. A J J X T T U . X I I I . AKADU, 29. Ianuariu (10. Febraariu) 1889. Nr. £>.

BISERICA si SCOL'A. Foia bisericesca, scolastica, literara si economica.

Iese odată in septemana: DUMINECA.

PBETXOLU ABOHAMTINTTJLUI. Pentru Austró-TJngari'a :

Pe una aim 5 fl.—or., pe Vg a n u 2 fl. 50 cr. Pentru Romani'» si strainetate:

imn ann 14 fr., pe jnmetate ann 7 franci.

P R E T I U L U I N S E R T I U N I L O R U : Pentru pnblicatinnile de trei ori ce contienn cam 150 cuvinte 3 fl.; pana la 200 cuvinte 4 fl.;

si mai sus 5 fl. v. a.

Corespondentele sè se adreseze Eedactiunei „ B I S E R I C A si S C O L ' A . "

Ér banii de prennmeratiune la TTPOGRAFI'A DIECESANA in ARAD.

I M Î I I V I IV >s» T I» 1 I I > I Î I I < *>-s tix T I I S a l e . i Cabra popórele mele ! \

Cea mai grea lovitura, ce a potutu lovi inim'a j mea de părinte, perderea cea ireparabila a scumpului { mim fiu unicu, m'alstrepusu in cela mai profandu j dolio pre mine, cas'a mea si eredintiósele mele popòre. I

Sguduîta in internalu mieu me iuchinu ca su- \ panere hotarîrei celei nepetrunse a provedintiei divi- \ ne, si impreuna cu popórele mele rogo pre Celu A- \ totpotemico se-mi dea tari'a trebuintiósa intra inde- \ plinirea consciéhtiòsà a detorintielora mele de mo- \ nercha, cà se*poto urmă cu cnragia si energia si in \ viitoria in toema câ si pana acum direcţiunea, pre ca- \ rea o am avntu totdeun'a in vedere : de a locrâ neo- \ bosita pentru binele obscesca si pentru sastienerea :: binefaceriloru pàcii. i

Mi-a facutu molta mangaiare, ca in aceste dile \ de grea cercare si durere m'am vediuta câ totdeuna \ incungiorato de alipirea popòrelora mele, cari din tòte partile, si din tòte eercurile, de aprópe si de departe, din orasiesi din sate, s*au grăbita a-mi esprìma cele mai caldaróse si mai misicatòrie espressi-uni de condolentia.

In deplina recunoscintia semtiescu, cum chiar in aceste momente de grea cercare legatur'a inbirei si credintiei Împrumutate, carea me léga pre mine si cas'a mea cu popórele monarchie! — casciga in taria si in putere ; si deci me semtu îndemnata, câ în nomele mieu, in numele multu iubitei mele socii, Imperatese si Regine, precum si in numele multa o-bidatei mele nurori, se multiemescu din tòta inim'a pentru espressiunile de condolentia si pentru parti-ciparea la doliulo nostra.

Ca acesta muitiamita adenca semtita in inim'a mea impreuna cu popórele mele cero indurarea lai Ddieu spre a potè conlucra ca pateri unite la înflo-rirea patriei.

Vien'a 5* Februariu 1889. Franciscu losifu, m. p .

„Se ne facemn independenţi! 8

Confraţii nostri dola wFói'a diocesana " din Caransebeşul, publica in articlulu de anulu nou 1889 urmatórele :

Cu tòte acestea noi in împrejurările nòstre cele modeste in fati'a tuturora pericliloru, ce ne amenintis, rom face bine, deca vom streuge bine şirurile nòstre, vom tie-nea la olalta sprjinindu-ne unii pe alţii in multele nòstre necszuri ; dèca ne vom intari cu răbdare, pentru ca se putemu suporta POTÈ inca multu timpu greutàtile vieţii actuale. Se implinimu cu santienie datorintiele nòstre ca-fra biserica si scóla, cà-ci aceste institutiuni se-au fost in trecuta scntulu, acopereméntulu si limanulu nostra, si tot ele ne vor scòte, avèndu răbdare din tòte miseriile tim-pului de fatia. Ne magulimu cu acesta sperantia, pentru cà scimu, cà in noi simburele este bunu, cà cei chemaţi a conduce poporulu nostru la limanulu doritu, preoţii si invetiatorii cu forte putiene esceptiuni sunt la inaltimea misiunei lom. Ei, scio, cà numai crescéndu si cultivandu poporulu, alu carai'a conducători naturali sunt ei, pot se aştepte si ei o îmbunătăţire a sortii lom pre carea de astadi. Ei nu isi mai punu sperantiele in ajutoriulu puter-niciloru dilei, ci se razima numai pe propriile lora puteri Si aést'a este unu progresu, ce ne indòmna la munca propria, facendu-ne independenţi.

Suntemu intru tòte de acordu cu aceste nimerite apretiiàri ale fratiloru nostri din Caransebesiu.

„A rabdâ," a-ne „razîmâ" numai pre puterile nòstre proprii „a lucra," si „prin mnnc'a nòstra pro-pria a-ne face „ i n d e p e n d e n ţ i , " — a fost, este si trebue se fia programam vieţii nòstre actuale si vittòrie.

Avem malte de facutu. Si intre cele multe cea mai de căpetenia a nòstra lucrare este a-ne castiga in biserica „independenţi'a" de acţiune in cadmiu autonomiei basate pre legea nòstra organica.

Am avuto noi si in trecutu toti din acesta „in-dependintia," dar nu o am avntu nici pre departe in mesor'a pretinsa de lege si in mesur'a necesaria pen-tru a lacra co sporiu.

In analele vieţii nòstre bisericesci, incpendo dela anala 1870 incòce vom gasi molte conclose luate de

organele nóstre bisericesci, cari s'au vaditu de nerea lisabilo; ér acést'a s'a intemplatu de buna sema numai din motivulu, ca am procesa in lucrările nóstre pré malta din motive teoretice si pré pntien conduşi de trebuintiele vieţii practice. Si credemu, ca na ne insielâmu, daca dicema, că chiar si divergintiele, ce s'au vediutu din cand in cand in societatea nóstra au procesa numai din acesta motiva.

Omala teoretica este forte indemanateca intra a planul mulţime de planari; ér omala practica, ca rele vede pragulu de jos si mai nainte de ce s'ar-fi lovita ca capola de cela de sas, este mai scumpo si mai ca grije, cand este vorb'a de planuri noue. Mintea omului practica este îndreptata in prim'a linia a realisá si a-se desărcina de angajamente lóate deja, si apoi numai dupa ce face din destul acestei detorintie merge mai departe, si combinéza planuri none, dar si in acésta lacrare ano astfelia de orna este totdeun'a ca ochii atientiti la realitate si la factorii, de cari dispone.

Cine nn are numerólo „doi" de doue ori ca „faetoru," acel'a nu pote ave nici odata numérala «patra" de producto. Na astfelia gandesce inse omulu teoretica. In teoria tote se pota planai, si chiar si motiva pana la ano anumita paneta. Ia teoria oa este de loca sminta a cálcala, si respective a l ia de factori si maximi maginarie, si a ajunge la resultate ale combinatiunilora sale teoretice, pre bas'a marimilora, pre cari si le-a inchipuitu densula, si cari nici n'au esistata, nici na esista.

Si adeverulu este, ca matematic'a a scosu la ivéla multe lucruri bune calculandu ca mărimi imaginario. In viéti'a bisericei si preste tota Jn vióti'a popóreloru nu se pote lucra astfelia. Aici totulu trebae se proceda déla realitate, si totala trebae cal-culata si planuitu ca calcali reali, si tota ceea ce se planuiesce in favorulu viitorialai, trebue se aiba o basa reala.

Prográmalo bisericei este a înlesni progresóla si calea poporului spre perfecţiune pre tote terenele.

In cadrulu acostai vasta programa se pota face lucruri bune si ca mijlóce mai putiene: tocma asia precum omulu mai seracu si-zidesce si elu cu bani putieni casa de seam'a lui, chiar cá si cela bogata ca bani mulţi.

Si case fiend amendoae, amendoae adapostesca pre stepanii lora. Si de malte ori se intempla cá stepanulu casei celei mici se-se semta mai bine si mai fericita cá stepanulu casei celei mari.

A nóstra sórte in biserica asia este, cá mai adese ori se no potem face ceea ce voimu; ci se-ne multiemim a face ceea ce potem. Si omenii noştri, cari sunt in servitiulu esecutivei iucependu de jos din parochia pana sas la Metropolia, fiend in curen-tula sfacerilora si desvoitârii au luat acosta direcţiune practica. Cand se intelnesca inse in adunări aceşti omeni, ca omeni, cari ocupaţi ca afacerile lora,

l na cauosca din propri'a intuitiune mersulu reala ala l afacerii ora bisericei, ei seaa nomai din „siopte,* seau l apoi si farà siopte din mărimi imaginarie : atonei, | mai ca seama intre împrejurările nóstre, usior se in

templa, ea se decida motive teoretice, si motivele > practice se na fia ascoltate. s Am perduta malta in biserica din acesta eausa, Ì pentru ca astfeliu de concluse, si vorbele ormate dopa Ì ele ne-au impedecatu multo de la fapte. I La noi, la romani, si potè ca si la alţii va fi \ fiend asia, este mai plăcuta s t e p a n i'a, decât s e r-\ v i t i o 1 u ; si libertatea si independenti'a de regala ] se esplica no io ceea ce a disu Mantuitoriulu Cbris-\ tos : „celu ee vrea se fia intre voi mai mare, trebae \ se fia tuturor sloga;" ei cam in altele, si in aceste \ molte altele sunt dora pré putiene de a servi binele l si interesele bisericei. A data inse Ddiea se fia si \ omeni, cari servesco ca credintia interesele bisericei. i Acesti'a sunt adesea paralisati, si lipsiţi de „inde-l pendentia," pentra ca , independenti'a" la noi na se \ privesce câ uno resaltata ala servitialai prestata si \ ala disciplinei in cadrulu legii ; ci in ceea ce spunea l ano orna vestita mai desti ani in o siedintia a eo-

Anolu XIII. B I S E R I C A si 3 C 0 L 'A 35

nea de ordine nnmesce „ d i s c i p l i n a . * Dom-aulu de sus, carele in siedintì'a comitetului parochi-alu sustienea cu unu feliu de emfasa, ca: congre-gala natìonalu nu este altcev'a, decât o adunătura de dmeni, si conclusele si regulamentele congresuale su au mai multa putere, decât conclusele ori carni eomitetu parochialu* ne dovedesce prò multa lipsa de disciplina, si unde nu este disciplina, repetimu, nu este si nu potè fi independentia in acţiune.

De aceea alaturandu-ne si noi apelului confrati-toru dela „Foi'a diocesana* dicemu nu numai preo-tiloru si invetiatoriloru nostri, ci tuturor, pre cari n-intereséza biserie'a si progresulu ei : se firn cu grije, se firn la panda, ca „vremile grele sunt* ; si independenţi ne vom face numai prin tlenerea cu rigóre la disciplin'a, pre earea ni-o impune legea.

Din vieti'a economica a poporului nostru. N .

Spre a-ne pote" dă seama de starea, in carea se gasesce astadi tieranulu româna, este neaperatu de trebnintia, se ne uitamu, si se vedem, cum era cas'a densului inainte cu 20—30 de ani, si cum este astadi acesta casa.

înainte vreme nu era casa romanica, in carea se nu fi aflatu f u r c'a si r e s b o i u 1 u, si cu cât hainele unei fete erau mai frnmdse, cu atât'a trecea de mai harnica in satu, — pentru ca erau făcute de manile densei. Na era pre atunci casa romanesca, in carea se fi intrata, si se na fi aflatu resboiulu si furc'a. Gât era iera'a, mam'a si fetele torcean si cântau; er colo catra primăvara in postula Pascilorn era timpulo resboialui; si grij'a res-boiului astfeliu era, ca pre dilele de Paşti trebuia seosu din casa, si panz'a trebuia se fia tiesata. Alt-feliu era ruşine mare pre cas'a, in carea remanea îesboiulu presto sântele serbatori, si fet'a carea pana în acesta timpu nu era gat'a cu panz'a, nu mai avea nici o trecere iu satu.

La sfintele Pasci tdta lumea trebuia se aîba o haina noua; si credintia respandita era, ca hain'a noua, eu carea merge omnlu la sant'a inviiare, era haina cu norocu, si făcea norocosu pre cela ce o portă.

Pana a fost resboiulu si furc'a in cas'a romanului, pana atunci era mai multa îndestulare si bucuria in casa; er cand s'a scosu resboiulu din cas'a romanului, a intratu in loculu lui lips'a si necazulu.

Si pare ca este alta minune, seau chiar făcătura pre noi, ca chiar in satele, in care se dice, ca ar fi mai multa civilisatie, acolo s'a scosu mai de multu resboiulu si furc'a din casa, si acolo au intratu mai multe pecate, mai multe recazari.

Se intrăm si astadi in cas'a romanului, si vom *flâ, ca in multe locuri furc'a, fusulu si resboiulu s'au xarita intru atât 'a; irjcât omenii pre alocurea le mai cu-Boseu mai numai din poveste. Opincile, cari sunt cea

| mai buna iacaltiaminte, au inceputu a-se rari ; si nu se i prò vedu acum nici obelele cele frumosu impestritiate l ale banatianului, nici cele albe ale ardeleanului. Fót'a > cea harnica a romanului nu mai pòrta că odiniòra < cisme cu copuri, nu mai pòrta camésia din pânza Ì tiesata si inalbita cu manile ei ; ér catrinti'a si opre-l gala incepe a-se rari. S'a raritu panur'a cea bana si \ trainica făcuta de manile femeii romane ; si intréga, ì seau cea mai mare parte din îmbrăcămintea roma-l nului, a bărbatului, că si a femeii si a prnnciloru \ este comperata din dngheanu pre bani scumpi, de \ multe ori luaţi imprumutu pre carnete spaimentatòrie. | Portulu romanescu a perdatu deja forte multu l din originalitatea frumosului portu, ce-lu vedemu la > stremosii nostri pre column'a lui Traian. i Dar portala este una însemnata momenta in | vieti'a naţionala a popòreloru; si vecinîcu ne vom | aduce aminte de ceea ce ne-a spusu ana amica ala > nostra in acesta privintia. Densnlu ne spune, ca flend l eleva în unu gimnasiu remanesca din Ardealu a urn-ii blatu la scòla pana in clas'a a sieptea gimnasiala in > portulu seu romanescu. Si dupa ce si-a schimbatu Ì portulu, si s'a imbracata si eia in haine domnesci, \ — mergendu odată acasă in ferii, s'a imbracatu de \ nou intr'o di in hainele sale romanesci ; si vediendu-lu

mama s'a i-a disu cu bucuria : „ei dragutinlu ma-•'> mei, altfeliu de omu esti tu in hainele lucrate de i manile mele, din lana si inu curata. Acestea sunt haine, l nu sdrentiele tale cele negri, cumperate pre bani scumpi, l si Ddieu scie din ce feliu de materii făcute.* . Ast'a este asia, si nu inzadar dice dicetòri'a ì romanésca: „si te pòrta cum ti-e portulu.* I Si in cuvintele acestea este marcata intr'o torma l destul de evidenta valórea portului in reportu cu ì spiritulu naţionala ala poporului. Celu ce si-iubescé | portula, nu-si perde nici odată nici limb'a, nici in-; dividualitatea sa naţionala. ) Si celu ce astfeliu gandesce că mam'a de sus, \ acel'a romana este, si romanu bunu remane. ] Si uitandu-ne noi astadi in molte parti la por-\ tolu plugariului, si aducendu-ne aminte de cum era \ imbracatu acestu omu inainte cu 20—30 de ani, — \ trebue se ajungem la convingerea, ca industri'a de \ fabrica chiar in acestu din urma timpu ne-a batutn ì reu atât pre terenulu materialu, cât chiar si pre cela l naţionala. | Ne-au orbita ochii prodoctele indostriei streine l de fabrica, si pentru aceste producte le-am scosa pre ì ale nòstre proprii din casele nòstre, — si ne-am fa-> eutu sciavi si tributari industrieloru streine. | Cine ? ì Noi, plugariulu nostro, carele are astadi asia de ì putienu eascigo, si carele érn'a n'are nimico de hicru, i de cand s'a scosu furc'a si resboiulu din cas'a ro-< manului. ì Apoi mai on'a. ì Fericitulu intra aducere aminte scriitoriu romanu

36 B I S S S I A 0 * Á A S C O L ' A Anula X I I I .

Cesar Boliacu in poesi'a s'a intitulata „SiTa," des-criendu miseriele iobagiei si vieţii iobagesci, constata, ea unic'a mangaiare, ce o avea romanulu in cas'a s'a in timpurile de trista aducere aminte, era o icòna a aantei Nascetene. Catra acést'a santa icòna se îndrep-ta privirea romanului necăjita totdeun'a dicendu : In ori ce gòna a sórtei te-am chiomata."

Astadi s'au raritu si icónele din cas'a romanu-lui, si numai aflamu in acesta casa mangaiarea, pre carea o aflàm odinióra.

S'a perduta in multe locuri si din originalitatea canteceloru si jocuriloru naţionale ale poporului nostru.

Dar cum este, vedemu cu toţii, ca nu este bine. Trebue neaperatu se facemu cev'a in contra a-

cestei porniri greşite; si spre a-ne lamuri asupra u-nui planu de acţiune bine determinata, prin carele se-ne potemu apera biseric'a si naţiunea de înmulţirea proletariatului, — este neaperatu de trebuintia. cá se stadiiamu caúsele, cari ne-au adusa in starea de astadi.

* Ne place totdeun'a, cá ceea ce scriemu, si ceea

ce spunem aici, se luàmu chiar din gur'a poporului românu. Lu-vom urmări si de astadata pre plugariulu nostru, pentru cà cine-lu cunòsee a potuta bagá de sèma, ea plugariulu nostru se pricepe fòrte bine si este meştera de vorba.

Unu amieu alu nostru, carele a umblata multa printre plugari, ne spune, ca adeseori i-a auditu pre acesti'a plangendu-se, ca din scólele nòstre de astadi nu mai esu atâti'a prunci invetiati, precum esiau o-diniòra, si nici slujb'a din biserica pare ca nu mai este, precum era inainte vreme."

Asia dice plugariulu, si plugariulu nostru cam de regula scie elu ce dice, le nimeresce fòrte bine.

Se vedemu ! înainte vreme tota pondulu si tòta greutatea

se punea in scòla : pre crescerea intru fric'a lui Dum-nedieu: seau pre ceea ce numimu noi astadi „edu-catiune;" si plugariulu numea „invetiata" numai pre acelu pruncu, carele, cand ajungea si elu se fia fe-eiorandru, scià se cante in strana, se cetesca in postata Fascilora psaltirea, ér Sambeta sér'a scià se cetesca inaintea icònei santei Nascetene la lumin'a candelei aprinse in audiulu tuturora eelorn din casa vi-sulu maicii precestei, seau acaftistulu maicii Domnului. Si pranculu feeiorandru, carele scià sé canta bine era laudata in sata de betrani si de teneri, de tota satalu.

Scólele nòstre au intrata cam déla anulu 1870 intr'unu nou stadiu, incependu dela preparandia si teologia pana la cea din urma scola elementara. Voimu si noi se dàmu tenerimei pre langa educatiune mai multa instrucţiune, mai multe cunoscintie ; si in acelasi timpu voim si noi neaperatu, cá precum invótia astadi tota lumea a gandi, se invetiàinu si noi, sîseinvetie si pruncii nostri.

ÌNici Ca s'ar potè, nici ca ar fi de dorita alteum-Dar asia ni-se pare noue, ca urmarindu ceriu-

tiele vieţii scolane de astadi am cadiutu in unu alta estremu. Urmatoriulu esemplu, luata din viétia, spe-ràmu, ca ne va dà dreptate, si esemplata acést'a lu-luàmu din viétia, si anume chiar din actele consis-toriului nostra dieeesanu.

Is te dispusetiune generala la noi, câ in afaee-i rile bisericesci, scolane si fundatiouale, in eari core-i spundu si iusus si injos „oficiele parochiali," precara \ si in genere afacerile spirituale, atât iu funcţiunile, ì ce se seversiescu in biserica, cât si afara de biseries > invetiatorii si preoţii sè se ajute unii pre altii. 5 Asia a fost acést'a la noi dia betrani. Cu tòte ì acestea sciti ce s'a intera piata? ì Mai in tòmn'a trecuta, unu venerabila preotu de ì ai nostri, inspeetoru acolariu si asesoru consistoriaìu, \ dnpa usa si dupa lege, invita pre unu invetiatoriu dia j comsn'a s'a, se-i ajute in o funcţiune de acést'a na-| tura. Si sciti, ce i-a respunsu ? „Ea sum invocatori» l modernu, nu săruta man'a popii." > Cunóscemu de apròpe pre onorabilulu preotu de | carele vorbimu, si scimu, ca nu pentru a-i sanità ^ man'a a invitata pre respectìvolu invetiatoriu la sene; ì ci pentru câ se implinésca o datorintia oficiala; sì s abstragendu dela aceea, ca nu ne este nici unni'a per-\ misu a-ne subtage dela detorintiele nòstre oficiale, ì dar asia ni-se pare noue, ca in casula de facia se va-li desee o mare scapatare in ale bisericei si in ale re-\ ligiunei.

> Si acesta casu si aitele multe, pre cari le-are < vediutu, ne constata, ca scólele nòstre, desi multie-\ mita lui Ddieu pana acum, celu putionn in a nòstr» \ eparchia, tòte an caractera eonfessionalu, — au pri-\ mita in sene pré multa din spiritata scóleloru eo-\ munale. \ Tom continua.

Predic'a de pe mante a Mântuitorinloi. (Mat cap. 5—7, 29.)

(dnpa Dr. A. Bisping.) Vorbirea ce a tienut'o Mantuitoriulu la incepntulu

activităţii sale, pe mantele ce se afla spre norda dela Ta-vorn, numita de locuitorii de &di din Palestina, cdrnele Hotteinului (Hottein unu sata) er de catra creştini: „dea-lulu fericiriloru," e de o deosebita importantia pentru fiecare creştina ortodoxa; pentru câ cuventarea acest'a cuprinde, afara de multele invetîatari morale si dogmatice, inca si aceea rugăciune, care dilnicu o inaltia elu la Pariatele Indararilora, adecă r u g ă c i u n e a d o m n e s c a, „Tatâlu nostruprecum si acele adeveruri, cari le aude in fie-care dumineca si serbatare, la seversirea santei l i -targii, adecă c e l e o p t a f e r i c i r i (macarisme.) Trebue deci se manifeste fie-care creştina ortodoxa ana interesa via, atât intru cundseerea si priceperea intregei cuventari rostite de dumnedieesculu Invetiatoriu, precuma si in particulara intra pătrunderea acelora pârti din acest'a vorbire, cari formeza o parte intregitore a caltalai bisericei nostre. O exegesa, in spiritolu invetiatarei bisericei nostre drepteredincidse, ilu va ajuta mult intru aceste. Nainte

A n u l a ï f f l . B I S E K I C ' A si S C O L 'A 37

de a trece inse la interpretarea acestei oratiuni montane, trebue se facemu unele observări generale, privitòre la u-nitatea si legatur'a sau nexulu ei internu.

In timpulu mai nou tragu multi la indoiala u n i t a -t e a predicei montane a lui Chris, si o tienu de o com-positie libera a evangelistului nostru, din mai multe cu-ventari, ce le-a propusu Isusu in diferite timpuri si la di-ferite ocasiuni. Spre interaeiarea acestei opiniuni dicu ei m a i an t a i : „Caracterulu evangelici prime preste totu consta intr'aceea, ca autorulu nu espane materia in ordine cronologica si topologica, ci grupéza invetiaturile si fap-tele lui Isus in anumite rubrice, pentru cà in modulu a-* cest'a cu atât mai lesne se isi ajungă scopulu seu, de a dovedi cà Isus e Mesi'a celu promisu. Astfeliu voesce Matei, si aici indata la mceputulu activităţii publice a lui Isus, se ni-lu infatisieze, ca pre regele mesianica si câ pre l e g i s l a t o r i u l u T. N. Spre acestu scopa alege diferitele espresiuni ale lui Isus, cari au caracteru legis-latoricu, si cari le-a esprimati! in diferite timpuri si la diferite ocasiuni, a formatu din aceste o vorbire, si acést'a o pune in gur'a lui Isus." — La tot casula trebue se concederne, cà Matei ne espune viéti'a lui Isus, mai multa prag-maticu de cât cronologic ; acést'a inse nu ne indrepta-tiesce de a conchide, cà si predic'a de pe munte e o corn-, positie libera din diferite vorbiri ale Mântuitoriului, ci celu multu, c à ar p o t è se f i e . Dara Matei ai-a lasatu cuventarea, câ un'a ce s'a tienuta in u n u timpu si in unu locu a n u m i t u , si inaintea unui cercu ami-mitu de auditori, deci noi pana atunci trebue se o pri-vimu de unu intregu, pana când nu sunt temeiuri positive si constringatóre c o n t r'a unitàtii. Afara de acést'a, legatur'a sau nexulu internu a intregei oratiuni e forte nimeritu, dupa csm vom vede indatt, si cum ar fi potut se fie numai forte cu anevoe, in o compositie din mai multe vorbiri a le Domnului. — Mai obieetéza unii : „La Luc'a capu 6, 17 si versurile urmatóre, se afla o cuven-tare, care samana multa cu predic'a de pe munte dela Matei, ba dupa inceputu si sfarsitu sunt chiar identice. Aceea inse e cu multu mai scurta decât acést'a ; deci oratiunea montana la Matei e compusa din diferite cu-ventàri a lui Isus." — La acést'a răspundeam cà vorbirea ce ni-o refereza Luc'a, apare câ unu escerptu din o cn-ventare mai lunga a lui Isus. Ea are preste tot unu caracteru fragmentara, necompletu ; smuraticele espresiuni a lui Christosu sunt înşirate farà nici o legătura, câ nisce gnome, asia cà numai decât trebue se recundseemu cà cea a lui Matei e ceea originala. — Alţii mai dicu : „Unele parti din predic'a de pe munte a lui Matei se afla resfirate ici colea in evaageli'a a trei'a, ai adese cu totulu in aît'a legătura, in altu nexu. — Óre se nu fi vorbitu Mântuitoriulu in cei trei ani ai activităţii sale ceva de dóue ori, si la diferite ocasiuni si in alfa legătura, in altu nexu ? Óre se nu fi esprimatu elu intre deosebite impregiurari, si numai câte unu adeveru singuratic din acele invetiaturi fundamentale si porunci principale, ce le-a esprimatu aici, la inceputulu activităţii sale?

Nexulu, legatur'a interna a ciiventarei de pe munte e urmatoriul : Dupa versula 17. din cap. 4. ala evangelici nòstre, a inceputu Mântuitoriulu diregatori'a s'a invetia-ţoresca cu acele cuvinte, cu cari si Botezatoriulo 'si-a inceputu si sfersitu predic'a s'a : cu provocarea la căintia, dicendu cà s'a apropiata i m p e r a t i ' a l u i D d i e u . Aici in predic'a de pe munte ne dà el legile acestei imperatii, ne dà codicele civilu, dupa care are sè ae proceda in imperati'a acést'a. Dara in codicele fie-carui stata se determina exactu 1) cine se cote considera de membru alu statului, si ce feliu de c o n d i t i u n i trebuescu împlinite, pentru de a câştiga dreptulu de cetatieanu alu

statului. Couditiunile fundamentale pentru câştigarea dreptului de cive în acést'a imperatie spirituala a lui Ddiee sunt esprimate i n c e l e o p t u asia numite f e r i c i r i dela versulu 3—12. — Apoi 2) se hotaresce, cà cine se fie diregatoriu si cari sunt detoriatiele principale si cari drepturile lui. In imperatia lui Ddieu, pre carea Cristosu a venitu s'o întemeieze, sunt diregatori A p o s t o l i i s i urmaşii lor legitimi ; ei trebue se fie sarea pamentului si lumin'a lumei in acesta imperatie, adeea principiala c o n s e r v a t o r i a si In m i n a t o r i u . — Decreceteocrati'ş evreésca a fost o imperatie a lui Ddieu, dar nomai a imperatie pedagogica, preg*titòre la adevărata imperatie, dumnedieésca a trebuita 3) Christos se arate si r e f e -r i n t i a dintre imperatia ce o avea se o întemeieze eia, si dintr8 cea teocratica a T. V. Nu voiesce élu se întemeieze una ndua: cu l e g i de t o t n ó u e , ci voiesce numai se duca la îndeplinire si perfecţiune teocratia V. carea cuprindea in germine si pre inchipuia tipica imperati'a mesianica a lui Ddieu ; elu voiesce se curăţie legile T. V. de adansele false si de interpretatiunile ce s'au faeutu in deeursulu timpului, si se le reduca la ides lor proprie originala. Acesta se face in'vers. 17—48. 4fy Cealaltă parte a predicei de pe munte dela cap 6. ince-pêndu, traetéza despre p r e s t a t i u n i l e s i n g u r i t e ale membriloru împeratiei acestii'a (6, 1—18.,) despre p o s e s i u n e a lor (6, 19—34.,) despre d e t o r i n t i e l è r e c i p r o c e si d r e p t u r i l e lor etc. Se traetéza si despre d r e p t u l u d e p e t i t i u n e , si Mântuitorialo né da in „Tatalu nostru" o formula valida pentru tòte tim-purile, in care putemu snbscerne petitionile nòstre la re-gele împeratiei acestei'a.

Ansa la vorbirea acést'a memorabila si unica in fe-liulu ei, a datu efactulu minunatu ce 1-a produso activi-tatea mantoitòre a lai Chris., in una numera considera-bilii dintre locuitorii din Galilea, Decapolis, Ierosalima, ludea si de din colo de Iordanu adecă din Perea. Aceşti'» i-au urmata lui, ér el vediênda-i s'a suitu pe muntele a-mintitu si li-a cuventatu. — Fiindu vorbirea ce se afla la Luca cap 6, 17. si vera, urmatóre identica cu acést'a, sé nasce o greutate aparenta cu privire la cuvintele dela Ma-tei : c a I s u s s'a s o i t pe uno monte ; si la cele dela Loca : ca s 'a p o g o r î t o co apostolii sei. Loca ne des-crie scena acést'a astfelio: Isas s'a saito pe mant» sí dupa ce tòta nóptea s'a rogata, diminétia a alesu pre ceil2. apostoli s'a pogoritu, si a stato in ano locjţ siesn, si a inceputu a invetiá poporulu de acolo. Ambele relatiuni se pota ani astfelio: seao cà Matei léga soirea prima co invetiarea multimei, farà ca se aminte sea DIE pogorîrea ulteriora; s'au cà îmbulzirea poporoloi setoso dupa rnântnire, i-lu silesce pre Iaus cà dopa ce s'a pogoritu, se se suie érasi pe o înălţime câ se pota vorM mai liniscitu catra cerculu invetiaceiloru sei si catra poporulu ce-ii urmá lui.

a) C o n d i t i o n i 1 e, pre langa cari se castiga dreptulu de cetatieano in imperati'a loi Ddieo se afla espose in versu 3—12. — Aceste no se espona in forras de hotâriri l e g a l e ci inform'a de s e n t i n t i e scorte, cari in fondo sunt tòte de acelasi cuprinsa.

Prodos'a (premisa, propusetiunea premergatòre) es-prima tot un s si a c e a s i v i r t u t e crestina, considerata din diferite puncte de vedere, si tiene de fericitu, ìlu fe-ricesce pre acel'a, carele are, aceea virtute carele o culti-véza ; apodos'a (propusetiunea consecutiva) contiene moti-vala foricirei, si acestu unicu m o t i v u e posesiunea im-peratici lai Ddieu, carea privita din diferite puncte de ve-dere, ni se infatisiéza in tòte 8 fericirile, prin diferite i -còne. Afara de acést'a contiene fie-care sentiatia, daca o esaminamu purcedindu din vederile nòstre pamentesci, si

38 B I S E S I C 'A. 'si S C Ô L à AmUu XI1L

ceva paradoxu. Imperati'a lai Ddiea, pre carea Cristos a venitu s'o întemeieze, a pasito in contrasta directa ca imperati'a lamei acestei'a ; a fost si este deci pentru acést'a din arma, intotdeana ceva paradoxu. Daca consideràmu noi mai de aprépe crestinismola, in intregula si in partile sale singuratice, apoi, mintea cea întunecata prin pecatu, in tot locuia se va impedeca in lucruri paradoxe, din contra c e a luminata prin credintia, T a vede si cundsce intrînsulu descoperirea «deverului celui mai inaltu.

(Va urma)

Onorate Domnule Medactoru l l Ye rogu ca stima a-mi dâ ospitalitate in pretiuit'a \

fdia „Biseric'a si ScoTa" publicându urmatdriele mele < orduri, prin cari speru, ca nu voia intempina nici des- \ aprobarea onoratului public cetitoriu, pentru câ eu a-ia > eredu ca înaintarea si progresarea pe ori ce terenu a \ natiunei întregi in genere, si in special si a unei comune < singuratice apartienatone acelei naţiuni, trebue se producă \ bucuria sufletesca in inim'a flăcărui fiu bine simtitoriu i ala acestei'a. \

Cându deci voiescu a aretâ mai jos unele înaintări, l cari s'an făcuta in comun'a Jabar, nu am intentiunea a t buciuma — din vanitate — laude despre acesta comuna, ( ci voiescu simplaminte a insirâ fapte împlinite, spre a s dovedi, cumcâ nu pretotindenea esîsta stagnare in mersulu \ a&ceriloru biserieesci — scolarie si culturale, ci ici-cole m mai dau semne de vietia, se mai vedu miseaminta de \ desvoltare, de propăşire spre tient'a ndstra comuna. >

Acesta comuna e locuita numai de români greco- ; orientali, cari si in privmti'a materiala stau cam binisioru; jj dar descbilinita mi-place o însuşire frumdsa a acestor locuitori si anume: concordi'a si bun'a armonia, carea Ij domnesce intre densii cându este vorb'a de vr'o intre- < prindere salutara, căci ei la asemenea ocasiuni pasiescu \ solidar, nn se sfasie in partide, precum cu dorere trebue ? se vedemu că se intempla aceăt'a in alte comune spre \ dann'a si nefericirea loru. Prin bun'a armonia si solida- \ ritat» a loru, si mai dispunendu si de un capitalu frumo- > âelu, le-a succes a întreprinde in anul 1888 edificarea \ unei biserici ndae, care edificare fiindu conduss de mân'a \ imui'a dintre cei mai oneşti architecti si anume: Carolu i GSrner din Lugosiu, dupa ce va fi terminata, nu va mai lasă nimie'a de dorita, ci acesta biserica noua intru ade- < ver va pote servi de modelu, atâtu intru câtu privesce jl stiluln, câtu si durabilitatea zidirei. >

ScoTa confesionala a comunei inca e corespundiatdria ( recerintieloru; si e cercetata binisioru de ele?i. ş

Unu insemnatu pasu culturala a mai facutu acesta > comuna si prin infiintiarea corului vocalu de plugari tot > în decursulu anului 1888. 1

La infiintiarea acestui coru, precum si a celoralalte i multe coruri deja infiintiate din tractul Beiintiului, ia li- \ ni'a prima a contribuita negresita Preaonoratulu Domnu \ protopopu tractualu Georgiu Creciuneseu, căci Presonoratu \ DSa de câte ori numai a venitu in comuna, totde"un'a ne-a \ atrasu atenţiunea ssupr'a acestui frumosn ramu de cui- ? fora poporala, indemnâsdu-ne a-lu imbratiosiâ cu tdta \ ealdur'a. \

Pre lângă sprijinulu moralu primita din acesta parte, \ mai staruindu si sabserisuiu dupa debilele mele puteri, \ am îgbutitu a infiintiâ unu coru constatatoriu din 40 membrii, angagiându pentru instruarea corului pe domnulu \ Trai an Bratescu diriginte de coru din Gruinu. ?

Domnulu Bratescu apoi posedendu pre deplin cu- \ noaeiinti'a noteloru, dar si punendu-si tdta silinti's, des- \ voltându-si totu zelulu, a facutu in scurtu tempu fdrte \

frumosu progresu, càci in decursu de 3 luni i-a invetiatu pe coristi perfectu tòte cântările liturgice, pre cari le-au si câutatu la serbatorile trecute cu tòta precisiunea, spre bucuri'a si mângâierea credintiosiloru nostrii. Le-a mai propusu cântările funebrele, precum si 11 piese naţionale fòrte frumòse, si la 2 Pebruariu a. c. st. n. a avutu in-tentiunea de a arangiâ unu „concertu" in favorul fon-dului corului vocal, care concertu dupa pregătirile făcute ar fi avutu unu resultatu de totu multiamitoriu, a trebuit inse — din un incidentu tristu obvenitu — se se amâ-neze pe altu terminu, carele la tempulu seu se va anunciâ onoratului publicu.

Deci dupa tòte acestea nu potu decât se lauda pe dlu Bratescu pentru resultatala obtienuta cu coriştii nostrii, si se-lu recomendu câtu mai caldurosu On. comune, cari au vointia de a infiintiâ coruri vocali de plugari, câ pre unum, carele nu numai cà pricepe, ci este si insufletitu pentru maestri'a de a infiintiâ coruri vocali de plugari.

Incheiu esprimându-mi dorinti'a ce o nutrescu, câ corurile de plugari, aceşti factori puternici ai culturei poporale, sè se pota lati cât mai tare, càci in adrveru nu sie potu închipui folósele multilaterale, cari seajunguprin infiintiarea usui coru vocala de plugari.

Jabar, 23. Ianuariu 1889. Pavel Stoica

preot si presiedintele corului vòcalu.

JD i tt" e r s e . * Consistoriuiu metropolitanu. Intrunindu-se

eri consistoriuiu metropolitanu in siedintia plenaria, la lo-ctdu vrimu a votatu o adresa de condokntia catra pre i-naltulu tronu din incidentulu trecerii din vietia a principelui de cordna Rudolfu. Consistoriuiu a fostu bine cer-cetatu chiar si de asesori din indepartâri mari, cum sunt protosincelula F i l a r e t u M u s t a d i n Caransebesiu, protopopii : M i c h a i l u P o p o v i c i u din Orsiova, G e o r g i u C r a c i u n e s c u din Belintiu, si alţii; au lipsita inse ambii episcopi sufragani, cedându unoru pedeci, care nu le-au putntu delaturâ, in3e si Presantiile Sale s'au a-laturata prin telegrame la adresa de condolentia. „T. B."

* JBalulu reuniunei femeiloru romane din Aradu si provincia anunciatu pre 9/21 Pebruariu a. c. — din incidentulu trecerii din acesta vietia a mult regretatei presidente a reuniunei Hermin'a Popoviciu De-seanu s'a amanatu pre timpu nedeterminatu.

* Adunarea generala a reuniunei femeiloru romane din Arad si provincia, se va tiene in diu'a de 9/21 Pebruariu a. c. la 10 ore inainte de a-

•medi in sal'a seminariului diecesanu. * Ilimena Dîu P e t r u C i m p o n e r i u , teologu

absoliitu ala eparchiei Aradului a iacredintiatu pre dr'a A u r e l i a fiic'a părintelui Michai Busu din Monosturu.

Felicitările ndstre! * Iubileulu Tokolianului din Budapesta.

In 27 Ianuariu nou s'a serbatu in Budapest'a jubileulu de 50 de ani alu institutului tokolianu din Budapest'a, infl-intiatn de Sav'a Tokoly din Arsd pentru ajutorarea stu-dentiloru şerbi, cari si-facu studiele la institutele din ca-pital'a tierii. In acesta di s'a tienutu in biserica unu ser-vitiu divinu solemna; er dupa acest'a in localitatea institutului s'a tienutu o adunare festiva, in earea studenţii au esecutatu imnulu tokcilianu, er directorul" institutului, dlu Popoviciu a tienutu unu diacursu festivu, in carele espuse meritele si val6rea institutului de cultura inflen-tiatu de Sav'a Tokoly pentru desvoltarea natiunei serbesci.

Anulu XIII. B I S E R I C A si S C Ó L ' A 39

1 fi. Georj Simeona F3 5 fl. loan 5 fl. Gec 5 fl. losi orgia Fi Surescu ! 2 fl. 50 teann 5

* Multiamita publica. Din partea Comitetului parochialu de Toboliu, pentru ofertele trimise pe seam'a Sfintei biserici. Spectatului Domnu Nicolau Zigre advocata in Oradea-mare si Secretarin Consistorialu dela DS'a 4 fl. dela dlu notariu cercualu din F. Osiorheiu, 70 cr. Nicolan Popa preotu in Feleheriu 50 cr. Teodoru Bodea Alparea 40 cr. Ioanu Arde Alparea 40 cr. Kovdr Sândor tutoru orfanalu in Orade-mare, 2 fl. — Pentru cari oferte primenea ausu titulatii Dni, multiamit'a nd*tra publica. — Pentru comitetulu parochialu, G e o r g i u D r i m b e a , parochu.

* Multiamita publica. Se esprima mul demită si de a tadata urmatoriloru binevoitori respective credin-tiosi ai sf. biserici cari au binevoit'! a contribui cu sumele insemnate, pentru procurarea mai multora sf. obiecte pe sem'a sf. biserici de aici, si anume: Petru Todor 1 fl. Iosifa Ragyoczy 2 fl, Kâlmân Igaz 2 fl. Antoniu Krausser 1 fl. Petru Schneider 1 fl. 50 cr. Ştefan Bajlo-vits 50 cr. ia Racici 50 cr. Sav'a Stoicoviciu 50 cr. Pera Iovanf JA 50 cr. Adam Moroica 1 fl. Nicolau Neagu

ilovanu 1 fl. Sofronie Nedelcu 2 fl, 50 cr. delu 5 fl. Filipu Jcrca 5 fl. Nicolae Olariu

dovanu 6 fl. Ioanu Caza 5 fl. Simeonu Bnlzu Surescu 5 fl. Ioanu Bulzu 5 fl. Iosifa Voica

ecosianu 5 fl. Traila Marca 2 fl. 50 cr. Ge-5 fl. Georgiu Semenea 2 fl. 50 cr. Ioanu

. 50 cr. Simeonu Jurca 5 fl. Georgiu Nedelcu r. Stefanu Bîrlovanu 2 fl. 50 cr. Traila Mun-Jerf a loru fie bine primita înaintea bunului

Ddieu, si Elu le indeplindsca t6te cererile loru spre bine! — Parti'a ia 26 Ianuariu 1889. Pentru comitetula parochialu. N i c o l a u G r o z a , preotu adm.

* Necrologu. M i h a i u V o l u n t i r u invetiato-riu in Nadasiu comit. Aradu ca anim'a sfâşiata de dnrere anantia tuturora eonsângeniloru si araiciloru perderea neuitatei sale socie E1 e n ' a nas. B e 1 e s i u ; carea dupa scurte, grele suferintie si-a datu blândulu ei sufletu in uiân'a creatoriului, in alu 22-lea anu alu vieţii si a 11-lea luna a fericitei sale casatorii. Osamintele i-s'a depusu spre eternu repaosu Sâmbăta ia 31. Decemvre v. anulu 1888. — Fiei tierîn'a usidra si memori'a binecuventata!

* JPdîi'a „Momcmlsche Mevue" apare dela 1. Ianuarie a. c. in Vien'a. — apare in brosiuri lunarie cu unu cnprinsu fdrte variatu. Pretiulu abonamentului la a-cdst'a fdie este pentru Austro-Ungari'a pre anu 10 fl. v. a. dr pentru streinatate 20 franci. Banii de prenumeratiune sunt a-se adresa la tipografi'a I. B. Wallis;h»user Wien VIII Lenaugasse 19.

* Scola de fete a Associatiunei. „Transilvania" in numerulu seu mai nou vorbindu despre sedl'a su-peridra de fete din Sibiiu a „Associatiunei Transilvane" dice intre altele: Pe eemestrulu primu din anulu 1888/9 in cele patru clase civile se vedu imatriculate 73 eleve, era in internatu 43. In tota casala cifre respectabile a-cestea, ddca vomu luâ in consideratiune, ca in scurtata timpu de doi ani e preste putintia institutu nou se ajungă la cunoscinti'a tuturora elasseloru si cercuriloru interesate de elu si se'si întemeieze unu renume, chiar si in casu cand nu ar fi combatutu de nici unu adversara, pe fatia seu intru ascunsa* Dela 1 Februarie înainte se pri-mescu eleve in tdte clasele pe sem. II-lea, cum si in internatu, pe lângă conditiunile cuprinse in regulamentu. Cu cât se vor inmuHi elevele cu atât si spesele voru de-creşce. Din diu'a in care Associatiunea, sea mai esactu însăşi naţiunea, va îngriji de unu fondu sigura, din alu cărui venitu regulatu se pdta fi plătiţi profesorii, spesele internatului de fete potu se scadă la 15 fl. pe luna, dra di-

dactrulu sau tax'a scolastica la 10 fl. pe anu. Spesele internatului in acelu casu fericitu ara putea fi si mai micit ddca nu amu sci cu toţii, ca tinerimea de sexu femeescu cere cu totulu alte îngrijiri de natura delicata, care Ia tinerimea de sexulu baxbatescu nici din audiu au sunt» cunoscute.

* Incheiarea socotiloru institutului de credite, si de economii cd societate pe acţiuni „TiRlisiatl'a" ót Timisiór'a, pe anulu 1888.

Contala bilantiulai. Act ive:

Cass'a in numerariu Cambii împrumuturi hipotecar! Mobiliara Dupa amortizare ds Interese de réescompta anticipate Diverse conturi debitdre

415.78 41.58

5297.73 168706.95

65557.34

374.20 23.06

119.92

Pass ive: Capitala ds fondare Fondu de reserva Depuneri spre fructificare Cambii reescomptate Interese anticipate pro 1889 Contributiune dupa interese la depuneri spre

fructificare Dividende neredicate Diverse conturi creditare Profita curata

240079.20

50000.— 7081.45

166905.73 3050.— 3307.51

425.59 253.80 123.95

8931.17 240079.20

Centulu veniteloru si a saroinllora. Sarcini:

Interese redicate si capitalisate 8116.30 Salarie 1681.68 Contributiune erariala si comunala 1185.85 Interese de reescomptu 500.63 Chirie si spese de cancelarie 429.35 Tipărituri si registre 152.85 Competinti'a de timbru 47.05 10% amortisare din mobiliara 41.58 Inserate 36.30 Porto 3.92 Profita curata 8931.17

Venite Interese :

dela cambii escomptate dela împrumuturi hipotecari

Provisiune

15528.61 5595.79

21126 68

21124.40 2.28

Timisidr'a, in 31. Decemvre 1888. 21126.68

Emanuil Ungurianu, director.

Demetreu Achim, contabil.

Georgiu Traila, Costa Maniu, Ioan Istin, Alexandru Craciunescu, Constantin Radulescu,

membrii directiunei. Sabsemnatulu comiteta am esaminata contala pre

senta alu bilantiului precum si cel'a al veniteloru si a sar-ciniloru si confrontandu-le cu registrele principale si ausiliare ale societăţii tienute in buna regula, le am gasitu in consonantia cu acelea si exacte. Meletie Dreghiciu, Atanasiu Mercea, Ioan Suciu, Georgiu

Craciunescu.

40 B I S E R I C ' A si S C Ó L ' A AEUÌU XIII .

. T i m i s i a n ' a 1 ' î n s t i t a t a de credita si de economii c â •ecietate p e acţiuni i n Timisdr'a.

1. acdrda impiumnturi cambiale, 2. acdrda imprumutavi hipotecare, 3. provede afaceri d e incassare, 4. primesce depuneri spre fruptificare după cari sol-

T e s c e 5% interese neţi», contributiunea dnpa interese o forţa institntala separata.

Bani pentru a-se depune spre fructificare se potu fcimite prin posta la adres'a institutului si libelele de depunere se retrimită era prin posta.

D I R E C Ţ I U N E A .

* Fiati'a Aradului din Vinerea trecuta: Grâu de celu mai greu 6.90 fl. dr acelu amestecam 6.60 fi.— Secara 5.10 fl. — Orzulu s'a wndutu cu 5.20 fl. — ©vesulu 4.70 fl. — Cucurczulu 4.30 fl. — Mazerea —.— fl. — Fasolea — fl. — Lintea 24 fl. — Cartofii 4 fl. per 100 chgr.

C o n c u r s e * Se escrie pentru îndeplinirea postului iavetiatorescu

dela scdl'a confesionala din comun'a Araneagu, diecesa A-radului, cerculu inspectoralu alu Siriei, cu termina de a-legere pre 5/17 Martin 1889.

Ca acesta postu.sunt împreunate urmatdrele emo-lominte :

1) Salariu banescu de 120 fl. v. a. 2) Doue pătrare pamentu estravilanu, parte aratoriu

fsrte fenatiu. 3) Doisprediece stângeni lemne din cari se va in-

ealdi si scdl'a. 4) Pentru cosferintia 5 fl. 5) In spesele scripturistice 5 fl. 6) Dela inmormentâri unde va fi poftita, va primi,

a) dela baiati mici pana la 7 ani — 30 cr. b) dela inmormentâri mari, fara liturgic 50 cr.

& cn liturgie 1 fl. 7) Cuartiru libera cu gradina de legumi.

, Becurentii sunt avirati, a-ti snscerne petitiunile, a-dresate comitetului parochislu din Araneagu, inspectorului Giorgiu Popoviciu in Siri'a — Vilâgos — pana in 2/14 Martin 1889. dcvedindu: 1) ca sunt romani de rel. gr. orient. — 2) câ au prestata esamenulu de cualificatiune si celu din limb'a maghiara, cu calcnlu indestulitoriu — 3) atestata de conduite.

Becurentii sunt poftiţi a-se presentâ in sf. biserica d i n Araneagu, pentru a-si dovedi desteritatea in casta si tipica; ca-ci alesuîu va funcţiona, fara alta renume raţiune si ca cantora bi»erieescu.

Araneagu la 8/20 Ianuariu 1889. Comitetulu parochialu.

Cu scirea inspectorelui cercualu. —•—

Pre bas'a si sub conditiunile stipulate in decisulu Yen. Consistoriu diecesanu dtto. 24. Novembre 1888. Nr. 4538, care decisa se pdte vedea in cancelar'a oficiului protopresbiteralu din Lipov'a, — infiintiandu-se o capelania temporala pre langa veteranii preoţi actuali din opidulu Lipov'a, (cottclu Timisiu) prin acest'a se escriu concursu cu terminulu de 30 de dile dela prim'a publicare.

Emolumentele împreunate cu acest'a capelania sunt: 1. Folosirea sesiunei parochiei remase vacante dupa

reposatalu preotu Idn Schelegia. 2. Venitele stolare si biruia dela parochi'a vacanta.

dupa ce acést'a se va face egala cu celelalte parochii, conform decisului comit, parochialu din 6/18. Dec. 1888.

Aceste venite computate in bani dau unu venita anualu de 660 fl.

Capelanulu alegendu avèndu purtări bune, dupa încetarea din viétia a unui'a dintre cei doi parochi veterani, va urma de parochu in parochi'a ce ar deveni vacanta, ór parochi'a remasa de reposatului Ion. Schelegia se va reduce.

Becurentii la acést'a capelania au a dovedi cualificatiune pentru parochiile de ci. a dou'a observandu-se insa ca recurenţii ce vor avea cualificatiune pentru parochii de cl. prima vor fi preferiti, — ér recursele loru instruite conform dispositiuniloru regulamentului pentru parochii, adresate comitetului paroinlalu, au a le snb-scerne pana la terminul sus indicata părintelui protopres-biter V o i c u H a m se a, in Lipov'a (B. Lippa) si au a-se presenta in vre-o Dumineca seu serbatóre la st. Biserica spre a-si aretâ desteritatea in cele rituale, respective in predicare.

Lipov'a, 8/20. Ianuariu 1889. Comitetulu parochialu.

In contielegere cu mine : VOICU HAMSEA, m. p., prot. —•—

In urmarea decisului Consistorialu gr. or. oradanu de dtto 19/31 Dec. 1888 Nr. 1015 B. pentru îndeplinirea definitiva a parochiei Hidisielnan, protopresviteratalu Beinsiului se escrie concurau pe langa urmatdrele emolu-mint :

s) Cas'a paro hiala cu 2 chilii, gradina nu altcumu si un'altele ce suntu de lipsa la casa, poiata, colnitia etc. cu unu venita de 80 fl. b) Pamentalu parochialu % cu unu venita de 180 fl. c) Din birn dela 115 case unu venita de 80 fl. d) Dela inmormentâri mari, si mici, 40 fl. e) Dela cununii 20 fl. — Sum'a: 400 fl. afara de acestea mai suntu si alte venituri din masluri, rogatiuni, festanti estrase si alte accidenti:.

Doritorii de a ocupa acest' parochie deci. III. sunt avi-sati a-si trimite recursele adresate Comitetului parochialu protopresviterului tractaalu E l i ' a M o g ' a , in Babagani pana !a 11/23. Fauru a. c. èra in 12/24 Paura se va tiene alegerea poftindu-se recurenţii pana la diu'a alegerei a-se presentâ la biseric'a din îocu, spre a-si afetâ desteritatea in cele rituale.

Data din Siedinti'a Comitetului parochialu tienuta in 9/21 Ianuariu 1889.

Comitetulu parochialu. Cu scirea si învoirea mea: ELI'A MOG'A m. m. proto-

presviterulu Beinsiului. —•—

Pentru deplinirea parochiei vacante gr. or. de class'a III. din comun'a Teesiu (cot. Timisiu) se escrie concursulu cu fermimi de alegere pe diu'a de 12/24. Fauru 1889.

Emolumintele sunt : un'a ses«iune de 32. j ugere de pamentu, parte aratoria, patte fenatiu dela 70 numere de case birulu parochialu de câte un'a spene (1/4 de metiu) de grau si câte 20. cr. v. a. afara de aceea stol'a aici îndatinata. Iniravilsnu si casa parochiala nu este.

Becursele sè se trimită Părintelui protopresviteru tractaalu G e o r g i u C r e t i u n e s c u i n Belincz u. p. Ki-szetd pana la 10/22 Ianuariu 1889.

Recurenţii sunt poftiţi a se presentâ in vr'o Dumineca ori serbatóre in biseric'a locala, spre a-si aretâ desteritatea in cantari ori cuventari bisericesci.

Comitetulu parochialu. In contielegere cu: GEORGIU CRECPJNESCU, m. p. prot.