Antet

DOCUMENTATIE TEHNICA

NECESARA OBTINERII

AVIZULUI DE GOSPODARIRE A APELOR

PENTRU

“INFIINTARE FERMA PISCICOLA”,

EXTRAVILANUL MUNICIPIULUI ADJUD,

JUDETUL VRANCEA

BENEFICIAR

S.C. DAN EXPEDITII SRL VALEA SEACA

JUDETUL BACAU

APRILIE 2013

1

Antet

LISTA DE SEMNATURI

pentru

AVIZ DE GOSPODARIRE A APELOR

PENTRU

“INFIINTARE FERMA PISCICOLA”,

EXTRAVILANUL MUNICIPIULUI ADJUD,

zona ADJUDU VECHI, JUDETUL VRANCEA

PROIECTANT DE SPECIALITATE :

S.C. RUTIER CONEX XXI SRL Bacau

INTOCMIT : ing. Catalin

CONTRACT : NR. din

BENEFICIAR: S.C. DAN EXPEDITII SRL VALEA SEACA

JUDETUL BACAU

ADMINISTRATOR : MIHALACHE DANIEL

2

APRILIE 2013

Antet

BORDEROU

CU PIESE SCRISE SI DESENATE

Piese scrise :

1. Documentatie tehnica;2. Certificate de inregistrare : S.C. DAN EXPEDITII SRL VALEA SEACA,

CUI : RO ; RC : J04/3. Certificat constatator : OFICIUL REGISTRULUI COMERTULUI

Completare si modificarea domeniului de activitate incadrate in cod CAEN : 0812- extractia pietrisului si nisipului; extractia argilei si caolinului, 08….. ferma piscicola

Piese desenate :

1. Planul de incadrare in zona scara 1:50002. Plan de situatie scara 1:10003. Profile transversal scara 1:1000/1:1004. Profil longitudinal scara 1:1000/1:100

3

Antet

DOCUMENTATIE TEHNICA

necesara obtinerii avizului de gospodarire a apelor a perimetrului Adjudul Vechi, T 30/1, P166/1, pentru anul 2013-2014

1. DESCRIERE GENERALA – descriere succinta a activitatilor, scopul lor, produsele, diagrama proceselor instalatiei implicate, cu marcarea punctelor de emisii, nivele de emisii din fiecare punct. Beneficiarul avizului de gospodarire a apelor este : S.C. DAN EXPEDITII SRL VALEA SEACA, din loc. Valea Seaca, com. Valea Seaca, jud Bacau, cont deschis la : BCR nr : RO20RNCB…………Administrator Mihalache Daniel Obiectul de activitate al societatii este conform cod CAEN :CAEN : 0812- extractia pietrisului si nisipului; extractia argilei si caolinului, 08….. ferma piscicolaProgram de activitate : 12 ore /zi, 6 zile/saptamana, 300 zile/anUtilaje : excavator, buldaexcavator, autobasculante

Elaborator documentatie tehniva conform ordinului 799/2012 S.C. RUTIER CONEX XXI SRL BACAU, autorizata pentru elaborarea documentatiilor de protectie a mediului si gospodarire a apelor cu CERTIFICAT DE ARESTARE NR. …………….. emis de M.M.P. , cu sediul in strada ……………………. Tel/fax…………………mobil…………………..

4

2. CARACTERIZAREA ZONEI DE AMPLASAMENT SI A ZACAMINTELOR DE AGREGATE MINERALE2.1. Localizarea geografica a perimetrului de exploatare:

Zona unde este localizata investitia “INFIINTARE FERMA

PISCICOLA”,EXTRAVILANUL MUNICIPIULUI ADJUD, JUDETUL VRANCEA, este situata pe partea stanga a canalului de fuga a acumularii Beresti Sascut, la cca 50 m de acesta, la 850 m de localitatea Adjudu Vechi, jud Vrancea.

Din punct de vedere geografic zona se incadreaza in asa numita ”Platforma Moldoveneasca” unitate geografica distincta ce apartine, in totalitate, regiunii extracarpatice. Accesul la perimetru de exploatare se face astfel : din drumul DN 2 Bacau-Adjud, la drumul judetean DJ 11A, se trece peste raul Siret pe podul existent se face la stanga pe drumul local, dupa care se ajunge la amplasament dupa 1350 m. Din partea Primariei loc Adjudu Vechi, jud Vrancea, beneficiarul a obtinut Acordul de reabiliatre nr. …./ …… Drumul local va fi intretinut de beneficiar. Elemente de coordonare si de cooperare a perimetrului Adjudu Vechi, T 30/1, P166/1:

Nr.crt.

Cota X Cota Y

1 519101 6693212 519010 6690803 518995 6690714 518953 6690755 518931 6690896 518930 6691737 518879 6692618 518806 6692909 518689 66935810 518661 669405

5

Nr. bazin Suprafata luciu apa ( mp)

H. mediu sapatura (m)

Volum estimat(mc)

1 37266 2.50 93165

Suprafata perimetrului de exploatare 2013-2014 = 37266,00 mp Rezerva totala estimeta = 93165,00 mc Volumul pentru 2013-2014= ……….. mc Lungimea perimetrului = 385 m Latimea maxima = 187/24 m Adancimea sapaturii = max. 2,50 m

Organizare ferma piscicola S=3478,56 mp; Imprejmuire indiguita V = 84597,00 mc; Cai de acces interioare L=1127 m Decoperta V= 7453,20 mc; Cota dig imprejmuire Z= 93,48 m.

2. Elaborator documentaţie tehnică conform Ord. 779 / 2012

S.C. RUTIER CONEX XXI S.R.L. BACAU, Autorizată pentru elaborarea documentaţiilor de protecţie a mediului şi gospodărire a apelor cu CERTIFICAT DE ARESTARE NR. …………….. emis de M.M.P., cu sediul in strada ……………………. Tel/fax…………………mobil…………………...

Bazinul hidrografic al raului Siret, cu o suprafata de 47.610 km2 (din care 42.890 km2 pe teritoriul romanesc) este, dintre raurile noastre interioare, cel mai important afluent al Dunarii, (Atlasul Cadastrului apelor din Romania,1992), avand debitul de apa la varsare de cca. 240 m3/s. Cea mai mare parte din Bazinul Hidrografic al raului Siret este administrata de catre Administratia Bazinala de Apa Siret Bacau .

Raul Siret izvoraste din Carpatii Padurosi (de pe teritoriul actual al Ucrainei), de sub Muntele Lungul (1382 m), patrunde in Romania in localitatea Vascauti, situata la circa 5 km NE de orasul Siret si, dupa un parcurs total de 726 km (559 km in Romania), se varsa in Dunare, in apropiere de municipiul Galati (la Sendreni).

6

Bazinul sau hidrografic se dezvolta in partea de est a tarii ocupand culmile central – estice ale Carpatilor Orientali, Subcarpatii Moldovei si o parte din Subcarpatii Curburii, partea central – vestica a Podisului Moldovei si extremitatea de NE a Campiei Dunarii.

Din punct de vedere matematic acest bazin hidrografic, de forma alungita se incadreaza intre meridianele: 24050' E si 28000' E si paralele: 45005' N si 48015' N.

Extinderea de numai 30 pe latitudine nu are o semnificatie hidroclimatica deosebita, daca o privim numai din acest punct de vedere. In contextul celorlalti factori geografici zonali si locali si implicit, a elementelor de impact antropic, diferentele dintre arealele situate in N sau S, in V sau in E sunt insa semnificative.

Cei mai importanti afluenti de dreapta ai raului Siret sunt: Suceava, Moldova, Bistrita, Trotus, Putna, Ramnicu Sarat si raul Buzau.

Pe stanga, pana la confluenta cu raul Barlad, raul Siret nu primeste nici un afluent important. Raul Siret are o lungime totala de 726 km de la izvorul de sub Obcina Lungu si pana la varsare in Dunare si de 559 km de la intrarea in tara in orasul Siret pana la confluenta cu Dunãrea. Lungimea retelei hidrografice codificatã din Bazinul Hidrografic Siret este de 13.956 Km reprezentand 12,4% din lungimea totalã a raurilor din tara noastrã.

Fig. 2.2. Diagrama lungimii raului Siret si a principalilor sai afluenti

Caderea totala a bazinului de la izvor la varsare este de 1236 m.

Densitatea medie a retelei hidrografice din bazin este de 0,330 Km/kmp, mai mare decat densitatea medie pe tara care este de 0,328 Km/Kmp. In cadrul b.h. Siret sunt codificate un numar de 972 cursuri de apa. Descriem mai jos principalele cursuri de apa si lacuri naturale existente. Principalele subsisteme (cursuri de apa) din b.h. Siret, sunt:

Raul Suceava - izvoraste din muntii Obcinele Bucovinei si se varsa in raul Siret in apropierea localitatii Liteni, avand o lungime de 173 Km, o

7

suprafata a bazinului de 2.298 Kmp si un numar de 69 cursuri de apa codificate (afluenti).

Raul Moldova - izvoraste din muntii Obcinele Bucovinei si se varsa in raul Siret aval de municipiul Roman, avand o lungime de 213 Km si o suprafata de 4.299 Kmp.

Raul Bistrita - este cel mai mare afluent al raului Siret care izvoraste din muntii Rodnei si se varsa in raul Siret aval de municipulul Bacau. Bistrita are o lungime de 283 Km, o suprafata de 7.039 Kmp. si un numar de 184 cursuri de apa codificate.

Raul Trotus - izvoraste din muntii Ciucului si se varsa in raul Siret aval de orasul Adjud; are o lungime de 162 Km, o suprafata 4.465 kmp si 116 cursuri de apa codificate (afluenti).

Raul Putna – izvoraste din muntii Vrancei, are o lungime de 153 Km, o suprafata a bazinului de 2.480 Kmp si un numar de 60 cursuri de apa codificate (afluenti).

Ramnicu Sãrat - izvoraste din Subcarpatii de Curbura si se varsa in raul Siret in zona Namoloasa. Are o lungime de 137 Km, o suprafata a

Sire

t

...

Suce

ava

Şom

uz...

Mol

dova

Bist

riţa

Trot

uş

Putn

a

Rm

. S...

0

100

200

300

400

500

600

559

173

62

213

283

162

153

137

8

bazinului de 1.063 Kmp si un numar de 15 cursuri de apa codificate (afluenti).

Elementele prezentate, se prezinta sintetic in tabelul 2.1. :

Tabel 2.1. Suprafetele si lungimile raului Siret si a principalilor sai afluenti

Nr.

crt.

Denumirea cursului de

apã

Suprafata bazin b.h. (Kmp)

Lungimea cursului

(Km)Observatii

1. Siret 42.890 559 Numai in Romãnia

2. Suceava 2.298 173 Numai in b.h. Siret

3. Moldova 4.299 213 Numai in b.h. Siret

4. Somuzu Mare 483 62 Numai in b.h. Siret

5. Bistrita 7.039 283 Numai in b.h. Siret

6. Trotus 4.465 162 Numai in b.h. Siret

7. Putna 2.480 153 Numai in b.h. Siret

8. Ramnicu Sãrat 1.063 137 Numai in b.h. Siret

Trasatura de baza a reliefului din Bazinul Hidrografic Siret consta in paralelismul culmilor si in fragmentarea longitudinala de catre numeroase depresiuni intramontane si de vai orientate paralel cu structura zonala.

Structura geologica, a impus Carpatilor Orientali caractere morfologice specifice; o masivitate mai pronuntata in zona cristalino-mezozoica si o fragmentare in zona flisului. Depresiunile tectonice introduc o importanta variatie de relief si de modificari pe verticala a peisajului. Reteaua hidrografica este adaptata la structura in general, avand o densitate de 0,8-0,9 km/km2.

9

Altitudinea medie a bazinului este de 515 m. Relieful bazinului scade pe toata lungimea lui de la vest la est. In aceeasi ordine se succed si marile unitati de relief bine individualizate si anume :

- zona montana - Carpatii Orientali;

- zona Subcarpatica;

- zona Podisului Central Moldovenesc;

- zona de campie - Campia Siretului;

- zona de lunca - Lunca Siretului

Energia de relief se reduce foarte mult, raurile principale pierzandu-si caracteristicile din zonele anterioare, panta reliefului se reduce considerabil, eroziunea de adancime si laterala scade, apele isi desfac cursurile in numeroase brate.

Clima din Bazinul Hidrografic Siret este diferentiata pe marile unitati de relief. In zona montana a Carpatilor Orientali este tipic de munte, rece si umeda cu sensibile variatii locale. Precipitatiile medii anuale sunt de 1200-1400 mm pe culmile cu orientare estica.

In zona subcarpatica clima este continental moderata de tranzitie, de la clima montana la cea continentala. Temperaturile medii anuale variaza de la 8,20C la 9,20C, iar precipitatiile medii anuale de la 600 mm la 700 mm. Cantitatile maxime de precipitatii sunt la inceputul verii, iar cele minime iarna.

In cuprinsul Podisului Central Moldovenesc se resimt influente climatice europene si est europene. Temperatura medie anuala creste de la nord la sud, de la 70C la 9,70C, iar precipitatiile descresc de la nord la vest, de la 600mm la 500 mm in sud-est.

Vegetatia in bazinul hidrografic Siret se caracterizeaza printr-o extindere mare a padurilor de rasinoase mai ales in zona Carpatilor Orientali.

10

In zona Podisului Central Moldovenesc vegetatia spontana este de silvostepa formata din foioase si pajisti naturale.

Resursele de apa ale Bazinului Hidrografic Siret sunt constituite din resurse de suprafata (rauri si lacuri) si din surse subterane.

Resursele de apa de suprafata reprezinta cca. 17% din volumul total al resurselor de apa ale tarii si sunt formate in principal de raul Siret si afluentii lui si intr-o masura foarte redusa din lacuri si balti naturale.

Stocul mediu multianual al raului Siret in sectiunea de varsare in Dunare este de cca. 5800 mil.mc. (Q= 183 mc/s) situand din acest punct de vedere raul Siret pe locul I in ierarhia celor mai importante cursuri de apa ale Romaniei.

Spre deosebire de alte cursuri de apa, Siretul dispune de afluenti importanti (Suceava cca 9 %, Moldova cca 17,6 %, Bistrita cca 35 %, Trotus cca 18 %) fapt ce se exprima mai pregnant prin variatia debitului mediu multianual in lungul cursului sau.

Volumul multianual scurs pe intreaga suprafata a bazinului este distribuit neuniform pe sezoane si luni, astfel ca in sezonul de vegetatie se scurge cca. 70% din totalul anual, deoarece scurgerea maxima corespunde in general cu o frecventa ridicata a ploilor primavara, iar scurgerea minima se inregistreaza in lunile de iarna nu in lunile de vara.

Caracteristic pentru Bazinul Hidrografic Siret este faptul ca debitele maxime istorice depasesc de trei ori debitul maxim al viiturilor din lunile de primavara. Debitele maxime istorice se datoreaza patrunderii unor cicloni puternici, in timp ce debitele maxime obisnuite sunt generate de ploi torentiale cu caracter local.

In cadrul resurselor de apa de suprafata din bazinul hidrografic Siret se afla si un numar de 2 (doua) lacuri naturale, unul cu apa dulce si unul cu apa sarata, apa acestora nefiind utilizata pentru satisfacerea cerintelor consumatoare de apa (Lacu Rosu si Lacu Sarat). Resursele de apa subterane freatice si de adancime cele mai importante sunt localizate in

11

luncile raurilor Siret, Suceava, Moldova si Bistrita, apa freatica estimandu-se la cca. 28 mc/s din care 16,7 mc/s sunt surse de bilant.

Din punct de vedere al scurgerii, pe ansamblu bazinului, reteaua hidrograficã se caracterizeazã printr-un regim semipermanent in regiunile deluroase si de campie. Bazinul hidrografic Siret este tipic asimetric deoarece s-a format pe seama afluentilor montani de pe partea dreapta.

Detine urmatoarele coordonate geografice : 47°58” latitudine Nord; 45°28” latitudine Sud; 24°49” longitudine Vest si 28°2” longitudine Est.

Din punct de vedere administrativ Directia Apelor Siret, cuprinde 4 Sisteme de Gospodarire a Apelor si 2 Sisteme Hidrotehnice (fig. 2.3.).

Directia Apelor Siret are in administrare resursele de apa si are obligatia de a le conserva, proteja si dezvolta durabil in scopul de a le lasa mostenire generatiilor viitoare. Acest scop nobil este posibil printr-o dezvoltare stiintifica a unui sistem optimal de management integrat dezvoltat la nivelul Bazinului Hidrografic Siret, dar si la nivel de district de gospodarirea apelor, care sa aiba in vedere atat latura cantitativa cat si cea calitativa.

2.1. Siretul superior, pina la patrunderea raului pe teritoriul tarii noastre la Vascauti cu panta medie de 7m/km. Cursul Siretului superior (S=1606 KM patrati, L=133,5 Km) este dezvoltat in intregime pe teritoriul Ucrainei. Altitudinea medie a bazinului de receptie pina la granita este de 572m, iar panta medie a reliefului atinge abia 58m/km, ceea ce indica ponderea redusa a regiunilor de munte.

Pe acest sector, Siretul primeste apele a doi afluenti mai insemnati: Siretul Mic (S=550KM patrati; L= 55 KM, Hm=521m) si Cotovatul ( S=81kmp, L=81km, Hm=360m). Primul soseste din Carpati iar al doilea este un rau de podis. La intrarea pe teritoriul Romaniei, Siretul are un debit mediu de 12,1 mc/s sau de 11,5 mc/s la Serbanesti.

Pina la Serbanesti colecteaza inca o serie de paraie, bazinul sau atingand o suprafata de 1994 km patrati.

12

2.2. Siretul mijlociu, pina la varsarea Putnei, adica sectorul de podis al raului cu panta medie de 0,5 m/km. Are o lungime de 516,5km si se distinge printr-o vale larga cu puternice tendinte de divagare cu un grad ridicat de divagare (1,65 km/km).

Pina la confluenta cu Suceava raul primeste din Podisul Sucevei o serie de afluenti mici precum Gavanul, Negostina, Bahna, Molnita, ( izvoare in Ucraina S=115Km patrati, L=27,6 km) Verehia Baranca (S=36km partati, L=12 km), Leahu, Poienilor Harigii (curs de lunca externa a Siretului), Hantesti ( S=50km patrati, L=14 km), Grigoresti (S=31 km patrati, L=11KM), Garla Hutanilor (S=86km patrati, L=11km), Salageni (S=86 km partai, L=24km) si Verona (S=72km patrati, L=13km).

2.3. Siretul inferior sau sectorul de cimpie in aval de varsarea Putnei, unde pantele longitudinale ale raului scad la 0,23 m/km.

In aval de Susita incepe deja zona de divagare a Putnei care se varsa in Siret in aval de primirea Barladului. Pe conul Putnei s-au individualizat doua paraie, cursuri parasite care se varsa direct in Siret: Garla Morilor ( S=36 kmp, L=22 km) si Putna Seaca ( S= 22 kmp, L= 13 km). In prezent sunt transformate in canale de irigatie alimentate din Putna.

Siretul patrunde in campia sa inferioara inundata partial in 1970, in aval de Ciorani, la varsarea Carecnei, unde sufera o ruptura de panta pana la varsarea putnei. Pe acest sector, Siretul produce puternice aluviuni si se despleteste in numeroase brate secundare. Lunca sa inundabila depaseste 2,5 – 3 km.

Cei mai importanti afluenti ai Siretului sunt: Suceava (173 km ,2298 kmp), Moldova ( 213 km, 4299 kmp), Bistrita (283 km 7038 kmp ), Trotus ( 162 km, 4456 kmp), Barlad ( 207 km, 7220 kmp), Putna ( 153 km, 2480 kmp), Ramnicu Sarat 137 km, 1036 kmp), si Buzau (302 km, 5264 kmp).

Lungimea retelei hidrografice a bazinului hidrigrafic Siret este de 15.836 km din care 15.157 km pe teritoriul Romaniei si 10.280 km in cadruln D.A Siret ( densitatea medie din cadrul acestei directii este de

13

0.37km/kmp). Trebuie remarcat faptul ca pe 8.3% din lungimea acestei retele hidrografice se manifesta si fenomenul de secare.

2.4. Amplasamentul obiectivului

Infiintarea ferma picicola care se realizeaza prin extractie este formata din nisipuri si pietrisul din zona de terasa a raului Siret.

Perimetrul pentru care se solicita Avizul de gospodarire a apei, nominalizat ca perimetrul Adjudul Vechi, T 30/1, P166/1, este amplasat in zona de terasa a raului Siret, pe teritoriul administrativ al mun. Adjud, judetul Vrancea.

Accesul in perimetrul de exploatare Adjudul Vechi, T 30/1, P166/1se face pe drumul de exploatare paralel cu canalul de fuga de al Centrala Hidroelectrica Galbeni Sascut, din DJ 11A .

Perimetrul de exploatare este amplasat in zona de terasa a raului Siret si este amplasat la cca. 50 m de albia minora a acesteia dincolo de canalul de fuga (in afara zonei de protectie a acestuia).

Coordonatele si delimitarea a incintei proprietatea S.C. DAN EXPEDITII SRL VALEA SEACA sunt prezentate in planul de situatie 1:1000, inventarul de coordonate in calculul analitic al suprafetelor.

2.5. Scopul documentatiei

Solicitantul avizului de gospodarire a apelor este S.C. DAN EXPEDITII SRL VALEA SEACA, doreste realizarea unui iaz piscicol in viitor, iar materialul rezultat va fi valorificat.

Amplasamantul are o suprafata totala de 55227,00 mp, proprietatea S.C. AUTOSAS S.R.L. dobandit cu Contract de vanzare – cumparare a terenului, nr. 3789/2010 si dat cu contract de superficie in favoarea S.C. DAN EXPEDITII SRL VALEA SEACA.

Pentru acest perimetru de exploatare societatea doreste sa obtina de la ANRM permis de exploatare, in conformitate cu art.28 din Legea minelor nr.85/2003.

La intocmirea documentatiei s-a respectat continutul cadru stabilit prin ordinul M.M.P. cu nr. 779/2012 pentru documentatiile elaborate in vederea obtinerii Avizului si Autorizatiei de gospodarire a apelor.

14

2.6. Proiectantul documentatiei:

S.C. ROTIER CONEX XXI S.R.L BACAU , str…., nr. 8/C/2, Mun. Bacau, Jud. Bacau.

Beneficiar: S.C. DAN EXPEDITII SRL VALEA SEACA, cu sediu in Com. Valea Seaca, jud. Bacau. Unitatea este inregistrata la Camera de Comert si Industrie, respectiv Oficiul Registrului Comertului Bacau sub nr. J04/703/1999 si are Cod Unic de Inregistrare RO12408187.

Societatea are cont bancar nr. RO48RNCB0279013488300001 deschis la B.C.R. – Sucursala Bacau.

Societatea are in structura ei personal cu experienta pentru efectuarea de lucrari de exploatare si valorifivarea agregatelor minerale de rau.

Din punct de vedere tehnic societatea S.C. DAN EXPEDITII SRL VALEA SEACA dispune de un parc de utilaje folosite pentru buna desfasurare a activitatii de realizare a obiectivului, care in principal cuprind urmatoarele utilaje:

1 excavator tip Atlas 1404;

2 incarcator frontal tip Wolla;

4 autobasculante.

In privinta personalului angrenat direct in aceasta activitate se mentioneaza: director, economist, un inginer geolog, un inginer constructor, un sef de activitate, un maistru si un numar de 9 salariati cuprinzand mecanici utilaj greu, conducatori auto, etc.

2.7. Calculul cantitatilor estimate pentru realizarea investitiei si propuse spre avizare avizare

Pentru determinarea efectiva a parametrilor de calcul s-au folosit ridicari topografice in proiectie STEREO 70 care au acoperit suprafata

15

perimetrului de exploatare si care s-au materializat in umatoarele piese desenate:

plan de incadrare in zona sc. 1:5.000; fisa de perimetru sc. 1:25000 plan de situatie sc. 1:1000 cu localizarea perimetrului de exploatare; profile transversale sc. 1:1000/1:100; profil longitudinal sc. 1:1000/1:100.

Suprafata terenului ce urmeaza a fi excavata in vederea realizarii investitiei Infiintare ferma piscicola in perioada 2013–2014 este de circa 37266,00 mp si este achizitionat de S.C. DAN EXPEDITII SRL VALEA SEACA, cu Contract de superficie nr. 126/10.03.2012 .

Luand in considerare o adancime medie de exploatare de cca. 2,70 m din care 0,20 m decoperta si 2,50 m balast si produse de balastiera.

Volumul total de agregate minerale estimat pentru exploatare in perioada 2013 – 2014 este de 93165,00 mc, exploatabile pana la adancime Z=88,00 m, restul din cantitatea totala considerandu-se ca fiind stratul de sol ce are grosimi variabile cuprinse intre 0.10m si 0.3m.

Suprafata totala a imobilului achizitionata – 55227,00 mp; Suprafata perimetrelor de exploatare (1 bazin) 2013-2014 = 37266,00

mp; Volumul total de excavatie pentru realizarea investitiei = 93165,00

mc; Adancimea max de sapatura – 2,50 m.

2.8. Caracterizarea zonei de amplasare si elemente de coordonare

b.1) Morfologia albiei minore si majore si dinamica acesteia

Pentru cunoasterea situatiei morfologice actuale a amplasamentului Infiintare ferma piscicola denumit si„Perimetrul Parava – zona de terasa” s-au efectuat masuratori topografice in sistemul de proiectie STEREO 70 de catre S.C. PROGLOBO A.D. S.R.L BACAU, in luna august a anului 2010.

Din punct de vedere geomorfologic zona la care ne referim face parte din lunca Siretului, situata la contactul dintre Podisul Moldovenesc, unde

16

reteaua hidrografica este tributata raului Siret, care pe acest sector are o vale larga si prezinta numeroase terase; cotele sunt cuprinse intre 150 si 175 m.

Directia generala de curgere a raului Siret nord – sud est (meandrat)si intreaga retea hidrografica este drenata de acest rau. Valea este destul de laraga, avand circa 1500 m si cuprinde terasele holocene ale raului.

Albia majora de varsta holocena cuprinde in general doua trepte de terasa dintre care una este mai joasa (0.00 – 2.00 m) si o treapta mai inalta de terasa (30 – 35m) in partea vestica. Panta generala a cursului este de circa 2%, cu un grad mare de despletire, cu meandre largi, numeroase ostoave, renii si cursuri pasarite.

Acesul in perimetrul de exploatare „Parava – zona de terasa” se face din drum de exploatare , pe un drum pietruit paralel cu digul de aparare a raului Siret care se afla la circa 3,5 km de statia de sortare Racaciuni proprietatea S.C. SERVRUT CONSTRUCT S.R.L. RACACIUNI . S-a obtinut din partea Primariei Parava acceptul pentru drumurile de acces.

Zona studiata este amplasata pe malul drept al raului Siret, zona in care se mai pastreaza si in prezent ochiuri de apa.

In perimetrul studiat, in anul 2010 au fost executate 5 santuri, care au interceptat stratul fratic in functie de grosimea stratului de sol si aluviuni depuse in timp, nivelul apei in zona fiind cuprins intre adancimile de 1.00 m si 4.00 m in functie de locul unde s-a efectuat de forajul.

Excavatiile au interceptat succesiuni litologice constituite dintr-un strat de sol vegetal cu grosimi cuprinse intre 0.10 – 0.30 m si un strat de pietris si nisip cu grosimi mai mari de 4.00m.

Substanta minerala utila care se va extrage si valorifica este nisipul si pietrisul utilizat la fabricarea mortarelor si betoanelor, precum si din alte lucrari din domeniul constructiilor.

Se face mentiunea ca pentru extragerea de agregate minerale este necesar decopertarea stratului de sol, a carui grosime variaza intre 0.10 – 0.30 m, materialul decopertat urmeaza a fi depozitat pe un teren din apropiere ce apartine beneficiaruluisi va delimita un depozit circular de decoperta care va delimita si bazinele piscicole.

17

Zacamantul, din acceptiunea Legea Minelor nr, 85/2003, este un amestec in diferite proportii de nisip, pietris si bolovanis.

Coordonatele de delimitare Iazului piscicol – zona de terasa”sunt prezentate in Calculul analitic al suprafetelor si pe planul de situatie la scara 1:1000.

Pentru prezentarea morfologica a perimetrului de exploatare au fost realizate patru profile transversale la scarile 1:1000 pe orizontala 1:100 pe verticala.

2.9. Incadrarea lucrarilor in clasa de importanta

Determinarea categoriei de importanta a balastierei s-a facut conform factorilor determinanti si a criteriilor asociate prezentate in tabelul care urmeaza:

Nr Factori determinanti

Criterii asociate Punctaj

1. Importanta vitala I Oamenii implicati in cazul unor disfunctii ale constructiilorII Oamenii implicati direct in cazul unor disfunctii ale constructiilorIII Caracterul evolutiv al efectelor periculoase

0

1

1

2. Importanta social-economica si cultuaral

I Valoare bunurilor materiale adapostite de constructieII Ponderea pe care o functiunile o au in comunitatea respectivaIII Natura si importanta functiilor respective

2

1

1

3. Importanta ecologica

I Masura in care realizarea si exploatare constructiei peturba mediuII Gradul de influenta nefavorabila asupra mediului naturalIII Rolul activ in protejarea si refacerea mediuluinatural

1

4

4. Necesitatea luarii I Durata de utilizare preconizata 218

in considerare a duratei de utilizare

II Masura in care performanta alcatuirilor constructive depind de cunoasterea evolutiei actiunilor pe durata de utilizareIII Masura in care performantele alcatuirilor functionale depind de evolutia cerintelor pe durata de utilizare

2

2

5. Necesitatea adaptarii la conditiile locale de teren si de mediu

I Masura in care asigurarea solutiilor constructive este dependenta de conditiile de teren si mediuII Masura in care coditiile de teren si de mediu determina masuri deosebite pentru exploatarea constructiilor

2

2

6. Volumul de munca si materialele necesare

I Ponderea volumului de munca si materialele inglobateII Volumul si complexitatea activitatiilor necesare pentru mentinerea performantelor constructiei pe durata de existenta.III Activitati deosebite in exploatarea constructiei impuse de functionarea acesteia

1

1

1

Punctajul pentru fiecare criteriu asociat factorilor determinanti, precizati in tabel, se determina pe baza aprecierii nivelului influentei pe care o are criteriul respectiv.

Determinarea punctajului:

N Factor determinant Criterii asociateK(n) P(n) P(I) P(II) P(III)

1. 1 1 0 1 12. 1 1 2 1 13. 1 2 1 1 14. 1 2 2 2 25. 1 2 2 2 26. - 1 1 1 1Total

9

Conform prevederilor STAS-ului nr. 4273/1997 privind incadrarea constructiilor hidrotehnice in clase de importanta si a STAS-ului 4068/1987 rezulta ca Infiintarea fermei piscocole – zona de terasa”se poate incadra astfel:

19

dupa durata de functionare – constructie provizorie; dupa importanta functionala – constructie secundara; dupa importanta social economica – categoria IV.

In concluzie rezulta ca obiectivul „Infiintare ferma piscicola – zona de terasa” se incadreaza in categoria de importanta C (normala) si are un grad de asigurare impotriva inundatiilor de 1%(pentru amenajarea piscicola).

3 Consideratii geologice si caracteristici calitative ale rocii utile

Infiintare ferma piscicola – zona de terasa” este situat pe teritoriul administrativ al comunei Parava, jud. Bacau, este de forma trapezoidala si se dezvolta pe o suprafata de 165199.38 mp, care se face in zona de terasa a raului Siret.

Resursa minerala care face obiectul exploatarii este nisipul si pietrisul pentru realizare unui iaz piscicol, iar material rezultat format din balast va fi valorificat iar materialulde steril rezuptat va fi inglobat in corpul digului de protectie a imprejmuirii.

Din punct de vedere geologic zona in care se afla perimetrul face parte din Platforma Moldoveneasca, aflandu-se in parte centrala a acesteia. Zona are un fundament cutat metamorfozat, precambrian, peste care urmeaza o succesiune de depozite sedimentare de varsta Triasica, Cretacica, Eocena, Tortoniana, Sarmatiana si Meotiana. Deoarece depozitele sunt cvasiorizontal, in zona afloreaza depozite sarmatiene reprezentate printr-o alternanta de argile, marne, nisipuri, gresii si cinerite.

De-a lungul cursului Siretului au fost depuse pe areale fitoforme cele mai tinere depozite din zona reprezentate de aluvionari de varsta cuaternara, care cuprind pietrisuri, bolovanisuri, nisipuri si loessuri.

Roca utila care face obiectul exploatarii este un amestec de pietris, bolovanis si nisip, care cuprinde elemente petrografice diverse provenind din formatiunile geologice traversale in amonte de raul Siret si de afluentii sai.

Nisipurile si pietrisurile ce se vor exploata fac parte din aluviunile transportate de raul Siret si depuse pe terasele acestuia in albia majora: ele sunt formate din rocicompetente, in general de natura sedimentara,

20

apartinand zonelor de flis si de molasa a Carpatiilor Orienatli, din bazinul hidrografic al Siretului.

Structura acestor resurse minerale este psamo-psefitica, cuprinzand elemente rotunjite si aplatizate din urmatoarele variati petrografice: sisturi cristaline. silicolite, gresii silicioase si gresii calcaroase cu diaclaze de calcit, calcit, calcare, microconglomerate, diverse tipuri de sisturi si marne grezoase.

In cadrul arealului cu resurse sunt zone in care se constata o sortare naturala buna a materialului marunt, astfel ca ponderea nisipului poate ajunge la 40-45%.

Din punct de vedere calitativ resursele minerale din arealul „Parava – zona de terasa”denumite in continuare agregate minerale sunt varacerizate conform SR 662/2002 de urmatoarea repartitie pe case granulometrice, astfel:

clasa 0 – 8 mm = 27%; clasa 8 – 16 mm = 22%; clasa 16 – 31 mm = 28%; clasa 31 – 63 mm = 20%; parte levigabila = 3%.

Aregatele minerale din cadrul acestor acumulari are in compunere intre 1,0 – 4,0 % parti levigabie, restul din masa rocii fiind alcatuita din:

25 – 48% gresii silicioase si calcare; 15 – 30% sisturi cuartitice verzi si negre; 4 – 10% marnocalcare.

Infiintare fermei piscicole – zona de terasa” pentru care se solicita avizul de gospodarire a apelor are o suprafata de 165199.38 mp si este situat partea dreapta a raului Siret in afara zonei de protectie a digului de aparare Racaciuni-Orbeni. Volum posibil de exploatare este de 451671.80 mc, iar volumul de agregate minerale propus pentru exploatare este impartit in 4 bazine , exploatabile pana la o adancime medie de 3,81m, restul din cantitatea posibila de exploatat considerandu-se ca fiind strat de sol ce are grosimi variabile cuprinse intr 0,10 m si 0.30m.

Se va executa un put la o adancime maxima de 12-14m, va fi definitivat cu coloana filtranta PEID Dn 250 mm, o piesa de fund de 2.5 m si un dop de izolare cimentat de la cota terenului pe adancimea de 1.0 m si dala din beton de 1,0 x 1,0 x 0, 15 m.

21

Se va realiza un filtru de pietris margaritar in grosime de 7 – 10 cm in jurul coloanei filtrante. Va fi echipat cu pompa submersibila cu un debit de exploatare sub 0,4 mc/h pentru a preveni nisiparea putului.

Tinand cont de viteza apei in stratul fratic, instituirea unei zone de protectie sanitara severa nu poate indeplini conditiile din Ordinul 930/2005 care prevede durata minima de 20 de zile pentru parcurgerea fiecarei particule de apa.

Se va constitui totusi un perimetru de protectie sanitara cu minimum 50 m in amonte, 20 m in aval si 20 m lateral. Acest perimetru va fi imprejmuit, va avea marcaje si va fi asigurat impotriva patrunderii animalelor sau persoanelor neautorizate.

In acest perimetru este interzisa:

- folosirea ingrasamintelor chimice sau naturale;

- utilizarea substantelor fitosanitare;

- amplasarea adaposturilor pentru animale si pasunatul acestora;

- depozitarea gunoaielor sau a deseurilor;

- irigarea cu apa epurata din staitade epurare;

- amplasarea de statii de epurare sau bazine colectoare pentru ape uzate sau epurare;

Deoarece asa cum s-a prezentat mai sus, nu se poate realiza perimetru de protectie, conform Ordinului 930/2005, proiectantul, la faza de proiectare a instalatiei de alimentare cu apa, va face analiza chimica si microbiologica a apei in vederea stabilirii solutiilor de tratare a apei (dedurizare, filtrare, tratare prin clorinare sau U.V.).

3.1. Consideratii geotehnice privind amenajarea ferma piscicola,

In vederea stabilirii structurii litologice a perimetrului studiat a caracteristicilor fizico-meanice ale structurilor ce alcatuiesc terenul de fundare, cat si a conditiilor de fundare, pe amplasamentul propus, s-au executat doua

22

foraje geotehnice (Ø 4”) pana la adancimea de 6.00 m (fata de cota terenului natual).

In urma consultarii studiilor geotehnice intocmite anterior in zona si in vecinatati, cat si in urma prospectiunilor de teren cu analize de laborator aferente, executate la prezentul proiect stratificatia existenta pe amplasament se pot rezuma in SG3.

Stratificarea terenului de fundare pentru S1 este urmatoarea (a se vedea SG3):

- Coloana litologica pentru S1 este urmatoarea:

0.00 – 6.00 m bolovanis, pietris, nisip ( umed si bine compactat).

Statificarea terenului de fundare in dreptul forajului S1 este asemanatoare cu cea intalnita la alte foraje si sondaje executate in zona tearselor minore a raului Siret.

Apa subterana a fost interceptata in foraj, in zona in care se va realiza viitoarea constructie. Freaticu se afla la o adancime de 1.50 – 4.00 m, fata de cota terenului natural, neinfiltarand sistemul de fundare.

Din punct de vedere geohidrologic, perimetrul studiat prezinata un aport acvifer, avand drept sursa de alimentare raul Siret, iar acviferul freatic este cantonat in formatiunile grosiere.

Acest acvifer freatic, are caracter permanent si cu un debit relativ constant fiind influentat de precipitatii in mai mica masura.

Succesiunea litologica, permeabilitatile reduse si capacitatea mica de inmagazinare a depozitelor explica modul de infiltrare, evolutia nivelurilor si curgerea subterana.

Infiltratia si evolutia nivelurilor:

- apa se infiltreaza lent in masa pamantului.

- cea mai mare parte a cantitiatilor infiltrate se transforma in apa de retinere si capilara ( diferenta intre porozitatea totala si efectiva)

- nivelurile hidrostatice preexistente dupa satisfacerea totala a astraturilor superioare cu apa lor de retinere si capilara.

23

In consecinta, nivelurile hidrostatice de la adncimi mari inregistreaza crestari din aportul precipitatiilor si al piederilor din retelele hidroedilitare si acest aport este mai resimtit in zonele unde apa dispune de cai directe de acces prin fisuri, crapaturi sau canicule preferentiale create in timp.

Pe aceeasi cale se explica cresterea mult mai rapida sub efectul recipitatiilor a nivelurilor hidostatice situate in apropierea suprafetelor terenului (saturarea unei grosimi mici de straturi se produce in timp mai scurt). Apa infiltrata gravitational intra in procesul de curgere.

Principalele surse de alimentare cu apa din zona luata in studiu o constituie freaticul raului Siret, precipitatiile din zona.

Nivelurile subterane variaza in timp, cele mai importante fluctuatii se inregistreaza in ampasamente in care nivleul apei in apropierea de suprafata terenului, respeciv sub efectul mai puternic al factorilor hidrometrologici.

Stabirea categoriei geotehnice

Avand in vedere prevederile din normativul NP 074/2007 sa determinat categoria geotehnica in care poate fi incadrat sistemul constructie teren. Astfel s-a stabilit urmatorul punctaj:

Condii de teren 2;

Apa subterana la adancimi mari 2;

Clasificareconstruciei normala 1;

Vecinatati 1;

Zona seisimica de calcul C 1;

TOTAL 8.

In urma punctajului obtinut avem risc geotehnic redus, categorie geotehnica 1.

3.2. Recomadari pe criterii Geotehnice

24

Zona amplasamentului cercetat, are asigurata stabilitatea generala si locala in contextul actual, iar lucrarile proiectate nu afecteaza stabilitatea amplasamentului in cazul pastrarii proprietatiilor fizico-mecanice actuale ale terenului de fundare si a mentinerii actualului nivel hidostatic. Amplasamentul este supus pericolului inundatiilor in mod exceptional.

Analizand valorile obtinute, se poate afirma ca in varianta actuala, cu nivelul apei subterane la adancimea mica nu se pune problema producerea unor fenomene neplacute; daca pe parcursul exploatarii se constata o ridicare a nivelului apei subterane, se va solicita un specialist care sa stabileasaca cauzele ridicarii nivelului apei subterane si masurilor necesare pentru a nu afecta viitoarea constructie.

Avand in vedere zona studiata, a care structura litologica este caracterizat prin stratul aluvionr grosier (bolovanis, pietris si nisip) se impun o serie de masuri care sa previna eventualele tasari neuniforme, astfel:

- adaptarea fundarii cladirii pe talpi coninue;- inainte de inceperea sapaturilor la fundatii, este necesar ca

suprafata terenului sa fie prevazuta cu panta de scurere, spre exterior, pentru a permite inepartarea apei din precipitatii.

Calculul terenului de fundare se va efectua pe baza presiunilor conventionale, terenul din zona activa perimte acest lucru.

Pentru presiunea conventionala se va utiliza Pconv = 300 Kpa conform NP 074/2007 pentru o fundare de adancime - 1.10 m si pentru B = 0.60 m.

Pentru alte latimi de adancime si fundare, la calculul presiunii conventionale se vor aplica corectiile de latime si de adancime din STAS 3300/2-85.

In cazul fundarii la dancimea minima aratata anterior, pentru prevenirea degradarilor la constructiile fara conditii speciale de exploatare, este necesar a se lua in considerare urmatorele masuri mineme constructive:

- intarire si ridigizarea partii inferioare a constructiei;- sectionarea cladirii si fundatiei in tronsoane de max. 3.00 m, prin

rosturi tasate:Pentru eliminarea posibilitatiilor deinfiltrare in teren a apelor de

suprafata, suntnecesar urmatoarele masuri obligatorii:

25

- sistematizarea verticala si in plan a amplasamntului pentru colecatre si evacuarea rapida a apelor din precipitatii sau alte surse de suprafata;

- prin masuri adecvate (pante corespunzatoare, rigole) se va evita stagnarea apei in jurul constructie, atat pe peioada executarii cat si pe toata durata eploatarii.

O atentie deosebita se va acorda rosturilor dintre trotuare si cladire care va etansa cu mastic de bitum si se va urmarii mentinerea acestei entanseitati pe toata durata de exploatare a constructiei;

Incintele sapaturilor pentru fundatii vor fi amenajate (pante, instalatii de pompare, etc) astfel incat sa permita colectarea si evacuare rapida a apei din precipitatii pe toata durata executiei.

Umpluturile in jurul fundatiilor se vor executa imediat cand conditiile tehnice permit acest lucru;

Se va avea in vedere urmarirea comportarii si miscarii constructiei ce se va efectua conform prevederilor din STAS 2745-90, ST 016-97 si P130-99 (in timpul exploatarii constructiei trebuie asigurat o verificare periodica si o urmarire continua a comportarii acesteia de catre persoane competente)

Tinand cont de natura pamantului in care se va executa sapaturile cu pereti verticali nesprijiniti pana la maxim 0.90 m se va tine seama de:

- terenul din jurul sapaturii sa nu fie incarcat si sa nu sufere vibratii;- pietrisul rezultat din sapatura sa nu se depoziteze la o distanta mai

mica de 1 de la marginea gropii de fundatie, pentru sapaturi pana la 0.90 m adancime, distanta se poate se poate lua egala cu adancimea sapaturii;

- se vor lua masuri de inlature rapida a apelor din precipitatii sau provenite acidental;

Conform indicatorilor Ts/1997 pamantul de pe amplasament, se va inscrie astfel, din punct de vedere al comportarii la sapat:

- bolovanis, prundis, nisip.- manual – tare;- mecanizat – categoria II-a;

- categoria II – a (buldozer).

In proiectare si executie, se vor respecta recomandarile urmatoarelor norme in vigoare: P7/2000, C/169/88, C 239/92, NP 112/04, P 130/99, NP 120/06, P 100-1/06, C 56/85, STE 016/97, GE 028/97, STAS 2745/90, STAS 3300/1-85, STAS 9850/89, STAS 6054/77, cat si „Regulamentul privind

26

protectia si igiena muncii in constructii” elaborat in anul 1993. Aceste enumerare nefiind limitativa, va fi completata cu masui specifice conditiilor locale, precum si cu eventuale noi legiferatii aparute intre timp.

In conformitate cu GHIDUL PRIVIND MODUL DE INTOCMIRE SI VERIFICARE A DOCUMENTATIEI GEOTEHNICE PENTRU CONSTRUCTII INDICATIV MP 074/2007, monitorizarea geotehnica a executiei se va face de catre elaboratorulstudiului geotehnic, de unitati autrizate sau de specialisti atestati pentru domeniul AF. Programul de monitorizare geotehnica a executiei va cuprinde verifiacarea naturii terenului la cota de fundare si compararea cu prevederile prezentului studiului geotehnic, urmat de incheirea procesului verbal de receptie a naturii terenului de fundare.

4. Regulament de executie a amenajarii propuse

Programul de infiintare a amenajarii propus in perioada 2010 – 2015, vizeaza extragerea unei cantitati de 451671.80 mc de agregate minerale repartizati pe parcursul anilor.

Indepartarea agregatelor minerale de terasa din amenajarea piscicola – zona de terasa” se va realiza mecanizat folosindu-se un excavator echipat cu draglina tip Nobiass avand cupa de 1.5 mc, iar materialul extras fie se va incarca direct in mijloacele de transport, fie se va depozita in conditii de siguranta pe marginile de contur ale perimetrului pe o latime de 4 – 6 m din care incarcarea in mijloacele de transport se va face ulterior cu ajuorul unui incarcator frontal.

Decoperta va fi folosita la umputuri si taluzuri. Metoda principala de explaotare care se va utiliza va fi ce a fasiilor.

Se va pastra un pat de rulare de cel putin 0,50 m fata de nivelul apei pentru a preantampina poluarea acviferului.

Pentru exploatarea sub nivelul hidrostatic se va folosi un excavator tip draglina, utilajul actionand in retragerea agregatelor de la sud la nord spre limita cuvei iazului.

Se vor pastra pilierii de siguranta de zece metri fata de celelalte proprietati si fata de drumurile de exploatare.

27

Pierderile in procesul de exploatare sunt apreciate la 10% si au urmatoarele cauze:

antrenarea in cursul exploatarii cu excavatorul , de catre apa a colturilor si marginilor fasiilor de extractie;

lipsa uniformitatii planului de baza al exploatarii;Pentru ca exploatarea sa se desfasoare in conditii optime se vor avea in

vedere urmatoarele:

nu se vor forma gropi de imprumut, iar arealul perimetrului de exploatare va fi periodic nivelat;

nu vor fi depasite adancimile de exploatare precizate in avizul de gospodarirea apelor si limitele perimetrului de exploatare;

fasiile de exploatare vor fi continue si de latime constanta; directia de inaintare va fi de la sud la nord; se va pastra un pat de rulare a utilajelor de exploatare de cel putin 0.5 m

deasupra nivelului hidrostatic; se vor pastra pilieri de siguranta de 10 m fata de drumurile

deexploatare; Pierderile de exploatare in proportie de 10% provenind din urmatoarele cauze:

- antrenarea de catre apa a colturilor si marginilor faliilor aflate in exploatare;

- lipsa de uniformitate a planului de baza a depozitului.

4.1. Evidenta exploatarii rocilor utile

Evidenta cantitiatilor de nisip si pietris extrase se va tine pe fise de evidenta a cantitatilor ce ajung la statia de sortare precum si prin evidenta transporturilor auto care pleaca din perimetrul de exploatare.

4.2. Masuri de protectie a zacamantului in vederea valorificarii

Protectia zacamantului si obligatiile de gospodarire a apelor in Amenajarea piscicola – zona de terasa” vor avea in vedere urmatoarele:

28

pentru a se evita efectele produse de viituri mari ale raului Siret si cresterea apei in panza freatica, beneficiarul are in vedere executarea unei structuri de pamant care va asigura protectia viitorului iaz piscicol ce urmeaza a fi amenajat;

nu se vor forma gropi de imprumut, iar arealul perimetrului de exploatare va fi periodic nivelat;

nu vor fi depasite adancimile de exploatare precizate in avizul de gospodarirea apelor si limitele perimetrului de exploatare;

fasiile de exploatare vor fi continue si de latime constanta; directia de inaintare va fi de la sud la nord; periodic vor fi controlate malurile pentru depistarea la timp a formelor

incipiente de degradare a lor si pentru luarea masurilor de refacere a taluzelor;

exploatarea se va desfasura numai in limitele perimetrului de exploatare, cu aplicarea tehnicii mentionate;

nu se vor face depozite intermediare mai mari decat capacitatea de transport de 24 de ore;

nu se vor lasa suprafete neexploatate din motive divers, precum granulometria nesatisfacatoare, coperta de resturi vegetale sau continut malos;

se va interzice alimentarea cu carburanti a utilajelor aflate pe perimetrul de exploatar;

se va indeparta orice pierdere de carburanti sau lubrifianti de la utilajela aflate in lucru;

se interzice spalarea in cursul de apa a utilajelor si autovehiculelor;La avertizarea data de SGA Bacau sau Primaria locala cu privire la aparitia

unor fenimene meteorologice si hidrologice periculoase, personalul deservent aflat in exploatare va duce la indeplinirea prevederilor „Planului de aparare impotriva inundatiilor si a fenomenelor meteorologice periculoase”anexat la documentatie”.

Personalul deservent al utilajelor din perimetrul de exploatare va fi instruit lunar cu privinta tehnicii de lucru si protectia muncii, specific locului de munca in albia raurilor cu debite de peste 100 mc/s;

Totodata se recomanda si respectarea urmatoarelor masuri:

se vor executa trei foraje de observatie pentru monitorizarea nivelului hidrostatitc si a calitatii apei subterane. Forajele de observatie vor fi amplasate pe directia de curgere a apei freatice, un foraj in amonte si doua foraje in aval de amenajarea piscicola;

se va urmari modul de depozitare a materialului steril rezultat din decopertare;

29

se va interzice depozitarea deseurilor de orice fel pe drumurile de acces sau in arealul acestuia.

In concluzie se poate preciza ca scopul investitiei este exploatarea de nisipuri si pietrisuri pentru realizarea unui iaz piscicol, iar materialul rezultat va fi valorificat.

4.3. Atributiile comandamentului local de aparare

Intocmirea planului de aparare ale obiectivelor respective pe care le transmit pentru verificare si corelare Comisiei de aparare careia se subordoneaza.

Iau masuri de instalare in zona obiectivului a dispozitivelor hidrometrice necesare stabilirii masurilor locale de aparare si de asigurare a asistentelor tehnice si asigurarea in perioade de ape mari a inregistrarii elementelor caracterisitice necesare inbunatatirii activitatii de aparare ulterioare;

Iau masuri de dotare cu materiale si mijloace de aparare orientandu-se dupa „Normativul cadru de dotare cu mijloace si materilale de aparare”, tinand seama de specificul zonei si de experienta proprie.

Conduc actiuni de evaluare si salvare a oamenilor si bunurilor de la obiectivele respective.

Inventariaza, inregisreaza pierderi si isi completeaza stocurile de materiale si mijloacele de aparare necesare.

Comandamentul isi va desfasura activitatea pe o perioada de un an.

Comandamentul local de aparare se subordoneaza comisiei de aparare Bacau.

Obiectivele ce trebuie aparate in caz de fenomene meteorologice deosebite sunt:

grupul social; depozitul de materiale; depozitul de balast; utilajele existente in perimetrul de exploatare;Pentru evitarea calamitatiilor sau luat urmatoarele masuri:

30

4.4 Masuri de protectie a obiectivelor (lucrari hidrotehnice) din zona

Atat in zona perimetrului de exploatare cat si in aval si amonte, de aceasta nu sunt constructii care prin exploatarea balastului sa fie afectate. Se poate preciza ca exploatarea intregului depozit de agregate din perimetrul de exploatare, va avea rol de pregatire in vederea amenajarii unui iaz piscicol.

4.5 Deteriorari ale mediului ambiant si masuri de refacere

In procesul de exploatare a balastului in zona de terasa a raului se actioneaza asupra mediului ambiant dar fara ca activitate sa fie poluata.

Procesul de exploatare nu aduce modificari mediului ambiant intrucat:

nu se actioneaza prin schimbarea cursului de apa; nu sunt afectate malurile raului. utilajele folosite in procesul de exploatare nu vor avea pierderi de

produse petroliere ce ar putea polua atat apele subterane cat si cele de suprafata;

terenul este scos din circuitul agricol, astfel incat nu vor fi afectate terenurile agricole din zona.

Poluarea fonica si a vibratiilor este foarte mica datorita caracteristicilor tehnice ale utilajelor si se specifica ca in zona nu sunt asezari umane.

In concluzie, Infiintarea fermei piscicole din terasa raului Siret in arealul „PARAVA – zona de terasa”, nu este atat de poluanta incat sa afecteze mediul ambiant si care sa necesite costuri pentru refacere.

Intocmit,

REGULAMENT DE EXPLOATARE PENTRU INFIINTARE AMENAJARE PISCICOLA

31

Exploatarea agregatelor minerale de rau din Amenajarea piscicola se va face de pe o suprafata de cca 16.8 ha care se va borna si ale caror limite nu vor fi depasite.

Pentru extragerea agregatelor se executa mai intai operatiunea de decoperta pentru inlaturarea stratului de pamant, a malurilor recente si a depunerilor de diferite materiale. Decoperta se executa cu buldozerul datorita faptului ca zacamantul este la suprafata , stratul de decoperta fiind in general subtire.

Materialul rezultat in urma decopertarii va fi utilizata la refacerea ecartamentului drumului de exploatare prin care se face accesul la perimetrul de exploatare si la compartimentarea amenajarii.

Se reamenajeaza drumurile de acces la incinta si se executa drumuri in perimetrul pentru manevrarea mijloacelor de extragere , incarcare , transport. Circulatia mijloacelor de transport se va face numai pe aceste drumuri, evitandu-se degradarea altor terenuri. Drumurile de exploatare provizorii se vor desfiinta dupa incetarea exploatarii.

Extractia se va face cu excavatorul, la adancimea de 1-5m fata de cota superioara a depozitului care coincide , in general , cu suprafata topografica.

Extractia se incepe dinspre dinspre nord spre sud in fasii longitudinale in camp continuu, cu lungimea de cca. 150 m si latimea de 6-10 m extractia facandu-se cu felii avand latimea egala cu dimensiunea cupei de extractie a terasei.

Trebuie respectate tehnologiile si adancimile de extractie astfel incat sa nu se degradeze malurile si sa nu se aduca prejudicii riveranilor.

Este obligatoriu sa nu se faca o exploatare preferentiala a rezervelor, adica sa nu se intre in plaja acolo unde suprafata acumuleaza o anumita granulometrie intrucat se creeaza gropi .

Nu se vor creia in perimetrul de exploatare depozite intermadiare care sa nu poata fi transportate in aceiasi zi.

Materialul lemons, crengile si alte corpuri straine rezultate ca urmare a exploatarii zacamantului vor fi transportate si depozitate in afara perimetrului in vederea valorificarii sau distrugerii. Nu se vor depozita deseuri de orice tip in perimetrul de exploatare.

32

In timpul viiturilor se va respecta planul de aparare impotriva inundatiilor.

OBLIGATIA RESPONSABILULUI DE BALASTIERA

Responsabilul de balastiera are obligatia de a instrui lunar si de cate ori este necesar, pe deservantul utilajului cu privire la specificul activitatii de exploatare a balastierei(NTSM siPSI).

Responsabilul de lucrare este obligat sa verifice cel putin o data pe saptamana activitatea din perimetru inclusiv activitatea pontatorului prin sondaj(daca este cazul); sa-si noteze toate problemele care apar si sa ia masurile de rezolvare care sunt in competenta sa.

Daca se ridica probleme deosebite va raporta aceasta sefului de sectie(administratorului societatii), care va actiona in consecinta.

Responsabilul de lucrare( Amenajare piscicola) este obligat sa insoteasca personalul de verificare si control al Inspectoriului geologic-minier,A.N.-Apele Romane“Administratia Bazinala de Apa Siret“ si Agentia de Protectie a Mediului, in verificarea balastierei de care raspunde si sa dea toate explicatiile si actele pe care acestia le solicita.

Responsabilul de lucrare(Amenajare piscicola) va avea un dosar care va cuprinde:

Autorizatia de gospodarire a apelor(copie); Regulamentul de exploatare a balastierelor; Actul juridic cu privire la forma de detinere a terenului balastierei; Proces verbal de predare –primire a perimetrului de exploatare; Proces verbal de constatare a activitatii de exploatare a balastierei,

masurile luate (daca este cazul) si daca au fost raportate sefului de sectie sau loctiitorului acestuia, problemele deosebite constatate;

Progremul anual de exploatare a balastierei; Proces verbal incheiat cu deservantul utilajului de incarcare , cu privire

la regulile NTSM in balastiera, precum si cu mentionarea tehnologiei de exploatatre si a altor obligatii care revin deserventului din prezentul regulament.

OBLIGATIILE DESERVENTULUI UTILAJULUI DE INCARCARE

33

Sa exploateze utilajul in conditiile stabilite de normativele specifice utilajului;

Sa respecte tehnologia de exploatare a agregatelor din balastiere, conform prezentului regulament si autorizatiei de gospodarire a apelor;

Sa incarce numai mijloace de transport stabilite zilnic de responsabilul de balastiera;

Sa nu dea relatii de serviciu la cei care vin in control sau verificare, daca acestia sunt insotiti de responsabilul lucrare(Amenajare piscicola);

Sa cunoasca efectiv perimetrul balastierei si programarea fisiilor de exploatare in fiecare luna.

OBLIGATIILE ADMINISTRATORULUI EXPLATARI

Sa cunoasca perimetrul balastierei si particularitatile de exploatare, sa dispuna marcarea acesteia. Sa predea responsabilului de balastiera cu proces verbal balastiera, tehnologia de lucru si regulamentul de exploatare;

Sa programeze transporturile de agregare de balastiera, saptamanal sau ori de cate ori este necesar;

Sa verifice personal, lunar balastiera si sa ia masurile ce le considera necesare pentru remedierea unor deficiente;

Sa tina legatura cu responsabilul de balastiera si sa-l informeze pe acesta in legatura cu diversele probleme care pot aparea;

Sa insoteasca in control pe orice persoana autorizata care vine in verificare si sa dea toate explicatiile pe care acesta le solicita;

Sa urmareasca permanent ca activitatea de exploatare a agregatelor minerale sa se faca disciplinat si numai in conditiile impuse de autorizatia de gospodarire a apelor si programul de exploatare;

Sa solicite intocmirea documentelor necesare pentru exploatarea balastierelor in conditiile prevazute de legilatiei in vigoare.

34

Intocmit ,

Administrator

COMISIA DE APARARE IMPOTRIVA Anexa 5

INUNDATIILOR SI FENOMENELOR

METEREOLOGICE PERICULOASE

Infiintare amenajare piscicola Parava

Com. Parava , jud. Bacau

TABEL NOMINAL AL COMPONENTEI COMISIEIDE APARARE IMPOTRIVA INUNDATIILOR

Nr.

Crt.

Numele si

prenumele

Functia Adresa

In comisie La locul de munca

De la locul de munca:

Localitatea, strada, nr. tel.

De la domiciliu:

Localitatea, strada, nr. tel

1 PADURARU SILVIAN

PRESEDINTE ADMINISTRATOR

S.C. SERVRUT CONSTRUCT S.R.L.

RACACIUNI

Localitatea, Racaciuni,

tel. 0334/501011

Localitatea, Bacau, str.

Decebal, nr.17,

Tel. 0744763331

2 PADURARIU MARINEL

MEMBRU SEF BALASTIERA Localitatea,

Racaciuni,

tel. 0334/501011

Localitatea,

Str.Milcov, Bacau

IntocmitaAdministrator.

Ing. Padurariu Silvian

35

COMISIA LOCALA DE APARARE Anexa 6

Infiintare amenajare piscicola Parava

com. Parava, jud. Bacau

STOCUL DE MATERIALE SI MIJLOACE PENTRU APARAREA CONTRA INUNDATIILOR

Nr.

Crt.

DENUMIREA MATERIALELOR ,

UTILAJELOR SI MIJLOACELOR DE

TRANSPORT

UM

CANTITATIDE UNDE SE ACOPERA

DEFICITULNECESARE EXISTENTE DE COMPLETAT

1 Snopi fascine Ф30cm ,L=3-4 m buc 10

2 Pari din lemn rotund Ф8-12cm, L=1-3m buc 10

3 Saci polietilena buc 10

4Funii pentru

asigurarea oamenlor Ф10-15m

m 50

5 Cazmale sau lopeti cu cozi buc 2

6 Tarnacoape buc 1

7Maiuri pentru

compactat pamant si batut pari

buc 1

8 Topoare buc 1

9 Fierastrau de mana buc 1

10 Galeti apa potabila buc 1

11 Rangi fier buc 2

12 Prajini lemn esenta tare buc 5

13 Radio telefon fix buc 1

14 Telefon mobil buc 1

15

16

17

36

37

DATE CARACTERISTICE PENTRU APĂRAREA ÎMPOTRIVA INUNDAŢIILOR A LUCRĂRILOR HIDROTEHNICE, BALASTIERE, ŞANTIERE

Nr. ctr.

DENUMIREA LUCRĂRII

Dimensiuni principale

Puncte critice

de urmărit şi

ipoteze de

Permanenţă în

caz de inundaţii

Amplasa

-ment

miră

COTE LOCALE POSTUL ZONAL DE AVERTIZARE COTE ZONALE (cm)

PRAGURI CRITICE

TIMP DE PROPAGAR

E

(ore)

OBIECTIVE INUNDABILE

ÎN CAZUL AVARIERII LUCRĂRIILocalizare

hidrograficălocală C.A.L C.I.L. C.E.L C.A.Z. C.I.Z. C.E.Z

.0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

INFIINTARE AMENAJARE PISCICOLA

COMUNA PARAVA

JUDEŢUL BACAU

PERIMETRUL DE EXPLOATARE SE

AFLĂ PE MALUL DREPT AL RÂULUI

L=580 m

b=550 m

VT=451672 mc

UTILAJE DE EXCAVAT ŞI MIJLOACE DE TRANSPORT

PRIM

ĂRIA

PAR

AVA

POSTUL HIDROMETRIC

NU ESTE CAZUL

CAL-COTA ATENŢIE LOCALA; C.I.L -PERIOADA DE PLAN

2010-2015

ÎNTOCMIT ,

(funcţia, numele semnătura)

VERIFICAT,

(funcţia, numele şi semnătura)

APROBAT,

(şeful comandamentului)38

DATE CARACTERISTICE PENTRU APĂRAREA ÎMPOTRIVA INUNDAŢIILOR A LUCRĂRILOR HIDROTEHNICE, BALASTIERE, ŞANTIERE

Nr. crt.

MĂSURI OPERATIVE CE VOR STA LA PRODUCEREA AVARIILOR ÎN IPOTEZELE DE INUNDARE LA DEPĂŞIREA COTELOR DE APĂRARE LOCALĂ

FORMAŢIUNI DE INTERVENŢIE (PERMANENŢĂ) ŞI CU AJUTORUL POPULAŢIEI CE SE VOR FOLOSI

LA DEPĂŞIREA COTELOR

MATERIALE, UTILAJE ŞI MIJLOACE DE INTERVENŢIE CE VOR FI FOLOSITE LA

DEPĂŞIREA COTELOR DE APĂRARE (SE VOR SPECIFICA CELE MOBILIZATE DE LA TERŢI)

NOMINALIZAREA RESPONSABILITĂŢILOR

ACŢIUNILOR DE APĂRARE

ATENŢIE INUNDAŢIE PERICOL ATENŢIE INUNDAŢIE PERICOL ATENŢIE INUNDAŢIE PERICOL

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

39

Se desemnează o echipă de trei persoane care vor urmări :

- viteza de creştere a nivelurilor- eventualele modificări ale malurilor albiei

Se retrag utilajele de excavat şi mijloacele de transport din albie în zona de refugiu :

- se iau măsuri de protejare a depozitelor de agregate- se formează echipe de intervenţii- se organizează posturi (fixe de supraveghere şi intervenţii cu materiale necesare)

Se mobilizează la acţiunea de apărare toată forţa de muncă disponibilă

Se evacuează bunurile materiale din zonă

Se urmăreşte şi se marchează nivelul maxim atins de viitură şi perioada cât s-a menţinut

Echipa formată din trei persoane

PREŞEDINTE

Paduraru Silvian

MEMBRU

Padurariu Marimel

40

Întocmit (funcţia, numele şi semnătura) Verificat (funcţia, numele şi semnătura) APROBAT (Şeful Comandamentului)

SCHEMA FLUXULUI INFORMAŢIONAL ÎN CAZ DE INUNDAŢII ŞI FENOMENE PERICULOASE

C.M.R. MOLDOVA

STAŢIA METEO BACĂU

TEL.0234-172374

COMISIA JUDEŢEANĂ DE APĂRARE ÎMPOTRIVA DEZASTRELOR BACAU

TEL.0234-143030

41

SISTEMUL DE GOSPODĂRIRE A APELOR BACAU

SECRETARIAT TEHNIC

TEL. 0232-767185

A.N. APELE ROMÂNE

DIRECŢIA APELOR SIRET

TEL.0234-141646

S.C. SERVRUT CONSTRUCT S.R.L. RACACIUNI

PERIMETRUL PARAVA

TEL. 0744763331

COMISIA LOCALĂ DE APĂRARE

PRIMĂRIA PARAVA

STAŢIA HIDROLOGICĂ BACAU

TEL. 0230-221346

42

43