SEMIOLOGIA APARATULUI CARDIOVASCULAR

Semne si simptome esentialeDispneeaPalpitatiileDurerea de cauza cardiovascularaTusea cardiacaPirderile starii de constienta de scurta durataEdemul cardiac

DispneeaReprezinta o manifestare a bolii cardiace ce are-componenta subiectiva-perceputa de bolnav-componenta obiectiva-recunoscuta si apreciata de medicBolnavii descriu aceasta perceptie neplacuta ca:sufocare,resp. grea, lipsa de aer,oboseala

Dispneea-este o dispnee inspiratorie si / sau expiratorie cu polipnee care este cu atat mai mare cu cat este mai afectata hematoza. -se insoteste de tuse seaca sau mici hemoptizii

Afectiuni in care apare dispneea-afectiunile care produc staza pulmonara venocapilara ce determina rigiditate pulmonara si are ca rezultat cresterea efortului respiratorHTABoala cardiaca ischemicaTahicardiile cu frecventa ridicataPericardita cu lichid in cantitate mareValvulopatiile cordului stg

In toate aceste situatii se produce o crestere a presiunii in atriul stg ce se transmite in venele pumonare determinand staza pulmonara cu distensia acestora=cresterea efortului respirator=>DISPNEEAConditii de aparitie a dispneei:-efortul-decubitul

DISPNEEAA.Dispneea de efortB.Dispneea de repaus-in accese - paroxistica nocturna - astmul cardiac - edemul pulm acut-continua - ortopneeaA. Dispneea de efort - dispnee inspiratorie cu polipnee, accentuata de efort, apare la eforturi din ce in ce mai mici

Dispneea paroxistica nocturna apare la cateva ore dupa culcare, bolnavul prezinta dispnee cu ortopnee, il obliga sa se ridice in pozitie sezanda la marginea patului (pozitie ortopneica) dupa care se amelioreaza dupa cateva minute pana la o ora.Astmul cardiac - forma de dispnee paroxistica nocturna ce seamana cu astmul bronsic, cu componenta inspiratorie si expiratorie Examinarea cardiaca - zgomot de galop, tahicardie, semne ale bolii cauzale

Edemul pulmonar acutCea mai grava forma de dispneeApare, de obicei, bruscCand presiunea capilara pulmonara depaseste 25-30ml/HgPoate determina in scurt timp moarteApare la eforturi fizice mariIn cresteri brutale ale solicitarilor cardiace, cand scade brusc forta cardiacaSe produce noaptea, in decubit

Bolnavul prezinta brusc cea mai severa forma de dispnee paroxistica, cu polipnee extrema, trezeste bolnavul brusc din somn, il obliga sa se ridice, este insotita la inceput de tuse (seaca initial), dupa care este insotita de expectoratie cu spute seroase, spumoase, rozate, si chiar mici hemoptizii.La nivelul plamanilor se asculta raluri crepitante si subcrepitante, initial bazal bilateral, dupa care urca rapid spre varfurile plamanilor

B.Dispneea de repaos, forma continua (ortopnee)-se produce in clinostatism-obliga bolnavul sa adopte pozitia sezanda-initial, bolnavul simte nevoia unei pozitii mai ridicate-se accentueaza la cel mai mic efort (dovedeste existenta unei staze pulmonare permanente)Ortopneea:-toracele este degajat, se misca mai usor-diafragmul este coborat, in pozitie normala, scade intoarcerea venoasa, staza pulmonara se deplaseaza spre zonele declive

Tusea cardiaca

-apare concomitent cu dispneea-este seaca iritativa, apare la efort, decubit-In insuf cardiaca stg-este productiva cu sputa seroasa, spumoasa in edemul pulmonar acut-este insotita de hemoptizie in stenoza mitrala-cu sputa hemoptoica inembolia pulmonara

Palpitatiile

Reprezinta perceperea constienta a activitatii cardica normala sau patologicabl-tulburari de ritm sinusal (tahicardie, bradicardie)-tulburari de conducere (bloc AV complet/incomplet)-leziuni valvulare-cardiopatie ischemica-endocardite, HTA, cord pulmonar

Edemul cardiac-se datoreaza stazei (congestiei) venoase sistemice ce determina la nivel capilar cresterea presiunii hidrostatice si favorizeaza trecerea lichidului in interstitiu-pentru ca factorul presiune hidrostatica este cel mai important EDEMUL va fi evident unde presiunea e mai mare(zonele declive)-mb inferioare -reg sacrata(cei ce stau in pat)-caracter vesperal-se accentueaza in ortostatism prelungit

Edemul cardiac-este un edem generalizat, ce se extinde ascendent mb inf=> reg sacrata=> perete abdominal=> torace=> brate=> gat-este cianotic si rece-are evolutie indelungata-este nedureros, moale initial=>devine dur-cele mari si neglijate se pot infecta

Durerea de cauza cardiovasculara1)iscemica miocardica(coronariana)angina pectoralainfarct miocardic2)aortica3)pericardica4)junghiul atrial5)sindromul de ischemie acuta si cronica

Durerea coronariana-apare cand se produce un dezechilibru intre necesarul si aportul de oxigen la acest nivel-necesarul de oxigen creste odata cu cresterea consumului si depinde de-volumul inmii-frecventa cardiaca-inotropismul cardiac

Durerea coronarianaLocalizare: retrosternal difuzIradierea: -umarul stg si fata interna a bratului, antebratului si ultimele doua degete-in tot toracele anterior, ambii umeri, brahial, intrscapulovertebral stg, in mandibula, in dinti, in epigastruCaracter: -constictiva(gheara, corset, menghina)-compresiva(apasare, greutate)Durata:3-5 min (nu mai mult de 20 min)

Conditii de declansare: efortul, frigul, pranzurile bogate, febra, etc.Conditii de ameliorare: repausul, administrarea de nitroglicerina sublingualFenomene asociate: anxietate, dispneeAcest tip de criza dureroasa defineste angina stabila de efort cu obstructii coronariene fixeDurerile aparute la eforturi din ce in ce mai mici, de intensitate tot mai mare, mai dese si mai prelungite, aparute la repaus si in cursul noptii = angina instabila

Durerea in infarctul miocardic acutLocalizare: retrosternala, cu iradiere in epigastru sau retroxifoidianIradiere: umarul stg, membrul sup stang, marginea cubitala si ultimele doua degeteCaracter: strivire, pumnalDurata: 20-30 min->12-24 de oreCauze declansatoare: repus stress, efortConditii de ameliorare: cedeaza partial la adm de opiaceeFenomene asociate: dispnee si anxietate majora

Durerea aortica-cea tipica este data de anevrismul de aorta (disectie de aorta), ce inseamna crearea unui fals canal in peretele aortic, in grosimea mediei;-in evolutie, lumenul fals de poate deschide in adventice, si aceasta se rupe intr-o cavitate vecina precum pericard, pleura;-evolueaza spre deces, durerea este intensa, localizata toracic anterior, si iradiere catre umeri;-intensitatea: mare de la inceput si ramane constanta-durata: prelungita (ore, zile)

Durerea pericardica:

-apare in inflamatia pericardului-durerea este localizata toracic anterior, cel mai adesea precordial-iradiaza supraclavicular stang-este continua-provocata si/sau accentuata de miscarile respiratorii si miscarile trunchiului

Junghiul atrial

-apare in stenoza mitrala, obstacolul este reprezentat de ingustarea orificiului mitral, si determina dilatatia atriului stang;-durerea este localizata interscapulovertebral stang, putin intensa, provocata de efort si de percutia interscapulorvertebrala

Durerea in sindromul de ischemie cronica periferica si acutaCRONICA (claudicatie intermitenta)-este intensa, resimtita ca o crampa in molet-apare la efort, dupa o anumita distanta de mers-dispare la repaus-cel mai frecvent este afectat membrul inferior-localizarea: gamba, coapsa, fesa, antepiciorACUTA(embolie, tromboza) URGENTA MAJORA-este violenta, in intreg membrul afectat-cu pareza musculara, paloare si racire a extremitatilor -daca nu se restabileste in 6 ore=>necroza extr.

Pierderile starii de constienta de scurta durataSincopa pierdere brusca si tranzitorie a starii de constienta cu scaderea tonusului postural, fara pastrarea functiilor vitale, urmata de revenirea la normal-se poate produce in aritmii, infarct miocardic acut intins, stenoza aortica stransa, tamponada cardicaca si HTA;Stenoza aortica: mecanismul este repr. de imposibilitatea adaptarii debitului cardiac la efort, ca urmare a micsorarii severe a orif.aortic.-apare la inceputul unui efort aparent minor