Tema: Repartizarea si intretinerea pompelor centrifuge
Capitolul I
1. Definitia pompelor: Pompele sunt masini care transmit energia
mecanica,primita prin arborele lor de antrenare,fluidelor de lucru
sub forma energiei hidraulice.2. Clasificarea pompelorDupa
principiul de lucru si forma cavitatii de lucru,pompele se
clasifica in: Pompe centrifuge
Pompe volumice
Pompe axiale
Pompe cu palete
Pompe cu roti dintate
3. Elemente constructructive ale pompelor
a) Pompa centrifug :Prezentata schematic in figura 1 transmite
energia primita de electromotorul de antrenare prin arborele
4,fluidul de lucru prin intermediul rotorului 1.Particulele de
lichid sunt antrenate de rotor intr-o miscare de rotatie si sunt
aruncate sub actiunea fortelor centrifuge catre periferia acestuia.
La iesirea rotor, particulele de fluid au viteze mari, decat
energie cinetica mare, dar n colector a carui sectiune creste
viteza scade si creste presiunea.
Cand paraseste pompa prin flansa de refulare, lichidul dispune
de energie potentiala (de presiune) si energie cinetica. Energia
detinuta de fluid pe tubulatura si care are aceste doua componente,
este denumita energie hidraulica.
Rotorul 1, este compus din doua discuri plane sau curbate, ntre
ele aflndu-se palele rotorice ce separ spatiul dintre discuri.
Uneori din discuri poate s dispar. Palele rotorului pot fi radiale
sau curbate ctre exterior.
Carcasa spiral sau colectorul are o sectiune
variabil,cresctoare, astfel nct o parte din energia cinetic a
fluidului se transform n energie potential.
Aceste pompe se construiesc pentru debite medii (Qmax = 0,5 1
m3/s) si presiuni mici si medii (pmax = 0,9 MPa). Ele nu sunt
autoamorsabile, deci pentru a fi pus n functiune, este necesar
umplerea tubulaturii de aspiratie cu lichid, sau evacuarea aerului
de pe aceast tubulatur, pn ce lichidul intr n pomp.
Aceste pompe realizeaz sarcini mici de aspiratie.
Pentru a obtine presiuni mai mari cu ajutorul pompelor
centrifuge, acestea se construiesc cu mai multe rotoare, fixate pe
acela si arbore. Lichidul de lucru este antrenat pe rnd de fiecare
din rotoare, presiunea lui crescnd dup fiecare rotor; se numesc
supraetajate si se construiesc pentru debite relativ mici si
presiuni de 15 20 bari.
b) Pompe volumetrice:La baza functionrii acestui tip de pompe st
modificarea ciclic a volumului cavittii de lucru. n primul rnd are
loc o crestere a acestui volum, ceea ce determin crearea unei
depresiuni n cavitatea de lucru si aspiraia lichidului. n a doua
etap volumul cavittii descreste, ceea ce face ca lichidul aspirat s
fi refulat n tubulatura de refulare a instalatiei.
Pompele volumice au debite specifice mici, ns presiuni de lucru
mari (pn la 400 bari, la pompele cu piston).ele creeaz depresiuni
mari la aspiratie, putnd fi folosite si ca pompe cu vacuum.
c) Pompe cu pistonase axiale:Schemele de principiu ale acestui
tip de pompe sunt prezentate n figura 2.Principalele prti
componente ale acestor pompe sunt: blocul cilindrilor 1,
pistonasele plunjer 2, discul de antrenare 3 distribuitorul 4.
Unghiul de nclinatie este de 15 20.
Acest tip de pomp are un debit fix, deoarece si cursa
pistonaselor este fix.
Dac unghiul se poate modifica, se modific si debitul, pompa
fiind n acest caz pomp cu debit reglabil.
Pompele cu pistonase axiale sunt cele mai larg rspndite n
actionrile hidrostatice n constructia de masini sau n actionarea
masinilor unelte, fiind realizate ntr-o mare varietate
constructiv.
d) Pompe cu pistonase radialeSchemele de principiu ale acestor
tipuri de pompe sunt prezentate n figura 3.
Principalele prti componente sunt: rotorul 1, pistonasele 2,
statorul 3 axul central de distributie. Principiul de functionare
al acestor pompe este urmtorul: rotorul pompei este antrenat de
ctre n motor electric, rotorul fiind dezaxat fat de stator, permite
pistonaselor s aib o miscare relativ n alezajele lor, fapt pe care
se bazeaz fenomenele de aspiratie si refulare a lichidului.
Numrul pistonaselor este impar, cuprins ntre 7 si 13, turatiile
variaz ntre 100 1500 rot/min debitele sunt pn la 8000 l/min la
presiuni pn la 30 Pa.
Prin modificarea excentricittii e, cursa pistonaselor fiind 2e
se poate modifica debitul pompei.
e) Pompe cu palete:Schemele de principiu pentru aceste tipuri de
pompe,
care pot fi cu aspiratie si refulare exterioar sau interioar,
sunt prezentate n figura 4.
Reglarea debitului se realizeaz n mod similar cu acela al
pompelor cu pistonase radiale, prin deplasarea carcasei fat de
rotor si modificarea excentricittii.
f) Pompe cu roti dintateAceste tipuri de pompe au ca elemente
active dou sau mai multe roti dintate, la care golurile dintilor
constituie cavittile de lucru.
Cele mai utilizate din pompele cu dou roti dintate cu angrenare
exterioar si dantur evolventic dreapt, prezentate schematic n
figura 5.
Elementele principale ale unei pompe cu roti dintate sunt
carcasa 1, capacele 2, si rotile dintate 3.
Capitolul II1. Montarea si demontarea in instalatii a pompelor
centrifugeDemontarea pompei, n prtile ei componente, se face n
ordinea urmtoare:
- se demonteaz semicupla de pe arbore cu ajutorul unei prese cu
gheare;
- se desfac piulitele ce fixeaz capacul de aspiraie 1 de carcasa
de refulare 2.
Dac acest capac este prevzut cu dou sau trei suruburi de
depresare, prin strngerea acestora, capacul se ndeprteaz de carcas
si poate fi extras de pe portiunea de centrare. Dac nu sunt
prevzute suruburi de depresare, n special la pompele de dimensiuni
reduse, scoaterea capacului se face prin lovituri usoare, aplicate
prin intermediul unei bucti de lemn sau metal moale, pe spatele
flansei capacului, de jur mprejur, trgnd n acelasi timp capacul
spre exterior;
- se desface piulita 3 care fixeaz rotorul pe arbore;
- se scoate apoi rotorul de pe arbore. De regul acesta se
extrage relativ usor, deoarece este montat cu un ajustaj
alunector.
Exist mai multe solutii de extragere a rotorului si anume:
a) Dac situatia o permite, se introduc n spatele discului rotor
dou leviere subtiri sau dou surubelnite, diametral opuse, si se
extrage spre exterior, asa cum se arat n fig. 6.
Fig. 6 Schema de demontare
a unei pompen timpul actionrii cu cele dou surubelnite, o alt
persoan, prin
intermediul unei bucti de lemn sau de metal moale (bronz,
aluminiu), aplic n captul arborelui lovituri ferme de ciocan, fr a
se exagera.
Demontarea rulmentilor de pe arbore, dac situatia o cere, se
face
conform regulilor generale de demontare a rulmentilor, care se
gsesc n cataloagele de rulmenti sau n manualele de specialitate si
care n principiu recomand respectarea urmtoarelor conditii:
- transmiterea efortului, de la scula de demontare la unul din
cele dou inele, nu se va face prin intermediul corpurilor de
rulare;
- se va actiona ntotdeauna asupra inelului care este montat cu
strngere, fie pe arbore, fie n carcas;
- este recomandabil utilizarea preselor cu gheare, ori de cte
ori constructia o permite.
Trebuie mentionat c n tehnica modern, montarea si demontarea
rulmentilor se face cu ajutorul unor dispozitive hidraulice,
denumite si piulite hidraulice.n fig. 7 si 8 sunt prezentate
solutiile corecte de demontare a rulmentilor de pe arborele unei
pompe centrifuge monoetajate.
Fig. 7 Schema rudimentar de demontare a rulmentilor
Fig. 8 Schema de demontare a rulmentilor cu dispozitiveDup
demontarea rulmentilor, operatiile de demontare a pompei pot fi
considerate terminate. n continuare, se curt si se spal piesele
cu
petrol sau tricloretilen, apoi se verific starea fiecreia.
Piesele uzate se nlocuiesc cu piese de schimb originale, sau se
repar asa cum s-a artat anterior.
Montarea pompei se face n ordinea invers a demontrii. Pentru
rulmenti sunt valabile aceleasi reguli generale, prevzute si
la
demontare, dar aici mai pot fi aplicate si alte procedee, de
exemplu
nclzirea n bi de ulei la temperatura de 70-80C.
Instalatia de nclzire este destul de simpl si poate fi
confectionat n cadrul oricrui atelier de reparatii. Ea se compune
dintr-o cuv ce
contine uleiul fierbinte n care se introduc rulmentii, asezati
pe suporti adecvati. nclzirea se realizeaz electric cu ajutorul
unei rezistente montate la partea inferioar a cuvei. Rezistenta nu
trebuie s vin n contact cu uleiul.
Capitolul III
1.Functionarea pompei in reteaFunctionarea pompei in reteaua de
conducte presupune stabilirea unui echilibru masic si energetic
intre cele doua componente ale sistemului. Acest echilibru poate fi
stabil sau labil. Sistemul pompa-retea are echilibru stabil daca la
aparitia unor perturbatii mici ,punctul de functionare executa
oscilatii mici in vecinatatea pozitiei initiale si tinde sa revina
la aceasta. Dimpotriva.sistemul este instabil daca in urma unei
mici perturbatii punctul de functionare, in loc sa revina la
pozitia initiala, tinde sa se indeparteze de aceasta . Pentru
exemplificare se examineaza sistemul de pompare din figura 15.44,
care poate avea atat functionare stabila(ramura A-B a
caracteristicii interioare), cat si functionare labila (ramura A-C
a caracteristicii interioare).Sistemul este compus din pompa P,
prevazuta cu clapeta antiretur, reteaua OV,rezervorul V si o retea
de distributie care consuma debitul Q R. Fie, la un moment dat,
inaltimea geodezica Hg1, iar debitul cerut de consumatori QR=Q1 ;
punctul de functionare se va gasi in 1,la intersectia dintre
caracteristica interioara I si caracteristica exterioara EI. Pentru
a verifica stabilitatea punctului 1 se presupune aparitia unei
perturbatii trecatoare mici,de pilda o crestere a debitului cerut
de consumatori. Intr-o asemenea situatie, suplimentul de apa va fi
furnizat de rezervorul V,ceea ce determina scaderea nivelului pana
la cota I. Inaltimea geodezica de pompare se reduce
corespunzator,iar caracteristica exterioara va fi translatata in
pozitia EI. Noul punct de intersectie se va afla in 1, avand Q1 QR
, ceea ce determina reumplerea treptata a rezervorului V si
reducerea punctului de functionare in 1. Asadar, echilibrul
punctului 1 este stabil. Indiferent de tipul perturbatiei
(cresterea sau reducerea debitului cerut de consumatori,
modificarea turatiei,pompei etc.), functionarea este stabila pentru
toate punctele cuprinse intre A si B. Punctul A se obtine
traslatand caracteristica exterioara pana cand devine tangenta la
caracteristica interioara.
Pentru a pune in evidenta echilibrul instabil se examineaza
punctul de functionare 2(QR = Q2). Pentru verificarea stabilitatii,
se presupune aparitia unei perturbatii trecatoare mici, de tipul
unei cresteri a debitului cerut de consumatori. Suplimentul de apa
va fi furnizat de rezervorul V , nivelul liber reducandu-se.
Punctul de functionare se muta in 2,dar si aici debitul este mai
mic decat cel cerut de retea (Q2 Q2), ceea ce determina scaderea in
continuare a nivelului in rezervorul V. Deci in punctul 2
functionarea este labila; orice perturbare (chiar daca e mica si
trecatoare) determina indepartarea punctului de functionare de
punctul initial. Pentru cazul din figura 15.44, in functie de
sensul perturbatiei,punctul de functionare aluneca fie spre C fie
spre A. Atunci cand pompa nu este prevazuta cu clapeta atiretur
sistemul poare actiona si la debite negative, adica din rezervorul
V curge apa prin pompa dinspre refulare spre aspiratie desi rotorul
se invarteste in sens normal si consuma energie
stereo-mecanica.
Pentru a analiza modul in care decurge acest proces este
necesara studierea curbelor caracteristice in cadranul al doilea
(inaltimi de pompare pozitive,debite negative). In acest cadran
caracteristica exterioara se obtine scazand pierderile hidraulice
din inaltimea geodezica.Caracteristica interioara se obtine prin
incercari speciale si are alura prezentata in figura 15.45.
Pentru exemplificarea functionarii se presupune ca indiferent de
nivelul apei in rezervorul V, debitul absorbit de consumatori
ramane constant si are valoarea QR = Q2. Daca la pornirea pompei
exista in rezervor apa pana la nivelul I, punctul de functionare se
va afla in 1, deci Q1 QR ; surplusul de apa se va inmagazina in
rezervorul V,determinand cresterea treptata a nivelului si in
consecinta deplasarea punctului de functionare, dinspre punctul 1
inspre punctul A, prin translatarea curbei E. Nivelul maxim ce
poate fi atins in rezervor este I I ; daca inaltimea geodezica ar
fi mai mare decat HgII , intre curba E si curba I nu ar mai exista
nici un punct comun,deci functionarea sistemului nu mai este
posibila. In punctul A insa,debitul furnizat de pompa ramane inca
mai mare decat cel consumat de retea, QA QR . Surplusul de apa ar
trebui sa se acumuleze in rezervor si sa ridice in continuare
nivelul; cum pompa nu poate functiona la inaltimi geodezice mai
mari decat HgII, ea inceteaza debitarea iar punctul de functionare
sare brusc in C (Q=0).
In acest punct inaltimea de pompare H C este mai mica decat
contrapresiunea rezervorului HgII si va permite functionarea cu
debite negative. Caracteristica exterioara fiind EII , punctul de
intersectie intre caracteristica exterioara si cea interioara este
4, nivelul in rezervor a atins cota III, caracteristica interioara
si cea exterioara devin din nou tangente (punctul A1) . Daca
nivelul ar scadea sub III, contrapresiunea rezervorului ar fi
insuficienta pentru a asigura curgerea inversa. Asadar din III,
punctul de functionare sare in 5 . Acest tip de functionare, la
care nu se poate obtine un regim constant pentru fluxul
hidrodinamic,se numeste pompaj si se caracterizeaza in practica
prin batai puternice in pompa si retea. Acceptarea functionarii in
regim de pompaj poate avea drept urmare avarierea sistemului.2.
Cuplarea pompelor in paralel In cazul in care debitul livrat de o
pompa este insuficient pentru alimentarea consumatorilor din retea,
se pot cupla in paralel doua sau mai multe pompe .In mod obisnuit
aspiratia este independenta pentru fiecare pompa (fig.
15.46),refularea facandu-se intr-o conducta comuna.
De asemenea, intre sistemul de pompare si retea trebuie sa
existe un echilibru energetic,adica inaltimea de pompare furnizata
trebuie sa acopere atat diferenta de cote cat si pierderile
hidraulice de pe traseu , iar in momentul ajungerii la consumator
curentul trebuie sa contina energia ceruta de acesta.
In practica se pot ivi situatiii in care debitul livrat de o
pompa sa fie suficient pentru alimentarea consumatorilor, in schimb
inaltimea de pompare sa fie prea mica. Uneori aceasta preoblema se
poate rezolva cupland in serie doua sau mai multe pompe (fig 15.47)
In aceasta situatie prima pompa aspira apa din bazinul de aspiratie
si o refuleaza la intrarea in cea de-a doua pompa. Evident, este
posibil ca fiecare pompa din serie sa fie multietajata .
Pentru a urmari modul in care functioneaza pompele legate in
paralel sau serie, se apeleaza la curbele caracteristice.
3.Pompe identice legate in paralel:
Deoarece pompele sunt identice, vor avea aceeasi curba
caracteristica. Pentru simplitate, se presupune ca sunt legate in
paralel numai doua pompe. Pentru a gasi curba de functionare comuna
se vor dubla abscisele Qx , corespunzatoare aceleiasi ordonate H
(fig. 15.48). In cazul a trei sau patru pompe,abscisele se vor
treipla sau cuadrupla. Punctul de functionare se va gasi la
intresectia curbei caracteristice exterioare, cu caracteristica
celor doua pompe mergand in paralel,adica in punctul B. Daca la
retea functioneaza o singura pompa,aceasta va livra debitul Q1.
Dupa cum se remarca din figura:
Q1 Q1+II 2 Q2.Deci se obtine numai o crestere de debit Q Q1.
Aceasta crestere va fi cu atat mai mica, cu cat panta curbei
caracteristice exterioare este mai abrupta, iar panta curbei
interioare mai plata.
4. Pompe cu caracteristici diferite legate in paralel Se pot
lega in paralel si pompe avand curbele caracteristice diferite,
insa cu conditia ca in punctul M (fig. 15.49) de intalnire a
conductelor separate sa se stabileasca un regim de presiuni egale.
Curba comuna I + II se poate obtine insumand abscisele Qx
corespunzatoare acelorasi inaltimi Hx . La intersectia
caracteristicii exterioare cu curba comuna I + II se realizeaza la
punctul de functionare A, avand debitul QA si inaltimea de pompare
de pompare HA , pompa I functionand in punctul BI , iar pompa II in
punctul BII , cu debitul QBII . Daca pe aceeasi retea fiecare pompa
ar functiona separat, s-ar realiza punctele de functionare AI
respectiv AII, adica debitele QAII respectiv QAII. Din figura
rezulta: QA QAI + QAII.Diferenta:
Q = (QAI + QAII),
numita reducerea debitului datorita functionarii in paralel, se
produce din cauza cresterii pierderilor hidraulice ca urmare a
sporirii debitului pompat .
Daca in punctul de functionare al pompei II se afla intre C si
D, in punctul M de intalnire a conductelor separate nu se poate
stabili un regim de presiuni.
Capitolul IV: Lucrari de intretinere, exploatare si reparare a
pompelor centrifuge INTRETINEREALa pompele centrifuge, piesele cele
mai expuse la uzur, att abraziv ct si coroziv, sunt: rotorul,
labirintii, arborele, bucsa de protectie a arborelui (bucsa de
uzur), etansarea mecanic, garniturile moi si lagrele.
Carcasele de aspiratie si refulare nu constituie de obicei piese
de uzur, ele avnd peretii mult mai grosi dect ai rotorului. n cazul
vehiculrii unor lichide puternic abrazive, carcasele sunt protejate
cu blindaje confectionate din materiale cu mare rezistent la uzur.
Rotorul reprezint una dintre cele mai importante piese ale pompei,
si de aceea se recomand ca, n caz de constatare a uzurii naintate,
el s se nlocuiasc cu altul original, procurat din timp de la
furnizor ca pies de schimb. Uzura rotorului se manifest prin
ciupituri, stirbituri, discontinuitti ale formei, subtieri de
pereti, ovalizri ale alezajului butucului, deformri ale canalului
de pan etc.
Indiferent de procedeul de confectionare a unui rotor, fie prin
turnare, fie prin sudare-nituire, materialul din care este alctuit
piesa nu poate fi perfect omogen, astfel nct n timpul rotirii apar
mase neechilibrate, care n functionare dau nastere la forte si
momente ce provoac vibratii ale ntregului ansamblu. Efectele unei
astfel de functionri se manifest negativ asupra
pieselor pompei si conduc n final la uzura prematur a acestora
si la
ntreruperea functionrii. Pentru a evita aparitia acestui fenomen
este necesar ca dup prelucrare, fiecare rotor s fie supus unei
operatii de echilibrare si anume: static si dinamic.Pentru
obtinerea unei echilibrri ct mai corecte, dispozitivul trebuie s
satisfac urmtoarele condiii:
Prismele trebuie s fie perfect paralele si orizontale. Suprafata
lor de lucru trebuie s fie suficient de
lat, pentru a nu lsa urme pe fusurile arborelui, la rotoarele
mai grele. - Totodat, n scopul reducerii coeficientului de frecare,
aceast suprafat trebuie finisat prin slefuire;
- Arborele trebuie de asemenea s aib fusurile bine slefuite si
executate cu o mare precizie. De exemplu ovalitatea maxim admis
este de 0,01 mm. n fig. 1 este prezentat un dispozitiv de
echilibrare static a rotoarelor pompelor centrifuge.
Fig. 1 Dispozitiv de echilibrare static a rotoarelor pompelor
centrifuge
PORNIREALa pornire trebuie sa se verifice, in afara de cazul
pompelor autoaspiratoare,daca pompa este plina cu apa,ceea ce are
loc numai in cazul in care conducta de aspiratie are la capatul de
jos o supapa de retinere si cand aceasta este etansa. Daca pompa nu
este plina cu apa,se umpe pana la nivelul conductei de
refulare.
In cazul cand pompa este legata la o conducta de refulare sub
presiune, pornirea se face cu robinetul de refulare inchis, pentru
ca astfel motorul este incarcat numai la o treime din puterea
sa.
REPARAREAa) Uzuri normale si anormale, avarii.Pompele centrifuge
au mult mai putine piese in miscare decat pompele cu piston,deci
mai putine piese supuse uzurii.
Coroziunea are loc in special la pompele pentu alimentarea
cazanelor de abur si este mai puternica in locurile in care au loc
o destindere (scadere de presiune),in locurile in care se produc
vartejuri,cat si in punctele de deviere brusca a curentului de
lichid.Scaderile de presiune se produc la interstitiile interioare
ale rotorului.
Vartejurile apar in interiorul pompei,in special in cazul
functionarii cu sarcina redusa.Coroziunea poate produce uzuri
foarte mari organelor pompei,ducand pana la distrugerea lor.
b) Defecte in exploatarea pompei centrifuge: A. Pompa nu
aspira:Cauze: Pompa si conducta de aspiratie nu sunt umplute
suficient cu lichid;
Patrunde aer in conducta de aspiratie prin punctele de legatura
sau prin presgaritura de aspiratie;
Aerul din pompa si din conducta de aspiratie nu este complet
evacuat;
Ventilul de retinere al sorbului nu inchide etans,din cauza
impuritatilor sau deformarii tijei de conducere a lichidului in
rezervorul de aspiratie;
Ventilul de retinere al sorbului nu se deschide suficient;
Sita sorbului este infundata;
Nivelul lichidului de aspiratie a scazut mai jos decat
sorbul;
Inaltimea de aspiratie este prea mare.
Masuri de remediere:
Se completeaza lichidul care lipseste,cautand sa se elimine
bulele de aer.
Cu ajutorul unei lumanari aprinse se determina dupa devierea
flacarii,punctul de patrundere a aerului si se etanseaza bine
legatura respectiva sau presgarnitura de aspiratie
Se deschid robinetele de aerisire si se umple pompa cu
lichid
Se curata ventilul de retinere al sorbului,demontandu-l
respectiv se repara ventilul Se curata sita de impuritati
Se introduce sorbul in lichid,asezandu-l la o adancime
suficienta pentru a asigura aspiratia in orice conditii
Se monteaza pompa la inaltimea de aspiratie admisibila.
A. Pompa aspira,dar nu refuleaza:Cauze: Vana de refulare nu este
inchisa
Canalele rotoarelor sau ale dispozitivului de conducere sunt
infundate (cu carpe,bucati de lemn,etc.)
Interstitul interior este mult mai marit
Masuri de remediere:
Se deschide vana de refulare
Se demonteaza pompa si se curata canalele infundate
Se inlocuiesc inelele de etansare
B. Pompa necesita la pornire o putere mai mare decat cea
normala:Cauze:
Vana de refulare nu este inchisa
Rotoarele sunt montate gresit
Dispozitivul de echilibrare nu functioneaza
Inelele de etansare sunt gripate
Presgarniturile sunt stranse prea mult
Metode de remediere:
Se inchide vana de refulare,deschizand-o treptat pe masura ce
pompa isi mareste turatia. Se demonteaza pompa si se aseaza
rotoarele in pozitia normala
Se verifica dispozitivul de echilibrare,inlocuind inelul la
nevoie
Se demonteaza pompa si se rectifica inelele de etansare
Se slabeste strangerea presgarniturilor.
C. Pompa se incalzeste:Cauze:
Vana de refulare este inchisa
Presgarniturile sunt stranse prea mult
Nu functioneaza dispozitivul de racire
Metode de remediere:
Se deschide vana de refulare Se slabeste strangerea
presgarniturilor, respectiv se inlocuiesc inelele garniturii
Se controleaza robinetul si conductele de legatura ale
dispozitivului de racire.
D. Se produc scantei la inelele colectoare ale motorului
electric.Cauze:
Inelele sunt murdare
Masuri de remediere:
Se curata si se slefuiesc inelele
E. Pompa vibreaza:
Cauze:
Fundatia slaba
Suruburile de fundatie nu sunt stranse
Conductele nu sunt bine fixate
Centrarea pompei fata de motor nu este buna Pungi de aer in
conducta de aspiratie
Masuri de remediere:
Se consolideaza fundatia
Se strang suruburile
Se consolideaza conductele
Se aliniaza grupul si se inlocuieste garnitura cuplajului
Se evacueaza aerul,respectiv se inlatura defectele de montare a
conductei de aspiratie.
Capitolul V:
1. Tehnologia reparatiilor:Procedeele de reparare a organelor
centrifuge sunt asemanatoare cu cele de la pompele cu
piston,folosind ca si la acestea pentru reparare,sudarea electrica,
sudarea cu gaze, galvanizarea, prelucrarea mecanica, ajustarea,
etc.
Carcasele de fonta crapate sau sparte se pot repara ca si
corpurile de pompa de la pompele cu piston prin sudare cu
gaze,executate la cald sau prin sudare electrica rece.
Axele pompelor centrifuge prezinta o uzura caracteristica prin
faptul ca neavand o miscare rectiline alternativa ca tijele de
pompa ca o miscare de rotatie, uzura este localizata la fusurile
corespunzatoare lagarelor cu bucse sau cuzineti si la cele care se
freaca in prezgarnituri. Axele uzate ale pompelor centrifuge se pot
reconditiona prin metalizare urmata de cementare sau prin cromare
dupa ce primele reparatii sau facut prin rectificare simpla.
Rulmentii uzati ai pompelor centrifuge,cum bucsele de lagar
uzate se inlocuiesc cu altele noi iar lagarele de compozitie uzate,
topite, gripate, se toarna din nou prin aceleasi procedee ca la
pompele cu piston.Rotoarele pompelor centrifuge deteriorate prin
rupere de palete,coroziune,eroziune nu se repara ci se inlocuiesc
cu altele noi.
Dispozitivele de conducere a pompelor centrifuge,deteriorate
prin coroziune,cavitatie si eroziune nu se pot repara prin
sudare,deoarece interiorul lor este greu accesibil pentru
executarea acestei operatii si suprafetele incarcate nu se pot
prelucra usor.
COLEGIUL TEHNIC ENERGETIC
BUCURESTI
PROIECT PENTRU SUSTINEREA ATESTATULUI PROFESIONAL
TEMA: LUCRARI DE INTRETINERE A POMPELOR CENTRIFUGE
ELEV: GHEORGHE ANDREEA
SPECIALIZAREA: TEHNICIAN MECATRONIST PROFESOR INDRUMATOR: ING.
V. MIHAILOV
-2008-
Cuprins:
Capitolul I :
1. Definitia pompelor
2. Clasificarea pompelor
3. Elemente constructive ale pompelor
Capitolul II:
1. Montarea si demontarea in instalatii a pompelor
centrifuge
Capitolul III:
1. Functionarea pompei in retea
2. Cuplarea pompelor in paralel
3. Pompe identice legate in paralel
4. Pompe cu caracteristici diferite legate in paralel1.
Capitolul IV:
2. Lucrari de intretinere, exploatare si reparare a pompelor
centrifuge
3. Uzuri normale si anormale, avarii.
4. Defecte in exploatarea pompei centrifuge
Capitolul V:
1. Tehnologia reparatiilorBibliografie:
Bibliografie
1. Francisc Gyulai, Pompe, ventilatoare, compresoare Vol1, 2
I.P. Timisoara 1988
2. Alexandru Todicescu, Mecanica fluidelor si masini
hidropneumatice, Ed. Didactica si pedagogica 1974
3. Nicolae Ganea, Alegerea, exploatarea, intretinerea si
repararea pompelor, Ed. Tehnica 1988
PAGE 26
