( agentii parazitari care colonizeaza tesuturile prin hife – structuri ale ciupercilor,sau se propaga in zonele necrozate ). Acest aspect se intalneste la numeroase micoze fie benigne ( pitiriazis versicolor, dermatofitozole ) fie grave ( cromomicoza ). MICOZE SUB FORMA DE LEVURI – ciuperca se manifesta sub forma de levura uneori sub forma de pseudomicelium ( histoplasmoza,sporotricoza,criptococoza,blostomicoza ). MICOZE CARE ASOCIAZA FILAMENTE SI LEVURI – candidoze.LAMICOZELE – unde filamentele formeaza mase compacte in zone purulente si se elimina prin fistula. O asemenea leziune ? ( are aspectul de tumora ) care are o cauza foarte diversa.MICOZE ENDOSPORULATE – se intalneste in 2 micoze coccilioidomicoza si rinosporidioza. Micozele cu elemente de reproducere sexuata care formeaza un nodul in jurul firelor de par – in america latina si asia de SE. STARILE PATOLOGICEDate de ciuperci:

1. MICETISME – sunt provocate de endotoxine prezente de ciupercile toxice ( otravitoare ) → Amanites care dau tulburari dupa ingestia lor.

2. MICOTOXICOZE – un rezultat al actiunii patogene al exotoxinelor elaborate pe alimente → Aspergillius Floricus → elaboreaza o alfa-toxina incriminata in etiologia cancerului primitiv de ficat in Africa. Aceasta alfa-toxina determina la soarece carcinoame hepatice.

3. MICOZE – consecinta a parazitismului la nivelul pielii mucoaselor viscerelor SNC,scheletului,etc.

AGENTUL PATOGEN – clasificare:Ciuperca apartine regnului vegetal si are in structura numai talofiti si nu comporta si alte structuri. NOTIUNI SUMARE DE MORFOLOGIE – clasificam ciupercile in ciuperci filamentoase si levuriforme. CIUPERCILE FILAMENTOASE – o ciuperca este filamentoasa cand este numai sub forma de filamente septate sau neseptate.Fiecare filament micelian cuprinde acele zise hife care formeaza cu restul str. Filamentele septate.Acele septuri sunt traversate de o citoplasma care va contribui la extinderea ciupercii. Ansamblul miceliumului se numeste THAL. Ciuperca filamentoasa se reproduce asexuat sau sexuat.REPRODUCEREA ASEXUATA – se pleaca de la un spor numit conidie care are un aspect variabil si va da nastere unui filament care se dezvolta si formeaza un thal. Aceasta conidie provine din mai multe parti – dintr-un filament micelian sau dintr-un element numit filid sau dintr-un loc numit sporaj (de unde pleaca sporu ). Conidiile sunt de marime mai mica ( microconidii ) sau de talie mai mare ( macroconidii ).DIAGNOSTIC DE SPECIE – se pune pe morfologia si pe modul de dispozitie al conidiilor. Cand un miceliu nu poarta nici un organ de inmultire → miceliu steril – el este pleomorfozat si foarte putin probabil reversibil.REPRODUCEREA SEXUATA – sunt numeroase ciuperci care au dezvoltare sexuata → ciupercile izolate in clasa ascomicetelor si a licomicetelor.Toate celelalte ciuperci se incadreaza in fungii imperfecti.

CIUPERCILE LEVURIFORMESe numeste levura – cand intregul element micotic se poate reproduce pe un mediu Sabouraud ( de crestere a ciupercilor,de baza in micologie ) ; numeroase alte ciuperci levuriforme cresc pe medii speciale sau in tesuturi. 2 moduri de reproducere → asexuat – plecand de la un element fiica la numeroase elemente fiice. → sexuat – este ca si la ascomicete, de unde si posibilitatea de a-l gasi in aceasta grupa al ascomicetelor. FORME DE REZISTENTACiupercile filamentoase sau levuriforme plasate in conditii dificile unde micetul elaboreaza forme rezistente. Aceste forme pot sa fie rotunde sau ovalare, intercalate intre ele sau forme terminale. CIUPERCI DISMORFICEAcestea sunt ciupercile care in modul de cultura sunt filamentoase iar in tesuturile umane sunt levuriforme. RAPORTUL GAZDA-PARAZITCONTAMINAREA – este asigurata prin ciuperci care se gasesc in mediul inconjurator; prin contact interuman si prin contact om-animal. Mediul inconjurator – mare numar de ciuperci care se comporta ca un parazit obisnuit ajunge la om,plecand din mediul inconjurator ( dermatofitii telurici – de pe sol ( teluric ) ) sau de pe obiecte care ating tegumentul mai ales unde are o mica excoriatie ( leziune ). Inocularea sub aceasta forma este frecventa la ciupercile din genul sporotricoza,cromomicoza,s.a. Exista si micoze din mediu care nu sunt contagioase.Ciuperci – multe specii din genul microsporum canis se transmit prin contagiune interumana – infestarea nou-nascutului cu candida albicans se face datorita mamei in momentul nasterii sau in perioada neonatala. Invers,nou-nascutul poate sa contamineze mama atunci cand se alimenteaza la san → candidoza bucala. Candidoza genitala – o boala veneriana. Pitiriazisul versicolor – transmiterea interna a fost confirmata dar este foarte rara. Speciile responsabile de micozele animale se transmit cu ocazia ingrijirilor acordate animalelor domestice sau salbatice si prin contact direct. CAILE DE PATRUNDERE IN ORGANISMCALEA TRANSCUTANATA – este in mod frecvent utilizata. Patrunderea activa se intalneste mai ales la ciupercile dotate cu un echipament enzimatic cherotinolitic → caracterizeaza dermatofitii care cu hifele lor traverseaza cheratina pielii si unghiilor ( pancrelor ). Patrunderea pasiva se datoreaza unei inoculari accidentale. CALEA TRANSMUCOASA – ca si in cazul precedent se intalneste la ciupercile care au capacitatea de a patrunde activ ( candida, aspergillius ) swau de a ptrunde pasiv ( sporothirixul inoculat in gura ). CALEA PULMONARA – sporii la numeroase ciuperci patogene sunt inhalati. Prima invazie este adesea pulmonara in afectiuni cum ar fi : histoplasmoze,aspergiloze,criptococoze,blastomicoze. CALEA DIGESTIVA – patrunderea intestinala este folosita de numeroase ciuperci in mod deosebit de candida albicans si criptococus neoformos. CALEA SANGUINA – este o complicare iatrogena ( greseala de tratament ) , utilizeaza ca vehicul o canula sau cateter aparand candidozele profunde.

CALEA PERITONEALA ( ABDOM ) – rara – atunci cand se face dializa peritoneala CALEA PRIN CONTIGUITATE – inocularea profunda. In situ este atasata intr-un numar mic de cazuri cand este vorba de un accident – fractura deschisa si posibilitatea dezvoltarii unei sporotrioze osoase in urma unei interventii – o endocardita cu levura dupa operatie pe cord deschis. RECEPTIVITATEA ORGANISMULUIIn conditii speciale, particulare ale terenului,tinand de varsta sau sex dar si pe un teren tarat cu afectiuni locale sau generale ciupercile se dezvolta abundent in gazda respectiva patrunzand in tesuturilie profunde si dezvolta o boala lenta. Ciupercile cu agresivitate virulenta care se comporta ca paraziti ocazionali sau facultativi se numesc “ oportuniste,,. Receptivitatea organismului joaca un rol esential in instalarea unei micoze. Un mic numar in mod normal se gaseste in tubul digestiv si este deosebit numai prin cultura → candida albicans care este responsabila de variate manifestari patologice :

1. factorii locali – umiditatea sau maceratia tegumentului,modificarea troficitatii mucoaselor,antibioticoterapia prelungita.

2. factori generali – radiatiile,arsurile intinse,bolile grave sau debilitante ( diabet,boli hematologice,afectiuni maligne ).

ASPERGILOZE – se grefeaza in mod obisnuit pe leziunile bronsice preexistente sau in cavitatile tuberculoase unde au patruns medicamente antituberculoase. CRIPTOCOCOZE – se intalnesc in mod obisnuit la subiectii care prezinta o deficienta a sistemului reticulo-histiocitar sau care sunt supusi la o corticoterapie prelungita. Exista si micoze sistemice ( cu rasp in tot organismul ) → deficienta mijlocie de aparate permite generalizarea pe cale hematogena. DISEMINAREA IN ORGANISMCiupercile patogene sunt diseminate la suprafata pielii sau in organism prin diferite mecanisme. Numeroase micoze sunt raspandite diferit ( prin mai multe cai ). DISEMINAREA DIGITALA – in pitiriazisul versicolor si patogen disemineaza la suprafata tegumentului mai ales a celui transpirat. In candidoze leziunile bucale sau genitale sunt frecvente. In dermafitoze se constata frecvent asocierea cu un herpes circinat. DISEMINAREA CANALICULARA – candidoze care se propaga in tubul digestiv pornind de la cavitatea bucala sau se mai propaga in tratul genital feminin. DISEMINAREA HEMATOGENA ( limfatica ) – in micozele sistemice aceasta diseminare este responsabila de frecare la distanta. RASPUNSUL ORGANISMULUI LA ACTIUNEA MICOZELOR Reactii tisulare ale organismului – micozele suprafetei care raman limitate la nivelul pielii ( pitiriazislu versicolor,dermatofitoze ) sau la suprafata mucoaseleor ( candidoza ) care nu antreneaza nici o reactie celulara. Micozele tisulare antreneaza fenomene inflamatorii clasice – rubor, tumor, dolor ( durere ) , calor ( cald ), functiolesa ( impotenta functionala ). Toate reactiile elementare se intalnesc – vasculare supurative, granulomatoase ,necrozante, fibroase. PARTICULARITATI HISTOPATOLOGICE

Nodulul micotic se intalneste in actinomicoze si intr0un numar de alte micoze – sporotricoza, cromomicoza, moduromicoza , blastomicoza. Foarte frecvent exista zone unde ciupercile se pot dezvolta diferit, cu imp variabila – abcesul – destul de evident in cladosporioza. Formele tuberculoide sunt predominante in sporotricoze si blastmomicoze. Reactia granulomatoasa se intalneste in numeroase micoze. Reactia histocitara – mai intalnita in histoplasmoza. Reactia macrofagica – apartine unor numeroase macrofage la locul unde se gaseste ciuperca.este frecvent intalnita in histoplasmoza africana. REPARTITIA GEOGRAFICA A MICOZELOR Numeroase micoze sunt cosmopolite,altele in diferite regiuni . In realitate se constata o extindere geografica a ariilor acestor micoze din 3 motive : --dintr-o cunoastere mai buna a clinicii si biologiei micozelor permitand diagnosticarea mai frecventa;

--studiului, din ce in ce mai mult a clasificarii bolilor care permit punerea diagnosticului de micoza in diferite sindroame;-- ciupercile care trec fara sa aiba un rol patogen pentru om sunt din ce in ce mai frecvent izolate.CARACTERE GENERALE ALE UNEI MICOZE

O ciuperca poate sa fie localizata in mai multe parti ale organismului si sa dea nastere la o intreaga simptomatologie. Aspergilius fumugatus – poate sa fie la originea unei leziuni cutanate,pulmonare, unei septicemii,o otita,o sinuzita. O singura leziune poate sa duca la un tablou clinic identic al mai multor ciuperci. O leziune cutanata poate sa fie nefertila ( la nivelul leziunii toate prelevarile facute au avut rezultat negativ ). Aceasta leziune cutanata este un miceti – este o reactie de tip alergic care reprezinta manifestarea la distanta a unui focar micotic la suprafata sau profund. Dispare odata cu focarul ca i-a dat nastere. Micozele viscerale ( profunde ) sunt caracterizate printr-o perioada initiala mai lunga si linistita D.P.D.V clinic si biologic. Cand leziunile devin clare cu simptomatologie insototoare → afectiuni deja cronicizate. Nici o modificare nu apare la nivelul formulei leucocitare si la nivelul vitezei de sedimentare a hematiilor (VSH).Numai in formele septicemice pot apare semne clare. Diagnosticarea poate sa necesite elemente de certitudine,punerea in evidenta a agentului patogen la examenul direct al prelevatelor in conditii bine stabilite. Determinarea speciei in cauza prin cultura la temperaturi bine stabilite. Argumentele serologice ne ajuta la formularea diagnosticului. MODALITATI DE RECOLTARE Diagnosticarea tine de tehnica de recoltare. De multe ori recoltarea trebuie facuta de catre medicii de specialitate de laborator si nu trebuie trimis la laborator bolnavul in tratament antimicotic. Se recolteaza de la nivelul unghiilor, firelor de par ( baze ) , din expectorate ( sputa ) , dupa un lavaj al gurii cu o solutie lugol diluata bolnavul

expectoreaza intr-un recipient steril. Expectoratia este trimisa imediat la laborator. E conservata la +4 grade C. Daca bronhoscopia este posibila poate sa fie facuta o bronhoaspiratie de calitate. Daca avem leziuni la nivelul mucoasei bucale recoltam dupa leziune cu un tampon special steril. Urina – putem avea un rezultat pozitiv daca recoltarea a fost facuta aseptic. Numai in aceasta situatie rezultatele pot fi luate in considerare. Sangele – hemoculturi – sunt efectuate cu toate precautiile aseptice. Un rezultat pozitiv poate fi in circa 5 zile. LCR – prelevarea aseptica prin punctie lombara, circa 4 ml dupa dezinfectarea pielii cu alcool iodat. Biopsia – sunt recoltate fragmente de la nivelul unde se constata ca ar putea fi o ciuperca. Se pune prelevatul intr-un flacon cu ser fiziologic insotit de antibiotic.