41
Documentul PDF a fost generat folosind librăria cu sursă deschisă mwlib. Accesați http://code.pediapress.com/ pentru mai multe informații. PDF generated at: Mon, 07 May 2012 17:14:06 UTC Abecedar pc

Abecedar Pc

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Abecedar Pc

Documentul PDF a fost generat folosind librăria cu sursă deschisă mwlib. Accesați http://code.pediapress.com/ pentru mai multe informații.PDF generated at: Mon, 07 May 2012 17:14:06 UTC

Abecedar pc

Page 2: Abecedar Pc

ConținutArticole

Computer personal 1Monitor 3Placă de bază 6Microprocesor 9Memorie cu acces aleator 10Disc dur 13Tastatură 19Maus 25

ReferințeSursele și contribuitorii articolelor 37Sursele, licențele și contribuitorii imaginilor 38

Licențele articolelorLicență 39

Page 3: Abecedar Pc

Computer personal 1

Computer personal

Diagramă a unui PC contemporan de tip desktop:MonitorPlacă debazăMicroprocesorMemorie cu acces aleatoriu (RAM) Plăci de extensie Sursa de

tensiune joasă continuă (DC) Unitate de disc optic Disc durTastaturăMaus

Termenul computer personal numit șicalculator personal (în engleză:personal computer sau PC, pronunțat/pi si/, v. AFI) desemnează un anumitgen de computer, relativ mic cadimensiuni și performanță, pentru uzpersonal. Se face deosebirea întreurmătoarele semnificații posibile:

• „Home computer” - prima generațiede computere de uz personal, tradus„calculator pentru acasă”,nestandardizate, azi învechite, aufost fabricate de diverse companii îndiverse modele

• „IBM PC” (PC-urile inițiale) -computere azi învechite de lacompania IBM, model "IBM PC",cu microprocesor de tip Intel 8088(un Intel 8086 cu magistrala de datepe 8 biți) sau o versiune ulterioară,construite după arhitectura IA-32(Intel Architecture 32 bit) numită șix86, cu procesor Intel 80386 pe 32bit; inițial au fost concepute pentruun singur utilizator. În 2005 compania americană IBM a vândut divizia de PC-uri companiei Lenovo din Beijing,China, și de atunci nu mai fabrică calculatoare personale.

• „PC” propriu-zis - acestea sunt calculatoare actuale dar compatibile cu vechile specificații "IBM PC". Se fabrică înprezent de multe companii (dar nu și de IBM). Au în general multe forme constructive. Drept sistem de operareutilizează Microsoft Windows sau o distribuție de Unix.

• „Calculator personal” - un termen generic pentru toate computerele de capacitate, performanță și dimensiunirelativ mici, destinate uzului individual, indiferent dacă e vorba de „PC”-uri propriu-zise sau nu, deci indiferentdacă sunt sau nu compatibile cu "IBM PC"-ul de mai sus. Termenul acoperă o multitudine de tipuri decalculatoare electronice, care se deosebesc între ele atât ca principii arhitecturale, dimensiuni, formă fizică saugreutate, cât și ca sistem de operare, software de aplicație, funcționalitate și mod de utilizare.

Acești 4 termeni de mai sus nu trebuie confundați între ei.Restul articolului se ocupă numai de calculatoarele actuale de tip „PC” propriu-zis, compatibile cu vechile specificații"IBM PC".

Page 4: Abecedar Pc

Computer personal 2

CaracteristiciÎncă din anii 1980 majoritatea calculatoarelor mici sunt PC-uri, deci compatibile din punct de vedere hardware cuPC-urile inițiale ale firmei IBM care se numeau IBM PC. Ele folosesc procesoare fabricate de firmele AMD sauIntel, desigur însă mult mai rapide decât cele folosite inițial de IBM.O caracteristică distinctivă este modularitatea PC-urilor: chiar fără a fi specialiști, utilizatorii pot modifica, extindesau schimba cipurile de memorie, placa de bază, plăcile de extensie, discurile dure și chiar și sistemul de operare.Din punctul de vedere al hardwareului există multe modele și tipuri constructive de PC-uri. Printre modeleleconstructive actuale de succes (în 2011) se numără de exemplu cele de tip „PC tabletă” (din engleză de la Tablet PC)- v. și articolul Calculator tabletă.Numărul de PC-uri aflate în uz în lume a depășit pragul de 1 miliard în iunie 2008 [1].Prin contrast, există și computere personale mici, portabile, care nu sunt PC-uri (au o altă arhitectură decâtcalculatoarele personale de tip PC). În ziua de azi ele sunt fabricate de ex. de către companiile Apple (familia decalculatoare Macintosh), Hewlett-Packard, RIM, SGI, divizia Sun Microsystems a companiei Oracle și altele. Deasemenea, strict vorbind, nici aparatele „inteligente” de tip smartphone și nici unele computere tabletă ca de ex. iPad,nu sunt PC-uri, deși aparțin marelui domeniu de calculatoare personale.

Piața și vânzările de PC-uriÎn anul 2008 piața mondială de calculatoare personale de tip PC a crescut cu 11,6 % până la 299,4 milioane unități[2].În 2005 s-au vândut 218,5 milioane de unități PC, față de 189,5 milioane de unități vândute în 2004[3][4].În perioada ianuarie-septembrie 2008 asamblatorii locali de PC-uri din România au vândut aproximativ 325.000 deunități[5].La sfârșitul anului 2008 vânzările de laptop-uri le-au depasit pe cele de PC-uri de tip desktop. Până la începutulanului 2011 laptop-urile au ajuns să reprezinte un sfert din vânzările totale de IT, PC-urile de tip desktop rămânândmult in urmă[6].

Note[1] ClickNet suflă în ceafa RCS&RDS (http:/ / www. evz. ro/ articole/ detalii-articol/ 809323/ ClickNet-sufla-in-ceafa-RCSampRDS/ ), Accesat

la 23 iunie 2008[2] Livrările de PC-uri, mai mici cu 4,5% in 2009 (http:/ / www. standard. money. ro/ articol_83866/

livrarile_de_pc_uri__mai_mici_cu_4_5__in_2009. html), accesat la 20 martie 2009[3] Europa devanseaza America in materie de PC-uri vandute (http:/ / www. wall-street. ro/ articol/ IT-C-Tehnologie/ 10239/

Europa-devanseaza-America-in-materie-de-PC-uri-vandute. html), 20 ianuarie 2006, wall-stret.ro, accesat la 24 iunie 2011[4] Se inmultesc computerele ! (http:/ / www. wall-street. ro/ articol/ IT-C-Tehnologie/ 226/ Se-inmultesc-computerele. html), 21 ianuarie 2005,

Cristian Ionita, wall-stret.ro, accesat la 24 iunie 2011[5] PC-urile romanesti pierd teren in 2009 (http:/ / www. standard. money. ro/ articol_73342/ pc_urile_romanesti_pierd_teren_in_2009. html),

Accesat la 24 martie 2009[6] Evolutia vanzarilor de laptop-uri (http:/ / www. powerlaptop. ro/ news/ 1/ Evolutia-vanzarilor-de-laptopuri. html), Accesat la 04 mai 2011

Page 5: Abecedar Pc

Monitor 3

MonitorPentru navă vezi Monitor (navă).

Pentru metodă de sincronizare vezi Monitor (sincronizare).

Monitor de tip CRT

Monitorul este un periferic (dispozitiv periferic) de ieșire pentru afișaregrafică luminoasă de date și imagini, folosit uzual în instalații detelecomunicație și în tehnica prelucrării datelor. Datele suntreprezentate prin caractere și simboluri. Un monitor este constructiv laorigine un televizor fără partea de recepție a semnalelor TV de antenă.

Domenii de aplicație

•• Se folosește în circuitele închise de televiziune, de exemplu pe[[aeroport,aeroporturi] (pentru a supraveghea diverse zone de ladepărtare), și de aceea nu are nevoie să recepteze sau să prelucrezesemnale din rețeaua de TV. În asemenea cazuri semnalele video vinprin fir direct de la camerele de luat vederi din cadrul unui circuitînchis.

• Tot monitor se numesc și unele difuzoare de supraveghere și control suplimentare.• Cu timpul, prin extensie, monitor (numit și ecran, display, iar uneori și aparat video) a fost numit și echipamentul

periferic al calculatorului cu ajutorul căruia se afișează informațiile și se realizează complementar cu tastaturacomanda și/sau comunicarea între utilizator și calculator. În acest caz monitorul este considerat o interfață graficăa utilizatorului, Graphic User Interface sau GUI).

Primele monitoare puteau afișa doar informația de tip text și doar în 2 culori (verde, roșu sau galben pe fond negru,precum și negru pe fond gri sau alb), spre deosebire de cele actuale care pot afișa imagini mișcătoare cu miliarde detonuri de culori.

Dimensiuni ale diagonaleiInițial, dimensiunile diagonale ale tuburilor folosite erau mici: 8, 9, 10, 12, 14, 15 țoli. În prezent, valorile uzuale alemonitoarelor de tip CRT (cu tub electronic) sunt de 15, 17, 19, 20, 21, 22, 24 sau și 27 de țoli.Mărimea suprafațială a unui ecran este determinată frecvent de distanța dintre două colțuri opuse ale acestuia. Esteînsă o problemă, că metoda de măsurare nu face deosebire între formele geometrice exacte ale monitoarelor cumărimi de diagonală identice, în sensul că suprafața determinată de o diagonală scade (în raport cu cele pătrate), cucât ecranele devin mai dreptunghiulare. Spre exemplu, un monitor 4:3 21" are o suprafață de ~211 țoli pătrați, întimp ce unul 16:9 21" are o suprafață de numai ~188 țoli pătrați.Această metodă de măsurare, relativ imprecisă, datează din vremea primelor versiuni ale televizorului CRT cândtuburile rotunde erau în frecventă utilizare. Acestea aveau o singură dimensiune care descria mărimea ecranului.Când tuburile rotunde erau folosite pentru a afișa imagini dreptunghiulare, mărimea diagonalei era echivalentă cudiametrul tubului.

Page 6: Abecedar Pc

Monitor 4

Tehnologii realizatoare de imagineAsemenea televizorului, există multe tehnologii hardware pentru afișarea informațiilor generate de computer:• Ecran cu cristale lichide (Liquid Cristal Diode, LCD). Ecranele de tip Thin Film Transistor, TFT sunt cele mai

raspândite pentru computerele noi.• LCD pasiv produce contrast slab, timp de raspuns înalt și alte defecte de imagine. A fost folosit în majoritatea

calculatoarelor portabile până în mijlocul anilor `90.•• LCD TFT redă imaginea cu o calitate mult mai bună. Aproape toate LCD-urile moderne sunt TFT.

• Tub catodic (Cathode Ray Tube, CRT).•• Ecrane cu plasmă.•• Proiectoarele video folosesc CRT, LCD, DLP, LCoS sau alte tehnologii pentru a trimite lumina prin aer pe

suprafața unui ecran de proiecție, ca la cinema.

Măsurători de performanțăParametrii de performanță ai unui monitor sunt:• Luminozitatea, măsurată în candele pe metru pătrat (cd/m²).• Mărimea imaginii vizualizabile, măsurată diagonal. Pentru CRT-uri, mărimea este, de obicei, cu un țol mai mică

decât tubul.• Rezoluția ecranului, numărul de pixeli (puncte informaționale alb/negru) ce pot fi afișați pe fiecare dimensiune.• Distanța dintre subpixeli de aceeași culoare, măsurată în milimetri. Cu cât această distanță este mai mică, cu

atât mai ascuțită va fi imaginea.• Rata de reîmprospătare descrie numărul de iluminări ale ecranului, într-o secundă. Rata maxima de

reîmprospătare este limitată de timpul de răspuns.• Timpul de răspuns, timpul necesar unui pixel să treacă din starea activă (negru), în starea inactivă (alb) și în cea

activă, din nou (negru). Este măsurat in milisecunde (ms).• Raportul de contrast este raportul dintre luminozitatea celei mai strălucitoare culori (alb) și a celei mai

întunecate culori (negru), pe care ecranul este capabil să le producă.• Consumul de putere (energie), măsurat în wați.• Raportul de aspect, lungimea orizontală comparată cu cea verticală, e.g. 4:3 este raportul standard de aspect, un

ecran cu lungimea de 1024 de pixeli, va avea înălțimea de 768 de pixeli. Un ecran widescreen poate avea raportulde aspect 16:9, un ecran cu lungimea de 1024 de pixeli, va avea înălțimea de 576 de pixeli.

• Unghiul de vizualizare, capacitatea ecranului de a fi privit (neperpendicular) de la un unghi diferit de 90°, fără asurveni o degradare excesivă a imaginii, măsurat în grade, orizontal și vertical.

Comparație

CRT

Aspecte pozitive:•• Raport de contrast foarte ridicat (20000:1 sau mai mare, mult mai înalt decat majoritatea LCD-urilor și ecranelor

cu plasmă)•• Viteză mică de răspuns•• Culoare excelentă•• Poate afișa nativ în aproape orice rezoluție și rată de reîmprospătare•• Unghi de vizualizare ridicat•• Este o tehnologie stabilă și testată de-a lungul anilorAspecte negative:

Page 7: Abecedar Pc

Monitor 5

•• Dimensiune și masă mari•• Distorsiune geometrică în CRT-uri non-plate•• Consum mai mare de putere decât un LCD de aceleași dimensiuni• Există riscul de a apărea efectul moiré la cea mai mare rezoluție•• Intolerant al mediilor umede•• Există un risc (redus) de implozie (din cauza vidului intern) dacă tubul este avariat•• Rata de reîmprospătare scăzută cauzează un pâlpâit observabil al imaginii

LCD

Aspecte pozitive:•• Foarte compact și ușor•• Consum redus de putere•• Fără distorsiuni geometrice•• Rezistent•• Prezintă pâlpâit foarte redus sau absent, în funcție de lumina de fundalAspecte negative:•• Raport scăzut de contrast•• Unghi de vizualizare limitat•• Lumina de fundal inegală poate crea distorsiuni de luminozitate•• Timpuri înalte de răspuns•• Adâncime fixă a culorilor•• Prezintă o singură rezoluție nativă•• Mai scump decât CRT•• Pixeli morți pot apărea în timpul fabricării

Plasma

Aspecte pozitive:•• Foarte compact și ușor•• Raporturi înalte de contrast (10000:1 sau mai mari)•• Viteză mică de răspuns•• Culoare excelentă•• Unghi de vizualizare ridicat•• Fără distorsiuni geometriceAspecte negative:•• Distanță mare dintre subpixeli de aceeași culoare•• Pâlpâit observabil când este vizualizat la distanțe mici•• Temperatură ridicată de operare•• Mai scump decât LCD•• Consum ridicat de putere•• Prezintă o singură rezoluție nativă•• Adâncime fixă a culorilor•• Pixeli morți pot apărea în timpul fabricării

Page 8: Abecedar Pc

Monitor 6

RezoluțieInformația este afișată pe un sistem de rețea ortogonală de puncte (pixeli) formând rezoluția posibilă de lucru.Valori uzuale ale rezoluției (lățime x înălțime) sunt :•• 640x480•• 800x600•• 1024x768•• 1280x1024•• 1600x1200•• 1920x1080

Monitor de tip LCD

Odată cu apariția monitoarelor de tip flat panel (cu tehnologie TFT,LCD sau plasmă) monitoarele CRT încep să fie din ce în ce mai puținfabricate.

Placă de bază

Placă de bază The Octek Jaguar V din 1993

Placa de bază (engleză: motherboard) este o componentă hardware deobicei complexă pe care sunt montate toate celelalte componentehardware ale unui PC sau alt aparat electronic.

Page 9: Abecedar Pc

Placă de bază 7

Placă de bază Acer E360 produsă de Foxconn din 2005

Privire de ansamblu

Placa de bază conține conexiunile electricepentru comunicarea cu celelalte componenteale sistemului. Pe placa de bază seconecteaza, unitatea centrală de prelucrare șialte subsisteme și dispozitive electronice.Un exemplu tipic de computer desktop aremicroprocesor, memorie RAM și altecomponente esențiale conectate la placa debază. Pot fi atașate și alte componente, cumar fi dispozitive externe de stocare,controlere pentru placa video, placa de sunetși alte dispozitive periferice, deșicalculatoarele moderne au integrate toateaceste periferice.

O componentă importantă a plăcii de bază este suportul pentru microprocesor chipset-ul, care are rolul de interfațăîntre microprocesor și magistrala de date între diferitele componente externe. Acest chipset determină, într-o măsură,caracteristicile și capacitățile plăcii de bază.

Plăcile de bază moderne includ, cel puțin:• o priză (socket) sau sloturi pentru microprocesor în care se pot instala unul sau mai multe microprocesoare. Există

și cazuri în care microprocesorul este lipit direct la placa de bază.• sloturi în care se instalează memoria sistemului (de obicei, în formă de module DIMM care conțin cipuri de

memorie DRAM)• un chipset, care constituie magistrala care face legătura între microprocesor, memoria RAM și periferice• un chipset pentru memoria non-volatilă (de obicei, memoria Flash pe plăcile de baza moderne) care conține

sistemul de Firmware sau BIOS-ul•• un ceas intern, care produce sincronizarea diverselor componente•• sloturi pentru carduri de extindere (interfață pentru magistrala de date susținută de chipset-uri)•• conectori de putere, care primesc energie electrică de la sursa de alimentare și o distribuie la microprocesor,

chipset-uri, memoria RAM și la cardurile de extindere, plăci grafice (de exemplu, GeForce 8 și Radeon R600)care necesită o putere mai mare decât poate oferi placa de bază - deci sunt conectori suplimentari pentru a le atașadirect la sursa de alimentare. (Există și unități de disc conectate la sursa de alimentare prin intermediul unorconectori speciali.)

Placă de bază Octek Jaguar V din 1993. Aceastăplacă are 6 sloturi ISA periferice.

În plus, aproape toate plăcile de bază includ programe și conectoripentru a sprijini dispozitivele utilizate pentru intrare, cum ar fi doiconectori PS pentru mouse și tastatură.Având în vedere puterea mare de calcul a microprocesoarelor de mareviteză și a componentelor, plăcile de bază moderne includ aproapeîntotdeauna radiatoare și puncte de montare ventilatoare pentru a disipaexcesul de căldură.

Tipuri

Plăcile de bază pentru PC-uri, de diverse dimensiuni:

Page 10: Abecedar Pc

Placă de bază 8

•• Extended ATX•• ATX•• microATX•• BTX•• mini-ITX•• nano-ITX•• pico-ITX

Componentele plăcii de bază la PC-uri• chipset (northbridge și southbridge)• soclul (socket) microprocesorului• sloturi RAM• sloturi ISA, PCI, PCI-Express• cip BIOS•• baterie BIOS• porturi USB, SATA, eSATA, PATA, Firewire, S/PDIF (analog, optic)•• headere USB, CD-IN, Firewire, S/PDIF

Componente opționalePlăcile de bază pot avea integrate pe ele și funcționalități cum ar fi cele de la:•• placă de sunet•• placă de rețea•• placă videoÎn mod normal aceasta este o soluție comodă și ieftină. Pentru o funcționalitate de bună calitate și viteză se folosescînsă plăci/cartele separate, care se conectează la placa de bază.

Legături externe• Listă de producători de plăci de bază [1]

• Ce este o placă de bază? [2]

• Producerea unei plăci de bază [3]

• Motherboard reviews [4]

• Forum plăci de bază [5]

ru *Setările jumper-ilor pentru plăci de bază [6]

• Front Panel I/O Connectivity Design Guide [7] - v1.3 (pdf file) (February 2005)

Page 11: Abecedar Pc

Placă de bază 9

Referințe[1] http:/ / www. wimsbios. com/ biosupdates. jsp[2] http:/ / www. pcreview. co. uk/ articles/ Hardware/ What_is_a_Motherboard/[3] http:/ / www. hardcoreware. net/ reviews/ review-335-1. htm[4] http:/ / www. hardcoreware. net/ reviews. htm[5] http:/ / www. motherboardpoint. com[6] http:/ / th99. 80x86. ru[7] http:/ / www. formfactors. org/ developer/ specs/ A2928604-005. pdf

Microprocesor

Schema bloc funcţională a microprocesorului

Microprocesorul, uneori numit și procesor,este unitatea centrală de prelucre ainformației (U.C.P. sau în engleză: CPU) aunui calculator sau a unui sistem electronicstructurat funcțional (care coordoneazăsistemul) și care, fizic, se prezintă sub formaunui circuit electronic integrat IC cunoscutși sub numele de cip electronic. Reprezintăforma structurală cea mai compexă pe care opot avea circuitele integrate. El controleazăactivitățile întregului sistem în care esteintegrat și poate prelucra datele furnizate deutilizator. Este elementul principal al unuisistem de calcul; cipul semiconductor, careeste plasat pe placa de bază numitămotherboard (en), este de obicei foartecomplex, putând ajunge să conțină de milioane de foarte mici transistoare (microtranzistoare).

Microprocesorul asigură procesarea instrucțiunilor și datelor, atât a celora din sistemul de operare al sistemului, câtși a celora din aplicația utilizatorului, și anume le interpretează, prelucrează și controlează, execută sau supervizeazătransferurile de informații și controlează activitatea generală a cestorlalte componente care alcătuiesc un sistem decalcul.

Tipuri de microprocesoare / Exemple• Intel 80286Pe capsula ce este prevăzută cu 68 de pini de contact (piciorușe, contacte) se află integrate 134.000 de tranzistoare.Nu există probleme cu disiparea căldurii, deoarece emisia calorică este mică. Dispune de magistrale cu 24 de linii deadresă și 16 linii de date, fiind un procesor pe 16 biți, atât intern cât și extern, regiștrii de memorare fiinddimensionați la 16 biți.•• Intel 80386Este un procesor pe 32 de biți construit cu 275.000 de tranzistoare, și este realizat în tehnologie CMOS de 1,2microni. Capsula are 132 de pini, implantarea se face, prin lipire, direct în placa de bază fără intermediul unui soclu,și nu necesită cooler (ventilator de răcire).•• Intel 80486•• Intel Pentium

Page 12: Abecedar Pc

Microprocesor 10

• AMD ATHLON•• Intel Pentium Pro•• Intel P7• Intel Core Solo și Intel Core Duo, cel din urmă cu 2 nuclee• Intel Core 2 Solo și Intel Core 2 Duo, cel din urmă cu 2 nuclee în tehnologie de 48 nm•• Intel Core i3• Intel Core i5 și Intel Core i7, cu 4 nuclee în tehnologie de 45 nm• Intel Atom, în special pentru netbooks

Legături externe• 5 generatii de computere [1], 14 septembrie 2007, Descoperă

Referințe[1] http:/ / www. descopera. ro/ lumea-digitala/ 930367-5-generatii-de-computere

Memorie cu acces aleatorAcest articol se referă la memorie. Pentru alte sensuri, vezi Ram (dezambiguizare).

Memoria cu acces aleator (aceasta este traducerea expresiei engleze Random Access Memory, abreviatRAM) este denumirea generică pentru orice tip de memorie de calculator care

•• poate fi accesată aleator, oferind acces direct la orice locație sau adresă a ei, în orice ordine, chiar și la întâmplare,• se implementează de obicei pe cipuri (circuite integrate) electronice rapide și fără părți în mișcare (și nu pe

dispozitive magnetice sau optice precum discurile dure sau CD-urile).Timpul de acces la datele din astfel de memorii este de obicei întotdeauna același, nedepinzând de poziția adresei dememorie accesate (deci nu ca la benzile sau discurile magnetice, care necesită un timp variabil).Cele mai multe implementări de RAM sunt volatile (datele stocate se pierd dacă alimentarea cu energie electrică seîntrerupe), dar există și memorii RAM nevolatile, ca de exemplu de tip Read-Only Memory (ROM) și memorii de tipflash. Avantajul memoriei RAM față de alte medii de stocare a datelor constă în viteza de acces extrem de mare,fiind de mii de ori mai mare decât de exemplu cea a unui un disc dur. Dar și prețul pe gigabyte este de circa 200 orimai mare.

Page 13: Abecedar Pc

Memorie cu acces aleator 11

Clasificare

Există două tipuri principale de RAM:• memorie statică, de tip Static RAM (sau SRAM)• memorie dinamică, Dynamic RAM (sau DRAM),diferențele constând în stabilitatea informațiilor. Astfel,memoria statică păstrează datele pentru o perioadă de timpnelimitată, până în momentul în care ea este rescrisă,asemănător memorării pe un mediu magnetic. În schimb,memoria dinamică necesită rescrierea periodicăpermanentă, la fiecare câteva fracțiuni de secundă, altfelinformațiile fiind pierdute. Avantajele memoriei SRAM:utilitatea crescută datorită modului de funcționare și vitezafoarte mare; dezavantaj: prețul mult peste DRAM.Memoria de tip SRAM este folosită cel mai adesea camemorie intermediară/cache. DRAM-ul este utilizat înPC-urile moderne, în primul rând ca memorie principală(„de lucru”). Tipurile uzuale de DRAM folosite de-a lungulistoriei informaticii, toate concepute în scopul creșteriiperformanței DRAM-ului standard:

• Fast Page Mode DRAM (FPM DRAM),• Extended Data Out DRAM (EDO DRAM),• Burst EDO DRAM (BEDO RAM),• Rambus DRAM (RDRAM),• în prezent impunându-se Synchronous DRAM (SDRAM), cu variantele

• Double Data Rate SDRAM (DDR SDRAM) și• DDR2 SDRAM.

De asemenea, au fost concepute mai multe tipuri de memorie și pentru plăcile grafice, printre care Video RAM(VRAM), Windows RAM (WRAM), Synchronous Graphics RAM (SGRAM) și GDDR3, ele fiind variante de DRAMoptimizate drept memorie video.

Modele constructive ale modulelor de memorieDupă perioada de început, când cipurile (circuitele integrate) de memorie se înfigeau direct în placa de bază, primulmodel răspândit a fost Single Inline Memory Module (SIMM-ul) pe 30 pins (piciorușe), urmat de cel pe 72 de pini.Modulul Un SIMM prezintă o lățime de bandă de 8 biți pentru prima versiune, și de 32 biți pentru cea de-a doua;dimensiunea fizică a SIMM-ului pe 30 de pini este de două ori mai mică decât în cazul celeilalte variante. Diferențelede viteză dintre ele corespund perfect evoluției procesoarelor: dacă prima versiune era uzuală pe timpulprocesoarelor Intel 80286 și 80386, SIMM-ul pe 72 de pini a stat la baza generației 486, Pentium și Pentium Pro.Cipurile folosite au fost de tip DRAM, FPM și, mai târziu, EDO DRAM.Urmașul lui SIMM s-a chemat Dual Inline Memory Module (DIMM). După cum îi spune și numele, el oferă o lățimede bandă dublă față de SIMM-urile pe 72 de pini, și anume 64 biți, având la bază un gen de dual-channel intern.Numărul de pini a fost de 168 sau de 184, în funcție de tip: SDRAM sau DDR SDRAM. A existat și un număr limitatde modele de DIMM bazate pe EDO DRAM, dar ele nu au avut succes pentru că trecerea de la SIMM la DIMM acoincis cu cea de la EDO la SDRAM.

Page 14: Abecedar Pc

Memorie cu acces aleator 12

Tipul Rambus Inline Memory Module (RIMM) este modelul constructiv al memoriilor RDRAM. Numărul de pini estede 184 (ca și la DDR SDRAM), dar asemănările se opresc aici, configurația pinilor și modul de lucru fiind totaldiferite.Mai sunt de amintit cipurile de memorie de tip SO-DIMM, destinate calculatoarelor portabile, care dețin un numărdiferit de pini: 184 pentru SDRAM și 200 pentru DDR SDRAM.Practic vorbind, montarea modulelor SIMM era o operație greoaie și necesita experiență și îndemânare. Odată cumodulele DIMM (și RIMM, care au același sistem de prindere) dificultățile au fost rezolvate, oricine putând acummonta o memorie, fiind necesară doar puțină atenție. Montarea greșită a unui DIMM este aproape exclusă, deoarecear necesita destulă forță.

Alte caracteristici ale memoriilor de tip RAMAlte două elemente care influențează viteza, stabilitatea și prețul memoriilor sunt funcțiile numite Error-CorrectingCode (ECC) și Registered, integrate în unele module de memorie. Funcția ECC permite detectarea și corectarea "înzbor" a erorilor mai puțin grave ce pot apărea pe parcursul utilizării, iar funcția Registered (numită și Buffered)deține un buffer (zonă de memorie intermediară suplimentară) care depozitează informația înainte ca ea să fietransmisă controlerului, permițând verificarea riguroasă a acesteia. Memoriile de tip Registered sunt și extrem descumpe, și mai lente decât cele normale sau ECC, folosirea lor fiind justificată doar în cazurile speciale cândcorectitudinea informațiilor prelucrate și stabilitatea sistemului este esențială, de exemplu în cazul serverelor.În general, atât timp cât memoria nu este supusă unor situații anormale de funcționare (frecvență, tensiune dealimentare sau temperatură în afara specificațiilor), ea oferă o stabilitate (siguranță) extrem de apropiată deperfecțiune, arhisuficientă pentru un calculator sau aparat cu memorie obișnuit.

Carduri de memorie RAMPentru a putea fi înglobate în calculatoare cipurile de memorie RAM sunt plasate pe plăci cu conectoarestandardizate.Ele se mai pot și încapsula și prevedea cu contactele electrice necesare, formând astfel memorii externe de tip SSD.Următoarele tipuri de carduri cu memorie RAM, externe, sunt mai răspândite:•• Secure Digital•• CompactFlash•• Memory Stick

Legături externe• Ce este memoria RAM? [1]

Referințe[1] http:/ / incepator. pinzaru. ro/ 2008/ ce-este-memoria-ram/

Page 15: Abecedar Pc

Disc dur 13

Disc dur

Disc dur

Data inventării

14 Decembrie 1954

Inventat de

Un grup al companiei IBM în frunte cu Rey Johnson

Conectivitate prin Interfața PATA• Interfața SATA• Interfața USB• Interfața SCSI (predominant la severe)• Interfața FC• Interfața SS

Segment de piață

Calculatoare Desktop

Stații mobile

Clasa enterprise

Electrocasnice de larg consum

Discul dur (sau fix; în engleza americană hard disc; foarte des întâlnită este și scrierea originală engleză hard disk)este un dispozitiv electronic-mecanic pentru stocarea sau memorarea nevolatilă (permanentă) a datelor. Utilizatorulnormal nu poate sau nu are voie să despartă discul de circuitele de comandă corespunzătoare, vezi imagineaalăturată; împreună ele formează așa-numita „unitate fixă”, „unitate de disc fix” sau, prescurtat, HDD (de la hard discdrive).Stocarea datelor se face pe o suprafață magnetică dispusă pe platane rotunde metalice rigide (dure). În generaldiscurile dure sunt utilizate ca suport de stocare extern principal pentru servere și calculatoare personale, dar șipentru anumite aparate electronice (playere și recordere DVD, playere MP3). Dacă la începuturi capacitatea unuidisc dur nu depășea 20 megaocteți (MO) = 20 megabait (MB), astăzi (2009) un disc dur obișnuit de 2 1/2 țoli poatedepăși 1 teraoctet (TO) = 1 terabait (TB).Începând din 2009 sistemul de operare Windows 7 al companiei Microsoft a pus la dispoziție și așa numite discuridure virtuale, în engleză "Virtual Hard Disk" (VHD). Acestea se bazează pe fișiere reale (de pe un disc dur real) demărime arbitrară, dar de tip special, cu extensia .vhd. Pentru a le accesa în Windows se folosește mai întâi programulutilitar DiskPart, cu ajutorul căruia discul dur virtual trebuie "selectat" și apoi "atașat" ("montat"). Abia după aceastase poate initializa și utiliza ca și când ar fi un disc dur real. Aceasta include și posibilitatea de a instala și un altsistem de operare pe același disc dur (real), identic cu, sau chiar diferit de primul sistem de operare, sau chiar și maimulte sisteme de operare, dacă se definesc VHD-uri multiple pe discul sau discurile dure reale conectate.

Page 16: Abecedar Pc

Disc dur 14

Prin contrast, discurile așa-numite "optice", ca de exemplu cele de tip CD, DVD și Blu-ray, folosesc pentrumemorare procedee optice (nemagnetice), care asigură capacități de ordinul a până la 50 GB (gigabait) pe disc.Uneori însă se mai utilizează și dischete având un singur platan magnetic flexibil, numite în engleză floppy disc;unitatea de scriere/citire corespunzătoare se numește Floppy Disc Drive (FDD). O astfel de dischetă stochează numaicel mult 2,88 MB.

Disc dur de tip Samsung HD753LJ, cu interfaţă de tip SATA

O alternativă la folosirea discurilor în mișcare pentrumemorarea datelor au devenit memoriile purelectronice de tip Solid-state drive (SSD), care neavândpiese în mișcare sunt mult mai rapide, dar și maiscumpe. Ele simulează caracteristicile discurilor dure,reacționând identic la comenzi și utilizând uneori chiaraceleași interfețe, nemodificate (semnale electrice,conectoare, cabluri, etc.). Una din formele deimplementare sunt cardurile de memorie de ex. de tipCF, MD, MMC, SD, SDHC, microSDHC, SM, USBstick și altele. Capacitatea de memorare enormă (pânăla 64 GB pe bucată!) și gradul avansat de miniaturizarele fac foarte promițătoare pentru aparatele moderne detip smartphone (intelifon) ș.a. Prin comparație, pentru întregul Windows 7 sunt suficienți doar circa 15 GB.

IstoricDiscurile dure au fost introduse pentru prima oară ca unități de stocare a datelor ȋn 1956, pentru calculatoarele IBM.Erau grele și aveau dimensiuni mari, cât o roată de motoretă sau chiar și mai mari. Inițial au fost dezvoltate pentru afi utilizate ca medii de stocare pentru calculatoare de uz general.În anii 1990 necesitatea unui dispozitiv de stocare de mare capacitate dar și încredere, independent de un dispozitivspecial, a condus la introducerea sistemelor integrate, cum ar fi sistemele RAID, sisteme Network Attached Storage(NAS) – sisteme atașabile de stocare pentru rețea - precum și Storage Area Network (SAN) – siteme de stocarepentru rețea, sisteme care asigură eficiență, precum și un acces fiabil la volume mari de date. Ținând cont de cererilede consum, ȋn secolul al XXI-lea utilizarea HDD-urilor s-a extins și ȋn dispozitive cum ar fi camere video, telefoanemobile (de exemplu Nokia N91), smartphone-uri (intelifoane), playere („aparate redătoare”) audio digitale, playerevideo digitale, video-înregistratoare digitale, Personal Digital Assistants (PDA-uri) și console de jocuri video.

ConstucțieDiscul dur este format de obicei din:•• o placă electronică de control logic (controlor),• un număr de platane cu suprafață magnetizabilă (de obicei 2 sau 3), împărțite în piste și sectoare,• capete magnetice de citire/scriere (engl. read/write heads, R/W heads), de o parte și de alta a platanelor, legate

printr-un braț metalic numit în general actuator• un sistem electromecanic de frânare și blocare a capetelor pe pista de stop (engl. landing zone), atunci când discul

e oprit• un motor electric pas-cu-pas, care asigură deplasarea exactă a actuatorului de la o pistă la alta.

Page 17: Abecedar Pc

Disc dur 15

FuncționareFiecare platan are două fețe; fețele sunt divizate într-un număr de piste circulare concentrice, fiecare pistă fiind larândul ei divizată în sectoare. Platanele sunt astfel aranjate încât pista 0 de la platanul 1 să fie situată exact deasuprapistei 0 de la platanul 2 și 3. Pentru a accesa o pistă oarecare pe unul din platane, brațul care susține capetele (numitactuator) va muta capetele spre acea pistă. Deoarece această metodă necesită doar un singur mecanism depoziționare, ea simplifică designul și coboară prețul. Totuși, pentru a accesa o singură pistă trebuiesc mutate toatecapetele. De exemplu, pentru a citi date de pe pista 1 de pe platanul 1, apoi pista 50 pe platanul 3 si apoi iar pe pista1 dar de pe al treilea platan, întregul braț cu capete trebuie mutat de doua ori. (Eventual s-ar putea și numai cu osingură mișcare, dacă pista 1 / platanul 1 și pista 1 / platanul 3 se citesc simultan, și abia apoi se sare la pista 50.)Pentru a muta un braț trebuie un timp semnificativ, mult mai mare decât timpul de transfer al datelor. Pentru aminimiza mutările actuatorului trebuie împiedicată împrăștierea datelor pe mai multe piste. O metodă de a optimizatimpul de acces este ca un grup de date care sunt accesate secvențial să fie scrise toate pe o singura pistă. Dacă datelenu încap pe o singură pistă, atunci se continuă scrierea pe un platan diferit, dar pe pista cu aceeași poziție. Prinaceasta metodă brațul nu mai trebuie să-și schimbe poziția, ci doar trebuie să fie selectat capul de citire/scrierepotrivit. Selectarea capetelor se face electronic și de aceea ea este mult mai rapidă decât mișcarea fizică a brațului cucapete între piste. În total brațul nu mai execută așa multe mișcări.Pentru a descrie multiplele platane suprapuse se mai folosește termenul de "cilindru". Un cilindru se referă la toatepistele care au același număr de pistă, dar care sunt localizate pe diferite platane.

Transferul datelor la memorieModalitatea în care datele sunt transferate în memorie determină viteza efectivă a combinației controlor + disc dur.Sunt folosite patru metode:• Programmed I/O - Cu aceasta metodă porturile controlorului au grijă atât de comenzile drive-ului cât și de

transferul de date între controlor și memorie. Se folosesc comenzile IN și OUT ale limbajului de asamblare.Aceasta înseamnă că fiecare octet (bait) este transferat prin intermediul procesorului. La această metodă vitezadatelor este limitată de cea a magistralei PC-ului (bus) și de performanța procesorului.

• Memory Mapped I/O - Procesorul poate procesa datele provenite de la un controlor de disc mult mai repede dacăacestea sunt stocate într-o regiune fixă de memorie. Pentru acest scop este folosit în general segmentul localizatdeasupra memoriei video RAM. Datele sunt transferate cu ajutorul instrucțiunii de transfer (mov, în cazularhitecturii x86). Este mai rapidă decât metoda precedentă.

• Direct Memory Access (DMA) - Folosind DMA, un dispozitiv poate transfera datele direct în memorie, fărăcontribuția procesorului. Pentru a folosi DMA, un program trebuie să îi precizeze controlorului DMA mărimea înocteți (baiți) a pachetului de date ce urmează a fi transferat dintr-o locație într-alta. Totuși, controlorul DMAdintr-un PC este inflexibil și lent. Controloarele DMA operează la viteza (tactul) de 4 MHz, în concluzie suntextrem de lente.

• Busmaster DMA - Folosind această metodă, controlorul discului dur deconectează procesorul de la bus și transferăel însuși datele în memorie.

Capacități de stocare și viteze de accesFolosirea unor discuri rigide sigilate ȋntr-o singură unitate permite toleranțe mult mai bune decât într-o unitate de dischetă. În consecință discurile dure pot stoca mult mai multe date decât unitățile de dischetă și le pot accesa și transmite mai repede. În aprilie 2009 cea mai mare capacitate a HDD-urilor de consum era de 2 TB. Un exemplu tipic de „HDD desktop" stochează ȋntre 120 GB și 2 TB. Discurile dure pot avea o viteză de rotație cuprinsă ȋntre 5.400 și 10.000 rpm (rotații pe minut) și o rată de transfer de 1 Gbit/s (109 MB/s) sau chiar și mai mare. Cele mai rapide discuri dure, de tip „Enterprise”, au viteze de rotații de 10.000 sau 15.000 rpm, pot atinge viteze de transfer de peste 1,6 Gbit/s și o viteză medie de transfer de până la 125 Mbytes/secundă (MB/s). HDD-urile mobile, pentru

Page 18: Abecedar Pc

Disc dur 16

laptop, notebook și netbook, care sunt fizic mai mici decât HDD-urile de desktop, tind să fie mai lente și au ocapacitate de stocare mai mică. Discurile mobile au de obicei viteze de rotații de 5.400 rpm, dar sunt și modele cuviteze de 7.200 rpm.

Forme și dimensiuni ale discurilor dureOdată cu creșterea vânzărilor de calculatoare mici și a evoluției lor a devenit necesară contruirea de HDD-uri care săpoată fi montate până și ȋn micile locașuri de floppy disk. Acest lucru a dus la evoluția pieței spre anumite forme aleHDD-urilor, inițial derivate din dimensiunile 8, 5,25 și 3,5 " de la unitățile de dischetă. Dimensiuni mai mici de 3,5 "au apărut și ele pe piață, devenind foarte populare:

8 țoli: 9,5 x 4,624 x 14,25 in (241,3 x 117,5 x 362 mm)

5,25 țoli: 5,75 x 1,63 x 8 in (146,1 x 41,4 x 203 mm)

3,5 țoli: 4 x 1 x 5,75 in (101,6 x 25,4 x 146 mm) = 376,77344 cm³

2,5 țoli: 2,75 x 0,374 ... 0,59 x 3,945 in (69,85 x 9,5 ... 15 x 100 mm) = 66,3575 ... 104,775 cm³

1,8 țoli: 54 x 8 x 71 mm 30,672 cm³

1 țol: 42,8 x 5 x 36,4 mm

0,85 țoli: 24 x 5 x 32 mm

Interfețe și controloare

ESDIControlorul ESDI (prescurtare de la Enhanced Small Disk Interface) a fost dezvoltat după controlorul ST506, și afost unul din primele controloare de discuri dure pe calculatoare x86. Acest tip de controlor a fost folosit în modeleleIBM PS/2. Pentru că separatorul de date și controlorul lucrează în paralel, rata de transfer este aproximativ 10megaocteți/s la modelele inițiale, și 15 - 20 megaocteți/s la cele recente. Discurile dure ESDI stochează informațiidespre formatul fizic și adresele sectoarelor defecte și poate transmite aceste informații controlorului, pentrudetectare și corectare de erori. Nu mai este utilizat decât pe scară redusă.

SCSIControloarele SCSI (prescurtare de la Small Computer System Interface, se citește aproximativ [sca-zi]) sunt folositeîn special în sistemele care au nevoie de performanță și stabilitate ridicată (la servere și în stațiile de lucruperformante).

ATA/PATA (IDE/EIDE)Controlorul de tip Integrated Drive Electronics (IDE), foarte folosit în calculatoarele personale de tip PC de astăzi,folosește un singur cablu cu un conector cu 40 piciorușe (pini) care combină funcțiile unui cablu de date și ale unuiade control care conecteaza discul IDE direct la magistrala (bus-ul) de sistem. Controloarele IDE pot emula oriceformat de disc. Din cauza consumului redus de energie, este una din soluțiile folosite pentru calculatoarele portabile.Controlorul IDE permite legarea pe același cablu a două discuri dure, sau a unui disc dur și a unei unități optice (deCD sau DVD) în sistem master/slave. Această arhitectură a dus la incompatibilități între unități în anii '90, care însăau fost rezolvate.

Page 19: Abecedar Pc

Disc dur 17

SATAControloarele SATA (prescurtare de la serial ATA) permit conectarea fiecărui disc pe propriul canal (cu un setpropriu de porturi intrare/ieșire). Astfel se elimină problemele cauzate de arhitectura PATA (parallel ATA).Standardul inițial numit SATA I a fost proiectat pentru un transfer de date (o viteză) de maximum 1,5 Gbit/s(echivalent cu circa 150 megabait/s, MB/s). Standardul actual (2008) se numește SATA II și este proiectat pentrumaximum 3 Gbit/s = circa 300 MB/s.Controloarele SATA se leagă de discurile SATA prin cabluri cu conectori de tip SATA identici la ambele capete.Termenul eSATA (de la external SATA) se referă la conectoare îmbunătățite (mai robuste) față de cele ale cablurilorSATA obișnuite.

USB; Firewire (IEEE 1394)Există și discuri dure portabile (externe față de PC și cu carcasă proprie) care, pentru a transmite datele, folosescinterfața USB, respectiv cea Firewire (cf. standardului IEEE 1394). De obicei discurile acestea sunt ansambluriformate dintr-un disc IDE sau SCSI, un controler pentru acestea și un controler pentru convertirea la USB sauFirewire.

Caracteristici

CapacitateaMăsurată în gigaocteți sau gigabaiți (1 octet = 1 bait), și în ultima vreme chiar teraocteți/terabaiți. În generalproducătorii folosesc ca unitate de măsură multiplii din SI ai octetului (puteri de 10), pe când multe sisteme deoperare (Windows, unele distribuții de Linux, MacOS) folosesc măsurătoarea în multipli binari. Dacă primul discdur avea numai circa 5 MO, astăzi capacitățile discurilor dure pot depăși și 3 TO (factorul de creștere: 600.000).

Dimensiunea fizicăMăsurată de obicei în țoli, notați cu semnul " (inch). Un țol măsoară 2,54 cm. Astăzi discurile dure au în diametru fie3,5 " (pentru PC-uri), fie 2,5 " (pentru notebook-uri - mai mici, utilizând mai puțin curent electric, dar mai scumpe șimai încete). Există și discuri de 1,8 ", pentru playere MP3 (precum Apple iPod), care, pe lângă mărimea redusă, suntmai rezistente la șocuri.În limba română se recomandă indicarea dimensiunilor nu în țoli, ci în Sistemul Internațional de unități SI - în cm șimm.

DurabilitateExprimată în timp mediu între erori - mean time between failures (MTBF). Discurile SATA I au viteze de 10.000rpm și un MTBF de 1 milion de ore sub un ciclu de utilizare de opt ore pe zi. Alte discuri permit până la 1,4 milioanede ore sub un ciclu de 24 de ore din 24.

Număr de operații de intrare/ieșire pe secundăÎncepând cu 2008 o unitate HDD desktop tipică de 7.200 rpm (rotații pe minut) are o rată de transfer de date "disc-la-buffer" de circa 70 MB pe secundă. Această rată depinde de locația pistei, astfel încât ea va fi cea mai mare pentru pistele exterioare (unde se află mai multe sectoare) și mai mică pentru pistele interioare (unde sunt mai puține sectoare); și este, în general, ceva mai mare pentru drive-urile de 10.000 rpm. Un standard curent utilizat pentru transferul „buffer-la-computer" este interfața SATA II de 3,0 Gbit/s (secundă), care poate transfera date la aproximativ 300 MB/s. Rata de transfer de date de citire/scriere poate fi măsurată prin scrierea pe disc a unui fișier mare, apoi citirea fișierului respectiv. Ratele de transfer pot fi influențate atât de fragmentarea sistemului de fișiere

Page 20: Abecedar Pc

Disc dur 18

cât și de dispunerea fișierelor ȋn dosare.

Consum de curentLa discurile dure din calculatoarele personale portabile (notebook etc.) un consum de curent (energie) redusînseamnă o durată de funcționare mai mare până la reîncărcarea acumulatoarelor, deci un avantaj important.

Nivel de zgomotMăsurat în dBA (decibeli), nivelul de zgomot este semnificativ pentru anumite aplicații, cum ar fi PVR’s (personalvideo recorders – ȋnregistratoare video personale), înregistratoare digitale audio și calculatoare silențioase. Discurilecu nivel de zgomot scăzut utilizează de obicei lagăre lichide, viteze de rotație scăzute (de obicei 5.400 rpm) și reducviteza de căutare în sarcină (AAM), pentru a reduce clicurile sonore și sunetele mecanice ale HDD. Discurile duremai mici sunt de obicei mai silențioase decât cele clasice.

Timpul de acces la date și transferTimpii de acces variază ȋn prezent ȋncepând de la sub 2 ms (milisecunde) pentru unitățile de HDD de server, la 15ms pentru unitățile de HDD ȋn miniatură și ȋn jur de 9 ms pentru unitățile de HDD tipice de desktop. De câțiva aniîncoace nu s-a constatat nicio ȋmbunătățire semnificativă a timpilor de acces. La calculatoarele timpurii pentrumutarea capetelor de citire/scriere se foloseau motoarele pas-cu-pas, și se ajungea la timpi de acces de 80 - 120 ms,dar acest lucru a fost repede ȋmbunătățit prin folosirea unei bobine, la sfârșitul anilor 1980, timpii de accesreducându-se astfel la aproximativ 20 ms.

Rezistența la șocuriRezistența la șocuri este importantă în special pentru dispozitive mobile. Unele laptop-uri includ acum, pentru HDD,o protecție activă care parchează capetele de citire-scriere ale discului ȋnainte de impact, dacă sistemul este scăpatdin mână. Această protecție oferă șanse mai mari de supraviețuire a HDD-ului în caz de impact.

PrețPrețul de magazin al unui HDD nou începe actualmente (2010) de la circa 50 euro pentru 1 terabait.

Legături externe• Interiorul unui disc dur [1]

• Dispozitive de stocare [2]

Referințe[1] http:/ / hddscan. com/ doc/ HDD_from_inside. html[2] http:/ / benchea. wordpress. com/ 2008/ 05/ 07/ dispozitive-de-stocare/

Page 21: Abecedar Pc

Tastatură 19

Tastatură

O tastatură QWERTY cu 104 taste pentru PC format US English

Tastatura este o componentăhardware periferică a calculatorului cepermite utilizatorului să introducă înunitatea centralǎ a acestuia date (litere,cifre și semne speciale) prin apăsareaunor taste. Cele mai folosite tastaturipe plan mondial sunt cele de tipQWERTY. Un alt tip de tastaturi estetipul QWERTZ. Denumirile vin de laprimele șase taste de pe rândul altreilea. Tipul QWERTY se foloseștemai ales în țările anglofone, iarcelelalte folosesc mai ales tipul QWERTZ.

Tastatura este probabil cel mai vechi dispozitiv de intrare din structura computerelor moderne, ea fiind inventată încăînainte de apariția monitoarelor și a mausului. Fiecare tastă are asociat un număr de identificare care poartădenumirea de "cod de scanare". La apăsarea unei taste, tastatura trimite sistemului de calcul codul de scanarecorespunzător tastei respective (un număr întreg de la 1 la „n” - numărul de taste). La primirea codului de scanare dela tastatură, calculatorul face conversia între numărul primit și codul ASCII corespunzător, în logică binară.

Tastatura ia în considerație nu numai apăsarea (durata) unei taste, dar și momentul eliberării acesteia, fiecare acțiunefiind înregistrată separat. Există două categorii de taste:• "taste comutatoare" – au efect când sunt apăsate și/sau când sunt eliberate•• "taste de control" - au efect numai atunci când sunt acționate (apăsate)

Microcontrolerul 8042Există două tipuri de microcontrolere ale tastaturii care comunică cu sistemul - unul pe placa de bază acalculatorului(controler integrat), și unul care este situat în interiorul tastaturii. Comunicare cu microcontrolerul depe placa de bază se efectuează prin portul 64h. Citirea octeților (byte) relevă starea controlerului. Scrierea pe acestbit trimite controlerului integrat o comandă. Organizarea octetului (baitului) pentru indicarea stării controlerului estereprezentată mai jos:

Page 22: Abecedar Pc

Tastatură 20

Microcontroler-ul tastaturii

Comunicarea cu microcontrolerul situat în interiorul tastaturii se efectuează prin biții care trec prin porturile deintrare 60h și 64h. Octeții 0 și 1 asigură legătura sau așa-numitul proces „handshaking”. Înainte de a scrie ceva prinaceste porturi, octetul 0 a portului 64 trebuie să fie 0; datele sunt disponibile pentru citire prin portul 60 atunci cândoctetul 1 al portului 64h este egal cu 1. Octeții (baiții) tastaturii care indică starea tastaturii (port 64h) vor determinadacă tastatura este activă sau vor întrerupe sistemul atunci când utilizatorul va apăsa sau va da drumul la o tastă.Octeții care sunt scriși pentru portul 60h sunt trimiși către microcontrolerul tastaturii, iar octeții scriși prin portul 64hsunt expediați controlerului integrat de pe placa de bază. Octeții citiți prin portul 60h în general vin de la tastatură, deasemenea există posibilitatea de programare a microcontrolerului de pe placa de bază pentru a returna anumite valoripentru un anumit port.

Modele de tastaturiTastaturile calculatoarelor pot deține una sau mai multe din următoarele caracteristici:•• tastaturi standard•• tastaturi ergonomice•• tastaturi multimedia•• tastaturi fără fir•• tastaturi specialeTastatura constă dintr-o serie de comutatoare montate într-o rețea, numită matrice a tastelor. Când se apasă o tastă,un procesor aflat în tastatură o identifică prin detectarea locației din rețea. De asemenea, acesta interpretează cât timpstă tasta apăsată, și poate trata chiar și tastările multiple. Interfața tastaturii este formată de un circuit integratdenumit keyboard chip sau procesor al tastaturii. Un buffer de 16 octeți din tastatură operează asupra tastărilor rapidesau multiple, transmițându-le sistemului succesiv.În cele mai multe cazuri, atunci când apăsăm o tastă, contactul se face cu mici întreruperi, respectiv apar câtevaschimbări rapide închis – deschis. Acest fenomen de instabilitate verticală a comutatorului se numește bounce, iarprocesorul din tastatură trebuie să îl filtreze, adică să îl deosebească de o tastare repetată intenționat de operator.Lucrul acesta este destul de ușor de realizat deoarece întreruperile produse de instabilitatea verticală sunt mult mairapide decât tastările repetate cele mai rapide executate de om.Există mai multe tipuri de tastaturi, însă cele mai răspândite sunt tastaturile cu 101 sau 104 taste, diferența între ele fiind dată, în principal, de prezența sau absența unor anumite taste. De exemplu, tastatura 101 nu include tasta

Page 23: Abecedar Pc

Tastatură 21

numită Windows Logo, în timp ce tastatura de tipul 104 are inclusă această tastă. De obicei tastaturile sunt conectatela calculator printr-un fir introdus într-o mufă specială. Folosirea tastaturilor este extrem de simplă, fiind necesardoar să apăsăm pe butoanele ei (numite "taste"), aproape la fel cum se face la mașinile de scris mecanice sauelectro-mecanice.

Grupe de taste

Tastatură computer:Esc F1 F2 F3 F4 F5 F6 F7 F8 F9 F10 F11 F12 PtSc ScLk Brk

~ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 - = ← Bkspc Ins Home PgUp Num / * -

Tab ↹ Q W E R T Y U I O P [ ] | Del End PgDn 7 8 9 +

Caps A S D F G H J K L ; ' ⏎ Enter 4 5 6

⇧Shift Z X C V B N M , . ? ⇧Shift ↑ 1 2 3 Ent

Ctrl ⌘/Win Alt/⌥ s p a c e b a r (spațiu) Alt/⌥ ⌘/Win Menu Ctrl ← ↓ → 0 .

Tastele sunt așezate astfel încât să ușureze introducerea informațiilor în calculator; ele sunt grupate în mai multegrupe. Amplasarea literelor pe tastatură a fost făcută ținându-se cont de frecvența diverselor litere într-o anumitălimbă, de aceea o tastatură de exemplu germană are literele așezate altfel decât una americană.Cel mai important grup este cel care ocupă cea mai mare parte a tastaturii; el conține atât taste pentru litere (Q, W, E,etc.), cifre (1, 2, 3, etc.) și simboluri (@, #, etc.), cât și taste speciale (Enter, Shift, Control, Alt, etc.) a cărorfuncționalitate variază în functie de programul folosit; vezi mai jos.Deasupra grupului principal se află un șir de taste numite "funcționale" (F1, F2, F3, etc.), al căror rol este să lansezeîn mod direct comenzi pentru calculator, comenzi care sunt diferite în funcție de softul pe care îl folosim lamomentul respectiv. Ele sunt folosite foarte mult în jocuri, dar există și alte softuri care le utilizează. În dreaptagrupului principal se afla un grup împărțit în mai multe (de obicei trei) subgrupuri și care conține taste folosite înprincipal pentru navigare pe ecran (tastele care au desenate pe ele săgeți, tastele Page Up sau Page Down, etc.), dar șiunele taste cu funcții speciale, cum este tasta Delete.La extremitatea (marginea) dreaptă a tastaturii se află de obicei un grup de taste care sunt folosite în special pentruscrierea de cifre și pentru efectuarea de operații aritmetice (adunare, scădere, etc.), tastele fiind așezate foarte comodpentru lucrul cu mâna dreapta. O parte a tastelor din acest ultim grup are o funcționalitate dublă, ele putând fifolosite și pentru navigare. Unele taste, ca de ex. Shift, Ctrl, Alt, Windows, pot fi prezente în dublu exemplar; atunciele sunt așezate mai mult sau mai puțin simetric față de axa verticală a tastaturii, ambele taste având de obiceiaceeași funcționalitate. Unele softuri (de ex. jocuri) profită însă de faptul că o tastă este prezentă în două exemplare,și atunci specifică pentru ele două comenzi diferite. Tastaturile mai noi au o serie de butoane suplimentare care suntprevăzute special pentru aplicațiile multimedia (filme, melodii) sau pentru navigarea pe Internet. Ele lipsesc la multetastaturi, iar când sunt prezente așezarea lor nu este supusă nici unui standard recunoscut, fiind grupate după criteriilede ergonomie proprii ale companiei producătoare.Caracterul (litera, cifra, simbolul) asociat fiecărei taste este imprimat pe tasta respectivă și poate fi pus în evidență cuajutorul unui editor de text (de ex. Notepad, inclus în sistemul de operare Windows). Pentru aceasta deschidem unnou document și începem să apăsăm pe taste șir după șir, de la stânga la dreapta. Anumite taste permit scrierea adouă caractere alfanumerice distincte, de ex. o minusculă și o majusculă, dintre care unul apare dacă apăsăm tastanormal, iar celălalt doar dacă se apasă simultan și tasta Shift.

Page 24: Abecedar Pc

Tastatură 22

Tastele specialeTastele speciale nu produc apariția pe ecran a niciunui caracter sau semn la apăsarea lor, ci au funcția de a lansadirect comenzi în cazul în care sunt apasate singure sau în cadrul unei combinații cu alte taste. Ele sunt următoarele :"Enter": Este o tastă mare și are de obicei o formă caracteristică de literă "L" privită în oglindă. Tasta Enter are înprincipal rolul de a determina calculatorul să execute comanda tocmai introdusă. Tasta Enter are într-o mare măsurăaceeași funcționalitate ca și butonul stâng al mausului. În cazul editării de text apăsarea tastei Enter duce la creareaunui paragraf nou de text, sub cel curent."←" (backspace): Se găsește de obicei deasupra tastei Enter și are rolul de a șterge un caracter (literă, cifră, etc.)dintr-un text, aflat la stânga cursorului. Daca este ținută apăsată ea va determina ștergerea tuturor caracterelor aflatela stânga cursorului."↑" (shift): Este o tastă dublă, cea dreaptă găsindu-se de obicei sub tasta Enter, iar cea stângă pe același rând însă lamarginea stângă a tastaturii. Tasta Shift este cel mai des utilizată pentru scrierea cu litere majuscule, pentru acestatrebuind să apăsăm simultan tasta Shift (indiferent care din ele) și tasta literei în cauză."Ctrl" (control): Este o tastă dublă, cea dreapta găsindu-se de obicei sub tasta Shift iar cea stângă pe același rând însăla marginea stângă a tastaturii. Tasta Ctrl este cel mai des utilizată pentru comenzi care sunt lansate în execuție laapăsarea ei simultan cu altă tastă."Alt" (alternate): Este o tastă dublă care se găsește pe rândul cel mai de jos al tastaturii la ambele capete ale tasteialungite ("Spacebar", <spațiu>). Tasta Alt este cel mai des utilizată pentru activarea barei de meniuri a softurilor, darși pentru comenzi care sunt lansate în execuție la apăsarea unei combinații de două sau chiar trei taste."■" (windows): Este o tastă dublă având desenat pe ea logoul (simbolul) sistemului de operare Windows și care segăsește pe rândul cel mai de jos al tastaturii, lângă tastele Alt. Tasta Windows are același efect ca și butonul "Start"din Windows."≡" (tastă pentru meniul contextual): Este situată între tastele Windows și Ctrl din partea dreaptă. Apăsarea ei duce laapariția pe ecran a unui meniu contextual, care de obicei constă dintr-o listă de comenzi utile, listă care este specificăfiecărui soft în parte și contextului particular de folosire a acestuia."Esc" (escape): Este tastă poziționată de obicei în colțul din stânga sus al tastaturii. Tasta Esc are într-o anumitămăsura o funcționalitate opusă celei a tastei Enter și anume ea ne permite să evitam executarea unei comenzi însituația în care nu suntem siguri că am facut alegerea cea mai bună. Numele tastei este sugestiv, "escape" însemnândscăpare, evitare a unei situații. Apăsând tasta Esc ne întoarcem de obicei la situația în care putem să cântărim înca odată decizia în privința unei anumite comenzi. De exemplu atunci când instalăm un soft, tasta Esc ne permite sărevizuim opțiunile instalării, înainte de a declanșa procesul de instalare propriu-zis."↔" (tabulator, tab): Este poziționată la marginea stângă a tastaturii și are desenate pe ea doua săgeți îndreptate îndirectii opuse. Tasta Tab este folosită în principal pentru navigarea rapidă între elementele importante ale ferestreiunui soft (de ex. atunci când avem de ales între mai multe opțiuni și dorim să trecem rapid de la o opțiune la alta fărăa folosi mausul) sau între legăturile conținute într-o pagină web. Programele editoare de text, cum ar fi MicrosoftWord, utilizează tasta Tabulator pentru a introduce tabele cu coloane aliniate.<spațiu> (spacebar, bara de spațiu): Este o tastă lungă aflată pe rândul cel mai de jos al tastaturii. Este folosităexclusiv pentru introducerea de spații goale în texte, de exemplu atunci când trebuie să despărțim cuvintele dintr-ofrază. Datorită mărimii și așezării ei este folosită și în foarte multe jocuri pentru că este usor de apăsat fără a nedesprinde ochii de pe ecran."↓" (capitals lock): Este poziționată pe rândul cel mai din stânga al tastaturii, între tastele TAB și SHIFT. Are funcțiade a bloca ("lock") corpul de litere pe care îl folosim intr-un text. Tasta este activată prin apăsare și din acest momenttextul va fi scris cu majuscule. Dezactivarea se face prin apăsarea tastei încă o dată; ca urmare textul următor va fiscris cu litere mici.

Page 25: Abecedar Pc

Tastatură 23

"Num↓" (numeric lock): Determină care este funcționalitatea tastelor aflate în grupul situat în partea dreapta atastaturii, grup în care este situată și tasta NUM LOCK. Tasta este activată și dezactivată prin repetarea tastării.Atunci când tasta este activată (situația obișnuită) grupul de taste din partea dreaptă este folosit pentru scrierea decifre. În cazul în care tasta este dezactivată grupul de taste poate fi folosit pentru navigare, în mod similar cu tastelenavigaționale. După încărcarea sistemului (Windows 98 SE, Windows Vista, Mac OS X) tasta este activată și înconsecință grupul de taste din dreapta poate fi folosit pentru scrierea de cifre. În cazul SO Windows XP tasta nu esteînsă activată și de aceea, în momentul în care dorim să scriem cifre cu tastele din dreapta, poate apare impresia cătastatura este defectă. Soluția este să activăm tasta apăsând-o dupa încărcarea completă a SO, în acest fel putând să ofolosim și pentru a scrie cifre.Tastele de navigare: Grupul tastelor navigaționale este împărțit în două subgrupuri și anume pe de o parte tasteleHOME, END, PAGE UP, PAGE DOWN, și pe de alta parte tastele direcționale (care au desenate pe ele săgeți). Suntfolosite pentru navigarea în cadrul ferestrelor diverselor softuri sau în cadrul unei pagini de text. Tasta HOME neduce la începutul unui text, tasta END ne duce la sfârșitul lui, tastele PAGE UP și PAGE DOWN ne urcă, respectivne coboară cu o pagină (ecran) în cadrul unui text. Tastele cu săgeți (stânga, dreapta, sus, jos) ne permit navigarea încadrul unui text cu câte un caracter la stânga sau la dreapta, respectiv cu câte un rând în sus și în jos."Del" (delete): Este folosită pentru ștergerea unor elemente prezente în fereastra unui soft (fișierele din WindowsExplorer, mesajele de poștă electronică în Outlook Express, etc.), dar cel mai frecvent este folosită pentru a ștergecaracterele aflate la dreapta cursorului în cadrul unei pagini de text. Poate fi folosită pentru ștergerea unui singurcaracter (dacă o apăsăm o singură dată) sau pentru ștergerea unui șir de caractere (dacă o ținem apăsată mai multtimp).

Combinațiile de tasteÎn general fiecare soft (program) are prevăzute câteva combinații de taste care permit lansarea unor comenzi, fără aapela la maus. Numărul de combinații posibile este mare și în general se folosesc combinații de două sau cel multtrei taste activate simultan. O combinație de două taste se scrie sub forma tasta1+tasta2 (de ex. Ctrl+A).Combinațiile de taste trebuie să includă în mod obligatoriu o tastă specială, dar celelalte taste pot fi atât taste speciale(Shift, Tab, etc.), cât și taste obișnuite (tasta A, tasta C, etc.) sau funcționale (F2, F6, etc.).

Configurația tastaturii româneștiStandardul național SR 13392:2004 stabilește două aranjamente ale tastelor pentru tastatura românească: unaranjament „primar [1]” și unul „secundar [2]”.Aranjamentul „primar” se adresează utilizatorilor tradiționali, care au învățat să dactilografieze folosindimplementările mai vechi, stil Microsoft, ale tastaturii românești. Aranjamentul „secundar” este folosit în special decătre programatori și nu este în contradicție cu așezarea fizică a tastelor pe o tastatură americană. Aranjamentul„secundar” al tastelor este folosit implicit în majoritatea distribuțiilor GNU/Linux.Există patru caractere specifice limbii române care sunt incorect implementate în toate versiunile de MicrosoftWindows anterioare Windows Vista:•• "S cu virgulă dedesubt" (Unicode 0218) - implementat incorect ca "S cu sedilă dedesubt" (Unicode 015E)•• "s cu virgulă dedesubt" (Unicode 0219) - implementat incorect ca "s cu sedilă dedesubt" (Unicode 015F)•• "T cu virgulă dedesubt" (Unicode 021A) - implementat incorect ca "T cu sedilă dedesubt" (Unicode 0162)•• "t cu virgulă dedesubt" (Unicode 021B) - implementat incorect ca "t cu sedilă dedesubt" (Unicode 0163)Versiunile cu sedilă ale caracterelor nu există în limba română (este doar o eroare istorică, moștenită) - v. http:/ /www. secarica. ro/ html/ s-uri_si_t-uri. html. În română se folosesc virgulițe, nu sedile.Deoarece tastaturile hardware românești nu sunt foarte răspândite, Cristian Secară a creat un driver care permite caracterelor românești să fie generate folosind o tastatură americană, în toate versiunile de Windows anterioare

Page 26: Abecedar Pc

Tastatură 24

Vista. El folosește modificatorul AltGr din partea dreapta-jos a tastaturii pentru a genera caracterele. Driverul detastatură este disponibil la http:/ / www. secarica. ro/ html/ ro_keyboard. html. indice

Tastaturi ergonomice pentru limba românăSingura tastatură ergonomică pentru limba română existentă este tastatura Popak, creată în anul 2008. Autorul senumește Nicolae Popa (de unde și numele tastaturii).

Bibliografie• Manualul original [3] autor Alexandru Bogdan Munteanu

Portal Informatică

Legături externe• Articol pe site-ul Howstuffworks [4]

• Cercetare în domeniul ergonomiei - design-uri alternative ale tastaturii [5]

• Repair4Keyboard [6] - Ghiduri pentru a repara și modifica tastaturi pentru PC.• JLG Extended Keyboard Layout [7] - scrierea caracterelor Unicode folosind combinații de taste pe o tastatură US

Referințe[1] http:/ / diacritice. sourceforge. net/ imagini/ ro. png[2] http:/ / diacritice. sourceforge. net/ imagini/ ro_us. png[3] http:/ / muntealb. bravehost. com/ Manuale/ manual-utilizare-windows. htm#TASTATURA[4] http:/ / computer. howstuffworks. com/ keyboard. htm[5] http:/ / www. humanics-es. com/ ergonomics. htm[6] http:/ / repair4keyboard. org/[7] http:/ / www. jlg-utilities. com/

Page 27: Abecedar Pc

Maus 25

MausPentru alte sensuri, vezi Maus (dezambiguizare).

Funcţionarea unui maus mecanic:1. Mişcarea mausului învârte bila.

2. Cilindrii X şi Y urmăresc mişcarea bilei.3. Discurile opace au fante prin care trece lumina.4. LED-urile infraroşii iluminează aceste discuri.

5. Senzorii captează pulsurile de lumină pentru a le converti în deplasări pe celedouă axe.

Mausul, la plural mausuri, este unul dintrecele mai importante dispozitive periferice deintrodus comenzi ale computerului(calculatorului electronic) modern. Adevenit aproape un "element" hardwarestandard al oricărui computer. De obiceimausul este un obiect mic echipat cu unasau mai multe taste, modelat astfel încât săpoată fi apucat și mânuit ușor cu mâna.Principiul lui de funcționare se bazează perecunoașterea de către computer a mișcăriisale relativă la suprafața plană pe care esteașezat și deplasat.

Mișcarea mausului este detectată de unsenzor situat în partea sa inferioară, preluată,digitalizată și apoi printr-o interfațăadecvată transmisă computerului la care eatașat. Informația de mișcare a mausului înspațiul bidimensional (2D) este convertitătot în mișcare bidimensională (2D) a unuicursor identificator-indicator grafic peecranul unui monitor. Altfel spus, mișcareamausului provoacă o mișcare corespunzătoare a cursorului pe suprafața ecranului monitorului, atașat și elcalculatorului. Datorită acestei funcțiuni utilizatorul mausului poate decide (alege) și indica pe ecranul monitoruluiorice poziție dorită, ceea ce de obicei este interpretat de către computer drept o introducere de comandă, un elementmajor al interfeței grafice cu calculatorul (Graphic User Interface, GUI). De la începutul anilor 1990 mausulîmpreună cu tastatura și monitorul au devenit pe plan mondial una din cele mai importante interfețe om - mașină,prezentă aproape la orice computer.

Cuvântul „maus” provine de la cuvântul englez mouse, care înseamnă șoarece. Această denumire a fost aleasădeoarece dispozitivul are forma și mărimea unui șoarece, iar cablul de legătură cu calculatorul, inițial orientat înpartea opusă (spre utilizator), accentua această asemănare.Până acum s-au inventat multe tipuri de dispozitive periferice de indicat/comandat, pentru diverse domenii deaplicație, care pot avea cu totul alte forme și principii de funcționare decât mausul tradițional, ca de exemplu:trackball, touch pad, touch screen, joy stick, graphics tablet, Nintendo Wii Remote și mai recent (în toamna 2009),Apple Magic Mouse.În ultimii ani au apărut calculatoare și alte dispozitive moderne (de ex. telefoane mobile de tip smartphone), la carefuncțiile mausului (sau și ale tastelor sau tastaturii) sunt complet înlocuite prin proprietățile tactile ale ecranului(monitorului) atașat. În acest caz, în loc de a mânui mausul sau a apăsa pe taste, utilizatorul atinge ecranul cu unulsau mai multe degete, executând anumite mișcări pentru a declanșa diverse acțiuni.

Page 28: Abecedar Pc

Maus 26

Tipuri de mausuriMausul a fost inventat de Douglas Engelbart la Stanford Research Institute în anul 1963 după un vast test deutilizabilitate. Dispozitivul a mai fost denumit în engleză și bug (gândac), dar denumirea a dispărut în favoarea celeide mouse. A fost unul din cele câteva dispozitive de indicat dezvoltate pentru calculatorul „oN-Line System” (NLS)al lui Engelbart, care era un sistem conținând atât hardware cât și software. Ulterior au fost construite dispozitivebazate și pe alte mișcări ale corpului, cum ar fi dispozitive montate pe cap sau atașate de bărbie sau nas, dar în celedin urmă a câștigat mausul, datorită simplității și comodității sale.Primul maus era relativ voluminos și folosea două roți dințate perpendiculare una față de alta: rotația fiecărei rotițeera translatată în mișcare de-a lungul unei axe a planului. Engelbart a primit patentul US3541541 la data de 17noiembrie 1970, sub numele "Indicator de poziție X-Y pentru un sistem de afișare". Pe atunci Engelbart se gândea cautilizatorii să țină mausul cu o mână, în timp ce cu cealaltă tastau pe o tastatură având cinci taste.Principalele tehnici de translatare a mișcării folosesc senzori mecanici, optici și inerțiali.

Mausuri mecaniceO variantă a mausului, inventată la începutul anilor 1970 de inginerul Bill English de la compania Xerox PARC, aînlocuit roțile externe cu o singură bilă care se putea mișca în orice direcție. Mișcarea bilei, la rândul ei, era detectatăde două rotițe perpendiculare care se aflau în interiorul mausului. Această variantă a mausului semăna cu untrackball inversat, și a fost principala formă folosită cu calculatoarele personale din anii 1980-1990. Grupul de laXerox PARC s-a hotărât asupra tehnicii moderne de a folosi amândouă mâinile pentru a tasta la o tastaturăQWERTY, iar mausul era folosit numai când era nevoie.Mausurile moderne au luat naștere la École polytechnique fédérale de Lausanne (EPFL) sub inspirația profesoruluiJean-Daniel Nicoud și a mâinilor inginerului și ceasornicarului André Guignard. Un rezultat al EPFL, companiaLogitech, a lansat primul maus popular.

Mausuri opticeUn maus optic folosește o diodă emițătoare de lumină și o fotodiodă pentru a detecta mișcarea pe suprafața unuimauspad, fără să mai aibă părți în mișcare ca la un maus mecanic.Mausurile optice timpurii, așa cum sunt cele inventate de Steve Kirsch de la Mouse Systems Corporation, puteau fifolosite doar pe o suprafață metalică specială: un mousepad care avea imprimată o grilă fină de linii albastre și gri.Pe măsură ce puterea de calcul a devenit mai ieftină, a devenit posibilă integrarea unor circuite integrate de procesarede imagini în maus. Acest avantaj a permis mausului să detecteze mișcarea pe o varietate mare de suprafețe, astfeltransformând mișcarea pe suprafață în mișcarea pe ecran a indicatorului (cursorului) , eliminând nevoia unuimousepad special. Această evoluție a condus la adoptarea pe scară largă a mausului optic.Mausurile optice moderne sunt independente de proprietățile suprafaței; ele se folosesc de un senzor optic pentru alua imagini succesive ale suprafeței pe care operează. Majoritatea acestor mausuri folosesc LED-uri pentru a iluminasuprafața care este urmărită. Mausurile optice cu LED sunt deseori denumite greșit „mausuri cu laser”, probabildatorită luminii roșii a LED-ului, care este folosită în aproape toate mausurile optice. Schimbările dintre un cadru șiurmătorul sunt procesate de procesorul de imagini al circuitului integrat și apoi transformate în mișcări pe cele douăaxe de coordonate. De exemplu, senzorul mausului optic Agilent Technologies ADNS-2610 procesează 1512 cadrepe secundă: fiecare cadru este o matrice pătrată de 18x18 pixeli, iar fiecare pixel poate avea 64 nivele diferite de gri.Progresul tehnologiei mausurilor optice e datorează în mare parte cerințelor jucătorilor de jocuri computerizate de tipFPS, care, pentru a ținti mai exact, au nevoie de mausuri din ce în ce mai precise.

Page 29: Abecedar Pc

Maus 27

Efecte asupra sănătății provocate de mausurile optice

Lipsa de atenție în folosirea mausurilor optice poate provoca leziuni grave ale ochilor. Țintirea privirii spre LEDpoate provoca leziuni ale retinei.

Mausuri cu laser

În 2004 companiile Logitech și Agilent Technologies au introdus împreună mausul laser (modelul MX 1000). Înlocul obișnuitului LED acest maus folosește un mic laser. Noua tehnologie poate îmbunătăți gradul de detaliere aimaginilor captate de maus. Companiile susțin că aceasta duce la o îmbunătățire cu până de 20 de ori a sensibilitățiila mișcarea pe suprafață, în comparație cu mausurile optice convenționale. Jucătorii de jocuri electronice s-au plânscă MX 1000 nu răspunde imediat la mișcare după ce a fost ridicat, mișcat și apoi pus înapoi pe mousepad. Modelelemai noi ale mausului se pare că nu mai suferă de această problemă, care provenea dintr-o funcție de economisire aenergiei. Aproape toate mausurile optice, cu laser sau cu LED, implementează această economisire, cu excepția celordestinate a fi folosite în jocuri, unde o milisecundă de întârziere contează. Deoarece mausurile fără fir necesităbaterii, ele sunt proiectate să consume cât mai puțină energie cu putință. Pentru aceasta mausul pulsionează laserul întimp ce este în așteptare (standby), timp de 8 secunde după ultima mișcare. Această funcție prelungește viațabateriilor.Compania Sun Microsystems atașa la stațiile sale de lucru de tip Sun SPARC mausuri cu laser - încă din anul 1994.

Mausurile optice în comparație cu mausurile mecanice

Mausul optic Logitech iFeel foloseşte un LED roşu pentru a proiecta lumină pesuprafaţa urmărită.

Suporterii mausurilor optice pretind căacestea funcționează mai bine decâtmausurile mecanice, nu necesită întreținereși durează mai mult deoarece nu au părți înmișcare. Cu toate că curățarea unui mausmecanic este foarte simplă, mausurile opticenu au nevoie de întreținere, în afară de aceeade a îndepărta scamele care s-ar putea adunasub emițătorul de lumină. Suporteriimausurilor mecanice pe de altă parte, susțincă mausurile optice nu pot funcționa corectpe suprafețe transparente sau reflectante(acestea incluzând multe mausepaduri comerciale, care pot provoca indicatorul mausului să se deplaseze necontrolatîn timpul funcționării), cu toate că această problemă poate fi rezolvată prin cumpărarea un mauspad adaptatmausurilor optice. Mausurile cu putere de calcul a imaginilor mai slabă, au de asemenea probleme cu mișcărilerapide, dar mausurile performante urmăresc la viteze de peste 100 cm pe secundă.Probabil cel mai puternic argument în favoarea mausurilor mecanice este consumul scăzut de putere în configurațiiwireless. Un maus mecanic wireless are nevoie de un curent electric de aproximativ 5 mA sau mai puțin, spredeosebire de mausurile optice care au nevoie de obicei de aproximativ 25 mA pentru a pune în funcțiune LED-ul saudioda laser. Mausurile optice mai vechi pot folosi și mai mult curent. Asta poate conduce la o autonomie mult redusăși schimbări frecvente ale bateriilor, făcându-le astfel nepotrivite pentru lucrul continuu.Este important de observat că, deoarece mausurile optice funcționează pe baza imaginii LED-ului reflectată desuprafața mauspadului, performanța lor pe mauspaduri multicolore este uneori nesigură; mausurile mecanice nusuferă de această limitare.

Page 30: Abecedar Pc

Maus 28

Mausurile tactileÎn anul 2000 compania Logitech a introdus „mausul tactil”, care conținea un actuator care făcea ca mausul să vibreze.Un astfel de maus putea fi folosit pentru a completa interfețele utilizator cu feedback prin pipăit, de exemplu: pentrua da feedback atunci când se trecea de marginea unei ferestre.În toamna lui 2009 compania Apple a introdus modelul „Magic Mouse”. Acesta arată ca un maus obișnuit dar nutrebuie mișcat din loc și nu are taste sau rotiță, reacționând la anumite mișcări ale degetelor direct pe suprafața sasuperioară.

Mausuri neconvenționaleÎn afară de mausurile obișnuite, care sunt operate cu mâna, există și alte variante de mausuri. Acestea vin în sprijinulcelor care au un handicap, celor care au căpătat leziuni de la utilizarea excesivă a mausului sau a celor care nu potfolosi designurile convenționale. Câteva dintre acestea sunt:• Trackball – utilizatorul mișcă o bilă montată pe o bază fixă;• Minimaus – un maus mic, cam de dimensiunea unui ou, care este optimizat pentru portabilitate (foarte des se

folosește împreună cu laptop-uri);• Maus cameră – o cameră de luat vederi urmărește mișcările capului utilizatorului și mișcă pe ecran cursorul în

mod corespunzütor. O altă variantă urmărește un punct de pe capul unei persoane și mișcă cursorul în consecință.Este mai precis decât precedentul.

• Maus de palmă – se ține în palmă și este operat numai de două butoane; mișcările de pe ecran corespund uneiatingeri foarte fine, iar presiunea determină viteza de mișcare.

• Maus de picior – o variantă de maus pentru cei care nu doresc sau nu pot folosi mâinile sau capul.• Joy-maus – o combinație dintre un joystick și un maus, joy-mausul este ținut în poziție verticală asemenea unui

joystick, dar este mișcat ca un maus normal. De obicei, cu degetul mare se poate apăsa pe un buton.Alte variante neobișnuite includ un maus care este ținut liber în mână, nu pe o suprafață plată, și detectează mișcareadupă șase grade de libertate (trei translații și trei rotații). A fost comercializat pentru prezentările de afaceri, undeprezentatorul are de obicei nevoie să stea în picioare sau să se miște prin sală. Până acum aceste mausuri exotice nuau câștigat prea multă popularitate.

ButoaneSpre deosebire de mecanismul de detectare a mișcării, butoanele mausului s-au schimbat foarte puțin, în principalvariind în formă, număr și plasament. Primul maus al lui Engelbart avea un singur buton, dar curând numărul debutoane a fost crescut la trei. Mausurile comerciale au între unul și trei butoane, cu toate că la sfârșitul anilor 1990câteva mausuri aveau cinci sau mai multe.Cele mai frecvente sunt mausurile cu două butoane. Cel mai obișnuit scop al celui de-al doilea buton este de a invocaun meniu contextual în interfața utilizatorului, care conține opțiuni specifice elementului de interfața peste care estepoziționat indicatorul. Aceasta este folosită de sistemul de operare Microsoft Windows în configurarea lui implicită,precum și altele. Butonul principal este poziționat de obicei în partea stângă a mausului.Pe sisteme de maus cu trei butoane, apăsarea pe butonul din mijloc este folosită pentru o acțiune comună sau unmacro. În Sistemul X Windows, clic pe butonul de mijloc copiază conținutul bufferului primar la pozițiaindicatorului. Multe mausuri cu două butoane sunt configurate să emuleze un maus cu trei butoane prin apăsareasimultană a celor două butoane. Clicurile de mijloc sunt folosite des sub forma unui buton de rezervă în caz că ofuncție nu este alocată ușor.

Page 31: Abecedar Pc

Maus 29

Butoane suplimentare

Există mausuri construite cu cinci sau mai multe butoane. În funcție de preferințele utilizatorului, butoanele în pluspot permite navigarea înainte și înapoi într-un browser web sau navigarea prin istoria browser-ului. Aceste funcțiis-ar putea totuși să nu fie suportate de toate programele. Butoanele suplimentare sunt în general mai folositoare înjocurile pe calculator, unde accesul ușor la o varietate mare de funcții, de exemplu schimbarea armelor în FPS-uripoate fi foarte util. Deoarece butoanele mausului pot fi atribuite teoretic oricărei funcții, apăsare de taste, aplicații,ele pot face lucrul cu un astfel de maus mai eficient.Părerea lui Douglas Engelbart despre numărul optim de butoane era "cât mai multe cu putință". Prototipul care apopularizat ideea standardului cu trei butoane a avut acel număr din simplul motiv că "nu am putut găsi loc în care săîncapă mai multe comutatoare".

Utilizări uzuale ale butoanelorExistă câteva metode de intrare (introducerea datelor într-un calculator) folosind un maus, în afară de simplamișcarea a dispozitivului pentru a face ca și indicatorul să se miște pe ecran.Un clic de maus reprezintă acțiunea de a apăsa un buton al mausului cu scopul de a declanșa o acțiune, de obicei, încontextul unei interfețe utilizator grafice (GUI), de exemplu la un joc video pentru a trage cu arma într-unfirst-person shooter. Zgomotul caracteristic se datorează tehnologiei cu comutatoare folosită aproape universal înmausurile pentru calculatoare. Acest comutator se numește în engleză microswitch sau cherry switch și folosește ofâșie de metal tare, dar flexibilă, care este îndoită pentru a acționa comutatorul. Îndoirea metalului face zgomotulcaracteristic mausului. Cercetătorii au determinat că reacția auditivă împreună cu cea tactilă asigură utilizatorului unfeedback mai bun.

Clic simpluAceasta este cea mai comună metodă de a detecta intrarea de la maus. La mausurile cu un singur buton aceastaînseamnă, simplu, folosirea butonului mausului. La mausurile cu mai multe butoane aceasta înseamnă folosireaunuia dintre butoane și este caracterizată de butonul care este apăsat (de ex. „clic stânga” pentru apăsarea pe butonuldin stânga, „clic dreapta” pentru apăsarea pe butonul din dreapta etc.).

Clic dubluUn clic dublu apare atunci când un utilizator apasă butonul de două ori în succesiune rapidă. Aceasta, de obicei,determină o acțiune care este diferită de ce a unui clic simplu. De exemplu, în aplicația Macintosh Finder, unutilizator poate face simplu clic pentru a selecta un fișier sau dublu clic pentru a deschide acel fișier. Studii deutilizabilitate au arătat că dublul clic poate fi confuz și mai greu de folosit; de exemplu, utilizatorii cu abilitățimotorii slabe s-ar putea să nu facă al doilea clic îndeajuns de repede după primul, astfel acțiunea înregistrându-se cadouă clicuri simple în loc de un singur clic dublu. Majoritatea mausurilor cu mai multe butoane permit configurareaunui buton pentru a genera un clic dublu chiar la o singură apăsare. Sistemele de operare moderne permitutilizatorilor să configureze ei înșiși intervalul maxim în care cele două clicuri vor trebui făcute pentru a ficonsiderate ca dublu clic.

Clicuri multipleClicurile multiple apar când utilizatorul apasă pe un buton de mai multe ori într-o succesiune rapidă. Aceasta generează o acțiune diferită de acțiunilele unui clic simplu sau dublu. Clicul triplu, de exemplu, poate fi folosit în procesoarele de text cum ar fi Microsoft Word și browser-ele web pentru a selecționa o secțiune întreagă (de exemplu, o linie sau un paragraf de text). Aplicațiile profesionale de tehnoredactare computerizată cum sunt QuarkXPress și Adobe InDesign utilizează și ele clicuri cvadruple (4 clicuri succesive pentru a selecta un paragraf)

Page 32: Abecedar Pc

Maus 30

și chiar și pentaclicuri (5 clicuri succesive pentru a selecta o istorie întreagă).

Tragere și plasareOperația de tragere și plasare funcționează astfel: odată ce un utilizator a apăsat cu mausul pe un obiect de pe ecran,el poate trage (muta) obiectul dacă ține apăsat butonul de maus în timp ce mișcă mausul. La sfârșitul mișcăriiobiectul tras este plasat (părăsit, „aruncat”) în noua poziție dorită.Acțiunea este foarte des referită după numele în engleză (drag-and-drop, sau în forma hibridă drag-și-drop) sau înforme derivare (selecție și tragere, sau, în câteva produse Microsoft, clic-glisare).

Gesturi de mausUn gest de maus este un mod anumit de a combina mișcările mausului cu clicurile, pentru a indica o comandăsoftware specifică. Exemple de gesturi de maus:•• apăsarea butonului drept urmată de apăsarea butonului stâng (în timp ce se ține apăsat butonul drept) poate

semnifica întoarcerea la pagina anterioară;• acțiunea opusă (întâi butonul stâng și apoi butonul drept) poate semnifica trecerea la pagina următoare (acest

lucru se întâmplă de exemplu în browser-ele Opera și Firefox, dacă se activează gesturile).• La fel, o mișcare sus-stânga - jos-dreapta (cu mausul apăsat) poate reprezenta un zoom sau închiderea paginii.Majoritatea gesturilor sunt configurabile de către utilizator.

RotițeO inovație majoră adusă butoanelor mausului a fost rotița de derulare: o rotiță mică, având axul paralel cu suprafațamausului, care poate fi rotită în "sus" (înainte) sau în "jos" (Înapoi). De obicei, mișcarea rotiței este transformată înderularea în sus sau în jos a ferestrei curente. Aceasta este foarte folositoare pentru navigarea într-un document lung.Adesea rotița de derulare poate fi și apăsată, înlocuind astfel un al treilea buton (cel din centru). Aceasta activeazăautoderularea autoscrolling în sistemul de operare Windows, în aplicațiile care suportă această funcție. Câtevamodele mai noi de maus permit derulare atât verticală cât și orizontală. Rotița poate fi folosită cu câteva aplicațiipentru a mări sau micșora dimensiunea caracterelor, imaginilor etc., ținând apăsată tasta Control (Ctrl) și derulând însus sau în jos. Aplicațiile care permit această funcționalitate includ Microsoft Word, Internet Explorer și MozillaFirefox.O formă mai avansată a rotiței mausului este rotița care în plus se și înclină stânga-dreapta, care se întâlnește lamodelele mai scumpe ale mausurilor produse de Logitech și Microsoft. Rotițele care se înclină sunt în esență rotițeconvenționale care au fost modificate cu o pereche de senzori legați la mecanismul de înclinare. Acești senzori suntimplicit asociați derulării stânga-dreapta.În 2005 mausul Apple Mighty Mouse a introdus o a treia varietate de dispozitiv de derulare: bila de derulare.Aceasta este în esență un trackball micuț incorporat în suprafața mausului și este folosită ca o rotiță, dar în douădimensiuni.

Page 33: Abecedar Pc

Maus 31

Conectivitate și protocoale de comunicareAsemenea tuturor dispozitivelor de intrare, mausurile trebuie să aibă o oarecare conectivitate cu computerul pentru aputea transmite intrările. Mausurile tipice folosesc un cablu electric subțire, de exemplu un cablu RS-232C, IBMPS/2, ADB sau USB pentru acest scop. Mausurile fără fir folosesc comunicație wireless pentru a transmite date:infraroșu, radio sau Bluetooth.Formatul datelor transmise de mausurile obișnuite a variat în trecut de la un producător la altul și depinde deasemenea de interfața electrică folosită.

Protocolul PS/2 pentru mausuriÎncepând cu seria de computere personale IBM PS/2 în 1987, mausurile pentru calculatoare compatibile IBM audevenit conectabile din ce în ce mai des prin intermediul unui conector rotund cu 6 pini. Conectorul, alocarea pinilorși formatul serial low-level este același cu cel folosit de o tastatură IBM PC PS/2. Pentru fiecare mișcare, apăsare debuton sau eliberare de buton, un maus PS/2 trimite pe portul serial bidirecțional o secvență de 8 octeți, avândurmătorul format. Mufele PS/2 sunt codificate pe culori astfel încât să nu se confunde portul PS/2 de tastatură cu celde maus. Portul de culoare verde este portul PS/2 pentru maus, iar cel de culoare violet este portul PS/2 pentrutastatură.Aici, XS și YS sunt biții de semn ai vectorilor de mișcare, XV și YV indică o depășire în componenta vectorrespectivă, iar LB, MB și RG indică starea butonului din stânga, dreapta și mijloc. Mausurile PS/2 mai înțeleg deasemenea câteva comenzi pentru resetare și auto-test, schimbarea între diferite moduri de operare și schimbarearezoluției vectorilor de mișcare raportați.Un maus Microsoft Intellimouse folosește la început același format pentru compatibilitate. După ce gazda a trimis osecvență specială de comenzi, el schimbă într-un format extins, în care un al patrulea octet poartă informația despremișcările rotiței și a altor două butoane.

Apple Desktop Bus

Mausurile Apple Macintosh Plus,1986.

În 1986 Apple a implementat pentru primadată Apple Desktop Bus, permițând ca pânăla 16 dispozitive să fie înlănțuite. Având unsingur pin pentru date, busul folosea oabordare prin sondaj a comunicațiilorcomputer/maus și a supraviețuit ca standardpe modelele mainstream până în 1998 cândiMac a început mutarea pe USB. PowerbookG4 și-a păstrat Apple Desktop Bus pentrucomunicația cu tastatura și trackpad-ulincorporate până la începutul anului 2005.

Viteza mausului

Viteza unui maus se exprimă deseori în dpi(dots per inch). DPI reprezintă numărul depixeli cu care se mișcă un cursor de maus pe ecran atunci când mausul este deplasat un inch (25,4 mm).Senzitivitatea mausului este un truc software care face cursorul să accelereze atunci când mausul e mișcat cu o vitezăconstantă.

Page 34: Abecedar Pc

Maus 32

O unitate de măsură mai puțin obișnuită, "Mickey"-ul (denumită după Mickey Mouse), este o măsură a distanțeiraportată de un maus. Nu este o unitate de măsură tradițională deoarece indică numai numărul de puncte într-odirecție particulară. Numai atunci când este combinată cu DPI devine o indicație a mișcării reale. În absențaaccelerării, Mickey corespunde număului de pixeli mișcați pe un ecran de calculator.Adițional, sistemul de operare aplică o accelerație, denumită balistică, mișcării raportate de maus. De exemplu,versiunile de Microsoft Windows anterioare Windows XP dublau valorile raportate deasupra unui prag configurabil,și apoi, opțional, le dublau încă odată peste un al doilea prag configurabil. Aceste dublări au fost aplicate separat pedirecțiile X și Y, rezultând într-un răspuns foarte neliniar. În Windows XP și multe versiuni de sisteme de operare dela calculatoarele Apple Macintosh, se folosește o calculație a balisticii mult mai fină, care compensează rezoluțiaecranului și are o liniaritate mai bună.

Accesorii

MauspadMauspadul este cel mai popular accesoriu, folosit împreună cu majoritatea mausurilor. Asigură o suprafață netedă pecare să se miște mausul, deoarece multe birouri nu sunt potrivite, iar suprafețele de lemn sau plastic tocescpiciorușele mausului mai repede. Mauspaduri specializate, de consistență mai tare, sunt disponibile gamerilor. Unelemausuri optice nu au nevoie de un mauspad, deoarece sunt proiectate să folosească direct suprafața mesei. Unmauspad este, în general, necesar atunci când se folosește un maus cu bilă, deoarece bila necesită aderența oferită demauspad pentru a se rostogoli bine.

Piciorușele mausuluiPiciorușele mausului, de obicei 4 la număr, sunt confecționate din material plastic șlefuit, cu coeficient de frecaremic. Acest lucru asigură mausului o bună alunecare (cu frecare redusă) pe o suprafață netedă (de ex. pe un mousepad). Pentru a îmbunătăți și mai mult alunecarea, unele modele de calitate superioară au piciorușe confecționate dinteflon.

Manageri de firAccesorii pentru a administra firul unui maus sunt de diferite forme, dar toate ajută la dirijarea firului astfel încât sănu deranjeze. Mausurile fără fir, bineînțeles, nu au nevoie de un astfel de accesoriu.

Rezemător pentru încheietura mâiniiUn rezemător pentru încheietura mâinii este alcătuit din gel silicon, neopren sau alte materiale spongioase. Acestaasigură încheieturii mâinii un unghi mai natural care ajută la reducerea oboselii și a efortului.

Mausurile în comerțÎn anii 1970, Xerox PARC distribuia mausuri împreună cu al lor Xerox Star. Mai târziu, inspirați de Star, AppleComputer au lansat Apple Lisa. Totuși, nici Star, nici Lisa nu au avut succes comercial. Numai după lansarea luiApple Macintosh în 1984, mausul a devenit utilizat pe scară largă.Designul Macintosh a fost influent și succesul lui a condus mulți vânzători să producă mausuri sau să-i includăîmpreună cu propriile calculatoare. Adoptarea pe scară largă a interfețelor grafice în anii 1980 și 1990 au făcut dinmaus un accesoriu indispensabil unui calculator. În anul 2000, Dataquest estima că anual se vindeau mausuri învaloare de 1,5 milioane de dolari americani.

Page 35: Abecedar Pc

Maus 33

Aplicații ale mausului în interfețele utilizatorDe obicei, mausul este folosit pentru a controla mișcarea unui cursor în două dimensiuni într-o interfață utilizatorgrafică. Obiecte, cum sunt fișierele, programele sau acțiunile, pot fi selectate dintr-o listă de nume, dar, adesea suntreprezentate vizual sub forma unor pictograme și butoane; cursorul mausului poate fi folosit pentru a selecta saupentru a activa obiecte prin mișcarea cursorului deasupra numelui sau pictogramei și apăsând unul dintre butoane.De exemplu, un fișier text poate fi reprezentat sub forma unei bucăți de hârtie, iar făcând clic pe această pictogramă,poate activa programul de editare de texte să deschidă fișierul într-o nouă fereastră.Mausurile pot fi folosite și „gestural”, adică o mișcare stilizată a cursorului mausului poate fi folosită drept semnalpentru apelul unei anumite funcții. În interfețele gesturale, un anumit gest de maus poate fi asociat unei acțiuni: deexemplu, într-un program de desenare, mișcarea rapidă a mausului sub forma unui „x” deasupra unei imagini poateșterge imaginea.Interfețele gesturale sunt mai rare și adesea mai greu de folosit decât indicatorul și clicul, deoarece necesită uncontrol mai fin din partea utilizatorului. Cu toate acestea, câteva gesturi convenționale s-au răspândit pe scară largă,acestea incluzând funcția „glisare și fixare” în care:1.1. utilizatorul apasă butonul mausului în timp ce cursorul mausului se află deasupra unui obiect;2.2. ține butonul apăsat în timp ce mută cursorul la o altă poziție;3.3. eliberează butonului.Această mișcare este de obicei folosită pentru a mișca un obiect dintr-un loc în altul — obiectul este tras de la vecheapoziție și lăsat să „cadă” în noua poziție. De exemplu, un utilizator poate glisa și fixa o pictogramă dintr-un directorpeste pictograma coșului de reciclare, astfel indicând că fișierul trebuie șters.Alte utilizări ale intrărilor de la maus sunt comune în domenii speciale de aplicații. În grafica 3D interactivă,mișcarea mausului este transformată direct în mișcarea camerei virtuale. De exemplu, în jocul Quake, mausul este,de obicei, folosit pentru a controla direcția în care se îndreaptă capul jucătorului: mișcând mausul în sus va determinacapul jucătorului să se uite în sus, astfel dezvăluind ceea ce era deasupra capului jucătorului.Când mausurile au mai mult de un buton, programele pot atribui funcții diferite pentru fiecare buton. Adesea, primulbuton va selecta obiecte, iar cel secundar va determina apariția unui meniu cu acțiuni alternative care se pot aplicaacelui obiect. De exemplu, pe platforme cu mai mult de un buton, browser-ul Mozilla va „urma” o legătură carăspuns la clicul primului buton, iar ca răspuns la clicul butonului secundar va afișa un meniu cu acțiuni alternativepentru acea legătură, și adesea va deschide legătura într-o nouă filă (informatică, engleză: tab) sau fereastră carăspuns la clic-ul celui de-al treilea buton.

Unul, două sau trei butoane?Problema privind numărul de butoane pe care trebuie să-l aibă un maus a ridicat un număr surprinzător decontroverse. De la primul Macintosh și până târziu în 2005, Apple a distribuit calculatoare cu un singur buton, întimp ce majoritatea celorlalte platforme foloseau mausuri cu mai multe butoane. Apple și susținătorii lor argumentaucă mausurile cu un singur buton sunt mai eficiente și că mausurile cu mai multe butoane puneau problemeutilizatorilor începători. Interfața utilizator a Macintosh este proiectată astfel încât toate funcțiile sunt disponibile cuun singur buton de maus. Ghidul Apple de Interfețe Umane (engleză Apple Human Interface Guidelines) încăprecizează ca toate funcțiile să fie disponibile cu un maus cu un singur buton. Cu toate acestea, aplicațiile X WindowSystem, pe care Mac OS X de asemenea le poate rula, au fost proiectate astfel încât necesită un maus cu două sauchiar trei butoane, astfel determinând chiar și operațiile simple cum sunt tăiere și lipire (engleză cut and paste) să fiedificile. Mac OS X suportă nativ mausuri cu mai multe butoane, astfel încât mulți utilizatori au ales să foloseascămausuri de la alte firme. Pe 2 August 2005, Apple a introdus mausul lor multi-buton, denumit Mighty Mouse careare patru butoane independente, programabile și o bilă de scroll de 360 de grade, care poate fi folosită pentru a scrolaîn orice direcție. Acesta este acum mausul care este distribuit cu toate calculatoarele Macintosh.

Page 36: Abecedar Pc

Maus 34

Susținătorii mausurilor cu mai multe butoane precizează că suportul pentru un singur buton, conduce adesea laocolișuri stângace în interfețe unde mai mult de o singură acțiune este posibilă pentru un anumit obiect. Există câtevaocolișuri comune și chiar pachete software Macintosh des folosite, care de altfel sunt conforme în întregime regulilorde interfațare umană, incluzând browsere web și programe de editare grafică, ocazional necesită folosirea unuiadintre ele.Unul dintre aceste ocolișuri este tehnica apasă-și-ține-apăsat. Această tehnică presupune ca utilizatorul să apese și sățină apăsat butonul, apoi după o perioadă de timp, apăsarea butonului nu mai este percepută ca un singur clic, ci ca oaltă acțiune. Aceasta are două neajunsuri: în primul rând, la fel ca și cu clic-ul dublu, un utilizator lent poate provocao acțiune apasă-și-ține-apăsat fără intenție. În al doilea rând, utilizatorul trebuie să aștepte în timp ce programuldetectează că clicul este, de fapt, apasă-și-ține-apăsat, altfel clicul poate fi interpretat ca un clic singular. Încontinuare, remediile pentru aceste neajunsuri sunt în conflict una cu alta: cu cât întârzierea este mai mare, cu atâtutilizatorii trebuie să aștepte; iar cu cât întârzierea este mai scurtă, cu atât există riscul ca unii utilizatori să activezeapasă-și-ține-apăsat când de fapt au făcut clic.Alternativ, utilizatorul trebuie să țină apăsat un buton de pe tastatură în timp ce apasă butonul de la maus:calculatoarele Macintosh folosesc tasta ctrl. Aceasta are dezavantajul că are nevoie de amândouă mâinile să fielibere. De asemenea, este nevoie ca utilizatorul să realizeze două acțiuni folosind două dispozitive complet separateîn același timp, adică trebuie să apese un buton de pe tastatură în timp ce apasă pe butonul de la maus. Aceasta poatefi o sarcină grea pentru un utilizator cu dizabilități. Studiile au arătat că cele de mai sus sunt mai puțin utilizabiledecât butoanele adiționale pentru utilizatorii experimentați.Majoritatea mașinilor care rulează Unix sau un sistem de operare de tip Unix folosesc X Window System care arenevoie aproape întotdeauna de un maus cu trei butoane. În X, butoanele sunt numărate prin convenție. Aceastapermite instrucțiunilor utilizator să se aplice mausurilor sau dispozitivelor de indicat care nu folosesc plasamentulconvențional al butoanelor. De exemplu, un utilizator stângaci poate inversa butoanele, de obicei, printr-o setaresoftware. Prin plasarea neconvențională a butoanelor, indicațiile de utilizare care spun "butonul stâng al mausului"sau "butonul drept al mausului" sunt confuze. Calculatoarele de ultimă generație Xerox Parc Alto și Dorado de lamijlocul anilor 1970 foloseau mausuri cu trei butoane, iar fiecărui buton îi era desemnată o culoare. Roșu era folositpentru butonul din stânga, galben era folosit pentru butonul din mijloc și albastru era folosit pentru butonul dindreapta. Această convenție de nume încă se mai folosește în unele medii Smalltalk cum este Squeak și poate fi maipuțin confuză decât denumirile de dreapta, mijloc și stânga.Mausurile noi au o rotiță de scrol între cele două butoane, iar apăsarea pe rotiță se comportă ca butonul din mijloc.De asemenea, mausurile cu cinci sau mai multe butoane pot fi folositoare în unele situații. Mausul Intellimouse de laMicrosoft este cel mai cunoscut dintre acest tip de mausuri, dar există și alte mărci. Butoanele în plus se folosesc celmai adesea atunci când se navighează pe Internet cu un browser sau atunci când se navighează prin fișiere cu ajutorulunui browser de fișiere.

Mausuri în jocuriMausurile sunt adesea folosite drept interfață pentru jocurile pentru computer, iar uneori pentru consolele de jocurivideo. Se folosesc adesea în combinație cu o tastatură. În dezbateri privind ce este mai bun într-o platformă de jocuri,mausul este adesea citat ca un foarte mare avantaj pentru PC.

First-person shootersCombinația maus-tastatură este o modalitate foarte populară de a juca jocuri de tip First-person shooter. Axa X amausului se folosește pentru a vă uita în stânga și dreapta, iar axa Y se folosește pentru a vă uita în sus și în jos.Butonul din stânga se folosește pentru foc primar. Foarte mulți gameri preferă această configurație în locul unuigamepad sau a unui joystick deoarece le permite să se întoarcă rapid și să aibă o acuratațe mai mare. Butonul dindreapta este adesea folosit pentru focul secundar al armei selectate, dacă jocul permite mai multe moduri de foc.

Page 37: Abecedar Pc

Maus 35

Rotița de scrol se folosește pentru schimbarea armelor. Tastatura se folosește, de obicei, pentru mișcare (de exemplu:w, a, s și d, sau simplu WASD, pentru mișcarea înainte, stânga, înapoi și dreapta) și alte funcții cum sunt schimbareaposturii. Deoarece mausul se folosește pentru țintire, un maus care urmărește mișcarea cu acuratețe și cu o mai micăîntârziere dă jucătorului un avantaj asupra jucătorilor cu mausuri mai lente sau mai imprecise.

Opțiunea „inversează maus” În multe jocuri, cum sunt shooter-ele de persoana întâi sau a treia, există o opțiune numită „inversează maus” sausimilar. Aceasta permite utilizatorului să se uite în jos prin mișcarea mausului înainte și să se uite în sus prinmișcarea mausului înapoi (invers setărilor implicite). Acest sistem de control este similar cu controlul avioanelor,unde tragerea manșei în jos produce o înclinare în sus, iar împingerea manșei in sus produce o înclinare în jos—această modalitate de control este de obicei copiată de joystick-uri.După Doom, produs de id Software, jocul care a popularizat jocurile FPS, dar care nu permitea țintirea pe verticalăcu ajutorul mausului (axa Y era folosită pentru mișcarea înainte/înapoi), competitorul Duke Nukem 3D de la 3DRealms a fost unul din primele jocuri care a permis țintirea în sus și în jos folosind mausul. Jocul, precum și altejocuri care foloseau motorul grafic Build engine, avea o opțiune de a inversa axa Y (mișcând mausul înainte, ținta semuta în sus, iar mișcând mausul înapoi, ținta se muta în jos). Această proprietate făcea, de fapt, ca mausul să secomporte în modul pe care acum îl considerăm normal. În curând, id Software a lansat jocul Quake, care a introdusproprietatea așa cum o cunoaștem acum. Alte jocuri care au folosit motorul grafic Quake engine au păstrat aceastăproprietate. Probabil datorită popularității generale a Quake, acesta a devenit standardul curent.

Super Nintendo

La începutul anilor 1990, sistemul de jocuri Super Nintendo Entertainment System a devenit prima consolăcomercială de jocuri care avea un maus SNES pe lângă controlerele sale. Cel mai cunoscut joc care a folositcapacitățile mausului a fost Mario Paint.

Bibliografie• Agilent Technologies (2004).ADNS-2610 Senzorul optic al mausurilor [1].(format pdf) Varianta din 2004-11-16.• Squeak Wiki (16 March, 2004). FAQ: Butoanele mausurilor [2]. Revision 24. Varianta din 2004-11-17.• Sistemul de maus inerțial [3], United States Patent 4787051

Vezi și•• Trackball•• SpaceBall• Touchpad, cunoscut de asemenea și sub numele de trackpad•• Pointing stick•• Accesibilitatea calculatorului•• Mauspad•• Footmaus•• Gest de maus•• Repetitive strain injury

Page 38: Abecedar Pc

Maus 36

Legături externe• Alex Soojung-Kim Pang,Of Mice and Zen: Product Design and Invisible Innovation [4](format pdf)• Razer [5] - Producători de mausuri pentru jocuri.• Mausuri timpurii [6]

• Mausul Xerox Alto [7]

• Material primar despre mausul Apple [8]

• Cum funcționează mausurile de calculator [9]

• Mausurile optice și cum funcționează [10] (PDF)• Tehnologia mausurilor optice: Specificații tehnologice ale mausurilor optice moderne [11]

• Un maus cu laser: MX1000 [12]

• SRI maus [13]

• MouseSite [14] include și demonstrația din 1968 [15]

• Interfața PS/2 [16] – Descriere detaliată a protocolului de date, inclusiv extensiile Microsoft Intellimouse• Mausul PS/2 [17] – un capitol despre protocoalele folosite de mausurile PS/2• Protocoalele mausurilor pe port serial [18]

• Informații despre mausurile de PC [19] – câteva informații despre interfețele mausurilor și protocoalele decomunicație

• Gyration [20] - o marcă populară de Maus Inerțial• HwB: Mausul Atari/Joy Connector [21]

• Folosirea unui maus pe post de scaner [22]

• Logitech [23]

• Razer [5]

• Everglide [24]

Referințe[1] http:/ / cp. literature. agilent. com/ litweb/ pdf/ 5988-9774EN. pdf[2] http:/ / minnow. cc. gatech. edu/ squeak/ 897. version?id=24[3] http:/ / www. freepatentsonline. com/ 4787051. html[4] http:/ / instruct1. cit. cornell. edu/ courses/ sts355/ micezen. pdf[5] http:/ / www. razerzone. com/[6] http:/ / www. oldmouse. com/ mouse/[7] http:/ / www. oldmouse. com/ mouse/ xerox/ alto. shtml[8] http:/ / library. stanford. edu/ mac/ mouse0. html[9] http:/ / computer. howstuffworks. com/ mouse. htm[10] http:/ / literature. agilent. com/ litweb/ pdf/ 5988-4554EN. pdf[11] http:/ / www. ida. net/ users/ oe1k/ OpticalMouse[12] http:/ / www. dvhardware. net/ review70_logitech-mx1000. html[13] http:/ / www. sri. com/ about/ timeline/ mouse. html[14] http:/ / sloan. stanford. edu/ MouseSite/[15] http:/ / sloan. stanford. edu/ MouseSite/ 1968Demo. html[16] http:/ / www. computer-engineering. org/ ps2mouse/[17] http:/ / www. win. tue. nl/ ~aeb/ linux/ kbd/ scancodes-12. html[18] http:/ / freedos-32. sourceforge. net/ showdoc. php?page=sermouse[19] http:/ / users. tkk. fi/ ~then/ mytexts/ mouse. html[20] http:/ / www. gyration. com/[21] http:/ / www. hardwarebook. info/ Atari_Mouse/ Joy[22] http:/ / sprite. student. utwente. nl/ ~jeroen/ projects/ mouseeye/[23] http:/ / www. logitech. com/[24] http:/ / www. everglide. com/

Page 39: Abecedar Pc

Sursele și contribuitorii articolelor 37

Sursele și contribuitorii articolelorComputer personal  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?oldid=6352126  Contribuitori: Anclation, Andrei Stroe, Ark25, BAICAN XXX, Bloaje Marius, Bogdan Giusca, Chupy, Diegopmc, Dread Knight, Emily, Gabycasper007, Gutza, Helixdq, Hitman47, Ionutzmovie, Laur2ro, Miehs, Mycomp, NeaNita, Pitox, Raztud, Redfox, S-max, Vlad, 9 {{PLURAL:$1|modificareanonimă|modificări anonime|de modificări anonime}}

Monitor  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?oldid=6292761  Contribuitori: BAICAN XXX, Florian Nanu, Jokes Free4Me, Miehs, NeaNita, Petru Dimitriu, SCriBu, Victor Blacus, Xhhj,Zece, 9 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}}

Placă de bază  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?oldid=6327770  Contribuitori: Andrei Stroe, Eduard pintilie, Minisarm, NeaNita, Parvus7, Terraflorin, Tigrul-alb, Urzică, 24{{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}}

Microprocesor  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?oldid=6375022  Contribuitori: Andrei Stroe, Ark25, BAICAN XXX, C.Elena j., Chupy, GEO, Ledeanu, MIHAI CORNEL, NeaNita,TMLutas, Urzică, Victor Blacus, Zece, 9 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}}

Memorie cu acces aleator  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?oldid=6275165  Contribuitori: Alex:D, Anndrei86, Chupy, Elerium, GEO, Iulianu, Laur2ro, NeaNita, O mores, Pache,SpunkyLepton, Urzică, Vlad, WernescU, Wolfix18, 8 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}}

Disc dur  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?oldid=6341268  Contribuitori: Andrei Stroe, Andreigherghe, Angry Router, BAICAN XXX, BerndGehrmann, Bornaz Sebastian, Ciumbi,Danutz, Elerium, Ionutzmovie, Kdanv, Laur2ro, NeaNita, Oneagoe, Oprea mihaita gabriel, Palica, Pixi, Redfox, Rsocol, SCriBu, Softice6, Sor1n1, Vlad, Xanthar, 50 {{PLURAL:$1|modificareanonimă|modificări anonime|de modificări anonime}}

Tastatură  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?oldid=6378777  Contribuitori: Adrian2, Alex:D, Anclation, Andrei Stroe, Ark25, BAICAN XXX, Cek, Chupy, Gikü, Mariushmed,Minisarm, Mishuletz, NeaNita, Nickxyzt, Pixi, Redfox, Rsandu, Strainu, WernescU, Wolfix18, Zece, 21 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}}

Maus  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?oldid=6290462  Contribuitori: Acidula, AdiJapan, Adrian two, Afita, Ark25, BAICAN XXX, Danval, Dread Knight, Elerium, GEO, Lare 11,Laur2ro, Laurap, MariusM, Minisarm, NeaNita, Oc.alex, Paandi, Parvus7, Rsocol, Silenzio76, Strainu, Turbojet, Urzică, Victor Blacus, Xanthar, 35 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificărianonime|de modificări anonime}}

Page 40: Abecedar Pc

Sursele, licențele și contribuitorii imaginilor 38

Sursele, licențele și contribuitorii imaginilorImage:Personal computer, exploded 5.svg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Personal_computer,_exploded_5.svg  Licență: Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.0Unported  Contribuitori: Amada44, BRUTE, Gengiskanhg, Gustavb, Herbythyme, Hidro, Homonihilis, Jikayo, Kozuch, Mdd, Mhby87, Pepy, Petr.wudi, PlusMinus, Shmecherul70, Túrelio, خالدゆ い し あ す, 34 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} ,حسنىImagine:Disambig-dark.svg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Disambig-dark.svg  Licență: Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.0 Unported  Contribuitori:Stephan BaumImage:Belinea-monitor19crt.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Belinea-monitor19crt.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: User:NormImage:MonitorLCD 17in.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:MonitorLCD_17in.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Julo, Nick Name Two, Qurren,WikipediaMasterFișier:386DX40 MB Jaguar V.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:386DX40_MB_Jaguar_V.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori:User:AppaloosaFișier:Acer E360 Socket 939 motherboard by Foxconn.svg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Acer_E360_Socket_939_motherboard_by_Foxconn.svg  Licență: CreativeCommons Attribution-Sharealike 3.0  Contribuitori: ǝɹʎℲxoɯ (contrib). Original uploader was Moxfyre at en.wikipediaFișier: 386DX40 MB Jaguar V.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:386DX40_MB_Jaguar_V.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori:User:AppaloosaFișier:Schemablocmicroprocesor.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Schemablocmicroprocesor.jpg  Licență: necunoscută  Contribuitori: LedeanuFișier:RAM n.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:RAM_n.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Afrank99, Amada44, ArachanoxReal,Grendelkhan, Jpk, Mindmatrix, Museo8bits, NaSH, TOR, Tothwolf, Wagner51, WikipediaMaster, Wouterhagens, 10 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificărianonime}}Fişier:Hard disk head (HDRI).jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Hard_disk_head_(HDRI).jpg  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 3.0  Contribuitori:AgadezFișier:Samsung HD753LJ 02-Bottom.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Samsung_HD753LJ_02-Bottom.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 3.0 Contribuitori: Christian JanskyFișier:Qwerty.PNG  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Qwerty.PNG  Licență: Creative Commons Attribution 3.0  Contribuitori: RedfoxFișier:Kbd_controller.PNG  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Kbd_controller.PNG  Licență: Creative Commons Attribution 2.5  Contribuitori: RedfoxImage:Portal.svg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Portal.svg  Licență: Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.0 Unported  Contribuitori: Portal.svg: Pepetpsderivative work: Bitplane (talk)Fișier:Mouse-mechanism-cutaway.png  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Mouse-mechanism-cutaway.png  Licență: Copyrighted free use  Contribuitori: Edward, FSII, ItIs Me Here, Jeremykemp, Pbroks13, Solipsist, WpedzichFișier:Optical mouse shining.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Optical_mouse_shining.jpg  Licență: Copyrighted free use  Contribuitori: FSII, Helix84, Mardus,Sevela.p, WpedzichFișier:Apple Macintosh Plus mouse.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Apple_Macintosh_Plus_mouse.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori:Grm wnr, Hellisp, Pseudomoi

Page 41: Abecedar Pc

Licență 39

LicențăCreative Commons Attribution-Share Alike 3.0 Unported//creativecommons.org/licenses/by-sa/3.0/