89620187 Cursuri de Metodica Istorie

7/27/2019 89620187 Cursuri de Metodica Istorie

1/27

Cursul 1- profesorul: sa tina cont de doua componente fundamentale

specialist pe domeniul pe care l reprezinta cadru didactic - cunostinte de psihologie, pedagogie, didactica

scoala traditionala scoala pentru diversitate- elevul e considerat un element carenu stie nimic; asemenea unei cutiigoale ce e umpluta de profesor

- elevul = participant activ laelaborarea informatiei si acunostintelor; profesorul e doar unghid, un explorator, ce conduceelevul spre descoperirea continutului

nvatarii

profesorul = autoritate, detineadevarul; prin actul predarii mparteadevarul; nu accepta opinii,

controverse; elevul trebuie sareproduca ce spune profesorul

- profesorul = sursa de experient;mediaza ntre cunoasterea valorilor sielevii clasei; nu poate detine adevarul

- relatia scolii cu parintii e aproapeinexistenta; are un caracter informalsi ocazional; parerea parintilor nlegatura cu predare sau atitudineaprofesorilor nu conteaza

- parintii participa direct; pot chiarinfluenta deciziile ce privesc actuleducational

- locul unde are loc nvatarea; fara amenaja copiii n fata volumului decunostinte ce trebuie asimilate

neconditionat- nvatamnt reproductiv;nvatamnt informal (spredeosebire de formativ!)

- scoala e locul unor situatiistimulative; flexibila si variata dinpov al actului nvatarii

- nvatarea sa nu fie impusa; saaiba loc o selectie a tipurilor denvatare - sa fie adaptatw ladorintele si posibilitatile elevilor

- scoala sa nu se adreseze doarelitelor; performanta olimpiada;performanta = orice r 949h72jezultat superior obtinut de fiecare

n parte (eg: de la 7 la 9)

cum putem crea acest cadru nou?

- 2 didacticieni englezi (tot pe didactica istoriei)stilul nvatarii --------influentat de---------- stilul predarii (aici trebuielucrat !)

- 2 stiluri ce difera n intentii,scop, obiective:


2/27

de suprafata (dominat de intentiade a nsusi informatia; de a oaccepta pasiv)

de profunzime (dominat de intentia de a ntelege ceea ce se preda;

elevul sa se angajeze critic si activ)- istoria e vazuta adesea ca memorizare si reproducere DAR trebuie

dezvoltata mai ales gndirea critica - ce se refera mai ales la trezirea constiintei cresterea sentimentului de participare a celui ce nvata, ladescoperirea sentimenului nvatarii si sa vada utilitatea acestui continut dezbaterea ideilor; sa ofere argument pentru ideile sale sa accepte existenta unor puncte de vedere diferite

Didactica

= a i nvata pe altii- o stiinta; s-a desprins din filosofie= stiinta predarii, nvatarii, evaluarii (PIE) n toate domeniile de actiunepedagogica= teoria instruirii- gndirea didactica si problemele didacticii - Plato si Socrate n Grecia

Antica au observat schimbarile din secolul V si au considerat ca e nevoie deo forma institutionalizata a predarii

- 1613, folosit prima oara cuvntul de Ratke = pedagog- 1657, Didactica magna a lui Comenius - termenul se impune

didactica = teorie a nvatarii trebuie sa nvatam totul pe toti oamenii

- sec XIX, didactica e integrata n nvatamnt Herbart, Raine (?)

- sec XX, n 60s, schimbare radicala: apar numeroase teorii didactice; seaccepta ideea ca aceasta disciplina nu are afirmatii definitive; poate fi

mbunatatita- didactica are controversele ei; exista "conflict" pedagogi - didacticieni (care

a fost prima? Pedagogia s-a nascut din didactica sau invers?)definitie: DIDACTICA = stiinta organizarii si desfasurarii procesului de nvatare

n formele sale organizate, asigurnd ndeplinirea scopurilor- fiecare discplina scolara are propria didactica

disciplina scolara=stiinta organizarii si desfasurarii procesului denvatare a disciplinei respective

- pedagogie -> didactica -> metodica


3/27

metodica e subordonata didacticii; ea se ocupa cu inventarierea sistructurarea continutului de nvatat, a obiectivelor pe teme, a metodelorsi mijloacelor adecvate pentru fiecare tema

- didactica istoriei e orientata spre natura cunostintelor scolare n domeniulistoriei si spre modalitatile de transmitere a acestora elevilor, avnd drept

scop initierea profesorilor n practica procesului de PIE- didactica istoriei are ca componente esentiale1. organizarea nvatamntului istoriei n scoala romneasca2. obiectivele predarii istoriei n scoala3. metodele si mijloacele folosite de profesor- metodele de predare sunt si foarte bune metode de evaluare a elevului

nu evaluam ce nu stie elevul, ci ceea ce stie- obiectivele istoriei ca disciplina scolara1. generale - achizitia unui sistem de cunostinte istorice; formarea gndirii

istorice; formarea capacitatilor intelectuale si practice2. obiective de referinta/specifice - reconstituirea trecutului, explicarea sintelegerea evenimentelor istorice, formarea atitudinilor

- informatia - sa devina - cunoastere; informatia nu e echivalenta cucunoastere (!)

Cursul 2Istoria ca disciplina de nvatamnt

- istoria: ca stiinta (domeniu de cercetare; informatie inedita) ca disciplina scolara (informatie acceptata)

cele 2 se ntlnesc prin metode, mijloace, obiective- disciplina n care rolul profesorului a ramas cel mai important si n care se

pune accent pe memorizare - aspecte negativeIstoria ca disciplina de nvatamnt- rol esential n formarea capacitatii de interpretare, de ntelegere si de

actiune; teoretic, pentru ca practic nu se prea aplica

- functii de cunoastere - ntelegerea stiintifica a evolutiei societatii, a

actiunii omului, a organizarii si functionarii societatii n diferite timpuri sispatii practice (foarte importante!)

- formarea personalitatii- formarea gndirii critice si logie- formarea deprinderii de a sintetiza, argumenta si interpreta fenomenele,

procesele, evenimentele etc


4/27

- formarea de atitudini si comportamenteistoria trebuie sa se adreseze mintii si sufletului ("ratiune si simtire")

Raymond Aron: "la un anumit moment, un ins ncepe sa reflecteze la aventuralui, o colectivitate la trecutul ei, omenirea la evolutia ei. Astfel se nascautobiografia, istoria nationala si locala, istoria universala"

Voltaire, sec XVIII, o noua viziune asupra istoriei: si politica si culturala - 1789:istoria nationala- caracterul istoriei1. educativ - "carte de nvataminte" - exemplu pentru prezent si de

prospectare a viitorului; pentru a ntelege prezentul si a prospecta viitorultrebuie sa te ntorci n trecut

Marc Bloch - istoria = "solidaritatea timpurilor" A.D.Xenopol: "Scopul istoriei este de a ne face sa ntelegemstarea de fata a fiecarui popor n parte si a omenirii n genere si directiape care vor apuca popoarele si omenirea n viitor" L.Blaga: "Cu greutatea trecutului ne-am obisnuit ca si cu greutateaatmosferei: nici nu am putea exista fara ea" T.Vianu: "Istoria este obiectul cel mai interesant al culturii. Estecult cu adevarat numai omul care stie de unde vine si ncotro se

ndreapta" M.Bloch: nentelegerea prezentului deriva n mod fatal dinnecunoasterea trecutului; incapacitatea de a patrunde semnificatiaexperientei trecutului depinde de neatentia cu care este privit prezentul

- "model" oferit de istorie - nu neaparat o personalitate ce nsumeaza toatecalitatile, ci poate fi si un model negativ

- nu se poate preda istoria fara cunoasterea temeinica a trecutului- manualul = istorie seaca, rece; depinde de profesor ca istoria sa prinda

viata pentru copii- umanist - disciplina umanista pentru ca are n centru omul si activitatea

umana transformatoare stiinta de sinteza

- interdisciplinar - omis n scoala, dar toate disciplinele au acest caracter istoria opereaza cu concepte, notiuni specifice si altor discipline,apeleaza la cunostintele elevilor dobndite de la alte discipline -aprofundeaza cunostintele istoria = fundament pentru cunostintele dobndite de elevi la altediscipline (eg: limba si literatura romna, literatura universala, fizica,chimia, geografia, economia, filosofia etc)

eg: legatura istorie - geografie: si istoria se preda folosind hartiH.I.Marrou: "Istoria trebuie studiata nu numai din punct de vedere al obiectuluiei, dar si din acela al subiectului care vrea sa cunoasca"Curs 3.


5/27

- termenul de instruire educationala nu este cel mai potrivit n toate situatiileObiectivele si competentele predarii istoriei- istoria ca domeniu de cercetare sI ca disciplina scolara- istoria ca disciplina scolara - i putem asocia anumite ntrebari ce trebuie

urmarite pentru proiectarea lectiei CE? - tema, continutul CUI?PT CINE? - grupul tinta DE CE? - cu ce scop predam acele lucruri; obiectivele CUM predam ca ei sa nteleaga? Metodele CU CE? Mijloacele CT? Cantitatea de informatie

- obiectivele vizeaza elevul; le formulam gndindu-ne la acel grup tinta; "cetrebuie sa stie elevul"

accentul sa cada pe nvatare si nu pe predare

- obiectivele principale le gasim n planul de nvatamnt, programa scolaraetc

- definitie: OBIECTIVUL = scopul care trebuie atins n nvatare; ce trebuie sastie elevul dupa ce parcurge anumite etape de nvatare

- pentru clasele V-IX mai ales(1) dobndirea unui sistem de informatii specifice istoriei - eg: periodizare,

caracteristicile fiecarei epoci, evenimente, procese economice, sociale,politice, culturale; plasare n spatiu si timp; descriere fapte istorice

(2) dezvoltarea gndirii istorice- sa defineasca termenii esentiali; eg: statul cultura; notiuni istorice - chiar

cu propriile cuvinte- sa opereze corect cu notiunile n analiza evenimentelor istorice (eg: sa

le insereze corect n anumita epoca)- sa analizeze faptul istoric prin raportarea la cauza si efect; efectul poate

sa se transforme n cauza; sa nteleaga modul n care evenimentele senlantuiesc

- sa stabileasca prin analiza si comparatie ce au n comun diferiteevenimente istorice din acelasi timp si spatii diferite sau din spatii diferite

n acelasi timp(3) formarea conceptiei stiintifice

- ideea de evolutie a societatii- sesizarea factorilor determinanti ai evolutiei (economici, sociali, politici,

culturali)- ntelegerea interdependentei factorilor n dezvoltarea societatii;- ntelegerea cauzalitatatii si caracterului legic al dezvoltarii societatii(4) sa si nsuseasca valorile moral-formative oferite de lectiile de istorie;

respect fata de valorile locale, culturale, universale


6/27

- obiectivele (1)-(3) vizeaza aspectul informal al nvatamntului; = asimilareavalorilor culturale esentiale acumulate de omenire n timp

- (4) vizeaza aspectul formal - dezvoltarea capacitatilor native intelectualedar si a capacitatilor moral-estetice

Competentele = ansambluri structurate de cunostinte si deprinderi, dobndite

prin nvatare; dobndirea de competente permite identificarea si rezolvarea ncontexte diferite a unor probleme caracteristice unui anumit domeniu: "cepoate sa faca elevul cu ceea ce stie"- esp la nivelul claselor X-XII- dobndirea de competente vizeaza si utilizarea de abilitati - similare cu ale

specialistului DAR adaptate propriei capacitati intelectuale- eg de competente: receptarea, prelucrarea, algoritmizarea, exprimarea,

transferarea1. Receptarea = identificarea unor notiuni, procese, evenimente; observarea;

culegerea de date din surse diferite, compararea lor; sa poata defini unele

concepte2. Prelucrarea primara a datelor - comparare date si stabilire relatii; clasificari

de date, informatii; sa poata investiga, explora datele3. Algoritmizarea - reducerea la o schisma, la un model;- sa anticipeze unele rezultate- sa reprezinte informatiile culese - sa stie cum sa le prezinte n fata unui

auditoriu prin esentializare- sa remarce unele invariatii4. Exprimarea - utilizarea unui limbaj specific; descrierea unor procese,

evenimente, fapte istorice cu ajutorul limbajului specific

- generarea de idei si argumentarea unor enunturi5. (o putem lega de 2 ) prelucrarea secundara a rezultatelor - compararea,

interpretarea, analizarea situatiilor6. Transferul - n ce masura ce a lucrat elevul se poate aplica si n alte

domenii; generalizarea si particularizarea; integrarea unor domenii -interdisciplinaritate

- valorile si atitudinile - e discutabil daca sunt sau nu comptenteMetodele + mijloacele = strategiile didactice - predare si nvatare

Actul predarii

Didactica traditionala; scoalatraditionala Didactica actuala; scoala pentrudiversitate

A. Rolul elevului- urmareste prelegerea, expunerea,

explicatia profesorului- sa retina si sa reproduca ideile

auzite

- pov proprii - ncurajat sa leexprime, pentru a ntelege modulsau de gndire

- schimb de idei cu ceilalti: colegi siprofesor


7/27

- accepta n mod pasiv ideiletransmise

- lucreaza izolat, nvata singur

- argumenteaza si si pune ntrebaripentru a ntelege anumite idei

- coopereaza n rezolvareaproblemelor si a sarcinilor de lucru;i se dezvolta puterea de a

comunica si coopera cu colegii siprofesorul

B. Rolul profesorului- expune, tine prelegeri- impune puncte de vedere- se manifesta ca un parinte

- faciliteaza si modereaza nvatarea;ajuta elevul "sa nvete sa nvete",sa nteleaga, sa analizeze, sa sipuna ntrebari

- ajuta elevii sa nteleaga si saexplice punctele de vederepropuse

- se manifesta ca un partener de

nvatare; prietenul mai mare, careare experienta

C. Modul de realizare a nvatarii- nvatarea are loc mai ales prin

memorare si reproducere; prinapel la exemple clasice, valide; nusunt deschise discutii, nu suntpuse probleme controversate

- nvatarea conduce la competitientre elevi, cu scopul de a

ierarhiza

- nvatarea se realizeaza prinformarea de competente sideprinderi practice

- nvatare prin cooperare sicompetitivitate; teoria inteligentelormultiple

D. Evaluarea- masurarea si aprecierea

cunostintelor- accentul pus pe aspectul

cantitativ- clasificare statica a elevilor

- masurarea si apreciereacompetentelor

- accentul pus pe elementele deordin calitativ: valori, atitudini

- se vizeaza progresul n nvatare alfiecarui elev (! La definitiaperformantei)

CURS 4 (7 noiembrie 2005)PIE: procesul de predare-nvatare-evaluareFormarea si dezvoltarea gndirii istorice si a limbajului istoric- trebuie sa operam cu notiunile de istorie si alte notiuni istorice- = esenta procesului nvatarii dirijate si constiente a continutului acestei

disciplinece e mai important? Sa stii notiunile sau evenimentele?


8/27

- primul pas e cunoasterea faptelor, ce implica formarea notiunilor;conducem gndirea elevului de la analiza/prezentare la ntelegere

- fromarea notiunilor = rezultat al unui proces de gndire n cadrul caruia sestabilesc elementele esentiale si comune unor grupuri de evenimenteistorice asemanatoare

- notiunile de istorie nu au un caracter static - elevul trebuie facut santeleaga aceasta

continutul notiunilor se largeste - eg: democratie, stat notiunile istorice generalizeaza esentialul

- notiunea de ISTORIE integreaza: fapte, date, evenimente din locuri sitimpuri diferite

odata notiunea formata, integram n ea urmatoarele fapte,evenimente istorice

- 2 posibilitati: poti pleca de la notiune SAU prezentarea faptelor

- nvatarea istoriei e un proces ndelungat - istoria nu studiaza fenomeneizolate, ci studiaza fenomenele ntr-o interdependenta si nlantuire cauzala

- formarea notiunilor istorice din pov psihologic - 2 etape1. formarea si elaborarea notiunilor - prin diverse activitati: analiza,

comparare, abstractizare, generalizare etc- aceste activitati, sa duca elevul spre ntelegerea notiunilor istorice2. consolidare, operare - cuprinde 2 actiuni mentale

conoslidare, fixarea notiunilor

operare- dupa aceea, urmeaza SINTEZA - aici apare si un continuu proces de

actualizare a cunostintelor dobndite- consideram o notiune formata doar daca devine un instrument de

dobndire a unor cunostinte noi si daca elevul poate opera cu aceste situatiinoi (iata cum de la abstract ne ntoarcem la concret!)

- este un proces continuu - cel putin 1 pe ciclu (5-8, 9-12)CONCRET - formare NOIUNE (obtinem definirea abstracta) - OPERARE (cunotiunea, pe

alte situatii

concrete)(se poate porni si: ABSTRACT - NOIUNE spre concret + ABSTRACT -operare cu notiunea n alte situatii)- pe lnga studierea faptelor, evenimentelor si formarea de notiuni, mai apare

un element de ntelegere a relatiilor dintre notiuni, a formarii unui sistem denotiuni (cteva activitati: ierarhizare, ordonare, clasificare - la fal cumformezi o familie de cuvinte)


9/27

eg: notiuni din istoria universala aplicate la istoria romnilorDEFINIIA: notiunea istorica = forma a gndirii capabila sa esentializezefenomenele istorice asemanatoare; nu enunta formele particulare pe care lepot lua fenomenele, ci trasaturile comune care le asigura unitatea sipermanenta

eg: cultura, timp, spatiu, ordine sociala, stat, democratie- pentru timp: sa faci plansa cu cifrele romane + elementele de cronologie

(secol, mileniu, deceniu)- cronologia sa fie verificata pe parcursul ntregului an- pt spatiu: f importanta harta - continente, fluviile cele mai importante (eg: la

Egipt), tarile si veciniitipuri de profesori- profesorul strut - respinge noul- profesorul ciocanitoare - cicalitor; aplica aceleasi metode

-

profesorul pinguin - se misca foarte ncet; nu depune prea mult effort- profesorul pescarus - rapiditate n adaptare, anticipeaza- profesorul porumbel - profesor zburator; aduce noile metode, le aplica si le

transmite mai departe- profesorul vultur - foarte receptiv, aspira spre naltimi; foarte atent la toate

metodele noi; foarte agerCURS 5 (14 noiembrie 2005)Lectia de istorieDefinitia- din perspectiva organizatorica

= forma de organizare a activitatii care se desfasoara n clasa subndrumarea unui profesor, ntr-un interval de timp precis determinat pebaza cerintelor din programa scolara si n functie de orarul scolar; mai potrivit: "cu participarea unui profesor" (nu conditia!)

- din perspectiva continutului = se impune ca un sistem de idei asamblate logic si didactic ncorelatie cu cerintele psihopedagogice referitoare la predarea -

nsusirea cunostintelor, valorificarea lor, verificarea, evaluarea sinotarea rezultatelor

- act de creatie: profesorul si exerseaza puterea de imaginatie si rolurile pe

care le poate juca n timpul orei- = unitate logica, didactica si psihologicaVirtuti- asigura nsusirea sistemaitica a bazelor stiintelor- dezvolta cunoasterea si puterea creatiei- exercitiu de dezvoltare a spiritului de observatie, a imaginatiei, a gndirii

abstracte si a gndirii estetice


10/27

- ofera elevului posibilitatea sa si formeze convingeri si sentimente- asigura un sistem de relatii ntre profesor - elev, elev - elev- sa se faca un transfer: accentul sa se puna pe nvatare, nu pe predareTipuri de lectie

1.

lectia de comunicare a unostintelor (mixta sau combinata)- vizeaza: realizarea mai multor sarcini didactice: comunicare sistematizare fixare evaluare

- structura relativa momentul organizatoric: prezenta, salut, mutari din banci etc verificarea cunostintelor/continuturilor: ascultare, notare pregatirea elevilor pentru receptarea noilor cunostinte: princonversatie introductiva, prin actualizarea unor cunostinte dobnditeanterior, prin prezentarea unei situatii - problema etc; pas recent, darnu prea respectat de profesor (!) precizarea titlului si a obiectivelor (scris pe tabla !!! )

eg: "Nou astazi facem revolutia de la 1848 ca sa aflam ." comunicarea/nsusirea noilor cunostinte: folosirea metodelor simijloacelor eficiente fixarea si sistematizarea cunostintelor predate (sa se faca ntimpul predarii!) prin exercitii aplicative si prin repetare explicatii pentru continuarea nvatarii acasa si pentru realizareatemei

- maximul 3 obiective stabilite2. lectia destinata formarii deprinderilor si priceperilor- vizeaza:

munca cu documentele istorice, cu materialele arheologice,numismatice, etnografice antrenarea elevilor n organizarea unui muzeu, a unei expozitii, acabinetului de istorie elaborarea de eseuri, lucrari, planse, harti

studiul manualului, a bibliografiei- sarcina principala: munca independenta- structura relativa

momentul organizatoric precizarea temei si a obiectivelor activitatii actualizarea si/sau nsusirea unor cunostinte necesaredesfasurarii activitatii


11/27

demonstratia/executia modelului (profesorul o face) antrenarea elevilor: se dau sarcini etc realizarea independenta a lucrarii aprecierea performantelor elevilor, comunicarea concluziilor

3.

lectia de verificare, control si apreciere a cunostintelor- = lucrari (dar nu extemporale neanuntate, care nu se mai dau)- vizeaza

constatarea nivelului de pregatire al elevilor ncadrarea cunostintelor n noi dimensiuni de referinta

- testele se anunta: se anunta testul, ce verificam si cum verificam- structura

precizarea continutului ce urmeaza a fi verificat verificarea continutului: evaluare orala sau scrisa

4. lectia de recapitulare, de fixare si sistematizare a cunostintelor- vizeaza

consolidarea cunostintelor nvatate aprofundarea lor completarea unor lacune

- se realizeaza prin RECAPITULARE: nu nseamna reluarea ntr-o formaidentica a unitatilor de continut nsusite

- conditia de baza: REDIMENSIONAREA continuturilor n jurul unei idei cevaloare cognitiva relevanta ("concept - ancora")

- lectie necesara, desi acum e cam evitata (pentru ca e greu si pentru

profesor si pentru elev)- se fac: la sfrsit de lectie, capitol, semestru, an scolar- structura relativa

precizarea continutului si a obiectivelor plan de recapitulare - 2 tipuri: nainte de lectia propriu-zisa SAUora propriu-zisa recapitulare pe baza planului stabilit aprecierea activitatii elevilor

- variante de lectii dupa ntinderea continuturilora.

lectia de repetare curenta dupa cteva lectiib. lectia de recapitulare a unor capitole, teme maric. lectia de sinteza: capitole, sfrsit de semestru, an

- desfasurarea acestor lectii forme clasice dezbatere referate, eseuri (elevul trebuie sa stie sa l prezinte)


12/27

proiectii (de filme) folosirea de fise joc teatru

revista etcCum facem nceputul/finalul unei lectii interactiv? (o ora "activa"):- schimb de experienta: metode de nceput

nu trebuie sa dureze mai mult de 5-7 minute oferim stimulente pentru nceperea schimbului de idei (eg: sadefineasca un cuvnt/notiune din lectie, sa i ntrebam daca stiu cevadespre un eveniment, daca cunosc personalitati dintr-o anumita epocaistorica, sa le cerem opinia despre un subiect) cerem elevului raspunsul scurt la ntrebari sau le cerem sa scriepe o hrtiuta, sa lucreze cu colegul de banca pentru a compara notitele,

fac schimb de idei cu alti colegi - pna ramn doar 2-3 ideim care seprezinta se intra n lectie

- nceput amuzant: exercitii amuzante, glume despre un eveniment, opersonalitate istorica

- se poate porni de la o fotografie, de la o piesa muzicala (o lectie se poateface si pe fond muzical)

Cum ncheiem ora?- exista profesori ce vor sa acopere cu orice pret materia n verificare- important: nu e acoperirea a tot ce s-a predat

- metode revizuirea conceptelor - prin ntrebari; eg: la ce se referaevenimentul X? de ce e important evenimentul/personalitatea/situatia?Ce importanta are pentru tine o anumita problema? ntrebare-raspuns pregatim de acasa 2 fise mici cu 2 ntrebari (1/fisa) si ceremelevului: "am o ntrebare despre." sau "poti raspunde la o ntrebaredespre" autoevaluarea (eg: un test despre cum apreciaza lectia) - "mi-aplacut sa aflu.", "mi s-a parut plicticos sa.", "cel mai usor/dificil a fost

sa.", "mi propun sa." - posibile raspunsuri ale elevilor; "recomandprofesorului meu." etcCURS 6; 21 noiembrie 2005Metodele didacticii

din greaca: "methodos" - odos=cale; methoi=catre- metoda=desemneaza procesul complex care are ca finalitate concretizarea

obiectivelor educationale


13/27

- metodele=cai de solutionare a problemelor complexe, planificate, repetabilesi confirmate de experienta

au un caracter polifunctional: capacitatea lor de a atingeconcomitent mai multe obiective si competente

- METOD metodologie didactica = ansamblul metodelor si procedeelorutilizate n procesul de nvatamnt; presupune: natura, functiile,clasificarea metodelor pedagogice (parte a tehnologiei educationale) metodica procedeu didactic=secventa a metodei, un detaliu careparticularizeaza metoda

Metodele expozitive sunt metode traditionale- expunerea sistematica a cunostintelor; derivatii ale expunerii:

povestirea

descrierea explicatia prelegerea

- alte metode expozitive: conversatia, demonstratia, discutia, dezbaterea,problematizarea, comparatia, descoperirea, modelarea, evocarea

Metode, tehnici si procedee - metode moderne- pentru eficienta nvatarii si pentru dezvoltarea gndirii abstracte si critice- pentru dezvoltarea abilitatilor de comunicare si colaborare

SINELG = sistem interactiv de notare pentru eficientizarea lecturiisi gndirii

- stiu/vreau sa stiu/am nvatat- jurnalul cu dubla intrare- eseul de cinci minute- ciorchinele- mozaicul- turul galeriei- cubul- bulgarele de zapada- brainstorming - metoda asaltului de idei; vine din dezbatere si discutie

- aceste metode moderne formeaza competente generalea. realitatea este multipla, de multe ori conflictualab. adevaruri absolute nu existac. descriptiile si explicatiile fenomenelor nu sunt si nu pot fi neutred. lumea poate fi interpretata n moduri diferitee. exista semnificatii alternative pentru lucruri, fapte, fenomene, evenimente,

stari


14/27

- se formeaza patru competente fundamentale (piloni, stlpi ai cunoasterii) a nvata sa cunosti (sa stii) a nvata sa faci a nvata sa traiesti mpreuna cu ceilalti

a nvata sa fii

- exista metode traditionale/clasice moderne/actuale/active

- alegerea metodelor nu este ntmplatoare: fiecare lectie trebuie gndita n functie de nivelul intelectual al copilului, de grupa de vrsta side nivelul de ntelegere al copilului

- metode centrate pe predare centrate pe nvatare, comunicare

- metode pasive active

Cursul 7; 28 noiembrie 2005Expunerea. Povestirea. Conversatia. Descrierea1. Expunerea = metoda prin care profesorul prezinta oral un continut cu

caracter informativ ntr-o forma ordonata si accesibila elevilor- are mai multe variante

povestirea explicatia descrierea prelegerea

- are mai multe dezavantaje comunicarea este indirecta - avem un monolog al profesorului transmite informatiile de-a gata se bazeaza pe verbalism si formalism

- nu se poate evita aceasta metoda n lectiile de istorie, comunicarea oralafiind necesara, dar se poate imprima un caracter activ pentru a evita

monotonia, plictiseala etcCum sa faci o expunere mai activa?- se alterneaza secventele de expunere cu strategii active- introducere ntrebari prin care elevul sa emita judecati- utilizarea unor mijloace de nvatamnt: calculator, imagini, planse,

diapozitive etc


15/27

- expunerea trebuie sa fie plastica, emotionala; n cadrul ei se pot folosiepitete, atruite, metafore

- se apeleaza si la alte metode: explicatie, comparatie2. Povestirea = metoda expozitiva cu caracter narativ, descriptiv, a dinamicii

faptelor istorice n mod accesibil, gradat, cronologic, captivant

- sunt importante: mimica, gesturile, tonul cuvintelor- profesorul sa fie un excelent povestitor si un bun actor- aceasta metoda ar trebui sa se foloseasca la clasa a IV-a, nceputul clasei

a V-a- metoda poate fi modernizata prin folosirea de planse, imagini si film (artistic

si documentar)Cum i nveti sa povesteasca?- povestiti:

n propozitii scurte cel mai spectaculos aspect din.

ce v-a impresionat din filme, fotografie (ce vad?)3. Descrierea = o forma de expunere prin care prezentam trasaturi, detalii,caracteristici ale unui eveniment istoric, fapt istoric, proces

- presupune proiectarea unei situatii de nvatare (ntrebari, teme)Clasificare a descrierilor istoricea. stiintifice - eg: orasul-stat este. (descrierea unei notiuni)

eg: cerem: prezentarea unei cartib. literara - a unor evenimente

eg: cerem descrieti n cuvintele voastrec. realizata prin mijloace audio-vizuale (eg: film)

eg: cerem descrieti monumentul din imagine4. Explicatia = o varianta a metodei expunerii si reprezinta argumentarea

stiintifica a faptelor relatate- se insista pe accentuarea cauzelor evenimentelor, a modului de

desfasurare a evenimentelor, a urmarilor- este folosita si pentru notiuni- este o metoda care pune n miscare operatiile gndirii logice n

reconstituirea si aplicarea faptelor istorice- se adreseaza mai mult gndirii si mai putin afectivitatii

- avantajele sale: presupune un dialog cu elevul favorizeaza rationamentul istoric dezvolta capacitatea de a sesiza cauzele, evolutiile, consecintele este ntr-o interdependenta cu alte metode: demonstratia siconversatia

- dezavantaje


16/27

transmite cuonstinte de a gata sunt concentrate pe activitatea profesorului elevul e un simplu receptor profesorul nu are posibilitatea de a constata realizarea obiectivelordin cauza lipsei de comunicare cu elevul

Prelegerea = o forma de expunere nentrerupta, bine organizata sisistematizata pe o tema cu caracter mai amplu- este si o metoda folosita la liceu, universitate, timp de cel putin o ora sau

chiar mai mult- o prelegere ncepe prin prezentarea titlului, cu stabilirea importantei temei si

precizarea planului de probleme ce urmeaza a fi prezentatecontinutul unei prelegeri- arta de a prezenta logic ideile- abilitatea de a formula ipoteze si teorii si de a analiza critic

- capacitatea de selectare riguroasa si sistematizare a unui material bogat- utilizarea unui limbaj stiintific, clar, coerent, accesibil- atitudine expresiva, convingatoare, capabila sa cucereasca auditoriul- nu este o simpla transmitere a informatiilor, ci trebuie sa puna n valoare

capacitatea profesorului de a sintetiza si capacitatea lui de bun oratorTipuri de prelegeri1. sub forma de monolog - sensul informatiei este unic (de la emitator la

receptor)2. prelegere aplicata = expunerea pe scurt a unor cunostinte teoretice, apoi

aplicatii practice

3. prelegerea dezbatere - se prezinta n 10-20 minute, 2 sau mai multe teorii,urmate de dezbateri pro si contra si ncercarea de rezolvare a ipotezelorformulate

4. prelegerea cu oponent - presupune prezenta celui de al 2-lea profesor/elev,n vederea unei discutii pe o tema privita din mai multe puncte de vedere

- ntr-o prelegere folosita la scoala nu se repeta manualului, ci prelegereatrebuie sa fie rezultatul prelucrarii creatoare a datelor culese din alte surse;ea trebuie sa aduca ceva nou si trebuie nsotita de scrierea pe tabla aschemei

- prelegerea poate sa fie reconditionata si transformata ntr-o metoda

interactiva- atentia noastra nu rezista mai mult de 10-20 minute, dupa care "ne fura

peisajul"; de aceea ncep sa fie eliminate prelegerileReconditionarea prelegerii- stimularea interesului elevilor prin nceperea prelegerii cu o poveste,

imagini captivante, o gluma, n relatie cu ceea ce urmeaza a fi predat


17/27

prezentarea unei probleme, studiu de caz, lansarea unei ntrebariincitante, astfel nct elevii sa fie atenti si interesati sa afle raspunsuldin prelegere

- aprofundarea ntelegerii elevilor prin folosirea de exemple si analogii peparcursul prelegerii, cu trimiteri la viata reala, prin dublarea verbalului cu

alte mijloace: oferirea de imagini, folosirea unui limbaj corporal- implicarea elevilor pe parcursul prelegerii prin ntreruperea ei: i incitam sa

ne ofere exemple, analogii, le cerem raspunsul la diferite ntrebari sau saefectueze o sarcina

- evitarea unui punct final - ncheiem prelegerea printr-I problema careurmeaza a fi rezolvata de elevi; le cerem lor sa faca concluziile, finalul

Conversatia = una din metodele principale de identificare a activitati elevilor;nu poate fi utilizata n nsusirea unor fapte si evenimente istorice- se poate realiza numai dupa cunoasterea evenimentului- se evita ntrebarile cu functie reproductiva si se pun ntrebari care sa

conduca elevul spre operatii de gndire- exista 2 tipuri de conversatie1. catehica - raspunsurile la ntrebari sunt reproductive2. euristica - confera procesului de nvatare a istoriei un caracter activ- ntrebarile trebuie sa stimuleze gndirea elevului n sesizarea notelor

caracteristice si comune uui grup de fenomene istorice- trebuie sa ofere un schimb permanent de idei ntre profesor si elev- ntrebarile trebuie sa se adreseze frontal si trebuie acordata atentie

raspunsurilorConditii- se formuleaza ntrebari de diverse tipuri

nchise - raspuns oferit deschise - raspuns mai larg de explorare - propunere cautari stimulatorii suplimentare - ajutatoare

- ntrebari clare, concise, scurte- ntrebarile trebuie formulate fara duplicitate (sa nu creeze o ezitare si

derutarea elevului)

conversatia = ntrebari si raspunsuriDialogul sau discutia e o metoda prin care se face un schimb organizat deinformatii si idei, de impresii, pareri, critici, propuneri n jurul unei teme- scopul metodei: examinarea si clarificarea unei notiuni de istorie,

consolidarea si sistematizarea datelor, explorarea unor analogii saudiferente, efectuarea unor analize de caz, dezvoltarea capacitatilor deexpresie verbala si creativitate


18/27

- din ea s-au desprins mai multe metode dezbaterea (discutie pe larg a unei probleme controversate) -pentru a descoperi convingerile, atitudinile si conduita elevilor seminar, masa rotunda, discutia dirijata, colocviul, brainstorming-ul (asaltul de idei; Philips, '66)

- urmareste sa obisnuiasca elevii sa si puna ntrebari singuri si sa gaseascaraspunsuri, sa emita judeca, sa si dezvolte gndirea abstracta si cea critica,sa respecte diferentele de opinii, sa nteleaga ca exista mai multe realitati sinu un singur adevar - sa atingem competentele

Cursul 8 - 12 decembrie 20051. Demonstratia este metoda prin care profesorul prezinta elevului n moddirect sau indirect materiale ce vin n sprijinul continutului predat cu scopul dea asigura nvatarii o baza perceptiva si documentara ct mai bogata si ct maisugestiva (obiecte arheologice, documente).- exista forme variate ale demonstratiei n functie de mijloacele de nvatare

specifice istoriei demonstratie cu ajutorul unor obiecte si urme istorice reale:obiecte/urme arheologice, etnografice, numismatice; ele pot fi aduse nclasa, pot fi prezentate prin imagini sau prin vizita la muzee, santierearheologice etc demonstratie cu ajutorul documentelor istorice - izvorul istoric estedovada de la care pornim n prezentarea unor fapte, evenimente;utilizarea obiectelor scrise l ajuta pe elev sa nteleaga evenimentul sisa cunoasca tehnicile de cercetare ale istoriei demonstratie cu ajutorul izvoarelor de istorie locala - n fiecare

lectie de istorie se poate prezenta istoria locala prin evenimente, urme,personalitati; se poate realiza un mic muzeu al scolii cu elemente deistorie locala demonstratia au ajutorul beletristicii - pe baza unui continut literar;se prezinta faptele istorice n forme accesibile si plastice; se selecteazaoperele literare cele mai aproape de realitate; exista conceptul de"literatura de frontiera" = memorialistica, jurnalele, corespondenta,biografiile, autobiografiile demonstratia cu ajutorul unor reprezentari grafice - tablouri,fotografii, harti, planuri, scheme demonstratia cu ajutorul mijloacelor audio-vizuale - valorifica

virtutile imaginii mbinate cu cuvntul si cu miscarea; aceasta metodacontribuie la fixarea cunostintelor

- n vederea evitarii excesului de material demonstrativ selectam numai ceeace reprezinta aspectele esentiale ale fenomenului, evenimentului etc

2. Problematizarea este metoda care orienteaza si activeaza gndireaelevilor, i conduce la rezolvarea unor situatii reale sau aparente, folosindcunostintele dobndite anterior si noile informatii


19/27

- este o metoda care creaza n mintea elevului situatii problema ce conduc ladescoperirea continutului de idei

- se formuleaza ntrebari care i ajuta pe elevi sa depaseasca anumitedificultati ivite n ntelegerea continutului; nu orice ntrebari constituie oproblematizare; o ntrebare devine problema doar daca declanseaza o

contradictie, o incertitudine, o stare conflictuala (nu stii ce sa faci, ce saalegi)- problematizarea este expresia unui effort de gndire consacrat descoperirii

unor noi concluzii; este o metoda foarte grea si trebuie planificata cu foartemare atentie pentru ca se confunda uneori cu conversatia euristica (undepunem ntrebari si primim raspunsuri)

- este utila mai ales n lectiile de recapitulare3. Comparatia este o metoda foarte des folosita la istorie, necesara si

eficienta; metoda reconstituie si explica trecutul prin desprindereaasemanarilor si deosebirilor dintre faptele istorice, pe baza unor criterii

stiintifice.- toate tipurile de lectii si toate etapele acestora pot avea obiectiveoperationale care sa solicite comparatia sub cele doua tipuri ale sale

a. comparatia concomitenta- consta n compararea faptelor si fenomenelor istorice asemanatoare, care

au avut loc n aceeasi perioada de timp, n conditii istorice diferite - eg: anul1848 n Europa; sec VIII-VI .e.n. n Sparta si Atena

b. comparatia succesiva - consta n compararea progresiva a etapeloraceluiasi proces istoric sau a diferitelor notiuni de acelasi fel care s-ausuccedat pe scara timpului; eg: statul, democratia, revolutia burgheza

4.

Descoperirea- nvatarea prin descoperire/investigarea este o metoda de lucru prin careelevul este pus n situatia de a descoperi singur, dar sub ndrumareaprofesorului, un adevar istoric, o realitate

- este o activitate proprie a elevului- este o metoda centrata pe nvatare; si totusi, nu e considerata o metoda

activa- e o metoda prin care nu se prezinta doar procesul cunoasterii, ci mai ales

caile prin care se ajunge la cunoastere- prin aceasta metoda, elevul se gaseste n situatia a analiza documente, de

a formula pe aceasta baza unele concluzii de a putea descrie si analiza- are o valoarea formativa si dezvolta imaginatia- nu poate fi folosita la toate lectiile, iar profesorul trebuie sa selecteze atent

documentele istorice, n functie de vrsta elevilor, de capacitatea lorintelectuala, de timpul alocat studierii documentelor si de scopul urmarit

a. nvatarea prin descoperire INDUCTIV - se bazeaza pe rationamentulinductiv si consta n analiza unor documente care sa relateze fapte,evenimente, procese istorice particulare, n vederea clasificarii si extragerii


20/27

esentialului, a generalului, necunoscut de elevi; pleaca de la particular siduce la general

b. nvatarea prin descoperire DEDUCTIV - se poate utiliza la aproape toatetemele de la istorie; conduce de la general spre particular; cnd folosesteaceasta metoda, elevul are caracteristici esentiale, generale ale unui

eveniment si cu ajutorul documentelor descopera informatii noi, ajungnd lacazul particular- ntre nvatarea prin problematizare si cea prin descoperire exista o strnsa

legatura, deoarece gasirea solutiei unei probleme constituie un act dedescoperire, iar orice nvatare prin descoperire are ca punct de plecare oproblema/ntrebare

5. Modelarea este o metoda destul de putin folosita n istorie; e o metoda decunoastere a realitatii prin intermediul unor materiale care sunt analogiceobiectelor si fenomenelor reale (merge foarte bine la fizica, chimie, biologie)

- modelul nu trebuie sa fie o copie a originalului, ci sa prezinta o asemanare

puternica, dar la scara mai mica- exista mai multe variantea. modelarea similara - realizata prin intermediul modelelor cunoscute, a unor

materiale care sunt izomorfe si substitutiveb. modelarea prin analogie - realizata prin modele ideale (la nivel ideatic) -

prin abstractizare si generalizare; modelul ideal este reprezentat prinplanuri, scheme, modele sinoptice etc; eg: pe calculator - imaginile virtuale

c. modelarea grafica (matematic, statistic) - folosita frecvent la lectiile despredezvoltarea economica, sociala, evolutia demografica

- aceasta metoda este considerata o aplicare practica a unor elemente

teoretice expuse pe parcursul capitolului/temei; este preluata din didacticaenglezaCursul 9 (9 ianuarie 2005)- pt examen

tipuri de lectie metodele de predare, nvatare, evaluare (cele clasice si celeinteractive, de azi) mijloacele de nvatamnt

Metodele interactive- ajuta elevul sa si formeze competente reale; nu sunt numai metode de

predare, ci si de nvatare si evaluare; accentul nu cade pe predare, ci penvatare- dezvolta foarte bine diverse sentimente si aptitudini, elevul nvata sa

dialogheze, sa accepte opinii diferite, sa accepte diversitatea1. brainstorming- metoda asaltului de idei (furtuna de idei) - metoda cea mai cunoscuta si cea

mai des folosita, dar gresit aplicata


21/27

- este o metoda de stimulare si evolutie a creativitatii grupurilor- este o metoda interogativa: implica ntrebari productive, cauzale, ipotetice

sau idei, judecati de valori, observatii etc- permite o evoluare a cunostintelor referitoare la un continut istoric- prin aceasta metoda aflam ce idei si ce solutii ofera elevii pentru o anumita

problema- un moment de brainstorming se poate crea la orice lectie- poate sa fie de la 5 minute pna la jumatate de ora; tehnica se poate aplica

n doua variantea. varianta deschisa - se prezinta elevilor tema discutiei, li se pune ntrebarea

problema si li se solicita parerea n legatura cu rezolvarea posibila- se poate lucra pe grupe cu elevii sau cu ntreg grupulb. varianta nchisa - este de data mai recenta; elevii, fara a comunica ntre ei,

pot cauta solutia, realizeaza un raspuns pe care l prezinta n scriscoordonatorului de grup

- brainstormingul implica mai multe etape cunoasterea regulilor care sunt comunicate de profesor acoperirea unui subiect desfasurarea propriu-zisa: emisia + nregistrarea ideilor evaluarea elevilor

- regulile se refera la procedura desfasurarii activitatii si sarcinile pentrufiecare elev

- fiecare idee este scrisa n forma emisa de elev; ideile pot sa curga si nu lemodificam

- atunci cnd se emit idei de catre elevi, nu se fac evaluari negativereferitoare la aceste idei; emisia de idei nu implica discutie; cnd sunt emiseideile nu permitem nici un fel de comentariu

- dupa emisia ideilor fiecare are dreptul sa comenteze; se opteaza pentruideile cele mai bune si mai potrivite

- ideile emise se pot grupa pe teme sau simboluri, cuvinte cheie- trebuie sa ncurajam exprimarea ideilor, sa i obligam pe toti sa spuna o

idee- nu permitem intervetii inhibante; nu ne batem joc de copiiavantaje

- participarea activa a tuturor elevilor, dezvoltarea capacitatii de a traianumite situatii, de a le analiza, de a lua decizii privind alegerea solutieioptime

- exprimarea personalitatii, eliberarea de prejudecati, exersarea creativitatii sia unor atitudini deschise la nivelul grupului, dezvoltarea relatiilorinterpersonale prin valorizarea ideilor fiecaruia; ntelegerea calitatii celor din

jur


22/27

- orice metoda are si dezavantaje: scaparea de sub control a metodei2. stiu/Vreau sa stiu/Am aflat- se poate lucra pe grupe mici sau cu clasa- se porneste de la ceea ce stiu elevii si se formuleaza ntrebari la care se

cauta raspunsurile- mai ncurajam elevii sa descopere ce au aflat, dar nu stiu sa foloseascaetapele metodei- le cerem elevilor sa faca o lista cu tot ce stiu despre un anumit subiect;

pna cnd ei se gndesc si scriu facem un tabel pe tabla cu rubricile:stiu/Vreau sa stiu/Am aflat

- este mai bine sa pornim de la nceput cu tabelul- i punem pe perechi sa si interschimbe ideile pe care le vor trece n rubrica- i lasam apoi sa se gndeasca ce ar vrea sa stie despre subiectul respectiv

(eg: vreau sa stiu cte iubite a avut Napoleon)

- apoi - prelegere despre subiectul respectiv sau trecem la prezentarealectiei; daca am ales varianta cu textul n a treia rubrica trecem ce au aflatnou despre tema respectiva

- mpreuna cu elevul vedem daca s-a raspuns la toate ntrebarile din rubrica"vreau sa stiu"; vor fi bifate ntrebarile la care s-a primit un raspuns; cefacem cu ntrebarile fara raspuns - vor fi o tema pentru elevi

3. Jurnalul cu dubla intrare- metoda prin care elevii stabilesc o legatura strnsa ntre text si propria lor

curiozitate; acest jurnal este util n situatia n care elevii au de citit texte mailungi n afara clasei

-

e folosita la literatura dar a nceput sa fie folosita si la istorie; l apropie peelev de textul istoric, de cercetarea istorica (eg: putem sa le dam un studiual unui cercetari pe care sa l citeasca; astfel i apropiem de literaturaistorica - eg: Daicoviciu, Bratianu)

- pentru a face un asemenea jurnal elevii trebuie sa mparta o pagina decaiet n 2, pe verticala

- n partea stnga li se va cere sa noteze un pasaj din text care i-aimpresionat n mod deosebit, pentru ca i-a surprins, pentru ca nu sunt deacord cu autorul sau pentru ca textul este relevant pentru tema n discutie

- n dreapta li se va cere sa spuna de ce au ales acel pasaj, sa l critice, sa lanalizeze, sa puna ntrebari

- dupa ce elevii au realizat lectura textului jurnalul poate fi util n faza dereflectie, de analiza a unui subiect; elevul e nvatat cum sa lucreze cu untext

4. SINELG (Sistemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii siGndirii)


23/27

- prin aceasta metoda cunostinte anterioare ale elevilor sunt evidentiate prinactivitati specifice de evocare ce au ca baza de plecare lectura, ascultareaunui text

etape- se da un text elevului

- i se cere sa noteze pe margine cu diverse simboluri pe care profesorul lereprezinta

"bifat": cunostinte confirmate de text " - " : cunostinte infirmate de text * - cunostinte noi ? - cunostinte contrare

- facem un tabel- informatia obtinuta se discuta n perechi, apoi se comunica profesorului

care le centralizeaza ntr-un tabel pe tabla

- cunostintele incerte pot fi discutate n clasa5. Eseul de 5 minute- este o metoda eficienta de a ncheia ora, pentru a i ajuta pe elevi sa si

adune sau sa si concentreze ideile lectiei si pentru a i da profesorului unfeedback clar despre ceea ce s-a ntmplat n timpul orei

- n acest eseu li se pot cere elevilor 2 lucruria. sa scrie o informatie, o idee pe care au retinut-o din timpul lectieib. sa formuleze o ntrebare pe care o au n legatura cu aceasta informatie- se poate rezuma si la o simpla ntrebare6. Ciorchinele- este o metoda de brainstorming care stimuleaza gasirea conexiunilor dintre

idei si prezinta urmatoarele etape se scrie un cuvnt, o tema n mijlocul tablei si al foii de caiet se noteaza toate ideile, sintagmele, cunostintele care le vin nminte elevilor n legatura cu tema centrala, cuvntul cheie din mijloculfoii si al tablei

- pe masura ce se scriu cuvintele, ideile, se trag linii si activitatea se opresten momentul epuizarii ideilor sau a timpului

- se trece la alegerea conexiunilor corecte si la refacerea ciorchinelui7. Turul galeriei- propune evaluare interactiva si profund formativa a produselor realizate de

elevietape- n grupe de 3-4 elevii lucreaza mai nti la o problema care se poate

materializa ntr-un produs (eg: diagrama, plansa, harta)- produsele sunt expuse pe peretii clasei


24/27

- la semnalul profesorului grupele se rotesc prin clasa pentru a examina sidiscuta fiecare produs

- si iau notite si fac comentarii pe seama a ceea ce este expus- este o metoda pe care elevul o pregateste de acasa- este o metoda foarte buna n evaluare si la lectiile de recapitulare- o asemenea metoda trebuie sa abordeze aspecte ce nu apar n manual; o

asemenea tema nu trebuie sa repete manualul- aici intra n scena creativitatea elevilor; e o tema care poate sa valorifice

inteligentele multipleCursul 108. Cubul- presupune explorarea unui subiect, a unei situatii, din mai multe

perspective, permitnd abordarea complexa si integratoare a unei terme;sunt recomandate urmatoarele etape

se realizeaza un cub pe ale carui fete sunt scrise cuvintele:DESCRIE, COMPAR, ANALIZEAZ, ASOCIAZ, APLIC,ARGUMENTEAZ se enunta tema, subiectul pus n discutie mpartim clasa n 6 grupe; fiecare din ele examinnd tema dinperspectiva cerintei de pe una din fete cubului; de obicei, seful grupuluida cu cubul: ce nimereste va fi sarcina de lucru

- descrie - descrierea evenimentului/notiunii/temei- compara - ce e asemanator si ce e diferit fata de alta situatie/problema- analizeaza - cauzele

- asociaza - la ce anume i face sa se gndeasca subiectul respectiv- aplica - e mai dificil la istorie- argumenteaza: pro si contra! putem scrie si alte cuvinte pe fetele cubului

redactarea finala si mpartasirea a ceea ce au realizat elevii afisarea formei finale pe tabla sau pe peretii clasei

- metoda folosita la toate tipurile de lectii9. Bulgarele de zapada- completeaza metoda "cubul"; adesea, se folosesc mpreuna

-

metoda presupune reducerea numarului de elemente, aspecte, fatete aleunei probleme, situatii, pentru focalizarea asupra celor esentiale- etape

clasa se mparte n echipe de 7-8 persoane sau chiar n 6 echipe,ca la cub se enunta tema si se comunica regulile de desfasurare (dupa ceelevii stiu metoda, regulile nu mai trebuie comunicate)


25/27

fiecare membru din echipa noteaza pe un post-it ideea sa si oaseaza n centrul mesei fiecare membru al echipei citeste toate ideile, dupa care leierarhizeaza, alegnd 2-3 idei esentiale; apoi, se reuneste grupul si vaalea pe grup 2-3 idei; se repeta algoritmul pna cnd se ajunge pe grup

initial la 2 idei- cubul si bulgarele de zapada sunt complementare prin ceea ce si propun

sa realizeze cubul i va ajuta pe elevi sa priveasca o tema din diferiteperspective bulgarele de zapada i va ajuta pe elevi sa reduca numarul deelemente, fetete ale unei probleme la ceea ce e esential

- mpartirea n grupuri se poate face aleator sau dupa preferintele elevilor- atribuirea de sarcini fie o decide profesorul, fie o decide cubul prin

rostogolire

- prezentarile fiecarui grup trebuie discutate, vazute, completate de ceilalti- daca ne-am opri la ceea ce s-a obtinut n urma sarcinii "cubul" rezultatele ar

fi stufoase - foarte multe amanunte; recurgem la bulgarele de zapada pentruca elevul sa se focalizeze pe ceea ce e esential

- se recomanda utilizarea celor doua metode mpreuna deoarecele implicaelevii n finalizarea si construirea temei

- chiar daca nu este ideea lui, elevul o accepta de buna si adera la ea cuplacere, pentru ca a ales-o si a dezbatut-o

10.Mozaicul- are foarte multe variante; e usor de aplicat

- presupune nvatarea prin cooperare la nivelul unui grup si predareaachizitiilor dobndite de fiecare grup unui alt grup

- avantaje: stimuleaza ncrederea n sine a elevilor dezvolta abilitatile de comunicare argumentativa si de relationare

n cadrul grupului dezvolta gndirea logica, critica si independenta formeaza responsabilitatea individuala si de grup a elevilor

- presupune urmatoarele etape

se mparte clasa n grupuri eterogene, de 4 elevi; fiecare dinacestia primeste cte o fisa de nvatare numerotata de la 1 la 4; fiselecuprind parti ale unei unitati de cunoastere prezentarea subiectului tratat se regrupeaza elevii n functie de numarul fisei primite n"grupurile de experti"; obtinem 4 grupe (se poate lucra si cu toata clasa

mpartita n 2)


26/27

citirea, discutia "grupului de experti"; este important sa nteleagafiecare membru al "grupului de experti" ca el este responsabil depredarea sectiunii respective celorlalti membri ai grupului initial se revine la grupul initial si sectiunea pregatita e prezentatacelorlalti membri ai grupului trecerea n revista a unitatii de cunoastere prin prezentarea orala,cu toata clasa

- este o metoda ce o putem folosi la toate tipurile de lectii; se recomanda maiales la lectiile de recapitulare si este foarte utila n temele pentru acasa - cepot sa fie teme tip proiect, unde se mparte grupul initial si cei care ausarcinile pregatesc mpreuna proiectul si l prezinta

Mijloacele de nvatamnt= totalitatea materialelor si instrumentelor ajutatoare ntrebuintate de profesor

n procesul predarii, nvatarii, evaluarii, cu scopul de a facilita dobndireacunostintelor si formarea deprinderilor precum si realizarea atitudinilor si

valorilor personale ale elevilor- faciliteaza transmiterea unor cunostinte, formarea unor deprinderi;nlesnesc punerea n contact a elevilor cu obiecte si chiar cu fenomene greuaccesibile perceperii directe

- au functii informative, dar si formative- solicita si sprijina operatiile gndirii, stimuleaza cautarea si cercetarea,

afecteaza pozitiv imaginatia si creativitatea- au si functii psihopedagogice1. functia cognitiv formativa - asigura date, informatii asupra realitatii studiate2. functia de educatie estetica si moral-civica

- mijloacele audio-vizuale pot crea trairi complexe; imaginea si sunetul potafecta subconstientul

- caracter conventional - n legatura cu disciplina respectiva; mijloacele denvatamnt pot fi determinate de anumite criterii

criteriul natural/de substitutie criteriul obiectual/imaginistic/ideal

- din perspectiva acestor criterii se disting urmatoarele categorii de mijloacede nvatamnt pentru istorie

1. pentru comunicarea informatieia. reprezentarile video ce se pot proiecta pe ecran; doar imagine, fara sunet

foile transparente imaginile desenele pentru retroproiector sau diapozitiv diafilme

b. reprezentarile audio - nregistrari pe discuri, benzi magnetice, emisiunilescolare radiofonice, emisiunile de radio cu caracter cultural, istoric


27/27

c. reprezentarile audio-vizuale - se pot proiecta pe ecran filmele didactice filmele de televiziune filme pe CD, DVD - pe calculator

2.

pentru obtinerea informatieia. obiectele arheologice - unelte etcb. modelele reprezentate de machete sau mulaje3. pentru verificarea si consolidarea informatieie.g.: mapele cu texte si harti istorice4. pentru transmiterea si receptionarea informatiei

diaproiectoare - proiecteaza diafilme epiproiectoare, retroproiectoare, cineproiectoare picapuri, magnetofon, casetofon televizor, video-casetofon, calculator

Reprezentarile videoDiapozitivele = reprezentari video/imagini;- avantaje:

se pot folosi n fiecare moment al lectiei profesorul are libera decizie a ritmului de proiectie permit adaptarea comentariului la nivelul de ntelegere al clasei se poate reveni la imagini ori de cte ori e nevoie redau imagini n ansamblu sau detalii

- dezavantaje: nu reprezinta un fenomen n moscare si poate aparea osegmentare a cunostintelor si a lectiei

- recomandat: 3-4 imagini / oraFoliile transparente- avantaje:

se pot adapta la nivelul clasei ritmul apartine profesorului imaginile se pot derula n acelasi timp cu explicatiile profesorului

- limitele: poate aparea un exces de informatii! documentele istorice, tablourile, fotografiile sunt tot reprezentari video; la fel e

si schema de pe tabla !Reprezentarile audio- avantaje: nregistrarea poate fi facuta de profesor, poate fi pastrata mai

mult timp si poate fi completata n timp- limite: sunetul nu poate fi vizualizat; pot fi nregistrari prost realizate si greu

de nteles

Documents

89620187 Cursuri de Metodica Istorie