judecător i din provincii erau r etr i buiţi de guver nator i; dar sub
a bbasizi, de calif .
63 Schacht J., An introductior. to Islamic Law\ Oxford, 1964, p. 123.
7/21/2019 55419232 Califatul Arab Si Dreptul Musulman
http://slidepdf.com/reader/full/55419232-califatul-arab-si-dreptul-musulman 39/40
suver anul însuşi intenta acţiunea, oarecum în numele
comunităţii islamice, şi chema, de exem plu, în f aţa unei adunăr i de
demnitar i pe vreun şef militar sau vreun administr ator vinovat de
malver saţiuni, sau şi falşi pr of eţi şi mistici acuzaţi de er ezie.64 Ne
găsim deci aici în f aţa unui fel de justiţie de
64 Dominique Sourdel, Janine Sourdel-Thomine. Op.cit., v. I., p.?.87.
7/21/2019 55419232 Califatul Arab Si Dreptul Musulman
http://slidepdf.com/reader/full/55419232-califatul-arab-si-dreptul-musulman 40/40
com petente, şi a căr ei exercitar e el o încr edinţa unor ver ita bile
cur ţi supreme, având uneor i car acter ul unor comisii de ex per ţi
sau inter venind, dim potr ivă, în condamnăr ile unor per sona je politice şi
r eligioase deose bit de cele br e. Alcătuir ea acestor căr ţi putea să var ieze
potr ivit cu natura pr ocesului, dar mar ele cadiu deţinea totdeauna în ele
rolul pr e ponder ent.1
In gener al, pr ocesul judiciar musulman dis pune de următoar ele
semne distinctive:
î. Procedura judiciar a în cazur ile penale şi civile este una şi
aceeaşi.
2.Inexistenţa f ormelor pr ocesuale care ar fi obligatorii pentr u k adii.
3.Simplitatea procesului.
4.Inexistenţa procurorilor şi avocaţilor .
5.Inexistenţa termenilor judiciar e, cu exce pţia unuia: k adi
tr e buie să ia decizia asupra dosarului timp de o zi.
6.Procesul poartă un caracter de învinuir e.
7.Rezolvarea per sonală a dif er endelor judiciar e.
8.Intentarea procesului judiciar avea loc na din numele statului, ci de persoane
cointeresate.
9.Procesul judiciar avea un caracter public, dosarele fiind examinate de r egula
in moschei, unde puteau asista toţi dor itor ii.