FACULTATEA DE DREPT I TIINE ADMINISTRATIVESPECIALIZAREA: DREPT

ANUL UNIVERSITAR: 2013 2014

DREPT DE PROCEDURA CIVILACURS

CONSTANA

2013

PARTEA I.Dispozitii generale de reglementare ale Codului de procedura civila

Capitolul I. Introducere in dreptul procesual civil

1.Definiie:dreptul procesual civil este ansamblu de norme juridice care reglementeaz modul de judecat de ctre instanele judectoreti a pricinilor privitoare la drepturile civile ori la interesele legitime care se pot realiza numai pe calea justiiei, precum i modul de executare silita a hotrrilor judectoreti sau a altor titluri executorii.

Procesul civil: este activitatea desfurat de instan, pri, organe de executare care particip la nfptuirea justiiei n cauzele civile n vederea realizrii sau stabilirii drepturilor i intereselor civile supuse judecii i executrii civile a hotrrilor judectoreti sau a altor titluri executorii conform procedurii prevzut de lege.

2.Particularitatile dreptului procesual civil

1. Are caracter complex pentru c implica indeplinirea unei multitudini de acte procedurale.

2. Presupune realizarea activitatii judiciare cu participarea partilor si a altor subiecti procesuali.Indispensabila este nu numai activitatea partilor ci si cea a instantei.

3. Are caracter formalist ntruct actele de procedur sunt supuse unor exigene de form i unor termene n nuntru crora trebuie exercitate anumite acte de procedur.

4. Presupune realizarea activitatii judiciare intr-o cauza civila concreta.Activitatea judiciara presupune aplicarea legii la un caz concret.

3.Functiile procesului civil se circumscriu la apararea ordinii juridice constituite din toatlitatea normelor de drept privat.

4.Principiile fundamentale ale dreptului preocesual civil

4.1.Principiul legalitatii-presupune respectarea normelor de catre toate persoanele fizice si juridice, precum si de catre stat. Este consacrat si de catre C.proc.civ. expres. Mentionat in art.1al.5 si art.124 din Constitutie.

4.2.Principiul independentei judecatorului si al supunerii lui numai in fata de lege-presupune cerinta solutionarii litigiilor fara nicio ingerinta din partea vreunui organ de stat sau din partea vreunei persoane. Independenta este necesara pentru asigurarea impartialitatii judecatorului fata de partile din proces.Este mentionat pe larg in Codul deontologic al magistratilor si isi gaseste aplicarea numai in activitatea de judecata. Un rol important in asigurarea independentei judecatorilor ii revine Consiliului Superior al Magistraturii care este garantul acesteia.

4.3.Principiul inamovibilitatii judecatorilor.Prin inamovibilitate se intelege acel beneficiu al legii care le confera judecatorilor stabilitate in functie:judecatorii odata investiti in functie nu mai pot fi revocati, transferati sau suspendati decat in conditii exceptionale.Inamovibilitatea este consacrata in mod expres de art.2al.1 din Legea nr.303/2004 care reia prevederile constitutionale inserate in art.125al.1.Procurorii se bucura de stabilitate.4.4.Principiul adevarului-consacrat in Constitutie in art.129al.5. C.proc.civ. a preluat in mod exact aceasta reglemenatre. In activitatea desfasurata judecatorul are indatorirea sa staruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greseala privind aflarea adevarului in cauza, pe baza stabilirii faptelor si prin aplicarea corecta a legii, in scopul pronuntarii unei hotarari temeinice si legale. Implica cerinta ca toate imprejurarile de fapt ale cauzei sa fie stabilite de catre instanta in deplina concordanta cu realitatea.4.5.Principiul rolului activ-inserat in art.22 din C.proc.civ.Aspect principale:

-cu privire la situaia de fapt i motivarea n drept, judectorul este n drept s cear partilor s prezinte explicaii, oral sau n scris, precum i s pun n dezbaterea lor orice mprejurri de fapt ori de drept, chiar dac nu sunt menionate n cerere sau n ntmpinare(art.22al.2 C.proc.civ.);

-obligatia instantei de a ordona, din oficiu, administrarea probelor pe care le consider necesare, chiar dac prile se mpotrivesc (art. 22 alin. 2 C. proc. civ.;art.10al.2). -instana poate pune n discuia prilor necesitatea lrgirii cadrului procesual prin introducerea n proces i a altor persoane, dar numai in conditiile legi;instana nu poate ns din oficiu s dispun introducerea n proces a terilor, dect n condiiile art.78C.proc.civ.-obligatia judecatorului de a pune in vedere partilor drepturile si obligatiile ce le revin in calitatea lor de parti in proces si de starui, in toate fazele procesuale, pentru solutionarea amiabila a procesului(art.20 stabileste ca judecatorul va recomanda partilor solutionarea amiabila prin mediere, potrivit legii speciale).

-dreptul instantei de a da sau restabili calificarea juridica a actelor si faptelor deduse judecatii, chiar daca partile le-au dat o alta denumire (art.22al.4 C.proc.civ.);cu toate acestea, judecatorul nu poate trece peste calificarea data de parti, atunci cand in temeiul unui acord expres au convenit cu privire la calificarea juridica si motivele de drept si au inteles sa limiteze dezbaterile la acestea, cu conditia sa nu se incalce drepturile si interesele legitime ale altora(art.22al.5)4.6.Principiul egalitatii partilor in fata justitiei-prevazut in mod expres de art.8 din C.proc.civ. precum si de art16al.1 din Constitutie.Presupune ca judecarea proceselor pentru toti cetatenii sa se realizeze de catre aceleasi organe si potrivit acelorasi reguli de procedura.Aceleasi drepturi procesuale trebuie acordate tuturor partilor. 4.7.Principiul desfasurarii procesului in limba romana

Constitutia stipuleaza expres ca ,,procedura judiciara se desfasoara in limba romana.C.proc.civ. prevede la art.18al.1 ca ,,procesul civil se desfasoara in limba romana.Exista doua exceptii:

-persoanele apartinand minoritatilor nationale au dreptul sa se exprime in limba materna fata de instantele de judecata, in conditiile legii, insa actele de procedura se vor materializa in inscrisuri redactate in lima romana;

-cetatenii straini si apatrizii au drepul de a lua cunostinta de toate actele si lucrarile dosarului, de a vorbi in instanta si de a pune concluzii prin interpret;

Nerespectarea principiului desfasurarii procedurii judiciare in limba romana atrage dupa sine nulitatea hotararii pronuntate in cauza. 4.8. Principiul publicitii-deriv din art. 126 din Constituie, 17 Codul de procedur civil. Dei este definit ca un principiu general, regula este atenuat semnificativ de art.213 i 240C.proc.civ.Prin Legea nr-76/2012, prevederile referitoare la cercetarea procesului n camera de consiliu au fost prorogate ca aplicare pn la 1.01.2016;4.9. Principiul oralitaii- prevzut n art. 15 C.pr.civ.-pricinile se dezbat verbal dac legea nu dispune altfel.Sub sanciunea nulitii, presedintele este obligat s dea cuvntul prilor pentru susinerea preteniilor pentru discutarea regularitii actelor de procedur, a probelor sau pentru a pune concluzii.Principiul oralitii asigur contradictorialitatea efectiv i exercitarea eficient a dreptului de aprare.

Excepie: cnd prile solicit expres ca judecat s se efectueze numai pe baza actelor de la dosar;

4.10. Principiul contradictorialitii ngduie prilor n litigiu s participe n mod activ la prezentarea, argumentarea i descoperirea drepturilor sau intereselor lor n cursul desfurrii judecrii litigiului.Nu este exprimat ntr-o form direct dar el se deduce din numeroase dispoziii legale. Pentru ca partile sa aiba posibilitatea efectiva de a discuta in contradictoriu toate elementele cauzei, ele trebuie incunostiintate in timp util despre existenta si obiectul litigiului, despre locul si data solutionarii acestuia. Aceasta cerinta elementara se realizeaza prin citarea partilor. Contradictorialitatea contribuie in practica si la realizarea altor principii procesuale. Nerespectarea principiului contadictorialitatii atrage nulitatea hotararii pronuntate.

C.proc.civ. consacra in mod expres principiul in art.14 stipuland, in acord cu jurisprudenta constanta formata pe aceasta chestiune, ca judecatorul nu isi poate intemeia hotararea decat pe motive de fapt si de drept, pe explicatii sau mijloace de proba care au fost supuse, in prelabil, dezbaterii contradictorii.

4.11. Principiul dreptului de aprare-reglementat constituional n art. 24 i de C.proc.civ. n art.13 Dreptul la aprare are 2 acceptiuni:

a. material - mai larg - i care cuprinde ntregul complex de drepturi i garanii procesuale care asigur parilor posibilitatea de a-i apra drepturile i interesele.

b. formal - mai restrns - i care vizeaz dreptul prilor de a-i angaja un aprtor.

Realizarea dreptului la aprare prin prisma modului de organizare i funcionare a instanelor este asigurat de existenta unui sistem de principii care st la baza organizrii i funcionarii instanelor cum ar fi legalitatea, egalitatea, gratuitatea, colegialitatea, publicitatea.Ajutorul public judiciar este o garantie a dreptului la aparare.

4.12. Principiul disponibilitii-specific procesului civil art.9C.proc.civ.

Presupune-dreptul persoanelor interesate de a porni sau nu procesul civil

-dreptul de a determina limitele cererii de chemare n judecat sau a aprrii-dreptul de a renuna la judecat sau la dreptul subiectiv dedus judecaii-dreptul de achiesare

-dreptul de a stinge litigiul prin tranzacie-dreptul de a ataca sau nu hotrrea i de a strui sau nu n calea de atac exercitat-dreptul de a cere executarea hotrrii judectoreti

4.13.Principiul nemijlocirii- art.16C.proc.civ. - presupune cercetarea de catre instanta, n mod direct, ntreg materialul probatoriu. Implic folosirea altor dovezi primare (din prima surs). Excepii- administrarea probelor prin comisie rogatorie

-asigurarea dovezilor4.14.Principiul continuitatii- a primit in C.proc.civ. o consacrare expresa in art.19 care stipuleaza ca ,,judecatorul investit cu solutionarea cauzei nu poate fi inlocuit pe durata procesului decat pentru motive temeinice, in conditiile legii. Presupune solutionarea intregului proces numai de catre judecator investit initial care nu poate fi inlocuit decat pentru motive temeinic justificate. 5. Natura dreptului procesual civil- stabilirea naturii dreptului procesual civil consta in determinarea apartenentei acestuia la dreptul public sau la dreptul privat.In cazul dreptului procesaul civil, in relatia procesuala este intotdeauna implicat statul, prin intermediul autoritatii judiciare, care are obligatia de a distribui jusitita.Prin urmare administratia justitiei nu poate fi calificata ca o problema de interes privat.Concluzia- dreptul procesual civil apartine dreptului public.

6.Izvoarele dreptului procedural civil

a.Legea-principalul izvor de drept procesual civil: Constitutia si Codul de procedura civila-a intrat in vigoare la 14 februarie 2013, fiind aprobat prin Legea nr.134/2010; anterior a fost n vigoare Codul adoptat la 1 decembrie 1865, adoptat dupa modelul Legii genoveze din anul 1819, varianta a Codului francez de procedura civila din anul 1806, modificat succesiv.

Norme cu caracter procedural se intalnesc si in alte legi cum ar fi Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciara republicata, Legea contenciosului adminstrativ nr.554/2004, Legea nr.59/2003 a Codului muncii, Legea nr.188/2000 privind executorii judecatoresti etc.

b.Ordonantele Guvernului-numarul acestora este relativ redus; ex.Ordonanta de urgenta nr.138/2000, Ordonanta de urgenta nr.59/2001, Ordonanta de urgenta nr.212/2008 privind modificarile aduse taxelor de timbru judiciar.

c.Acte adoptate de Comisia si Parlamentul European

- Regulamentul CE nr.44/2001privind competena, recunoaterea i executarea hotrrilor n materie civil i comercial pronunate n statele membre;

-RegulamentulCEnr.2201/2003, privind competena, recunoaterea i executarea hotrrilor judectoreti n materie matrimonial i a rspunderii printeti;

-Regulamentul CE 1206/2001 privind cooperarea ntre instanele statelor membre n domeniul obinerii de probe n materie civil sau comercial;

- Regulamentul nr.805/2004 al Consiliului i Parlamentului European privind crearea unui titlu executoriu european pentru creanele necontestate;

- Regulamentul (CE) nr.1896/2006 deinstituire a uneiproceduri europene de somaie de plat;

- Regulamentul (CE) nr.861/2007 de stabilire a unei proceduri europene cu privire la cererile cu valoare redus.

d.Practica judiciara si cutuma- obiect de controversa in privinta calificarii lor ca izvoare de drept. Recursului n interesul legii are ca obiect chestiunile de drept care au fost soluionate diferit de instanele judectoreti si finalitate interpretarea i aplicarea unitar a legii pe ntreg teritoriul Romniei.

C.proc.civ. cuprinde un Titlu dedicat unificarii practicii judiciare in cuprinsul caruia este reactualizata institutia recursului in interesul legii si introdusa procedura sesizarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile prentru dezlegarea unor probleme de drept.

Obiceiul acesta nu constituie izvor de drept decat pentru dreptul civil.

e.Doctrina- nu este considerata izvor formal de drept material sau procesual.

7.Clasificarea legilor de procedura civila

a.Dupa obiectul de reglementare:

-legi de organizare judecatoreasca reglementeaza structura, alcatuirea instantelor judecatoresti si statutul magistratilor; ex.Legea nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si al procurorilor, Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciara;

-legi de competenta-reglementeaza atributiile organelor judiciare in raport de alte organe cu atributii jurisdictionale si realizeaza in acelasi timp delimitarea de sarcini in cadrul sistemului instantelor judecatoresti; sediul principal al acestor norme il constituie Codul de procedura civila;

-legi de procedura propriu-zisa-reglemeneteaza modul de desfasurare a activitatii de solutionare a cauzelor civile si de urmarire silta a dispozitiilor cuprinse in titlurile executorii; sediul principal al acestor norme il constituie Codul de procedura civila; aceste legi se divid la randul lor in legi de procedura contencioasa;-legi de procedura necontencioasa;-legi de executare silita;

b.Dupa sfera raporturilor sociale reglementate:

-legi generale-regelemeneteaza raporturile aplicabile in orice materie cu exceptia acelora pentru care s-a instituit o alta procedura;art.721C.pr.civ. si art.2C.proc.civ. precizeaza expres ca dispozitiile sale alcatuiesc procedura de drept comun in materie civila;

-legi speciale de procedura-prescriu reguli de urmat intr-o anumita materie determinate si datorita acestei imprejurari norma speciala deroga de la dreptul comun;ex.Legea nr.247/2005 privin reforma in domeniile proprietatii si justitiei, cuprinde in titlul XIII dispozitii privind judecata proceselor funciare derogatorii de la dreptul comun;

Clasificarea este importanta pentru stabilirea raporturilor dintre acestea atunci cand vin in concurs.Prima regula este aceea ca normele speciale au intaietate fata de normele generale chiar daca acestea sunt ulterioare.Cea de a adoua regula stabileste ca legile special se intregesc cu cele generale.Cea de a treia regula ce trebuie retinuta este aceea ca legile special sunt de stricta interpretare.

c.Dupa caracterul conduitei:

-legi procedura imperative-cele care impun o anumita conduita de la care partile nu pot deroga;

-legi de procedura dispositive(supletive sau permisive)-cele care impugn o conduit de la acre partile pot conveni sa se abata; De regula, caracter imperativ trebuie atribuit normelor care vizeaza interesul public al bunei administrari a justitiei si caracter dispozitiv celor care nu exced interesele procesuale ale partilor.Sunt considerate cu caracter imperativ normele referitoare la organizarea judiciara, competenta materiala a instantelor si cele care vizeaza principiile de baza ale activitatii judiciare.

8.Actiunea legilor de procedura civila-C.proc.civ. cuprinde un capitol distinct referitor la aplicarea legii de procedura civila in timp si in spatiu.

- in timp-legea procesual civila produce efectele in tot intervalul de timp de la intrarea in vigoare si pana la abrogare; actele si faptele ce se produc intre momentul intrarii in vigoare si abrogare vor fi supuse legii respective (tempus regit actum); legea procedural nu are putere retroactiv; conflictul legilor in timp se solutioneaza potrivit principiului imediatei aplicatiuni a legii noi(nu mai este reluat de C.proc.civ.)-ultimul act normativ va guverna atat procesele in curs de judecata, cat si cele nascute din fapte anterioare noii legi,dar promovate dupa aparitia acesteia.

Legea noua nu aduce atingere actelor procedurale imdeplinite anterior intrarii ei in vigoare. Dar nici legea veche nu se mai aplica dupa abrogarea sa-art.25 Cod procedura civila.

Exceptie:

-admisibilitatea i puterea probelor preconstituite i a prezumiilor legale se apreciaza dupa legea in vigoare la data producerii lor sau a svririi faptelor juridice care fac obiectul probaiunii; - in cazul schimbarii competentei pentru cauzele in curs de judecata care raman in jurisdictia instantelor investite la acea data conform art.25al.2 C.pr.civ.

-in spatiu-actiunea legilor de procedura civila este guvernata de principiul teritoritalitatii, in sensul ca legile romane se aplica pe intreg teritoriul tarii.Consecinte: a)legile procedurale romane se aplica doar proceselor ce se solutioneaza in tara noastra;b) aplicarea unei legi de drept substantial straine de catre o instanta romana nu determina si aplicarea legii procedurale a statului respective;c) efectuarea unei comisii rogatorii, in tara noastra, la cererea unei autoritati judiciare straine, se face dupa legea noastra procesuala;d) hotararile judecatoresti pronuntate in strainatate pot fi executate in Romania numai dupa incuviintarea urmaririi silite de catre instanta romana competent; exista si hotarari recunoscute de plin drept- cazul hotararilor straine care se refera la statutul civil al cetatenilor statului unde au fost pronuntate.

C.proc.civ. stipuleaza intr-un articol distinct problema teritorialitatii legii de procedura aratand ca in cazul raporturilor procesuale cu element de extraneitate determinarea legii de procedura aplicabile se face potrivit normelor cuprinse inh Cartea VII intitulata ,,Procesul civil international.

- asupra persoanelor-nu ridica probleme deosebite;drepturile procedurale sunt recunoscute si persoanelor fizice si juridice straine.

Capitolul II. Participanii la procesul civil

La activitatea judectoreasc a cauzelor civile i la executarea hotrrilor pronunate n aceast cauz particip urmtoarele pri:

instana de judecat;

prile; organul de executare; alte persoane i organe.Toi acetia poart denumirea generic de participani la procesul civil.

Unii din aceti participani influeneaz n mod hotrtor existena i desfurarea procesului civil de aceea se numesc subiecii ai procesului civil.

Au calitatea de subiecte: instana judectoreasc, prile, organele de executare i procurorul.

Noiunea de participant este mult mai larga dect aceea de parte.In activitatea judiciar un rol central l ocup instana de judecat.

n cadrul si n cursul procedurii pot interveni i alte persoane- cazul terilor;1.Instanta de judecata

( instana este organ mputernicit de lege s rezolve litigiul intervenit ntre pri.

-noiunea de instan este susceptibila de mai multe nelesuri;-in nelesul cel mai larg desemneaz organul mputernicit de lege s soluioneze un conflict ntre pri. -in neles mai restrns, noiunea de instan desemneaz numai instanele judectoreti sau un un anumit grad de jurisdicie. -n nelesul cel mai restrns, noiunea de instan desemneaz completul de judecat.

1.2.Compunerea i constituirea instanei

-prin compunerea instanei se nelege alctuirea instanei cu numrul de judectori prevzut de lege; -avem n vedere numai participarea la judecat a numrului legal de judectori; aspectul cantitativ al compunerii i nu cel calitativ.-art. 57 alin.1 si 2 din Lg. nr.304/2004 privind organizarea judecatoreasca- cauzele date, potrivit legii, n competena de prim instan a judectoriei, tribunalului i curii de apel se judec n complet format dintr-un judector, cu excepia cauzelor privind conflictele de munc i asigurri sociale; apelurile se judec n complet format din 2 judectori, iar recursurilor n complet format din 3 judectori;

-art. 55 alin. 1 din Legea nr. 304/2004 colegiile de conducere stabilesc compunerea completelor de judecat la nceputul anului, urmrind asigurarea continuitii completului. Schimbarea membrilor completelor se face n mod excepional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioar a instanelor judectoreti. Potrivit alin. 2 completul de judecat este prezidat, prin rotaie, de unui dintre membrii acestuia.

- la nalta Curte de Casaie si Justiie completele se compun din 3 judectori din aceeai secie;daca numrul de judectori necesar formrii completului de judecat nu se poate asigura acesta se constituie cu judectori de la celelalte secii, desemnai de ctre preedintele sau vicepreedintele naltei Curi de Casaie i Justiie (art. 29 din legea nr. 304/2004); judectorii prezideaz prin rotaie;-Constituirea instanei desemneaz alctuirea completului de judecat cu toate persoanele i organele prevzute de lege- grefier, magistrat asistent la nalta Curte de Casaie i Justiie, procuror, asisteni judiciari n conflictele de munc i asigurri sociale.

Atribuiile grefierului sunt stabilite att de Codul de procedura civila, Regulamentul de ordine interioar al instanelor judectoreti, respectiv Legea nr.567/2004 privind statutul personalului auxiliar;Asistentul judiciar face parte din alctuirea completului de judecat numai n soluionarea conflictelor de munc i asigurri sociale, n prima instan care particip la deliberare cu vot consultativ i semneaz hotrrile pronunate. Greita compunere a completului nseamn c pricina a fost judecat de un numr mai mic sau mai mare de judectori dect cel impus de lege: greita constituire a completului presupune c instana nu a fost alctuit cu toate organele i persoanele prevzute de lege. n cursul procesului aceasta neregularitate poate fi invocat pe cale de excepie, iar dup pronunarea hotrrii pe calea apelului sau recursului, dup caz.

Incidentele procedurale care pot aprea cu privire la compunerea sau constituirea sunt incompatibilitatea, abinerea i recuzarea.2.Coparticiparea procesuala-forme si efecte

Forme

Art. 59 Cod de procedur civil prevede c mai multe persoane pot fi mpreun reclamante sau prte, dac obiectul pricinii este un drept sau o obligaie comun sau dac au aceeai cauz ori exist ntre ele o strns legtur. Aceast situaie se numete: coparticipare procesual sau litisconsoriu. Copacitatea procesual se clasific n funcie de dou criterii:a. dup cum se reunesc prile cu interese identice sau se reunesc mai multe cereri ntre aceleai pri sau si cu alte pri dac exist o legtur strns avem:

Coparticipare

subiectiv prile

( activ mai muli reclamani

( pasiv mai muli pri

( mixt - mai muli reclamani i mai muli pri

- obiectiv cererile

b. n raport cu rolul voinei prilor:

Coparticipare procesual facultativ n principiu este independena procesual adic actele, aprrile, concluziile nu pot folosi sau pgubi pe ceilali. n cazul n care prin natura raportului juridic sau n temeiul unei dispoziii legale efectele hotrrii se ntind asupra tuturor actelor utile cauzei i extind efectele i asupra celorlali participani.

Coparticipare procesual necesar.

Pentru a fi parte n proces fie singur fie mpreun cu alii, orice persoan trebuie s ndeplineasc condiiile de exerciiu ale acliunii civile.

Efectele coparticiprii

-numai in cazul litisconsoriului facultativ-coparticipanii procesuali se bucura, n raporturile dintre ei, de independen procesual- art.60al.1 C.pr.civ. potrivit cu care ,,actele de procedur, aprrile i concluziile unuia dintre reclamani sau pri nu pot profita celorlali i nici nu i pot prejudici.Exceptie -dovezile odat administrate sunt ctigate cauzei n raport cu toi coparticipanii.

- coparticiparea procesual necesar este guvernat de principiul dependenei- art.60al.2 C.pr.civ. dispune ca ,,dac prin natura raportului juridic sau n temeiul unei dispoziii a legii, efectele hotrrii se ntind asupra tuturor reclamanilor sau prilor, actele de procedur ndeplinite numai de unii dintre ei sau termenele de procedur ncuviinate numai unora dintre ei pentru ndeplinirea actelor de procedur folosesc i celorlali; textul are n vedere doar actele i termenele de procedur favorabile;dac actele de procedur ale unora dintre pri sunt potrivnice celor fcute de ali participani instana va ine seama de cele mai favorabile;

-hotrrea judectoreasc produce efecte similare fa de toi coparticipanii. -excepiile absolute, ca prescripia dreptului la aciune, puterea lucrului judecat sau necompetena instanei, profit tuturor participanilor procesuali in cazul admiterii 3.Conditiile pentru a fi parte in procesul civil

3.1Capacitatea procesual

( reprezint aplicarea pe plan procesual a capacitii civile.

A. Capacitatea procesual de folosin art.56C.proc.civ.( acea parte a capacitii care const n aptitudinea unei persoane de a avea drepturi i obligaii pe plan procesual.

Art. 56al.1 ( orice persoan care are folosina drepturilor civile poate s fie parte n judecat.

Pot sta n judecat i persoanele frr persoanlitate juridic dac sunt constituite conform legii art.56al.2;

Persoanele fizice cu aceast calitate de la natere i pn la moarte.

Persoanele juridice au aceast capacitate de la nregistrare, nfinare i pn la ncetarea persoanei juridice. n cazul persoanei juridice se aplic principiul specialitii capacitii de folosin.

Se invoca pe cale de exceptie, n orice stare a pricinii;

Sanctiunea lipsei capacitatii de folosinta- actele lovite de nulitate absolut;B. Capacitatea procesual de exerciiu art.57C.proc.civ.( acea parte a capacitii procesuale care const n aptitudinea unei persoane care are dreptul de a valorifica singur un drept n justiie, exercitndu-i singur toate drepturile procesuale i ndeplinindu-i toate obligaiile procesuale capacitatea de a sta n judecat.

Art. 57al.2 ( persoanele care nu au exerciiul drepturilor lor, nu pot sta n judecat dect dac sunt reprezentate, asistate sau autorizate(minorii sub 14 ani si perasoanele puse sub interdicitie).

Reprezentarea apare n cazul persoanei fizice, lipsite de capacitate de exerciiu (minori i persoane puse sub interdicie). Aceste persoane stau n judecat prin reprezentare care pot fi: tutorii; curatorii; prinii.

Art. 58 Curatela special; ( prevede c este obligatorie numirea curatorului cnd exist contrarietate de interese ntre reprezentat i reprezentant;Curatorul special se numete n cazurile cnd este nevoie de timp pn la numirea reprezentantului legal.

Poate fi curator special numai avocatul desemnat anume de Barou pentru fiecare instan,

Asistarea ( apare n cazul persoanelor fizice cu capacitate de exerciiu restrns (minorii nre 14 18). Acetea sunt citai i stau personal n proces, dar sunt asistai de prini sau tutore care semneaz actele alturi de ei i sunt de asemenea citai n proces.

Autorizarea ( intervine n cazul actelor de dispoziie fcute de reprezentanii legali sau ocrotitorii legali ai minorilor fr capacitate de exerciiu sau cu capacitate de exerciiu restrns. Pentru acetia este necesar autorizarea organului competent care de regul este autoritatea tutelar.

Persoanele juridice i exercit capacitatea de exerciiu prin organele lor de conducere sau alte persoane mputernicite de aceste persoane.

Actele procesuale sunt lovite de nulitate absolut atunci cnd nu exist capacitate procesual de folosin.

Cnd sunt fcute de o persoan fr capacitate procesual de exerciiu ele sunt anulabile.

Reprezentantul incapabilului sau curatorul acestuia va putea confirma ns n totalitate sau n parte aceste acte.

Se invoca pe cale de exceptie

Sanctiunea lipsei capacitatii de exercitiu-anularea actelor; in conditiile art.57al.5C.pr.civ instanta poate acorda un termen pentru implinirea lipsurilor referitoare la reprezentare(depunerea procurii, a actelor de stare civila etc) i confirmarea actului; n acelai sensu sunt i prevederile art.82C.proc.civ.3.2.Calitatea procesual de exerciiu

-este ndreptirea reclamantului, sau prtului de a figura n proces; rezult din identitatea dintre pri i subiectele raportului juridic litigios art.36C.proc.civ.-determinarea calitatii procesuale este denumita legitimare procesuala;

-legitimarea procesuala implica determinarea persoanelor fizice sau juridice care au indreptatirea de a participa la activitatea judiciara.

-calitatea procesuala presupune existenta unei identitati intre reclamant si cel care este titularul dreptului din raportul juridic dedus judecatii(calitate procesuala activa) precum si intre parat si cel obligat in acelasi raport juridic(calitatea procesuala pasiva).

-spre deosebire de capacitatea procesuala care se apreciaza in general, pentru o anumita categorie de persoane, calitatea procesuala se determina in concret, ,,la speta, in raport de litigiul dedus judecatii.

-in anumite situatii legiuitorul recunoaste legitimarea procesuala si altor persoane sau organe decat titularul dreptului(legitimare procesuala extraordinara)-ex.procurorului in cazul prevazut de art.92C.pr.civ; C.proc.civ. reglementeaza in art.37 cu titlu marginal ,,legitimarea procesuala a altor persoane posibilitatea existentei legitimarii procesuale extraordinare in cazurile prevazute de lege.

-legitimarea procesuala se determina dupa imprejurarile de fapt si de drept prezentate de reclamant in cuprinsul cererii de chemare in judecata.Aceasta obligatie isi are originea in prevederile art.148 i 194C.pr.civ. Reclamantul fiind cel care pornete aciunea va trebui s justifice att calitatea procesual, activ a sa ct i calitatea procesual activ a prtului.

Verificarea de ctre instant a calitii procesuale active i pasive se face prin controlarea cererii de chemare n judecat n cuprinsul careia trebuie indicat obiectul cauzei i motivele de fapt i de drept pe care se ntemeiaz cererea.

Verificarea calittii procesuale se face nainte de nceperea dezbaterilor doar n cazul drepturilor reale se face n cadrul dezbaterilor.

n timpul procesului poate avea loc o transmisiune a calitii procesuale active sau pasive, prin transmiterea drepturilor i obligaiilor care intr n coninutul raportului juridic dedus judecii.

Transmiterea poate fi:

- legal la persoanele fizice se face cel mai adesea pe calea succesiunii; n cazul persoanelor juridice transmisiunea legal se face pe calea reorganizrii care poate fi prin comasare, divizare, fuziune, absorie.

- convenional intervine n baza unei nelegeri ntre pri i teri, vnzarea bunului litigios, donaie, cesiune de crean, etc.

Cel ce dobndete calitatea procesual n urma transmisiunii preia procesul n starea n care se gsete n acel moment.

Lipsa calitii procesuale poate fi invocat pe cale de excepie de partea interesat, de procuror sau de instan din oficiu n orice stare a procesului, iar n caz de admitere se respinge aciunea.

Sanctiunea lipsei calitatii procesuale- respinge aciunii nu ca nefondat ci ca introdus de o persoan fr calitate.

Cnd aciunea s-a respins pentru lipsa calitii procesuale pasive reclamantul va putea introduce o nou aciune mpotriva persoanei care are adevrata calitate de prt.

C.proc.civ. face stabileste reguli distincte la art.39 in cazul actelor de transmitere cu titlu particular.In cazul transmiterii prin acte intre vii judecata se continua intre partile initiale, deci nu are loc transmiterea procesuala a calitatii.In cazul transmiterii pentru cauza de moarte, judecata va continua cu succesorul universal sau cu titlu universal al autorului dupa caz.In viziunea Noului Cod succesorul cu titlu particular este obligat sa intervina in process numai daca are cunostinta despre acesta, in celelalte situatii prevazute de aliniatul 2 instanta va decide dupa imprejurari si tainand seama de pozitia celorlalte parti.

C.proc.civ. reglementeaza si efectele hotararii pronuntate contra instrainatorului sau succesorului universal sau cu titlu universal, aceste producandu-se de drept si contra succesorului cu titlu particular, fiind opozabila intodeauna acestuia, cu exceptia cazurilor cand a doabndit dreptul cu buna credinta si nu mai poate fi evins, potrivit legii de adevaratul titular.

3.3.Existena unui interes art.33Pentru exercitarea unei aciuni nu este suficient s afirmi existenta unui drept ci trebuie s justifici i un interes- consta in folosul practic urmrit.

Interesul poate fi:

Material cnd se urmrete obinerea unui folos de ordin patrimonial.

Moral cnd se urmrete obinerea unei satisfaceri sufleteti.

Condiia interesului trebuie s existe n legtur cu toate formele procedurale care alctuiesc coninutul procedurii.

Interesul trebuie s ndeplineasc anumite condiii:

s fie legitim s nu vin n contradicie cu legea;

s fie personal n folosul practic, s-l vizeze pe cel ce recurge la forma procedural i nu pe adversarul su; i n cazul n care acioneaz alte persoane sau organe n locul titularului, folosul se resfnge asupra lor;

s fie nscut i actual cel care actioneaz dac s-ar abine, s-ar expune unui prejudiciu.

n principiu dac dreptul este actual i interesul este actual. Se intampla uneori ca dreptul sa nu fie actual insa interesul da-art.34C.pr.civ.

Sanciunea lipsei interesului sau a lipsei interesului sau a lipsei unei cerine a interesului este respingerea actiunii ca lipsita de interes.

Invocarea lipsei interesului se face pe calea excepiei. Excepia poate fi ridicat de partea advers, de procuror sau de instan din oficiu.

4.Participarea terilor n procesul civil-Interventia

Conditii generale de admisibilitate a participarii tertilor in proces

a.Existenta unui proces civil in curs de judecata

b.Existenta unei legaturi de conexitateEfectele generale ale interventiei sunt:

-tertul devine parte in process, cu toate consecintele ce decirg din aceasta calitate;

-hotararea ii este opozabila si are autoritate de lucru judecat si fata de intervenient;

-intervenientul poate sa exercite caile de atac in conditiile prevazute de lege;

-se proroga competenta instantei asupra cererii de interventie;

Legea permite prilor din proces s introduc tere persoane sub forma chemrii n judecat a altor persoane, a chemrii n garanie i a ocrotirii titularului dreptului. Aceste modaliti modaliti de introducere a terilor se numesc forme de intervenie forat. Ele pot fi folosite numai de pri i niciodat de instan din oficiu.

Terele persoane pot fi chiar ele interesate s participe la proces i legea le permite s fac acest lucru sub forma interveniei voluntare. n toate cazurile n care discutm de participarea terilor n proces avem n vedere existena unui singur proces care este n curs de desfurare n cadrul cruia se formuleaz cereri incidentale sau conexe.

n consecin avem 3 forme mari de participare a terilor n proces:

intervenia forat art.68-77C.pr.civ;

intervenia voluntar-art.61 67 Codul de procedur civil.

Intervenia din oficiu4.1.Intervenia voluntar este cererea unui ter de a intra ntr-un proces pornit de alte pri pentru a-i apra un drept propriu sau pentru a apra dreptul unei pri din proces. n primul caz, intervenia este principal, n cel de-al 2 lea caz intervenia este accesorie.

a.Intervenia principal

Se face sub forma unei cereri de chemare n judecat i este ndreptat impotriva ambelor pri din proces. n aceast cerere terul tinde s ctige pentru sine n parte obiectul procesului. Cererea poate fi fcut doar n faa primei instane i nainte de ncheierea dezbaterilor. Cu nvoirea prilor cererea se poate face i direct i indirect n apel.

b.Intervenia accesorie

Se face tot sub forma unei cereri de chemare n judecat. Se face ntotdeauna n interesul uneia dintre pri i fiind o aprare prin care nu se invoc un drept propriu se poate face att la fond ct i n apel.

Intervenia voluntar indiferent de form este n competena instanei sesizat cu cererea principal. Pentru ca prile din proces s nu fie surprinse i pentru a li se asigura dreptul la aprare, articolul 51 dispune c instana va asculta prile i se va pronuna n principiu asupra admisibilitii cererii. Pentru a admite cererea instana trebuie s controleze urmtoarele:

dac exist interes

dac cererea are legtur cu cererea principal

dac este admisibil

iar la intervenia principal dac este formulat n termen.

Asupra admisibilitii n principiu instana se pronun prin ncheiere asupra ei nu se poate reveni, ea poate fi atacat odata cu fondul.

Dac cererea de intervenie se admite, ea se comunic prilor pentru a-i formula aprrile; a depune ntmpinare i n cazul interveniei principale chiar cererea reconvenional.

Prin admiterea cererii terul devine parte n proces lund procesul n starea n care se afl intervenientul principal are o poziie independent, pund face orice act procedural. Intervenientul accesoriu poate face numai acte dup care profit partea pentru care a intervenit.

Cererea de intervenie se judec odat cu cererea principal. Datorit caracterului diferit a celor 2 forme avem consecine diferite. n cazul intervenie principale, dac reclamantul sau prtul achieseaz la cererea de chemare chemare n judecat, intervenia principal va continua s fie judecat.

n aceleai cazuri dac cererea de intervenie accesorie este n interesul unuia sau altuia, aceasta nu va mai putea fi judecat.

n cazul interveniei principale doar judecarea ei duce la ntrzierea cereri principale aceasta disjuns i rejudecat separat. Intervenia accesorie se judec ntotdeauna cu cererea principal.

Soluiile care se pot da de judector sunt urmtoarele:

- dac se judec mpreun cererea principal i intervenia principal se d o singur hotrre judectoreasc opozabil tuturor prilor; dac se dijunge se dau 2 hotrri care sunt opozabile tuturor prilor n cazul n care intervenia accesorie soluia depinde de rezolvarea cererii principale. n cazul existenei unei intervenii principale instana nu poate admite n totalitate att cererea reclamantului ct i intervenia principal cnd au acelai obiect pentru c se exclud.

4.2.Intervenia forat

chemarea n judecat a altor persoane

chemarea n judecat n garanie

chemare n artarea titularului dreptului

4.2.1.Chemarea n judecat a altor persoane articolul 68 71 Codul de procedur civil care prevede c oricare dintre pri poate chema n judecat o alt persoan care ar putea pretinde acelai drept ca i reclamantul. Dup formulare nseamn ca forma aceasta de intervenie forat poate fi folosit att de reclamant ct i de prt. Pentru reclamant cererea se face pn la ncheierea dezbaterilor naintea primei instane, iar n cazul prtului cererea se face prin ntmpinare sau la prima zi de nviare. Nerespectarea acestor termene atrage judecarea separat n afar de cazurile n care prile consimt s se judece mpreun.

Cererea trebuie motivat, comunicat tuturor prilor, iar terului i se comunic copi dup cererea de chemare n judecat, dup ntmpinare i dup celelalte nscrisuri.

Terul dobndete calitatea de intervenient i hotrrea i va fi opozabil. Articolul 59 prevede o situaie special n cazul preteniilor bneti dac debitorul recunoate datoria declar c o va executa, fa de cel ce i va stabili judectorete dreptul i depune suma datorat, va fi scos din proces. Judecata va continua ntre pri i ter.

4.2.2.Chemarea n judecat n garanie articolul 72 74 Codul de procedur civil .

Partea poate s cheme n garanie o alt persoan mpotriva creia ar putea s se ndrepte n cazul n care ar cdea n pretenie cu o cerere n garanie sau n despgubiri. Aceast form de intervenie provine din principiul c cel ce transmite un drept este obligat s-l garanteze sub toate formele. Avem garanii legale i garanii convenionale.

Cererea de chemare n garanie se face sub forma cereri de chemare n judecat. Reclamantul poate reformula aceast cerere pn la inchiderea dezbaterilor n prim instan, iar prtul odat cu ntmpinarea sau la prima nfiare. Sanciunea nedepunerii n termen a cereri de chemare n garanie este judecarea separat a acesteia dac prile nu consimt s se judece mpreun cu cererea principal. Terul intervenient primete copia dup cererea de chemare n garanie dup ntmpinare i dup celelalte nscrisuri acordndu-se termen pentru a depune la rndul su ntmpinare i pentru a-i formula aprrile.

Terul devine parte n proces i poate la rndul su s cheme n garanie. Chematul n garanie poate administra toate probele i toate aprrile n sprijinul pri. Garantatul poate atepta sfritul procesului cu condiia s nu existe o obligaie legal.

Dac garantul pierde procesul prin aceeai hotrre se admite cererea de chemare n garanie i n acest fel se evit un proces ulterior. Cererea de chemare n garanie se judec odat cu cererea principal dar dac judecarea cererii principale ar fi ntrziat se disjunge i se suspend judecata cererii de chemare n garanie pn la chemarea cererii principale.

Soluiile care se pot da de instana de fond sunt urmtoarele:

- dac se admite cererea reclamantului iar chemarea n garanie a fost n folosul prtului se admite i cererea de chemare n garanie;

- dac se respinge cererea reclamantului i chemarea n garanie a fost n folosul prtului se respinge i cererea de chemare n garanie;

- dac se admite cererea reclamantului iar chemarea n garanie a fost n folosul acestuia se respinge cererea de chemare n garanie;

- dac se respinge cererea reclamantului i cererea de chemare n garanie e n folosul acestuia se admite cererea de chemare n garanie;

Apelul sau recursul declarate de chematul n garanie va pune n discuie i cererea principal chiar dac prtul nu a declarat apel sau recurs.

4.2.3. Artarea titularului dreptului

Ea este reglementat de articolul 64-66 Codul de procedur civil spune c prtul care deine un lucru pentru altul sau care exercit n numele altuia un drept asupra unui lucru va pute arta pe cel n numele cruia deine lucrul sau exercit dreptul dac a fost chemat n judecet de o alt persoan. Aceast form de intervenie poate fi folosit numai de prt numai cnd se valorific un drept real i numai dac ntre prt i ter exist un raport juridic. Cererea se face prin ntmpinare sau la prima zi de nfiare.

Terului i se comunic cererea de chemare ntmpinarea, toate nscrisurile i cererea c este artat ca titular al dreptului.

n practic apar mai multe situaii:

1. Titularul dreptului se nfieaz i recunote susinerile prtului iar reclamantul consimte la nlocuirea prtului.

2. Titularul dreptului se prezint, recunoate susinerile prtului iar reclamantul nu consimte s ia locul acestuia.

n aceast situaie titularul dreptului poate rmne ca intervenient, dac nu rmne n proces cererea se poate respinge pe excepia lipsei calitii procesuale pasive.

3. Titularul dreptului se prezint dar tgduiete susinerile prtului, rmne n proces ca intervenient principal.

4. Cnd titularul dreptului nu se prezint va dobndi intervenient principal.

5.Reprezentarea partilor in proces

=situatia in care o persoana numita reprezentant indeplineste acte procedurale in numele si in interesul altei persoane care este parte in procesul civil;

-2 forme- legala si conventionala

Reprezentarea legala-cazul persoanelor lipsite de capacitate de exercitiu, cazul persoanelor juridice(prin organele de conducere-conform C.civ.), alte cazuri prevazute expres de lege;

Reprezentarea judiciara conventionala-Reglementarea acestei reprezentri este n articolul 83-89 Codul de procedur civil reprezentarea se poate face prin mandatar neavocat sau prin avocat.

Exceptional legea nu permite reprezentarea judiciara conventionala:

-in cazul chemarii la interogatoriu-art.352C.pr.civ.;Excepii art.353 i 356C.proc.civ;-actiunile de divort-art.920C.pr.civ;

Reprezentarea prin neavocat: Se justific printr-o procur special, procura dat numai unei persoane cu capacitate deplin de exerciiu, care trebuie s fie autentificat, dat ad litem, pentru exerciiul dreptului de a chema n judecat sau a reprezenta n judecat. Mandatarul cu procur general poate sta n proces numai n cadrul procurii generale: s fie dat i acest drept. Mandatul se presupune dat pentru toate actele judecii, el putnd ns s fie i restrns.

Actele de dispoziie se fac numai in temeiul unei procuri speciale.

Mandatarul nu poate pune concluzii dect prin avocat.Exceptii:1. doctorii n drept sau liceniaii n drept pentru soi sau rudele pn la gradul al 4-lea inclusiv se pot prezenta n instane indiferent de gradul acestora pentru a-i reprezenta;

2. sotul sau o rud pn la gradul al 4-lea poate reprezenta partea numai la judectorie;

3. cnd reprezentarea izvorte din lege sau dintr-o hotrre judectoreasc partea poate fi reprezentat n toate instanele;

Exceptie de la dreptul comun mandatul judiciar nu nceteaz prin moartea celui care la dat, el tinuind pn la retragerea lui de ctre motenitori. Aceeai situaie o avem i cnd persoana devine incapabil.

Retragerea mandatului sau renunarea la mandat poate fi opus celeilalte pri numai de la comunicare.

n cazul n care retragerea sau renunarea s-a fcut n edin public n prezena prii numai este necesar comunicarea.

Renunarea la mandat se face cu ntiinarea mandantului i a instanei cu cel puin 15 zile nainte de termen sau de mplinirea termenului de atac.

Reprezentarea prin avocat

Calitatea de reprezentant a prii se justific cu delegaie, care are certificat semntura clientului. Mandatul se d prin ncheierea contractului de asisten juridic care prevede expres ntinderea drepturilor conferite avocatului.

Avocatul poate face orice fel de acte pentru pstrarea drepturilor supuse unui termen i care s-ar putea pierde. Actele de dispoziie pot fi fcute de avocat fr procur special numai dac exist claze n contract.

Denenarea contractului de asisten juridic se poate face unilateral sau prin acordul prilor. Avocatul care nu poate ndeplinii mandatul, renun la profesie sau este suspendat este obligat s-i asigure substituirea.

n recurs, reprezentarea prin avocat este obligatorie art.83al.3C.proc.civ.

Reprezentarea juridic convenional a persoanei juridice

Persoana juridic nu particip la proces prin organul su de conducere ci prin reprezentare care de regul este consilier juridic. Acesta consolideaz pe baza actelor semnate de conductorul persoanei juridice sau seful oficiului juridic. Reprezentarea este obligatorie prin consilier sau avocat n recurs art.84C.proc.civ.Pentru anumite acte procesuale are nevoie de o delegaie special sau aceste acte procesuale vor fi fcute numai de organul de conducere, i anume:

pornirea aciunilor

fixarea preteniilor

renunarea la pretenii,la aciune sau declararea ori renunarea la cile de atac

rspunsul la interogatoriu

Organele centraleale unei persoane juridice nu pot fi reprezentate de juritii-consuli a-i organelor locale din localitile n care acetia i au sediul dect n baza unei delegri speciale. Persoana juridic poate recurge i la serviciile unui avocat.

Sanciunea n cazul nejustificrii calitii de reprezentant

Cnd nu se face dovada calitii de reprezentant, instana este datoare s dea un termen pentru a mplini aceast lips, iar dac nu se ndeplinete va anula cererea. Excepia lipsei de reprezentant poate fi invocat n orice stare a pricini, titularii dreptului putnd ns ratifica actele fcute de persoana care nu avea calitatea de reprezentant.

6.Participarea procurorului in procesul civil

Cadrul legal al participarii procurorului in procesul civil este determinat de art.92C.pr.civ.:

-apararea drepturilor si intereselor legitime ale minorilor, persoanelor puse sub interdicie, ale disparutilor si altor persoane in conditiile legii;

-exercitarea actiunii civile, in cazurile prevazute de l;ege;

-participarea, in conditiile legii, la sedintele de judecata;

-exercitarea cailor de atac impotriva hotararilor judecatoresti, in conditiile prevazute de lege;

-exercitarea dreptului de acere executarea silita in conditiile legii;

C.proc.civ. reglementeaza participarea Ministerului Public in procesul civil in Capitolul III, Tilul II din Cartea I.

a.Promovarea actiunii civile-pentru apararea drepturilor si intereselor legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdictie si ale disparutilor, precum si in alte cazuri expres prevazute de lege.

- art. 93 C. proc. civ. prevede ca titularul dreptului subiectiv la care se refera actiunea va fi introdus in proces in calitate de reclamant; El va putea sa renunte la judecata sau la dreptul subiectiv, sa incheie o tranzactie, iar daca procurorul intentioneaza sa retraga actiunea, poate sa ceara continuarea judecatii. -dreptul procurorului de a porni actiunea civila poate fi exercitat pe cale principala ci sau incidentala(interventie principala).

b.Participarea in procesul civil- poate pune concluzii in orice proces civil, in oricare faza a acestuia, daca apreciaza ca este necesar pentru apararea ordinii de drept, a drepturilor si libertatilor cetatenilor, indiferent daca a pornit sau nu procesul civil ;nu poate insa uza de anumite drepturi recunoscute numai partilor cum ar fi modificarea cerrii de chemare in judecata, renuntarea la judecata sau la dreptul subiectiv.

-in anumite materii, prevazute de lege, participarea procurorului la judecata si punerea de concluzii de catre acesta sunt obligatorii, exemplu:-punerea sub interdictie;-declararea disparitiei si a mortii pe cale judecatoreasca;- expropriere;- adoptie, etc;

-cand participarea este obligatorie, lipsa concluziilor acestuia atrage nulitatea hotararii intrucat completul nu a fost legal constituit.c.Exercitarea cailor de atac- consacrat in expres in art. 92 alin.(4) C. proc.civ. - termenului de apel pentru procuror curge de la pronuntarea hotararii, in afara de cazurile in care a participat la solutionarea cauzei, cand termenul curge de la comunicare- art.284 alin.4 C.proc. civ.-poate exercita caile extraordinare de atac n cazul prevzut de art.92al.1 i atunci cnd a participat la judecata cauzei n faza anterioar;

d.Participarea la activitatea de executare silita-art. 92 alin. 6C. proc.civ., poate sa ceara executarea silita numai in cazurile in care poate sa si porneasca procesul civil si numai daca hotararea este in favoarea persoanelor prevazute in alin.1., indiferent daca procesul a fost sau nu pornit de el. -procurorul poate sa ceara numai executarea silita a hotararilor judecatoresti, nu si a altor titluri executorii.7.Judecatorul- Incompatibilitatea.Recuzarea si abtinerea

Pentru a asigura obiectivitatea judectorului, grefierului i a procurorului legea a reglementat trei situaii:

7.1. Incompatibilitatea ( este reglementat n art. 41 i 42 codul de procedur civil. Legea prevede trei cazuri de incompatibilitate:

a. Judectorul care a pronunat o hotrre sau ncheiere interlocutorie ntr-o pricin nu poate lua parte la judecarea aceleiai pricini n apel, recurs contestaia n anulare sau revizuire.

b. Judectorul care nu poate lua parte la judecat cel care a fost martor, expert, arbitru, procuror, avocat, asistent judiciar, magistrat-asistent sau mediator n aceeai cauz.este, de asemenea, incompatibil de a judeca n urmtoarele situaii:

Toate aceste cazuri sunt de strict interpretare.

Excepia de incompatibilitate poate fi invocat de oricine, oricnd.

!!! Pot fi recuzai numai judectorii care facparte din completul de judecat art.46C.proc.civ.7.2.Abinerea i recuzarea- mijloace prin care se poate invoca incompatibilitatea judectorului;

Competenta-Recuzarea si abtinerea se solutioneaza de instanta cu actiunea principala- art.50 alin.(1) C.proc. civ.; daca din cauza recuzarii nu se poate alcatui completul de judecata ( de pilda, unii judecatori sunt in concediu sau sunt incompatibili) cererea de recuzare se va solutiona de catre instanta ierarhic superioara; Cererile de recuzare inadmisibile potrivit art.47 C proc.civ. se judeca de catre instanta in fata careia au fost formulate, chiar de completul n faa cruia s-a formulat cererea de recuzare, cu participarea judectorului recuzat.

compara cu Art. 29 din cartea I, titlul V din Codul de Procedura Civila din 1865

Art. 29(1) Propunerea de recuzare se va face verbal sau n scris pentru fiecare judector n parte i nainte de nceperea oricrei dezbateri.(2) Cnd motivele de recuzare s-au ivit dup nceperea dezbaterilor, partea va trebui s propun recuzarea de ndat ce acestea i sunt cunoscute.(3) Judectorul mpotriva cruia e propus recuzarea poate declara c se abine.

Forma-cererea de recuzare trebuie sa cuprinda elementele oricarei cereri care se adreseaza unei instante si sa indice motivele de recuzare, precum si mijloacele de dovada;propunerea de recuzare se poate face si verbal in fata instantei.Se poate i verbal n edin, consemnndzu-se n ncheierea de edin. Moment-recuzarea trebuie solicitata pentru fiecare judecator in parte si inainte de inceperea oricarei dezbateri; daca motivele de recuzare s-au ivit dupa inceperea dezbaterilor, partea interesata va trebui sa propuna recuzarea de indata ce acestea ii sunt cunoscute [art.44 alin.(2) C.proc. civ.]. Neinvocarea exceptiei de recuzare in conditiile mentionate atrage dupa sine decaderea partii din dreptul de a o mai invoca.Procedura- in camera de consiliu si fara citarea partilor, cu ascultarea judecatorului care a fost recuzat. Legea nu permite interogatoriul ca mijloc de dovada a motivelor de recuzare- art. 51 alin. (3) C.proc.civ.Daca cererea este admisa- judecatorul se va retrage de la judecarea litigiului; Incheierea prin care s-a admis recuzarea va arata in ce masura actele indeplinite de judecatorul recuzat urmeaza sa fie pastrate. Incheierea de admitere sau respingere a cererii de abtinere, precum si cea de admitere a recuzarii nu poate fi atacata prin nicio cale de atac. Regimul juridic al incheierii prin care s-a respins cererea de recuzare este insa diferit. De data aceasta incheierea poate fi atacata, dar numai odata cu fondul cauzei. Dac ncheierea este definitiv, ea va putea fi atacat cu recurs la instana ierarhic superioar art.53al.1C.proc.civ.Capitolul III Aciunea civil

1.Definiie: ansamblul mijloacelor procesuale prevazute de lege pentru protecia dreptului subiectiv pretins de catre una dintre parti sau a unei alte situatii juridice precum i pentru asigurarea apararii partilor. Aceasta este definitia statuata de art.29C.proc.civ.

-aciunea civil nu se confund cu cererea de chemare in judecat, aceasta din urm fiind doar o form de manifestare a aciunii civile;in unele cazuri chiar n Codul de procedur civil se folosete noiunea de aciune cu sensul de cerere de chemare n judecat;cererea de chemare in judecata reprezinta doar prima etapa in exercitiul deplin al actiunii civile;

2.Natura juridica-in literatura de specialitate nu a existat si nu exista inca un punct de vedere unitar cu privire la natura juridica a actiunii civile.Majoritatea autorilor au subliniat totusi independenta dreptului la actiune fata de dreptul subiectiv destinat a-l protegui. Dreptul la actiune trebuie privit ca un drept complex de natura procesuala si al carui continut este format dintr-o pluritate de prerogative. Toate aceste prerogative se situeaza insa in spatiul de actiune al dreptului procesual civil.3.Conditiile de exercitiu ale actiunii civile-sunt cerinte in lipsa carora interventia judiciara nu poate avea loc;conditiile pentru a fi parte in procesul civil sunt necesare si pentru exercitarea actiunii civile si in plus pentru exercitarea actiunii civile mai este necesara si afirmarea unui drept sau a unei situatii juridice ce se doreste a fi proteguita prin sesizarea instantelor judecatoresti.

Formularea unei pretenii-conditie esentiala a exercitarii actiunii civile statornica in mod expres in art.32lit.c i art.30al.1C.pr.civ. Condiiile de exerciiu ale aciunii civile sunt prevzute de art.32C.proc.civ.

Orice cerere poate fi formulat i susinut numai dac autorul acesteia:

NB a se vedea Conditiile pentru a fi parte in proces 4.Elementele aciunii civile:

4.1.Prile-aciunea nu poate fi conceput fr existenta a cel puin 2 persoane fizice sau juridice;denumirea generic de pri primete denumiri particulare n funcie de cadrul procesual n care ne aflm.

Vorbind de pri avem n vedere persoanele ntre care s-a legat raportul juridic dedus judecii i nu de reprezentanii lor legali i convenionari.

Prile-sunt si terii intervenienti;

Articolul 55C.proc.civ arat c sunt pri n judecat reclamantul i prtul i, n condiiile legii, terele persoane care intervin voluntar sau forat n proces. Judecata contencioas spre deosebire de cea necontencioas sau graioas are, n mod necesar, cel puin dou pri: o parte reclamant i o parte prt. Acetia sunt subiecii principali n judecat; fa de teri fa de toi ceilali, strini de judecat hotrrea instanei este un res inter alios acta.n procedura contencioas, prile reclamantul i prtul reprezint componenta subiectiv a aciunii civile.

4.2.Obiectul= protecia unui drept drept afirmat in justitie, a unor interese sau a unei situatii ocrotite de legeObiectul procesului l constituie ceea ce prile consider c trebuie dedus judecii respectiv o problem de fapt cu ncadrarea ei n drept.

Obiectul aciunii civile se concretizeaz n raport de mijlocul procesual folosit.

Conditiile obiectului aciunii: sa fie licit, posibil si determinat;

4.3. Cauza=scopul ctre care se ndreapt voina celui ce reclam sau a celui care se apr.Cauza aciunii numit causa petendi nu este acelai lucru cu cauza raportului juridic,causa debendi. Altfel spus, cauza dreptului constituie cauza cererii de chemare n judecat i nu a actiunii n totalitatea ei.

Cauza cererii de chemare n judecat intereseaz instituia puterii lucrului judecat i a litispendentei.

Conditiile cauzei: sa existe,s fie real,s fie licit si sa fie moral.

5.Clasificarea aciunilor civile

a.Dupa scopul urmarit de catre reclamant;

actiuni in realizarea dreptului

-acelea prin care reclamantul urmareaste obligarea dversarului la executarea unei obligatii;

- majoritatea actiunilor fac parte din aceasta categorie;

- exemplu: actiunea in revendicare, plata unei creante, evacuare, repararea prejudiciului cauzat printr-o fapta ilicita sau contractual;

- hotararile pronuntatae in acest tip de actiuni sunt susceptibile de ducere la indeplinire pe calea executarii silite;

actiuni in constatare

-acelea prin care se urmareste sa se constate existent sau inexistenta unui drept;

-exemplu: constatare nulitatii unui act juridic, constatarea starii de indiviziune;

-au o consacrare expresa in art.125C.pr.civ.;

-pot fi folosite ori de cate ori reclamantul nu are la indemana actiunea in realizare, avand caracter subsidiar;

-hotararile pronuntata in acest tip de actiuni nu sunt susceptibile de executare silita;

-nu pot fi folosite pentru constatarea unei stari de fapt;

-se subdivid in:

-actiuni declaratorii-cand se solicita sa se constate daca un anumit raport juridic exista sau nu;

-actiuni interogatorii-cand reclamantul cheama in judecata o persoana care ar putea sa-i conteste ulterior dreptul, instanta urmand sa ia act daca contesta sau nu existenta sau inexistenta dreptului;

-actiuni provocatorii-prin care o persoana care ridica pretentii cu privire la dreptul unei alte persoane este invitata sa-si valorifice pretentiile afirmate;

actiuni in contituire sau transformare de drepturi

-se urmareste defiintarea unor raporturi juridice si constituirea unor raporturi sau situatii juridice noi;

-hotararile pronuntate in acest tip de actiuni produc efecte pentru viitor;

-exemplu:actiuni care privesc starea si capacitatea persoanelor, actiunea de divort, privind punerea sub interdictie sau declararea mortii sau a disparitiei;

-au character declarativ;

b.Dupa natura dreptului subiectiv civil afirmat:

actiuni personale-acelea prin care se urmareste valorificarea unui drept de creanta;

actiuni reale-acelea prin care se urmareste valorificarea uni drept real:actiunea in revendicare, actiunea confesorie(reclamantul solicita respectarea dreptului de usufruct, uz, abitatie,servitude asupra bunului grevat) si actiunea negatorie(reclamantul contesta un drept de superficie, servitude, uz, abitatie al paratului);

actiuni mixte

-acela al caror obiect poarta atat asupra unui drept de creanta cat si asupra unui drept real;

c.Dupa obiect:

actiuni mobiliare-privesc bunuri mobile;

actiuni imobiliare privesc bunuri imobile;

se clasifica la randul lor:

-actiuni petitorii-reclamantul urmareste valorificarea unui drept

real asupra bunului;

-actiuni posesorii-reclamantul urmareste ocrotirea unei stari de fapt, a posesiei

Capitolul IV Competena instantelor judectoreti

Definitie= capacitatea recunoscut de lege unei instane judectoreti sau altui organ jurisdicional de-a soluiona un anumit litigiul. Articolul 123 alin. 1 din Constituie justiia se realizeaz prin Curtea Suprem de Justiie i prin celelalte instane judectoreti stabilite prin lege. Legea de organizare judectoreasc nr.304/2004 articolul 3- competena siu procedura judiciara sunt stabilite de lege.

Clasificarea normelor de competen

a.Dup modul n care se stabilesc sfera organelor de jurisdicie dac delimitarea se face prin raportare din sisteme diferite sau organe din acelai sistem, avem:

_ norme de competen general- vizeaza delimitarea sferei de activitate a unei categorii de organe de jurisdicie fa de celelalte organe ale statului;

_ norme de competen jurisdicional- vizeaza delimitarea sferei de activitate ntre organele aparinnd aceluiai organ de jurisdicie;Delimitarea competenei ntre organele judectoreti de grad diferit sau de acelai grad:

delimitarea competenei material vizeaza stabilirea competentei pe plan vertical intre acelasi tip de organe de jurisdictie(judectorie, tribunal, curte de apel);

delimitarea competena teritorial vizeaza stabilirea competentei pe plan orizontal intre organe de jurisdictie de acelasi grad;

articolul 151 codul de procedur civil

b.Dupa caracterul imperativ sau dispozitiv al normei care reglementeaz competena, deosebim competena absolut i relativ.

Competena general i material n toate cazurile sunt reglementate prin norme care au caracter imperativ.

Competana teritorial n principiu are caracter relativ dar n unele cazuri e absolut. Ex. competena teritorial exclusiv sau excepional.

Competena generala = delimiteaza activitatea instantelor judecatoresti de atributiile altor autoritati statale sau nestatale; pentru ca o alta autoritate statala sa aiba competenta de a solutioneze o cauza civila este necesara o dispozitie expresa a legii care sa-i confere atare atributii.

a.Competenta de exercitare a controlului constitutionalitatii legilor-Curtea Constitutionala asigura controlul constitutionalitatii legilor, a regulamentelor Parlamanetului si a ordonantelor Guvernului potrivit art.2al.1 din Lg. nr.47/1992. Curtea Constitutionala realizeaza o veritabila jurisdictie speciala.

Ea este circumscrisa la exercitarea unui control asupra:

-constitutionalitatii legilor inainte de promulgare (control a priori);

-asupra constitutionalitatii regulamentelor Parlamentului;

-hotaraste asupra exceptiilor ridicate in fata instantelor judecatoresti privind neconstitutionalitatea legilor si a ordonantelor;

-hotarareste asupra contestatiilor privind constitutionalitatea unui patid politic;

Jurisdictia constitutionala are un obiect cu totul particularizat in raport cu atributiile obisnuite ale instantelor judecatoresti.

Deciziile curtii nu pot fi cenzurate de instantele judecatoresti de drept comun.

b.Competenta organelor arbitrale-Codul de procedura civila contine un titlu special intitulat ,,Despre arbitraj si instituie principiul potrivit cu care orice persoana poate conveni la solutionarea unui litigiu patrimonial pe calea arbitrajului.In masura existentei unei astfel de conventii jurisdictia de solutionare a litigiului revine tribunalului arbitral.Principalul criteriul de delimitare a competentei intre instantele judecatoresti si organele arbitrale il reprezinta existent sau inexistenta unei conventii de arbitraj.

c.Competenta in procesele funciare

Procesele funciare sunt de competenta instantelor judecatoresti.Totusi Lg. nr.18/1991 privind fondul funciar a atribuit unele competente si altor organe decat instantele judecatoresti.

Astfel, potrivit art. 12 alin. (1) din Legea nr. 18/1991, in scopul stabilirii dreptului de proprietate prin reconstituirea sau constituirea acestuia, atribuirii efective a terenurilor celor indreptatiti si eliberarii titlurilor de proprietate s-au constituit, la nivelul fiecarei comune, oras sau municipiu, comisii conduse de primari.Comisiile mentionate, infiintate prin ordinul prefectului functioneaza sub indrumarea unei comisii judetene condusa de prefect. Comisiile judetene sunt competente sa solutioneze contestatiile si sa valideze ori sa invalideze masurile stabilite de comisiile subordonate.Hotararile pronuntate de comisiile judetene pot fi controlate, sub aspectul legalitatii si temeiniciei lor, pe calea procedurala a plangerii la judecatoria in a carui raza teritoriala este situate terenul, in termen de 30 de zile de la data la care a luat cunostinta de solutia data de comisia judeteanad.Competenta in cazul litigiilor de munca -Desi conflictele si litigile de munca sunt de competenta instantelor judecatoresti, exista in diferite materii organe specializate de jurisdictie disciplinara. Exemplu Consiliul Superior al Magistraturii indeplineste si rolul de instanta de judecata in domeniul raspunderii disciplinare a judecatorilor si a procurorilor.Impotriva hotararilor pronuntate de catre Consiliul Superior al Magistraturii in materie disciplinara se poate face recurs la Inalta Curte de Casatie si Justitie.

e.Competenta in alte materiiIn legislatia noastra exista o mare diversitate de atributii care sunt conferite de lege altor organe decat instantele judecatoresti. Asa este cazul in materie contraventionala, vamala, fiscala, in materie de creatie intelectuala si de proprietate industriala, in materie de expropriere, in materie electorala etc. In majoritatea cazurilor, legiuitorul consacra si dreptul de a accede, prin intermediul mijlocului procedural al plangerii sau al contestatiei, la o instanta judecatoreasca.

Competena material = acea forma a competentei prin care se delimiteaza, pe linie verticala, sfera de activitate a diferitelor categorii de instante care fac parte din sistemul nostru judiciar. Norme de competenta materiala se intalnesc atat in Codul de procedura civila, cat si in Legea de organizare judiciara.

Competenta materiala a Judecatoriei

In prima instanta, toate cererile, al cror obiect este evaluabil sau, dup caz, neevaluabil n bani:

Cile de atac mpotriva hotrrilor autoritilor administraiei publice cu activitate jurisdicional i ale altor organe cu astfel de activitate, n cazurile prevzute de lege;

- cererile de indreptare a erorilor material strecurate in propriile hotarari - cererile pentru completarea hotararii pronuntate

- contestatiile la executare, in toate situatiile in care judecatoria a solutionat cauza in prima instanta si cand potrivit legii aceasta este instanta de executare;

Mentionam cu titlu exemplificativ si unele prevederi din legi speciale si care confera judecatoriilor competenta de a solutiona urmatoarele litigii:

- solutionarea cererilor privitoare la inregistrarea asociatiilor si fundatiilor.

Competena material a tribunalului:

.

Din cuprinsul art. 95 C. pr. civ. rezult c tribunalele se pot prezenta, dup caz, ntr-o tripl ipostaz: a) Ca prim instan, n legtur cu cererile date prin lege n competena lor, mai exact, ele judec n prim instan toate cererile care nu sunt date prin lege n competena altor instane. b) Ca instane de apel, tribunalele soluioneaz apelurile declarate mpotriva hotrrilor pronunate de judectorii n prim instan(art. 95 pct. 2 C. pr. civ.); Obiectul apelului, susceptibil de soluionare de ctre tribunale, l constituie aadar hotrrile pronunate de judectorii n prim instan, indiferent dac s-au pronunat sau nu n fond, uneori calea de atac fiind numai apelul [de exemplu, mpotriva ncheierii prin care s-a respins cererea de asigurare a dovezii art. 361 alin. (2) C. pr. civ.].Nu sunt susceptibile de apel hotrrile pronunate de judectorii n ultim instan. Hotrrile nesusceptibile de apel pot fi identificate fie considernd c legea le declar fr drept de apel [bunoar, n caz de renunare la judecat art. 406 alin. (6) C. pr. civ., n caz de renunare la nsui dreptul dedus judecii art. 410 C. pr. civ., n caz de nvoial a prilor art. 440 alin. (1) C. pr. civ.], fie constatnd c legea deschide direct mpotriva lor calea de atac a recursului [bunoar, n cazul perimrii art. 421 alin. (2) C. pr. civ.].

c) Ca instane de recurs, tribunalele soluioneaz recursurile, n cazurile anume prevzute de lege.Nu sunt susceptibile de recurs hotrrile pentru care legea prevede numai calea de atac a apelului; sunt susceptibile de recurs hotrrile pentru care legea prevede numai calea de atac a recursului. [De exemplu: hotrrea dat n cazul renunrii la judecat art. 406 alin. (6) C. pr. civ.; hotrrea dat n cazul renunrii la dreptul dedus judecii art. 410 C. pr. civ.; hotrrea prin care se constat perimarea art. 421 alin. (2) C. pr. civ.; hotrrea parial, pe baza recunoaterii unora dintre pretenii art. 437alin. (1) C. pr. civ.; hotrrea de expedient art. 440 C. pr. civ.]. Aceste ipoteze rezult de altfel din prevederile art. 483 alin. (1) i (2) C. pr. civ.: (1) Hotrrile date n apel, cele date, potrivit legii, fr drept de apel, precum i alte hotrri n cazurile expres prevzute de lege sunt supuse recursului. (2) Nu sunt supuse recursului hotrrile pronunate n cererile prevzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-i), n cele privind navigaia civil i activitatea n porturi, conflictele de munc i de asigurri sociale, n materie de expropriere, n cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum i n alte cereri evaluabile n bani n valoare de pn la 500.000 lei inclusiv; de asemenea, nu sunt supuse recursului hotrrile date de instanele de apel n cazurile n care legea prevede c hotrrile de prim instan sunt supuse numai apelului (s.n.).!!!! Tribunalele sunt instane de drept comun. Ele sunt asemenea instane n legtur cu cererile care nu sunt date prin lege n competena altor instane; n unele materii, competena de atribuiune a tribunalelor este exclusiv, n altele ea este alternativ, fie n raport cu valoarea obiectului cererii sau a procesului, fie n raport cu calitatea prilor din proces. Sunt de competena exclusiv a tribunalelor, bunoar, cererile n materie de proprietate intelectual, cererile n materie de expropriere, cererile pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, cererile pentru recunoaterea, precum i cele pentru ncuviinarea executrii silite a hotrrilor date n ri strine. Sunt repartizate alternativ, ntre tribunale i judectorii, n raport cu valoarea obiectului cererile evaluabile n bani, avnd ca plafon valoric suma de 200.000 lei, precum i, ntre tribunale i curile de apel, cererile n materie de contencios administrativ.Sistematiznd materiile litigioase date n competena de atribuiune a tribunalelor, distingem ntre: A. Cereri aparinnd competenei materiale, obinuite sau speciale a tribunalelor ca prime instane; B. Apeluri; C. Recursuri. d) Tribunalele judec orice alte cereri date prin lege n competena lor. Potrivit unor reguli speciale cuprinse n chiar legea de procedur civil sau ntr-o alt lege dect cea comun, tribunalele judec, de asemenea, n prim instan.

Exemplu: rezolvarea conflictelor de competen ntre dou judectorii din circumscripia aceluiai tribunal [art. 135 alin. (1) C. pr. civ., art. 131 alin. (2) C. pr. civ.] sau dintre judectoriile din circumscripia sa i alte organe cu activitate jurisdicional [art. 135 alin. (3) C. pr. civ.]; judecarea cererii de abinere sau de recuzare, atunci cnd din cauza acesteia, la judectorie, nu se poate alctui completul de judecat [art. 50 alin. (2) C. pr. civ.]; soluionarea cererilor pentru nlturarea erorilor materiale, lmurirea sau completarea propriilor hotrri art. 442-445 C. pr. civ.; soluionarea contestaiei n anulare, atunci cnd aceasta privete propria sa hotrre [art. 505 alin. (1) C. pr. civ.]; soluionarea cererii de revizuire, dac hotrrea a crei revizuire se cere a fost dat de acel tribunal [art. 510 alin. (1) C. pr. civ.]; judec contestaia la titlu, care vizeaz hotrrea tribunalului, urmrindu-se lmurirea nelesului, ntinderii sau aplicrii dispozitivului hotrrii, pentru a se obine executarea ntocmai a acestuia [art. 713 alin. (3) C. pr. civ.] .a.

Tribunalele funcioneaz uneori ca instane de control judectoresc n raport cu folosind un termen generic hotrrile autoritilor administraiei publice cu activitate jurisdicional i ale altor organe cu o astfel de activitate, n cazurile prevzute de lege.

Competena de atribuiune a tribunalelor specializate. n sensul prevederilor art. 37 din Legea nr. 304/2004, republicat, n domeniile prevzute de art. 36 alin. (3) din aceast lege, se pot nfiina tribunale specializate, adic n domeniile n care funcioneaz complete specializate pentru cauze cu minori i de familie, cauze de contencios administrativ i fiscal, cauze privind conflicte de munc i asigurri sociale, registrul comerului, insolven, concuren neloial sau pentru alte materii, precum i, n raport cu natura i numrul cauzelor, secii maritime i fluviale. Tribunalele specializate, preiau cauzele de competena tribunalului n domeniile n care se nfiineaz art. 37 alin. (3) din Legea nr. 304/2004, republicat.

Tribunalele specializate nu sunt o categorie intermediar de instane, ntre tribunalele comune i judectorii. Ele sunt instane de acelai grad i de aceeai natur cu tribunalele comune, dar funcionnd alturi de acestea pe baza unei competene de atribuiune partajate prin lege. Pe scurt i astfel spus, nicio ierarhie nu exist ntre tribunalele comune i cele specializate.

Competena material a Curii de Apel art.96Judec n prim instan:

- cereri procese n materie de contencios administrativ potrivit legii speciale; Prevederile art. 96 pct. 1 C. pr. civ. trebuie ntregite cu cele ale art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, potrivit crora, dac prin lege special nu se prevede altfel, curtea de apel soluioneaz i litigiile privind actele administrative emise sau ncheiate de autoritile publice locale i judeene, precum i cele care privesc taxe i impozite, contribuii, datorii vamale i accesorii ale acestora, dac au o valoare mai mare de 500.000 lei.Ca instan de apel:

-judec apelurile pronunate de tribunalul n prim instan

a) n principiu, sunt susceptibile de atac pe calea apelului hotrrile pronunate de tribunale, indiferent dac acestea s-au pronunat sau nu n fond, dac legea nu prevede altfel; b) Sunt susceptibile numai de apel hotrrile date de tribunale n conflictele de munc i n cererile n materie de asigurri sociale art. 483 alin. (2) C. pr. civ.;Ca instan de recurs:

- n cazurile prevzute de lege. art.96pct.3a) Textul trebuie interpretat n sensul c el vizeaz nu numai hotrrile pronunate de tribunale n apel, dar i hotrrile pronunate de tribunale fr drept de apel (de exemplu, hotrrea prin care se respinge cererea ca nefondat, n urma renunrii reclamantului la nsui dreptul alegat art. 410 C. pr. civ., sau hotrrea de expedient art. 440C. pr. civ.);

b) Hotrrile pronunate de tribunale n apel sunt susceptibile de recurs indiferent dac prin ele s-a rezolvat fondul litigiului sau apelul a fost respins, anulat ori el a fost considerat perimat; c) Prin raportare la art. 494 C. pr. civ. i, pe cale de consecin, la art. 466alin. (4) C. pr. civ., ncheierile premergtoare nu pot fi atacate cu recurs dect odat cu hotrrea pronunat de tribunal n apel sau fr drept de apel, exceptnd cazul cnd prin lege se dispune altfel.

Curtea judec n orice alte materii date prin lege n competena ei.

nalta Curte de Casaie i Justiie

nalta Curte de Casaie i Justiie este organizat n 4 secii Secia I civil, Secia a II-a civil, Secia penal, Secia de contencios administrativ i fiscal , cu competen proprie, 4 completuri de 5 judectori specializai, n funcie de natura cauzei, i Seciile Unite. Completurile de judecat se constituie cu 3 judectori din aceeai secie.

n cadrul naltei Curi de Casaie i Justiie funcioneaz Completul pentru soluionarea recursului n interesul legii i Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

Judec recursurile declarate mpotriva hotrrilor Curii de Apel precum i a altor hotrri n cazurile prevzute de lege. n principiu ns, n situaiile n care, potrivit dispoziiilor Codului de procedur civil sau ale legii speciale, ncheierile sau alte hotrri pronunate de instanele judectoreti sunt supuse numai recursului, judecarea acestei ci de atac este de competena instanei imediat superioare celei care a pronunat hotrrea n cauz sau, dup caz, de competena instanei expres prevzute de lege;

Judec recursurile n interesul legii, recursurile deci avnd ca scop asigurarea interpretrii i aplicrii unitare a legii art. 514 i urm. C. pr. civ. Judec cererilor n vederea pronunrii unei hotrri prealabile pentru dezlegarea unor probleme de drept art. 97 pct. 3 C. pr. civ. n scopul asigurrii unei practici judiciare. Prin elementele ei procedurale, aceast nou instituie se deosebete de recursul n interesul legii, dar, prin rezultatul spre care se tinde, pe de o parte, este un fel de anticamer a recursului n interesul legii, iar, pe de alta, este mult mai mult dect acesta. Judec n orice alte materii date prin lege n competena lor. Exemplu: soluionarea cererii de recuzare [art. 50 alin. (2) C. pr. civ.]; soluionarea conflictului de competen, cnd cele dou instane aflate n conflict nu se gsesc n circumscripia aceleiai curi de apel sau cnd conflictul exist ntre dou Curi de apel [art. 135 alin. (1) i (2) C. pr. civ.]; soluionarea conflictului de competen ivit ntre o Curte de apel i un alt organ cu activitate jurisdicional [art. 135 alin. (3) C. pr. civ.]; cererile de recuzare a judectorilor de la o curte de apel, cnd, din cauza recuzrii, n mod excepional, nu s-ar putea constitui completul [art. 50 alin. (3) C. pr. civ.]; cererea de strmutare ntemeiat pe motive de siguran public [art. 142 alin. (2) C. pr. civ.];Reguli de aplicare a competentei dupa criteriul valoric(a se vede art.98 106 C.pr.civ.):

n unele materii, potrivit legii comune de procedur sau potrivit unor legi speciale, delimitarea competenei tribunalelor se face, n subsidiar, tocmai pe baza valorii interesului litigios. Exemplu: art 94 pct. 1 lit. j) C. pr. civ. prevede c judectoriile judec n prim instan orice alte cereri evaluabile n bani n valoare de pn la 200.000 lei inclusiv, indiferent de calitatea prilor, profesioniti sau neprofesioniti.

Regulile de competen material potrivit criteriului subsidiar al valorii sunt, de asemenea, reguli de ordine public

Potrivit art. 98 C. pr. civ., competena se determin dup valoarea sau ntinderea obiectului cererii artat n captul principal de cerere; Nu sunt, de asemenea, cuprinse n valoare: fructele i dobnzile care ncep s curg dup pornirea procesului, cci altfel competena instanei ar depinde de durata procesului; cheltuielile de judecat, care, de altminteri, nici nu pot fi determinate la nceputul procesului; cheltuielile fcute pentru introducerea forat a unui ter n proces; daunele-interese posterioare procesului:n cazul contestrii valorii, aceasta se stabilete dup nscrisurile prezentate i explicaiile date de pri. Se instituie astfel un criteriu obiectiv de determinare, ntruct explicaiile prilor sunt n legtur cu nscrisurile i subsidiare acestora.

Momentul care intereseaza in stabilirea valorii obiectului pricinii este acela al sesizarii instantei;Daca mai multi reclamanti formuleaza o cerere unica de chemare in judecata a unui paat, dar in baza unor raporturi distincte, petentiile nu se cumuleaza ca valoare, competenta nefiind fizatain raport de vaolarea totala ci in functie de fiecare raport in parte. art.100C.pr.civ.Codul cuprinde i cazuri speciale n care arat cum se calculeaz valoarea litigiului . art.101-105C.proc.civ.

Competena teritorial a instanelor judectoreti-vizeaza delimitarea teritorial

Are urmtoarele sfere:-competena teritorial de drept comun

-competen teritorial alternativ sau facultativ

-competen teritorial exclusiv

Competena teritorial de drept comun

Regula-art.107 C.pr.civ. cererea se face la domiciliul prtului. Ct timp procesul nu a fost judecat se prezum c nu are nici o obligaie fa de reclamant.

Cnd prtul nu are domiciliul cunoscut art.108

Dac prtul are domiciliul n strintate cererea se face la instana reedinei sale din ar, dac nu are reedin n ar la instana de la domiciliul reclamantului dar numai dac domiciliul prtului din strintate nu e cunoscut.

Ori de cte ori prtul care are un domiciliul cunoscut n strintate citarea se face la acel domiciliu, potrivit dispoziiilor legale existente.

Exceptiile:

a.Competen teritorial alternativ sau facultativ

-Este atunci cnd legea stabilete 2 sau mai multe instane deopotriv competente pentru soluionarea unor pricini, iar reclamantul are alegerea ntre instanele respective;

-Ins alegerea odat fcut nu mai poate fi schimbat art.113C.pr.civ.

- Competena teritorial alternativ este considerat o tehnic de protecie a reclamantului. Dac, urmrind protejarea prtului, legiuitorul a consacrat principiul actor sequitur forum rei, nu mai puin sensibil fa de necesitatea de a proteja, n unele situaii, pe reclamant, el a deschis acestuia posibilitatea de opiune ntre mai multe instane.

b.Competen teritorial exclusiv

- prin derogare de la regula prevazuta in art107 privitor la competena teritorial de drept comun stabilirea competenei teritoriale exclusive o alt instana dect cea de la domiciliul prtului.

_Cererile privitoare la bunurile imobile care se fac numai la instana n circumscripia creia se afl acel imobil articolul 1171 Codul de procedur civil.

Aceast dispoziie vizeaz numai aciunile reale imobiliare nu i aciunile personale. Importanta-poate s asigure o judecat n condiii mai bune dac se administreaza probe.

Cand imobilul e situat n circumscripia mai multor instane cererea se face la cea de la domiciliul prtului dac acesta se afl la una din circumscripii, n caz contrar cererea poate fi introdus la oricare din instanele unde se afl imobilul n litigiul.

Dispoziiile se aplic i n ceea ce privete aciunilor privitoare la ngrdirile dreptului de proprietate imobiliar, precum i n cazul celor de mpreal judiciar a unui imobil, cnd indiviziunea nu rezult din succesiune

_Competenta instanei de la ultimul domiciliu al celui decedat- pentru cererile referitoare la validitatea sau executarea dispoziiilor testamentare, a cererilor privitoare la motenire precum i cele privitoare la preteniile pe care motenitorii le au unii mpotriva celorlali i cererile legatarilor sau creditorilor celui decedat mpotriva vreunui motenitor, sau executor testamentar;

Contradicia aparut ntre textul articolul 117 i 118 din Codul de procedur civil e soluionat n sensul c se aplic competena prevzut de articolul 118, chiar dac imobilul nu se afl n raza teritorial a instanei ultimului domiciliu al defunctului.Soluia se justific prin faptul c n materie de succesiuni, competena are un caracter special.

Menionm ca n situaia n care n masa bunurilor comune exist i imobile, partajul acestor bunuri competent este instana care soluioneaz divorul, dac partajul e formulat ca o cerere accesorie, ns dup divorul cererea de partaj e de competena instanei locului unde s-a situat imobilul.

_Cererile n materie de societate competena teritoriala a instanei(tribunalul) unde societatea i are sediul principal pn la lichidarea n fapt.

_n unele situaii competena exclusiv e stabilit printr-o dispoziie special din Codul de procedur civil sau print-o lege special cum ar fi:

- soluionarea cererii de desfacere a cstoriei e de competena instanei locului unde soi au avut ultimul domiciliu, dac soi nu au avut domiciliul comun sau nici unul din soi nu mai locuiesc n circumscripia unde a fost ultimul domiciliu comun competena e a instanei de la domiciliul prtului, dac aceast nu are domiciliul n ar, e competent judectoria de la domiciliu reclamantului.

- n materia conflictelor de munc e competent instana n a crei circumscripie teritorial se afl sediul unitii, articolul 72 din legea 168 / 1999 competena.

-Soluionarea cererilor privitoare la declararea morii e de competena instanei ultimului domiciliu al defunctului.

Competena de ordine publica i comperena de ordine privata

Deosebirea se face n raport de caracterul normelor dac ele sunt imperative sau dispozitive-art.129 C.pr.civ. Competena de ordine publica-in cazurile prevazute de art.129pct.1,2 si 3 C.pr.civ. Trsturi: - regim juridic art.130C.proc.civ. norma de competen absolut sunt obligatorii att pentru pri ct i pentru instana de judecat;nu se pot face derogri.

Necompetena general a instanelor judectoreti poate fi invocat de pri ori de ctre judector n orice stare a pricinii.

Necompetena material i teritorial de ordine public trebuie invocat de pri ori de ctre judector la primul termen de judecat la care prile sunt legal citate n faa primei instane.

Comperena de ordine privata art.129al..3Trsturi: - norma de competen privata, permite prilor s deroge prin nelegere expres sau tacit. - inclcarea normei de competen relativ, nu poate fi invocat dect de prt;Necompetena de ordine privat poate fi invocat doar de ctre prt prin ntmpinare sau, dac ntmpinarea nu este obligatorie, cel mai trziu la primul termen de judecat la care prile sunt legal citate n faa primei instane.

Dac necompetena nu este de ordine public, partea care a fcut cererea la o instan necompetent nu va putea cere declararea necompetenei. Instana dac constat c nu e competent nu-i poate declina competena dect dup ce prtului a invocat declinarea competenei; Instana are obligaia s i verifice competena art.131Necompetena privata nu poate fi invocat n faa instanei de apel sau recurs dect dac a fost obiect de dezbatere n faa instanei de fond i care i-a respins gresit excepia formulat de prt.

- dac prtul nu a ridicat n termen aceast excepie se consider c a achiesat la competena instanei de judecat.

Prorogarea competentei instantei sesizate

Reguli cu privire la prorogare: Competena instanei sesizate prin cererea reclamantului n privina aprrilor prtului.Regula este c judectorul aciunii este i judectorul excepiei. Aceast regul nu se aplic n cazul chestiunilor prejudiciale cnd este obligatorie suspendarea judicii. Solutia este consacarata expres de C.proc.civ. Competena instanei sesizate prin cererea reclamantului n privina incidentelor de procedur. Regula este c accesoriul urmeaz soarta principalului.In anumite situatii asupra unor incidente procedurale se pronun obligatoriu alte instane:

n cazul recuzri tuturor judectorilor unei instane

n cazul delegrii instanei;

n cazul strmutrii.

Prorogarea= intervine cnd o instan competent s soluioneze cererea cu care a fost sesizat de reclamant devine competent n temeiul legii, a unei hotrri judectoreti pronunat de o instan superioar sau prin convenia prilor, s rezolve cereri care n mod obinuit nu intr n competena sa.

Avem trei tipuri de prorogri: legal, judectoreasc i convenional.

Prorogarea legal-este prevazuta intotdeauna de lege; Art.60C.pr.civ.potrivit cu care n cazul coparticiprii procesuale pasive reclamantul poate introduce cererea la instana domiciliului oricrui prt.

Art.123C.pr.civ.potrivit cu care cererile accesorii i incidentale sunt n caderea instanei care judec cererea principala;cererile incidentale care se pot formula ntr-un proces pot fi cereri de msuri asiguratorii (sechestrul), cereri de asigurare a dovezilor, cererea reconvenional, intervenia voluntar, chemarea n garanie i chemarea n judecat a altor persoane. Indiferent dac se ncalc sau nu o norm de competen teritorial instana competent rmne instana cererii principale excepie art.120C.proc.civ.. Art.139C.pr.civ.- conexitatea= prile pot cere ntrunirea mai multor pricini care se afl naintea aceleiai instane sau instane deosebite dar de acelai grad n care sunt aceleai pri chiar mpreun i cu alte pri i al crui obiect sau cauz au ntre ele o strns legtur.

Conexitatea se poate face la cererea pri sau