Analiza politica empirica

8/9/2019 Analiza politica empirica

1/25

ANALIZA POLITICA EMPIRICA

Note de curs - octombrie, noiembrie, decembrie 1997


2/25

Cuprins:

Descriere a cursului.

Introducere1. Stiinta, stiinte sociale, stiinte politice.1.1 Trasaturi ale cunoasterii stiintifice1.2. Explicatie stiintifica1.3. Rolul metodologiei

2. Etapele cercetarii empirice

3. Ipoteze, concepte, variabile3.1. Variabile3.2. Concepte

3.3. Ipoteze de cercetare

4. Etica in stiintele sociale4.1. Conditii minimale in realizarea cercetarii.

5. Masurarea5.1. Natura masurarii:5.2. Nivele de masurare5.3. Erori de masurare5.4. Validitate

Distributii de frecvente. Reprezentari grafice

6. Experimentul6.1. Experimentul clasic6.2. Alte tipuri de experimente6.3. Cercetarea transversala6.4. Quasi-experimentul


3/25

Introducere1

1. obiective ale unui curs de metode de cercetare2. metode de cercetare in stiintele politice

3. stiinta ca atitudine

La cele mai multe dintre cursuri studentilor li se cere sa asimileze fapte si sa fie capabili sa lerepete -- nu doar in aceasta facultate, nu doar in UBB, sau intr-un sistem de invataminttraditional. Destul de rar studentilor li se cere sa fie curiosi, sa puna intrebari, sa faca investigatii

proprii. Acest lucru este un paradox in cazul tarilor dezvoltate si este pe cale sa devina unparadox si la noi, deoarece aceste abilitati privind munca independenta sint cel mai mult / incepsa fie cel mai mult cerute dupa absolvirea facultatii.Investigarea realitatii intr-un mod independent constituie obiectul oricarui curs de metode decercetare, indiferent de domeniul academic de studiu. Scopul unui curs de metode il constituieincurajarea studentilor sa fie nu doar consumatori ci si producatori de informatie.

O asumptie implicita ce sta la baza educatiei in cele mai multe universitati este aceea ca o mareparte a informatiei de care avem nevoie pentru a raspunde la intrebarile cu care ne confruntameste cunoscuta, se afla in carti sau in mintea profesorilor care predau si de aceea studentii nutrebuie decit sa o asimileze. Lucrurile stau diferit, in orice disciplina stiintifica si, in special, incele care au ca obiect de studiu realitatea umana -- aici, chiar si cunostiintele cele mai solide serefera la clase limitate de obiecte si la fenomene limitate in timp.ex. relatia triunghiulara intre opinie publica, presa scrisa si politici publice, in SUA, 1996, aresens sa fie verificata pentru tarile estice, sau pentru SUA la alt moment de timp.

Nu avem cauze unice si deterministe, avem cauze multiple dintre care unele sint intotdeaunanedeterminate.ex. apartenenta la un partid poate fi explicata de un anumit tip de socializare, calitate si cantitate

a educatiei formale, factori de personalitate, factori de oportunitate, dar ramine intotdeauna ceva.

Concluzia este ca studentii trebuie sa formuleze intrebari proprii si sa realizeze cercetare pentru aobtine raspunsuri. Abilitatile necesare pentru investigatiile proprii, cu caracter stiintific, le sintnecesare si in calitate de cetateni, pentru a interpreta, evalua si contribui la rezolvarea

problemelor din societatea in care traim. In aceasta privinta, un curs de metode de cercetareconstituie un aspect esential al educatiei democratice.Atitudinile si tehnicile de cercetare creativa necesita timp si efort. De aceea sint atit de multe incurricula voastra. Nu trebuie sa le considerati, insa, ca pe niste cursuri asemeni celorlalte sau ca

pe una dintre specializari. Cursurile de metode constituie o parte importanta a infrastructuriipentru celelate cursuri. Pentru oricare din subdomeniile stiintelor politice modalitatile de

identificare si de rezolvare a problemelor sint parte a metodologiei disciplinei, iar studiulmetodologiei este subiectul cursurilor de metode de cercetare. Metodologia are in vederediferitele modalitati prin care este acumulata cunoasterea dar nu dicteaza continutul aceleicunoasteri.

2. Subiectul nostru de interes sint stiintele politice. Nu doar studiul politicii (fara a incerca acumsa lamurim ce inseamna asta), dar un studiu stiintific. Ce inseamna acest lucru? Pentru inceput saspunem doar atit: un studiu riguros si sistematic. Asta implica suprapunerea dintre trei lucruri:subiect, teorie si metoda.

Subiect: trebuie sa fie important si interesant; sa aiba relevanta pentru lumea in care traim, sa fie

despre modul in care oamenii traiesc impreuna si rezolva decizii colective impreuna.In plus, subiectul trebuie sa aiba atasata o propozitie, numita ipoteza, care are urmatoarelecalitati: scurta, concreta, empirica, formulata in termeni generali (poate fi aplicata unui numar

1sursa principala a acestui parti o constituie o lucrare in manuscris a Prof. Ronald King


4/25


5/25

1. Stiinta, stiinte sociale, stiinte politice.1.1 Trasaturi ale cunoasterii stiintifice1.2. Explicatie stiintifica1.3. Rolul metodologiei

Vom cauta raspunsuri unor intrebari cum ar fi:*Ce este o abordare stiintifica? *Care sint beneficiile acestui tip de abordare in ceea ce privestecunoasterea societatii? *Cum poate fi dobindita o cunoastere ferma asupra diferitelor aspecte alerealitatii umane si in special asupra politicului?Scopul stiintei este de a explica, prezice si de a permite intelegerea faptelor empirice. Dar ceintelegem prin explicatie stiintifica, predictie si intelegere?

Cuvintul stiinta deriva din latinesculscire, "a stii". Prin stiinta se intelege atit ansamblul decunostiinte care se refera la un domeniu unitar al realitatii cit si ansamblul de metode, regulifolosite in colectarea acestor cunostiinte. Astfel biologia nu include stiintele umane desi oamenii

sint fiinte vii, economia este diferita de stiintele politice ("ceea ce distinge economia cadisciplina de alte discipline nu este subiectul ci modul specific de abordare", Gary Becker).

Orice stiinta trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:1. sa posede un obiect propriu de cercetare2. un sistem conceptual specific3. discursul stiintific este construit prin respectarea legilor generale ale logicii4. exista modalitati practice prin care se testeaza validitatea discursului teoretic, adica tehnici deverificare obiectiva a propozitiilor. (Rotariu, Curs de metode si tehnici ...)

Alte modalitati de cunoastere in afara celei stiintifice: cunoastere comuna, prin intermediul

miturilor, intuitie, credinta.

1.1. Urmatoarele trasaturi disting stiinta de celelalte forme de cunoastere:(1) este empirica si permite verificarea empirica, (2) nu este normativa, (3) este transmisibila, (4)generala, (5) provizorie.1.se bazeaza pe perceptii, experienta si observatii adica putem sa ne folosim simturile pentru aobserva si inregistra aparitia fenomenelor care ne intereseaza (ex. proteste politice, nr. de voturiin alegeri, opinia publica, invazii ale teritoriului unei tari de catre alta).Totusi cunoasterea stiintifica nu este dobindita numai prin perceptiile celor cinci simturi.Observatia, ca activitate mentala, nu este complet independenta de termenii, conceptele siteoriile stiintei (K.Popper) (ex. film documentar despre irigatii pentru un trib african).

Prin verificare empirica intelegem faptul ca acceptarea sau respingerea unei afirmatii care esteparte a teoriei este influentata de observatie. Stereotip / prejudecata.cunoastere stiintifica / cunoastere mistica / cunoastere comuna.(ex. Ted Gurr, in (5), campanii prezidentiale sau Nastase-Ciorbea).2. Cunoasterea normativa evalueaza aspecte ale realitatii si prescrie ceea ce ar trebui sa fie.Fenomenele sint valorizate, puse in termeni de bun si rau.Cunoasterea stiintifica nu este normativa .(discutie: studii privind (1) locul de amplasarea a capitalei Braziliei, Brasilia; (2) modul de trai altiganilor in Romania (Zamfir&Zamfir)).Valorile cercetatorului influenteaza alegerea temei de cercetare insa testarea propozitiilor nutrebuie sa fie influentata de acestea (ex., studiu al efectelor pedepsei capitale).

3. Cunoasterea stiintifica este transmisibila. Asta inseamna ca metoda prin care se obtincunostiintele este facuta explicita astfel incit rezultatele pot fi analizate iar cercetarea repetata.(probleme pentru stiintele sociale dar si pentru cele ale naturii, ex. cu efectul violentei TV asupracopiilor).


6/25

4. Cunoasterea stiintifica are un caracter de generalitate. Cunostiintele care descriu, explica,prezic o clasa mai larga de fenomene sint mai valoroase decit cele care au in vedere o clasa maiingusta. (ex.:legea gravitatiei). Dupa Milton Friedmann valoarea unei teorii stiintifice este datade doua criterii: simplitate si eficienta (cu sens de generalitate).5. Cunoasterea are un caracter provizoriu. Cercetarile din viitor pot sa dovedeasca intotdeauna

un grad de inadecvare a intelegerii noastre fata de un fenomen. Observatii noi, metode masuraremai sensibile, imbunatatiri in designul cercetarii si testarea unor explicatii alternative pot pune inevidenta limitele unui ansamblu de cunostinte stiintifice acumulate pina la un moment dat.

Q: Ce este comun si ce este diferit intre reprezentarile unor aspecte ale realitatii sociale princercetare sociala, respectiv prin filme documentare?Comentati urmatorul fragment din T.Garton Ash. 1997. Foloasele prigoanei. Lanterna magica.

p.137:Numai istoricii profesionisti, cu metode de cercetare testate, cu principii de selectie explicitesicare folosesc corect marturiile, numai ei ne pot da armele de care avem nevoie pentru a incepesa privim lucrurile in fata.[...] Asta nu inseamna ca orice istoric e automat mai impartial decit

orice regizor de film. Dar (cel putin intr-o societate libera) insasi conditia de istoric implicaresponsabilitate si deschidere fata de atacul reciproc...

1.2.Explicatie stiintifica.

Incepind cu David Hume (1711-1776) prin termenul de explicatie se intelege o modalitate de apune in relatie fenomenul care trebuie explicat cu alte fenomene prin intermediul unor legigenerale. Richard Braithwaite arata in ce mod:"Functia stiintei ... este de a stabili legi generale care acopera comportamentul obiectelorempirice sau a obiectelor la care se refera acea stiinta si in felul acesta ne permite sa punemimpreuna cunostintele noastre despre evenimente cunoscute separat, si de a face predictii

corecte ale unor evenimente inca necunoscute. Daca stiinta este intr-un stadiu mai dezvoltat,acele legi generale formeaza o ierarhie in care legi speciale apar ca si consecinte logice aleunui numar mic de legi foarte generale. Daca stiinta este intr-un stadiu incipient legile sint doar

generalizari prin care lucrurile sint clasificate in diferite clase."(Nachmias,p.8)(ce legatura este intre o lovitura de stat in America de Sud, un razboi civil in Africa, violenteleintre negrii americani in anii '60 etc.; dar intre numarul de copii pe familie intr-un sat dinMaramures, si cel dintr-o familie de evrei dintr-o colonie venetiana din sec. 17)Carl Hempel face distinctie intre doua tipuri fundamentale de explicatie stiintifica: deductiva siinductiva:- explicatie deductiva: fenomenele sint explicate demonstrind ca pot fi deduse dintr-o legeuniversala. Daca premisele (afirmatii care specifica apartenenta la domeniul de aplicabilitate a

legii) sint indeplinite atunci concluzia are loc in mod necesar.Ex: legea gravitatiei care explica deplasarea unui corp aruncat, teoria imitatiei si influenta TVasupra copiilor, abordarea economica asupra comportamentului uman.- explicatie inductiva: este un tip de rationament/explicatie in care generalul este dedus (inferat)din particular.Adesea ambele tipuri coexista in cadrul aceluiasi demers explicativ. Ex. Efectul vestilor proasteasupra increderii sociale (portmonee pierdute / gasite, asasinarea lui R.Kennedy, experiment).

1. A explica inseamna a pune in evidenta un anumit tip de relatie intre mai multe fenomene,dintre care unul este fenomenul de explicat iar celelate sint fenomene explicative.Fenomenele se manifesta prin variatii ale unor proprietati in elementele multimii studiate.

Multimea studiata se numeste populatie teoretica, elementele ei se numesc unitati de analiza saucazuri.Relatia despre care este vorba in def. presupune o legatura de determinare (cauzalitate) avariatiei specifice fenomenului de explicat de catre variatiile specifice fenomenelor explicative.


7/25

Exemplu: se incearca explicarea deficitului bugetar prin % din PIB cheltuita in cercetareafundamentala cu 10 ani inainte; populatia teoretica este constituita de tarile lumii.distinctie intre a determina si a varia impreuna:

%PIB Deficit %PIB Deficit

D.Ec.Este vorba despre diferenta intre a covaria si a determina.

Exemplu in care sensul determinarii este invers fata de cel pus in evidenta de covariatie.

consum de lapte rata cancer

dezv. economica poluare

Exemplul clasic prin care este evidentiata diferenta dintre covariatie intre doua fenomene sicauzalitate porneste de la observatia faptului ca fertilitatea tinde sa fie mai ridicata in localitatilein care sint mai multe berze la 1000 de locuitori decit in cele in care sint berze putine. (veziRotariu, Curs de metode si tehnici ...)

Care din urmatoarele doua modele explicative este mai bun?

educatie vot educatie abilitati privind birocratia votspirit civic

Sint doua criterii folosite pentru a aprecia calitatea unei explicatii:

I. o explicatie este completa atunci cind permite intelegerea (verstehen): cind este clar de ceun individ descris de proprietatile cu rol explicativ are un anumit comportament (atitudini,orientari, actiuni) din perspectiva fenomenului de explicat (traditie inaugurata de Weber).

Exemplu: reguli electorale numar de partide

vot strategicConsecinta: explicatia trebuie sa acopere nivelul individual. Pentru ca in stiintele sociale

explicam adesea fenomene la nivel macro prin fenomene la nivel macro explicatia trebuie sa

aiba trei pasi (James S. Coleman, The foundations of social theory).

II. explicatia este completa atunci cind permite o predictie perfecta

Q. Este posibila o explicatie perfecta in stiintele sociale?

fenomenele au un caracter determinist / non-determinist (Isaiah Berlin, Patru eseuri desprelibertate.)?

posibile extinderi ale 'Teoremei fluturelui' din meteorologie in stiintele sociale (Teoriahaosului, fractali)

Este posibila predictia fara explicatie?

Viziunea economistilor (neoclasici, M. Friedman in Filozofia stiintei economice, D. Hausman.Ed. Humanitas) este exprimata prin metafora cu frunzele copacului ...Exemplu. Teoria fertilitatii (Gary Becker. O abordare economica a comportamentului uman),Factori sociotropici / individuali in vot.


8/25

Economia, medicina se bazeaza adesea pe predictie fara explicatie. In stiintele politice accentulcade in mai mare masura pe explicatie.

Q. Comentati afirmatia: predictia este posibila in absenta explicatiei dar, in general, este intarita

de aceasta (Michael Lewis-Beck).

Exemple:A. teorii ale revolutiei.De ce revolutiile apar adesea in timpul perioadelor de schimbare sociala cind conditiile sociale

par sa se imbunatateasca?Una din explicatiile acestui fapt afirma ca imbunatatirea conditiilor in societate creaza frustrareintre unii membrii ai societatii, conducind la revolutie.Explicatia poate fi descompusa in trei pasi:1. imbunatatirea conditiior sociale determina frustrare.2. frustrarea tinde sa determine agresivitate

3. agresivitatea conduce la revolutie

B. Etica protestanta si spiritul capitalist (Max Weber).Etica religioasa care caracteriza acele societati care au devenit protestante in timpul reformeicuprindea valori care au favorizat dezvoltarea organizatiilor economice capitaliste. Etapele incare poate fi descompusa aceasta argumentatie sint urmatorii:1. doctrina religioasa protestanta genereaza anumite valori printre aderentii ei2. indivizii care au anumite valori (cele de la 1.) adopta anumite de comportamente economice.3. anumite comportamente economice ale indivizilor duc la aparitia organizatiilor economice detip capitalist intr-o societate.

Comentariu: James Coleman (Foundations of social theory) considera incompleta o explicatiecare pune in relatie doua fenomene de tip macro-social. Explicatia trebuie sa acopere trecerilemacro-micro, micro-micro si micro-macro, cea mai dificila fiind de obicei ultima.

1.3.Poate fi politica studiata in mod stiintific?

Stiintele politice studiaza oamenii incercind sa gaseasca explicatii pentru comportamentul lorpolitic. Studiul comportamentului uman ridica o serie de probleme specifice:1. oamenii sint fundamental mai complecsi decit subiectele de studiu din alte stiinte (bacterii,elemente subatomice, insecte, etc.).2. instrumentele folosite pentru a colecta evidenta empirica influenteaza realitatea de studiat intr-

un mod care nu poate fi complet controlat (de fapt, acelasi lucru se intimpla si in mecanicacuantica) (ex. dezirabilitate sociala, studiul unor comportamente ilegale).3. puterea de investigatie a instrumentelor specifice acestei stiinte este inevitabil limitata: (a.)faptele care au relevanta sint prea complexe pentru a putea fi cuprinse in totalitate; (b) raza deactiune a acestor instrumente este limitata si de considerente etice (ex. dreptul ca viata privata asubiectilor sa nu fie afectata, de a cunoaste scopul investigatiei etc.) (c) adesea, conceptele caresint studiate sint abstracte si au o incarcatura valorica ridicata (ex. modul in care este masuratsomajul influenteaza rezultatele analizei).4. cercetatorii studiaza adesea o realitate din care fac parte si ei (neutralitate axiologica, cercetareasupra comunismului in Romania condusa diferit de un fost detinut politic si de un fostcomunist).

Unele din problemele expuse mai sus si care se intilnesc in toate disciplinele stiintifice careanalizeaza comportamentul uman sint amplificate in studiul comportamentului politic de chiarspecificul acestuia: miza obtinerii unui anumit rezultat este mai mare atunci cind acesta se refera


9/25

la distributia resurselor in societate, structura de putere, modul de impunere a unor anumitevalori.

1.4. Tipuri de abordari in stiintele politice

Adesea sint distinse doua moduri de abordare in stintele politice, in linii mari consecutive intimp: (a) de tip traditional si (b) de tip modern sau comportamentalist (behaviorist).a. se pot distinge trei subtipuri mari ale abordarii traditionale:(1) istoric - descriere a evolutiilor istorice care au condus la anumite evenimente politice(2) legalist - studiul constitutiilor si al codurilor legale(3) institutional - descriere a functiilor institutiilor politiceA avut un caracter mai mult descriptiv decit explicativ iar preocuparea pentru verificari empiricesistematice a fost in general scazuta.

b. incepind cu anii '50 cercetarile in stiintele politice s-au focalizat asupra comportamentuluipolitic al indivizilor si al grupurilor. David Easton sublinia intr-un articol din 1967:

"Comportamentul politic are regularitati care pot fi descoperite. Acestea pot fi exprimate ingeneralizari sau teorii cu valoare explicativa si predictiva. Mijloacele prin care datele sintobtinute si interpretate trebuie sa fie examinate riguros, rafinate si validate. Precizia ininregistrarea datelor si exprimarea rezultatelor necesita masurare si cuantificare. Evaluareaetica si explicatia empirica implica doua tipuri distincte de propozitii care, din motive ce tin declaritatea expunerii, ar trebui sa fie analizate diferit. Cercetarea ar trebui sa fie sistematica."

Reactia fata de acest curent s-a numit post-behaviorism iar principiile ei pot fi sintetizate astfel(Johnson si Joslyn):1. A stii inseamna a avea responsabilitatea de a actiona iar a actiona inseamna a te angaja inreformarea (reshape) societatii. Omul de stiinta poarta o raspundere speciala pentru a-si pune

cunostiintele la dispozitie.2. Daca intelectualii au responsabilitatea de a-si implementa cunostintele, organizatiile compusedin intelectuali - asociatiile profesionale, incluzind si universitatile - nu pot sta deoparte fata detumultul zilnic (struggles of the day). Politicizarea profesiei este inevitabila si dezirabila.

1.5.Rolul metodologieiMijloacele - fizice si intelectuale - prin care se incearca accesul la realitatea investigata precumsi transformarea datelor brute culese in date stiintifice, constituie domeniul metodologic alstiintei respective. (Rotariu, Sociologie). Studiile unei stiinte sint atit de tip pozitiv (alfenomenelor naturale sau sociale) cit si de tip metodologic - al caror scop este de a evaluaeficacitatea mijloacelor folosite deja si de inventare a unora noi.

- reguli de comunicare (exemplul lui Rapoport citat in Nachmias& Nachmias): sa explici ce esteculoarea alba unui orb)- reguli de gindire- asigura intersubiectivitatea

2. Etapele procesului de cercetare

Proces de cercetare: ansamblu de activitati, ordonate, prin care se produce cunoastere stiintifica.Pot fi distinse 7 etape (Nachmias& Nachmias):1. definirea problemei

2. stabilirea ipotezelor3. proiectarea cercetarii4. masurarea5. Colectarea datelor


10/25

6. Analiza datelor7. GeneralizareaProcesul are o natura ciclica.Toate etapele sint influentate de teorie.

Exemple de cercetari in stiintele politice.

1.Cercetari privind stabilitatea regimurilor (Johnson si Joslyn)problema schimbarii / mentinerii regimurilor politice - are o importanta deosebita*problema: care sint factorii care conduc la tulburari sociale si schimbarea guvernelor?una din primele incercari de a utiliza metodele cercetarii empirice:

Ted R.Gurr, Why men rebel, 1970, Princeton Press*concept: deprivare relativa - diferenta dintre asteptarile oamenilor (ceea ce ei cred ca sintindreptatiti sa aiba) si ceea ce pot sa primeasca sau sa mentina.Cresterea in d.r. se datoreaza ambilor factori (3 posibilitati)*ipoteza: cu cit este mai mare d.r. cu atit este mai mare frustrarea si, de aici, sansele de a se

ajunge la violenta politica.*proiectarea cercetarii: verificarea ipotezei prin realizarea de sondaje in 13 natiuni*masura:-d.r. raspunsurile la intrebarile din chestionar referitoare la : comparatie trecut - present - viitor,comparatie cu idealul de viata pe care si-l imagineaza repondentul.-tulburari sociale: greve politice, rascoale, lovituri de stat, revolutii, masura a magnitudinii lor.

alti factori care influenteaza trecerea de la frustrare la agresivitate:atitudini sociale si morale fata de violenta, utilitate asteptata a violentei, gradul de coercitieimpus de regimul aflat la putere.alte observatii despre d.r.: asteptarile sint de grup si sint puse in relatie cu cistigurile grupurile

care sint percepute ca fiind similare din pct. de vedere socioeconomic.

Obs*o lucrare stiintifica poate sa cuprinda mai multe procese de cercetare. Unele procese sint doarincepute (stadiu de ipoteza).* cum poate folosi guvernul unei tari avind o economie centralizata, in criza, rezultatele teoriei?

Explicatia lui Gurr nu este nici definitiva si nici completa (Coleman).

(Alte teorii (cu aplicabilitate mai restrinsa):1.2. Violenta politica in America Latina

ditributia posesiei de pamint.care este pattern-ul posesiei de p. care conduce la violenta, cum se masoara posesia, care sintfactorii care inhiba sau exacerbeaza conflictul.1.3. Lovituri de stat in Africa.factori posibili: caracteristici sociale, economice, politice, stil de leadership.cel mai bun predictor pare sa fie durata pentru care liderul a fost la putere.este o cauza si un efect a abilitatii de a constitui si mentine retele de informare, represiune si

patronaj.1.4. Schimbari de regim dupa participarea la un razboi international.Date: razboaiele care au avut loc intre 1816 si 1975. Dintre cele 177 de tari studiate 32 au avutschimbari violente de regim in urmatorii trei ani dupa razboi.

factori: razboi pierdut, numar de morti.

2. Media vestica si natiunile non-vestice.


11/25

problema generala a dominarii de catre tarile vestice dezvoltate a natiunilor n-v.probleme specifica:este media nealiniata dependenta de vest pentru stirile internationale?urmareste pattern-ul vestic de redare a stirilor?este traficul global in comunicarea internationala impartit in sfere neocoloniale de influenta?

William Meyer a anlizat dependenta mediei tiparite in citeva tari africane si latino-americanefata de agentiile de stiri transnationale(AST, ex.Reuter):analiza tuturor stirilor intern. dintr-un esantion de ziare de limba engleza.fiecare stire a fost caracterizata de sursa, natiunea si regiunea acoperita in stire, lungimea stirii, afaptelor brute care apar in stire (diplomatie, razboaie, dezastre, dar si informatii despredezvoltate, modernizare...).56-76% din itemi isi aveau ca sursa AST. Totusi cele care se refera la dezvoltare proveneau dinalte surse si erau tratate mai pe larg.fostele coloniile britanice din africa primeau stirile in special din UK.vertical flow of news.

Alte intrebari: dominatia mediei vestice slabeste culturile indigene? duce la instabilitate politica?cum se ajunge la aceasta dependenta?)

3. Ingrijorarea fata de cresterea fenomenului criminalitatii in Romnia postrevolutionara, FennJ., Keil T., Cercetari sociale nr.4, 1994

prezentare a studiuluiexercitiu: identificati etapele cercetarii.

1.Problema de cercetat ar trebui sa fie semnificativa, observabila si de natura politica.natura politica: comportament politic individual, al grupurilor si al natiunilor.

intrebarile incep cu de ce? si nu trebuie sa aiba un caracter normativ (ex. ar trebui ca SUA satrimita trupe in Somalia sau in Bosnia?).


12/25

3. Ipoteze, concepte, variabile

3.1. Variabile3.2. Concepte


3.1. variabile: estimari (masuri) ale unor proprietati empirice . Ex: sex, virsta, proprietatea de araspunde intr-un anumit fel la o intrebare (da, foarte mult...), numarul de cuvinte dintr-un articol,mortalitatea infantila a unei tari, numar de conflicte armate intr-o regiune intr-o perioada, rata de

participare la vot pe sectii de votare.Discutie: unii autori accentueaza asupra distinctiei dintre masurare si estimare (Rotariu si Ilut);al doilea termen este considerat a fi mai larg.

variabila, cazuri, valori. Variabila se refera la o multime de obiecte (oameni, raspunsuri ale unoroameni, tari, conflicte armate) - pe care le numim cazuri - si la un atribut comun tuturor aceste

obiecte. Pentru fiecare caz variabila ia o valoare.

Ex. 1000 de persoane sint intrebate:in ce masura sinteti de acord cu afirmatia: locul femeii este la bucatarie.1. complet de acord 2. oarecum de acord 3.nu prea sint de acord 4. deloc de acord.

variabila independenta: masuri ale unor fenomene despre care se crede (se presupune) cainfluenteaza, afecteaza, cauzeaza alte fenomene.variabila dependenta: var. despre care se incearca sa se arate ca este influentata de var.ind.variabila intermediara: var.ind. care este dependenta in raport cu alta var.ind.

Exemplu:educatie formala ------------> vot

-----------> sentimentul datoriei civice------------->educatie formala Vot

-----------> abilitatea de a se descurca------------->cu detalii birocratice

In ambele modele VOT este var. dependenta iar EDUCATIA FORMALA este variabilaindependenta. SENTIMNTUL ... si ABILITATEA... sint variabile intermediare in al doileamodel pentru ca sint dependente in raport cu EDUCATIA si independente in raport cu VOT.

De ce explicatia a doua este mai buna decit prima? Pt. ca putem justifica mai bine fiecare din ceidoi pasi (efectul scolii asupra datoriei civice este mai usor de explicat decit cel direct asupravotului).

Q. De ce un model care cuprinde simultan mai multe variabile independente este superior unuiacu mai putine? Ginditi-va la exemplele cu barza si natalitatea, pompierii si focul.

3.2. concepteconcept - un simbol al unui obiect sau a unei proprietati a unui obiect, sau a unui fenomencomportamental. (Nachmias & Nachmias)

Conceptele contribuie la delimitarea unei discipline:fizica-masa, gravitatie, forta psihologie: personalitate, devianta sociologie: clasa sociala,mobilitate demografie: mortalitate, fertilitate st.pol.: democratie, putere, reprezentare, justitie,egalitate.


13/25

granitele nu sint rigide: ex. socializare, comportament rational.cele mai multe concepte din s.p. sint imprecise iar intelesurile care li se atribuie pot sa difereintre politologi: democratie, liberalism, drepturile omului, integrare politica.de aceea astfel de concepte trebuie definite, precizate de fiecare data cind sint folosite.

Exemplu:Ne intrebam daca tarile tind sa fie mai democratice atunci cind sint mai dezvoltate economic.Avem la dispozitie date referitoare la 12 tari (notate a, b, c, d, ... l). Atit pentru notiunea de "tarademocratica" cit si pentru cea de "tara dezvoltata economic" avem la dispozitie cite douadefinitii:tara democraticadef1. multipartitism, alegeri libere, participare publica in procesul de guvernare.def2. libertatea cuvintului, a presei, religiei, etc.tara dezvoltata economicdef 1. proportia ridicata populatiei angajate in sectorul tertiardef 2. produsul national brut pe cap de locuitor

Urmatorul tabel reprezinta clasificarea simultana a celor 12 cazuri in functie de cele doua criteriifolosite, fiecare avind doua variante.

Q. Interpretati rezultatele din perspectiva problemei de studiat, pentru fiecare din cele 4 variante.

ECONOMIE

DEF1 DEF2

DEMOCRATIE dezv. nedezv. dezv. nedezv.

DEF1 dezv. a b c d e f a b c d e f

nedezv. g h i j k l g h i j k l

DEF2 dezv. d e f g h i g h i d e f

nedezv. a b c j k l a b c j k l

Acesta este un motiv important pentru care o cercetare trebuie precedata de un studiubibliografic.

definitie conceptuala: definitie care descrie conceptele facind apel la alte concepte.definitie operationala: descriere a unei multimi de proceduri pe care cercetatorul trebuie sa leurmeze pentru a stabili existenta fenomenului descris de concept.ex. inteligenta - capacitatea de adaptare rapida la situatii noi

- performanta la un test de inteligenta (set de intrebari+modalitatea de interpretarea raspunsurilor).

Exemple:A. participare politica: acele activitati ale cetatenilor particulari care sint intreprinse cu scopul dea influenta selectia personalului guvernului sau a actiunilor intreprinse de acesta (Verba si Nie,Participation in America)Operationalizare: Verba si Nie, pag.351

B.eficacitate politica: Sentimentul (feeling) ca actiunile politice individuale au, sau pot sa aiba,impact asupra proceselor politice - adica, ca merita sa iti realizezi indatoririle civice.(Campbell,Gurin, Miller, The voter decides.)

Operationalizare: Verba si Nie, pag.370.

C. cultura politica.


14/25

Political Culture: the beliefs, orientations and attitudes2 of individual toward a political system.(~Dahl)PC ----> PParticipation+anumite atitudini fata de sistemul social

comentariu: operationalizarea poate fi diferita, de ex. sa includa informarea politica.

Conceptul de participare politica poate fi considerat ca o operationalizare a conceptului decultura politica (Dahl, Poliarchy).

Ex. proiectul Cultura Politica in Romania

Political Participation: We consider 5 dimensions of the political participation concept: (1)voting, (2) electoral campaign participation, (3) contact with democratic institution, (4)

participation within groups, (5) political information.1. Questions:

As you probably know, voting is not compulsory in Romania, some people vote,some others not.

1.Did you vote at local elections this year?2.Did you vote in the first round at the national elections?3.Did you vote in the first round at the national elections?

2. Questions:1.During elections do you ever try to show people why they should vote for one of the

parties or candidates?2.(If yes), Do you often, sometimes, rarely, or never? (Verba&Nie)3. Have you ever prepared or distributed the materials of a candidate duringcampaign?

3. Questions:1. Q12. from CSES (during the past 12 months, have you had any contact with a member

of Parliament?3. Have you ever sent letters or called to newspaper, radio-station or TV- station?4. Have you ever personally gone to see or spoken to, or written to some person ofinfluence in the community about some need or problem?

4. Questions:1. Are you a member of an organization, such as a profesional organisation, sport group,church-affiliated group, ecological movement, non-governmental organisation etc.? (if

yes, open answer: what kind of organisation, activity, membership)2. CSES module: Are you a member of a trade union?3. Have you ever participated to a legal protest, march(?) or rally?

5. Questions:

1. A variable consisting in number of "Haven't heard of..." at Q7. batery ofquestions from CSES module (What do you think about each of the following

parties...).2. A variable consisting in number of "Haven't heard of..." at Q8. batery ofquestions from CSES module (What do you think about each of the following

political leaders...).3. A dichotomous variable (yes / no) from Q6. CSES question (Do you happen toremember the name of any candidates ran in your district in the last parliamentaryelection?4. How interested are you in politics? (4 categories)

2atitudine: EEBogardus (Radu, Ilut,Matei): stare nervoasa si mintala de pregatire - cristalizata pebaza experientei - care exercita o influenta directionala sau dinamica asupra raspunsurilorindividului, fata de toate obiectele cu care el este in relatie.


15/25

5. How often is requested your opinion by other persons (friends, relatives)?6 - 8. Have you ever heard anything about Romanian-Hungarian Treaty before theelections?(If yes), Could you mention, please, the name of a party which supported the signing ofRHT?

Could you mention, please, the name of a party which opposed the signing of RHT?

Q: De ce este importanta operationalizarea conceptelor?


I. sint exprimari explicite cu privire la modul in care cercetatorul crede ca fenomenele de interessint legate intre ele.

presupuneri despre modul in care variabilele independente le influenteaza pe cele dependente.Exprima modul in care variatia variabilei dependente poate fi explicata prin cea a variabilei

independente.Caracteristici ale ipotezelor bune1. Au un caracter empiric si nu normativ: sint despre ce este si nu despre ce ar trebui sa fie.2. generalitate: afirmatii nu despre un senator, dar despre senatori in general, nu despre o tara dardespre tari in general, nu despre un razboi ....3. plauzibilitate4. consistente cu datele5. sint testabile6. este precizata relatia dintre variabile: sens, forma, intensitate.

4. Etica in cercetarile din stiintele sociale.

(Nachmias&Nachmias)4.1. Conditii minimale in realizarea cercetarii.

Scopul stiintei este de a produce cunostinte sistematice si verificabile. Fiecare din etapeleprocesului de cercetare implica aspecte etice pe linga cele stiintifice:alegerea problemei, alegerea locului de cercetare, metodele de colectare a datelor, tipurile de

persoane alese ca subiecti, tipurile de date colectate.etica (ethos, comportament) - sistem de principii morale si valori.

Dilema etica este data de tensiunea dintre dreptul cercetatorului de a cerceta, de a afla informatiesi dreptul subiectului la autodeterminare, viata privata, demnitate.

Dilema etica nu are un raspuns clar. Problema este a raportului dintre costuri si beneficii.

Exemple:1.Studiul privind comportamentul politiei. 1960 Albert Reiss, The Police and the Public, 1971,Yale Press.2. Studiu privind atitudinile studentilor. 1960...3. Sondajul telefonic din campania electorala.4. Stanley Milgram, Obedience to Authority., Harper and Row, 1975influenta pedepsei asupra invatarii / obedienta30 de butoane: 15-450 volti-75, 75-105 grimase, 120 strigat, 130 strigat puternic, 150 refuza sa continue,

180-nu mai rezista, 270-strigate agonice 300-nu mai raspunde, 330-nici o reactie.precautii: intilnire, scopuri, interviu psihiatric dupa un an.


16/25

4.1. Conditii minimale in realizarea cercetarii.

A.Consimtamint in cunostinta de cauza ( Informed consent).

IC: "procedura prin care indivizii aleg daca sa participe la o investigatie dupa ce au fost

informati in legatura cu faptele care care ar fi fost posibil sa le influenteze deciziile".

Atunci cind participantii la cercetare sint expusi la durere, sint afectati fizic sau psihic, sintstresati fizic sau psihic, viata privata nu le este respectata, sau cind li se cere sa renunte temporarla autonomia lor, IC trebuie sa fie pe deplin garantat.

libertatea - un drept natural John Locke; fiecare alege ce e mai bine pentru el.Ce inseamna participant informat?Cum putem sti cind o persoana intelege informatia data?

IC presupune competenta, voluntarism, informare si comprehensiune din partea subiectului.

voluntarism:Codul de la Nuremberg: "orice persoana ar trebui sa fie in situatia de a fi capabila sa isiexercite dreptul la o alegere libera, fara interventia nici unui element de forta, frauda,inselaciune, a unei alte forme ulterioare de constringere sau coercitie."

informare - consimtamint in conditii de informare rezonabila.6 elemente de baza:

1. o explicatie corecta a procedurii si a scopurilor2. riscuri3. beneficii4.proceduri alternative care ar putea fi aplicate participantului

5.oferta de a raspunde la orice intrebari6. informare cu privire la faptul ca participantul se poate retrage oricind.

B. Dreptul la o viata privata (Privacy)

dreptul la o viata privata: "libertatea individului de a alege pentru el insusi timpul sicircumstantele, si mai important, masura in care, atitudinile, credintele, comportamentul, opiniileii pot fi impartasite sau ne... altora."

Protectia participantilor: anonimitate si confidentialitate.

5. Masurare5.1. Natura masurarii:5.2. Nivele de masurare5.3. Erori de masurare5.4. Validitate

5.1. prin masurare intelegem asocierea de numere sau alte simboluri unor variabile, proprietatisau evenimente, in functie de anumite reguli.

Notiunea de m. este strins legata de cea de operationalizare: definitiile operationale descriuproceduri care realizeaza legatura intre nivelul teoretic conceptual si cel empiric-observationalprin masurare.

regula: ex. ataseaza 1 pt. masculin, 0 pt. feminin.Celsius etc.

5.2. nivele de masurare


17/25

masurarea presupune o clasificare, atasarea de simboluri fiecarei clase, precizarea proprietatilorsistemului de simboluri (de numere). In functie de aceste proprietati pot fi distinse 4 categorii demasuri (nivele de masurare)a.scala nominalarealizeaza o clasificare (partitie): A = A1 U A2 U ... An Ai intersectat cu Aj = multimea

vida.ex: nationalitatea, sexul, tipul de localitate de provenienta

b.scala ordinala. Are proprietatile de la (a) si ,in plus , intre clasele partitiei exista o relatie deordine. Relatia de ordine are urmatoarele proprietati:

1. asimetrie2. ireflexivitate3. tranzitivitate

ex: Aveti o parere buna, nici buna, nici proasta sau proasta despre ...?

exercitiu: Problema agregarii opiniilor individuale (Condorcet, Arrow)C > R > I 300 (150)

R > I > C 100I > C > R 100

c.scala de intervaleeste o scala de tip (b) si, in plus, distanta intre masuri este cunoscuta si este constanta.ex: temperatura in grade Celsius

d.scala de rapoarteeste o scala de tipul (c) si, in plus, exista un zero absolut.ex: proportia celor care s-au prezentat la vot intr-o sectie de votare, produsul national brut,indicele de mortalitate infantila, etc.

5.3. Erori de masurare - diferente in rezultatele masurarii (masuri) care se datoreaza altor factoridecit diferentelor de manifestare a proprietatii studiate.cauze:

1. este masurat si altceva decit se intentiona sa se masoareex: dezirabilitate sociala, verbalizare, inteligenta etc.ex cu IMAS2. conditii conjuncturale: dispozitia persoanei (tocmai a vazut un film politist, horror)3. intervievatori diferiti (studenti/pensionari, studenti obositi)4. situatii diferite

5.4. notiunea de validitate se refera la intrebarea: "masor ceea ce vreau sa masor?".ex: este prezenta la vot o masuta a dezvoltarii democratice a unei tari? Este raspunsul afirmativla intrebarea "Lumea asta este condusa de citiva oameni care au puterea, iar oamenii obisnuiti nu

pot sa schimbe nimic?" un indicator al prezentei fenomenului de "alienare"?mai multe tipuri de validitate: de continut, empirica, de construct.

A. validitate de continut:relevanta unui instrument cu privire la caracteristicile unui fenomen pecare ar trebui sa il masoare. Este pusa in evidenta de:1. Aprecierea subiectiva a cercetatorului.ex. eficacitate politica

2. Alegerea instrumentului prin esantionare din multimea itemilor care masoara acel construct.ex. masura a autoritarismului


18/25

B. validitate empirica. are in vedere relatia dintre instrumentul de masura si efectele masurarii.Se verifica prin compararea a doua instrumente sau a instrumentului ales cu un criteriu extern(ex. conservatorism politic si clasa sociala).Situatia ideala este cea in care exista un instrument etalon.e. matrici Raven pentru inteligenta.

C. validitate de construct. Acest tip de validitate este pus in evidenta punind in relatieinstrumentul de masura cu un cadru teoretic general pentru a vedea daca instrumentul arelegatura cu conceptele si asumtiile teoretice presupuse de acestea.

ex.: Milton Rokeach, The Open and the Closed Mind (NY, Basic Books, 1960).chestionar pt. masura dogmatismului (o trasatura de personalitate asociata cu aderenta la oricesistem de credinte sau ideologie, indiferent de continut)ex. masurarea temperaturii cu un termometru, cu un instrument care masoara viteza moleculor,

prin identificarea tipului de fractal care desrie fisura barelorde uraniu in cazul centralelornucleare.


19/25

Distributii de frecvente. Reprezentari grafice.

Obiectivul principal al colectarii de observatii empirice este de a testa ipoteze despre fenomenepolitice. Realizarea sa necesita analiza relatiilor dintre variabile si, deci, considerarea simultana ae doua sau mai multe variabile. O etapa preliminara a acestui tip de analiza, aplicata relatiilor,

consta in studiul distributiilor variabilelor care intervin, luate separat.Acest tip de activitate, prin care este investigata distributia valorilor unei variabile, prinreprezentari grafice sau cu ajutorul unor marimi numerice, este numita analiza univariata.

1.Distributia de frecvente a unei variabile este o succesiune de numere care exprima numarul deobservatii pentru fiecare din valorile variabilei.Distributia procentuala este o succesiune de procente care exprima proportia observatiilor pentrufiecare din valorile variabilei.Alti termeni: distributie valida, distributie cumulativa

Exemplu: 1.Variabila este 'partidul reprezentat de consilieri la alegerile locale din 1996 pentru

Cluj-Napoca'; populatia teoretica este data de cei 31 de consilieri ai Clujului. Variabila ia 9valori distincte: PUNR, CDR,..., USD.Ce tip de variabila este aceasta?

1 3 4 1 , 9 4 1 , 9 4 1 , 9

6 1 9 , 4 1 9 , 4 6 1 , 3

6 1 9 , 4 1 9 , 4 8 0 , 6

1 3 , 2 3 , 2 8 3 , 9

1 3 , 2 3 , 2 8 7 , 11 3 , 2 3 , 2 9 0 , 3

1 3 , 2 3 , 2 9 3 , 5

1 3 , 2 3 , 2 9 6 , 8

1 3 , 2 3 , 2 1 0 0 , 0

3 1 1 0 0 , 0 1 0 0 ,0

3 1 1 0 0 , 0

P U N R

C D R

U D M R

M E R

P A CP D S R

P L '9 3

P R M

U S D

T o ta l

V a lid

T o ta l

F r e q u e n c yP e r c e n t

V a lid

P e r c e n t

C u m u la t iv

P e r c e n t

L O C A L E

2. Variabila este 'numarul de persoane care au sub 18 ani din gospodarie' intr-un esantion dinpopulatia Clujului.

5 6 1 4 7 ,5 4 8 , 7 4 8 , 7

3 1 3 2 6 ,5 2 7 , 2 7 5 , 9

2 0 9 1 7 ,7 1 8 , 1 9 4 , 0

4 1 3 ,5 3 ,6 9 7 , 6

1 2 1 ,0 1 ,0 9 8 , 6

1 2 1 ,0 1 ,0 9 9 , 7

1 , 1 , 1 9 9 , 7

1 , 1 , 1 9 9 , 8

2 , 2 , 2 1 0 0 , 0

1 1 5 2 9 7 , 6 1 0 0 , 0

2 8 2 ,4

2 8 2 ,4

1 1 8 0 1 0 0 ,0

,0 0

1 ,0 0

2 ,0 0

3 ,0 0

4 ,0 0

5 ,0 0

6 ,0 0

8 ,0 0

1 1 ,0 0

T o ta l

V a lid

S y s te m

M i s s in g

T o ta l

M is s in g

T o ta l

F r e q u e n c yP e r c e n t

V a lid

P e r c e n t

C u m u la tiv

P e r c e n t


20/25

Reprezentari grafice

Tipuri de grafice folosite mai des: histograma, bar chart, pie (placinta).

Exemple: 1. Bar chart si pie pentru 'nr. de persoane sub 18 ani'.I17

11,8,6,5,4,3,,1,,issin C o u n t

600

500

400

300

200

100

0 41

209

313

561

28

11,00

8,006,00

5,00

4,00

3,00

2,00

1,00

,00

Missing

Bar chart, spre deosebire de histograma are plasate valorile variabilei pe axa orizontala ladistante egale, si nu la distante precizate de marimea fiecareia. Observati in graficul de mai susca valoarea "8" este la aceeasi distanta fata de "6" ca si valoarea "5".

2. Reprezentare grafica a distributiei virstelor in esantionul national RPC:

I1

1,84,00

8 ,76,00

7 ,68,00

64,60,00

56,52,00

48,44,00

4 ,36,00

3 ,28,00

4,20,00

issin C o u n t

4

30

20

10

0

I1

100,0

90,0

80,0

70,0

60,

0

50,

0

40,

0

30,

0

20,0

10,0

0,0

16

140

120

100

80

60

40

20

0

St .ev 16, 6Mean= 46,5N=1179,008

17

42

8483

109

90

110105

136

10110396

88

3. Distributia variabilei 'educatie' (9 categorii, 9 este nivelul cel mai inalt) pentru fiecare dincategoriile variabilei 'partidele politice sint necesare pentru functionarea sistemului politic' (5categorii, 5 inseamna ca nu sint necesare).

Q4

,5,,3,2,,

C o u n t

100

90

80

70

60

50

40

30

20

10

0

I

,00

98,00

9,00

8,00

7,00

6,00

5,00

4,00

3,00

2,00

1,00

Missing

5561510855

9108 1021

20293126

7

7

14

20

22

22

18

23

14

20

20

1210

16

43

21

14141213

5

6. Experimentul6.1. Experimentul clasic6.2. Alte tipuri de experimente6.3. Cercetarea transversala6.4. Quasi-experimentul

Un proiect de cercetare este programul care ghideaza cercetatorul in colectarea, analiza siinterpretarea observatiilor. Este un model logic de demonstratie care ii permite sa faca inferente(generalizari) cu privire la relatiile cauzale care sint investigate. Proiectul de cercetare stabilestesi domeniul de generalizare.

Proiectele de cercetare experimentale constituie modalitatea cea mai riguroasa de demonstratie.Vom vedea ce este un experiment, si de ce sint mai bune decit alte p.c.

Ex: Robert Rosenthal, Lenore Jacobson, Pygmalion in the Classroom,1968.test al efectelor pe care asteptarile celorlalti le au asupra comportamentului unei persoane.Intr-o scoala sint testati toti elevii cu un test de inteligenta. Sint impartiti apoi in doua grupeidentice in cea ce priveste inteligenta, precum si alti factori care ar putea sa aiba legatura cufenomenul studiat (ex.mediul social de provenienta, notele de pina atunci). Profesorilor li sespune ca a fost folosit un test prin care pot fi identificati elevii care urmeaza sa cunoasca odezvoltare intelectuala deosebita in urmatorul an si ca impartirea in grupe s-a facut astfel:membrii unuia din grupuri (avind 20% din total) au avut rezultatele cele mai bune la test.

Dupa un an are loc o retestare cu acelasi test de inteligenta si se constata ca grupul de 20% are,in medie, un scor mai ridicat.


21/25


22/25

Tipuri de proiecte de cercetare

experimentul, quasi-experimentul, cercetari transversale , preexperimentale

Experimentul clasic permite aflarea de relatii cauzale prin comparatie si manipulare:

- posibilitatea de a masura schimbarea in cazul variabilei dependente- de a stabili ca schimbarea are loc dupa expunerea subiectilor la variabila independenta si numaila aceasta.

In stiintele sociale este necesar adesea ca designul experimentului sa fie mai complicat decit celclasic din cauza (1) interactiunii cu instrumentele de masura (2) schimbarii in timp.

6.2. Alte tipuri de experiment:1. experiment fara pretestare2. cercetarea tip Solomon cu doua grupuri de control.3. cercetarea tip Solomon cu trei grupuri de control.

4. experiment pentru studiul efectului in timp5. cercetarea cu design factorial

6.3. Cercetarea transversalaConsta in realizarea unei anchete. Nu este posibila manipularea si de aceea ordinea temporaraeste stabilita de considerente logice (ex. educatia tatalui poate sa fie cauza dar nu poate fi efect

pentru educatia fiului). Controlul poate fi realizat prin metode de analiza statistica si consta incompararea covariatiei dintre variabila dependenta si cea independenta in subgrupe aleesantionului definite de citi mai multi factori care ar putea sa aiba efect asupra variabileidependente (ex. compar covariatia intre participarea la vot si nivelul de educatie in grupuri careau acelasi sex, mediu de provenienta, nationalitate, provin din acelasi tip de localitate, aceeasi

regiune culturala ...).Generalizarea se face de la esantion la populatia esantionata si este corecta in masura in careesantionul este asemanator (reprezentativ) cu populatia.

6.4. QuasiexperimentulSint numite astfel schemele de cercetare care urmaresc structura experimentului clasic dar nu oreproduc perfect.Exemplu: Evaluarea efectului introducerii politiei pedestre intr-un district din Chicago.Cercetatorii nu au putut lucra cu un grup experimental identic cu cel de control.Alte tipuri de quasiexperimente: panel, serie de timp.


23/25

Citeva din notiunile mai importante:

stiintacunoastere stiintifica

explicatie deductiva / inductivapredictiemetodologie

proces de cercetaredefinitie conceptualadefinitie operationalaoperationalizarevariabila

populatie teoreticaunitati de analizaipoteza

dilema eticaconsimtamint informat

privacymasurarenivele de masurare / scala

validitatecauzalitatecovariantageneralizarerelatie falsa / aparentahistograma

bar chartcomparatie, manipulare, controlcercetare transversalaquasi-experiment

panel

serie de timp


24/25

Exercitii

1. Identificati nivelul de masurare (tipul de scala) pentru fiecare din urmatoarele variabile:a. Ce virsta are respondentul? 1. 18- 25 2. 26-35 3. 36-45 4. 46-60 5. 61-

b. Care este proportia somerilor din populatia activa intr-un judet din Romania?c. Din ce zodie face parte respondentul? 1. pesti 2. rac 3. leu ...13. Ns

2. Care este diferenta intre cauzalitate si covarianta?

3. Intr-un studiu al relatiei dintre inegalitatea in distributia veniturilor si violenta politica internain tarile lumii cele doua concepte au fost operationalizate astfel:a. inegalitate in distributia veniturilor: proportia din venitul national reprezentata de venitul acelor 20% din populatie care au venitul cel mai mare.

b. numarul de incidente de violenta motivata politic descrise de presa din acea tara.Cele 100 de tari studiate se prezinta astfel:

tari cu inegalitate de venitmare

tari cu inegalitate de venitmica

tari cu un numar deincidente ridicat

35 15

tari cu un numar deincidente ridicat

15 35

Comentati rezultatul. Folositi notiunile de operationalizare, covarianta, cauzalitate.

4. Vi se cere sa evaluati efectele unui film documentar despre relatiile intre romani si tiganiasupra atitudinii fata de tigani. Filmul ar urma sa fie vizionat de catre elevii din scolile din tara.Presupunem ca aveti posibilitatea sa realizati o cercetare asupra elevilor unei anumite scoli dinorasul Cluj. Directiunea scolii a acceptat sa folositi in cercetare numai elevii dispusi sa raminavoluntar dupa ore.1. Imaginati o schema de cercetare prin care sa realizati obiectivul dorit.2. Care ar fi variabila dependenta?3. Care ar fi variabila independenta?4. Imaginati o cercetare in situatia in care resursele d-voastra ar fi nelimitate. Care ar fi cistigulfata de situatia in care aveti restrictiile descrise mai sus (o anumita scoala dintr-un anumit oras,subiecti voluntari)?

5. Dati cite un exemplu de variabila pentru fiecare din urmatoarele nivele de masurare:a. nominal

b. ordinalc. de intervald. de rapoarte1.1. Explicati importanta identificarii nivelului de masura pentru o variabila.

2. Relatia dintre opinia publica si politicile guvernamentale constituie subiectul unei disputeimportante in stiintele politice. Sint politicile guv. influentate de opinia publica sau politicile

determina opinia publica pentru un anumit domeniu?a. Formulati o ipoteza cu privire la relatia dintre cele doua concepte.Specificati variabiladependenta si variabila independenta.

b. Dati un exemplu de operationalizare pentru fiecare din cele doua concepte.


25/25

3. Se cunoaste faptul ca exista o corelatie intre nivelul de educatie individual si gradul desatisfactie fata de democratie. Discutati aceasta corelatie in termeni de cauzalitate. (amintiticonditiile necesare pentru cauzalitate)

4. Sinteti un analist politic si partidul politic pentru care lucrati a suferit o infringere majora inalegeri. Intre liderii partidului exista o disputa cu privire la necesitatea schimbarii imaginii

partidului si la caracteristicile unei eventuale imagini noi. Partidul va solicitat sa realizati unstudiu care va analiza urmatoarele optiuni:1. imaginea ramine aceeasi2. partidul este mai sensibil fata de problemele sociale ale omului de mijloc.3. partidul este mai sensibil fata de dezvoltarea economica si a afacerilor.

Recomandarea voastra este pentru un experiment care va evalua disponibilitatea oamenilorpentru aceste schimbari. In fiecare din trei orase diferite vor fi aplicate sondaje de opinie.

a. Care este variabila dependenta si care este varibila independenta.b. Cum veti operationaliza aceste variabile in chestionar?c. Este posibil sa satisfaceti cerintele experimentului clasic sau doar pe cele ale unui quasi-experiment? Explicati factorii implicati in alegere. Referiti-va la problema cauzalitatii.d. Descrie-ti un design ideal pentru cazul in care aveti resurse si timp nelimitate pentru a realizacercetarea.

Documents

Analiza politica empirica