DISCIPLINA: DREPT PROCESUAL CIVIL I

1.Nu constituie o condiie pentru exercitarea aciunii civile:a. existenta unui drept subiectiv b. capacitatea procesuala c. intersul

2.Condiiile generale de exercitare ale aciunii civile sunt: a. Intersul si calitatea procesualab. Partile, obiectul si cauza c. Afirmarea unui drept (formularea unei petitii) in teresul, capacitatea procesuala si calitatea procesuala

3.Cererea de chemare n judecat se va respinge ca prematur: a. Ori de cate ori dreptul subiectiv pretins de reclamant ester supus unui termensuspensiv

b. Chiar si atunci cand in momentul in care instanta urmeaza a se pronuntaasupra exceptiei conditia suspensiva s-a realizat;

c.

Chiar si atunci cand data implinirii termenului suspensiv ar fi foarte aproape.

4.Excepia de prematuritate a cererii de chemare n judecat este o excepie:a. de fond, absoluta si dilatorie b. de fond, absoluta si peremptorie c. de fond, relativa si peremptorie

5. Apelul exercitat de reclamant se va respinge ca lipsit de interes n cazul n care:a. se ataca o incheiere prin care prima instanta a luat act de renuntarea la judecata;

b. se invoca citarea nelegala a paratului la judecata de prima instanta c. se ataca o hotarare de expedient.

6. Calitatea procesual trebuie justificat:a. de reclamnt pentru calitatea procesuala activa si de parat pentru calitatea procesuala pasiva; b. de reclamant atat pentru calitatea procesuala activa cat si pentru calitatea procesuala pasiva c. de parat atat pentru calitatea procesuala activa cat si pentru calitatea procesuala activa.

7. In cazul transmisiunii calitii procesuale active, dobnditorul:a. preia procesul in starea in care se gaseste in momentul in care a avut loc transmisiunea b. este indreptatit sa solicite refacerea doar a actelor defavorabile indeplinite anterior de autorul sau c. este indreptatit sa invoce exceptiile relative neivocate in termen de autorul sau.

8. Excepia lipsei calitii procesuale active:a. poate fi invocata numai de parat; b. trebuie unita cu fondul; c. este o exceptie de fond, absoluta si peremptorie.

9. Asociaiile sau societile fr personalitate juridic:a. nu pot sta in judecata ca reclamante sau parate; b.pot sta in judecata ca reclamante daca au organ propriu de conducere; c. pot sta in judecata ca parate daca au organ propriu de conducere.

10. n cazul n care partea cu capacitate de exerciiu restrns nu are ocrotitor legal:a. instanta daca exista urgenta si la cererea celui interesat va numi un curator special;

b. instanta, daca exista urgenta trebuie sa numeasca din oficiu un curator special c. instanta va cere autoritatii tutelare sa desemneze un curator special.

11. Dac exist contrarietate de interese ntre minor i reprezentantul sau ocrotitorul lui legal, instana:a. va acorda un termen si va solicita autoritatii tutelare sa numeasca un curator special; b. va numi un curator special c. va suspenda judecata, pana cand autoritatea tutelara va numi un curator special.

12. Dac n cursul procesului minorul mplinete vrsta de 14 ani:a. reprezentarea legala va continua pana la finalizarea acelui proces b. minorul va trebui citat personal c. actele de procedura executate anterior trebuie refacute in contradictoriu cu minorul respectiv.

13. Actele de procedur ndeplinite de o persoan fr capacitate procesual de exerciiu;a. nu pot fi confirmate b. trebuie refacute in totalitate c. sunt anulabile.

14. Aciunea n revendicare este o aciune:a. in realizare b. in constatare; c. in constituire de drepturi

15. Aciunea (cererea) n constatare:a. este de competenta instantei de la domiciul reclamantului b. este guvernata de regulile aplicabile procedurii necontencioase

c. nu poate fi admisa daca partea isi poate valorifica dreptul pe calea contestatiei la executare.

16. Aciunea (cererea) n constatare:a. are caracter subsidiar fata de actiunea in realizare b. este admisibila fara nicio restrictie c.poate fi folosita si atunci cand se solicita constatarea unei simple situatii de fapt.

17. Aciunea (cererea) n constatare:a. conduce la pronuntarea unei hotarari susceptibile de executare silita; b. se va respinge ca inadmisibila daca partea avea la indemana actiunea in realizare; c. se va respinge ca neintemeiata daca s-a solicitat constatarea unei situatii de fapt.

18. In cazul n care partea putea cere realizarea dreptului, aciunea (cererea) n constatare se va respinge ca:a. inadmisibila; b. prematura; c. nefondata.

19. Cererea prin care reclamantul solicit instanei s constate c a intervenit prescripia extinctiv a dreptului prtului de a obine executarea silit a unui debit este:a. inadmisibila in toate cazurile b. admisibila numai daca nu s-a declansat executarea silita cu privire la debitul respectiv c. admisibila in toate cazurile.

20. Aciunea n rezoluiunea vnzrii unui imobil pentru neplata preului este o aciune:a. personala;

b. reala; c. mixta.

21. Aciunea prin care cumprtorul solicit obligarea vnztorului s i predea autoturismul pe care acesta i 1-a vndut este o aciune:a. personala; b. reala; c. mixta.

22. Nu este vorba de o aciune (cerere) mixt n cazul n care:a. cumparatorul unui imobil solicita anularea contractului; b. chiriasul solicita obligarea locatorului sa ii predea imobilul inchiriat; c. legatarul cu titlu particular solicita predarea imobilului ce formeaza obiectul legatului.

23. Aciunea (cererea) mixt:a. presupune valorificarea unir drepturi mixte; b. presupune valorificarea, in cadrul aceluiasi proces atat a uni drept real, cat si a unui drept de creanta. c. este o actiune (cerere)patrimoniala.

24. n virtutea rolului activ, nscris n art. 129 C. proc. civ., judectorul este ndreptit:a. sa introduce in proces tertele persoane fara a caror prezenta procesul nu poate fi solutionat; b. sa creara partilor sa prezinte explicatii, oral sau in scris cu privire la situatia de fapt si motivarea in drept. c. sa se pronunte prin hotarare asupra oricaror imprejurari de fapt sau de drept chiar daca nu sunt mentionate in cerere sau intampinare daca aceasta ester necesar pentru o solutionare completa a cauzei.

25. Judectorul nu este ndreptit:a. sa ordone probe din ofciu , daca partile se impotrivesc b. sa invoce din oficiu orice exceptie procesuala c. sa ceara partilor explicatii in scris cu privire la situatia de fapt

26. n temeiul art. 129 C. proc. civ., judectorul este dator:a.sa dea paratului indrumari cu privire la drepturile si onligatiile ce ii revin in proces. b. sa staruie prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greseala privind aflarea adevarului. c. sa se propunte asupra oricaror imprejurari de fapt sau de drept, chiar daca nu sunt mentionatein cerere sau intampinare, in cazul in care apreciaza ca ester necesara pentru solutionarea legala si completa a pricinii.

27. La judectorii, judecata se face:a. de un singur judecator b. in complet de doi judecatori, in materie de adoptie c. in ncomplet de doi judecatori, in cazul solutionarii plingerilor impotriva hotararilor autoritatilor adminmistratiei publice cu activitatea jurisdictionala.

28. La tribunale, judecata apelului se face:a. in complet de trei judecatori da se ataca hotarari propuntate in complet de doi judecatori b. in complet de 2 judecatori asistati de 2 magistrati consultanti in azul litigiilor de munca c. in complet de 2 judecatori

29. La curile de apel, judecata recursului se face:a. in complet de doi judecatori daca se ataca o hotarare data in prima instanta de tribunal fara drept de apel b. intotdeauna in complet de 3 judecatori c. in complet de trei judec atori dar numai cand se ataca o hotarare propuntata de trinunal ca instanta de apel.

30. Completul pentru soluionarea cauzelor privind conflictele de munc i asigurri sociale se constituie din 2 judectori i 2 asisteni judiciari:pentru solutionarea in prima instanta

31. Excepia de rea compunere a instanei:a. exceptie relativ; b. exceptie de fond; c. exceptie de procedur;

32. Excepia de incompatibilitate:a. poate fi unita cu fondul b. este o exceptie de fond absoluta si dilatatorie c. trebuie solutionata inaintea exceptiei puterii de lucru judecat

33. Este incompatibil judectorul care:a. este ruda cu una dintre parti b. s-a casat cu trimitere spre rejudecare; c.si-a spus pararea cu privire la pricina

34. Este incompatibil judectorul care:a. este tutore sau curator al uneia dintre parti b.a fost sesizat cu o contestatie in anulare impotriva hotararrii pe care a pronuntat-o; c. a fost martor, expert sau arbitru in aceeasi pricina.

35. Judectorul este incompatibil cnd:a. este sesizat cu o revizuire indreptata impotriva hotararii pe care a pronuntat-o; b.este sotul avocatului uneia dintre parti; c. a fost martor in aceeasi pricina.

36. Judectorul este incompatibil cnd:a. a pronuntat sentinta atacata cu apel; b. este fratele avocatului uneia dintre parti c. a pronuntat hotararea atacata pe calea contestatiei la titlu.

37. ncheierea de respingere a cererii de abinere:a. nu este supusa nici unei cai de atac; b. poate fi atacata numai de cel care s-a abtinut; c. poate fi atacata o data cu hotararea de fond, insa numai de partea care a avut interesul sa il recuzeze pe cel in cauza.

38. Judectorul poate fi recuzat cnd:a. a fost arbitru in aceeasi pricina; b. a judecat un oproces penal intre una din rudele sale si una din parti in ultimii 5 ani c. este tutore sau curator al uneia din parti.

39. Judectorul poate fi recuzat dac:a. este sot, ruda sau afin pana la al IV-lea grad inclusiv cu vreuna din parti; b. in ultimii 5 ani a existat vrajmasie intre judecator, sotul una din rudele sale sau unul din afinii sai pana la gradul al treilea inclusiv si una din parti. c. a respins o exceptie peremptorie invocate de vreuna din parti

40. Judecata cererii de recuzare se caracterizeaz prin faptul c:a. se citeaza numai judecatorul nu si partile; b. nu este admisibil interogatoriul; c. nu este admisibila proba cu martori.

41. ncheierea prin care s-a ncuviinat recuzarea:a. poate fi atacata numai o data cu fondul; b. poate fi atacata separat, dar numai prin recurs;

c. nu este supusa nici unei cai de atac.

42. Cererea de recuzare:a. poate fi atacata numai o data cu fondul; b. poate fi atacata separat, dar numai prin recurs; c. nu este supusa nici unei cai de atac.

43.Judectorul mpotriva cruia este propus recuzarea:a. poate declara ca se abtine; b. este obligat sa se abtina; c. nu poate declara ca se abtine

44. Coparticiparea procesual:a. este intotdeauna facultativa; b. poate fi obligatorie; c. poate avea loc numai daca obiectul pricinii ester un drept sau o obligatie comuna.

45. In materia coparticiprii procesuale:a. coparticipantii care au pierdut procesul vor suporta cheltuielile de judecata in mod egal, proportionar sau dupa caz solidar. b. toate actele de procedura efectuate de unul dintre coparticipanti produc efecte si fata de ceilalti coparticipanti. c. se aplica in toate cazurile principiul independentei procesuale.

46. n cazul n care ntre coparticipani exist raporturi de solidaritate, iar actele de procedur ale unuia sunt potrivnice actelor efectuate de ceilali:a. se aplica principiul independentei procesuale b. se va tine cont de actele mai favorabile c. nu se va tine cont de nici unul din actele respective

47. Potrivit legii [art. 129 alin. (1) C. proc. civ.], prile sunt obligate:a. sa exercite toate caile de atac

b. c.

sa desemneze judecatorul ce va rezolva procesul sa isi exercite drepturile procedural cu buna credinta

48. Potrivit legii [art. 129 alin. (1) C. proc. civ.], prile sunt obligate:a. sa se prezinte personal la toatetermenele de judecata b. sa isi angajeze avocat c. sa urmareasca desfasurarea si finalizarea procesului

49. Prile nu au dreptul:a. de a exercita recursul in interesul legii; b. de a recuza pe grefieri si pe expreti c. de a participa personal la raporturile procesule

50. Abuzul de drept procedural nu presupune:a. deturnarea dreptului procedural de la finalitatea sa legala; b. exercitarea cu rea credinta a dreptului procedural c. exercitarea dreptului procedural cu depasirea limitelor externe stabilite de lege.

51.Intervenia voluntar se poate face la cererea:a. reclamantului; b.paratului; c. unui tert care justifica interes.

52. Cererea de intervenie principal:a. se face printr-o simpla petitie; b. se face in forma ceruta pentru forma reconventionala; c. are cuprinsul stabilit expres de lege.

53. Cererea de intervenie principal se poate face:a. numai in fata primei instante si inainte de inchiderea dezbaterilor;

b. numai in fata primei instante si pana la prima zi de la infatisare; c. atat in fata primei instante cat si la apel, pana la inchiderea dezbaterilor

54. Cererea de intervenie accesorie poate fi fcut:a. oricand in fata primei instante; b. chiar si in apel cu acordul partilor; c. oricand in cursul procesului, chiar si direct in recurs.

55. Cererea de intervenie voluntar principal:a. se incuviinteaza in principiu printr-o inc hotarare preparatorie; b.este inadmisibila intr-un proces de tagada a paternitatii; c. nu poate fi disjunsa de cererea de chemare in judecata.

56. Intervenia voluntar principal:a. poate fi formulata si la rejudecarea fondului dupa casarea cu retinere; b. trebuie formulata cel mai tarziu la prima zi de infatisare; c. trebuie facuta in forma prevazuta de lege pentru cererea de chemare in judecata.

57. Spre deosebire de intervenia voluntar accesorie, intervenia voluntar principal:poate fi formulata direct in apel; trebuie incuviintata in principiu; se va solutiona pe fond chiar daca reclamantul redunta la cererea de chemare in judecata.

58. Cererea de intervenie voluntar accesorie:a. poate fi formulata in apel numai cu acordul partilor; b. are natura juridica a unei simple aparari; c. poate fi formulata numai in favoarea paratului

59. n cazul interveniei voluntare accesorii:

a. numai in actiunile reale; b. in toate actiunile; c. in actiunile personalew, dar numai de catre parat

60. Intervenia voluntar accesorie:a. se solutioneaza, in toate cazurile, o data cu cererea de chemare in judecata b. nu trebuie incuviintata din principiu c.conduce la largirea cadrului procesual sub aspectul partilor si al obiectului.

61. Cererea de intervenie voluntar accesorie n favoarea reclamantului:a. se respinge daca se admite cererea de chemare in judecata; b. se admite daca se respinge cererea de chemare in judecata; c. se respinge daca se respinge cererea de chemare in judecata;

62. Cererea de intervenie voluntar accesorie n favoarea prtului:a. se admite daca se admite cererea de chemare in judecata b. se admite daca se respinge cererea de chemare in judecata c. se respinge daca se respinge cererea de chemare in judecata

63.ncheierea prin care instana se pronun asupra ncuviinrii n principiu a interveniei voluntare:a. poate fi atacata separat, cu apel si recurs b. poate fi atacata separate, dar numai cu recurs c. poate fi atacata dar numai odata cu fondul

64. Chemarea n judecat a altor persoane o poate face:a. instanta din oficiu; b. numai reclamantul; c. atat reclamantul cat si paratul

65. Cererea de chemare n judecat a altor persoane, daca nu a fost fcut n termenul prevzut de lege:a. se respinge ca tardiva; b. se judeca separat; c. se judeca separat, dar numai daca partile sunt de acord

66. Cererea de chemare n judecat a altei persoane:a. trebuie formulata de parat dar cel mai tarziu pana la inchiderea dezbaterilor in prima instanta; b. este admisibila nu mai in actiunile reale; c. nu trebuie incuviintata in principiu

67. Cererea de chemare n judecat a altei persoane:a. trebuie formulata de parat cel mai tarziu la prima zi de infatisare sub sanctiunea decaderii; b. trebuie formulata de reclamant pana la inchiderea dezbaterilor inaintea primei instante; c. are ca efect printre altele introducerea in proces a unui alt parat.

68. Cererea de chemare n garanie trebuie:a. depusa de reclamant pana la inceperea dezbaterilor asupra fondului; b. incuviintata in principiu de instanta; c. facuta in conditiile de forma pentru cererea de chemare in judecata

69. Partea este ndreptit s cheme n garanie o alt persoan mpotriva creia ar putea s se ndrepte, n cazul n care ar cdea n pretenii:a. numai cu o cerere in garantie; b. numai cu o cerere in despagubire; c. fie cu o cerere in garantie, fie cu o cerere in despagubire

70. Cererea de chemare n garanie, dac nu a fost fcut n termenul prevzut de lege:a. se respinge ca tardiva; b. se judeca separat, daca partile sunt de acord; c. se judeca impreuna cu cererea principala, daca partile sunt de acord

71. Terul chemat n garanie:a. este obligat sa ia procedura in stadiul in care se gaseste im momentul introducerii sala in proces; b. nu este indreptatit sa formuleze aparari care vizeaza pretentia din cererea de chemare in judecata; c. are o pozitie subordonata partii care a formulat cererea de chemare in garantie.

72. Cererea de chemare n garanie formulat de prt:a. nu poate fi disjunsa de cererea de chemare in judecata; b. se respinge ca neintemeiata daca se respinge cererea de chemare in judecata; c. se respinge ca lipsita de obiect daca se respinge cererea de chemare in judecata

73. Dac se admite cererea de chemare n judecat, atunci cererea de chemare n garanie formulat de reclamant:a. se va admite in masura in care ester intemeiata; b. se respinge ca lipsita de obiect; c. se respinge ca nefondata

74. Cererea de artare a titularului dreptului:a. trebuie formulata cel mai tarziu in prima zi de infatisare , sub sanctiunea decaderii; b. poate fi formulata intr-un proces in care reclamantul urmareste valorificarea unui drept de creanta; c. poate fi formulata numai de catre parat

75. Artarea titularului dreptului se poate face:

a. numai in actiunile reale; b. in toare actiunile; c. in actiunile personale, dar numai de catre parat

76. Dac terul artat ca titular al dreptului se nfieaz i:a. recunoaste sustinerile paratului, dar reclamantul nu consimte la inlocuire, atunci tertul va dobandi pozitia de intervenient accesoriu in favoarea paratului; b. recunoaste sustinerile paratului, va lua locul acestuia numai daca reclamantul consimte la acesta inlocuire; c. tagaduieste sustinerile paratului, va dobandi calitatea de parat

77. Dreptul de reprezentare al mandatarului cu procur general este presupus dat dac:a. cel care a dat prcura generala nu are domiciuliul in tara; b. cel care a dat procura generala nu are resedinta in tara; c. procura generala este data unui presupus.

78. Mandatul judiciar dat unui neavocat:a.trebuie sa imbrace forma autentica; b. poate fi data si sub forma unui inscris sub semnatura privata; c. nu inceteaza prin moartea mandatului, ci dainuie pana la retragerea lui de catre mostenitori

79. Mandatarul neavocat poate pune concluzii fr a fi nevoie s fie asistat de ctre avocat dac:a. are o procura generala b. este reprezentantul sotului sau al unei rude pana la gradul trei si procesul este in fata primei instante c. are calitatea de consilier juridic si potrivit legii,reprezinta partea

80. Procura pentru exerciiul dreptului de chemare n judecat sau de reprezentare n judecat trebuie fcut prin nscris:

-sub semnatura legalizata

81. Nu constituie o form de participare a procurorului la procesul civil:a. exercitarea cailor de atac; b. semnarea minutei si a hotararrii redactate ulterior; c. introducerea actiunii civile

82. Participarea procurorului la judecat, prin punerea de concluzii, este:a. obligatorie in toate cazurile; b. facultativa, afara de exceptiile expres prevazute de lege; b.facultativa in toate cazurile

83. Nu este obligatorie participarea procurorului la judecat n cazul:a. solutionarii cererii de expropriere; b. rezolvarii cererii de stabilire a paternitatii unui copil nascut din afara casatoriei; c. judecarii apelului declarat impotriva comisiei de reexaminare in materia protectiei desenelor si modelelor industriale.

84. Procurorul poate s exercite cile de atac:a. indiferent daca a participat sau nu la judecata finsalizata cu hortararea care se ataca; b. numai in materiile expres prevazute de lege; c. daca pricina respectiva nu are caracter strict personal

85. Procurorul poate s exercite cile de atac:a. indiferent daca a participat sau nu la judecata finsalizata cu hortararea care se ataca; b. si in pricinile care au caracter strict personal; c. numai daca aceasta este in intersul minorilor, al persoanelor puse sub interdictie, al disparutilor precum si in cazurile expres prevazute de lege

86. Procurorul poate s exercite cile de atac:a. impotriva oricaror hotarari; b. . numai daca aceasta se refera la minori, persoane puse sub interdictie, disparuti precum si in cazurile expres prevazute de lege c. numai daca hotararea a fost pronuntata in defavoarea minorilor, persoanelor puse sub interdictie, disparutilor precum si in cazurile expres prevazute de lege

87.Procurorul este ndreptit s solicite punerea n executare:a. a oricarei hotarari judecatoresti; b. a oricarui titlui executoriu ce conta intr-o creanta apartinand unei persoane fara capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa; c. hotararilor pronuntate in favoarea minorilor, persoanelor puse sub interdictie, sau disparutilor.

88. Instanele judectoreti au plenitudine de competen, deci ele judec:a. toate procesele si cererile, fara nici o exceptie; b. toate procesele si cererile cu exceptia celor date prin lege in competenta Curtii Constitutionale; c. hotararile guvernului, dar numai pe calea contenciosului administrativ

89. Instanele judectoreti sunt competente s se pronune asupra neconstituionalitii:a. hotararilor guvernului; b. ordonantelor guvernului, insa numai pe cale incidentala; c. hotararilor guvernului, insa numai pe calea contenciosului administrativ.

90. Hotrrea comisiei pentru protecia copilului poate fi atacat la:a. judecatorie; b. tribunal;

c. curtea de apel.

91. Hotrrea comisiei de reexaminare din cadrul O.S.l.M. poate fi atacat cu:a. recurs la Tribunalul Bucuresti, in materie de marci si indicatii geografice; b. recurs la Inalta Curte de Casatie, in materia desenelor si modelelor indistriale; c. apel la Tribunalul Bucuresti, in mterie de inventii.

92. Cererea unui printe de a avea legturi personale cu copilul minor este de competena:autoritatii tutelare in toate cazurile in care cererea ester facuta in timpul casatoriei; instantei judecatoresti in toate cazurile; instantei judecatoresti, in toate cazurile in care cererea ester facuta dupa desfacerea casatoriei

93. Procesele i cererile n materie civil al cror obiect este neevaluabil n bani sunt de competena n prim instan a:judecatoriei in toate cazurile; tribunalului; judecatoriei, daca legea nu prevede altfel

94. Procesele i cererile n materie comercial al cror obiect este neevaluabil n bani se soluioneaz n prim instan de ctre:a. judecatoriei, in toate cazurile; b. tribunalului; c. judecatoriei, daca legea nu prevede altfel.

95.Cererile pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare svrite n

procesele penale sunt de competena n prim instana a:-tribunalului

96. Se judec n prim instan de judectorie:a. cererea in care se solicita inciviintarea adoptiei b. contestatiei impotriva deciziei de desfacere a contractului individual de munca c. cererea de asigurare a dovezilor pe cale principala

97. Se judec n prim instan de judectorie:a. cererea prin care se solicita incuviintarea adoptiei; b. contestatia impotriva deciziei de desfacere a contractului individual de munca; c. cererea de asigurare a dovezilor pe cale principala.

98. Judectoria este competent s soluioneze:a. plangerile impotriva hotararilor autoritatilor administratiei publice cu acitivate jurisdictionala, chiar daca legea nu prevede in mod expres competenta judecatoriei; b. contestatiile la titlui impotriva propriilor hotarari; c. contestatiile la executare propriu-zise (la urmarire) insa numai daca pricina in care s-a pronuntat hotararea ce se executa silit a fost solutionata I n prima instanta de judecatorie

99. Tribunalele judec n prim instan:a. toate cererile si pprocesele in materie comerciala; b. cererile referitoare la incuviintarea, nulitatea sau desfacerea adoptiilor; c. procesele si cererile in materie civila cu o valoare de pana la 2 miliarde lei

100. Tribunalele judec n prim instan:a. cererile referitoare la desfacerea casatoriei; b. actiunea in anularea unei hotarari arbitrale pronuntat intr-un litigiu comercial avand o valoare de peste 1 miliard lei; c. cererile in materie de expropriere.

101. Curtea de apel judec:a. contestatiile impotriva hotararilor comisiei ce privesc solutionarea referitoare la propunerile de expropriere; b. apelurile declarate impotriva sentintelor propuntate de tribunal sau judecatorie; c. toate cererile in materie de contencios administrativ

102.n cazul n care, dup sesizarea instanei, reclamantul i modific valoarea obiectului cererii i ca urmare nu mai este competent, potrivit legii, aceasta:isi declina intotdeauna competenta; isi pastreaza intotdeauna competenta; isi pastreaza competenta numai daca dupa sesizare paratul si-a executat partial obligatia.

103. n cazul conexitii i atunci cnd mai muli reclamani cheam n judecat acelai prt, dar n baza unor raporturi juridice distincte, competena dup valoare se stabilete:a. prin cumularea tuturor pretentiilor; b. prin luarea in considerare a individualitatii fiecarei cereri; c. prin cumularea pretentiilor, dar numai daca procesele se afla in aceeasi faza.

104. Cererea de anulare a cstoriei se soluioneaz n prim instan de:a. judecatoria de la domiciliul paratului; b. tribunalul de la domiciliul paratului; c. tribunalul in zara caruia se afla ultimul domiciliu comun al sotilor

105. Cererea prin care vnztorul solicit rezoluiunea unui contract de vnzare- cumprare a unui imobil pentru neplata preului este de competena instanei:a. de la domiciliul paratului; b. in a carei raza teritoriala se afla imobilul; c. de la locul prevazut in contract pentru executarea obligatiei de plata a pretului.

106. Cererea prin care debitorul solicit sistarea pensiei de ntreinere este de competena instanei:a. de la domiciului paratului sau a instantei de la domiciliul reclamantului;

b. de la domicliul paratului;c. care a stabilit pensia de intretinere

107. Cererea prin care locatarul solicit obligarea locatorului s i predea imobilul ce formeaz obiectul contractului de locaiune este de competena:a. instantei de la domiciliul (sediul)locatarului sau a instantei de la domiciliul (sediul) locatorului; b. instantei de la locul situarii imobilului sau instantei de la domiciliul (sediul) locatorului; c. exclusiva a instantei de la locul situarii imobilului

108. Cnd prtul, n afar de domiciliul su, are n chip statornic o ndeletnicire profesional, cererea se poate face i Ia instana locului acelei ndeletniciri, pentru:a. orice obligatii; b. toate obligatiile patrimoniale; c. obligatiile patrimoniale care sunt nascute in acel loc

109. Cererea mpotriva unei persoane juridice de drept privat se poate face i la instana unde ea are reprezentan pentru:a. orice obligatii; b. obligatiile ce izvorasc din fapte savarsite de reprezentant; c. toate obligatiile patrimoniale.

110. In materie de asigurri maritime, cererea privitoare la despgubiri se introduce la instana:Reclamantul are alegerea ntre mai multe instane deopotriv competente.

111. Aciunea confesorie imobiliar se introduce la instana:a. domiciliului paratului b. locului situarii bunului imobil c. domiciliului paratului sau instant locului situarii bunului imobiliar

112. Cererea de chemare n judecat introdus de motenitori mpotriva unui creditor al succesiunii este de competena instanei de la:a. ultimul dociciliul al defunctului; b. domiciliul paratului; c. ultimul domiciliu al defunctului sau instantei de la domiciliul paratului

113.Soluionarea unei cereri de chemare n garanie este de competena instanei:a. de la domicliul cehmatului in garantie; b. sesizate cu cererea principala; c. de la domiciliul celui care a formulat cererea de chemare in garantie

114. Cererea de partaj a bunurilor comune, ntre care se afl i un imobil,

formulat n cadrul procesului de divor este de competena instanei:a. de la domiciliul paratului; b. din raza careia se afla bunui imobil; c. de divort

115. Necompetena teritorial nu este de ordine public n cazul:a. actiunii (cererii) in stabilirea paternitatii; b. partajului succesoral; c. actiunii (cererii) prin care se solicita despagubiri pentru acoperirea prejudiciului cauzat printr-o fapta ilicita;

116. Nu este vorba de competena teritorial exclusiv a instanei de la ultimul domiciliu al defunctului n cazul:a. partajului succesoral, daca printre bunurile succesorale se afla un imobil situat in raza teritoriala a altei instante; b. petitiei de ereditare; c. cererii prin care mostenitorul solicita obligarea paratlui (care nu are calitatea de mostenitor) sa restituie suma de bani pe care acesta o imprumutase de la de cuius.

117.Competena teritorial este exclusiv n cazul:a. cererii de stabilire a domiciliului minorului la unul din parintii sai cad acestia sunt despartiti in fapt; b. actiunii (cererii)in anulare a unui contract prin care s-a transmis dreptul de proprietate asupra unui imobil; c. tuturor actiunilor )cererilor indreptate impotriva unei societati;

118.In caz de conexare:a. trebuie sa existe o stransa legatura intre obiectul si cauza cererilor;

b. pricina se solutioneaza de instanta mai intai sesizata, sau dupa caz,de instanta mai mare in grad; c. competenta materiala se va stabili prin adunarea valorii cererilor.

119.Prorogarea legal a competenei:a. nu opereaza daca s-ar nesocoti normele de competenta teritoriala exclusiva; b. poate opera chiar daca s-a incalca normele de competenta teritoriala; c. nu isi mai produce efectele in caz de disjungere

120.Nu este vorba de o prorogare legal a competenei n cazul:a. conexitatii; b. litispendentei;

c . cererii incidentale care daca ar fi formulata pe care principala ar atrage competenta unei instante de grad diferit

121.Conexitatea presupune:a. tripla identitate de elemente, parti obiect si cauza b. aceleasi parti si stransa legatura intre obiect si cauza; c. aceleasi parti sau chiar si alte parti, dar o stransa legatura intre obiect si cauza.

122.Litispendena se poate invoca:a. numai daca ambele procese se afla in prima instanta; b. daca ambele procese se afla in prima instanta sau unul in prima instanta si celalalt in apel; c. daca unul din procese se afla in apel si celalalt in recurs

123. Delegarea unei instane, n temeiul art. 23 C. proc. civ., este posibil dac:a. partile nu se pot deplasa din motive de forta majora la instanta competenta; b. instanta competenta nu isi poate desfasura activitatea timp mai indelungat datorita unor imprejurari exceptionale;

c.procesul presupune administrare de probe intr-o localitate indepartata desediul instantei competente.

124. Cererea de strmutare:a. trebuie formulata mai inainte de inceperea oricarei dezbateri, indiferent de motivul invocat; b. se rezolva printr- incheiere care se motiveaza; c. se solutioneaza in camera de consiliu.

125. Hotrrea cu privire la cererea de strmutare:a.nu este supusa nici unei cai de atac; b. se motiveaza numai la cererea expresa a partilor; c. se pronunta fara citarea partilor

126. Soluionarea cererii de strmutare se face:a. n camera de consiliu; b. n sedint public; c. n sedint secret;

127. Hotrrea de strmutare se caracterizeaz prin aceea c:a. se motiveaz; b. nu se motiveaz, ns este supus recursului; c. nu se motiveaz si nu este supus niciunei ci de atac;

128. n cazul n care judecata procesului a crui strmutare s-a cerut nu s-a suspendat, iar cererea de strmutare a fost admis, actele de procedur ndeplinite ulterior admiterii ori hotrrea pronunat:- sunt desfiintate de drept prin efectul admiterii cererii de stramutare

129. Necompetena instanei se poate invoca pe cale de excepie:a. numai in fata primei instante; b. in fata instantelor de fond; c. in fata oricarei in stante daca procesul este in curs

130. In cazul admiterii excepiei de necompetena pe motiv c cererea nu ar fi de competena instanelor judectoreti, ci a altui organ cu activitate jurisdicional, se va pronuna:a. declinarea competentei; b. respingerii cererii ca gresit indreptata; c. constatarea nercompetentei si inchiderea dosarului.

131.Dac excepia de necompetena este admis, instana:a. va respinge cererea ca gresit indreptata; b. va respinge cererea ca inadmisibila in cazul in care competenta apartine unui organ fara activitate jurisdidictionala; c. va pronunta o incheiere de declinare a competentei.

132.Sentina de declinare a competenei:a. investeste instanta in favoarea careia s-a declinat competenta incepand cu data ramanerii irevocabile; b. nu afecteaza niciun act de procedura indeplinit de in stanta care si-a declinat competenta; c. are putere de lucru judecat si pentru in stanta in favoarea careia s-a declinat

133. Sentina de declinare a competenei este supus:a. apelului iun termen de 15 zile de la pronuntare; b. recursului in termen de 15 zile de la pronuntare; c. recursului in termen de 5 zile de la pronuntare

134.Conflictul negativ de competen ivit ntre Judectoria Constana i Comisia de reexaminare de pe lng O.S.I.M. se va rezolva de:a. inalta Curte de Casatie si justitie; b. Tribunalul Constanta; c. Curtea de Apel Constanta.

135. Conflictul de competen dintre judectoria sectorului 1 Bucureti i judectoria Braov ivit n faa acesteia din urm, se rezolv de ctre:a. Inalta Curte de Casatie si Justitie; b. Curtea de Apel Bucuresti; c. Curtea de Apel Brasov

136.Conflictul de competen dintre Ministerul Finanelor i Judectoria Braov se rezolv de ctre:a. Inalta Curte de Casatie si Justitie; b. Curtea de Apel Brasov c. Tribunalul Brasov

137.Conflictul de competen dintre Curtea de Arbitraj Comercial Internaional Bucureti i Tribunalul Prahova se rezolv de ctre: a.Curtea de Apel Ploiesti

b. Curtea de Apel Bucuresti c. Inalta Curte de Casatie si Justitie

138. Conflictul de competen dintre Judectoria Giurgiu i Judectoria sectorului 5 Bucureti se rezolv de ctre:

a. Inalta Curte de Casatie si Justitie; b. Curtea de Apel Bucuresti c. Tibunalul Bucuresti

139.Regulatorul de competen:a. este supus recursului in termen de 5 zile de la comunicare cu exceptia celui pronuntat de Inalta Curte de Casatie si Justitie; b. poate fi atacat cu apel in termen de 5 zile de la pronuntare;l c. se propunta cu citarea partilor

140. n cazul conflictelor de munc:a. referitoare la contestatia impotriva deciziei de concediere, sarcina probei este rasturnata; b. competenta de prima instanta apartine judecatoriei; c. hotararea este pronuntata de un complet format dintr-un judecator si doi asistenti judiciari.

141. Nulitile absolute:a. pot fi invocate si din oficiu de instanta; b. trebuie invocate cel mai tarziu pana la inchiderea dezbaterilor inaintea primei instante sub sanctiunea decaderii; c. sunt acele nulitati expres prevazute de lege.

142. Dac nulitatea este expres prevzut de lege, atunci:a. poate fi invocat de instan din oficiu, n toate cazurile; b. este vorba de o nulitate care opereaz de drept; c. vtmarea se presupune.

143. Nulitatea este condiionat de existenta unei vtmri n cazul:a. actului de procedura indeplinit de un functionar necompetent; b. actului indeplinit inauntrul termenului prohibitiv; c. gresitei alcatuiri a instantei

144.Intervine nulitatea n cazul n care:a. instanta a respins apelul, desi intimatul nu era legal citat si nici nu s-a prezentat la judecata; b. cererea de chemare in judecata a fost formulata de o entitatelipsita de capacitate pocesuala si de folosinta; c. pronuntarea hotararii a fost amanata cu mai mult de 7 zile.

145. Intervine nulitatea n cazul n care:a. in hotarire se mentioneaza gresit termenul de apel; b. cererea de recurs s-a depus la instanta de recurs; c. nu s-a mentionat in cererea de chemare in judecata ca se actioneaza in calitate de reprezentant.

146 Intervine nulitatea dac minuta nu este semnat:a. de judecator sau de procuror in cazul in care, acesta din urma trebuie potrivit legii sa participe la judecata; b. de judecator sau de grefier; c. de judecator.

147. Intervine nulitatea dac:a. in hotarire se mentioneaza gresit terenul de apel; b. cererea de recurs s-a depus la instanta de recurs; c. nu s-a mentionat in cererea de chemare in judecata ca se actioneaza in calitate de reprezentant.

148.Contradicia dintre minut i dispozitivul hotrrii redactate ulterior pronunrii:a. atrage nulitatea hotararii, deoarece nu se poate stabili ce anume a decis instanta; b. poate fi inlaturatra prin refacerea dispozitivului in sensul solutiei din minuta; c. poate fi inlaturata prin refacerea minutei in sensul solutiei din dispozitiv.

149. Nulitatea expres se caracterizeaz prin faptul c este:

a. absoluta; b.totala; c.prezumata vatamarea

150.Nulitatea absolut se caracterizeaz prin faptul c este:a. continua; b. totala; c. intrinseca

151. Nulitatea care intervine pentru necompeten este:a. relativa b.neconditionata c. absoluta

152.Pentru a interveni nulitatea prevzut de art. 105 alin. (2) este necesar, ntre altele, ca:a. nulitatea sa fir expres prevazuta de lege; b. actul sa fi fost indeplinit de o instanta necompetenta. c. actul sa fi produs partii o vatamare

153.Pentru o interveni nulitatea prevzut de art. 105 alin. (2) este necesar, ntre altele, ca:a. actul sa fi fost in deplinit cu neobservarea formelor legale; b. neregularitatea sa fi produs neaparat un prejudiciu material; c. neregularitatea sa priveasca numai o cerinta extrinseca a actului

154. Nulitatea actului de procedur poate fi nlturat dac:a. nulitatea este extrinseca; b. neregularitatea nu a produs nici o vatamare;

c. nulitatea este virtuala

155. Nulitatea actelor de procedur poate fi invocat, ntre altele, prin excepia de:a. incompatibilitate; b. conexitate; c. litispendenta

156. Intervine decderea n cazul n care:a. exceptia de necompetenta relativa esteinvocata o data cu concluziile pe fond; b. paratul depune cererea de chemare in judecata a altei persoane dupa prima zi de infatisare; c. expertul nu depune raportul de expertiza la termenul fixat de instanta.

157. Decderea intervine:a. numai daca legea o prevede expres; b. in cazul nerespectarii cauzelor legale imperative; c. in cazul respectarii oricaror termene procedurale.

158. Decderea devine inoperant:a. ori de cte ori prile se neleg n acest sens; b. dac nu mai pot fi exercitate cile procesuale prin care se putea invoca; c. dac instana apreciaz c nu s-a produs nici o vtmare.

159. Decderea are ca efect:a. pierderea dreptului procerdural ce nu a fost exercitat in termen; b. desfiintarea dreptului subiectiv civil; c. ineficienta tuturor actelor de procedura in deplinite in pricina respectiva.

160.Repunerea n termen poate fi dispus dac:a. partea nu a facut actul din cauze temeinic justificate;

b. nu s-a respectat un termen prohibitiv; c. partea nu a facut actul datorita unor imprejurari mai presus de vointa sa.

161. Repunerea n termenul n care partea trebuia s efectueze actul de procedur:a. poate fi dispusa de instanta din oficiu b. poate fi dispusa si in cazul in care culpa partii respective insa numai cu acordul partii adverse; c. se dispune numai la cererea partii respective.