O privire generală asupra morbidităţii profesionale din România: tendinţe şi

schimbări(2004-2008)

Adriana Todea, Aurelia Ferencz

Institutul de Sănătate Publică Bucureşti

Efecte asupra sănătăţii

Expunerea la agenţi nocivi profesionali poate avea efecte nedorite asupra sănătăţii şi anume: BOLILE PROFESIONALE:

• acute: intoxicaţii• cronice:

►Boli respiratorii: astm, rinită, azbestoză şi silicoză

►Cancere profesionale (leucemie, cancer pulmonar, mezoteliom, cancer la nivelul cavităţii nazale)

Bolile profesionale - definiţie

• Boala profesională - afecţiunea care se produce ca urmare a exercitării unei meserii sau profesii, cauzată de agenţi nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de muncă, precum şi de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, în procesul de muncă (Legea nr. 319/2006)

Despre bolile profesionale

Definiţie:

• Art. 165. - (1) Bolile profesionale nou-declarate se raportează în cursul lunii în care s-a produs îmbolnăvirea, de către autoritatea de sănătate publică judeţeană, respectiv a Municipiului Bucureşti, la Centrul naţional de coordonare metodologică şi informare privind bolile profesionale din cadrul Institutului de Sănătate Publică Bucureşti

Bolile profesionale trend

Anul 2007• Număr total de cazuri noi la nivel naţional: 1353• Incidenţa: 73,9 %000 expuşi • Trend-ul: în perioada ultimilor 10 ani se constată o

tendinţă de scădere a numărului de cazuri noi de boli profesionale

Bolile profesionale în România

50

100

150

200

250

19

87

19

88

19

89

19

90

19

91

19

92

19

93

19

94

19

95

19

96

19

97

19

98

19

99

20

00

20

01

20

02

20

03

20

04

20

05

20

06

20

07

Inci

de

nţa

la 1

00

.00

0 e

xp

uşi

Explicaţii privind tendinţa de scădere

• îmbunătăţirea condiţiilor de muncă: noi tehnologii , companii care iau măsuri de promovare a măsurilor de SSM, privind condiţiile de muncă, reducerea suprasolicitări neuro-psiho-senzoriale, condiţii de muncă sigure şi sănătoase;

• existenţa a numeroase cazuri de boli profesionale neraportate din diverse motive: fie necunoaşterea acestora în sensul stabilirii relaţiei cu mediul de muncă, nerecunoaşterea în mod voit de către unii angajatori a acestor cazuri, teama bolnavilor că îşi vor pierde locul de muncă ( "healthy worker syndrome"- care apare, de altfel şi în ţările puternic industrializate).

• neefectuarea examenului medical periodic la un număr mare de lucrători expuşi la noxe sau/şi neefectuarea în toate cazurile, a investigaţiilor medicale de specialitate, care să aducă date specifice pentru diagnosticul de boală profesională, din cauza unor deficienţe de dotare cu aparatura necesară.

Repartiţia cazurilor pe ramuri de producţie

Ramura Incidenţa la 100%000 expuşi

Total pe ţară 73,9Industria metalurgică 446,4

Industria mijloacelor de transport 437,5

Extracţia şi prepararea minereurilor radioactive 344,1

Industria altor produse din minerale nemetalice 300,3

Industria de maşini şi echipamente 287,0

Extracţia şi prepararea cărbunelui 128,0

Cercetare-dezvoltare 118,4

Industria textilă şi a produselor textile 94,9

Boli profesionale cu frecvenţă crescută

La nivelul UE 1. Bolile profesionale prin suprasolicitare musculo-scheletică2. Pierderea auzului prin expunerea la zgomot3. Bolile pielii.

( silicoza sau afectarea pulmonară ca urmare a inhalării de pulberi cu conţinut de bioxid de siliciu liber cristalin se află

pe locul 10 într-un clasament de 15 locuri)

În România pe primele 3 locuri se află (2007):1. Pierderea auzului prin expunerea la zgomot2. Silicoza3. Intoxicaţiile cu agenţi chimici.

Şi totuşi tabloul morbidităţii profesională din România este în schimbare

• Iată cum a evoluat numărul cazurilor noi de silicoză în ultimii 10 ani!

0

100

200

300

400

500

600

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Şi totuşi tabloul morbidităţii profesională din România este în schimbare

• Iată cum a evoluat numărul cazurilor noi de îmbolnăviri profesionale ca urmare a suprasolicitării musculo-scheletale în ultimii 8 ani!

0

20

40

60

80

100

120

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Şi totuşi tabloul morbidităţii profesională din România este în schimbare

• Iată cum a evoluat numărul cazurilor noi de îmbolnăviri profesionale declarate în sectorul sanitar, care la nivel european este considerat a fi unul dintre cele mai periculoase sectoare, cunoscută fiind expunerea la agenţi biologici ca principal risc de îmbolnăvire şi nu numai!

0

50

100

150

200

250

1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Judeţele cu incidenţe crescute ale morbidităţii profesionale

0 100 200 300 400 500 600 700 800 900

Bistriţa

Maramureş

Dolj

Braşov

Olt

Incidenţa %ooo expuşi

2006

2007

Repartiţia cazurilor noi de boală profesională pe profesii

Făcând o statistică a repartiţiei cazurilor noi de boală profesională pe profesii, pe primele locuri se situează:

• minerii (132 cazuri noi)• lăcătuşii (120 cazuri noi)• turnătorii (87 cazuri noi)• maşiniştii (41 cazuri noi)• topitorii (39 cazuri noi)• sudorii (35 cazuri noi).

Profesiile cu cele mai multe cazuri de boală profesională

132120

87

41 39 35 31 27 21 19

0

25

50

75

100

125

150Nr. cazuri noi

• Într-o lume a muncii în continuă schimbare şi metodele care se aplică de promovare a sănătăţii la locul de muncă trebuie adaptate la specificul pieţii muncii

• Trebuie să se ţină seama de cultura şi specificul fiecărei naţiuni, dar, în acelaşi timp trebuie găsită calea cea mai simplă, directă pentru a îmbunătăţi, a schimba ceva din comportamentul lucrătorului faţă de propriul loc de muncă, faţă de propria stare de sănătate.

Pe scurt…

Modelul finlandezPromovarea şi menţinerea capacităţii de

muncă

Autor: Matti Iylikoski

Sursa: Curs de Promovarea Sanatatii la locul de Munca (ELWHP), proiect pentru Transfer de Inovatie Leonardo da Vinci, “Interpretarea recomandarilor Strategiei Lisabona intr-un

program e-learning pentru specialistii de Medicina Muncii si Sanatate Publica – Promovarea Sanatatii la Locul de Munca ca mijloc pentru cresterea competitivitatii

(ELWHP)”.  

Tipuri de abordări privind SSM

multidisciplinară interdisciplinară

• Monofactorială• Orientată către risc şi factori de risc•Servicii preventive• Adaptativă

1950 1960 1970 1980 1990 2000

• Corectare şi control•Tratare şi protecţie

1850

Nevoia de competenţeprofesionale

Nevoia de interdisciplinaritate

• Cuprinzătoare• Multidisciplinară• Promovarea sănătăţii• Stare de bine• Productivitate

• Multi-factorială

• Capacitatea de muncă•Promovareasănătăţii

"bidisc

iplinară

"

"monodisc

iplinară

"

"inte

rdisc

iplin

ară"

"trid

isciplin

ară"

Etapele dezvoltării sănătăţii în muncă în Finlanda

Bine pentru tine, bine pentru afacere

Atitudini privind „gestionarea vârstei” • Proiecte: „Să construim împreună capacitatea de

muncă”, „Stăpânul vârstei”

Obiective propuse:

• - extinderea duratei de viaţă activă a personalului cu 2 ani

• - reducerea absenteismului medical cu 1% pe an• - creşterea aprecierii şi a respectului de sine al

„stăpânilor vârstei” şi transferul implicit al cunoştinţelor.Sursa: MODULUL 5.Promovarea capacităţii de muncă şi a beneficiilor acesteia pentru angajaţi şi

productivitate ca mijloc de PSLM- Modelul finlandez de PMCM

Bine pentru tine, bine pentru afacere

• O bună stare de sănătate a angajaţilor include măsuri de prevenire

• Şi nu numai, MAI MULT• De la prevenire la promovare principiul: “win-win”

• Şi nu numai, MAI MULT

• De la promovare la bunăstare principiul: “win- win - win”

Asistenţă suplimentară

Pe site-ul web al Agenţiei, există o mulţime de informaţii şi orientări disponibile pentru a vă ajuta:

►O secţiune web privind SP, cu exemple de bune practici din întreaga UE şi Fişele informative 33, 34 şi 35: http://osha.europa.eu/topics/ds

►O secţiune web privind ER, cu unelte şi liste de control referitoare la ER:http://osha.europa.eu/topics/riskassessment

►Informaţii privind SP, speciale pentru IMM-uri:http://sme.osha.europa.eu/products/dangerous_substances/

►Informaţii despre campania ER:http://hw.osha.europa.eu

http://hw.osha.europa.eu

Bine pentru tine. Bine pentru afacere.O campanie europeană

privind evaluarea riscurilor