8/20/2019 anexa 1 drept

1/3

ANEXA I

CÂTEVA DIN PRINCIPALELE TEHNICI DE SPĂLARE A BANILOR 

Tehnica Observa iiț  

Cumpărarea de aur i pietreș Deseori, astfel de bunuri sunt exportate în alte ări pentru a fi revândute legal. Obliga iileț ț pre ioaseț de declara ie privind exportul acestora pot fi evitate prin frac ionarea cantitativă sub pragulț ț

minim necesar. 

Proces fals Luând ca exemplu două societă i infrac ionale, una intentează proces celeilalte invocând oț ț presupusă nerespectare a obliga iilor contractuale, împreună cu cererea de despăgubire.țndiferent dacă se pronun ă o condamnare sau dacă se a!unge la un acord între păr i,ț țsocietatea ac ionată acceptă cererile societă ii reclamante. "ransferul fondurilor cu titlu deț țdespăgubire va căpăta a adar o aparentă legalitate.ș

 

Câ tiguri false la !ocuri deș #ceastă te$nică se poate realiza prin simpla conversie a numerarului în !etoane de cazinounoroc i reconversia ulterioară a numerarului după ceș  s%au pariat sume mici sau nicio sumă & iș

deseori eventualele pierderi sunt modeste sau recuperate cu a!utorul crupierilor complici'.(ăspândirea cazinourilor online spore te posibilitatea de spălare a banilor i reduceș șriscurile de identificare, nu doar ca urmare a caracterului virtual al acestor cazinouri, ci ișdatorită te$nicilor de disimulare a serverelor gazdă iș  protec iei oferite de conturile virtualețîn care trebuie depozitate sumele cu care clien ii doresc să !oace &ț  poker account '.

)ânzări false la licita ieț Persoanele interesate decid să vândă la licita ie un obiect de artă cu origini greu deț

identificat, transferând însă în prealabil suma care va face obiectul spălării către osocietate%paravan, care va cumpăra bunul respectiv pentru suma care i%a fost încredin ată.ț*ondurile de provenien ă ilegală devin legale ca urmare a opera iunii de vânzare.ț ț

*acturi false +miterea de facturi pentru presta ii fictive sau având o valoare mai mică decât cea declaratăț permite unei întreprinderi să !ustifice sumele din conturile sale bancare, atribuind acestorao nouă legalitate.

 

Opera iuni imobiliareț #utorii spălării de bani cumpără oficial un bun imobil pentru o sumă mai mică decâtvaloarea reală a acestuia diferen a este ac$itată în numerar, iar bunul respectiv estețrevândut imediat, realizând astfel un câ tig fictiv care legitimează propriile venituri.ș

 Hawala Provine din arabă, însemnând -sc$imb sau -transfer i din $indi % -încredere, este unșsistem informal de transfer de valori specific anumitor comunită i. Persoana interesatăț

 predă unui intermediar suma care urmează a fi transferată unui beneficiar cu re edin a înș țaltă parte, de obicei în străinătate. ntermediarul ia legătura apoi cu un omolog al său careactivează în ora ul de destina ie,ș ț  cerându%i să predea suma respectivă destinatarului ișanga!ându%se să ac$ite datoria ulterior. /ntrucât nu se realizează un sc$imb de titluri sauc$itan e între intermediari i între ace tia i clien ii respectivi, tranzac iile se bazează înț ș ș ș ț ț

 principal pe încredere. 

 Loanback sau împrumutul Persoana interesată face un împrumut la bancă pentru o anumită sumă, girându%l în acela ișgarantat de poli ăț timp cu o sumă egală pusă la dispozi ie de o a doua bancă, de obicei aflatăț  într%o localitate

off%s$ore. Ca urmare a nerestituirii sumei împrumutate, a doua bancă plăte te garan ia celeiș țdintâi, realizând astfel un transfer de fonduri aparent legal.

#creditiv documentar Practică specifică comer ului interna ional, vizând reducerea riscului asociat neexecutăriiț țsau executării tardive a obliga iilor păr ilor. )ânzătorul se poate prevala de faptul că, dacăț țva respecta toate condi iile acreditivului, va fi plătit de o bancă, iar în acela i timpț șcumpărătorul are certitudinea că propria bancă va plăti doar la prezentarea unor documente

care atestă că predarea s%a efectuat în locul, condi iile i termenul stabilit. /ntrucât băncileț ștrebuie să verifice doar conformitatea documentelor de predare cu clauzele contractului,însă nu sunt obligate să se asigure că aceste documente corespund predării efective,acreditivul documentar poate face obiectul abuzurilor de către organiza iile criminale, careț

 pot transfera astfel sume de bani simulând predarea unor mărfuri.0pălarea banilor -la Persoana interesată înfiin ează o societate fictivă în altă ară i desc$ide un cont bancar peț ț ș

domiciliu sau prin curier numele societă ii respective. 1anca &neapărat complice' trimite unul din clien ii săi & iț ț șacesta neapărat complice' la autorul spălării banilor pentru a recupera suma în cauză. Deîndată ce curierul intră în posesia sumei, acesta informează banca, care transferă în contulsocietă ii fictive o sumă ec$ivalentă, după deducerea eventualului comision pentru curier.ț

Depozit urmat de retragere Deseori, pentru a distrage aten ia de la sumele prea mari, se recurge la frac ionareaț țde la o institu ie de creditț depozitelor de capital în plă i cu o valoare mai mică &ț  smurfing '.

1

8/20/2019 anexa 1 drept

2/3

Tehnica Observa iiț 

2

8/20/2019 anexa 1 drept

3/3

 

Pentru a -prespăla fondurile ilicite, plă ile bancare se realizează prin societă i intermediareț ț  sauactivită i comerciale &ț  front companies' care pot fi asociate direct sau indirect cu o

 

organiza ie criminală, care dispun de numerar ca urmare a activită ii lor &restaurante,ț ț0ocietă i%paravanț cinematografe, supermar2eturi, saloane de !ocuri etc.'3 astfel, veniturile licite i ilicite seș

combină, devenind aproape imposibilă identificarea originii sumelor depozitate.4etoda 5urado )eniturile din trafic ilegal sunt spălate prin plă i repetate în conturi pe numele unor ț

societă i%paravanț  din diferite ări i transferuri succesive către ara de destina ie pentruț ș ț ț

finan area unor activită i aparent legale, precum societă i de construc ie sau farmacii,ț ț ț ț printr%un proces de -purificare a banilor murdari.

0istemul cutiilor c$ineze tiș O organiza ie criminală creează un adevărat labirint deț  societă i%mamă,ț  filiale i societă iș țcu participare reciprocă, având sedii în diferite ări, fiind supuse unor regimuri fiscalețdiferite, deseori fără un obiect de activitate definit, cu excep ia celui de spălare a banilor deț

 provenien ă ilegală.țStellage Stellage este un contract de bursă pe baza căruia cumpărătorul, în sc$imbul unei sume cu

titlu de primă, î i rezervă facultatea de a decide dacă vinde &op iuneaș ț   put ' sau cumpără&op iuneaț  call ' anumite titluri la un pre i la o dată prestabilită. Contractul deț ș   stellage este

cedat la rândul său în sc$imbul unui pre global. Dacă, la scaden ă, opera iuneaț ț ț  s%ar înc$eia

inclusiv cu o u oară pierdere pentru autorul spălării banilor, suma percepută cu titlu deș

contrapresta ie ca urmare a cedării contractului deț   stellage ar fi plătită oficial de operatorul pie ei de op iuni i ar pierde a adar orice legătură cu activită ile infrac ionaleț ț ș ș ț țcorespunzătoare sumei investite.

Opera iuni bilateraleț Două societă i%paravanț  asociate aceleia i organiza ii criminale i cliente ale aceluia iș ț ș șintermediar financiar, însă cu sedii în ări diferite, dintre care una plasează un ordin dețcumpărare i vânzare pe o anumită pia ă, iar cealaltă un ordin de vânzare i cumpărare peș ț șaceea i pia ă, dar în sens invers. ntermediarul va aloca câ tiguri i pierderi în modș ț ș școrespunzător, realizând astfel un transfer de fonduri aparent licit. /n realitate, pierdereauneia corespunde câ tigului celeilalte, i fiindcă ambele apar in aceleia i organiza ii,ș ș ț ș țrezultatul final al legitimării sumelor în cauză este asigurat.

Swap circular nstrument financiar derivat care constă în sc$imbul periodic de fluxuri de numerar întredoi parteneri contractuali. #cest contract poate avea ca obiect un sc$imb privind dobânzile

&interest rate swap' sau valutele &currency swap'. Opera iunile de s6ap cu caracter repetatț

i circular &să ne gândim la un sc$imb între # i 1, apoi între 1 i C i apoi între C i #',ș ș ș ș șcu un sold final egal cu zero, pot disimula cu u urin ă eventuala origine ilegală aș țcapitalurilor.

(etractarea totală sau 4ulte sisteme !uridice acordă asiguratului dreptul de retractare din contractul de asigurare, par ială anticipatăț  dintr%un drept care se poate exercita într%un anumit termen de la înc$eiere i, în principiu, fărăș

contract de asigurare de penalizare i fără a indica motivul &pentru 7niunea +uropeană, a se vedea art. 8 dinșvia ăț Directiva 9::9;8