55
Audit intern 1.Origini si evolutie S-a spus deja totul despre AUDIT în general şi despre AUDIT INTERN în particular pentru a explica orginea şi dezvoltarea sa. De la originile sale latine (audio, audire : a asculta) cuvântul audit a suferit vicisitudini şi mediatizarea sa a multiplicat sensurile sale contrare. Dar dacă îl calificăm „audit intern” atunci el se referă la o funcţie precisă, ale cărei origini au fost, uneori, identificate în practici vechi. Încă din timpul misionarilor dominicani ai lui Charlemagne şi „auditorii” lui Eduard I al Angliei, exemplele sunt numeroase şi pot fi prezentate ca antecedente istorice; dar, de fapt, nici unul dintre noi nu-şi dă seama pe deplin de această funcţie chiar dacă ea există astăzi în întreprinderi, deoarece ea este în realitate o Funcţie Nouă cu particularităţi singulare şi care nu se confundă cu nici un precedent istoric. De asemenea, ea este în acelaşi timp o Funcţie Universală şi o Funcţie periodică. Auditul intern este considerat în lume o profesie care a prins contur de-a lungul anilor, cautând sa raspunda mereu necesitatilor în continua schimbare pe care le au organizatiile. Auditul intern, axat la începuturile sale pe probleme contabile, a devenit astazi un instrument puternic de depistare a principalelor riscuri ale organizatiilor. Ca functie, auditul intern are o aparitie relativ recenta, situata, dupa unii autori, în perioada crizei economice din 1929 din Statele Unite ale

Audit Intern, Curs Master

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Audit Intern, Curs Master

Audit intern

1Origini si evolutie

S-a spus deja totul despre AUDIT icircn general şi despre AUDIT INTERN icircn particular

pentru a explica orginea şi dezvoltarea sa De la originile sale latine (audio audire a asculta)

cuvacircntul audit a suferit vicisitudini şi mediatizarea sa a multiplicat sensurile sale contrare Dar

dacă icircl calificăm bdquoaudit internrdquo atunci el se referă la o funcţie precisă ale cărei origini au fost

uneori identificate icircn practici vechi Icircncă din timpul misionarilor dominicani ai lui

Charlemagne şi bdquoauditoriirdquo lui Eduard I al Angliei exemplele sunt numeroase şi pot fi

prezentate ca antecedente istorice dar de fapt nici unul dintre noi nu-şi dă seama pe deplin

de această funcţie chiar dacă ea există astăzi icircn icircntreprinderi deoarece ea este icircn realitate o

Funcţie Nouă cu particularităţi singulare şi care nu se confundă cu nici un precedent istoric

De asemenea ea este icircn acelaşi timp o Funcţie Universală şi o Funcţie periodică

Auditul intern este considerat icircn lume o profesie care a prins contur

de-a lungul anilor cautacircnd sa raspunda mereu necesitatilor icircn continua schimbare pe care le

au organizatiile Auditul intern axat la icircnceputurile sale pe probleme contabile a devenit

astazi un instrument puternic de depistare a principalelor riscuri ale organizatiilor Ca functie

auditul intern are o aparitie relativ recenta situata dupa unii autori icircn perioada crizei

economice din 1929 din Statele Unite ale Americii Icircntreprinderile erau atunci afectate de

recesiunea economica si economiile de orice natura erau la ordinea zilei

Toate conturile au fost minutios analizate icircn vederea unei reduceri a taxelor Dar

marile icircntreprinderi americane foloseau deja serviciile Cabinetelor de Audit Extern

organisme independente care aveau misiunea de a certifica conturile bilanturile si situatiile

financiare Ca pretutindeni se cauta o metoda de reducere a cheltuielilor si s-a realizat ca

pentru a duce la bun sfacircrsit activitatea de certificare auditorii externi trebuiau sa efectueze

numeroase activitati pregatitoare inventare de orice natura analize de conturi sondaje

diverse si variate etc Atunci s-a sugerat icircn mod normal ca anumite activitati pregatitoare sa

fie preluate de personalul icircntreprinderii Cabinetele de Audit Extern si-au dat acordul cu

conditia unei anumite supervizari

Astfel au aparut acesti bdquoauditorirdquo care efectuau activitati de audit icircn sensul icircn care era

icircnteles la acea data dar bdquointernirdquo deoarece faceau parte din icircntreprinderi Ei participau la

activitatile curente ale auditorilor externi icircnsa fara a icircntocmi sintezele si concluziile Icircntr-un

fel subcontractanti ai Auditorilor Externi ei au permis realizarea obiectivului fixat initial

reducerea taxelor icircntreprinderilor Astfel s-a nascut cuvacircntul nu functia

Odata ce a trecut criza ei au fost folositi icircn continuare deoarece dobacircndisera

cunostintele necesare si utilizau metodele si instrumentele aplicate domeniului contabil putin

cacircte putin ei au largit domeniul de aplicare si i-au modificat icircn mica masura obiectivele Dar

Functia de Audit Intern va mai pastra mult timp icircnca acest patrimoniu ereditar icircn memoria

colectiva Cu atacirct mai mult cu cacirct este vorba de o istorie recenta Icircn raport cu principalele

functii traditionale ale icircntreprinderii functia de productie functia comerciala functia

contabilahellip care au existat dintotdeauna se poate observa faptul ca functia de Audit Intern

este icircnca la primii sai pasi (Jacques RENARD ndash Teoria si practica auditului intern ndash

Bucuresti 2002)

Foarte aproape pacircna acum cacirctiva ani de functia contabila si financiara auditul intern

este icircn prezent subordonat conducatorilor organizatiilor Este de asemenea o profesie bine

organizata cu influenta crescacircnda Regasita icircn peste 80 de institute nationale care fac parte

din Institute of Internal Auditors (IIA) al carui sediu se afla la Orlando icircn Statele Unite ale

Americii profesia reuneste peste 77000 de membri repartizati icircn peste 120 de tari

Auditul intern este o profesie care se bazeaza pe un cadru de referinta recunoscut icircn

lumea icircntreaga chiar daca datorita varietatii mediilor icircn care este practicat acesta trebuie sa

se adapteze pentru a lua icircn calcul particularitatile legislative si de reglementare ale fiecarei

tari regulile specifice care guverneaza anumite sectoare de activitate (sectorul bancar de

exemplu) sau pur si simplu marimea si cultura organizatiilor

Acest cadru de referinta serveste drept baza pentru pregatirea unei diplome

profesionale recunoscute pe plan mondial eliberata pe baza unui examen de specialitate CIA

(Certified Internal Auditor) care reprezinta pentru exercitarea auditului intern echivalentul

diplomei de expertiza contabila icircn cazul revizuirii conturilor

Auditul intern funcţie universală

Acest calificativ trebuie icircnţeles icircntr-un dublu sens este o funcţie universală căci se aplică

tutror organizaţiilor dar este funcţie universală deoarece se aplică tuturor funcţiilor acolo

unde se exersează

Icircn mod natural icircntreprinderile sunt primele interesate oricare ar fi dimensiunea lor Marile

icircntreprinderi icircn mod sigur şi icircn mod particular icircntreprinderile multinaţionale pornind de la

cele la care mişcarea s-a extins Dar auditul intern interesează icircn mod egal şi icircntreprinderile

mici şi mijlocii icircn măsura icircn care bineicircnţeles ele pot suporta costul care permite funcţionarea

unui serviciu de audit intern

Dacă auditul intern se aplică tuturor dimensiunilor icircntreprinderii el se aplică de asemenea

tuturor activităţilor icircntreprinderii Icircntreprinderea cu vocaţie comercială este la fel de interesată

ca şi icircntreprinderea industrială sau icircntreprinderea de servicii Probabil icircn această ultimă

categorie cu excepţia sectorului bancar funcţia auditului intern a penetrat mai puţin şi fără

icircndoială pentru că dimensiunea multinaţională care a favorizat dezvoltarea funcţiei este de

altfel icircntacirclnită icircn sectorul industrial

Este evident că sectorul para-public care girează imaginea sectorului privat adoptă funcţiile

şi deci auditul intern şi este una dintre dezvoltările sale recente interesează toate activităţile

din economie care icircmbracă forma juridică icircn care se exprimă

Dincolo de icircntreprinderi asociaţiile de toate tipurile societăţile civile şi chiar organismele

confesionale sau religioase pot şi trebuie să fie interesate de această Funcţie din moment ce au

atins o anumită dimensiune

Şi icircn mod natural administraţiile ndash toate administraţiile ndash adoptă icircn mod progresiv Auditul

Intern care trebuie să le permită să facă un salt semnificativ icircn vederea eficacităţii securităţii

şi calităţii fie că este vorba de spitale Educaţie Naţională colectivităţi teritoriale Armată

Inspectoratele Generale ale Ministerelor toţi au perceput deja icircn ce punct această funcţie nouă

ar putea să le permită să stăpacircnească mai bine activităţile lor şi să atingă cu mai multă

siguranţă obiectivele semnalate

Icircn fiecare din aceste organizaţii Auditul Intern ndash şi acesta nu e icircncă perceput clar de către toţi

ndash se aplică tuturor funcţiilor fără excepţii

Aplicarea asupra tuturor Funcţiilor

Numeroşi sunt icircncă cei care atunci cacircnd vorbim de Auditul Intern se gacircndesc la funcţia

financiară şi contabilă Greutatea istoriei apasă icircnsă greu icircn spiritele care nu au fost informate

asupra evoluţiei Funcţiei

De fapt ea a debordat mult limitele istorice şi interesează dacă nu icircn practică cel puţin pe toţi

icircn concepţia teoretică toate funcţiile fără nici o restricţie De fapt obiectivele şi metodologia

Auditului Intern sunt universale icircn sensul icircn care ele se aplică tuturor activităţilor permiţacircnd

astfel de a le gestiona mai bine

Se vor declina deci toate funcţiile icircntreprinderii auditorul intern va exercita activităţile sale

pentru cel mai mare profit dintre toate

1048707 Funcţia financiară şi contabilă

Contabiliatea trezoreria sunt bineicircnţeles icircnscrise icircn Planul de Audit Intern dar cu obiective

complementare icircn raport ce cele asigurate auditorilor externi Vom vedea cu ocazia

poziţionării Funcţiei icircn ce puncte aceste obiective diferă Dar vom vedea de asemenea icircn ce

punct auditul intern şi cel extern sunt chemate să colaboreze atacirct de mare este

complementaritatea acţiunii lor

1048707 Funcţia comercială şi logistică

Marketing vacircnzări publicitate stocaj transporturi toate aceste domenii trebuie explorate de

auditorul intern Icircnţelegem bine că icircn această semnificaţie aspectul financiar şi contabil nu

este singurul interesat Universalitatea obiectivelor auditului intern conduce la a analiza toate

celelalte aspecte ale funcţiei relaţiile comerciale şi publicitate solvabilitatea clientului

calitatea livrărilor cercetarea prospectelor etc

1048707 Funcţia fabricaţie producţie

Icircn sensul cel mai larg al cuvacircntului adică incluzacircnd examinarea instalaţiei de fabricaţie ca şi

cea de producţie de menţinere de investiţii de securitate industrială etc

Ceea ce vrea să spună icircn mod clar este că auditorul intern este prezent de asemenea icircn uzine

şi pe şantiere ca şi icircn birouri Fără icircndoială reuniunea unui anumit număr de condiţii este

necesară pentru a se ajunge icircn această situaţie icircn particular exigenţa unei culturi tehnice cu

atacirct mai puţin pentru icircntreprinderile cu icircnaltă tehnologie

Dar dacă vrem să dăm funcţiei plenitudinea dimensiunii sale icircnţelegem icircn mod necesar că

echipa de audit intern trebuie să fie formată din auditori de toate originile şi formaţiile ceea

ce este de fapt preconizat de normele profesionale Un anumit număr de mari icircntreprinderi au

intrat deja pe această cale deci nu mai suntem icircn domeniul speculaţiilor ci icircn cel al realităţii

1048707 Funcţia informatică şi nu numai informatica de gestiune

Auditorul informatic care aici icircn mod egal ndash dimensiunea culturală obligă ndash nu este numai un

auditor care a studiat informatica ci neapărat un informatician format după metodologia şi

instrumentele Auditului Intern Acest auditor informatic exercită talentul său icircn cinci direcţii

fundamentale

1 Auditarea centrelor informatice şi nu numai centre informatice de gestiune dar şi

informatică industrială informatica de ldquoprogressrdquo după cum spun anglo-saxonii adică aceea

care concurează fabricaţia automatizată Pe scurt peste tot unde există hardware există

materia auditului

2 Auditarea biroticii icircn toată icircntinderea diversitatea şi complexitatea sa

3 Auditarea reţelelor informatice necesară să completeze două puncte anterioare care impun

din partea auditorului un nivel de competenţă tehnică de asemenea ridicat Adică nu toate

echipele de audit sunt icircn măsură să abordeze aceste chestiuni icircn acest caz trebuie găsite

soluţii de substituţie

4 Auditarea sistemelor icircn exploatare şi al logicelelor aplicative Acest domeniu percepe aici

ansamblul celorlalte funcţiuni ale icircntreprinderii icircn măsura icircn care aceasta face apel uşor la

informatică Auditul informatic este atunci ndash icircn acest caz particular ndash un specific al fiecărei

funcţii

5 Auditarea sistemelor icircn dezvoltare care prezintă aceleaşi caracteristici ca şi precedentul

chiar dacă el se situează icircnaintea exploatării Trebuie subliniat aici că rolul auditorului nu

poate şi nu trebuie să se confunde cu acela al responsabililor icircnsărcinaţi cu dezvoltarea Aici

ca şi oriunde auditorul nu este cel care ldquoface lucrurilerdquo ci cel care ldquopriveşte cum lucrurile sunt

făcuterdquo

1048707 Funcţiile de gestiune

Icircnglobăm sub acest cuvacircnt tot ceea ce s-a putut omite icircn enumerarea anterioară Gestiunea

personalului icircn sensul cel mai larg şi icircn toate elementele componente logistica generală a

icircntreprinderii de la curăţarea birourilor pacircnă la arhivare trecacircnd prin grădinărit şi imprimerie

toate aceste activităţi trebuie icircnscrise icircn programul de lucru al auditorului intern Şi cum există

din ce icircn ce mai multe funcţii codificate şi normalizate cacircmpul nu icircncetează a se lărgi ieri

calitatea azi mediul icircnconjurător

1048707 Funcţia auditului intern

Auditul intern fiind o funcţie şi toate funcţiile avacircnd vocaţia de a fi studiate se icircnţelege de la

sine că auditul intern trebuie icircn mod egal să fie audit şi deci să-şi aibă locul icircn enumerarea de

faţă Dar cum să realizezi acest audit al auditului Pare aproape imposibil nu-i aşa

1048707 Funcţia managerială

Unii afirmă că aceasta trebuie exclusă că ea constituie excepţia care confirmă regula Aici

este vorba fără icircndoială despre o ldquoondulaţierdquo icircn faţa dificultăţii deoarece a icircntinde icircntr-atacirct

auditul intern nu este un lucru uşor deoarece trebuie icircnvins un dublu obstacol

1048707 obstacolul creat de Direcţia Generală deoarece aceasta dacă nu-şi cunoaşte bine funcţia

sau mai rău chiar dacă icircşi formulează o idee falsă nu-şi va da girul unei asemenea

icircntreprinderi

1048707 obstacolul creat chiar de auditul intern care ar trebui să supravegheze să nu judece natura

acţiunii Direcţiei ceea ce evident icirci va face sarcina dificilă

Dar icircn planul principiilor şi chiar al practicii funcţia este auditabilă Funcţie universală deci

şi icircn toate sensurile termenului Dar de asemenea şi icircntr-o formă originală funcţie periodică

Audit intern funcţie periodică

Este o funcţie permanentă icircntr-o icircntreprindere dar şi o funcţie periodică pentru cei care o

icircntacirclnesc ldquoAuditaţiirdquo (şefi de serviciu şefi de departamente directori) primesc auditorii icircn

misiune pentru 1 ndash 2 săptămacircni sau 3 luni apoi misiunea fiind terminată aceştia pleacă Ei

vor reveni peste 2 3 sau 5 ani icircn funcţie de o frecvenţă care va fi icircn funcţie de importanţa

riscului icircn activitatea auditată Deci funcţia s-a ldquoeclipsatrdquo icircn măsura icircn care activitatea nu este

executată icircn permanenţă icircn acelaşi loc

Dar activităţi permanente ale Auditului Intern se icircntacirclnesc care de pe 1 Ianuarie pacircnă la 31

Decembrie se va icircntoarce icircn icircntreprindere pentru a-şi exercita misiunile sale icircn toate

sectoarele Planul de audit ndash despre care vom vorbi ulterior ndash interpretează această

periodicitate a activităţii repartizacircnd acţiunile icircntr-un ciclu de mai mulţi ani (3 sau 5) Această

periodicitate a misiunilor este calculată conform riscului fiecărei activităţi activitate cu risc

mare deci misiuni frecvente Activitate cu risc scăzut deci misiuni mai rare icircn timp Un

serviciu de audit intern bine organizat trebuie deci să dispună icircn mod imperativ de un

instrument de măsură a riscului pentru a calcula frecvenţa misiunilor sale Este vorba de

macro-evaluare de care vom vorbi ulterior

Este interesant de subliniat chiar din acest moment caracterul permanent implică pentru

auditorul intern excluderea tuturor lucrărilor din afara misiunii sale de audit Această regulă

este icircn acelaşi timp o necesitate practică şi o exigenţă deontologică Este o necesitate practică

deoarece nu putem fi icircn acelaşi timp judecător şi parte icircmpricinată auditor şi responsabil

operaţional Este icircn mod egal o exigenţă deontologică pentru că este impusă de necesitatea de

a audita totul şi de a o face fără subiectivism Aceste noţiuni figurează de altfel icircn normele de

audit intern şi vom putea observa că acestea nu sunt icircntotdeauna respectate

Cele trei caracteristici ale funcţiei de audit intern nouă universală periodică sunt acum

recunoscute şi dobacircndite Această evoluţie nu s-a produs uniform dar nici icircn mod brutal puţin

cacircte puţin funcţia şi-a configurat noua icircnfăţisare Pentru a realiza acest lucru ea şi-a extins

progresiv cacircmpul de aplicare şi şi-a definit astfel suprastructura

Funcţia de audit intern s-a instituit icircn Anglia şi Franţa la icircnceputul anilor rsquo60 fiind puternic

marcată de originile sale de control financiar-contabil Abia după anii rsquo80 ndashrsquo90 funcţia de

audit intern icircncepe să se contureze icircn activitatea entităţilor iar evoluţia ei continuă şi icircn

prezent

Icircn Romacircnia auditul intern a fost adoptat ca un termen la modă icircn domeniul controlului

financiar icircnsă cu timpul s-a reuşit decantarea conceptelor de control intern şi audit intern Icircn

prezent există o problemă cu icircnţelegerea sistemului de control intern care fiind obiect al

auditului intern icircnglobează toate activităţile de control intern realizate icircn interiorul unei

entităţi şi riscurile asociate acestora

Icircn acelaşi timp trebuie icircnţelese corect şi noţiunile de control extern şi audit extern care

funcţionează icircntr-o economie de piaţă concurenţială cum este şi cea romacircnească

Scopul iniţial al Institutului Auditorilor Interni ndash IIA a fost acela de standardizare a

activităţii de audit intern plecacircnd de la definirea conceptelor stabilirea obiectivelor şi

continuacircnd cu organizarea şi exercitarea acestuia

Icircn timp a avut loc o deplasare a obiectivelor auditului intern respectiv de la furnizarea de

informaţii pentru manager spre o colaborare cu auditul extern căruia icirci asigură o materie

primă prelucrată devenind totodată o activitate de sine stătătoare

Icircncepacircnd din 1950 IIA a emis norme proprii de audit intern diferite de cele ale auditului

extern Icircn timp acestea s-au generalizat şi din 1970 au devenit standarde de audit intern care

sunt icircntr-o permanentă mişcare datorită evoluţiei societăţii ce se confruntă mereu cu noi

provocări

Icircn 1941 JBThurston primul preşedinte al Institutului Internaţional al Auditorilor Interni

declara cu o previziune uimitoare că perspectiva cea mai strălucită a auditului intern va fi

ldquoasistenţa managerialărdquo Icircn 1991 Joseph J Mossis - preşedintele Institutului Auditorilor

Interni din Marea Britanie reia aceeaşi remarcă dar icircn termeni mult mai exacţi ldquoeste clar

pentru cei care lucrează icircn cadrul funcţiei de Audit Intern că acesta are un rol vital de jucat

ajutacircnd conducerea să ia icircn macircnă hăţurile controlului internrdquo

Auditul intern icircşi va atinge obiectivele dacă există un sistem de control intern organizat

formalizat periodic constituit din standarde şi norme profesionale ghiduri procedurale

coduri deontologice (nu etice) care să susţină morala profesiunii de audit avacircnd icircn vedere

faptul că auditorul trebuie să fie icircn afara oricăror bănuieli bdquoprecum soţia Cezaruluirdquo

Auditorii interni şi managerul trebuie priviţi ca parteneri şi nu ca adversari avacircnd aceleaşi

obiective printre care eficacitatea actului de management şi atingerea ţintelor propuse

Managerii trebuie să icircnţeleagă recomandările auditorilor să perceapă ajutorul pe care icircl

primesc pentru stăpacircnirea riscurile care apar şi evoluează continuu

Auditul intern este considerat ca fiind ultimul nivel al sistemului de control intern al entităţii

Auditorii interni izolaţi sunt ineficienţi şi de aceea ei trebuie să lucreze icircn echipă

Competenţele profesionale ale auditorului intern produc adevărate beneficii pentru entitate

printr-o evaluare sistematică pe baza standardelor de audit şi a celor mai bune practici a

politicilor procedurilor şi operaţiilor realizate de entitate

Auditul intern prin activităţile pe care le desfăşoară adaugă valoare atacirct prin evaluarea

sistemului de control intern şi analiza riscurilor asociate activităţilor auditabile cacirct şi prin

recomandările cuprinse icircn raportul icircntocmit şi transmise icircn scopul asigurării atingerii

obiectivelor organizaţiei

Destinatarii rapoartelor de audit intern pot să ţină sau nu cont de recomandările auditorilor

icircnsă ei ştiu că atunci cacircnd nu ţin cont de ele icircşi vor asuma unele riscuri

Auditul intern nu poate da un certificat că toate activităţile sunt protejate sau că nu există

disfuncţii din singurul motiv important - relativitatea controlului intern - care este obiectul

său de activitate

Auditorii interni evaluează sistemul de control intern al entităţii şi dau o asigurare rezonabilă

managementului general referitoare la funcţionalitatea acestuia

Auditul intern este o profesie care s-a redefinit mereu de-a lungul anilor din dorinţa de a

răspunde necesităţilor icircn continuă schimbare ale entităţilor Axat la icircnceput pe probleme

contabile obiectivele auditului intern s-au deplasat spre depistarea principalelor riscuri ale

entităţilor şi evaluarea controlului intern al acestora

Activitatea compartimentului de audit intern se află icircntr-o relaţie de complementaritate cu

Comitetul de Audit respectiv

bull auditul intern oferă Comitetului de Audit o analiză imparţială şi profesionistă asupra

riscurilor organizaţiei şi contribuie la icircmbunătăţirea informării sale şi a Consiliului de

administraţie icircn ceea ce priveşte securitatea acesteia

bull Comitetul de Audit garantează şi consacră independenţa auditului intern

Icircn acest fel cele două structuri contribuie la guvernarea eficientă a organizaţiilor dar icircn

moduri de abordare diferite

Profesia de audit intern se bazează pe standarde de audit intern şi pe standardele de

implementare sau de bună practică recunoscute icircn icircntreaga lume care se adaptează la

particularităţile legislative şi de reglementare ale fiecărei ţări icircn vederea respectării regulilor

specifice ce guvernează diferite sectoare de activitate şi cultura organizaţiei respective

Cunoaşterea şi aplicarea acestui cadru de referinţă oferă organizaţiilor şi organismelor de

reglementare o asigurare privind nivelul de profesionalism al auditorilor interni

Nerespectarea lor nu icircnseamnă numai să te situezi icircn afara profesiei dar mai ales să te privezi

de un mijloc de a fi mai eficace şi mai credibil Amatorismul nu poate să funcţioneze icircn

auditul intern ci doar o abordare sistematică şi metodică poate aduce un plus de valoare

organizaţiilor

2 DEFINIREA CONCEPTULUI DE AUDIT INTERN

Funcţia de audit intern a cunoscut transformări succesive pacircnă la stabilizarea definirii

conceptului Aceste abordări progresive au scos icircn evidenţă o serie de elemente care trebuie

reţinute pentru conturarea cadrului icircn care se icircnscrie auditul intern

Din analiza evoluţiei funcţiei auditului intern pacircnă icircn prezent putem aprecia următoarele

elemente de implicare icircn viaţa entităţii auditate şi anume

- consiliere acordată managerului

- ajutorul acordat salariaţilor fără a-i judeca

- independenţă şi obiectivitate totală a auditorilor

a) Consiliere acordată managerului

Auditul intern reprezintă o funcţie de asistenţă a managerului pentru a-i permite să-şi

administreze mai bine activităţile Componenta de asistenţă de consiliere ataşată auditului

intern icircl distinge categoric de orice acţiune de control sau inspecţie şi este unanim

recunoscută ca avacircnd tendinţe de evoluţie icircn continuare

Auditul intern este aproape de fiecare responsabil precum agentul fiscal care consiliază şi

rezolvă problemele legate de impozite si taxe Responsabilul managerul este consiliat de

auditorul intern pentru a găsi soluţii de rezolvare a problemelor sale icircntr-o cu totul altă

manieră icircn sensul că prin dispoziţiile luate să asigure un control mai bun al activităţilor

programelor şi acţiunilor sale

Profesionalismul auditorului intern este arta şi maniera de a emite o judecată de valoare

asupra instrumentelor şi tehnicilor folosite cum ar fi reguli proceduri instrucţiuni sisteme

informatice tipuri de organizare şa care reprezintă ansamblul activităţilor de control

utilizate de managerul instituţiei sau responsabilul unui loc de muncă recunoscut de

specialişti drept control intern

Rolul auditorului intern este acela de a asista managerul pentru abordările practice succesive

deja elaborate şi prin analiza ansamblului să contribuie la icircmbunătăţirea sistemului de control

intern şi a muncii cu mai multă securitate şi eficacitate

Icircn consecinţă se acceptă unanim că auditorul intern consiliază asistă recomandă dar nu

decide obligaţia lui fiind de a reprezenta un mijloc care să contribuie la icircmbunătăţirea

controlului pe care fiecare manager icircl are asupra activităţilor sale şi a celor icircn coordonare icircn

vederea atingerii obiectivelor controlului intern Pentru realizarea acestor atribuţii auditorul

intern dispune de o serie de atuuri faţă de management şi anume

- standarde profesionale internaţionale

- buna practică recunoscută icircn domeniu care icirci dă autoritate

- tehnici şi instrumente care-i garantează eficacitatea

- independenţa de spirit care icirci asigură autonomia să conceapă ipoteze şi să formuleze

recomandări

- cercetarea şi gacircndirea lui este detaşată de constracircngerile şi obligaţiile unei activităţi

permanente de gestionare zilnică a unui serviciu

b) Ajutorul acordat salariaţilor fără a-i judeca

Icircntr-o entitate icircn care auditul intern face parte din cultura organizaţiei acesta este acceptat cu

interes dar icircntr-o entitate care se confruntă cu riscuri potenţiale importante cu absenţa

conformităţii cu reglementările de bază cu o eficacitate scăzută şi o fragilitate externă a

acesteia datorită deturnărilor de fonduri dispariţiei activelor sau fraudă este evident că

managerul respectiv va fi judecat apreciat

considerat icircn funcţie de constatările auditorului intern

Icircntr-un caz standard misiunea de audit intern poate să evidenţieze ineficacitate redundanţă icircn

sistem sau posibilităţi de icircmbunătăţire a activităţiloracţiunilor dar există mai multe motive

pentru care managementul nu trebuie să fie pus direct icircn discuţie

bull Obiectivele auditului intern au icircn vedere un control asupra activităţilor care să conducă

la icircmbunătăţirea performanţei existente şi nu la judecarea acestuia aşa cum specialistul icircn

fiscalitate ajută la o mai bună aplicare a regimului fiscal Chiar dacă responsabilul este judecat

icircn urma rapoartelor sale de audit acesta nu este obiectivul auditului intern

bull Realizările auditului intern nu trebuie puse icircn discuţie de cel auditat iar dacă totuşi

acest lucru este făcut să se efectueze icircntr-o manieră pozitivă Spre exemplu este cazul unei

insuficienţe nereguli importante descoperită de auditorul intern care imediat o aduce la

cunoştinţa managerului şi pe care acesta o va soluţiona fără icircntacircrziere Icircn acest caz disfuncţia

semnalată prin raportul de audit intern a dus la o acţiune corectivă care a avut ca rezultat şi

aprecierea auditorului ca un responsabil dinamic şi eficace

bull Responsabilităţile auditorului intern trebuie să aibă icircn vedere că adesea analiza cauzelor

unei nereguli scoate la iveală existenţa unor puncte slabe care icircşi au originea icircn insuficienţe

asupra cărora responsabilul nu are un bun control Cu această ocazie se observă că soluţiile

trebuie să vină pe cale ierarhică sau chiar de la nivelul organizaţiei dacă sunt probleme de

dimensiune culturală de formare profesională de buget de organizare de natură informatică

şa

Această situaţie paradoxală adesea icircntacirclnită icirci stimulează logica celui auditat care constată că

auditorul intern confirmă insuficienţele semnalate chiar de el

Din prezentarea de mai sus rezultă că icircn aceasta constă consilierea concretă şi fără echivoc

acordată managerului de catre auditorii interni

c) Independenţa totală a auditorilor interni

Funcţia de audit intern nu trebuie să suporte influenţe şi presiuni care ar putea fi contrare

obiectivelor fixate Standardele profesionale de audit intern definesc principiul independenţei

sub două aspecte

- independenţa compartimentului icircn cadrul organizaţiei de aceea el trebuie să

funcţioneze subordonat celui mai icircnalt nivel ierarhic

- independenţa auditorului intern prin practicarea obiectivităţii adică auditorii interni

trebuie să fie independenţi de activităţile pe care le auditează

Independenţa auditorilor interni trebuie să aibă la bază eliminarea practicii de supraicircncărcare a

auditorilor cu lucrări care nu ar trebui să le revină lor Spre exemplu definirea de reguli şi

proceduri de lucru exercitarea acţiunilor de evaluare şi supervizare ale salariaţilor chiar şi

temporar participarea la elaborarea sistemelor informatice activitatea de organizare acţiuni

de control financiar propriu-zis sau inspecţii şa

Fenomenul cel mai grav care rezultă de aici este că auditorii aflaţi icircn această situaţie nu mai

pot audita domeniul respectiv deoarece şi-au pierdut independenţa şi obiectivitatea Dacă

apar asemenea cazuri mai ales la entităţi mici şi mijlocii cacircnd din motive structurale suntem

obligaţi să icircncredinţăm auditorilor asemenea acţiuni se impune să evaluăm riscurile şi

consecinţele inevitabile icircn timp

Independenţa şi obiectivitatea sunt abateri de la funcţia de audit intern care dăunează

eficacităţii şi rigorii muncii de audit Spre exemplu Trebuie să avem icircn vedere că nu putem fi

medic şi pacient icircn acelaşi timp fără să stabilim un diagnostic cel puţin subiectiv

Respectarea standardului privind independenţa presupune unele reguli

bull auditul intern nu trebuie să aibă icircn subordine vreun serviciu operaţional

bull auditorul intern să poată avea acces icircn orice moment la persoanele de la toate nivelele

ierarhice la bunuri la informaţii la sistemele electronice de calcul

bull recomandările pe care le formulează să nu constituie icircn nici un caz măsuri obligatorii

pentru management

Organizarea funcţiei de audit intern icircn subordinea nivelului ierarhic cel mai icircnalt nu este

suficientă mai trebuie ca fiecare icircn cadrul activităţii sale să poată da dovadă de obiectivitate

acesta fiind de altfel unul din principiile fundamentale ale codului deontologic A fi obiectiv

icircnseamnă să realizezi o apreciere icircn totală neutralitate icircnseamnă a nu avea idei preconcepute

ci o atitudine imparţială De aceea standardele profesionale consideră că obiectivitatea este

afectată şi atunci cacircnd auditorul auditează o entitate activitateprogram a cărei

responsabilitate şi-a asumat-o icircn cursul timpului

Realizacircnd că idealul absolut nu va fi atins nici icircn audit de aceea vorbim despre riscul de

audit un risc rezidual după trecerea auditorului intern Obiectivitatea rămacircne scopul care

trebuie atins fiecare avacircnd datoria să facă tot posibilul pentru a se apropia cacirct mai mult de

acest deziderat

Independenţa şi obiectivitatea este deseori controversată mai ales de către auditorii interni

care nu icircnţeleg această independenţă atunci cacircnd se află icircntr-o structură ierarhică

Icircn realitate independenţa auditorului intern este supusă unei duble limitări

bull auditorul intern ca orice responsabil din organizaţie trebuie să se conformeze strategiei

şi politicii direcţiei generale

bull auditorul intern trebuie să fie independent icircn exercitarea funcţiei sale dar respectacircnd

standardele de audit intern Aceasta este o limitare deontologică dar neicircnsoţită de sancţiune

şi de aceea auditorul intern trebuie să-şi impună icircn mod conştient respectarea standardelor

profesionale

Din această succintă prezentare rezultă că icircn materie de independenţă nu este suficientă nici

ataşarea structurii de audit la cel mai icircnalt nivel ierarhic şi nici urmărirea realizării

obiectivităţii

Practica icircn domeniu ne arată că adevărata independenţă a auditorului intern o constituie

profesionalismul său deoarece dacă este un profesionist va descoperi disfuncţii importante

va face recomandări pertinente şi se va implica icircn viaţa organizaţiei prin icircmbunătăţirea

performanţelor acesteia

Definirea elementelor de ancorare icircn viaţa entităţii a funcţiei de audit ne permite să trecem la

prezentarea conceptului de audit intern Aşa cum am arătat au existat mai multe definiţii de-a

lungul timpului

Icircn anul 1999 IIA din SUA a emis o nouă definiţie a auditului intern icircn urma unui studiu

efectuat cu 800 studenţi coordonat de auditorii din universităţile australiene astfel

Auditul intern este o activitate independentă şi obiectivă care dă unei organizaţii o

asigurare icircn ceea ce priveşte gradul de control deţinut asupra operaţiunilor o icircndrumă

pentru a-i icircmbunătăţi operaţiunile şi contribuie la adăugarea unui plus de valoare

Auditul intern ajută această organizaţie să icircşi atingă obiectivele evaluacircnd printr-o

abordare sistematică şi metodică procesele sale de management al riscurilor de control şi

de conducere a icircntreprinderii şi făcacircnd propuneri pentru a le consolida eficacitatea

Icircn literatura de specialitate există autori4 care consideră că folosirea cuvacircntului ldquoactivitaterdquo

pentru a defini auditul intern icircn locul termenului de ldquofuncţierdquo icircl situează pe responsabilul său

pe o poziţie subalternă ţinacircnd cont că o activitate este mai elementară decacirct o funcţie

Din aceste considerente icircn lexicul ldquoCuvintele Audituluirdquo5 există următoarea definiţie a

auditului şi anume Auditul intern este icircn cadrul unei organizaţii o funcţie ndash exercitată icircntr-o

manieră independentă şi cu mandat - de evaluare a controlului intern ceea ce concurează cu

bunul control asupra riscurilor de către responsabili

Icircn Legea nr 6722002 privind auditul public intern din Romacircnia este adoptată definiţia dată

de IIA icircn anul 1999 Marea majoritate a profesioniştilor icircn domeniu sunt de acord că

această formulare mai poate fi reevaluată dar icircn acest moment este satisfăcătoare şi

exhaustivă din punct de vedere al conţinutului

3 CONCEPTUL DE CONTROL INTERN

Etimologia cuvantului ldquocontrolrdquo provine din expresia latineasca ldquo contra rolusrdquo-

verificarea unui act duplicat dupa originalControlul in acceptiunea lui semantica este o

analiza permanenta dar si periodica a unei activitati a unei situatii pentru a urmari mersul

acestuia fata de un scop sau obiectiv si de a lua masurile de creatiiIn acest timp controlul

semnifica si o supraveghere continua morala si materiala ca si stapanirea unei activitati In

literatura de specialitate avem mai multe acceptiuni astfel

- in acceptiunea francofona controlul reprezinta o verificare o inspectie atenta a corectitudinii unui act

- in acceptiunea angloxasona controlul este actiunea de supraveghere a cuiva a ceva o

examinare minutioas cu scopul de a stapani sau reglementa functionalitatea unui mecanism

Controlul ramane un atribut al managementului utilizat pentru realizarea unor analize a

stabilirii realitatii si stabilirii erorilor servind direct managerilor autoritatilor publice dar si

populatieiA evoluat si evolueaza continuu concomitent cu perfectionarea sistemului

deorganizare si de management precum si a mediului in care functioneaza si care se afla

intr-o continua miscare

STRUCTURA SISTEMULUI DE CONTROL INTERN

AUDITUL INTERN

- consiliere manageriala

- evalueaza sistemul de control intern

CONTROLUL INTERN

- autocontrolul activitatii

- controlul mutual

- controlul ierarhic

- controlul de gestiune

- controlul patrimonial

- controlul de calitate

- controlul financiar contabil

- controlul administrativ

- inspectii

- altele

4 Paralela intre auditul intern si controlul intern

Conceptele de control intern si audit intern desi diferite au o serie de elemente care le

apropie si altele care le diferentiaza ceea ce creeaza suficiente confuzii chiar printre

specialisti

Auditul intern reprezinta activitatea de examinare obiectiva a ansamblului activitatilor entitatii

economice icircn scopul furnizarii unei evaluari independente a managementului riscului

controlului si proceselor de conducere a acestuia

Controlul intern este format din ansamblul formelor de control exercitate la nivelul entitatii

publice inclusiv auditul intern stabilite de conducere in concordanta cu obiectivele acesteia si

cu reglementarile legale in vederea administrarii fondurilor in mod economic eficient si

eficace care include structurile organizatorice metodele si procedurile

Auditul intern are urmatorul rol

- Verificarea conformitatii activitatilor din entitatea economica auditata cu politicile

programele si managementul acestuia icircn conformitate cu prevederile legale

- Evaluarea gradului de adecvare si aplicare a controalelor financiare si nefinanciare dispuse si

efectuate de catre conducerea unitatii icircn scopul cresterii eficientei activitatii entitatii

economice

- Evaluarea gradului de adecvare a datelorinformatiilor financiare si nefinanciare destinate

conducerii pentru cunoasterea realitatii din entitatea economica

- Protejarea elementelor patrimoniale bilantiere si extrabilantiere si identificarea metodelor de

prevenire a fraudelor si pierderilor de orice fel

Controlul intern si sistemul de control intern au rolul de a contribui la

- Respectarea politicilor manageriale (deciziilor conducerii) si a reglementarilor legale

precum si la indeplinirea cu regularitate in mod economic eficace si eficient a sarcinilor

stabilite

- Utlilizarea optima si eficienta a resurselor protejarea activelor prin prevenirea si detectarea

abaterilor erorilor si a fraudelor

- Efectuarea si mentinerea de icircnregistrari contabile corecte si complete sistematizarea si

prezentarea informatiilor necesare diferitelor categorii de utilizatori prin intermediul situatiilor

financiare conform unui referential contabil adoptat

Controlul intern datorita caracterului sau sistematic si atotcuprinzator raspunde nevoilor de

informare ale managerilor membrilor Consiliului de Administratie si ai Comitetului de

Directie precum si ale celorlalte persoane care detin functii de conducere si de executie

favorizand dialogul dintre acstea asigurand transparenta si democratia

Pe baza informatiilor furnizate de controlul intern conducerea are posibilitatea sa-si

fundamenteze mai judicios deciziile manageriale referitoare la programele de activitate la

organizarea si coordonarea structuriilor entitatii la delimitatrea responsabilitatilor pe

compartimente si pe persoanele implicate icircn efectuarea tranzactiilor si operatiunilor respective

si icircn consemnarea si prelucrarea informatiilor

Urmarind efectuarea tranzactilor si a operatiunilor in conformitate cu normele legale si cu

deciziile conducerii controlul intern previne si elimina neregulile si eventualele conflicte din

interiorul entitatii sau dintre entitate si terti (organe fiscale clienti creditori etc )

In practica managementul este perceput ca fiind preocupat de organizarea sistemului de

control intern si de actualizarea permanenta a acestuia datorita evolutiei riscurilor cu care se

confrunta entitatea

Exista forme de control care nu implica costuri suplimentare pe care managerul le stabileste

pentru domeniul sau si care sunt menite sa limiteze sau sa elimine riscurile asociate

activitatilor sub forma

- Autocontrolul propriilor activitati efectuate prin respectarea de catre fiecare salariat a

procedurilor de control instituite

- Controlul mutual realizat icircntre fazele unui lant procedural exercitat de fiecare post de lucru

asupra modului de efectuare a prelucrarilor icircn cadrul postului de lucru anterior pentru a putea

adauga propriile prelucrari si a pregatii controlul pe care il va efectua postul de lucru urmator

- Controlul ierarhic exercitat pe fiecare nivel de responsabilitate

- Controlul partenerial care se realizeaza prin delegarea unor competente intre diferite paliere

de responsabilitate

Prin auditul intern se realizeaza

- Cunoasterea mai aprofundata a specificul entitatii

- Garantarea permanentei interventiilor operative pentru redresarea situatiei pentru

modificarea sau aplicarea corecta a metodelor de gestiune

- Abordarea si a domeniilor mai putin semnificative sau prioritare avacircnd un cost mai redus

- Prin rapoartele pe care le icircntocmeste informeaza conducerea la intervale mai scurte de

timp asupra concluziilor sale referitoare la sistemul contabil si sistemul de control intern din

entitatea respectiva

- Asigurarea unei confidentialitati mai mari a informatiilor etc

5 Paralela intre auditul intern si auditul extern

Pornind de la realitatea că atacirct auditul intern cacirct şi auditul extern sunt pe acelaşi

ldquofrontldquo duc aceeaşi ldquobătălieldquo chiar dacă utilizează metodologii diferite de auditare se

impune susţinerea reciprocă ca o condiţie a eficienţei activităţii de audit

Icircn acelaşi timp trebuie să recunoaştem că dezvoltarea relaţiilor dintre cele două

importante activităţi are la bază tradiţia şi cultura naţională iar lipsa de colaborare dintre

cele două sisteme este considerată istorică Totuşi auditul intern şi auditul extern trebuie să

icircnceapă o colaborare efectivă să aducă acel plus de valoare aşteptat din ambele zone şi să

scape de teama existenţialistă care le afectează icircn prezent

Scopul colaborării icircntre auditul intern şi auditul extern ar trebui să aibă ca temelie cel puţin

următoarele argumente conştientizarea managementului privind necesitatea implementării

funcţiei de audit intern icircn cadrul propriilor entităţi

- asigurarea suplimentară că auditul intern este independent

- asumarea implementării auditului intern

- conştientizarea mai completă a riscurilor atacirct de către management cacirct şi de către

auditori

- reducerea la minimum a suprapunerilor

- schimburi profesionale de probleme

- pregătiri profesionale comune

- mobilitatea personalului icircntre cele două structuri

- coroborarea planurilor şi a programelor de audit

- icircmpărtăşirea informaţiilor utile şi asigurarea unei comunicări eficiente

- icircnţelegerea de către fiecare parte a rolului celeilalte

- clarificarea mai atentă a celor două activităţi

- eliminarea rivalităţilor instituţionale sau chiar a competiţiei dintre cele două

activităţi

- punerea unei presiuni mai mici asupra entităţilor auditate

- crearea unei culturi comune a auditului icircn sectorul public

- realizarea unor compatibilităţi reale cu structurile similare europene

Curtea de Conturi a Romacircniei ndash CCR ndash printre alte activităţi evaluează existenţa şi

funcţionalitatea sistemului de control managerial reorganizat icircn conformitate cu legislaţia icircn

vigoare1 ceea ce icircnseamnă că va evalua activitatea de audit intern şi va asigura astfel feed-

back-ul acestei funcţii a entităţii

Colaborarea icircntre structurile care efectuează auditul intern şi cele care efectuează auditul

extern implică o serie icircntreagă de AVANTAJE atacirct pentru cele două părţi cacirct şi pentru

entităţile auditate astfel

auditul intern are o mai bună icircnţelegere a riscurilor din cadrul entităţilor unde

funcţionează şi pot furniza informaţii utile icircn acele zone auditului extern

auditul intern este mai implicat icircn cunoaşterea entităţii avacircnd acces la informaţii la

care auditul extern nu poate ajunge şi din aceste considerente colaborarea este imperios

necesară

auditul intern prin colaborarea cu auditul extern poate să-şi icircmbunătăţească

metodologiile de intervenţie pe teren să-şi dezvolte programele de testare şi să se folosească

de asigurarea pe care o dă auditul extern entităţii auditate

Icircn plus comunicarea reciprocă şi colaborarea interactivă icircntre auditul intern şi auditul

extern aduce beneficii nu numai acestora entităţii auditate dar şi celor două profesii de

auditori

Comitetele de audit acolo unde există ar trebui să icircncurajeze această interrelaţionare pe

principiul complementarităţii profesiilor avacircnd icircn vedere că este necesară colaborarea şi

cooperarea celor două profesii pentru atingerea obiectivelor ce le revin De asemenea acestea

ar trebui să aibă icircn vedere nu numai icircmpărtăşirea cunoştinţelor privind misiunile de audit

realizate dar şi o posibilă aliniere a stan-dardelor lor la buna practică internaţională

Realizarea unor misiuni de audit cu un icircnalt grad de profesionalism presupune existenţa

unei comunicări adecvate din ambele părţi şi aceasta va contribui la icircntărirea relaţiilor de

colaborare profe-sională şi icircn timp la obţinerea icircncrederii reciproce

Deviza ambelor structuri de audit ar trebui să fie aceea de a juca un rol activ icircn

schimbarea şi im-plementarea sistemelor de management şi control intern icircn cadrul

entităţilor care se poate realiza numai dacă există o stare de spirit potrivită care să conducă

la atingerea acestor principii astfel

- comunicarea permanentă care poate reprezenta cheia succesului

- profesionalism şi respect pentru entităţile auditate prin eliminare icircn totalitate

a suprapunerilor

- existenţa unei dorinţe de icircmpărtăşire a constatărilor

- colaborarea eficientă utilă pentru ambele părţi dar şi pentru entitatea

auditată

- comunicarea şi schimbul reciproc de informaţii care va contribui la

organizarea mai bine a activităţilor şi la oferirea unei calităţi crescute a muncii

- necesitatea creşterii icircncrederii reciproce icircntre cele două structuri de audit

deviza relaţiei dintre auditori ar trebui să fie COLABORARE ŞI COOPERARE

Icircn baza acestor considerente auditul intern trebuie să diminueze misiunile de audit de

conformitate şi să se icircndrepte tot mai mult spre realizarea unor misiuni de audit de sistem

deoarece auditul extern este mai interesat de acest gen de misiuni care icirci poate orienta mai

bine propria activitate Icircn acelaşi timp misiunile de audit de sistem sunt mai utile şi pentru

activitatea de evaluare a riscurilor de către management şi de către auditorii interni

Atingerea acestor obiective speciale se va materializa prin stabilirea icircn mod obligatoriu

a unor icircn-tacirclniri de lucru sistematice icircn vederea cooperării şi care se va concretiza icircn

elaborarea unui PROTOCOL DE COLABORARE icircntre cele două profesii de auditori

Considerăm că auditul extern trebuie să fie cel care să aibă iniţiativă icircn această relaţie

avacircnd icircn vedere posibilităţile de evaluare anuală a entităţilor publice şi logica de a porni icircn

examinările pe care le efectuează de la constatările şi recomandările auditului intern Icircn plus

auditul extern icircn activitatea de evaluare a eficienţei sistemului de control managerial trebuie

să aibă icircn vedere rapoartele auditului intern

Desigur posibilităţile de colaborare şi cooperare sunt multiple şi se impune ca mereu să

fie regacircndite funcţie de evoluţia tehnicilor şi instrumentelor de audit dar şi buna practică

recunoscută icircn domeniu

TERMENII PROTOCOLULUI DINTRE AUDITUL EXTERN ŞI AUDITUL INTERN

Activităţile de audit intern şi cele de audit extern din Romacircnia au ca ţel comun

contribuţia la buna gestionare a constituirii şi utilizării fondurilor publice motiv pentru care

de multe ori sunt preferate schimburile de specialişti dintre cele două profesii care de

asemenea sunt şi profesii liberale

Icircn evoluţia celor două activităţi nu de puţine ori intersectarea misiunilor de audit a fost

benefică amacircndurora acestea completacircndu-se reciproc la nivel informal dar şi prin faptul că

rezultatele activităţii uneia dintre ele a fost iniţiatorul şisau declanşatorul activităţii celeilalte

De asemenea ca o apreciere a muncii auditorilor angrenaţi icircntr-un sistem sau altul aceştia au

contribuit la implementarea recomandărilor celorlalţi deşi aceste atribuţii nu erau stabilite

anticipat ca fiind obligatorii

Avacircnd icircn vedere obiectivele comune o serie de tehnici şi instrumente de audit pe care le

folosesc ambele profesii deşi au metodologii diferite dar şi obiective specifice considerăm

că cele două tipuri ale auditului trebuie să se afle icircntr-o perfectă complementaritate

respingacircnd exclusivismul de orice fel

Prin luare icircn considerare a acestor realităţi Curtea de Conturi a Romacircniei ndash CCR ndash icircn

calitate de instituţie supremă de audit şi Ministerul Finanţelor Publice prin Unitatea

Centrală pentru Armonizarea Auditului Public Intern ndash UCAAPI ndash icircn calitate de organ de

specialitate al administraţiei publice centrale care elaborează conduce şi aplică o strategie

unitară icircn domeniul auditului intern icircn sectorul public pot să conlucreze icircndeaproape

pentru a asigura stabilitatea şi complementaritatea celor două sisteme de audit şi a

componentelor acestora

Icircn practică recomandăm ca relaţiile dintre cele două categorii de profesionişti să fie

transpuse icircntr-un Protocol pentru colaborare şi cooperare icircn domeniul activităţii de audit

care să fie structurat pe mai multe capitole icircn care să se statueze icircn principal următoarele

A coordonarea metodologică comună icircn domeniul auditului public icircn Romacircnia

B coordonarea planurilor de activitate ale structurilor de audit intern din entităţile

publice cu cele ale CCR

C asigurarea schimbului de informaţii icircn procesul de auditare

D realizarea pregătirii profesionale unitare a auditorilor

A Coordonarea metodologică comună icircn domeniul auditului public icircn Romacircnia va

conduce pe de-o parte la creşterea icircncrederii CCR icircn calitatea activităţii de audit intern care

se poate baza pe rapoartele auditorilor interni şi icircn acelaşi timp poate să le utilizeze ca puncte

de plecare icircn activitatea proprie Pe de altă parte structurile de audit intern icircşi pot reorienta

propriile activităţi icircn funcţie de constatările şi opiniile auditului extern icircncercacircnd totodată să

evite dublarea eforturilor şi a resurselor alocate de către cele două instituţii de audit

Protocolul de cooperare pentru realizarea coordonării metodologice ar trebui să se refere

următoarele

cooperare reciprocă cu maximă operativitate pentru elaborarea şi actualizarea normelor

curente şi a intenţiilor legislative privind icircmbunătăţirea cadrului normativ

transmiterea comentariilor reciproce asupra cadrului procedural şi existenţa disponibilităţii de

a accepta comentariile şi de a le include icircn normele proprii cu respectarea judecăţii

profesionale şi păstrarea independenţei

bull realizarea icircntacirclnirilor periodice icircntre specialişti pentru dezbaterea anumitor soluţii

metodologice comune icircn vederea icircnţelegerii profunde a acestora

bull informarea reciprocă asupra intenţiilor de modificare a cadrului normativ şi procedural de

desfăşurare a activităţii de audit

bull solicitarea de consiliere pentru icircmbunătăţirea şi compatibilizarea metodologiilor proprii de

audit şi a manualelor ghidurilor şi procedurilor de lucru fără a prejudicia independenţa şi

opiniile profe-sionale ale auditorilor

bull dezvoltarea metodologiilor comune pe baza analizei riscului care să permită focalizarea

acti-vităţii de audit intern pe domeniile-cheie ale entităţii publice

B Coordonarea planurilor de activitate ale structurilor de audit intern ale entităţilor

publice cu cele ale CCR cu scopul de a preveni suprapuneri ale activităţilor de audit dar şi

pentru a se completa reciproc prin identificarea şi evaluarea riscurilor rezultate astfel icircncacirct să

poată fi auditate arii cacirct mai extinse ale sistemelor din sectorul public

Icircn activitatea de coordonare a planurilor se impune respectarea unor principii generale

precum

evitarea suprapunerii perioadelor auditabile

misiunile de audit extern de regulă să fie ulterioare misiunilor de audit intern

stabilirea misiunilor de audit de interes comun a obiectivelor acestora şi a

termenelor de realizare

elaborarea unor planuri pentru situaţii neprevăzute cacircnd managerii deturnează

activitatea de audit intern

analiza şi discutarea planurilor curente icircn vederea elaborării planurilor anuale

viitoare de audit şi realizarea unor eventuale schimburi de informaţii privind entităţile ce

urmează a fi auditate

Protocolul de colaborare ar trebui să stabilească şi un calendar comun pentru

definitivarea proiec-telor planurilor de audit intern pentru anul următor corelate cu planul

de activitate propriu al CCR

C Asigurarea schimbului de informaţii icircn procesul de auditare determină necesitatea

informării reciproce asupra modului de desfăşurare propriu-zisă a misiunilor de audit şi

asupra constatărilor deosebite din cuprinsul rapoartelor de audit astfel

icircn situaţia apariţiei icircn timpul derulării misiunilor de audit a unor grave suspiciuni

privind existenţa unui management defectuos sau a unor cazuri de fraudă structurile de

audit intern şi cele de audit extern funcţie de nivelul la care se situează entitatea auditată

se impune să se informeze reciproc dar cu respectarea principiului independenţei

icircn vederea realizării practice a schimbului de informaţii părţile vor proceda la

transmiterea reciprocă a constatărilor importante din rapoartele de audit cu acordul

managerilor inclusiv informarea reciprocă despre modul de implementare a

recomandărilor şi concluziilor formulate icircn cadrul misiunilor de audit

de asemenea icircn spiritul celor expuse mai sus părţile se vor invita reciproc pentru a

participa la şedinţele de icircnchidere a misiunilor de audit icircn situaţiile icircn care consideră

necesară prezenţa celeilalte părţi şi se vor informa despre modul de implementare al

recomandărilor şi concluziilor formulate icircn ca-drul misiunilor de audit

D Realizarea pregătirii profesionale unitare a auditorilor se impune icircn mod sistematic

cu scopul de a utiliza eficient rezultatele activităţii celeilalte entităţi icircn vederea atingerii

obiectivelor prestabilite Icircn acest sens considerăm necesitatea instituirii unui sistem de

colaborare privind cel puţin

- invitarea reciprocă a auditorilor celor două structuri la cursurile organizate sub

egida acestora inclusiv la acele iniţiative ale Uniunii Europene care se referă la controlul

şi protejarea intereselor financiare ale acesteia

- organizarea de dezbateri seminarii pe teme de interes comun privind analiza

riscurilor modul de utilizare a tehnicilor şi instrumentelor de audit sisteme de

implementare a recomandărilor şi concluziilor şa

- transmiterea reciprocă a materialelor şi informaţiilor cu caracter de noutate din

sfera auditului

Icircn vederea asigurării atingerii acestor obiective apreciem necesitatea

permanentizării activităţii unui grup de lucru care să aibă şi iniţiativa realizării

protocolului de colaborare dintre cele două instituţii CCR şi UCAAPI-MFP

Concret icircn baza acestui protocol dar şi a legislaţiei care reglementează cele două

domenii CCR icircn conformitate cu art 18 din lege va evalua activitatea de control financiar

propriu inclusiv activitatea de audit intern Astfel se impune ca auditorii publici externi să

analizeze icircn cadrul entităţilor auditate icircn principal următoarele aspecte

(1) Organizarea şi managementul structurilor de audit intern

- organizarea compartimentului de audit intern subordonarea şi raportarea directă către

conducerea entităţii publice

- stabilirea atribuţiilor şi responsabilităţilor auditorilor interni conform cadrului legal

- organizarea activităţii de audit intern icircn mod distinct de celelalte activităţi din entitatea

publică

- neimplicarea auditorilor interni icircn elaborarea procedurilor de control sau icircn derularea

efectivă a unor activităţi auditabile

- numirearevocarea şefilor compartimentului de audit intern şi a auditorilor interni

- calitatea şi natura domeniilor cuprinse icircn programul de asigurare şi icircmbunătăţire a

calităţii activităţii de audit intern

- fundamentarea necesarului de auditori pentru funcţionarea optimă a structurilor de

audit intern

- frecvenţa şi modul de apel la resursele externe necesare efectuării misiunilor de audit

intern

- profilul şi competenţa profesională a auditorilor interni

((2) Planificarea auditului intern

elaborarea planului ndash structură aprobare şi actualizare

fundamentarea acţiunilor din plan ndash analiza riscului selectarea şi icircntocmirea referatului

de jus-tificare

concordanţa misiunilor cuprinse icircn plan cu zonele de risc ridicat al domeniilor de

activitate ale entităţii publice

analiza gradului de icircndeplinire a misiunilor de audit planificate

(3) Modul de respectare a metodologiei şi procedurilor icircn derularea misiunilor de audit

public intern

evaluarea normelor metodologice proprii privind activitatea de audit intern

Carta auditului intern

aplicarea efectivă a metodologiei şi procedurilor specifice muncii de audit intern

respectarea principiilor Codului privind conduita etică referitoare la obiectivitatea

integritatea şi asigurarea independenţei auditorilor interni

programul de pregătire profesională

declararea incompatibilităţilor auditorilor interni

respectarea confidenţialităţii profesionale

(4) Evaluarea desfăşurării misiunilor de audit intern

definirea obiectivelor misiunii icircn urma analizei de risc

tematica icircn detaliu şi intervenţia la faţa locului

pertinenţa constatărilor cauzelor consecinţelor şi recomandărilor

respectarea structurii standard a raportului de audit intern

difuzarea raportului de audit intern

(5) Urmărirea implementării recomandărilor formulate icircn rapoartele de audit intern

analiza planului de acţiune şi a calendarului de implementare

gradul de implementare a recomandărilor şi a cauzelor care au condus la neicircndeplinirea

unor recomandări

aprecierea activităţii de audit intern din partea structurilor auditate şi a conducerii

entităţii publice

(6) Organizarea sistemului de raportare a activităţii de audit intern

raportarea recomandărilor neacceptate sau acceptate dar neimplementate

raportarea iregularităţilor

raportul anual de activitate

Constatările auditorilor publici externi rezultate din evaluarea activităţilor de audit

intern consemnate icircn rapoartele de audit icircncheiate vor fi sintetizate de către structurile de

control teritoriale şi se vor transmite departamentului de specialitate pentru a fi cuprinse icircn

Raportul public anual al Curţii de Conturi icircntr-o secţiune distinctă intitulată ldquoEvaluarea

sistemelor de control şi audit internrdquo

Icircn acest sens art 8 lit ldquolrdquo din Legea nr 67219122002 privind auditul public intern

(MO nr 95324122002) cu modificările şi completările ulterioare republicată prevede

colaborarea CCR cu UCAAPI - MFP pentru

- compatibilizarea cadrului procedural utilizat de auditori icircn desfăşurarea activităţii şi

raportarea rezultatelor auditului icircn vederea realizării unei relaţii bazată pe icircncredere

- icircnţelegerea reciprocă a tehnicilor şi instrumentelor utilizate de auditori şi armonizarea

acestora pentru a asigura un caracter unitar icircn stabilirea constatărilor şi evaluarea cauzelor şi

concluzii-lor activităţii de audit

- recunoaşterea reciprocă a nivelului calitativ al recomandărilor şi opiniilor conţinute icircn

rapoartele de audit utilizate ca puncte de plecare icircn derularea viitoarelor misiuni de audit

intern sau extern

Totodată CCR va dezvolta colaborarea cu structurile de audit intern din cadrul

entităţilor publice controlate pentru

- analiza comună a programelor de audit multianuale şi anuale pentru asigurarea

complementarităţii domeniilor supuse auditării

- stabilirea misiunilor de interes comun a obiectivelor acestora şi a termenelor de realizare

avacircnd icircn vedere respectarea principiului ca misiunile de audit public extern de regulă să fie

ulterioare misiunilor de audit intern

- evitarea suprapunerii perioadelor icircn care se desfăşoară efectiv auditul

Din aceste considerente entităţile supuse controlului CCR sunt obligate să transmită

acesteia pacircnă la sfacircrşitul trimestrului I pentru anul precedent raportul privind desfăşurarea şi

realizarea programului de audit intern

Raportarea activităţii de audit intern se face pe baza raportului cadru adoptat după

modelul Comisiei Europene difuzat de UCAAPI icircn calitate de responsabilă cu coordonarea

şi supravegherea auditului intern pentru toţi ordonatorii principali de credite Aceştia la racircndul

lor transmit raportul cadru la toate unităţile aflate icircn subordinea sub autoritatea sau icircn

coordonarea lor şi care au organizată potrivit legii activitatea de audit intern

Rapoartele vor constitui o sursă importantă de informare pentru auditorii publici externi

asupra activităţii de audit intern desfăşurată icircn cadrul entităţii publice respectiv de a cunoaşte

misiunile de audit derulate obiectivele acesteia natura constatărilor şi tipul recomandărilor

formulate Auditorii publici externi pot utiliza aceste informaţii pe care le supun propriei

judecăţi profesionale

Considerăm că profesioniştii din cele două domenii sunt conştienţi de

complementaritatea activităţilor icircntr-o societate tot mai specializată de impactul activităţilor

de audit pentru toate categoriile de management de aşteptările tuturor salariaţilor din cadrul

entităţilor de la AUDITORI şi care nu pot să-şi atingă obiectivele fără realizarea unor

organisme de contact care să funcţioneze ca interfeţe icircntre diversele structuri publice centrale

pe bază de profesionalism

UCAAPI are preocupări pentru alinierea la exigenţele şi standardele internaţionale ceea

ce va contribui la o mai bună comunicare icircntre instituţiile noastre şi organismele naţionale

regionale şi inter-naţionale

6 Auditul intern in sistemul public din Romania

Auditul intern este implementat din 1941 In Europa a fost introdus de UE din 1995 in

Romania in 1999 s-a dat prima lege (legea nr 1191999- privind controlul intern si controlul

financiar prevenitvin cadrul controlului intern functiona si auditul intern ulterior partea de

audit intern a fost abrogata si a ramas numai partea de control intern si control financiar

preventiv) in 2002cu intrare in aplicare din 2003 s-a infiintat auditul intern public din

Romania in baza legii 6722002

In 2002-2003 pana in prezent a fost o lupta pentru implementarea auditului intern

Prin legea nr 6722002 privind auditul public intern si OG 372004 privind

modificarile si completarile acestuia a fost reglementat auditul intern in entitatile publice ca

activitatea functional independenta si obiectiva

In entitatile economice din sistemul privat auditul intern este reglementat prin OUG

nr 751999 privind activitatea de audit financiar republicata prin legea 1332002

Pentru restul entitatilor din sistemul privat auditul intern nu este obligatoriu dar si

acestea sunt interesate sa-si organizeze activitatea de audit intern pentru accesarea

eventualelor fonduri structurale europene

Organizarea auditului intern (AI)

Din punct de vedere structural

a) Comitetul pentru API (CAPI)

b) Unitatea Centrala de Armonizare pentru API (UCAAPI)

c) Compartimentele de API din entitatile publice

Nota pctele a) si b) sunt organizate in structura Ministerului de Finante

Se icircnfiinteaza Comitetul pentru Audit Public Intern (CAPI) pe lacircnga Unitatea

Centrala de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI) organism cu caracter

consultativ pentru a actiona icircn vederea definirii strategiei si a icircmbunatatirii activitatii de

audit public intern icircn sectorul public

CAPI cuprinde 11 membri astfel a) presedintele Camerei Auditorilor Financiari din

Romacircnia

b) profesori universitari cu specialitate icircn domeniul auditului public intern - 2 persoane

c) specialisti cu icircnalta calificare icircn domeniul auditului public intern - 3 persoane

d) directorul general al UCAAPI e) experti din alte domenii de activitate respectiv contab

ilitate publica juridic sisteme informatice - 4 persoane (3) Membrii CAPI cu exceptia

directorului general al UCAAPI nu pot face parte din structurile Ministerului Finantelor

Publice iar modul de nominalizare a acestora se va stabili prin norme aprobate prin

hotaracircre a Guvernului

CAPI va fi condus de un presedinte ales cu majoritate simpla de voturi dintre

membrii comitetului pentru o perioada de 3 ani presedintele convoaca icircntacirclnirile CAPI

Regulamentul de organizare si functionare a CAPI este aprobat de plenul acestuia cu

o majoritate de jumatate plus unu din voturi

Secretariatul tehnic al CAPI este asigurat de UCAAPI

Membrii CAPI vor primi o indemnizatie de sedinta egala cu 20 din nivelul

echivalent salariului brut al secretarilor de stat indemnizatia se suporta din bugetul statului

prin bugetul Ministerului Finantelor Publice

Icircn realizarea obiectivelor sale CAPI are urmatoarele atributii principale

a) dezbate planurile strategice de dezvoltare icircn domeniul auditului public intern si emite o

opinie asupra directiilor de dezvoltare a acestuia

b) dezbate si emite o opinie asupra actului normativ elaborat de UCAAPI icircn domeniul

auditului public intern c) dezbate si avizeaza raportul anual privind activitatea de audit

public intern si icircl prezinta Guvernului d) avizeaza planul misiunilor de audit public intern

de interes national cu implicatii multisectoriale

e) dezbate si emite o opinie asupra rapoartelor de audit public intern de interes national cu

implicatii multisectoriale f) analizeaza importanta recomandarilor formulate de auditorii

interni icircn cazul divergentelor de opinii dintre conducatorul entitatii publice si auditorii

interni emitacircnd o opinie asupra consecintelor neimplementarii recomandarilor formulate de

acestia g) analizeaza acordurile de cooperare icircntre auditul intern si cel extern referitor la

definirea conceptelor si la utilizarea standardelor icircn domeniu schimbul de rezultate din

activitatea propriu-zisa de audit precum si pregatirea profesionala comuna a auditorilor h)

avizeaza numirea si revocarea directorului general al UCAAPI

Icircn cadrul Ministerului Finantelor Publice se constituie Uniunea Centrala de

Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI) structurata pe compartimente de

specialitate icircn subordinea directa a ministrului finantelor publice

UCAAPI este condusa de un director general numit de ministrul finantelor publice

cu avizul CAPI Directorul general este functionar public si trebuie sa aiba o icircnalta calificare

profesionala icircn domeniul financiar-contabil sisau al auditului cu o competenta profesionala

corespunzatoare si sa icircndeplineasca cerintele Codului privind conduita etica a auditorului

intern

Icircn realizarea obiectivelor sale UCAAPI are urmatoarele atributii principale

a) elaboreaza conduce si aplica o strategie unitara icircn domeniul auditului public intern si

monitorizeaza la nivel national aceasta activitate

b) dezvolta cadrul normativ icircn domeniul auditului public intern

c) dezvolta si implementeaza proceduri si metodologii uniforme bazate pe standardele

internationale inclusiv manualele de audit intern

d) dezvolta metodologiile icircn domeniul riscului managerial

e) elaboreaza Codul privind conduita etica a auditorului intern

f) avizeaza normele metodologice specifice diferitelor sectoare de activitate icircn domeniul

auditului public intern g) dezvolta sistemul de raportare a rezultatelor activitatii de audit

public intern si elaboreaza raportul anual precum si sinteze pe baza rapoartelor primite h)

efectueaza misiuni de audit public intern de interes national cu implicatii multisectoriale

i) verifica respectarea normelor instructiunilor precum si a Codului privind conduita etica a

auditorului intern de catre compartimentele de audit public intern si poate initia masurile

corective necesare icircn cooperare cu conducatorul entitatii publice icircn cauza

j) coordoneaza sistemul de recrutare si de pregatire profesionala icircn domeniul auditului

public intern

k) avizeaza numireadestituirea sefilor compartimentelor de audit public intern din entitatile

publice l) coopereaza cu Curtea de Conturi si cu alte institutii si autoritati publice din

Romacircnia

m) coopereaza cu autoritatile si organizatiile de control financiar public din alte state

inclusiv din Comisia Europeana

Compartimentul de audit public intern se organizeaza astfel

a) conducatorul institutiei publice sau icircn cazul altor entitati publice organul de conducere

colectiva are obligatia instituirii cadrului organizatoric si functional necesar desfasurarii

activitatii de audit public intern

b) la institutiile publice mici care nu sunt subordonate altor entitati publice auditul public

intern se limiteaza la auditul de regularitate si se efectueaza de catre compartimentele de

audit public intern ale Ministerului Finantelor Publice c) conducatorul entitatii publice

subordonate poate stabili si mentine un compartiment functional de audit public intern cu

acordul entitatii publice de la nivelul ierarhic imediat superior iar daca acest compartiment

nu se icircnfiinteaza auditul entitatii respective se efectueaza de catre compartimentul de audit

public intern al entitatii publice de la nivelul ierarhic imediat superior

Compartimentul de audit public intern se constituie icircn subordinea directa a

conducerii entitatii publice si prin atributiile sale nu trebuie sa fie implicat icircn elaborarea

procedurilor de control intern si icircn desfasurarea activitatilor supuse auditului public

internConducatorul compartimentului de audit public intern este numitdestituit de catre

conducatorul entitatii publice cu avizul UCAAPI pentru entitatile publice subordonate

numireadestituirea se face cu avizul organului ierarhic superior Conducatorul

compartimentului de audit public intern este responsabil pentru organizarea si desfasurarea

activitatilor de audit

Functia de auditor intern este incompatibila cu exercitarea acestei functii ca activitate

profesionala orientata spre profit sau recompensa

Atributiile compartimentului de audit public intern sunt

a) elaboreaza norme metodologice specifice entitatii publice icircn care icircsi desfasoara

activitatea cu avizul UCAAPI sau al organului ierarhic superior icircn cazul entitatilor publice

subordonate b) elaboreaza proiectul planului anual de audit public intern

c) efectueaza activitati de audit public intern pentru a evalua daca sistemele de management

financiar si control ale entitatii publice sunt transparente si sunt conforme cu normele de

legalitate regularitate economicitate eficienta si eficacitate d) informeaza UCAAPI despre

recomandarile neicircnsusite de cat re conducatorul entitatii publice auditate precum si despre

consecintele acestora

e) raporteaza periodic asupra constatarilor concluziilor si recomandarilor rezultate din

activitatile sale de audit f) elaboreaza raportul anual al activitatii de audit public intern

g) icircn cazul identificarii unor iregularitati sau posibile prejudicii raporteaza imediat

conducatorului entitatii publice si structurii de control intern abilitate

7 REGLEMENTAREA SI COORDONAREA AUDITULUI INTERN

In Romania la recomandarea Comisiei Europene in 1999 s-a introdus auditul intern

o activitate noua care a generat profesia de auditor internin baza OUG 1191999 privind

controlul financiar preventiv si auditul internLegea a produs suficienta perturbare in sistem

deoarece acolo se recomanda transformarea compartimentelor de control financiar de

gestiune in compartimente de audit internTotusi a avut si efecte pozitive prin aparitia

activitatii de audit intern ca o functie a managementului general si prin crearea acestei

dispute conceptuale in Romania intre controlul intern si auditul intern pe de o parte si

controlul extern si auditul extern pe de alta parte

Datorita cresterii rolului auditului intern si intelegerea importantei auditorilor interni

in codul entitatilor si sprijiniti de Comisia Europeana am fost obligati sa scoatem o lege a

auditului intern (6722002) in baza careia toate entitatile publice si cele asimilate acesteia

fonduri bugetare si patrimoniu public sunt obligate sa aiba compartimente de audit intern

(directii servicii birou)

Standardele internationale de audit intern recomanda ca compartimentele de audit

intern sa nu fie mai mici de 3 persoane

In Romania exista aprox 30 de compartimente de audit intern din sistemul public

compartimente mici si izolate (1-2 auditori)Din aceste considerente in proxima perioada

vom completa normele generale cu norme de asociere a auditorilor interni penmtru a realiza

compartimente de minim 3 persoane

Legea 6722002 prevede constituirea unui CAPI format din 11 persoane la nivel

MFPDe asemenea s-a constituit UCAAPI la nivelul MFP si compartimente de audit intern

la nivelul tuturor entitatilor publice care au un volum al fondurilor bugetare de cel putin

100000 euro 3 ani consecutivi

Pentru entitatile publice (mici) care nu ating acest barem il va asigura structura

ierarhic superioara

In concluzie exista intr-un minister o directie de audit (20 persoane) structurata pe 2-3

servicii si compartimente de audit internAvem aprox 1000 si ceva de compartimente mici

de audit

Prin legea 6722002 in care utilizam frecvent ldquoactivitatea de auditrdquo intelegem

-activitatea de asigurare a functionalitatii sistemului de control intern din cadrul entitatii si

activitatea de consiliere

Din aceste considerente Codul legislativ prezentat a fost completat cu normele de exercitare

si organizare a activitatii de audit public intern aprobate prin OMFP 382003Ulterior au mai

fost elaborate si alte documente privind sustinerea functiei de audit intern cum ar fi CODUL

ETIC AL AUDITULUI INTERN OMFP 2522004 dar si alte acte normative de completare

si modificare a actului normativ (OUG 4232003 HG 372004) La recomandarea Comisiei

Europene a trebuit sa dezvoltam normele si pentru partea de consiliere si in acest sens s-a

elaborat OMFP 17022005 privind activitatea de consiliere a auditului intern

In normele 17022005 sunt prezentate tipurile consilierii care pot fi

a)consultanta-avand ca scop solutii pentru eliminarea diferitelor obstacole care impiedica

desfasurarea normala a proceselor stabilire cauze determinarea consecintelor formuland

recomandari

b)capacitatea intelegerii destinata obtinerii de informatii suplimentare pentru cunoasterea in

profunzime a unui sistem necesar personalului care are responsabilitatea implemetarii

acesteia

OMFP 9462005 recomanda nivelului general de management urmatoarele

- controlulinspecţia nu se vor mai organiza ca compartimente distincte ci activitatile de

control vor fi disipate pe fluxul procesului

-organizarea Registrului Riscurilor la nivelul fiecarui compartiment si prin centralizare la

nivelul entitatii

-elaborarea procedurilor scrise si formalizate pentru toate activitatile subactivitatile

programele din cadrul entitatiiAceasta filozofie de organizare a controlului intern in entitati

este prezentata in Indrumarul Metodologic privind Organizarea Controlului Intern existent

pe site-ul MFP

NOTA pentru aceste activitati se recomanda auditorilor interni sa faca facilitarea intelegerii

c)formare si perfectionarea profesiei destinata cunostintelor teoretice si practice gestiunea

riscurilor si controlului intern

Consilierea se organizeaza si desfasoara sub mai multe forme

-misiuni de consiliere formalizate cuprinse in plan care respecta OMFP 17022005 in

general pentru abordari sistematice si metodice si care se finalizeaza cu raport de consiliere

-misiuni de consiliere cu caracter informal neformalizat realizate prin participarea in cadrul

unor comitete schimburi de informatii realizate dupa procedurile specifice acestora

-misiuni de consiliere pentru situatii exceptionale (alegeri cutremur inundatii)

BIBLIOGRAFIE

1 Auditul intern autor MGhita Editura Economica Bucuresti 2004 ISBN 973-709-051-9

2 Audit intern autori Marcel Ghiţă Sorin Briciu şi colaboratorii Editura ULISE Alba Iulia

2005 ISBN 973-87453-1-4

3 Auditul intern icircn sistemul public autori Marcel Ghiţă Mihai Spracircnceană Editura

Tribuna Economică Bucureşti 2006

4 Theorie et practique de lrsquoaudit interne autor Jacques Renard Editions drsquoOrganisation

Paris France 2002 tradusă icircn Romacircnia printr-un proiect finanţat de PHARE sub

coordonarea Ministerului Finanţelor Publice Bucureşti 2003

5 Ordinul ministrului finanţelor publice nr 94604072005 pentru aprobarea Codului

controlului intern cuprinzacircnd standardele de managementcontrol intern la entităţile publice şi

pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial (MO nr 67528072005) cu

modificările şi completările ulterioare

6 Ordinul ministrului finanţelor publice nr 138922082006 privind modificarea şi

completarea Ordinului ministrului finanţelor publice nr 9462005 pentru aprobarea Codului

controlului intern cuprinzacircnd standardele de managementcontrol intern la entităţile publice şi

pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial (MO nr 77112092006)

7 Legea nr 67219122002 privind auditul public intern (MO nr 95324122002) cu

modificările şi completările ulterioare

Page 2: Audit Intern, Curs Master

fel subcontractanti ai Auditorilor Externi ei au permis realizarea obiectivului fixat initial

reducerea taxelor icircntreprinderilor Astfel s-a nascut cuvacircntul nu functia

Odata ce a trecut criza ei au fost folositi icircn continuare deoarece dobacircndisera

cunostintele necesare si utilizau metodele si instrumentele aplicate domeniului contabil putin

cacircte putin ei au largit domeniul de aplicare si i-au modificat icircn mica masura obiectivele Dar

Functia de Audit Intern va mai pastra mult timp icircnca acest patrimoniu ereditar icircn memoria

colectiva Cu atacirct mai mult cu cacirct este vorba de o istorie recenta Icircn raport cu principalele

functii traditionale ale icircntreprinderii functia de productie functia comerciala functia

contabilahellip care au existat dintotdeauna se poate observa faptul ca functia de Audit Intern

este icircnca la primii sai pasi (Jacques RENARD ndash Teoria si practica auditului intern ndash

Bucuresti 2002)

Foarte aproape pacircna acum cacirctiva ani de functia contabila si financiara auditul intern

este icircn prezent subordonat conducatorilor organizatiilor Este de asemenea o profesie bine

organizata cu influenta crescacircnda Regasita icircn peste 80 de institute nationale care fac parte

din Institute of Internal Auditors (IIA) al carui sediu se afla la Orlando icircn Statele Unite ale

Americii profesia reuneste peste 77000 de membri repartizati icircn peste 120 de tari

Auditul intern este o profesie care se bazeaza pe un cadru de referinta recunoscut icircn

lumea icircntreaga chiar daca datorita varietatii mediilor icircn care este practicat acesta trebuie sa

se adapteze pentru a lua icircn calcul particularitatile legislative si de reglementare ale fiecarei

tari regulile specifice care guverneaza anumite sectoare de activitate (sectorul bancar de

exemplu) sau pur si simplu marimea si cultura organizatiilor

Acest cadru de referinta serveste drept baza pentru pregatirea unei diplome

profesionale recunoscute pe plan mondial eliberata pe baza unui examen de specialitate CIA

(Certified Internal Auditor) care reprezinta pentru exercitarea auditului intern echivalentul

diplomei de expertiza contabila icircn cazul revizuirii conturilor

Auditul intern funcţie universală

Acest calificativ trebuie icircnţeles icircntr-un dublu sens este o funcţie universală căci se aplică

tutror organizaţiilor dar este funcţie universală deoarece se aplică tuturor funcţiilor acolo

unde se exersează

Icircn mod natural icircntreprinderile sunt primele interesate oricare ar fi dimensiunea lor Marile

icircntreprinderi icircn mod sigur şi icircn mod particular icircntreprinderile multinaţionale pornind de la

cele la care mişcarea s-a extins Dar auditul intern interesează icircn mod egal şi icircntreprinderile

mici şi mijlocii icircn măsura icircn care bineicircnţeles ele pot suporta costul care permite funcţionarea

unui serviciu de audit intern

Dacă auditul intern se aplică tuturor dimensiunilor icircntreprinderii el se aplică de asemenea

tuturor activităţilor icircntreprinderii Icircntreprinderea cu vocaţie comercială este la fel de interesată

ca şi icircntreprinderea industrială sau icircntreprinderea de servicii Probabil icircn această ultimă

categorie cu excepţia sectorului bancar funcţia auditului intern a penetrat mai puţin şi fără

icircndoială pentru că dimensiunea multinaţională care a favorizat dezvoltarea funcţiei este de

altfel icircntacirclnită icircn sectorul industrial

Este evident că sectorul para-public care girează imaginea sectorului privat adoptă funcţiile

şi deci auditul intern şi este una dintre dezvoltările sale recente interesează toate activităţile

din economie care icircmbracă forma juridică icircn care se exprimă

Dincolo de icircntreprinderi asociaţiile de toate tipurile societăţile civile şi chiar organismele

confesionale sau religioase pot şi trebuie să fie interesate de această Funcţie din moment ce au

atins o anumită dimensiune

Şi icircn mod natural administraţiile ndash toate administraţiile ndash adoptă icircn mod progresiv Auditul

Intern care trebuie să le permită să facă un salt semnificativ icircn vederea eficacităţii securităţii

şi calităţii fie că este vorba de spitale Educaţie Naţională colectivităţi teritoriale Armată

Inspectoratele Generale ale Ministerelor toţi au perceput deja icircn ce punct această funcţie nouă

ar putea să le permită să stăpacircnească mai bine activităţile lor şi să atingă cu mai multă

siguranţă obiectivele semnalate

Icircn fiecare din aceste organizaţii Auditul Intern ndash şi acesta nu e icircncă perceput clar de către toţi

ndash se aplică tuturor funcţiilor fără excepţii

Aplicarea asupra tuturor Funcţiilor

Numeroşi sunt icircncă cei care atunci cacircnd vorbim de Auditul Intern se gacircndesc la funcţia

financiară şi contabilă Greutatea istoriei apasă icircnsă greu icircn spiritele care nu au fost informate

asupra evoluţiei Funcţiei

De fapt ea a debordat mult limitele istorice şi interesează dacă nu icircn practică cel puţin pe toţi

icircn concepţia teoretică toate funcţiile fără nici o restricţie De fapt obiectivele şi metodologia

Auditului Intern sunt universale icircn sensul icircn care ele se aplică tuturor activităţilor permiţacircnd

astfel de a le gestiona mai bine

Se vor declina deci toate funcţiile icircntreprinderii auditorul intern va exercita activităţile sale

pentru cel mai mare profit dintre toate

1048707 Funcţia financiară şi contabilă

Contabiliatea trezoreria sunt bineicircnţeles icircnscrise icircn Planul de Audit Intern dar cu obiective

complementare icircn raport ce cele asigurate auditorilor externi Vom vedea cu ocazia

poziţionării Funcţiei icircn ce puncte aceste obiective diferă Dar vom vedea de asemenea icircn ce

punct auditul intern şi cel extern sunt chemate să colaboreze atacirct de mare este

complementaritatea acţiunii lor

1048707 Funcţia comercială şi logistică

Marketing vacircnzări publicitate stocaj transporturi toate aceste domenii trebuie explorate de

auditorul intern Icircnţelegem bine că icircn această semnificaţie aspectul financiar şi contabil nu

este singurul interesat Universalitatea obiectivelor auditului intern conduce la a analiza toate

celelalte aspecte ale funcţiei relaţiile comerciale şi publicitate solvabilitatea clientului

calitatea livrărilor cercetarea prospectelor etc

1048707 Funcţia fabricaţie producţie

Icircn sensul cel mai larg al cuvacircntului adică incluzacircnd examinarea instalaţiei de fabricaţie ca şi

cea de producţie de menţinere de investiţii de securitate industrială etc

Ceea ce vrea să spună icircn mod clar este că auditorul intern este prezent de asemenea icircn uzine

şi pe şantiere ca şi icircn birouri Fără icircndoială reuniunea unui anumit număr de condiţii este

necesară pentru a se ajunge icircn această situaţie icircn particular exigenţa unei culturi tehnice cu

atacirct mai puţin pentru icircntreprinderile cu icircnaltă tehnologie

Dar dacă vrem să dăm funcţiei plenitudinea dimensiunii sale icircnţelegem icircn mod necesar că

echipa de audit intern trebuie să fie formată din auditori de toate originile şi formaţiile ceea

ce este de fapt preconizat de normele profesionale Un anumit număr de mari icircntreprinderi au

intrat deja pe această cale deci nu mai suntem icircn domeniul speculaţiilor ci icircn cel al realităţii

1048707 Funcţia informatică şi nu numai informatica de gestiune

Auditorul informatic care aici icircn mod egal ndash dimensiunea culturală obligă ndash nu este numai un

auditor care a studiat informatica ci neapărat un informatician format după metodologia şi

instrumentele Auditului Intern Acest auditor informatic exercită talentul său icircn cinci direcţii

fundamentale

1 Auditarea centrelor informatice şi nu numai centre informatice de gestiune dar şi

informatică industrială informatica de ldquoprogressrdquo după cum spun anglo-saxonii adică aceea

care concurează fabricaţia automatizată Pe scurt peste tot unde există hardware există

materia auditului

2 Auditarea biroticii icircn toată icircntinderea diversitatea şi complexitatea sa

3 Auditarea reţelelor informatice necesară să completeze două puncte anterioare care impun

din partea auditorului un nivel de competenţă tehnică de asemenea ridicat Adică nu toate

echipele de audit sunt icircn măsură să abordeze aceste chestiuni icircn acest caz trebuie găsite

soluţii de substituţie

4 Auditarea sistemelor icircn exploatare şi al logicelelor aplicative Acest domeniu percepe aici

ansamblul celorlalte funcţiuni ale icircntreprinderii icircn măsura icircn care aceasta face apel uşor la

informatică Auditul informatic este atunci ndash icircn acest caz particular ndash un specific al fiecărei

funcţii

5 Auditarea sistemelor icircn dezvoltare care prezintă aceleaşi caracteristici ca şi precedentul

chiar dacă el se situează icircnaintea exploatării Trebuie subliniat aici că rolul auditorului nu

poate şi nu trebuie să se confunde cu acela al responsabililor icircnsărcinaţi cu dezvoltarea Aici

ca şi oriunde auditorul nu este cel care ldquoface lucrurilerdquo ci cel care ldquopriveşte cum lucrurile sunt

făcuterdquo

1048707 Funcţiile de gestiune

Icircnglobăm sub acest cuvacircnt tot ceea ce s-a putut omite icircn enumerarea anterioară Gestiunea

personalului icircn sensul cel mai larg şi icircn toate elementele componente logistica generală a

icircntreprinderii de la curăţarea birourilor pacircnă la arhivare trecacircnd prin grădinărit şi imprimerie

toate aceste activităţi trebuie icircnscrise icircn programul de lucru al auditorului intern Şi cum există

din ce icircn ce mai multe funcţii codificate şi normalizate cacircmpul nu icircncetează a se lărgi ieri

calitatea azi mediul icircnconjurător

1048707 Funcţia auditului intern

Auditul intern fiind o funcţie şi toate funcţiile avacircnd vocaţia de a fi studiate se icircnţelege de la

sine că auditul intern trebuie icircn mod egal să fie audit şi deci să-şi aibă locul icircn enumerarea de

faţă Dar cum să realizezi acest audit al auditului Pare aproape imposibil nu-i aşa

1048707 Funcţia managerială

Unii afirmă că aceasta trebuie exclusă că ea constituie excepţia care confirmă regula Aici

este vorba fără icircndoială despre o ldquoondulaţierdquo icircn faţa dificultăţii deoarece a icircntinde icircntr-atacirct

auditul intern nu este un lucru uşor deoarece trebuie icircnvins un dublu obstacol

1048707 obstacolul creat de Direcţia Generală deoarece aceasta dacă nu-şi cunoaşte bine funcţia

sau mai rău chiar dacă icircşi formulează o idee falsă nu-şi va da girul unei asemenea

icircntreprinderi

1048707 obstacolul creat chiar de auditul intern care ar trebui să supravegheze să nu judece natura

acţiunii Direcţiei ceea ce evident icirci va face sarcina dificilă

Dar icircn planul principiilor şi chiar al practicii funcţia este auditabilă Funcţie universală deci

şi icircn toate sensurile termenului Dar de asemenea şi icircntr-o formă originală funcţie periodică

Audit intern funcţie periodică

Este o funcţie permanentă icircntr-o icircntreprindere dar şi o funcţie periodică pentru cei care o

icircntacirclnesc ldquoAuditaţiirdquo (şefi de serviciu şefi de departamente directori) primesc auditorii icircn

misiune pentru 1 ndash 2 săptămacircni sau 3 luni apoi misiunea fiind terminată aceştia pleacă Ei

vor reveni peste 2 3 sau 5 ani icircn funcţie de o frecvenţă care va fi icircn funcţie de importanţa

riscului icircn activitatea auditată Deci funcţia s-a ldquoeclipsatrdquo icircn măsura icircn care activitatea nu este

executată icircn permanenţă icircn acelaşi loc

Dar activităţi permanente ale Auditului Intern se icircntacirclnesc care de pe 1 Ianuarie pacircnă la 31

Decembrie se va icircntoarce icircn icircntreprindere pentru a-şi exercita misiunile sale icircn toate

sectoarele Planul de audit ndash despre care vom vorbi ulterior ndash interpretează această

periodicitate a activităţii repartizacircnd acţiunile icircntr-un ciclu de mai mulţi ani (3 sau 5) Această

periodicitate a misiunilor este calculată conform riscului fiecărei activităţi activitate cu risc

mare deci misiuni frecvente Activitate cu risc scăzut deci misiuni mai rare icircn timp Un

serviciu de audit intern bine organizat trebuie deci să dispună icircn mod imperativ de un

instrument de măsură a riscului pentru a calcula frecvenţa misiunilor sale Este vorba de

macro-evaluare de care vom vorbi ulterior

Este interesant de subliniat chiar din acest moment caracterul permanent implică pentru

auditorul intern excluderea tuturor lucrărilor din afara misiunii sale de audit Această regulă

este icircn acelaşi timp o necesitate practică şi o exigenţă deontologică Este o necesitate practică

deoarece nu putem fi icircn acelaşi timp judecător şi parte icircmpricinată auditor şi responsabil

operaţional Este icircn mod egal o exigenţă deontologică pentru că este impusă de necesitatea de

a audita totul şi de a o face fără subiectivism Aceste noţiuni figurează de altfel icircn normele de

audit intern şi vom putea observa că acestea nu sunt icircntotdeauna respectate

Cele trei caracteristici ale funcţiei de audit intern nouă universală periodică sunt acum

recunoscute şi dobacircndite Această evoluţie nu s-a produs uniform dar nici icircn mod brutal puţin

cacircte puţin funcţia şi-a configurat noua icircnfăţisare Pentru a realiza acest lucru ea şi-a extins

progresiv cacircmpul de aplicare şi şi-a definit astfel suprastructura

Funcţia de audit intern s-a instituit icircn Anglia şi Franţa la icircnceputul anilor rsquo60 fiind puternic

marcată de originile sale de control financiar-contabil Abia după anii rsquo80 ndashrsquo90 funcţia de

audit intern icircncepe să se contureze icircn activitatea entităţilor iar evoluţia ei continuă şi icircn

prezent

Icircn Romacircnia auditul intern a fost adoptat ca un termen la modă icircn domeniul controlului

financiar icircnsă cu timpul s-a reuşit decantarea conceptelor de control intern şi audit intern Icircn

prezent există o problemă cu icircnţelegerea sistemului de control intern care fiind obiect al

auditului intern icircnglobează toate activităţile de control intern realizate icircn interiorul unei

entităţi şi riscurile asociate acestora

Icircn acelaşi timp trebuie icircnţelese corect şi noţiunile de control extern şi audit extern care

funcţionează icircntr-o economie de piaţă concurenţială cum este şi cea romacircnească

Scopul iniţial al Institutului Auditorilor Interni ndash IIA a fost acela de standardizare a

activităţii de audit intern plecacircnd de la definirea conceptelor stabilirea obiectivelor şi

continuacircnd cu organizarea şi exercitarea acestuia

Icircn timp a avut loc o deplasare a obiectivelor auditului intern respectiv de la furnizarea de

informaţii pentru manager spre o colaborare cu auditul extern căruia icirci asigură o materie

primă prelucrată devenind totodată o activitate de sine stătătoare

Icircncepacircnd din 1950 IIA a emis norme proprii de audit intern diferite de cele ale auditului

extern Icircn timp acestea s-au generalizat şi din 1970 au devenit standarde de audit intern care

sunt icircntr-o permanentă mişcare datorită evoluţiei societăţii ce se confruntă mereu cu noi

provocări

Icircn 1941 JBThurston primul preşedinte al Institutului Internaţional al Auditorilor Interni

declara cu o previziune uimitoare că perspectiva cea mai strălucită a auditului intern va fi

ldquoasistenţa managerialărdquo Icircn 1991 Joseph J Mossis - preşedintele Institutului Auditorilor

Interni din Marea Britanie reia aceeaşi remarcă dar icircn termeni mult mai exacţi ldquoeste clar

pentru cei care lucrează icircn cadrul funcţiei de Audit Intern că acesta are un rol vital de jucat

ajutacircnd conducerea să ia icircn macircnă hăţurile controlului internrdquo

Auditul intern icircşi va atinge obiectivele dacă există un sistem de control intern organizat

formalizat periodic constituit din standarde şi norme profesionale ghiduri procedurale

coduri deontologice (nu etice) care să susţină morala profesiunii de audit avacircnd icircn vedere

faptul că auditorul trebuie să fie icircn afara oricăror bănuieli bdquoprecum soţia Cezaruluirdquo

Auditorii interni şi managerul trebuie priviţi ca parteneri şi nu ca adversari avacircnd aceleaşi

obiective printre care eficacitatea actului de management şi atingerea ţintelor propuse

Managerii trebuie să icircnţeleagă recomandările auditorilor să perceapă ajutorul pe care icircl

primesc pentru stăpacircnirea riscurile care apar şi evoluează continuu

Auditul intern este considerat ca fiind ultimul nivel al sistemului de control intern al entităţii

Auditorii interni izolaţi sunt ineficienţi şi de aceea ei trebuie să lucreze icircn echipă

Competenţele profesionale ale auditorului intern produc adevărate beneficii pentru entitate

printr-o evaluare sistematică pe baza standardelor de audit şi a celor mai bune practici a

politicilor procedurilor şi operaţiilor realizate de entitate

Auditul intern prin activităţile pe care le desfăşoară adaugă valoare atacirct prin evaluarea

sistemului de control intern şi analiza riscurilor asociate activităţilor auditabile cacirct şi prin

recomandările cuprinse icircn raportul icircntocmit şi transmise icircn scopul asigurării atingerii

obiectivelor organizaţiei

Destinatarii rapoartelor de audit intern pot să ţină sau nu cont de recomandările auditorilor

icircnsă ei ştiu că atunci cacircnd nu ţin cont de ele icircşi vor asuma unele riscuri

Auditul intern nu poate da un certificat că toate activităţile sunt protejate sau că nu există

disfuncţii din singurul motiv important - relativitatea controlului intern - care este obiectul

său de activitate

Auditorii interni evaluează sistemul de control intern al entităţii şi dau o asigurare rezonabilă

managementului general referitoare la funcţionalitatea acestuia

Auditul intern este o profesie care s-a redefinit mereu de-a lungul anilor din dorinţa de a

răspunde necesităţilor icircn continuă schimbare ale entităţilor Axat la icircnceput pe probleme

contabile obiectivele auditului intern s-au deplasat spre depistarea principalelor riscuri ale

entităţilor şi evaluarea controlului intern al acestora

Activitatea compartimentului de audit intern se află icircntr-o relaţie de complementaritate cu

Comitetul de Audit respectiv

bull auditul intern oferă Comitetului de Audit o analiză imparţială şi profesionistă asupra

riscurilor organizaţiei şi contribuie la icircmbunătăţirea informării sale şi a Consiliului de

administraţie icircn ceea ce priveşte securitatea acesteia

bull Comitetul de Audit garantează şi consacră independenţa auditului intern

Icircn acest fel cele două structuri contribuie la guvernarea eficientă a organizaţiilor dar icircn

moduri de abordare diferite

Profesia de audit intern se bazează pe standarde de audit intern şi pe standardele de

implementare sau de bună practică recunoscute icircn icircntreaga lume care se adaptează la

particularităţile legislative şi de reglementare ale fiecărei ţări icircn vederea respectării regulilor

specifice ce guvernează diferite sectoare de activitate şi cultura organizaţiei respective

Cunoaşterea şi aplicarea acestui cadru de referinţă oferă organizaţiilor şi organismelor de

reglementare o asigurare privind nivelul de profesionalism al auditorilor interni

Nerespectarea lor nu icircnseamnă numai să te situezi icircn afara profesiei dar mai ales să te privezi

de un mijloc de a fi mai eficace şi mai credibil Amatorismul nu poate să funcţioneze icircn

auditul intern ci doar o abordare sistematică şi metodică poate aduce un plus de valoare

organizaţiilor

2 DEFINIREA CONCEPTULUI DE AUDIT INTERN

Funcţia de audit intern a cunoscut transformări succesive pacircnă la stabilizarea definirii

conceptului Aceste abordări progresive au scos icircn evidenţă o serie de elemente care trebuie

reţinute pentru conturarea cadrului icircn care se icircnscrie auditul intern

Din analiza evoluţiei funcţiei auditului intern pacircnă icircn prezent putem aprecia următoarele

elemente de implicare icircn viaţa entităţii auditate şi anume

- consiliere acordată managerului

- ajutorul acordat salariaţilor fără a-i judeca

- independenţă şi obiectivitate totală a auditorilor

a) Consiliere acordată managerului

Auditul intern reprezintă o funcţie de asistenţă a managerului pentru a-i permite să-şi

administreze mai bine activităţile Componenta de asistenţă de consiliere ataşată auditului

intern icircl distinge categoric de orice acţiune de control sau inspecţie şi este unanim

recunoscută ca avacircnd tendinţe de evoluţie icircn continuare

Auditul intern este aproape de fiecare responsabil precum agentul fiscal care consiliază şi

rezolvă problemele legate de impozite si taxe Responsabilul managerul este consiliat de

auditorul intern pentru a găsi soluţii de rezolvare a problemelor sale icircntr-o cu totul altă

manieră icircn sensul că prin dispoziţiile luate să asigure un control mai bun al activităţilor

programelor şi acţiunilor sale

Profesionalismul auditorului intern este arta şi maniera de a emite o judecată de valoare

asupra instrumentelor şi tehnicilor folosite cum ar fi reguli proceduri instrucţiuni sisteme

informatice tipuri de organizare şa care reprezintă ansamblul activităţilor de control

utilizate de managerul instituţiei sau responsabilul unui loc de muncă recunoscut de

specialişti drept control intern

Rolul auditorului intern este acela de a asista managerul pentru abordările practice succesive

deja elaborate şi prin analiza ansamblului să contribuie la icircmbunătăţirea sistemului de control

intern şi a muncii cu mai multă securitate şi eficacitate

Icircn consecinţă se acceptă unanim că auditorul intern consiliază asistă recomandă dar nu

decide obligaţia lui fiind de a reprezenta un mijloc care să contribuie la icircmbunătăţirea

controlului pe care fiecare manager icircl are asupra activităţilor sale şi a celor icircn coordonare icircn

vederea atingerii obiectivelor controlului intern Pentru realizarea acestor atribuţii auditorul

intern dispune de o serie de atuuri faţă de management şi anume

- standarde profesionale internaţionale

- buna practică recunoscută icircn domeniu care icirci dă autoritate

- tehnici şi instrumente care-i garantează eficacitatea

- independenţa de spirit care icirci asigură autonomia să conceapă ipoteze şi să formuleze

recomandări

- cercetarea şi gacircndirea lui este detaşată de constracircngerile şi obligaţiile unei activităţi

permanente de gestionare zilnică a unui serviciu

b) Ajutorul acordat salariaţilor fără a-i judeca

Icircntr-o entitate icircn care auditul intern face parte din cultura organizaţiei acesta este acceptat cu

interes dar icircntr-o entitate care se confruntă cu riscuri potenţiale importante cu absenţa

conformităţii cu reglementările de bază cu o eficacitate scăzută şi o fragilitate externă a

acesteia datorită deturnărilor de fonduri dispariţiei activelor sau fraudă este evident că

managerul respectiv va fi judecat apreciat

considerat icircn funcţie de constatările auditorului intern

Icircntr-un caz standard misiunea de audit intern poate să evidenţieze ineficacitate redundanţă icircn

sistem sau posibilităţi de icircmbunătăţire a activităţiloracţiunilor dar există mai multe motive

pentru care managementul nu trebuie să fie pus direct icircn discuţie

bull Obiectivele auditului intern au icircn vedere un control asupra activităţilor care să conducă

la icircmbunătăţirea performanţei existente şi nu la judecarea acestuia aşa cum specialistul icircn

fiscalitate ajută la o mai bună aplicare a regimului fiscal Chiar dacă responsabilul este judecat

icircn urma rapoartelor sale de audit acesta nu este obiectivul auditului intern

bull Realizările auditului intern nu trebuie puse icircn discuţie de cel auditat iar dacă totuşi

acest lucru este făcut să se efectueze icircntr-o manieră pozitivă Spre exemplu este cazul unei

insuficienţe nereguli importante descoperită de auditorul intern care imediat o aduce la

cunoştinţa managerului şi pe care acesta o va soluţiona fără icircntacircrziere Icircn acest caz disfuncţia

semnalată prin raportul de audit intern a dus la o acţiune corectivă care a avut ca rezultat şi

aprecierea auditorului ca un responsabil dinamic şi eficace

bull Responsabilităţile auditorului intern trebuie să aibă icircn vedere că adesea analiza cauzelor

unei nereguli scoate la iveală existenţa unor puncte slabe care icircşi au originea icircn insuficienţe

asupra cărora responsabilul nu are un bun control Cu această ocazie se observă că soluţiile

trebuie să vină pe cale ierarhică sau chiar de la nivelul organizaţiei dacă sunt probleme de

dimensiune culturală de formare profesională de buget de organizare de natură informatică

şa

Această situaţie paradoxală adesea icircntacirclnită icirci stimulează logica celui auditat care constată că

auditorul intern confirmă insuficienţele semnalate chiar de el

Din prezentarea de mai sus rezultă că icircn aceasta constă consilierea concretă şi fără echivoc

acordată managerului de catre auditorii interni

c) Independenţa totală a auditorilor interni

Funcţia de audit intern nu trebuie să suporte influenţe şi presiuni care ar putea fi contrare

obiectivelor fixate Standardele profesionale de audit intern definesc principiul independenţei

sub două aspecte

- independenţa compartimentului icircn cadrul organizaţiei de aceea el trebuie să

funcţioneze subordonat celui mai icircnalt nivel ierarhic

- independenţa auditorului intern prin practicarea obiectivităţii adică auditorii interni

trebuie să fie independenţi de activităţile pe care le auditează

Independenţa auditorilor interni trebuie să aibă la bază eliminarea practicii de supraicircncărcare a

auditorilor cu lucrări care nu ar trebui să le revină lor Spre exemplu definirea de reguli şi

proceduri de lucru exercitarea acţiunilor de evaluare şi supervizare ale salariaţilor chiar şi

temporar participarea la elaborarea sistemelor informatice activitatea de organizare acţiuni

de control financiar propriu-zis sau inspecţii şa

Fenomenul cel mai grav care rezultă de aici este că auditorii aflaţi icircn această situaţie nu mai

pot audita domeniul respectiv deoarece şi-au pierdut independenţa şi obiectivitatea Dacă

apar asemenea cazuri mai ales la entităţi mici şi mijlocii cacircnd din motive structurale suntem

obligaţi să icircncredinţăm auditorilor asemenea acţiuni se impune să evaluăm riscurile şi

consecinţele inevitabile icircn timp

Independenţa şi obiectivitatea sunt abateri de la funcţia de audit intern care dăunează

eficacităţii şi rigorii muncii de audit Spre exemplu Trebuie să avem icircn vedere că nu putem fi

medic şi pacient icircn acelaşi timp fără să stabilim un diagnostic cel puţin subiectiv

Respectarea standardului privind independenţa presupune unele reguli

bull auditul intern nu trebuie să aibă icircn subordine vreun serviciu operaţional

bull auditorul intern să poată avea acces icircn orice moment la persoanele de la toate nivelele

ierarhice la bunuri la informaţii la sistemele electronice de calcul

bull recomandările pe care le formulează să nu constituie icircn nici un caz măsuri obligatorii

pentru management

Organizarea funcţiei de audit intern icircn subordinea nivelului ierarhic cel mai icircnalt nu este

suficientă mai trebuie ca fiecare icircn cadrul activităţii sale să poată da dovadă de obiectivitate

acesta fiind de altfel unul din principiile fundamentale ale codului deontologic A fi obiectiv

icircnseamnă să realizezi o apreciere icircn totală neutralitate icircnseamnă a nu avea idei preconcepute

ci o atitudine imparţială De aceea standardele profesionale consideră că obiectivitatea este

afectată şi atunci cacircnd auditorul auditează o entitate activitateprogram a cărei

responsabilitate şi-a asumat-o icircn cursul timpului

Realizacircnd că idealul absolut nu va fi atins nici icircn audit de aceea vorbim despre riscul de

audit un risc rezidual după trecerea auditorului intern Obiectivitatea rămacircne scopul care

trebuie atins fiecare avacircnd datoria să facă tot posibilul pentru a se apropia cacirct mai mult de

acest deziderat

Independenţa şi obiectivitatea este deseori controversată mai ales de către auditorii interni

care nu icircnţeleg această independenţă atunci cacircnd se află icircntr-o structură ierarhică

Icircn realitate independenţa auditorului intern este supusă unei duble limitări

bull auditorul intern ca orice responsabil din organizaţie trebuie să se conformeze strategiei

şi politicii direcţiei generale

bull auditorul intern trebuie să fie independent icircn exercitarea funcţiei sale dar respectacircnd

standardele de audit intern Aceasta este o limitare deontologică dar neicircnsoţită de sancţiune

şi de aceea auditorul intern trebuie să-şi impună icircn mod conştient respectarea standardelor

profesionale

Din această succintă prezentare rezultă că icircn materie de independenţă nu este suficientă nici

ataşarea structurii de audit la cel mai icircnalt nivel ierarhic şi nici urmărirea realizării

obiectivităţii

Practica icircn domeniu ne arată că adevărata independenţă a auditorului intern o constituie

profesionalismul său deoarece dacă este un profesionist va descoperi disfuncţii importante

va face recomandări pertinente şi se va implica icircn viaţa organizaţiei prin icircmbunătăţirea

performanţelor acesteia

Definirea elementelor de ancorare icircn viaţa entităţii a funcţiei de audit ne permite să trecem la

prezentarea conceptului de audit intern Aşa cum am arătat au existat mai multe definiţii de-a

lungul timpului

Icircn anul 1999 IIA din SUA a emis o nouă definiţie a auditului intern icircn urma unui studiu

efectuat cu 800 studenţi coordonat de auditorii din universităţile australiene astfel

Auditul intern este o activitate independentă şi obiectivă care dă unei organizaţii o

asigurare icircn ceea ce priveşte gradul de control deţinut asupra operaţiunilor o icircndrumă

pentru a-i icircmbunătăţi operaţiunile şi contribuie la adăugarea unui plus de valoare

Auditul intern ajută această organizaţie să icircşi atingă obiectivele evaluacircnd printr-o

abordare sistematică şi metodică procesele sale de management al riscurilor de control şi

de conducere a icircntreprinderii şi făcacircnd propuneri pentru a le consolida eficacitatea

Icircn literatura de specialitate există autori4 care consideră că folosirea cuvacircntului ldquoactivitaterdquo

pentru a defini auditul intern icircn locul termenului de ldquofuncţierdquo icircl situează pe responsabilul său

pe o poziţie subalternă ţinacircnd cont că o activitate este mai elementară decacirct o funcţie

Din aceste considerente icircn lexicul ldquoCuvintele Audituluirdquo5 există următoarea definiţie a

auditului şi anume Auditul intern este icircn cadrul unei organizaţii o funcţie ndash exercitată icircntr-o

manieră independentă şi cu mandat - de evaluare a controlului intern ceea ce concurează cu

bunul control asupra riscurilor de către responsabili

Icircn Legea nr 6722002 privind auditul public intern din Romacircnia este adoptată definiţia dată

de IIA icircn anul 1999 Marea majoritate a profesioniştilor icircn domeniu sunt de acord că

această formulare mai poate fi reevaluată dar icircn acest moment este satisfăcătoare şi

exhaustivă din punct de vedere al conţinutului

3 CONCEPTUL DE CONTROL INTERN

Etimologia cuvantului ldquocontrolrdquo provine din expresia latineasca ldquo contra rolusrdquo-

verificarea unui act duplicat dupa originalControlul in acceptiunea lui semantica este o

analiza permanenta dar si periodica a unei activitati a unei situatii pentru a urmari mersul

acestuia fata de un scop sau obiectiv si de a lua masurile de creatiiIn acest timp controlul

semnifica si o supraveghere continua morala si materiala ca si stapanirea unei activitati In

literatura de specialitate avem mai multe acceptiuni astfel

- in acceptiunea francofona controlul reprezinta o verificare o inspectie atenta a corectitudinii unui act

- in acceptiunea angloxasona controlul este actiunea de supraveghere a cuiva a ceva o

examinare minutioas cu scopul de a stapani sau reglementa functionalitatea unui mecanism

Controlul ramane un atribut al managementului utilizat pentru realizarea unor analize a

stabilirii realitatii si stabilirii erorilor servind direct managerilor autoritatilor publice dar si

populatieiA evoluat si evolueaza continuu concomitent cu perfectionarea sistemului

deorganizare si de management precum si a mediului in care functioneaza si care se afla

intr-o continua miscare

STRUCTURA SISTEMULUI DE CONTROL INTERN

AUDITUL INTERN

- consiliere manageriala

- evalueaza sistemul de control intern

CONTROLUL INTERN

- autocontrolul activitatii

- controlul mutual

- controlul ierarhic

- controlul de gestiune

- controlul patrimonial

- controlul de calitate

- controlul financiar contabil

- controlul administrativ

- inspectii

- altele

4 Paralela intre auditul intern si controlul intern

Conceptele de control intern si audit intern desi diferite au o serie de elemente care le

apropie si altele care le diferentiaza ceea ce creeaza suficiente confuzii chiar printre

specialisti

Auditul intern reprezinta activitatea de examinare obiectiva a ansamblului activitatilor entitatii

economice icircn scopul furnizarii unei evaluari independente a managementului riscului

controlului si proceselor de conducere a acestuia

Controlul intern este format din ansamblul formelor de control exercitate la nivelul entitatii

publice inclusiv auditul intern stabilite de conducere in concordanta cu obiectivele acesteia si

cu reglementarile legale in vederea administrarii fondurilor in mod economic eficient si

eficace care include structurile organizatorice metodele si procedurile

Auditul intern are urmatorul rol

- Verificarea conformitatii activitatilor din entitatea economica auditata cu politicile

programele si managementul acestuia icircn conformitate cu prevederile legale

- Evaluarea gradului de adecvare si aplicare a controalelor financiare si nefinanciare dispuse si

efectuate de catre conducerea unitatii icircn scopul cresterii eficientei activitatii entitatii

economice

- Evaluarea gradului de adecvare a datelorinformatiilor financiare si nefinanciare destinate

conducerii pentru cunoasterea realitatii din entitatea economica

- Protejarea elementelor patrimoniale bilantiere si extrabilantiere si identificarea metodelor de

prevenire a fraudelor si pierderilor de orice fel

Controlul intern si sistemul de control intern au rolul de a contribui la

- Respectarea politicilor manageriale (deciziilor conducerii) si a reglementarilor legale

precum si la indeplinirea cu regularitate in mod economic eficace si eficient a sarcinilor

stabilite

- Utlilizarea optima si eficienta a resurselor protejarea activelor prin prevenirea si detectarea

abaterilor erorilor si a fraudelor

- Efectuarea si mentinerea de icircnregistrari contabile corecte si complete sistematizarea si

prezentarea informatiilor necesare diferitelor categorii de utilizatori prin intermediul situatiilor

financiare conform unui referential contabil adoptat

Controlul intern datorita caracterului sau sistematic si atotcuprinzator raspunde nevoilor de

informare ale managerilor membrilor Consiliului de Administratie si ai Comitetului de

Directie precum si ale celorlalte persoane care detin functii de conducere si de executie

favorizand dialogul dintre acstea asigurand transparenta si democratia

Pe baza informatiilor furnizate de controlul intern conducerea are posibilitatea sa-si

fundamenteze mai judicios deciziile manageriale referitoare la programele de activitate la

organizarea si coordonarea structuriilor entitatii la delimitatrea responsabilitatilor pe

compartimente si pe persoanele implicate icircn efectuarea tranzactiilor si operatiunilor respective

si icircn consemnarea si prelucrarea informatiilor

Urmarind efectuarea tranzactilor si a operatiunilor in conformitate cu normele legale si cu

deciziile conducerii controlul intern previne si elimina neregulile si eventualele conflicte din

interiorul entitatii sau dintre entitate si terti (organe fiscale clienti creditori etc )

In practica managementul este perceput ca fiind preocupat de organizarea sistemului de

control intern si de actualizarea permanenta a acestuia datorita evolutiei riscurilor cu care se

confrunta entitatea

Exista forme de control care nu implica costuri suplimentare pe care managerul le stabileste

pentru domeniul sau si care sunt menite sa limiteze sau sa elimine riscurile asociate

activitatilor sub forma

- Autocontrolul propriilor activitati efectuate prin respectarea de catre fiecare salariat a

procedurilor de control instituite

- Controlul mutual realizat icircntre fazele unui lant procedural exercitat de fiecare post de lucru

asupra modului de efectuare a prelucrarilor icircn cadrul postului de lucru anterior pentru a putea

adauga propriile prelucrari si a pregatii controlul pe care il va efectua postul de lucru urmator

- Controlul ierarhic exercitat pe fiecare nivel de responsabilitate

- Controlul partenerial care se realizeaza prin delegarea unor competente intre diferite paliere

de responsabilitate

Prin auditul intern se realizeaza

- Cunoasterea mai aprofundata a specificul entitatii

- Garantarea permanentei interventiilor operative pentru redresarea situatiei pentru

modificarea sau aplicarea corecta a metodelor de gestiune

- Abordarea si a domeniilor mai putin semnificative sau prioritare avacircnd un cost mai redus

- Prin rapoartele pe care le icircntocmeste informeaza conducerea la intervale mai scurte de

timp asupra concluziilor sale referitoare la sistemul contabil si sistemul de control intern din

entitatea respectiva

- Asigurarea unei confidentialitati mai mari a informatiilor etc

5 Paralela intre auditul intern si auditul extern

Pornind de la realitatea că atacirct auditul intern cacirct şi auditul extern sunt pe acelaşi

ldquofrontldquo duc aceeaşi ldquobătălieldquo chiar dacă utilizează metodologii diferite de auditare se

impune susţinerea reciprocă ca o condiţie a eficienţei activităţii de audit

Icircn acelaşi timp trebuie să recunoaştem că dezvoltarea relaţiilor dintre cele două

importante activităţi are la bază tradiţia şi cultura naţională iar lipsa de colaborare dintre

cele două sisteme este considerată istorică Totuşi auditul intern şi auditul extern trebuie să

icircnceapă o colaborare efectivă să aducă acel plus de valoare aşteptat din ambele zone şi să

scape de teama existenţialistă care le afectează icircn prezent

Scopul colaborării icircntre auditul intern şi auditul extern ar trebui să aibă ca temelie cel puţin

următoarele argumente conştientizarea managementului privind necesitatea implementării

funcţiei de audit intern icircn cadrul propriilor entităţi

- asigurarea suplimentară că auditul intern este independent

- asumarea implementării auditului intern

- conştientizarea mai completă a riscurilor atacirct de către management cacirct şi de către

auditori

- reducerea la minimum a suprapunerilor

- schimburi profesionale de probleme

- pregătiri profesionale comune

- mobilitatea personalului icircntre cele două structuri

- coroborarea planurilor şi a programelor de audit

- icircmpărtăşirea informaţiilor utile şi asigurarea unei comunicări eficiente

- icircnţelegerea de către fiecare parte a rolului celeilalte

- clarificarea mai atentă a celor două activităţi

- eliminarea rivalităţilor instituţionale sau chiar a competiţiei dintre cele două

activităţi

- punerea unei presiuni mai mici asupra entităţilor auditate

- crearea unei culturi comune a auditului icircn sectorul public

- realizarea unor compatibilităţi reale cu structurile similare europene

Curtea de Conturi a Romacircniei ndash CCR ndash printre alte activităţi evaluează existenţa şi

funcţionalitatea sistemului de control managerial reorganizat icircn conformitate cu legislaţia icircn

vigoare1 ceea ce icircnseamnă că va evalua activitatea de audit intern şi va asigura astfel feed-

back-ul acestei funcţii a entităţii

Colaborarea icircntre structurile care efectuează auditul intern şi cele care efectuează auditul

extern implică o serie icircntreagă de AVANTAJE atacirct pentru cele două părţi cacirct şi pentru

entităţile auditate astfel

auditul intern are o mai bună icircnţelegere a riscurilor din cadrul entităţilor unde

funcţionează şi pot furniza informaţii utile icircn acele zone auditului extern

auditul intern este mai implicat icircn cunoaşterea entităţii avacircnd acces la informaţii la

care auditul extern nu poate ajunge şi din aceste considerente colaborarea este imperios

necesară

auditul intern prin colaborarea cu auditul extern poate să-şi icircmbunătăţească

metodologiile de intervenţie pe teren să-şi dezvolte programele de testare şi să se folosească

de asigurarea pe care o dă auditul extern entităţii auditate

Icircn plus comunicarea reciprocă şi colaborarea interactivă icircntre auditul intern şi auditul

extern aduce beneficii nu numai acestora entităţii auditate dar şi celor două profesii de

auditori

Comitetele de audit acolo unde există ar trebui să icircncurajeze această interrelaţionare pe

principiul complementarităţii profesiilor avacircnd icircn vedere că este necesară colaborarea şi

cooperarea celor două profesii pentru atingerea obiectivelor ce le revin De asemenea acestea

ar trebui să aibă icircn vedere nu numai icircmpărtăşirea cunoştinţelor privind misiunile de audit

realizate dar şi o posibilă aliniere a stan-dardelor lor la buna practică internaţională

Realizarea unor misiuni de audit cu un icircnalt grad de profesionalism presupune existenţa

unei comunicări adecvate din ambele părţi şi aceasta va contribui la icircntărirea relaţiilor de

colaborare profe-sională şi icircn timp la obţinerea icircncrederii reciproce

Deviza ambelor structuri de audit ar trebui să fie aceea de a juca un rol activ icircn

schimbarea şi im-plementarea sistemelor de management şi control intern icircn cadrul

entităţilor care se poate realiza numai dacă există o stare de spirit potrivită care să conducă

la atingerea acestor principii astfel

- comunicarea permanentă care poate reprezenta cheia succesului

- profesionalism şi respect pentru entităţile auditate prin eliminare icircn totalitate

a suprapunerilor

- existenţa unei dorinţe de icircmpărtăşire a constatărilor

- colaborarea eficientă utilă pentru ambele părţi dar şi pentru entitatea

auditată

- comunicarea şi schimbul reciproc de informaţii care va contribui la

organizarea mai bine a activităţilor şi la oferirea unei calităţi crescute a muncii

- necesitatea creşterii icircncrederii reciproce icircntre cele două structuri de audit

deviza relaţiei dintre auditori ar trebui să fie COLABORARE ŞI COOPERARE

Icircn baza acestor considerente auditul intern trebuie să diminueze misiunile de audit de

conformitate şi să se icircndrepte tot mai mult spre realizarea unor misiuni de audit de sistem

deoarece auditul extern este mai interesat de acest gen de misiuni care icirci poate orienta mai

bine propria activitate Icircn acelaşi timp misiunile de audit de sistem sunt mai utile şi pentru

activitatea de evaluare a riscurilor de către management şi de către auditorii interni

Atingerea acestor obiective speciale se va materializa prin stabilirea icircn mod obligatoriu

a unor icircn-tacirclniri de lucru sistematice icircn vederea cooperării şi care se va concretiza icircn

elaborarea unui PROTOCOL DE COLABORARE icircntre cele două profesii de auditori

Considerăm că auditul extern trebuie să fie cel care să aibă iniţiativă icircn această relaţie

avacircnd icircn vedere posibilităţile de evaluare anuală a entităţilor publice şi logica de a porni icircn

examinările pe care le efectuează de la constatările şi recomandările auditului intern Icircn plus

auditul extern icircn activitatea de evaluare a eficienţei sistemului de control managerial trebuie

să aibă icircn vedere rapoartele auditului intern

Desigur posibilităţile de colaborare şi cooperare sunt multiple şi se impune ca mereu să

fie regacircndite funcţie de evoluţia tehnicilor şi instrumentelor de audit dar şi buna practică

recunoscută icircn domeniu

TERMENII PROTOCOLULUI DINTRE AUDITUL EXTERN ŞI AUDITUL INTERN

Activităţile de audit intern şi cele de audit extern din Romacircnia au ca ţel comun

contribuţia la buna gestionare a constituirii şi utilizării fondurilor publice motiv pentru care

de multe ori sunt preferate schimburile de specialişti dintre cele două profesii care de

asemenea sunt şi profesii liberale

Icircn evoluţia celor două activităţi nu de puţine ori intersectarea misiunilor de audit a fost

benefică amacircndurora acestea completacircndu-se reciproc la nivel informal dar şi prin faptul că

rezultatele activităţii uneia dintre ele a fost iniţiatorul şisau declanşatorul activităţii celeilalte

De asemenea ca o apreciere a muncii auditorilor angrenaţi icircntr-un sistem sau altul aceştia au

contribuit la implementarea recomandărilor celorlalţi deşi aceste atribuţii nu erau stabilite

anticipat ca fiind obligatorii

Avacircnd icircn vedere obiectivele comune o serie de tehnici şi instrumente de audit pe care le

folosesc ambele profesii deşi au metodologii diferite dar şi obiective specifice considerăm

că cele două tipuri ale auditului trebuie să se afle icircntr-o perfectă complementaritate

respingacircnd exclusivismul de orice fel

Prin luare icircn considerare a acestor realităţi Curtea de Conturi a Romacircniei ndash CCR ndash icircn

calitate de instituţie supremă de audit şi Ministerul Finanţelor Publice prin Unitatea

Centrală pentru Armonizarea Auditului Public Intern ndash UCAAPI ndash icircn calitate de organ de

specialitate al administraţiei publice centrale care elaborează conduce şi aplică o strategie

unitară icircn domeniul auditului intern icircn sectorul public pot să conlucreze icircndeaproape

pentru a asigura stabilitatea şi complementaritatea celor două sisteme de audit şi a

componentelor acestora

Icircn practică recomandăm ca relaţiile dintre cele două categorii de profesionişti să fie

transpuse icircntr-un Protocol pentru colaborare şi cooperare icircn domeniul activităţii de audit

care să fie structurat pe mai multe capitole icircn care să se statueze icircn principal următoarele

A coordonarea metodologică comună icircn domeniul auditului public icircn Romacircnia

B coordonarea planurilor de activitate ale structurilor de audit intern din entităţile

publice cu cele ale CCR

C asigurarea schimbului de informaţii icircn procesul de auditare

D realizarea pregătirii profesionale unitare a auditorilor

A Coordonarea metodologică comună icircn domeniul auditului public icircn Romacircnia va

conduce pe de-o parte la creşterea icircncrederii CCR icircn calitatea activităţii de audit intern care

se poate baza pe rapoartele auditorilor interni şi icircn acelaşi timp poate să le utilizeze ca puncte

de plecare icircn activitatea proprie Pe de altă parte structurile de audit intern icircşi pot reorienta

propriile activităţi icircn funcţie de constatările şi opiniile auditului extern icircncercacircnd totodată să

evite dublarea eforturilor şi a resurselor alocate de către cele două instituţii de audit

Protocolul de cooperare pentru realizarea coordonării metodologice ar trebui să se refere

următoarele

cooperare reciprocă cu maximă operativitate pentru elaborarea şi actualizarea normelor

curente şi a intenţiilor legislative privind icircmbunătăţirea cadrului normativ

transmiterea comentariilor reciproce asupra cadrului procedural şi existenţa disponibilităţii de

a accepta comentariile şi de a le include icircn normele proprii cu respectarea judecăţii

profesionale şi păstrarea independenţei

bull realizarea icircntacirclnirilor periodice icircntre specialişti pentru dezbaterea anumitor soluţii

metodologice comune icircn vederea icircnţelegerii profunde a acestora

bull informarea reciprocă asupra intenţiilor de modificare a cadrului normativ şi procedural de

desfăşurare a activităţii de audit

bull solicitarea de consiliere pentru icircmbunătăţirea şi compatibilizarea metodologiilor proprii de

audit şi a manualelor ghidurilor şi procedurilor de lucru fără a prejudicia independenţa şi

opiniile profe-sionale ale auditorilor

bull dezvoltarea metodologiilor comune pe baza analizei riscului care să permită focalizarea

acti-vităţii de audit intern pe domeniile-cheie ale entităţii publice

B Coordonarea planurilor de activitate ale structurilor de audit intern ale entităţilor

publice cu cele ale CCR cu scopul de a preveni suprapuneri ale activităţilor de audit dar şi

pentru a se completa reciproc prin identificarea şi evaluarea riscurilor rezultate astfel icircncacirct să

poată fi auditate arii cacirct mai extinse ale sistemelor din sectorul public

Icircn activitatea de coordonare a planurilor se impune respectarea unor principii generale

precum

evitarea suprapunerii perioadelor auditabile

misiunile de audit extern de regulă să fie ulterioare misiunilor de audit intern

stabilirea misiunilor de audit de interes comun a obiectivelor acestora şi a

termenelor de realizare

elaborarea unor planuri pentru situaţii neprevăzute cacircnd managerii deturnează

activitatea de audit intern

analiza şi discutarea planurilor curente icircn vederea elaborării planurilor anuale

viitoare de audit şi realizarea unor eventuale schimburi de informaţii privind entităţile ce

urmează a fi auditate

Protocolul de colaborare ar trebui să stabilească şi un calendar comun pentru

definitivarea proiec-telor planurilor de audit intern pentru anul următor corelate cu planul

de activitate propriu al CCR

C Asigurarea schimbului de informaţii icircn procesul de auditare determină necesitatea

informării reciproce asupra modului de desfăşurare propriu-zisă a misiunilor de audit şi

asupra constatărilor deosebite din cuprinsul rapoartelor de audit astfel

icircn situaţia apariţiei icircn timpul derulării misiunilor de audit a unor grave suspiciuni

privind existenţa unui management defectuos sau a unor cazuri de fraudă structurile de

audit intern şi cele de audit extern funcţie de nivelul la care se situează entitatea auditată

se impune să se informeze reciproc dar cu respectarea principiului independenţei

icircn vederea realizării practice a schimbului de informaţii părţile vor proceda la

transmiterea reciprocă a constatărilor importante din rapoartele de audit cu acordul

managerilor inclusiv informarea reciprocă despre modul de implementare a

recomandărilor şi concluziilor formulate icircn cadrul misiunilor de audit

de asemenea icircn spiritul celor expuse mai sus părţile se vor invita reciproc pentru a

participa la şedinţele de icircnchidere a misiunilor de audit icircn situaţiile icircn care consideră

necesară prezenţa celeilalte părţi şi se vor informa despre modul de implementare al

recomandărilor şi concluziilor formulate icircn ca-drul misiunilor de audit

D Realizarea pregătirii profesionale unitare a auditorilor se impune icircn mod sistematic

cu scopul de a utiliza eficient rezultatele activităţii celeilalte entităţi icircn vederea atingerii

obiectivelor prestabilite Icircn acest sens considerăm necesitatea instituirii unui sistem de

colaborare privind cel puţin

- invitarea reciprocă a auditorilor celor două structuri la cursurile organizate sub

egida acestora inclusiv la acele iniţiative ale Uniunii Europene care se referă la controlul

şi protejarea intereselor financiare ale acesteia

- organizarea de dezbateri seminarii pe teme de interes comun privind analiza

riscurilor modul de utilizare a tehnicilor şi instrumentelor de audit sisteme de

implementare a recomandărilor şi concluziilor şa

- transmiterea reciprocă a materialelor şi informaţiilor cu caracter de noutate din

sfera auditului

Icircn vederea asigurării atingerii acestor obiective apreciem necesitatea

permanentizării activităţii unui grup de lucru care să aibă şi iniţiativa realizării

protocolului de colaborare dintre cele două instituţii CCR şi UCAAPI-MFP

Concret icircn baza acestui protocol dar şi a legislaţiei care reglementează cele două

domenii CCR icircn conformitate cu art 18 din lege va evalua activitatea de control financiar

propriu inclusiv activitatea de audit intern Astfel se impune ca auditorii publici externi să

analizeze icircn cadrul entităţilor auditate icircn principal următoarele aspecte

(1) Organizarea şi managementul structurilor de audit intern

- organizarea compartimentului de audit intern subordonarea şi raportarea directă către

conducerea entităţii publice

- stabilirea atribuţiilor şi responsabilităţilor auditorilor interni conform cadrului legal

- organizarea activităţii de audit intern icircn mod distinct de celelalte activităţi din entitatea

publică

- neimplicarea auditorilor interni icircn elaborarea procedurilor de control sau icircn derularea

efectivă a unor activităţi auditabile

- numirearevocarea şefilor compartimentului de audit intern şi a auditorilor interni

- calitatea şi natura domeniilor cuprinse icircn programul de asigurare şi icircmbunătăţire a

calităţii activităţii de audit intern

- fundamentarea necesarului de auditori pentru funcţionarea optimă a structurilor de

audit intern

- frecvenţa şi modul de apel la resursele externe necesare efectuării misiunilor de audit

intern

- profilul şi competenţa profesională a auditorilor interni

((2) Planificarea auditului intern

elaborarea planului ndash structură aprobare şi actualizare

fundamentarea acţiunilor din plan ndash analiza riscului selectarea şi icircntocmirea referatului

de jus-tificare

concordanţa misiunilor cuprinse icircn plan cu zonele de risc ridicat al domeniilor de

activitate ale entităţii publice

analiza gradului de icircndeplinire a misiunilor de audit planificate

(3) Modul de respectare a metodologiei şi procedurilor icircn derularea misiunilor de audit

public intern

evaluarea normelor metodologice proprii privind activitatea de audit intern

Carta auditului intern

aplicarea efectivă a metodologiei şi procedurilor specifice muncii de audit intern

respectarea principiilor Codului privind conduita etică referitoare la obiectivitatea

integritatea şi asigurarea independenţei auditorilor interni

programul de pregătire profesională

declararea incompatibilităţilor auditorilor interni

respectarea confidenţialităţii profesionale

(4) Evaluarea desfăşurării misiunilor de audit intern

definirea obiectivelor misiunii icircn urma analizei de risc

tematica icircn detaliu şi intervenţia la faţa locului

pertinenţa constatărilor cauzelor consecinţelor şi recomandărilor

respectarea structurii standard a raportului de audit intern

difuzarea raportului de audit intern

(5) Urmărirea implementării recomandărilor formulate icircn rapoartele de audit intern

analiza planului de acţiune şi a calendarului de implementare

gradul de implementare a recomandărilor şi a cauzelor care au condus la neicircndeplinirea

unor recomandări

aprecierea activităţii de audit intern din partea structurilor auditate şi a conducerii

entităţii publice

(6) Organizarea sistemului de raportare a activităţii de audit intern

raportarea recomandărilor neacceptate sau acceptate dar neimplementate

raportarea iregularităţilor

raportul anual de activitate

Constatările auditorilor publici externi rezultate din evaluarea activităţilor de audit

intern consemnate icircn rapoartele de audit icircncheiate vor fi sintetizate de către structurile de

control teritoriale şi se vor transmite departamentului de specialitate pentru a fi cuprinse icircn

Raportul public anual al Curţii de Conturi icircntr-o secţiune distinctă intitulată ldquoEvaluarea

sistemelor de control şi audit internrdquo

Icircn acest sens art 8 lit ldquolrdquo din Legea nr 67219122002 privind auditul public intern

(MO nr 95324122002) cu modificările şi completările ulterioare republicată prevede

colaborarea CCR cu UCAAPI - MFP pentru

- compatibilizarea cadrului procedural utilizat de auditori icircn desfăşurarea activităţii şi

raportarea rezultatelor auditului icircn vederea realizării unei relaţii bazată pe icircncredere

- icircnţelegerea reciprocă a tehnicilor şi instrumentelor utilizate de auditori şi armonizarea

acestora pentru a asigura un caracter unitar icircn stabilirea constatărilor şi evaluarea cauzelor şi

concluzii-lor activităţii de audit

- recunoaşterea reciprocă a nivelului calitativ al recomandărilor şi opiniilor conţinute icircn

rapoartele de audit utilizate ca puncte de plecare icircn derularea viitoarelor misiuni de audit

intern sau extern

Totodată CCR va dezvolta colaborarea cu structurile de audit intern din cadrul

entităţilor publice controlate pentru

- analiza comună a programelor de audit multianuale şi anuale pentru asigurarea

complementarităţii domeniilor supuse auditării

- stabilirea misiunilor de interes comun a obiectivelor acestora şi a termenelor de realizare

avacircnd icircn vedere respectarea principiului ca misiunile de audit public extern de regulă să fie

ulterioare misiunilor de audit intern

- evitarea suprapunerii perioadelor icircn care se desfăşoară efectiv auditul

Din aceste considerente entităţile supuse controlului CCR sunt obligate să transmită

acesteia pacircnă la sfacircrşitul trimestrului I pentru anul precedent raportul privind desfăşurarea şi

realizarea programului de audit intern

Raportarea activităţii de audit intern se face pe baza raportului cadru adoptat după

modelul Comisiei Europene difuzat de UCAAPI icircn calitate de responsabilă cu coordonarea

şi supravegherea auditului intern pentru toţi ordonatorii principali de credite Aceştia la racircndul

lor transmit raportul cadru la toate unităţile aflate icircn subordinea sub autoritatea sau icircn

coordonarea lor şi care au organizată potrivit legii activitatea de audit intern

Rapoartele vor constitui o sursă importantă de informare pentru auditorii publici externi

asupra activităţii de audit intern desfăşurată icircn cadrul entităţii publice respectiv de a cunoaşte

misiunile de audit derulate obiectivele acesteia natura constatărilor şi tipul recomandărilor

formulate Auditorii publici externi pot utiliza aceste informaţii pe care le supun propriei

judecăţi profesionale

Considerăm că profesioniştii din cele două domenii sunt conştienţi de

complementaritatea activităţilor icircntr-o societate tot mai specializată de impactul activităţilor

de audit pentru toate categoriile de management de aşteptările tuturor salariaţilor din cadrul

entităţilor de la AUDITORI şi care nu pot să-şi atingă obiectivele fără realizarea unor

organisme de contact care să funcţioneze ca interfeţe icircntre diversele structuri publice centrale

pe bază de profesionalism

UCAAPI are preocupări pentru alinierea la exigenţele şi standardele internaţionale ceea

ce va contribui la o mai bună comunicare icircntre instituţiile noastre şi organismele naţionale

regionale şi inter-naţionale

6 Auditul intern in sistemul public din Romania

Auditul intern este implementat din 1941 In Europa a fost introdus de UE din 1995 in

Romania in 1999 s-a dat prima lege (legea nr 1191999- privind controlul intern si controlul

financiar prevenitvin cadrul controlului intern functiona si auditul intern ulterior partea de

audit intern a fost abrogata si a ramas numai partea de control intern si control financiar

preventiv) in 2002cu intrare in aplicare din 2003 s-a infiintat auditul intern public din

Romania in baza legii 6722002

In 2002-2003 pana in prezent a fost o lupta pentru implementarea auditului intern

Prin legea nr 6722002 privind auditul public intern si OG 372004 privind

modificarile si completarile acestuia a fost reglementat auditul intern in entitatile publice ca

activitatea functional independenta si obiectiva

In entitatile economice din sistemul privat auditul intern este reglementat prin OUG

nr 751999 privind activitatea de audit financiar republicata prin legea 1332002

Pentru restul entitatilor din sistemul privat auditul intern nu este obligatoriu dar si

acestea sunt interesate sa-si organizeze activitatea de audit intern pentru accesarea

eventualelor fonduri structurale europene

Organizarea auditului intern (AI)

Din punct de vedere structural

a) Comitetul pentru API (CAPI)

b) Unitatea Centrala de Armonizare pentru API (UCAAPI)

c) Compartimentele de API din entitatile publice

Nota pctele a) si b) sunt organizate in structura Ministerului de Finante

Se icircnfiinteaza Comitetul pentru Audit Public Intern (CAPI) pe lacircnga Unitatea

Centrala de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI) organism cu caracter

consultativ pentru a actiona icircn vederea definirii strategiei si a icircmbunatatirii activitatii de

audit public intern icircn sectorul public

CAPI cuprinde 11 membri astfel a) presedintele Camerei Auditorilor Financiari din

Romacircnia

b) profesori universitari cu specialitate icircn domeniul auditului public intern - 2 persoane

c) specialisti cu icircnalta calificare icircn domeniul auditului public intern - 3 persoane

d) directorul general al UCAAPI e) experti din alte domenii de activitate respectiv contab

ilitate publica juridic sisteme informatice - 4 persoane (3) Membrii CAPI cu exceptia

directorului general al UCAAPI nu pot face parte din structurile Ministerului Finantelor

Publice iar modul de nominalizare a acestora se va stabili prin norme aprobate prin

hotaracircre a Guvernului

CAPI va fi condus de un presedinte ales cu majoritate simpla de voturi dintre

membrii comitetului pentru o perioada de 3 ani presedintele convoaca icircntacirclnirile CAPI

Regulamentul de organizare si functionare a CAPI este aprobat de plenul acestuia cu

o majoritate de jumatate plus unu din voturi

Secretariatul tehnic al CAPI este asigurat de UCAAPI

Membrii CAPI vor primi o indemnizatie de sedinta egala cu 20 din nivelul

echivalent salariului brut al secretarilor de stat indemnizatia se suporta din bugetul statului

prin bugetul Ministerului Finantelor Publice

Icircn realizarea obiectivelor sale CAPI are urmatoarele atributii principale

a) dezbate planurile strategice de dezvoltare icircn domeniul auditului public intern si emite o

opinie asupra directiilor de dezvoltare a acestuia

b) dezbate si emite o opinie asupra actului normativ elaborat de UCAAPI icircn domeniul

auditului public intern c) dezbate si avizeaza raportul anual privind activitatea de audit

public intern si icircl prezinta Guvernului d) avizeaza planul misiunilor de audit public intern

de interes national cu implicatii multisectoriale

e) dezbate si emite o opinie asupra rapoartelor de audit public intern de interes national cu

implicatii multisectoriale f) analizeaza importanta recomandarilor formulate de auditorii

interni icircn cazul divergentelor de opinii dintre conducatorul entitatii publice si auditorii

interni emitacircnd o opinie asupra consecintelor neimplementarii recomandarilor formulate de

acestia g) analizeaza acordurile de cooperare icircntre auditul intern si cel extern referitor la

definirea conceptelor si la utilizarea standardelor icircn domeniu schimbul de rezultate din

activitatea propriu-zisa de audit precum si pregatirea profesionala comuna a auditorilor h)

avizeaza numirea si revocarea directorului general al UCAAPI

Icircn cadrul Ministerului Finantelor Publice se constituie Uniunea Centrala de

Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI) structurata pe compartimente de

specialitate icircn subordinea directa a ministrului finantelor publice

UCAAPI este condusa de un director general numit de ministrul finantelor publice

cu avizul CAPI Directorul general este functionar public si trebuie sa aiba o icircnalta calificare

profesionala icircn domeniul financiar-contabil sisau al auditului cu o competenta profesionala

corespunzatoare si sa icircndeplineasca cerintele Codului privind conduita etica a auditorului

intern

Icircn realizarea obiectivelor sale UCAAPI are urmatoarele atributii principale

a) elaboreaza conduce si aplica o strategie unitara icircn domeniul auditului public intern si

monitorizeaza la nivel national aceasta activitate

b) dezvolta cadrul normativ icircn domeniul auditului public intern

c) dezvolta si implementeaza proceduri si metodologii uniforme bazate pe standardele

internationale inclusiv manualele de audit intern

d) dezvolta metodologiile icircn domeniul riscului managerial

e) elaboreaza Codul privind conduita etica a auditorului intern

f) avizeaza normele metodologice specifice diferitelor sectoare de activitate icircn domeniul

auditului public intern g) dezvolta sistemul de raportare a rezultatelor activitatii de audit

public intern si elaboreaza raportul anual precum si sinteze pe baza rapoartelor primite h)

efectueaza misiuni de audit public intern de interes national cu implicatii multisectoriale

i) verifica respectarea normelor instructiunilor precum si a Codului privind conduita etica a

auditorului intern de catre compartimentele de audit public intern si poate initia masurile

corective necesare icircn cooperare cu conducatorul entitatii publice icircn cauza

j) coordoneaza sistemul de recrutare si de pregatire profesionala icircn domeniul auditului

public intern

k) avizeaza numireadestituirea sefilor compartimentelor de audit public intern din entitatile

publice l) coopereaza cu Curtea de Conturi si cu alte institutii si autoritati publice din

Romacircnia

m) coopereaza cu autoritatile si organizatiile de control financiar public din alte state

inclusiv din Comisia Europeana

Compartimentul de audit public intern se organizeaza astfel

a) conducatorul institutiei publice sau icircn cazul altor entitati publice organul de conducere

colectiva are obligatia instituirii cadrului organizatoric si functional necesar desfasurarii

activitatii de audit public intern

b) la institutiile publice mici care nu sunt subordonate altor entitati publice auditul public

intern se limiteaza la auditul de regularitate si se efectueaza de catre compartimentele de

audit public intern ale Ministerului Finantelor Publice c) conducatorul entitatii publice

subordonate poate stabili si mentine un compartiment functional de audit public intern cu

acordul entitatii publice de la nivelul ierarhic imediat superior iar daca acest compartiment

nu se icircnfiinteaza auditul entitatii respective se efectueaza de catre compartimentul de audit

public intern al entitatii publice de la nivelul ierarhic imediat superior

Compartimentul de audit public intern se constituie icircn subordinea directa a

conducerii entitatii publice si prin atributiile sale nu trebuie sa fie implicat icircn elaborarea

procedurilor de control intern si icircn desfasurarea activitatilor supuse auditului public

internConducatorul compartimentului de audit public intern este numitdestituit de catre

conducatorul entitatii publice cu avizul UCAAPI pentru entitatile publice subordonate

numireadestituirea se face cu avizul organului ierarhic superior Conducatorul

compartimentului de audit public intern este responsabil pentru organizarea si desfasurarea

activitatilor de audit

Functia de auditor intern este incompatibila cu exercitarea acestei functii ca activitate

profesionala orientata spre profit sau recompensa

Atributiile compartimentului de audit public intern sunt

a) elaboreaza norme metodologice specifice entitatii publice icircn care icircsi desfasoara

activitatea cu avizul UCAAPI sau al organului ierarhic superior icircn cazul entitatilor publice

subordonate b) elaboreaza proiectul planului anual de audit public intern

c) efectueaza activitati de audit public intern pentru a evalua daca sistemele de management

financiar si control ale entitatii publice sunt transparente si sunt conforme cu normele de

legalitate regularitate economicitate eficienta si eficacitate d) informeaza UCAAPI despre

recomandarile neicircnsusite de cat re conducatorul entitatii publice auditate precum si despre

consecintele acestora

e) raporteaza periodic asupra constatarilor concluziilor si recomandarilor rezultate din

activitatile sale de audit f) elaboreaza raportul anual al activitatii de audit public intern

g) icircn cazul identificarii unor iregularitati sau posibile prejudicii raporteaza imediat

conducatorului entitatii publice si structurii de control intern abilitate

7 REGLEMENTAREA SI COORDONAREA AUDITULUI INTERN

In Romania la recomandarea Comisiei Europene in 1999 s-a introdus auditul intern

o activitate noua care a generat profesia de auditor internin baza OUG 1191999 privind

controlul financiar preventiv si auditul internLegea a produs suficienta perturbare in sistem

deoarece acolo se recomanda transformarea compartimentelor de control financiar de

gestiune in compartimente de audit internTotusi a avut si efecte pozitive prin aparitia

activitatii de audit intern ca o functie a managementului general si prin crearea acestei

dispute conceptuale in Romania intre controlul intern si auditul intern pe de o parte si

controlul extern si auditul extern pe de alta parte

Datorita cresterii rolului auditului intern si intelegerea importantei auditorilor interni

in codul entitatilor si sprijiniti de Comisia Europeana am fost obligati sa scoatem o lege a

auditului intern (6722002) in baza careia toate entitatile publice si cele asimilate acesteia

fonduri bugetare si patrimoniu public sunt obligate sa aiba compartimente de audit intern

(directii servicii birou)

Standardele internationale de audit intern recomanda ca compartimentele de audit

intern sa nu fie mai mici de 3 persoane

In Romania exista aprox 30 de compartimente de audit intern din sistemul public

compartimente mici si izolate (1-2 auditori)Din aceste considerente in proxima perioada

vom completa normele generale cu norme de asociere a auditorilor interni penmtru a realiza

compartimente de minim 3 persoane

Legea 6722002 prevede constituirea unui CAPI format din 11 persoane la nivel

MFPDe asemenea s-a constituit UCAAPI la nivelul MFP si compartimente de audit intern

la nivelul tuturor entitatilor publice care au un volum al fondurilor bugetare de cel putin

100000 euro 3 ani consecutivi

Pentru entitatile publice (mici) care nu ating acest barem il va asigura structura

ierarhic superioara

In concluzie exista intr-un minister o directie de audit (20 persoane) structurata pe 2-3

servicii si compartimente de audit internAvem aprox 1000 si ceva de compartimente mici

de audit

Prin legea 6722002 in care utilizam frecvent ldquoactivitatea de auditrdquo intelegem

-activitatea de asigurare a functionalitatii sistemului de control intern din cadrul entitatii si

activitatea de consiliere

Din aceste considerente Codul legislativ prezentat a fost completat cu normele de exercitare

si organizare a activitatii de audit public intern aprobate prin OMFP 382003Ulterior au mai

fost elaborate si alte documente privind sustinerea functiei de audit intern cum ar fi CODUL

ETIC AL AUDITULUI INTERN OMFP 2522004 dar si alte acte normative de completare

si modificare a actului normativ (OUG 4232003 HG 372004) La recomandarea Comisiei

Europene a trebuit sa dezvoltam normele si pentru partea de consiliere si in acest sens s-a

elaborat OMFP 17022005 privind activitatea de consiliere a auditului intern

In normele 17022005 sunt prezentate tipurile consilierii care pot fi

a)consultanta-avand ca scop solutii pentru eliminarea diferitelor obstacole care impiedica

desfasurarea normala a proceselor stabilire cauze determinarea consecintelor formuland

recomandari

b)capacitatea intelegerii destinata obtinerii de informatii suplimentare pentru cunoasterea in

profunzime a unui sistem necesar personalului care are responsabilitatea implemetarii

acesteia

OMFP 9462005 recomanda nivelului general de management urmatoarele

- controlulinspecţia nu se vor mai organiza ca compartimente distincte ci activitatile de

control vor fi disipate pe fluxul procesului

-organizarea Registrului Riscurilor la nivelul fiecarui compartiment si prin centralizare la

nivelul entitatii

-elaborarea procedurilor scrise si formalizate pentru toate activitatile subactivitatile

programele din cadrul entitatiiAceasta filozofie de organizare a controlului intern in entitati

este prezentata in Indrumarul Metodologic privind Organizarea Controlului Intern existent

pe site-ul MFP

NOTA pentru aceste activitati se recomanda auditorilor interni sa faca facilitarea intelegerii

c)formare si perfectionarea profesiei destinata cunostintelor teoretice si practice gestiunea

riscurilor si controlului intern

Consilierea se organizeaza si desfasoara sub mai multe forme

-misiuni de consiliere formalizate cuprinse in plan care respecta OMFP 17022005 in

general pentru abordari sistematice si metodice si care se finalizeaza cu raport de consiliere

-misiuni de consiliere cu caracter informal neformalizat realizate prin participarea in cadrul

unor comitete schimburi de informatii realizate dupa procedurile specifice acestora

-misiuni de consiliere pentru situatii exceptionale (alegeri cutremur inundatii)

BIBLIOGRAFIE

1 Auditul intern autor MGhita Editura Economica Bucuresti 2004 ISBN 973-709-051-9

2 Audit intern autori Marcel Ghiţă Sorin Briciu şi colaboratorii Editura ULISE Alba Iulia

2005 ISBN 973-87453-1-4

3 Auditul intern icircn sistemul public autori Marcel Ghiţă Mihai Spracircnceană Editura

Tribuna Economică Bucureşti 2006

4 Theorie et practique de lrsquoaudit interne autor Jacques Renard Editions drsquoOrganisation

Paris France 2002 tradusă icircn Romacircnia printr-un proiect finanţat de PHARE sub

coordonarea Ministerului Finanţelor Publice Bucureşti 2003

5 Ordinul ministrului finanţelor publice nr 94604072005 pentru aprobarea Codului

controlului intern cuprinzacircnd standardele de managementcontrol intern la entităţile publice şi

pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial (MO nr 67528072005) cu

modificările şi completările ulterioare

6 Ordinul ministrului finanţelor publice nr 138922082006 privind modificarea şi

completarea Ordinului ministrului finanţelor publice nr 9462005 pentru aprobarea Codului

controlului intern cuprinzacircnd standardele de managementcontrol intern la entităţile publice şi

pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial (MO nr 77112092006)

7 Legea nr 67219122002 privind auditul public intern (MO nr 95324122002) cu

modificările şi completările ulterioare

Page 3: Audit Intern, Curs Master

mici şi mijlocii icircn măsura icircn care bineicircnţeles ele pot suporta costul care permite funcţionarea

unui serviciu de audit intern

Dacă auditul intern se aplică tuturor dimensiunilor icircntreprinderii el se aplică de asemenea

tuturor activităţilor icircntreprinderii Icircntreprinderea cu vocaţie comercială este la fel de interesată

ca şi icircntreprinderea industrială sau icircntreprinderea de servicii Probabil icircn această ultimă

categorie cu excepţia sectorului bancar funcţia auditului intern a penetrat mai puţin şi fără

icircndoială pentru că dimensiunea multinaţională care a favorizat dezvoltarea funcţiei este de

altfel icircntacirclnită icircn sectorul industrial

Este evident că sectorul para-public care girează imaginea sectorului privat adoptă funcţiile

şi deci auditul intern şi este una dintre dezvoltările sale recente interesează toate activităţile

din economie care icircmbracă forma juridică icircn care se exprimă

Dincolo de icircntreprinderi asociaţiile de toate tipurile societăţile civile şi chiar organismele

confesionale sau religioase pot şi trebuie să fie interesate de această Funcţie din moment ce au

atins o anumită dimensiune

Şi icircn mod natural administraţiile ndash toate administraţiile ndash adoptă icircn mod progresiv Auditul

Intern care trebuie să le permită să facă un salt semnificativ icircn vederea eficacităţii securităţii

şi calităţii fie că este vorba de spitale Educaţie Naţională colectivităţi teritoriale Armată

Inspectoratele Generale ale Ministerelor toţi au perceput deja icircn ce punct această funcţie nouă

ar putea să le permită să stăpacircnească mai bine activităţile lor şi să atingă cu mai multă

siguranţă obiectivele semnalate

Icircn fiecare din aceste organizaţii Auditul Intern ndash şi acesta nu e icircncă perceput clar de către toţi

ndash se aplică tuturor funcţiilor fără excepţii

Aplicarea asupra tuturor Funcţiilor

Numeroşi sunt icircncă cei care atunci cacircnd vorbim de Auditul Intern se gacircndesc la funcţia

financiară şi contabilă Greutatea istoriei apasă icircnsă greu icircn spiritele care nu au fost informate

asupra evoluţiei Funcţiei

De fapt ea a debordat mult limitele istorice şi interesează dacă nu icircn practică cel puţin pe toţi

icircn concepţia teoretică toate funcţiile fără nici o restricţie De fapt obiectivele şi metodologia

Auditului Intern sunt universale icircn sensul icircn care ele se aplică tuturor activităţilor permiţacircnd

astfel de a le gestiona mai bine

Se vor declina deci toate funcţiile icircntreprinderii auditorul intern va exercita activităţile sale

pentru cel mai mare profit dintre toate

1048707 Funcţia financiară şi contabilă

Contabiliatea trezoreria sunt bineicircnţeles icircnscrise icircn Planul de Audit Intern dar cu obiective

complementare icircn raport ce cele asigurate auditorilor externi Vom vedea cu ocazia

poziţionării Funcţiei icircn ce puncte aceste obiective diferă Dar vom vedea de asemenea icircn ce

punct auditul intern şi cel extern sunt chemate să colaboreze atacirct de mare este

complementaritatea acţiunii lor

1048707 Funcţia comercială şi logistică

Marketing vacircnzări publicitate stocaj transporturi toate aceste domenii trebuie explorate de

auditorul intern Icircnţelegem bine că icircn această semnificaţie aspectul financiar şi contabil nu

este singurul interesat Universalitatea obiectivelor auditului intern conduce la a analiza toate

celelalte aspecte ale funcţiei relaţiile comerciale şi publicitate solvabilitatea clientului

calitatea livrărilor cercetarea prospectelor etc

1048707 Funcţia fabricaţie producţie

Icircn sensul cel mai larg al cuvacircntului adică incluzacircnd examinarea instalaţiei de fabricaţie ca şi

cea de producţie de menţinere de investiţii de securitate industrială etc

Ceea ce vrea să spună icircn mod clar este că auditorul intern este prezent de asemenea icircn uzine

şi pe şantiere ca şi icircn birouri Fără icircndoială reuniunea unui anumit număr de condiţii este

necesară pentru a se ajunge icircn această situaţie icircn particular exigenţa unei culturi tehnice cu

atacirct mai puţin pentru icircntreprinderile cu icircnaltă tehnologie

Dar dacă vrem să dăm funcţiei plenitudinea dimensiunii sale icircnţelegem icircn mod necesar că

echipa de audit intern trebuie să fie formată din auditori de toate originile şi formaţiile ceea

ce este de fapt preconizat de normele profesionale Un anumit număr de mari icircntreprinderi au

intrat deja pe această cale deci nu mai suntem icircn domeniul speculaţiilor ci icircn cel al realităţii

1048707 Funcţia informatică şi nu numai informatica de gestiune

Auditorul informatic care aici icircn mod egal ndash dimensiunea culturală obligă ndash nu este numai un

auditor care a studiat informatica ci neapărat un informatician format după metodologia şi

instrumentele Auditului Intern Acest auditor informatic exercită talentul său icircn cinci direcţii

fundamentale

1 Auditarea centrelor informatice şi nu numai centre informatice de gestiune dar şi

informatică industrială informatica de ldquoprogressrdquo după cum spun anglo-saxonii adică aceea

care concurează fabricaţia automatizată Pe scurt peste tot unde există hardware există

materia auditului

2 Auditarea biroticii icircn toată icircntinderea diversitatea şi complexitatea sa

3 Auditarea reţelelor informatice necesară să completeze două puncte anterioare care impun

din partea auditorului un nivel de competenţă tehnică de asemenea ridicat Adică nu toate

echipele de audit sunt icircn măsură să abordeze aceste chestiuni icircn acest caz trebuie găsite

soluţii de substituţie

4 Auditarea sistemelor icircn exploatare şi al logicelelor aplicative Acest domeniu percepe aici

ansamblul celorlalte funcţiuni ale icircntreprinderii icircn măsura icircn care aceasta face apel uşor la

informatică Auditul informatic este atunci ndash icircn acest caz particular ndash un specific al fiecărei

funcţii

5 Auditarea sistemelor icircn dezvoltare care prezintă aceleaşi caracteristici ca şi precedentul

chiar dacă el se situează icircnaintea exploatării Trebuie subliniat aici că rolul auditorului nu

poate şi nu trebuie să se confunde cu acela al responsabililor icircnsărcinaţi cu dezvoltarea Aici

ca şi oriunde auditorul nu este cel care ldquoface lucrurilerdquo ci cel care ldquopriveşte cum lucrurile sunt

făcuterdquo

1048707 Funcţiile de gestiune

Icircnglobăm sub acest cuvacircnt tot ceea ce s-a putut omite icircn enumerarea anterioară Gestiunea

personalului icircn sensul cel mai larg şi icircn toate elementele componente logistica generală a

icircntreprinderii de la curăţarea birourilor pacircnă la arhivare trecacircnd prin grădinărit şi imprimerie

toate aceste activităţi trebuie icircnscrise icircn programul de lucru al auditorului intern Şi cum există

din ce icircn ce mai multe funcţii codificate şi normalizate cacircmpul nu icircncetează a se lărgi ieri

calitatea azi mediul icircnconjurător

1048707 Funcţia auditului intern

Auditul intern fiind o funcţie şi toate funcţiile avacircnd vocaţia de a fi studiate se icircnţelege de la

sine că auditul intern trebuie icircn mod egal să fie audit şi deci să-şi aibă locul icircn enumerarea de

faţă Dar cum să realizezi acest audit al auditului Pare aproape imposibil nu-i aşa

1048707 Funcţia managerială

Unii afirmă că aceasta trebuie exclusă că ea constituie excepţia care confirmă regula Aici

este vorba fără icircndoială despre o ldquoondulaţierdquo icircn faţa dificultăţii deoarece a icircntinde icircntr-atacirct

auditul intern nu este un lucru uşor deoarece trebuie icircnvins un dublu obstacol

1048707 obstacolul creat de Direcţia Generală deoarece aceasta dacă nu-şi cunoaşte bine funcţia

sau mai rău chiar dacă icircşi formulează o idee falsă nu-şi va da girul unei asemenea

icircntreprinderi

1048707 obstacolul creat chiar de auditul intern care ar trebui să supravegheze să nu judece natura

acţiunii Direcţiei ceea ce evident icirci va face sarcina dificilă

Dar icircn planul principiilor şi chiar al practicii funcţia este auditabilă Funcţie universală deci

şi icircn toate sensurile termenului Dar de asemenea şi icircntr-o formă originală funcţie periodică

Audit intern funcţie periodică

Este o funcţie permanentă icircntr-o icircntreprindere dar şi o funcţie periodică pentru cei care o

icircntacirclnesc ldquoAuditaţiirdquo (şefi de serviciu şefi de departamente directori) primesc auditorii icircn

misiune pentru 1 ndash 2 săptămacircni sau 3 luni apoi misiunea fiind terminată aceştia pleacă Ei

vor reveni peste 2 3 sau 5 ani icircn funcţie de o frecvenţă care va fi icircn funcţie de importanţa

riscului icircn activitatea auditată Deci funcţia s-a ldquoeclipsatrdquo icircn măsura icircn care activitatea nu este

executată icircn permanenţă icircn acelaşi loc

Dar activităţi permanente ale Auditului Intern se icircntacirclnesc care de pe 1 Ianuarie pacircnă la 31

Decembrie se va icircntoarce icircn icircntreprindere pentru a-şi exercita misiunile sale icircn toate

sectoarele Planul de audit ndash despre care vom vorbi ulterior ndash interpretează această

periodicitate a activităţii repartizacircnd acţiunile icircntr-un ciclu de mai mulţi ani (3 sau 5) Această

periodicitate a misiunilor este calculată conform riscului fiecărei activităţi activitate cu risc

mare deci misiuni frecvente Activitate cu risc scăzut deci misiuni mai rare icircn timp Un

serviciu de audit intern bine organizat trebuie deci să dispună icircn mod imperativ de un

instrument de măsură a riscului pentru a calcula frecvenţa misiunilor sale Este vorba de

macro-evaluare de care vom vorbi ulterior

Este interesant de subliniat chiar din acest moment caracterul permanent implică pentru

auditorul intern excluderea tuturor lucrărilor din afara misiunii sale de audit Această regulă

este icircn acelaşi timp o necesitate practică şi o exigenţă deontologică Este o necesitate practică

deoarece nu putem fi icircn acelaşi timp judecător şi parte icircmpricinată auditor şi responsabil

operaţional Este icircn mod egal o exigenţă deontologică pentru că este impusă de necesitatea de

a audita totul şi de a o face fără subiectivism Aceste noţiuni figurează de altfel icircn normele de

audit intern şi vom putea observa că acestea nu sunt icircntotdeauna respectate

Cele trei caracteristici ale funcţiei de audit intern nouă universală periodică sunt acum

recunoscute şi dobacircndite Această evoluţie nu s-a produs uniform dar nici icircn mod brutal puţin

cacircte puţin funcţia şi-a configurat noua icircnfăţisare Pentru a realiza acest lucru ea şi-a extins

progresiv cacircmpul de aplicare şi şi-a definit astfel suprastructura

Funcţia de audit intern s-a instituit icircn Anglia şi Franţa la icircnceputul anilor rsquo60 fiind puternic

marcată de originile sale de control financiar-contabil Abia după anii rsquo80 ndashrsquo90 funcţia de

audit intern icircncepe să se contureze icircn activitatea entităţilor iar evoluţia ei continuă şi icircn

prezent

Icircn Romacircnia auditul intern a fost adoptat ca un termen la modă icircn domeniul controlului

financiar icircnsă cu timpul s-a reuşit decantarea conceptelor de control intern şi audit intern Icircn

prezent există o problemă cu icircnţelegerea sistemului de control intern care fiind obiect al

auditului intern icircnglobează toate activităţile de control intern realizate icircn interiorul unei

entităţi şi riscurile asociate acestora

Icircn acelaşi timp trebuie icircnţelese corect şi noţiunile de control extern şi audit extern care

funcţionează icircntr-o economie de piaţă concurenţială cum este şi cea romacircnească

Scopul iniţial al Institutului Auditorilor Interni ndash IIA a fost acela de standardizare a

activităţii de audit intern plecacircnd de la definirea conceptelor stabilirea obiectivelor şi

continuacircnd cu organizarea şi exercitarea acestuia

Icircn timp a avut loc o deplasare a obiectivelor auditului intern respectiv de la furnizarea de

informaţii pentru manager spre o colaborare cu auditul extern căruia icirci asigură o materie

primă prelucrată devenind totodată o activitate de sine stătătoare

Icircncepacircnd din 1950 IIA a emis norme proprii de audit intern diferite de cele ale auditului

extern Icircn timp acestea s-au generalizat şi din 1970 au devenit standarde de audit intern care

sunt icircntr-o permanentă mişcare datorită evoluţiei societăţii ce se confruntă mereu cu noi

provocări

Icircn 1941 JBThurston primul preşedinte al Institutului Internaţional al Auditorilor Interni

declara cu o previziune uimitoare că perspectiva cea mai strălucită a auditului intern va fi

ldquoasistenţa managerialărdquo Icircn 1991 Joseph J Mossis - preşedintele Institutului Auditorilor

Interni din Marea Britanie reia aceeaşi remarcă dar icircn termeni mult mai exacţi ldquoeste clar

pentru cei care lucrează icircn cadrul funcţiei de Audit Intern că acesta are un rol vital de jucat

ajutacircnd conducerea să ia icircn macircnă hăţurile controlului internrdquo

Auditul intern icircşi va atinge obiectivele dacă există un sistem de control intern organizat

formalizat periodic constituit din standarde şi norme profesionale ghiduri procedurale

coduri deontologice (nu etice) care să susţină morala profesiunii de audit avacircnd icircn vedere

faptul că auditorul trebuie să fie icircn afara oricăror bănuieli bdquoprecum soţia Cezaruluirdquo

Auditorii interni şi managerul trebuie priviţi ca parteneri şi nu ca adversari avacircnd aceleaşi

obiective printre care eficacitatea actului de management şi atingerea ţintelor propuse

Managerii trebuie să icircnţeleagă recomandările auditorilor să perceapă ajutorul pe care icircl

primesc pentru stăpacircnirea riscurile care apar şi evoluează continuu

Auditul intern este considerat ca fiind ultimul nivel al sistemului de control intern al entităţii

Auditorii interni izolaţi sunt ineficienţi şi de aceea ei trebuie să lucreze icircn echipă

Competenţele profesionale ale auditorului intern produc adevărate beneficii pentru entitate

printr-o evaluare sistematică pe baza standardelor de audit şi a celor mai bune practici a

politicilor procedurilor şi operaţiilor realizate de entitate

Auditul intern prin activităţile pe care le desfăşoară adaugă valoare atacirct prin evaluarea

sistemului de control intern şi analiza riscurilor asociate activităţilor auditabile cacirct şi prin

recomandările cuprinse icircn raportul icircntocmit şi transmise icircn scopul asigurării atingerii

obiectivelor organizaţiei

Destinatarii rapoartelor de audit intern pot să ţină sau nu cont de recomandările auditorilor

icircnsă ei ştiu că atunci cacircnd nu ţin cont de ele icircşi vor asuma unele riscuri

Auditul intern nu poate da un certificat că toate activităţile sunt protejate sau că nu există

disfuncţii din singurul motiv important - relativitatea controlului intern - care este obiectul

său de activitate

Auditorii interni evaluează sistemul de control intern al entităţii şi dau o asigurare rezonabilă

managementului general referitoare la funcţionalitatea acestuia

Auditul intern este o profesie care s-a redefinit mereu de-a lungul anilor din dorinţa de a

răspunde necesităţilor icircn continuă schimbare ale entităţilor Axat la icircnceput pe probleme

contabile obiectivele auditului intern s-au deplasat spre depistarea principalelor riscuri ale

entităţilor şi evaluarea controlului intern al acestora

Activitatea compartimentului de audit intern se află icircntr-o relaţie de complementaritate cu

Comitetul de Audit respectiv

bull auditul intern oferă Comitetului de Audit o analiză imparţială şi profesionistă asupra

riscurilor organizaţiei şi contribuie la icircmbunătăţirea informării sale şi a Consiliului de

administraţie icircn ceea ce priveşte securitatea acesteia

bull Comitetul de Audit garantează şi consacră independenţa auditului intern

Icircn acest fel cele două structuri contribuie la guvernarea eficientă a organizaţiilor dar icircn

moduri de abordare diferite

Profesia de audit intern se bazează pe standarde de audit intern şi pe standardele de

implementare sau de bună practică recunoscute icircn icircntreaga lume care se adaptează la

particularităţile legislative şi de reglementare ale fiecărei ţări icircn vederea respectării regulilor

specifice ce guvernează diferite sectoare de activitate şi cultura organizaţiei respective

Cunoaşterea şi aplicarea acestui cadru de referinţă oferă organizaţiilor şi organismelor de

reglementare o asigurare privind nivelul de profesionalism al auditorilor interni

Nerespectarea lor nu icircnseamnă numai să te situezi icircn afara profesiei dar mai ales să te privezi

de un mijloc de a fi mai eficace şi mai credibil Amatorismul nu poate să funcţioneze icircn

auditul intern ci doar o abordare sistematică şi metodică poate aduce un plus de valoare

organizaţiilor

2 DEFINIREA CONCEPTULUI DE AUDIT INTERN

Funcţia de audit intern a cunoscut transformări succesive pacircnă la stabilizarea definirii

conceptului Aceste abordări progresive au scos icircn evidenţă o serie de elemente care trebuie

reţinute pentru conturarea cadrului icircn care se icircnscrie auditul intern

Din analiza evoluţiei funcţiei auditului intern pacircnă icircn prezent putem aprecia următoarele

elemente de implicare icircn viaţa entităţii auditate şi anume

- consiliere acordată managerului

- ajutorul acordat salariaţilor fără a-i judeca

- independenţă şi obiectivitate totală a auditorilor

a) Consiliere acordată managerului

Auditul intern reprezintă o funcţie de asistenţă a managerului pentru a-i permite să-şi

administreze mai bine activităţile Componenta de asistenţă de consiliere ataşată auditului

intern icircl distinge categoric de orice acţiune de control sau inspecţie şi este unanim

recunoscută ca avacircnd tendinţe de evoluţie icircn continuare

Auditul intern este aproape de fiecare responsabil precum agentul fiscal care consiliază şi

rezolvă problemele legate de impozite si taxe Responsabilul managerul este consiliat de

auditorul intern pentru a găsi soluţii de rezolvare a problemelor sale icircntr-o cu totul altă

manieră icircn sensul că prin dispoziţiile luate să asigure un control mai bun al activităţilor

programelor şi acţiunilor sale

Profesionalismul auditorului intern este arta şi maniera de a emite o judecată de valoare

asupra instrumentelor şi tehnicilor folosite cum ar fi reguli proceduri instrucţiuni sisteme

informatice tipuri de organizare şa care reprezintă ansamblul activităţilor de control

utilizate de managerul instituţiei sau responsabilul unui loc de muncă recunoscut de

specialişti drept control intern

Rolul auditorului intern este acela de a asista managerul pentru abordările practice succesive

deja elaborate şi prin analiza ansamblului să contribuie la icircmbunătăţirea sistemului de control

intern şi a muncii cu mai multă securitate şi eficacitate

Icircn consecinţă se acceptă unanim că auditorul intern consiliază asistă recomandă dar nu

decide obligaţia lui fiind de a reprezenta un mijloc care să contribuie la icircmbunătăţirea

controlului pe care fiecare manager icircl are asupra activităţilor sale şi a celor icircn coordonare icircn

vederea atingerii obiectivelor controlului intern Pentru realizarea acestor atribuţii auditorul

intern dispune de o serie de atuuri faţă de management şi anume

- standarde profesionale internaţionale

- buna practică recunoscută icircn domeniu care icirci dă autoritate

- tehnici şi instrumente care-i garantează eficacitatea

- independenţa de spirit care icirci asigură autonomia să conceapă ipoteze şi să formuleze

recomandări

- cercetarea şi gacircndirea lui este detaşată de constracircngerile şi obligaţiile unei activităţi

permanente de gestionare zilnică a unui serviciu

b) Ajutorul acordat salariaţilor fără a-i judeca

Icircntr-o entitate icircn care auditul intern face parte din cultura organizaţiei acesta este acceptat cu

interes dar icircntr-o entitate care se confruntă cu riscuri potenţiale importante cu absenţa

conformităţii cu reglementările de bază cu o eficacitate scăzută şi o fragilitate externă a

acesteia datorită deturnărilor de fonduri dispariţiei activelor sau fraudă este evident că

managerul respectiv va fi judecat apreciat

considerat icircn funcţie de constatările auditorului intern

Icircntr-un caz standard misiunea de audit intern poate să evidenţieze ineficacitate redundanţă icircn

sistem sau posibilităţi de icircmbunătăţire a activităţiloracţiunilor dar există mai multe motive

pentru care managementul nu trebuie să fie pus direct icircn discuţie

bull Obiectivele auditului intern au icircn vedere un control asupra activităţilor care să conducă

la icircmbunătăţirea performanţei existente şi nu la judecarea acestuia aşa cum specialistul icircn

fiscalitate ajută la o mai bună aplicare a regimului fiscal Chiar dacă responsabilul este judecat

icircn urma rapoartelor sale de audit acesta nu este obiectivul auditului intern

bull Realizările auditului intern nu trebuie puse icircn discuţie de cel auditat iar dacă totuşi

acest lucru este făcut să se efectueze icircntr-o manieră pozitivă Spre exemplu este cazul unei

insuficienţe nereguli importante descoperită de auditorul intern care imediat o aduce la

cunoştinţa managerului şi pe care acesta o va soluţiona fără icircntacircrziere Icircn acest caz disfuncţia

semnalată prin raportul de audit intern a dus la o acţiune corectivă care a avut ca rezultat şi

aprecierea auditorului ca un responsabil dinamic şi eficace

bull Responsabilităţile auditorului intern trebuie să aibă icircn vedere că adesea analiza cauzelor

unei nereguli scoate la iveală existenţa unor puncte slabe care icircşi au originea icircn insuficienţe

asupra cărora responsabilul nu are un bun control Cu această ocazie se observă că soluţiile

trebuie să vină pe cale ierarhică sau chiar de la nivelul organizaţiei dacă sunt probleme de

dimensiune culturală de formare profesională de buget de organizare de natură informatică

şa

Această situaţie paradoxală adesea icircntacirclnită icirci stimulează logica celui auditat care constată că

auditorul intern confirmă insuficienţele semnalate chiar de el

Din prezentarea de mai sus rezultă că icircn aceasta constă consilierea concretă şi fără echivoc

acordată managerului de catre auditorii interni

c) Independenţa totală a auditorilor interni

Funcţia de audit intern nu trebuie să suporte influenţe şi presiuni care ar putea fi contrare

obiectivelor fixate Standardele profesionale de audit intern definesc principiul independenţei

sub două aspecte

- independenţa compartimentului icircn cadrul organizaţiei de aceea el trebuie să

funcţioneze subordonat celui mai icircnalt nivel ierarhic

- independenţa auditorului intern prin practicarea obiectivităţii adică auditorii interni

trebuie să fie independenţi de activităţile pe care le auditează

Independenţa auditorilor interni trebuie să aibă la bază eliminarea practicii de supraicircncărcare a

auditorilor cu lucrări care nu ar trebui să le revină lor Spre exemplu definirea de reguli şi

proceduri de lucru exercitarea acţiunilor de evaluare şi supervizare ale salariaţilor chiar şi

temporar participarea la elaborarea sistemelor informatice activitatea de organizare acţiuni

de control financiar propriu-zis sau inspecţii şa

Fenomenul cel mai grav care rezultă de aici este că auditorii aflaţi icircn această situaţie nu mai

pot audita domeniul respectiv deoarece şi-au pierdut independenţa şi obiectivitatea Dacă

apar asemenea cazuri mai ales la entităţi mici şi mijlocii cacircnd din motive structurale suntem

obligaţi să icircncredinţăm auditorilor asemenea acţiuni se impune să evaluăm riscurile şi

consecinţele inevitabile icircn timp

Independenţa şi obiectivitatea sunt abateri de la funcţia de audit intern care dăunează

eficacităţii şi rigorii muncii de audit Spre exemplu Trebuie să avem icircn vedere că nu putem fi

medic şi pacient icircn acelaşi timp fără să stabilim un diagnostic cel puţin subiectiv

Respectarea standardului privind independenţa presupune unele reguli

bull auditul intern nu trebuie să aibă icircn subordine vreun serviciu operaţional

bull auditorul intern să poată avea acces icircn orice moment la persoanele de la toate nivelele

ierarhice la bunuri la informaţii la sistemele electronice de calcul

bull recomandările pe care le formulează să nu constituie icircn nici un caz măsuri obligatorii

pentru management

Organizarea funcţiei de audit intern icircn subordinea nivelului ierarhic cel mai icircnalt nu este

suficientă mai trebuie ca fiecare icircn cadrul activităţii sale să poată da dovadă de obiectivitate

acesta fiind de altfel unul din principiile fundamentale ale codului deontologic A fi obiectiv

icircnseamnă să realizezi o apreciere icircn totală neutralitate icircnseamnă a nu avea idei preconcepute

ci o atitudine imparţială De aceea standardele profesionale consideră că obiectivitatea este

afectată şi atunci cacircnd auditorul auditează o entitate activitateprogram a cărei

responsabilitate şi-a asumat-o icircn cursul timpului

Realizacircnd că idealul absolut nu va fi atins nici icircn audit de aceea vorbim despre riscul de

audit un risc rezidual după trecerea auditorului intern Obiectivitatea rămacircne scopul care

trebuie atins fiecare avacircnd datoria să facă tot posibilul pentru a se apropia cacirct mai mult de

acest deziderat

Independenţa şi obiectivitatea este deseori controversată mai ales de către auditorii interni

care nu icircnţeleg această independenţă atunci cacircnd se află icircntr-o structură ierarhică

Icircn realitate independenţa auditorului intern este supusă unei duble limitări

bull auditorul intern ca orice responsabil din organizaţie trebuie să se conformeze strategiei

şi politicii direcţiei generale

bull auditorul intern trebuie să fie independent icircn exercitarea funcţiei sale dar respectacircnd

standardele de audit intern Aceasta este o limitare deontologică dar neicircnsoţită de sancţiune

şi de aceea auditorul intern trebuie să-şi impună icircn mod conştient respectarea standardelor

profesionale

Din această succintă prezentare rezultă că icircn materie de independenţă nu este suficientă nici

ataşarea structurii de audit la cel mai icircnalt nivel ierarhic şi nici urmărirea realizării

obiectivităţii

Practica icircn domeniu ne arată că adevărata independenţă a auditorului intern o constituie

profesionalismul său deoarece dacă este un profesionist va descoperi disfuncţii importante

va face recomandări pertinente şi se va implica icircn viaţa organizaţiei prin icircmbunătăţirea

performanţelor acesteia

Definirea elementelor de ancorare icircn viaţa entităţii a funcţiei de audit ne permite să trecem la

prezentarea conceptului de audit intern Aşa cum am arătat au existat mai multe definiţii de-a

lungul timpului

Icircn anul 1999 IIA din SUA a emis o nouă definiţie a auditului intern icircn urma unui studiu

efectuat cu 800 studenţi coordonat de auditorii din universităţile australiene astfel

Auditul intern este o activitate independentă şi obiectivă care dă unei organizaţii o

asigurare icircn ceea ce priveşte gradul de control deţinut asupra operaţiunilor o icircndrumă

pentru a-i icircmbunătăţi operaţiunile şi contribuie la adăugarea unui plus de valoare

Auditul intern ajută această organizaţie să icircşi atingă obiectivele evaluacircnd printr-o

abordare sistematică şi metodică procesele sale de management al riscurilor de control şi

de conducere a icircntreprinderii şi făcacircnd propuneri pentru a le consolida eficacitatea

Icircn literatura de specialitate există autori4 care consideră că folosirea cuvacircntului ldquoactivitaterdquo

pentru a defini auditul intern icircn locul termenului de ldquofuncţierdquo icircl situează pe responsabilul său

pe o poziţie subalternă ţinacircnd cont că o activitate este mai elementară decacirct o funcţie

Din aceste considerente icircn lexicul ldquoCuvintele Audituluirdquo5 există următoarea definiţie a

auditului şi anume Auditul intern este icircn cadrul unei organizaţii o funcţie ndash exercitată icircntr-o

manieră independentă şi cu mandat - de evaluare a controlului intern ceea ce concurează cu

bunul control asupra riscurilor de către responsabili

Icircn Legea nr 6722002 privind auditul public intern din Romacircnia este adoptată definiţia dată

de IIA icircn anul 1999 Marea majoritate a profesioniştilor icircn domeniu sunt de acord că

această formulare mai poate fi reevaluată dar icircn acest moment este satisfăcătoare şi

exhaustivă din punct de vedere al conţinutului

3 CONCEPTUL DE CONTROL INTERN

Etimologia cuvantului ldquocontrolrdquo provine din expresia latineasca ldquo contra rolusrdquo-

verificarea unui act duplicat dupa originalControlul in acceptiunea lui semantica este o

analiza permanenta dar si periodica a unei activitati a unei situatii pentru a urmari mersul

acestuia fata de un scop sau obiectiv si de a lua masurile de creatiiIn acest timp controlul

semnifica si o supraveghere continua morala si materiala ca si stapanirea unei activitati In

literatura de specialitate avem mai multe acceptiuni astfel

- in acceptiunea francofona controlul reprezinta o verificare o inspectie atenta a corectitudinii unui act

- in acceptiunea angloxasona controlul este actiunea de supraveghere a cuiva a ceva o

examinare minutioas cu scopul de a stapani sau reglementa functionalitatea unui mecanism

Controlul ramane un atribut al managementului utilizat pentru realizarea unor analize a

stabilirii realitatii si stabilirii erorilor servind direct managerilor autoritatilor publice dar si

populatieiA evoluat si evolueaza continuu concomitent cu perfectionarea sistemului

deorganizare si de management precum si a mediului in care functioneaza si care se afla

intr-o continua miscare

STRUCTURA SISTEMULUI DE CONTROL INTERN

AUDITUL INTERN

- consiliere manageriala

- evalueaza sistemul de control intern

CONTROLUL INTERN

- autocontrolul activitatii

- controlul mutual

- controlul ierarhic

- controlul de gestiune

- controlul patrimonial

- controlul de calitate

- controlul financiar contabil

- controlul administrativ

- inspectii

- altele

4 Paralela intre auditul intern si controlul intern

Conceptele de control intern si audit intern desi diferite au o serie de elemente care le

apropie si altele care le diferentiaza ceea ce creeaza suficiente confuzii chiar printre

specialisti

Auditul intern reprezinta activitatea de examinare obiectiva a ansamblului activitatilor entitatii

economice icircn scopul furnizarii unei evaluari independente a managementului riscului

controlului si proceselor de conducere a acestuia

Controlul intern este format din ansamblul formelor de control exercitate la nivelul entitatii

publice inclusiv auditul intern stabilite de conducere in concordanta cu obiectivele acesteia si

cu reglementarile legale in vederea administrarii fondurilor in mod economic eficient si

eficace care include structurile organizatorice metodele si procedurile

Auditul intern are urmatorul rol

- Verificarea conformitatii activitatilor din entitatea economica auditata cu politicile

programele si managementul acestuia icircn conformitate cu prevederile legale

- Evaluarea gradului de adecvare si aplicare a controalelor financiare si nefinanciare dispuse si

efectuate de catre conducerea unitatii icircn scopul cresterii eficientei activitatii entitatii

economice

- Evaluarea gradului de adecvare a datelorinformatiilor financiare si nefinanciare destinate

conducerii pentru cunoasterea realitatii din entitatea economica

- Protejarea elementelor patrimoniale bilantiere si extrabilantiere si identificarea metodelor de

prevenire a fraudelor si pierderilor de orice fel

Controlul intern si sistemul de control intern au rolul de a contribui la

- Respectarea politicilor manageriale (deciziilor conducerii) si a reglementarilor legale

precum si la indeplinirea cu regularitate in mod economic eficace si eficient a sarcinilor

stabilite

- Utlilizarea optima si eficienta a resurselor protejarea activelor prin prevenirea si detectarea

abaterilor erorilor si a fraudelor

- Efectuarea si mentinerea de icircnregistrari contabile corecte si complete sistematizarea si

prezentarea informatiilor necesare diferitelor categorii de utilizatori prin intermediul situatiilor

financiare conform unui referential contabil adoptat

Controlul intern datorita caracterului sau sistematic si atotcuprinzator raspunde nevoilor de

informare ale managerilor membrilor Consiliului de Administratie si ai Comitetului de

Directie precum si ale celorlalte persoane care detin functii de conducere si de executie

favorizand dialogul dintre acstea asigurand transparenta si democratia

Pe baza informatiilor furnizate de controlul intern conducerea are posibilitatea sa-si

fundamenteze mai judicios deciziile manageriale referitoare la programele de activitate la

organizarea si coordonarea structuriilor entitatii la delimitatrea responsabilitatilor pe

compartimente si pe persoanele implicate icircn efectuarea tranzactiilor si operatiunilor respective

si icircn consemnarea si prelucrarea informatiilor

Urmarind efectuarea tranzactilor si a operatiunilor in conformitate cu normele legale si cu

deciziile conducerii controlul intern previne si elimina neregulile si eventualele conflicte din

interiorul entitatii sau dintre entitate si terti (organe fiscale clienti creditori etc )

In practica managementul este perceput ca fiind preocupat de organizarea sistemului de

control intern si de actualizarea permanenta a acestuia datorita evolutiei riscurilor cu care se

confrunta entitatea

Exista forme de control care nu implica costuri suplimentare pe care managerul le stabileste

pentru domeniul sau si care sunt menite sa limiteze sau sa elimine riscurile asociate

activitatilor sub forma

- Autocontrolul propriilor activitati efectuate prin respectarea de catre fiecare salariat a

procedurilor de control instituite

- Controlul mutual realizat icircntre fazele unui lant procedural exercitat de fiecare post de lucru

asupra modului de efectuare a prelucrarilor icircn cadrul postului de lucru anterior pentru a putea

adauga propriile prelucrari si a pregatii controlul pe care il va efectua postul de lucru urmator

- Controlul ierarhic exercitat pe fiecare nivel de responsabilitate

- Controlul partenerial care se realizeaza prin delegarea unor competente intre diferite paliere

de responsabilitate

Prin auditul intern se realizeaza

- Cunoasterea mai aprofundata a specificul entitatii

- Garantarea permanentei interventiilor operative pentru redresarea situatiei pentru

modificarea sau aplicarea corecta a metodelor de gestiune

- Abordarea si a domeniilor mai putin semnificative sau prioritare avacircnd un cost mai redus

- Prin rapoartele pe care le icircntocmeste informeaza conducerea la intervale mai scurte de

timp asupra concluziilor sale referitoare la sistemul contabil si sistemul de control intern din

entitatea respectiva

- Asigurarea unei confidentialitati mai mari a informatiilor etc

5 Paralela intre auditul intern si auditul extern

Pornind de la realitatea că atacirct auditul intern cacirct şi auditul extern sunt pe acelaşi

ldquofrontldquo duc aceeaşi ldquobătălieldquo chiar dacă utilizează metodologii diferite de auditare se

impune susţinerea reciprocă ca o condiţie a eficienţei activităţii de audit

Icircn acelaşi timp trebuie să recunoaştem că dezvoltarea relaţiilor dintre cele două

importante activităţi are la bază tradiţia şi cultura naţională iar lipsa de colaborare dintre

cele două sisteme este considerată istorică Totuşi auditul intern şi auditul extern trebuie să

icircnceapă o colaborare efectivă să aducă acel plus de valoare aşteptat din ambele zone şi să

scape de teama existenţialistă care le afectează icircn prezent

Scopul colaborării icircntre auditul intern şi auditul extern ar trebui să aibă ca temelie cel puţin

următoarele argumente conştientizarea managementului privind necesitatea implementării

funcţiei de audit intern icircn cadrul propriilor entităţi

- asigurarea suplimentară că auditul intern este independent

- asumarea implementării auditului intern

- conştientizarea mai completă a riscurilor atacirct de către management cacirct şi de către

auditori

- reducerea la minimum a suprapunerilor

- schimburi profesionale de probleme

- pregătiri profesionale comune

- mobilitatea personalului icircntre cele două structuri

- coroborarea planurilor şi a programelor de audit

- icircmpărtăşirea informaţiilor utile şi asigurarea unei comunicări eficiente

- icircnţelegerea de către fiecare parte a rolului celeilalte

- clarificarea mai atentă a celor două activităţi

- eliminarea rivalităţilor instituţionale sau chiar a competiţiei dintre cele două

activităţi

- punerea unei presiuni mai mici asupra entităţilor auditate

- crearea unei culturi comune a auditului icircn sectorul public

- realizarea unor compatibilităţi reale cu structurile similare europene

Curtea de Conturi a Romacircniei ndash CCR ndash printre alte activităţi evaluează existenţa şi

funcţionalitatea sistemului de control managerial reorganizat icircn conformitate cu legislaţia icircn

vigoare1 ceea ce icircnseamnă că va evalua activitatea de audit intern şi va asigura astfel feed-

back-ul acestei funcţii a entităţii

Colaborarea icircntre structurile care efectuează auditul intern şi cele care efectuează auditul

extern implică o serie icircntreagă de AVANTAJE atacirct pentru cele două părţi cacirct şi pentru

entităţile auditate astfel

auditul intern are o mai bună icircnţelegere a riscurilor din cadrul entităţilor unde

funcţionează şi pot furniza informaţii utile icircn acele zone auditului extern

auditul intern este mai implicat icircn cunoaşterea entităţii avacircnd acces la informaţii la

care auditul extern nu poate ajunge şi din aceste considerente colaborarea este imperios

necesară

auditul intern prin colaborarea cu auditul extern poate să-şi icircmbunătăţească

metodologiile de intervenţie pe teren să-şi dezvolte programele de testare şi să se folosească

de asigurarea pe care o dă auditul extern entităţii auditate

Icircn plus comunicarea reciprocă şi colaborarea interactivă icircntre auditul intern şi auditul

extern aduce beneficii nu numai acestora entităţii auditate dar şi celor două profesii de

auditori

Comitetele de audit acolo unde există ar trebui să icircncurajeze această interrelaţionare pe

principiul complementarităţii profesiilor avacircnd icircn vedere că este necesară colaborarea şi

cooperarea celor două profesii pentru atingerea obiectivelor ce le revin De asemenea acestea

ar trebui să aibă icircn vedere nu numai icircmpărtăşirea cunoştinţelor privind misiunile de audit

realizate dar şi o posibilă aliniere a stan-dardelor lor la buna practică internaţională

Realizarea unor misiuni de audit cu un icircnalt grad de profesionalism presupune existenţa

unei comunicări adecvate din ambele părţi şi aceasta va contribui la icircntărirea relaţiilor de

colaborare profe-sională şi icircn timp la obţinerea icircncrederii reciproce

Deviza ambelor structuri de audit ar trebui să fie aceea de a juca un rol activ icircn

schimbarea şi im-plementarea sistemelor de management şi control intern icircn cadrul

entităţilor care se poate realiza numai dacă există o stare de spirit potrivită care să conducă

la atingerea acestor principii astfel

- comunicarea permanentă care poate reprezenta cheia succesului

- profesionalism şi respect pentru entităţile auditate prin eliminare icircn totalitate

a suprapunerilor

- existenţa unei dorinţe de icircmpărtăşire a constatărilor

- colaborarea eficientă utilă pentru ambele părţi dar şi pentru entitatea

auditată

- comunicarea şi schimbul reciproc de informaţii care va contribui la

organizarea mai bine a activităţilor şi la oferirea unei calităţi crescute a muncii

- necesitatea creşterii icircncrederii reciproce icircntre cele două structuri de audit

deviza relaţiei dintre auditori ar trebui să fie COLABORARE ŞI COOPERARE

Icircn baza acestor considerente auditul intern trebuie să diminueze misiunile de audit de

conformitate şi să se icircndrepte tot mai mult spre realizarea unor misiuni de audit de sistem

deoarece auditul extern este mai interesat de acest gen de misiuni care icirci poate orienta mai

bine propria activitate Icircn acelaşi timp misiunile de audit de sistem sunt mai utile şi pentru

activitatea de evaluare a riscurilor de către management şi de către auditorii interni

Atingerea acestor obiective speciale se va materializa prin stabilirea icircn mod obligatoriu

a unor icircn-tacirclniri de lucru sistematice icircn vederea cooperării şi care se va concretiza icircn

elaborarea unui PROTOCOL DE COLABORARE icircntre cele două profesii de auditori

Considerăm că auditul extern trebuie să fie cel care să aibă iniţiativă icircn această relaţie

avacircnd icircn vedere posibilităţile de evaluare anuală a entităţilor publice şi logica de a porni icircn

examinările pe care le efectuează de la constatările şi recomandările auditului intern Icircn plus

auditul extern icircn activitatea de evaluare a eficienţei sistemului de control managerial trebuie

să aibă icircn vedere rapoartele auditului intern

Desigur posibilităţile de colaborare şi cooperare sunt multiple şi se impune ca mereu să

fie regacircndite funcţie de evoluţia tehnicilor şi instrumentelor de audit dar şi buna practică

recunoscută icircn domeniu

TERMENII PROTOCOLULUI DINTRE AUDITUL EXTERN ŞI AUDITUL INTERN

Activităţile de audit intern şi cele de audit extern din Romacircnia au ca ţel comun

contribuţia la buna gestionare a constituirii şi utilizării fondurilor publice motiv pentru care

de multe ori sunt preferate schimburile de specialişti dintre cele două profesii care de

asemenea sunt şi profesii liberale

Icircn evoluţia celor două activităţi nu de puţine ori intersectarea misiunilor de audit a fost

benefică amacircndurora acestea completacircndu-se reciproc la nivel informal dar şi prin faptul că

rezultatele activităţii uneia dintre ele a fost iniţiatorul şisau declanşatorul activităţii celeilalte

De asemenea ca o apreciere a muncii auditorilor angrenaţi icircntr-un sistem sau altul aceştia au

contribuit la implementarea recomandărilor celorlalţi deşi aceste atribuţii nu erau stabilite

anticipat ca fiind obligatorii

Avacircnd icircn vedere obiectivele comune o serie de tehnici şi instrumente de audit pe care le

folosesc ambele profesii deşi au metodologii diferite dar şi obiective specifice considerăm

că cele două tipuri ale auditului trebuie să se afle icircntr-o perfectă complementaritate

respingacircnd exclusivismul de orice fel

Prin luare icircn considerare a acestor realităţi Curtea de Conturi a Romacircniei ndash CCR ndash icircn

calitate de instituţie supremă de audit şi Ministerul Finanţelor Publice prin Unitatea

Centrală pentru Armonizarea Auditului Public Intern ndash UCAAPI ndash icircn calitate de organ de

specialitate al administraţiei publice centrale care elaborează conduce şi aplică o strategie

unitară icircn domeniul auditului intern icircn sectorul public pot să conlucreze icircndeaproape

pentru a asigura stabilitatea şi complementaritatea celor două sisteme de audit şi a

componentelor acestora

Icircn practică recomandăm ca relaţiile dintre cele două categorii de profesionişti să fie

transpuse icircntr-un Protocol pentru colaborare şi cooperare icircn domeniul activităţii de audit

care să fie structurat pe mai multe capitole icircn care să se statueze icircn principal următoarele

A coordonarea metodologică comună icircn domeniul auditului public icircn Romacircnia

B coordonarea planurilor de activitate ale structurilor de audit intern din entităţile

publice cu cele ale CCR

C asigurarea schimbului de informaţii icircn procesul de auditare

D realizarea pregătirii profesionale unitare a auditorilor

A Coordonarea metodologică comună icircn domeniul auditului public icircn Romacircnia va

conduce pe de-o parte la creşterea icircncrederii CCR icircn calitatea activităţii de audit intern care

se poate baza pe rapoartele auditorilor interni şi icircn acelaşi timp poate să le utilizeze ca puncte

de plecare icircn activitatea proprie Pe de altă parte structurile de audit intern icircşi pot reorienta

propriile activităţi icircn funcţie de constatările şi opiniile auditului extern icircncercacircnd totodată să

evite dublarea eforturilor şi a resurselor alocate de către cele două instituţii de audit

Protocolul de cooperare pentru realizarea coordonării metodologice ar trebui să se refere

următoarele

cooperare reciprocă cu maximă operativitate pentru elaborarea şi actualizarea normelor

curente şi a intenţiilor legislative privind icircmbunătăţirea cadrului normativ

transmiterea comentariilor reciproce asupra cadrului procedural şi existenţa disponibilităţii de

a accepta comentariile şi de a le include icircn normele proprii cu respectarea judecăţii

profesionale şi păstrarea independenţei

bull realizarea icircntacirclnirilor periodice icircntre specialişti pentru dezbaterea anumitor soluţii

metodologice comune icircn vederea icircnţelegerii profunde a acestora

bull informarea reciprocă asupra intenţiilor de modificare a cadrului normativ şi procedural de

desfăşurare a activităţii de audit

bull solicitarea de consiliere pentru icircmbunătăţirea şi compatibilizarea metodologiilor proprii de

audit şi a manualelor ghidurilor şi procedurilor de lucru fără a prejudicia independenţa şi

opiniile profe-sionale ale auditorilor

bull dezvoltarea metodologiilor comune pe baza analizei riscului care să permită focalizarea

acti-vităţii de audit intern pe domeniile-cheie ale entităţii publice

B Coordonarea planurilor de activitate ale structurilor de audit intern ale entităţilor

publice cu cele ale CCR cu scopul de a preveni suprapuneri ale activităţilor de audit dar şi

pentru a se completa reciproc prin identificarea şi evaluarea riscurilor rezultate astfel icircncacirct să

poată fi auditate arii cacirct mai extinse ale sistemelor din sectorul public

Icircn activitatea de coordonare a planurilor se impune respectarea unor principii generale

precum

evitarea suprapunerii perioadelor auditabile

misiunile de audit extern de regulă să fie ulterioare misiunilor de audit intern

stabilirea misiunilor de audit de interes comun a obiectivelor acestora şi a

termenelor de realizare

elaborarea unor planuri pentru situaţii neprevăzute cacircnd managerii deturnează

activitatea de audit intern

analiza şi discutarea planurilor curente icircn vederea elaborării planurilor anuale

viitoare de audit şi realizarea unor eventuale schimburi de informaţii privind entităţile ce

urmează a fi auditate

Protocolul de colaborare ar trebui să stabilească şi un calendar comun pentru

definitivarea proiec-telor planurilor de audit intern pentru anul următor corelate cu planul

de activitate propriu al CCR

C Asigurarea schimbului de informaţii icircn procesul de auditare determină necesitatea

informării reciproce asupra modului de desfăşurare propriu-zisă a misiunilor de audit şi

asupra constatărilor deosebite din cuprinsul rapoartelor de audit astfel

icircn situaţia apariţiei icircn timpul derulării misiunilor de audit a unor grave suspiciuni

privind existenţa unui management defectuos sau a unor cazuri de fraudă structurile de

audit intern şi cele de audit extern funcţie de nivelul la care se situează entitatea auditată

se impune să se informeze reciproc dar cu respectarea principiului independenţei

icircn vederea realizării practice a schimbului de informaţii părţile vor proceda la

transmiterea reciprocă a constatărilor importante din rapoartele de audit cu acordul

managerilor inclusiv informarea reciprocă despre modul de implementare a

recomandărilor şi concluziilor formulate icircn cadrul misiunilor de audit

de asemenea icircn spiritul celor expuse mai sus părţile se vor invita reciproc pentru a

participa la şedinţele de icircnchidere a misiunilor de audit icircn situaţiile icircn care consideră

necesară prezenţa celeilalte părţi şi se vor informa despre modul de implementare al

recomandărilor şi concluziilor formulate icircn ca-drul misiunilor de audit

D Realizarea pregătirii profesionale unitare a auditorilor se impune icircn mod sistematic

cu scopul de a utiliza eficient rezultatele activităţii celeilalte entităţi icircn vederea atingerii

obiectivelor prestabilite Icircn acest sens considerăm necesitatea instituirii unui sistem de

colaborare privind cel puţin

- invitarea reciprocă a auditorilor celor două structuri la cursurile organizate sub

egida acestora inclusiv la acele iniţiative ale Uniunii Europene care se referă la controlul

şi protejarea intereselor financiare ale acesteia

- organizarea de dezbateri seminarii pe teme de interes comun privind analiza

riscurilor modul de utilizare a tehnicilor şi instrumentelor de audit sisteme de

implementare a recomandărilor şi concluziilor şa

- transmiterea reciprocă a materialelor şi informaţiilor cu caracter de noutate din

sfera auditului

Icircn vederea asigurării atingerii acestor obiective apreciem necesitatea

permanentizării activităţii unui grup de lucru care să aibă şi iniţiativa realizării

protocolului de colaborare dintre cele două instituţii CCR şi UCAAPI-MFP

Concret icircn baza acestui protocol dar şi a legislaţiei care reglementează cele două

domenii CCR icircn conformitate cu art 18 din lege va evalua activitatea de control financiar

propriu inclusiv activitatea de audit intern Astfel se impune ca auditorii publici externi să

analizeze icircn cadrul entităţilor auditate icircn principal următoarele aspecte

(1) Organizarea şi managementul structurilor de audit intern

- organizarea compartimentului de audit intern subordonarea şi raportarea directă către

conducerea entităţii publice

- stabilirea atribuţiilor şi responsabilităţilor auditorilor interni conform cadrului legal

- organizarea activităţii de audit intern icircn mod distinct de celelalte activităţi din entitatea

publică

- neimplicarea auditorilor interni icircn elaborarea procedurilor de control sau icircn derularea

efectivă a unor activităţi auditabile

- numirearevocarea şefilor compartimentului de audit intern şi a auditorilor interni

- calitatea şi natura domeniilor cuprinse icircn programul de asigurare şi icircmbunătăţire a

calităţii activităţii de audit intern

- fundamentarea necesarului de auditori pentru funcţionarea optimă a structurilor de

audit intern

- frecvenţa şi modul de apel la resursele externe necesare efectuării misiunilor de audit

intern

- profilul şi competenţa profesională a auditorilor interni

((2) Planificarea auditului intern

elaborarea planului ndash structură aprobare şi actualizare

fundamentarea acţiunilor din plan ndash analiza riscului selectarea şi icircntocmirea referatului

de jus-tificare

concordanţa misiunilor cuprinse icircn plan cu zonele de risc ridicat al domeniilor de

activitate ale entităţii publice

analiza gradului de icircndeplinire a misiunilor de audit planificate

(3) Modul de respectare a metodologiei şi procedurilor icircn derularea misiunilor de audit

public intern

evaluarea normelor metodologice proprii privind activitatea de audit intern

Carta auditului intern

aplicarea efectivă a metodologiei şi procedurilor specifice muncii de audit intern

respectarea principiilor Codului privind conduita etică referitoare la obiectivitatea

integritatea şi asigurarea independenţei auditorilor interni

programul de pregătire profesională

declararea incompatibilităţilor auditorilor interni

respectarea confidenţialităţii profesionale

(4) Evaluarea desfăşurării misiunilor de audit intern

definirea obiectivelor misiunii icircn urma analizei de risc

tematica icircn detaliu şi intervenţia la faţa locului

pertinenţa constatărilor cauzelor consecinţelor şi recomandărilor

respectarea structurii standard a raportului de audit intern

difuzarea raportului de audit intern

(5) Urmărirea implementării recomandărilor formulate icircn rapoartele de audit intern

analiza planului de acţiune şi a calendarului de implementare

gradul de implementare a recomandărilor şi a cauzelor care au condus la neicircndeplinirea

unor recomandări

aprecierea activităţii de audit intern din partea structurilor auditate şi a conducerii

entităţii publice

(6) Organizarea sistemului de raportare a activităţii de audit intern

raportarea recomandărilor neacceptate sau acceptate dar neimplementate

raportarea iregularităţilor

raportul anual de activitate

Constatările auditorilor publici externi rezultate din evaluarea activităţilor de audit

intern consemnate icircn rapoartele de audit icircncheiate vor fi sintetizate de către structurile de

control teritoriale şi se vor transmite departamentului de specialitate pentru a fi cuprinse icircn

Raportul public anual al Curţii de Conturi icircntr-o secţiune distinctă intitulată ldquoEvaluarea

sistemelor de control şi audit internrdquo

Icircn acest sens art 8 lit ldquolrdquo din Legea nr 67219122002 privind auditul public intern

(MO nr 95324122002) cu modificările şi completările ulterioare republicată prevede

colaborarea CCR cu UCAAPI - MFP pentru

- compatibilizarea cadrului procedural utilizat de auditori icircn desfăşurarea activităţii şi

raportarea rezultatelor auditului icircn vederea realizării unei relaţii bazată pe icircncredere

- icircnţelegerea reciprocă a tehnicilor şi instrumentelor utilizate de auditori şi armonizarea

acestora pentru a asigura un caracter unitar icircn stabilirea constatărilor şi evaluarea cauzelor şi

concluzii-lor activităţii de audit

- recunoaşterea reciprocă a nivelului calitativ al recomandărilor şi opiniilor conţinute icircn

rapoartele de audit utilizate ca puncte de plecare icircn derularea viitoarelor misiuni de audit

intern sau extern

Totodată CCR va dezvolta colaborarea cu structurile de audit intern din cadrul

entităţilor publice controlate pentru

- analiza comună a programelor de audit multianuale şi anuale pentru asigurarea

complementarităţii domeniilor supuse auditării

- stabilirea misiunilor de interes comun a obiectivelor acestora şi a termenelor de realizare

avacircnd icircn vedere respectarea principiului ca misiunile de audit public extern de regulă să fie

ulterioare misiunilor de audit intern

- evitarea suprapunerii perioadelor icircn care se desfăşoară efectiv auditul

Din aceste considerente entităţile supuse controlului CCR sunt obligate să transmită

acesteia pacircnă la sfacircrşitul trimestrului I pentru anul precedent raportul privind desfăşurarea şi

realizarea programului de audit intern

Raportarea activităţii de audit intern se face pe baza raportului cadru adoptat după

modelul Comisiei Europene difuzat de UCAAPI icircn calitate de responsabilă cu coordonarea

şi supravegherea auditului intern pentru toţi ordonatorii principali de credite Aceştia la racircndul

lor transmit raportul cadru la toate unităţile aflate icircn subordinea sub autoritatea sau icircn

coordonarea lor şi care au organizată potrivit legii activitatea de audit intern

Rapoartele vor constitui o sursă importantă de informare pentru auditorii publici externi

asupra activităţii de audit intern desfăşurată icircn cadrul entităţii publice respectiv de a cunoaşte

misiunile de audit derulate obiectivele acesteia natura constatărilor şi tipul recomandărilor

formulate Auditorii publici externi pot utiliza aceste informaţii pe care le supun propriei

judecăţi profesionale

Considerăm că profesioniştii din cele două domenii sunt conştienţi de

complementaritatea activităţilor icircntr-o societate tot mai specializată de impactul activităţilor

de audit pentru toate categoriile de management de aşteptările tuturor salariaţilor din cadrul

entităţilor de la AUDITORI şi care nu pot să-şi atingă obiectivele fără realizarea unor

organisme de contact care să funcţioneze ca interfeţe icircntre diversele structuri publice centrale

pe bază de profesionalism

UCAAPI are preocupări pentru alinierea la exigenţele şi standardele internaţionale ceea

ce va contribui la o mai bună comunicare icircntre instituţiile noastre şi organismele naţionale

regionale şi inter-naţionale

6 Auditul intern in sistemul public din Romania

Auditul intern este implementat din 1941 In Europa a fost introdus de UE din 1995 in

Romania in 1999 s-a dat prima lege (legea nr 1191999- privind controlul intern si controlul

financiar prevenitvin cadrul controlului intern functiona si auditul intern ulterior partea de

audit intern a fost abrogata si a ramas numai partea de control intern si control financiar

preventiv) in 2002cu intrare in aplicare din 2003 s-a infiintat auditul intern public din

Romania in baza legii 6722002

In 2002-2003 pana in prezent a fost o lupta pentru implementarea auditului intern

Prin legea nr 6722002 privind auditul public intern si OG 372004 privind

modificarile si completarile acestuia a fost reglementat auditul intern in entitatile publice ca

activitatea functional independenta si obiectiva

In entitatile economice din sistemul privat auditul intern este reglementat prin OUG

nr 751999 privind activitatea de audit financiar republicata prin legea 1332002

Pentru restul entitatilor din sistemul privat auditul intern nu este obligatoriu dar si

acestea sunt interesate sa-si organizeze activitatea de audit intern pentru accesarea

eventualelor fonduri structurale europene

Organizarea auditului intern (AI)

Din punct de vedere structural

a) Comitetul pentru API (CAPI)

b) Unitatea Centrala de Armonizare pentru API (UCAAPI)

c) Compartimentele de API din entitatile publice

Nota pctele a) si b) sunt organizate in structura Ministerului de Finante

Se icircnfiinteaza Comitetul pentru Audit Public Intern (CAPI) pe lacircnga Unitatea

Centrala de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI) organism cu caracter

consultativ pentru a actiona icircn vederea definirii strategiei si a icircmbunatatirii activitatii de

audit public intern icircn sectorul public

CAPI cuprinde 11 membri astfel a) presedintele Camerei Auditorilor Financiari din

Romacircnia

b) profesori universitari cu specialitate icircn domeniul auditului public intern - 2 persoane

c) specialisti cu icircnalta calificare icircn domeniul auditului public intern - 3 persoane

d) directorul general al UCAAPI e) experti din alte domenii de activitate respectiv contab

ilitate publica juridic sisteme informatice - 4 persoane (3) Membrii CAPI cu exceptia

directorului general al UCAAPI nu pot face parte din structurile Ministerului Finantelor

Publice iar modul de nominalizare a acestora se va stabili prin norme aprobate prin

hotaracircre a Guvernului

CAPI va fi condus de un presedinte ales cu majoritate simpla de voturi dintre

membrii comitetului pentru o perioada de 3 ani presedintele convoaca icircntacirclnirile CAPI

Regulamentul de organizare si functionare a CAPI este aprobat de plenul acestuia cu

o majoritate de jumatate plus unu din voturi

Secretariatul tehnic al CAPI este asigurat de UCAAPI

Membrii CAPI vor primi o indemnizatie de sedinta egala cu 20 din nivelul

echivalent salariului brut al secretarilor de stat indemnizatia se suporta din bugetul statului

prin bugetul Ministerului Finantelor Publice

Icircn realizarea obiectivelor sale CAPI are urmatoarele atributii principale

a) dezbate planurile strategice de dezvoltare icircn domeniul auditului public intern si emite o

opinie asupra directiilor de dezvoltare a acestuia

b) dezbate si emite o opinie asupra actului normativ elaborat de UCAAPI icircn domeniul

auditului public intern c) dezbate si avizeaza raportul anual privind activitatea de audit

public intern si icircl prezinta Guvernului d) avizeaza planul misiunilor de audit public intern

de interes national cu implicatii multisectoriale

e) dezbate si emite o opinie asupra rapoartelor de audit public intern de interes national cu

implicatii multisectoriale f) analizeaza importanta recomandarilor formulate de auditorii

interni icircn cazul divergentelor de opinii dintre conducatorul entitatii publice si auditorii

interni emitacircnd o opinie asupra consecintelor neimplementarii recomandarilor formulate de

acestia g) analizeaza acordurile de cooperare icircntre auditul intern si cel extern referitor la

definirea conceptelor si la utilizarea standardelor icircn domeniu schimbul de rezultate din

activitatea propriu-zisa de audit precum si pregatirea profesionala comuna a auditorilor h)

avizeaza numirea si revocarea directorului general al UCAAPI

Icircn cadrul Ministerului Finantelor Publice se constituie Uniunea Centrala de

Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI) structurata pe compartimente de

specialitate icircn subordinea directa a ministrului finantelor publice

UCAAPI este condusa de un director general numit de ministrul finantelor publice

cu avizul CAPI Directorul general este functionar public si trebuie sa aiba o icircnalta calificare

profesionala icircn domeniul financiar-contabil sisau al auditului cu o competenta profesionala

corespunzatoare si sa icircndeplineasca cerintele Codului privind conduita etica a auditorului

intern

Icircn realizarea obiectivelor sale UCAAPI are urmatoarele atributii principale

a) elaboreaza conduce si aplica o strategie unitara icircn domeniul auditului public intern si

monitorizeaza la nivel national aceasta activitate

b) dezvolta cadrul normativ icircn domeniul auditului public intern

c) dezvolta si implementeaza proceduri si metodologii uniforme bazate pe standardele

internationale inclusiv manualele de audit intern

d) dezvolta metodologiile icircn domeniul riscului managerial

e) elaboreaza Codul privind conduita etica a auditorului intern

f) avizeaza normele metodologice specifice diferitelor sectoare de activitate icircn domeniul

auditului public intern g) dezvolta sistemul de raportare a rezultatelor activitatii de audit

public intern si elaboreaza raportul anual precum si sinteze pe baza rapoartelor primite h)

efectueaza misiuni de audit public intern de interes national cu implicatii multisectoriale

i) verifica respectarea normelor instructiunilor precum si a Codului privind conduita etica a

auditorului intern de catre compartimentele de audit public intern si poate initia masurile

corective necesare icircn cooperare cu conducatorul entitatii publice icircn cauza

j) coordoneaza sistemul de recrutare si de pregatire profesionala icircn domeniul auditului

public intern

k) avizeaza numireadestituirea sefilor compartimentelor de audit public intern din entitatile

publice l) coopereaza cu Curtea de Conturi si cu alte institutii si autoritati publice din

Romacircnia

m) coopereaza cu autoritatile si organizatiile de control financiar public din alte state

inclusiv din Comisia Europeana

Compartimentul de audit public intern se organizeaza astfel

a) conducatorul institutiei publice sau icircn cazul altor entitati publice organul de conducere

colectiva are obligatia instituirii cadrului organizatoric si functional necesar desfasurarii

activitatii de audit public intern

b) la institutiile publice mici care nu sunt subordonate altor entitati publice auditul public

intern se limiteaza la auditul de regularitate si se efectueaza de catre compartimentele de

audit public intern ale Ministerului Finantelor Publice c) conducatorul entitatii publice

subordonate poate stabili si mentine un compartiment functional de audit public intern cu

acordul entitatii publice de la nivelul ierarhic imediat superior iar daca acest compartiment

nu se icircnfiinteaza auditul entitatii respective se efectueaza de catre compartimentul de audit

public intern al entitatii publice de la nivelul ierarhic imediat superior

Compartimentul de audit public intern se constituie icircn subordinea directa a

conducerii entitatii publice si prin atributiile sale nu trebuie sa fie implicat icircn elaborarea

procedurilor de control intern si icircn desfasurarea activitatilor supuse auditului public

internConducatorul compartimentului de audit public intern este numitdestituit de catre

conducatorul entitatii publice cu avizul UCAAPI pentru entitatile publice subordonate

numireadestituirea se face cu avizul organului ierarhic superior Conducatorul

compartimentului de audit public intern este responsabil pentru organizarea si desfasurarea

activitatilor de audit

Functia de auditor intern este incompatibila cu exercitarea acestei functii ca activitate

profesionala orientata spre profit sau recompensa

Atributiile compartimentului de audit public intern sunt

a) elaboreaza norme metodologice specifice entitatii publice icircn care icircsi desfasoara

activitatea cu avizul UCAAPI sau al organului ierarhic superior icircn cazul entitatilor publice

subordonate b) elaboreaza proiectul planului anual de audit public intern

c) efectueaza activitati de audit public intern pentru a evalua daca sistemele de management

financiar si control ale entitatii publice sunt transparente si sunt conforme cu normele de

legalitate regularitate economicitate eficienta si eficacitate d) informeaza UCAAPI despre

recomandarile neicircnsusite de cat re conducatorul entitatii publice auditate precum si despre

consecintele acestora

e) raporteaza periodic asupra constatarilor concluziilor si recomandarilor rezultate din

activitatile sale de audit f) elaboreaza raportul anual al activitatii de audit public intern

g) icircn cazul identificarii unor iregularitati sau posibile prejudicii raporteaza imediat

conducatorului entitatii publice si structurii de control intern abilitate

7 REGLEMENTAREA SI COORDONAREA AUDITULUI INTERN

In Romania la recomandarea Comisiei Europene in 1999 s-a introdus auditul intern

o activitate noua care a generat profesia de auditor internin baza OUG 1191999 privind

controlul financiar preventiv si auditul internLegea a produs suficienta perturbare in sistem

deoarece acolo se recomanda transformarea compartimentelor de control financiar de

gestiune in compartimente de audit internTotusi a avut si efecte pozitive prin aparitia

activitatii de audit intern ca o functie a managementului general si prin crearea acestei

dispute conceptuale in Romania intre controlul intern si auditul intern pe de o parte si

controlul extern si auditul extern pe de alta parte

Datorita cresterii rolului auditului intern si intelegerea importantei auditorilor interni

in codul entitatilor si sprijiniti de Comisia Europeana am fost obligati sa scoatem o lege a

auditului intern (6722002) in baza careia toate entitatile publice si cele asimilate acesteia

fonduri bugetare si patrimoniu public sunt obligate sa aiba compartimente de audit intern

(directii servicii birou)

Standardele internationale de audit intern recomanda ca compartimentele de audit

intern sa nu fie mai mici de 3 persoane

In Romania exista aprox 30 de compartimente de audit intern din sistemul public

compartimente mici si izolate (1-2 auditori)Din aceste considerente in proxima perioada

vom completa normele generale cu norme de asociere a auditorilor interni penmtru a realiza

compartimente de minim 3 persoane

Legea 6722002 prevede constituirea unui CAPI format din 11 persoane la nivel

MFPDe asemenea s-a constituit UCAAPI la nivelul MFP si compartimente de audit intern

la nivelul tuturor entitatilor publice care au un volum al fondurilor bugetare de cel putin

100000 euro 3 ani consecutivi

Pentru entitatile publice (mici) care nu ating acest barem il va asigura structura

ierarhic superioara

In concluzie exista intr-un minister o directie de audit (20 persoane) structurata pe 2-3

servicii si compartimente de audit internAvem aprox 1000 si ceva de compartimente mici

de audit

Prin legea 6722002 in care utilizam frecvent ldquoactivitatea de auditrdquo intelegem

-activitatea de asigurare a functionalitatii sistemului de control intern din cadrul entitatii si

activitatea de consiliere

Din aceste considerente Codul legislativ prezentat a fost completat cu normele de exercitare

si organizare a activitatii de audit public intern aprobate prin OMFP 382003Ulterior au mai

fost elaborate si alte documente privind sustinerea functiei de audit intern cum ar fi CODUL

ETIC AL AUDITULUI INTERN OMFP 2522004 dar si alte acte normative de completare

si modificare a actului normativ (OUG 4232003 HG 372004) La recomandarea Comisiei

Europene a trebuit sa dezvoltam normele si pentru partea de consiliere si in acest sens s-a

elaborat OMFP 17022005 privind activitatea de consiliere a auditului intern

In normele 17022005 sunt prezentate tipurile consilierii care pot fi

a)consultanta-avand ca scop solutii pentru eliminarea diferitelor obstacole care impiedica

desfasurarea normala a proceselor stabilire cauze determinarea consecintelor formuland

recomandari

b)capacitatea intelegerii destinata obtinerii de informatii suplimentare pentru cunoasterea in

profunzime a unui sistem necesar personalului care are responsabilitatea implemetarii

acesteia

OMFP 9462005 recomanda nivelului general de management urmatoarele

- controlulinspecţia nu se vor mai organiza ca compartimente distincte ci activitatile de

control vor fi disipate pe fluxul procesului

-organizarea Registrului Riscurilor la nivelul fiecarui compartiment si prin centralizare la

nivelul entitatii

-elaborarea procedurilor scrise si formalizate pentru toate activitatile subactivitatile

programele din cadrul entitatiiAceasta filozofie de organizare a controlului intern in entitati

este prezentata in Indrumarul Metodologic privind Organizarea Controlului Intern existent

pe site-ul MFP

NOTA pentru aceste activitati se recomanda auditorilor interni sa faca facilitarea intelegerii

c)formare si perfectionarea profesiei destinata cunostintelor teoretice si practice gestiunea

riscurilor si controlului intern

Consilierea se organizeaza si desfasoara sub mai multe forme

-misiuni de consiliere formalizate cuprinse in plan care respecta OMFP 17022005 in

general pentru abordari sistematice si metodice si care se finalizeaza cu raport de consiliere

-misiuni de consiliere cu caracter informal neformalizat realizate prin participarea in cadrul

unor comitete schimburi de informatii realizate dupa procedurile specifice acestora

-misiuni de consiliere pentru situatii exceptionale (alegeri cutremur inundatii)

BIBLIOGRAFIE

1 Auditul intern autor MGhita Editura Economica Bucuresti 2004 ISBN 973-709-051-9

2 Audit intern autori Marcel Ghiţă Sorin Briciu şi colaboratorii Editura ULISE Alba Iulia

2005 ISBN 973-87453-1-4

3 Auditul intern icircn sistemul public autori Marcel Ghiţă Mihai Spracircnceană Editura

Tribuna Economică Bucureşti 2006

4 Theorie et practique de lrsquoaudit interne autor Jacques Renard Editions drsquoOrganisation

Paris France 2002 tradusă icircn Romacircnia printr-un proiect finanţat de PHARE sub

coordonarea Ministerului Finanţelor Publice Bucureşti 2003

5 Ordinul ministrului finanţelor publice nr 94604072005 pentru aprobarea Codului

controlului intern cuprinzacircnd standardele de managementcontrol intern la entităţile publice şi

pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial (MO nr 67528072005) cu

modificările şi completările ulterioare

6 Ordinul ministrului finanţelor publice nr 138922082006 privind modificarea şi

completarea Ordinului ministrului finanţelor publice nr 9462005 pentru aprobarea Codului

controlului intern cuprinzacircnd standardele de managementcontrol intern la entităţile publice şi

pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial (MO nr 77112092006)

7 Legea nr 67219122002 privind auditul public intern (MO nr 95324122002) cu

modificările şi completările ulterioare

Page 4: Audit Intern, Curs Master

complementare icircn raport ce cele asigurate auditorilor externi Vom vedea cu ocazia

poziţionării Funcţiei icircn ce puncte aceste obiective diferă Dar vom vedea de asemenea icircn ce

punct auditul intern şi cel extern sunt chemate să colaboreze atacirct de mare este

complementaritatea acţiunii lor

1048707 Funcţia comercială şi logistică

Marketing vacircnzări publicitate stocaj transporturi toate aceste domenii trebuie explorate de

auditorul intern Icircnţelegem bine că icircn această semnificaţie aspectul financiar şi contabil nu

este singurul interesat Universalitatea obiectivelor auditului intern conduce la a analiza toate

celelalte aspecte ale funcţiei relaţiile comerciale şi publicitate solvabilitatea clientului

calitatea livrărilor cercetarea prospectelor etc

1048707 Funcţia fabricaţie producţie

Icircn sensul cel mai larg al cuvacircntului adică incluzacircnd examinarea instalaţiei de fabricaţie ca şi

cea de producţie de menţinere de investiţii de securitate industrială etc

Ceea ce vrea să spună icircn mod clar este că auditorul intern este prezent de asemenea icircn uzine

şi pe şantiere ca şi icircn birouri Fără icircndoială reuniunea unui anumit număr de condiţii este

necesară pentru a se ajunge icircn această situaţie icircn particular exigenţa unei culturi tehnice cu

atacirct mai puţin pentru icircntreprinderile cu icircnaltă tehnologie

Dar dacă vrem să dăm funcţiei plenitudinea dimensiunii sale icircnţelegem icircn mod necesar că

echipa de audit intern trebuie să fie formată din auditori de toate originile şi formaţiile ceea

ce este de fapt preconizat de normele profesionale Un anumit număr de mari icircntreprinderi au

intrat deja pe această cale deci nu mai suntem icircn domeniul speculaţiilor ci icircn cel al realităţii

1048707 Funcţia informatică şi nu numai informatica de gestiune

Auditorul informatic care aici icircn mod egal ndash dimensiunea culturală obligă ndash nu este numai un

auditor care a studiat informatica ci neapărat un informatician format după metodologia şi

instrumentele Auditului Intern Acest auditor informatic exercită talentul său icircn cinci direcţii

fundamentale

1 Auditarea centrelor informatice şi nu numai centre informatice de gestiune dar şi

informatică industrială informatica de ldquoprogressrdquo după cum spun anglo-saxonii adică aceea

care concurează fabricaţia automatizată Pe scurt peste tot unde există hardware există

materia auditului

2 Auditarea biroticii icircn toată icircntinderea diversitatea şi complexitatea sa

3 Auditarea reţelelor informatice necesară să completeze două puncte anterioare care impun

din partea auditorului un nivel de competenţă tehnică de asemenea ridicat Adică nu toate

echipele de audit sunt icircn măsură să abordeze aceste chestiuni icircn acest caz trebuie găsite

soluţii de substituţie

4 Auditarea sistemelor icircn exploatare şi al logicelelor aplicative Acest domeniu percepe aici

ansamblul celorlalte funcţiuni ale icircntreprinderii icircn măsura icircn care aceasta face apel uşor la

informatică Auditul informatic este atunci ndash icircn acest caz particular ndash un specific al fiecărei

funcţii

5 Auditarea sistemelor icircn dezvoltare care prezintă aceleaşi caracteristici ca şi precedentul

chiar dacă el se situează icircnaintea exploatării Trebuie subliniat aici că rolul auditorului nu

poate şi nu trebuie să se confunde cu acela al responsabililor icircnsărcinaţi cu dezvoltarea Aici

ca şi oriunde auditorul nu este cel care ldquoface lucrurilerdquo ci cel care ldquopriveşte cum lucrurile sunt

făcuterdquo

1048707 Funcţiile de gestiune

Icircnglobăm sub acest cuvacircnt tot ceea ce s-a putut omite icircn enumerarea anterioară Gestiunea

personalului icircn sensul cel mai larg şi icircn toate elementele componente logistica generală a

icircntreprinderii de la curăţarea birourilor pacircnă la arhivare trecacircnd prin grădinărit şi imprimerie

toate aceste activităţi trebuie icircnscrise icircn programul de lucru al auditorului intern Şi cum există

din ce icircn ce mai multe funcţii codificate şi normalizate cacircmpul nu icircncetează a se lărgi ieri

calitatea azi mediul icircnconjurător

1048707 Funcţia auditului intern

Auditul intern fiind o funcţie şi toate funcţiile avacircnd vocaţia de a fi studiate se icircnţelege de la

sine că auditul intern trebuie icircn mod egal să fie audit şi deci să-şi aibă locul icircn enumerarea de

faţă Dar cum să realizezi acest audit al auditului Pare aproape imposibil nu-i aşa

1048707 Funcţia managerială

Unii afirmă că aceasta trebuie exclusă că ea constituie excepţia care confirmă regula Aici

este vorba fără icircndoială despre o ldquoondulaţierdquo icircn faţa dificultăţii deoarece a icircntinde icircntr-atacirct

auditul intern nu este un lucru uşor deoarece trebuie icircnvins un dublu obstacol

1048707 obstacolul creat de Direcţia Generală deoarece aceasta dacă nu-şi cunoaşte bine funcţia

sau mai rău chiar dacă icircşi formulează o idee falsă nu-şi va da girul unei asemenea

icircntreprinderi

1048707 obstacolul creat chiar de auditul intern care ar trebui să supravegheze să nu judece natura

acţiunii Direcţiei ceea ce evident icirci va face sarcina dificilă

Dar icircn planul principiilor şi chiar al practicii funcţia este auditabilă Funcţie universală deci

şi icircn toate sensurile termenului Dar de asemenea şi icircntr-o formă originală funcţie periodică

Audit intern funcţie periodică

Este o funcţie permanentă icircntr-o icircntreprindere dar şi o funcţie periodică pentru cei care o

icircntacirclnesc ldquoAuditaţiirdquo (şefi de serviciu şefi de departamente directori) primesc auditorii icircn

misiune pentru 1 ndash 2 săptămacircni sau 3 luni apoi misiunea fiind terminată aceştia pleacă Ei

vor reveni peste 2 3 sau 5 ani icircn funcţie de o frecvenţă care va fi icircn funcţie de importanţa

riscului icircn activitatea auditată Deci funcţia s-a ldquoeclipsatrdquo icircn măsura icircn care activitatea nu este

executată icircn permanenţă icircn acelaşi loc

Dar activităţi permanente ale Auditului Intern se icircntacirclnesc care de pe 1 Ianuarie pacircnă la 31

Decembrie se va icircntoarce icircn icircntreprindere pentru a-şi exercita misiunile sale icircn toate

sectoarele Planul de audit ndash despre care vom vorbi ulterior ndash interpretează această

periodicitate a activităţii repartizacircnd acţiunile icircntr-un ciclu de mai mulţi ani (3 sau 5) Această

periodicitate a misiunilor este calculată conform riscului fiecărei activităţi activitate cu risc

mare deci misiuni frecvente Activitate cu risc scăzut deci misiuni mai rare icircn timp Un

serviciu de audit intern bine organizat trebuie deci să dispună icircn mod imperativ de un

instrument de măsură a riscului pentru a calcula frecvenţa misiunilor sale Este vorba de

macro-evaluare de care vom vorbi ulterior

Este interesant de subliniat chiar din acest moment caracterul permanent implică pentru

auditorul intern excluderea tuturor lucrărilor din afara misiunii sale de audit Această regulă

este icircn acelaşi timp o necesitate practică şi o exigenţă deontologică Este o necesitate practică

deoarece nu putem fi icircn acelaşi timp judecător şi parte icircmpricinată auditor şi responsabil

operaţional Este icircn mod egal o exigenţă deontologică pentru că este impusă de necesitatea de

a audita totul şi de a o face fără subiectivism Aceste noţiuni figurează de altfel icircn normele de

audit intern şi vom putea observa că acestea nu sunt icircntotdeauna respectate

Cele trei caracteristici ale funcţiei de audit intern nouă universală periodică sunt acum

recunoscute şi dobacircndite Această evoluţie nu s-a produs uniform dar nici icircn mod brutal puţin

cacircte puţin funcţia şi-a configurat noua icircnfăţisare Pentru a realiza acest lucru ea şi-a extins

progresiv cacircmpul de aplicare şi şi-a definit astfel suprastructura

Funcţia de audit intern s-a instituit icircn Anglia şi Franţa la icircnceputul anilor rsquo60 fiind puternic

marcată de originile sale de control financiar-contabil Abia după anii rsquo80 ndashrsquo90 funcţia de

audit intern icircncepe să se contureze icircn activitatea entităţilor iar evoluţia ei continuă şi icircn

prezent

Icircn Romacircnia auditul intern a fost adoptat ca un termen la modă icircn domeniul controlului

financiar icircnsă cu timpul s-a reuşit decantarea conceptelor de control intern şi audit intern Icircn

prezent există o problemă cu icircnţelegerea sistemului de control intern care fiind obiect al

auditului intern icircnglobează toate activităţile de control intern realizate icircn interiorul unei

entităţi şi riscurile asociate acestora

Icircn acelaşi timp trebuie icircnţelese corect şi noţiunile de control extern şi audit extern care

funcţionează icircntr-o economie de piaţă concurenţială cum este şi cea romacircnească

Scopul iniţial al Institutului Auditorilor Interni ndash IIA a fost acela de standardizare a

activităţii de audit intern plecacircnd de la definirea conceptelor stabilirea obiectivelor şi

continuacircnd cu organizarea şi exercitarea acestuia

Icircn timp a avut loc o deplasare a obiectivelor auditului intern respectiv de la furnizarea de

informaţii pentru manager spre o colaborare cu auditul extern căruia icirci asigură o materie

primă prelucrată devenind totodată o activitate de sine stătătoare

Icircncepacircnd din 1950 IIA a emis norme proprii de audit intern diferite de cele ale auditului

extern Icircn timp acestea s-au generalizat şi din 1970 au devenit standarde de audit intern care

sunt icircntr-o permanentă mişcare datorită evoluţiei societăţii ce se confruntă mereu cu noi

provocări

Icircn 1941 JBThurston primul preşedinte al Institutului Internaţional al Auditorilor Interni

declara cu o previziune uimitoare că perspectiva cea mai strălucită a auditului intern va fi

ldquoasistenţa managerialărdquo Icircn 1991 Joseph J Mossis - preşedintele Institutului Auditorilor

Interni din Marea Britanie reia aceeaşi remarcă dar icircn termeni mult mai exacţi ldquoeste clar

pentru cei care lucrează icircn cadrul funcţiei de Audit Intern că acesta are un rol vital de jucat

ajutacircnd conducerea să ia icircn macircnă hăţurile controlului internrdquo

Auditul intern icircşi va atinge obiectivele dacă există un sistem de control intern organizat

formalizat periodic constituit din standarde şi norme profesionale ghiduri procedurale

coduri deontologice (nu etice) care să susţină morala profesiunii de audit avacircnd icircn vedere

faptul că auditorul trebuie să fie icircn afara oricăror bănuieli bdquoprecum soţia Cezaruluirdquo

Auditorii interni şi managerul trebuie priviţi ca parteneri şi nu ca adversari avacircnd aceleaşi

obiective printre care eficacitatea actului de management şi atingerea ţintelor propuse

Managerii trebuie să icircnţeleagă recomandările auditorilor să perceapă ajutorul pe care icircl

primesc pentru stăpacircnirea riscurile care apar şi evoluează continuu

Auditul intern este considerat ca fiind ultimul nivel al sistemului de control intern al entităţii

Auditorii interni izolaţi sunt ineficienţi şi de aceea ei trebuie să lucreze icircn echipă

Competenţele profesionale ale auditorului intern produc adevărate beneficii pentru entitate

printr-o evaluare sistematică pe baza standardelor de audit şi a celor mai bune practici a

politicilor procedurilor şi operaţiilor realizate de entitate

Auditul intern prin activităţile pe care le desfăşoară adaugă valoare atacirct prin evaluarea

sistemului de control intern şi analiza riscurilor asociate activităţilor auditabile cacirct şi prin

recomandările cuprinse icircn raportul icircntocmit şi transmise icircn scopul asigurării atingerii

obiectivelor organizaţiei

Destinatarii rapoartelor de audit intern pot să ţină sau nu cont de recomandările auditorilor

icircnsă ei ştiu că atunci cacircnd nu ţin cont de ele icircşi vor asuma unele riscuri

Auditul intern nu poate da un certificat că toate activităţile sunt protejate sau că nu există

disfuncţii din singurul motiv important - relativitatea controlului intern - care este obiectul

său de activitate

Auditorii interni evaluează sistemul de control intern al entităţii şi dau o asigurare rezonabilă

managementului general referitoare la funcţionalitatea acestuia

Auditul intern este o profesie care s-a redefinit mereu de-a lungul anilor din dorinţa de a

răspunde necesităţilor icircn continuă schimbare ale entităţilor Axat la icircnceput pe probleme

contabile obiectivele auditului intern s-au deplasat spre depistarea principalelor riscuri ale

entităţilor şi evaluarea controlului intern al acestora

Activitatea compartimentului de audit intern se află icircntr-o relaţie de complementaritate cu

Comitetul de Audit respectiv

bull auditul intern oferă Comitetului de Audit o analiză imparţială şi profesionistă asupra

riscurilor organizaţiei şi contribuie la icircmbunătăţirea informării sale şi a Consiliului de

administraţie icircn ceea ce priveşte securitatea acesteia

bull Comitetul de Audit garantează şi consacră independenţa auditului intern

Icircn acest fel cele două structuri contribuie la guvernarea eficientă a organizaţiilor dar icircn

moduri de abordare diferite

Profesia de audit intern se bazează pe standarde de audit intern şi pe standardele de

implementare sau de bună practică recunoscute icircn icircntreaga lume care se adaptează la

particularităţile legislative şi de reglementare ale fiecărei ţări icircn vederea respectării regulilor

specifice ce guvernează diferite sectoare de activitate şi cultura organizaţiei respective

Cunoaşterea şi aplicarea acestui cadru de referinţă oferă organizaţiilor şi organismelor de

reglementare o asigurare privind nivelul de profesionalism al auditorilor interni

Nerespectarea lor nu icircnseamnă numai să te situezi icircn afara profesiei dar mai ales să te privezi

de un mijloc de a fi mai eficace şi mai credibil Amatorismul nu poate să funcţioneze icircn

auditul intern ci doar o abordare sistematică şi metodică poate aduce un plus de valoare

organizaţiilor

2 DEFINIREA CONCEPTULUI DE AUDIT INTERN

Funcţia de audit intern a cunoscut transformări succesive pacircnă la stabilizarea definirii

conceptului Aceste abordări progresive au scos icircn evidenţă o serie de elemente care trebuie

reţinute pentru conturarea cadrului icircn care se icircnscrie auditul intern

Din analiza evoluţiei funcţiei auditului intern pacircnă icircn prezent putem aprecia următoarele

elemente de implicare icircn viaţa entităţii auditate şi anume

- consiliere acordată managerului

- ajutorul acordat salariaţilor fără a-i judeca

- independenţă şi obiectivitate totală a auditorilor

a) Consiliere acordată managerului

Auditul intern reprezintă o funcţie de asistenţă a managerului pentru a-i permite să-şi

administreze mai bine activităţile Componenta de asistenţă de consiliere ataşată auditului

intern icircl distinge categoric de orice acţiune de control sau inspecţie şi este unanim

recunoscută ca avacircnd tendinţe de evoluţie icircn continuare

Auditul intern este aproape de fiecare responsabil precum agentul fiscal care consiliază şi

rezolvă problemele legate de impozite si taxe Responsabilul managerul este consiliat de

auditorul intern pentru a găsi soluţii de rezolvare a problemelor sale icircntr-o cu totul altă

manieră icircn sensul că prin dispoziţiile luate să asigure un control mai bun al activităţilor

programelor şi acţiunilor sale

Profesionalismul auditorului intern este arta şi maniera de a emite o judecată de valoare

asupra instrumentelor şi tehnicilor folosite cum ar fi reguli proceduri instrucţiuni sisteme

informatice tipuri de organizare şa care reprezintă ansamblul activităţilor de control

utilizate de managerul instituţiei sau responsabilul unui loc de muncă recunoscut de

specialişti drept control intern

Rolul auditorului intern este acela de a asista managerul pentru abordările practice succesive

deja elaborate şi prin analiza ansamblului să contribuie la icircmbunătăţirea sistemului de control

intern şi a muncii cu mai multă securitate şi eficacitate

Icircn consecinţă se acceptă unanim că auditorul intern consiliază asistă recomandă dar nu

decide obligaţia lui fiind de a reprezenta un mijloc care să contribuie la icircmbunătăţirea

controlului pe care fiecare manager icircl are asupra activităţilor sale şi a celor icircn coordonare icircn

vederea atingerii obiectivelor controlului intern Pentru realizarea acestor atribuţii auditorul

intern dispune de o serie de atuuri faţă de management şi anume

- standarde profesionale internaţionale

- buna practică recunoscută icircn domeniu care icirci dă autoritate

- tehnici şi instrumente care-i garantează eficacitatea

- independenţa de spirit care icirci asigură autonomia să conceapă ipoteze şi să formuleze

recomandări

- cercetarea şi gacircndirea lui este detaşată de constracircngerile şi obligaţiile unei activităţi

permanente de gestionare zilnică a unui serviciu

b) Ajutorul acordat salariaţilor fără a-i judeca

Icircntr-o entitate icircn care auditul intern face parte din cultura organizaţiei acesta este acceptat cu

interes dar icircntr-o entitate care se confruntă cu riscuri potenţiale importante cu absenţa

conformităţii cu reglementările de bază cu o eficacitate scăzută şi o fragilitate externă a

acesteia datorită deturnărilor de fonduri dispariţiei activelor sau fraudă este evident că

managerul respectiv va fi judecat apreciat

considerat icircn funcţie de constatările auditorului intern

Icircntr-un caz standard misiunea de audit intern poate să evidenţieze ineficacitate redundanţă icircn

sistem sau posibilităţi de icircmbunătăţire a activităţiloracţiunilor dar există mai multe motive

pentru care managementul nu trebuie să fie pus direct icircn discuţie

bull Obiectivele auditului intern au icircn vedere un control asupra activităţilor care să conducă

la icircmbunătăţirea performanţei existente şi nu la judecarea acestuia aşa cum specialistul icircn

fiscalitate ajută la o mai bună aplicare a regimului fiscal Chiar dacă responsabilul este judecat

icircn urma rapoartelor sale de audit acesta nu este obiectivul auditului intern

bull Realizările auditului intern nu trebuie puse icircn discuţie de cel auditat iar dacă totuşi

acest lucru este făcut să se efectueze icircntr-o manieră pozitivă Spre exemplu este cazul unei

insuficienţe nereguli importante descoperită de auditorul intern care imediat o aduce la

cunoştinţa managerului şi pe care acesta o va soluţiona fără icircntacircrziere Icircn acest caz disfuncţia

semnalată prin raportul de audit intern a dus la o acţiune corectivă care a avut ca rezultat şi

aprecierea auditorului ca un responsabil dinamic şi eficace

bull Responsabilităţile auditorului intern trebuie să aibă icircn vedere că adesea analiza cauzelor

unei nereguli scoate la iveală existenţa unor puncte slabe care icircşi au originea icircn insuficienţe

asupra cărora responsabilul nu are un bun control Cu această ocazie se observă că soluţiile

trebuie să vină pe cale ierarhică sau chiar de la nivelul organizaţiei dacă sunt probleme de

dimensiune culturală de formare profesională de buget de organizare de natură informatică

şa

Această situaţie paradoxală adesea icircntacirclnită icirci stimulează logica celui auditat care constată că

auditorul intern confirmă insuficienţele semnalate chiar de el

Din prezentarea de mai sus rezultă că icircn aceasta constă consilierea concretă şi fără echivoc

acordată managerului de catre auditorii interni

c) Independenţa totală a auditorilor interni

Funcţia de audit intern nu trebuie să suporte influenţe şi presiuni care ar putea fi contrare

obiectivelor fixate Standardele profesionale de audit intern definesc principiul independenţei

sub două aspecte

- independenţa compartimentului icircn cadrul organizaţiei de aceea el trebuie să

funcţioneze subordonat celui mai icircnalt nivel ierarhic

- independenţa auditorului intern prin practicarea obiectivităţii adică auditorii interni

trebuie să fie independenţi de activităţile pe care le auditează

Independenţa auditorilor interni trebuie să aibă la bază eliminarea practicii de supraicircncărcare a

auditorilor cu lucrări care nu ar trebui să le revină lor Spre exemplu definirea de reguli şi

proceduri de lucru exercitarea acţiunilor de evaluare şi supervizare ale salariaţilor chiar şi

temporar participarea la elaborarea sistemelor informatice activitatea de organizare acţiuni

de control financiar propriu-zis sau inspecţii şa

Fenomenul cel mai grav care rezultă de aici este că auditorii aflaţi icircn această situaţie nu mai

pot audita domeniul respectiv deoarece şi-au pierdut independenţa şi obiectivitatea Dacă

apar asemenea cazuri mai ales la entităţi mici şi mijlocii cacircnd din motive structurale suntem

obligaţi să icircncredinţăm auditorilor asemenea acţiuni se impune să evaluăm riscurile şi

consecinţele inevitabile icircn timp

Independenţa şi obiectivitatea sunt abateri de la funcţia de audit intern care dăunează

eficacităţii şi rigorii muncii de audit Spre exemplu Trebuie să avem icircn vedere că nu putem fi

medic şi pacient icircn acelaşi timp fără să stabilim un diagnostic cel puţin subiectiv

Respectarea standardului privind independenţa presupune unele reguli

bull auditul intern nu trebuie să aibă icircn subordine vreun serviciu operaţional

bull auditorul intern să poată avea acces icircn orice moment la persoanele de la toate nivelele

ierarhice la bunuri la informaţii la sistemele electronice de calcul

bull recomandările pe care le formulează să nu constituie icircn nici un caz măsuri obligatorii

pentru management

Organizarea funcţiei de audit intern icircn subordinea nivelului ierarhic cel mai icircnalt nu este

suficientă mai trebuie ca fiecare icircn cadrul activităţii sale să poată da dovadă de obiectivitate

acesta fiind de altfel unul din principiile fundamentale ale codului deontologic A fi obiectiv

icircnseamnă să realizezi o apreciere icircn totală neutralitate icircnseamnă a nu avea idei preconcepute

ci o atitudine imparţială De aceea standardele profesionale consideră că obiectivitatea este

afectată şi atunci cacircnd auditorul auditează o entitate activitateprogram a cărei

responsabilitate şi-a asumat-o icircn cursul timpului

Realizacircnd că idealul absolut nu va fi atins nici icircn audit de aceea vorbim despre riscul de

audit un risc rezidual după trecerea auditorului intern Obiectivitatea rămacircne scopul care

trebuie atins fiecare avacircnd datoria să facă tot posibilul pentru a se apropia cacirct mai mult de

acest deziderat

Independenţa şi obiectivitatea este deseori controversată mai ales de către auditorii interni

care nu icircnţeleg această independenţă atunci cacircnd se află icircntr-o structură ierarhică

Icircn realitate independenţa auditorului intern este supusă unei duble limitări

bull auditorul intern ca orice responsabil din organizaţie trebuie să se conformeze strategiei

şi politicii direcţiei generale

bull auditorul intern trebuie să fie independent icircn exercitarea funcţiei sale dar respectacircnd

standardele de audit intern Aceasta este o limitare deontologică dar neicircnsoţită de sancţiune

şi de aceea auditorul intern trebuie să-şi impună icircn mod conştient respectarea standardelor

profesionale

Din această succintă prezentare rezultă că icircn materie de independenţă nu este suficientă nici

ataşarea structurii de audit la cel mai icircnalt nivel ierarhic şi nici urmărirea realizării

obiectivităţii

Practica icircn domeniu ne arată că adevărata independenţă a auditorului intern o constituie

profesionalismul său deoarece dacă este un profesionist va descoperi disfuncţii importante

va face recomandări pertinente şi se va implica icircn viaţa organizaţiei prin icircmbunătăţirea

performanţelor acesteia

Definirea elementelor de ancorare icircn viaţa entităţii a funcţiei de audit ne permite să trecem la

prezentarea conceptului de audit intern Aşa cum am arătat au existat mai multe definiţii de-a

lungul timpului

Icircn anul 1999 IIA din SUA a emis o nouă definiţie a auditului intern icircn urma unui studiu

efectuat cu 800 studenţi coordonat de auditorii din universităţile australiene astfel

Auditul intern este o activitate independentă şi obiectivă care dă unei organizaţii o

asigurare icircn ceea ce priveşte gradul de control deţinut asupra operaţiunilor o icircndrumă

pentru a-i icircmbunătăţi operaţiunile şi contribuie la adăugarea unui plus de valoare

Auditul intern ajută această organizaţie să icircşi atingă obiectivele evaluacircnd printr-o

abordare sistematică şi metodică procesele sale de management al riscurilor de control şi

de conducere a icircntreprinderii şi făcacircnd propuneri pentru a le consolida eficacitatea

Icircn literatura de specialitate există autori4 care consideră că folosirea cuvacircntului ldquoactivitaterdquo

pentru a defini auditul intern icircn locul termenului de ldquofuncţierdquo icircl situează pe responsabilul său

pe o poziţie subalternă ţinacircnd cont că o activitate este mai elementară decacirct o funcţie

Din aceste considerente icircn lexicul ldquoCuvintele Audituluirdquo5 există următoarea definiţie a

auditului şi anume Auditul intern este icircn cadrul unei organizaţii o funcţie ndash exercitată icircntr-o

manieră independentă şi cu mandat - de evaluare a controlului intern ceea ce concurează cu

bunul control asupra riscurilor de către responsabili

Icircn Legea nr 6722002 privind auditul public intern din Romacircnia este adoptată definiţia dată

de IIA icircn anul 1999 Marea majoritate a profesioniştilor icircn domeniu sunt de acord că

această formulare mai poate fi reevaluată dar icircn acest moment este satisfăcătoare şi

exhaustivă din punct de vedere al conţinutului

3 CONCEPTUL DE CONTROL INTERN

Etimologia cuvantului ldquocontrolrdquo provine din expresia latineasca ldquo contra rolusrdquo-

verificarea unui act duplicat dupa originalControlul in acceptiunea lui semantica este o

analiza permanenta dar si periodica a unei activitati a unei situatii pentru a urmari mersul

acestuia fata de un scop sau obiectiv si de a lua masurile de creatiiIn acest timp controlul

semnifica si o supraveghere continua morala si materiala ca si stapanirea unei activitati In

literatura de specialitate avem mai multe acceptiuni astfel

- in acceptiunea francofona controlul reprezinta o verificare o inspectie atenta a corectitudinii unui act

- in acceptiunea angloxasona controlul este actiunea de supraveghere a cuiva a ceva o

examinare minutioas cu scopul de a stapani sau reglementa functionalitatea unui mecanism

Controlul ramane un atribut al managementului utilizat pentru realizarea unor analize a

stabilirii realitatii si stabilirii erorilor servind direct managerilor autoritatilor publice dar si

populatieiA evoluat si evolueaza continuu concomitent cu perfectionarea sistemului

deorganizare si de management precum si a mediului in care functioneaza si care se afla

intr-o continua miscare

STRUCTURA SISTEMULUI DE CONTROL INTERN

AUDITUL INTERN

- consiliere manageriala

- evalueaza sistemul de control intern

CONTROLUL INTERN

- autocontrolul activitatii

- controlul mutual

- controlul ierarhic

- controlul de gestiune

- controlul patrimonial

- controlul de calitate

- controlul financiar contabil

- controlul administrativ

- inspectii

- altele

4 Paralela intre auditul intern si controlul intern

Conceptele de control intern si audit intern desi diferite au o serie de elemente care le

apropie si altele care le diferentiaza ceea ce creeaza suficiente confuzii chiar printre

specialisti

Auditul intern reprezinta activitatea de examinare obiectiva a ansamblului activitatilor entitatii

economice icircn scopul furnizarii unei evaluari independente a managementului riscului

controlului si proceselor de conducere a acestuia

Controlul intern este format din ansamblul formelor de control exercitate la nivelul entitatii

publice inclusiv auditul intern stabilite de conducere in concordanta cu obiectivele acesteia si

cu reglementarile legale in vederea administrarii fondurilor in mod economic eficient si

eficace care include structurile organizatorice metodele si procedurile

Auditul intern are urmatorul rol

- Verificarea conformitatii activitatilor din entitatea economica auditata cu politicile

programele si managementul acestuia icircn conformitate cu prevederile legale

- Evaluarea gradului de adecvare si aplicare a controalelor financiare si nefinanciare dispuse si

efectuate de catre conducerea unitatii icircn scopul cresterii eficientei activitatii entitatii

economice

- Evaluarea gradului de adecvare a datelorinformatiilor financiare si nefinanciare destinate

conducerii pentru cunoasterea realitatii din entitatea economica

- Protejarea elementelor patrimoniale bilantiere si extrabilantiere si identificarea metodelor de

prevenire a fraudelor si pierderilor de orice fel

Controlul intern si sistemul de control intern au rolul de a contribui la

- Respectarea politicilor manageriale (deciziilor conducerii) si a reglementarilor legale

precum si la indeplinirea cu regularitate in mod economic eficace si eficient a sarcinilor

stabilite

- Utlilizarea optima si eficienta a resurselor protejarea activelor prin prevenirea si detectarea

abaterilor erorilor si a fraudelor

- Efectuarea si mentinerea de icircnregistrari contabile corecte si complete sistematizarea si

prezentarea informatiilor necesare diferitelor categorii de utilizatori prin intermediul situatiilor

financiare conform unui referential contabil adoptat

Controlul intern datorita caracterului sau sistematic si atotcuprinzator raspunde nevoilor de

informare ale managerilor membrilor Consiliului de Administratie si ai Comitetului de

Directie precum si ale celorlalte persoane care detin functii de conducere si de executie

favorizand dialogul dintre acstea asigurand transparenta si democratia

Pe baza informatiilor furnizate de controlul intern conducerea are posibilitatea sa-si

fundamenteze mai judicios deciziile manageriale referitoare la programele de activitate la

organizarea si coordonarea structuriilor entitatii la delimitatrea responsabilitatilor pe

compartimente si pe persoanele implicate icircn efectuarea tranzactiilor si operatiunilor respective

si icircn consemnarea si prelucrarea informatiilor

Urmarind efectuarea tranzactilor si a operatiunilor in conformitate cu normele legale si cu

deciziile conducerii controlul intern previne si elimina neregulile si eventualele conflicte din

interiorul entitatii sau dintre entitate si terti (organe fiscale clienti creditori etc )

In practica managementul este perceput ca fiind preocupat de organizarea sistemului de

control intern si de actualizarea permanenta a acestuia datorita evolutiei riscurilor cu care se

confrunta entitatea

Exista forme de control care nu implica costuri suplimentare pe care managerul le stabileste

pentru domeniul sau si care sunt menite sa limiteze sau sa elimine riscurile asociate

activitatilor sub forma

- Autocontrolul propriilor activitati efectuate prin respectarea de catre fiecare salariat a

procedurilor de control instituite

- Controlul mutual realizat icircntre fazele unui lant procedural exercitat de fiecare post de lucru

asupra modului de efectuare a prelucrarilor icircn cadrul postului de lucru anterior pentru a putea

adauga propriile prelucrari si a pregatii controlul pe care il va efectua postul de lucru urmator

- Controlul ierarhic exercitat pe fiecare nivel de responsabilitate

- Controlul partenerial care se realizeaza prin delegarea unor competente intre diferite paliere

de responsabilitate

Prin auditul intern se realizeaza

- Cunoasterea mai aprofundata a specificul entitatii

- Garantarea permanentei interventiilor operative pentru redresarea situatiei pentru

modificarea sau aplicarea corecta a metodelor de gestiune

- Abordarea si a domeniilor mai putin semnificative sau prioritare avacircnd un cost mai redus

- Prin rapoartele pe care le icircntocmeste informeaza conducerea la intervale mai scurte de

timp asupra concluziilor sale referitoare la sistemul contabil si sistemul de control intern din

entitatea respectiva

- Asigurarea unei confidentialitati mai mari a informatiilor etc

5 Paralela intre auditul intern si auditul extern

Pornind de la realitatea că atacirct auditul intern cacirct şi auditul extern sunt pe acelaşi

ldquofrontldquo duc aceeaşi ldquobătălieldquo chiar dacă utilizează metodologii diferite de auditare se

impune susţinerea reciprocă ca o condiţie a eficienţei activităţii de audit

Icircn acelaşi timp trebuie să recunoaştem că dezvoltarea relaţiilor dintre cele două

importante activităţi are la bază tradiţia şi cultura naţională iar lipsa de colaborare dintre

cele două sisteme este considerată istorică Totuşi auditul intern şi auditul extern trebuie să

icircnceapă o colaborare efectivă să aducă acel plus de valoare aşteptat din ambele zone şi să

scape de teama existenţialistă care le afectează icircn prezent

Scopul colaborării icircntre auditul intern şi auditul extern ar trebui să aibă ca temelie cel puţin

următoarele argumente conştientizarea managementului privind necesitatea implementării

funcţiei de audit intern icircn cadrul propriilor entităţi

- asigurarea suplimentară că auditul intern este independent

- asumarea implementării auditului intern

- conştientizarea mai completă a riscurilor atacirct de către management cacirct şi de către

auditori

- reducerea la minimum a suprapunerilor

- schimburi profesionale de probleme

- pregătiri profesionale comune

- mobilitatea personalului icircntre cele două structuri

- coroborarea planurilor şi a programelor de audit

- icircmpărtăşirea informaţiilor utile şi asigurarea unei comunicări eficiente

- icircnţelegerea de către fiecare parte a rolului celeilalte

- clarificarea mai atentă a celor două activităţi

- eliminarea rivalităţilor instituţionale sau chiar a competiţiei dintre cele două

activităţi

- punerea unei presiuni mai mici asupra entităţilor auditate

- crearea unei culturi comune a auditului icircn sectorul public

- realizarea unor compatibilităţi reale cu structurile similare europene

Curtea de Conturi a Romacircniei ndash CCR ndash printre alte activităţi evaluează existenţa şi

funcţionalitatea sistemului de control managerial reorganizat icircn conformitate cu legislaţia icircn

vigoare1 ceea ce icircnseamnă că va evalua activitatea de audit intern şi va asigura astfel feed-

back-ul acestei funcţii a entităţii

Colaborarea icircntre structurile care efectuează auditul intern şi cele care efectuează auditul

extern implică o serie icircntreagă de AVANTAJE atacirct pentru cele două părţi cacirct şi pentru

entităţile auditate astfel

auditul intern are o mai bună icircnţelegere a riscurilor din cadrul entităţilor unde

funcţionează şi pot furniza informaţii utile icircn acele zone auditului extern

auditul intern este mai implicat icircn cunoaşterea entităţii avacircnd acces la informaţii la

care auditul extern nu poate ajunge şi din aceste considerente colaborarea este imperios

necesară

auditul intern prin colaborarea cu auditul extern poate să-şi icircmbunătăţească

metodologiile de intervenţie pe teren să-şi dezvolte programele de testare şi să se folosească

de asigurarea pe care o dă auditul extern entităţii auditate

Icircn plus comunicarea reciprocă şi colaborarea interactivă icircntre auditul intern şi auditul

extern aduce beneficii nu numai acestora entităţii auditate dar şi celor două profesii de

auditori

Comitetele de audit acolo unde există ar trebui să icircncurajeze această interrelaţionare pe

principiul complementarităţii profesiilor avacircnd icircn vedere că este necesară colaborarea şi

cooperarea celor două profesii pentru atingerea obiectivelor ce le revin De asemenea acestea

ar trebui să aibă icircn vedere nu numai icircmpărtăşirea cunoştinţelor privind misiunile de audit

realizate dar şi o posibilă aliniere a stan-dardelor lor la buna practică internaţională

Realizarea unor misiuni de audit cu un icircnalt grad de profesionalism presupune existenţa

unei comunicări adecvate din ambele părţi şi aceasta va contribui la icircntărirea relaţiilor de

colaborare profe-sională şi icircn timp la obţinerea icircncrederii reciproce

Deviza ambelor structuri de audit ar trebui să fie aceea de a juca un rol activ icircn

schimbarea şi im-plementarea sistemelor de management şi control intern icircn cadrul

entităţilor care se poate realiza numai dacă există o stare de spirit potrivită care să conducă

la atingerea acestor principii astfel

- comunicarea permanentă care poate reprezenta cheia succesului

- profesionalism şi respect pentru entităţile auditate prin eliminare icircn totalitate

a suprapunerilor

- existenţa unei dorinţe de icircmpărtăşire a constatărilor

- colaborarea eficientă utilă pentru ambele părţi dar şi pentru entitatea

auditată

- comunicarea şi schimbul reciproc de informaţii care va contribui la

organizarea mai bine a activităţilor şi la oferirea unei calităţi crescute a muncii

- necesitatea creşterii icircncrederii reciproce icircntre cele două structuri de audit

deviza relaţiei dintre auditori ar trebui să fie COLABORARE ŞI COOPERARE

Icircn baza acestor considerente auditul intern trebuie să diminueze misiunile de audit de

conformitate şi să se icircndrepte tot mai mult spre realizarea unor misiuni de audit de sistem

deoarece auditul extern este mai interesat de acest gen de misiuni care icirci poate orienta mai

bine propria activitate Icircn acelaşi timp misiunile de audit de sistem sunt mai utile şi pentru

activitatea de evaluare a riscurilor de către management şi de către auditorii interni

Atingerea acestor obiective speciale se va materializa prin stabilirea icircn mod obligatoriu

a unor icircn-tacirclniri de lucru sistematice icircn vederea cooperării şi care se va concretiza icircn

elaborarea unui PROTOCOL DE COLABORARE icircntre cele două profesii de auditori

Considerăm că auditul extern trebuie să fie cel care să aibă iniţiativă icircn această relaţie

avacircnd icircn vedere posibilităţile de evaluare anuală a entităţilor publice şi logica de a porni icircn

examinările pe care le efectuează de la constatările şi recomandările auditului intern Icircn plus

auditul extern icircn activitatea de evaluare a eficienţei sistemului de control managerial trebuie

să aibă icircn vedere rapoartele auditului intern

Desigur posibilităţile de colaborare şi cooperare sunt multiple şi se impune ca mereu să

fie regacircndite funcţie de evoluţia tehnicilor şi instrumentelor de audit dar şi buna practică

recunoscută icircn domeniu

TERMENII PROTOCOLULUI DINTRE AUDITUL EXTERN ŞI AUDITUL INTERN

Activităţile de audit intern şi cele de audit extern din Romacircnia au ca ţel comun

contribuţia la buna gestionare a constituirii şi utilizării fondurilor publice motiv pentru care

de multe ori sunt preferate schimburile de specialişti dintre cele două profesii care de

asemenea sunt şi profesii liberale

Icircn evoluţia celor două activităţi nu de puţine ori intersectarea misiunilor de audit a fost

benefică amacircndurora acestea completacircndu-se reciproc la nivel informal dar şi prin faptul că

rezultatele activităţii uneia dintre ele a fost iniţiatorul şisau declanşatorul activităţii celeilalte

De asemenea ca o apreciere a muncii auditorilor angrenaţi icircntr-un sistem sau altul aceştia au

contribuit la implementarea recomandărilor celorlalţi deşi aceste atribuţii nu erau stabilite

anticipat ca fiind obligatorii

Avacircnd icircn vedere obiectivele comune o serie de tehnici şi instrumente de audit pe care le

folosesc ambele profesii deşi au metodologii diferite dar şi obiective specifice considerăm

că cele două tipuri ale auditului trebuie să se afle icircntr-o perfectă complementaritate

respingacircnd exclusivismul de orice fel

Prin luare icircn considerare a acestor realităţi Curtea de Conturi a Romacircniei ndash CCR ndash icircn

calitate de instituţie supremă de audit şi Ministerul Finanţelor Publice prin Unitatea

Centrală pentru Armonizarea Auditului Public Intern ndash UCAAPI ndash icircn calitate de organ de

specialitate al administraţiei publice centrale care elaborează conduce şi aplică o strategie

unitară icircn domeniul auditului intern icircn sectorul public pot să conlucreze icircndeaproape

pentru a asigura stabilitatea şi complementaritatea celor două sisteme de audit şi a

componentelor acestora

Icircn practică recomandăm ca relaţiile dintre cele două categorii de profesionişti să fie

transpuse icircntr-un Protocol pentru colaborare şi cooperare icircn domeniul activităţii de audit

care să fie structurat pe mai multe capitole icircn care să se statueze icircn principal următoarele

A coordonarea metodologică comună icircn domeniul auditului public icircn Romacircnia

B coordonarea planurilor de activitate ale structurilor de audit intern din entităţile

publice cu cele ale CCR

C asigurarea schimbului de informaţii icircn procesul de auditare

D realizarea pregătirii profesionale unitare a auditorilor

A Coordonarea metodologică comună icircn domeniul auditului public icircn Romacircnia va

conduce pe de-o parte la creşterea icircncrederii CCR icircn calitatea activităţii de audit intern care

se poate baza pe rapoartele auditorilor interni şi icircn acelaşi timp poate să le utilizeze ca puncte

de plecare icircn activitatea proprie Pe de altă parte structurile de audit intern icircşi pot reorienta

propriile activităţi icircn funcţie de constatările şi opiniile auditului extern icircncercacircnd totodată să

evite dublarea eforturilor şi a resurselor alocate de către cele două instituţii de audit

Protocolul de cooperare pentru realizarea coordonării metodologice ar trebui să se refere

următoarele

cooperare reciprocă cu maximă operativitate pentru elaborarea şi actualizarea normelor

curente şi a intenţiilor legislative privind icircmbunătăţirea cadrului normativ

transmiterea comentariilor reciproce asupra cadrului procedural şi existenţa disponibilităţii de

a accepta comentariile şi de a le include icircn normele proprii cu respectarea judecăţii

profesionale şi păstrarea independenţei

bull realizarea icircntacirclnirilor periodice icircntre specialişti pentru dezbaterea anumitor soluţii

metodologice comune icircn vederea icircnţelegerii profunde a acestora

bull informarea reciprocă asupra intenţiilor de modificare a cadrului normativ şi procedural de

desfăşurare a activităţii de audit

bull solicitarea de consiliere pentru icircmbunătăţirea şi compatibilizarea metodologiilor proprii de

audit şi a manualelor ghidurilor şi procedurilor de lucru fără a prejudicia independenţa şi

opiniile profe-sionale ale auditorilor

bull dezvoltarea metodologiilor comune pe baza analizei riscului care să permită focalizarea

acti-vităţii de audit intern pe domeniile-cheie ale entităţii publice

B Coordonarea planurilor de activitate ale structurilor de audit intern ale entităţilor

publice cu cele ale CCR cu scopul de a preveni suprapuneri ale activităţilor de audit dar şi

pentru a se completa reciproc prin identificarea şi evaluarea riscurilor rezultate astfel icircncacirct să

poată fi auditate arii cacirct mai extinse ale sistemelor din sectorul public

Icircn activitatea de coordonare a planurilor se impune respectarea unor principii generale

precum

evitarea suprapunerii perioadelor auditabile

misiunile de audit extern de regulă să fie ulterioare misiunilor de audit intern

stabilirea misiunilor de audit de interes comun a obiectivelor acestora şi a

termenelor de realizare

elaborarea unor planuri pentru situaţii neprevăzute cacircnd managerii deturnează

activitatea de audit intern

analiza şi discutarea planurilor curente icircn vederea elaborării planurilor anuale

viitoare de audit şi realizarea unor eventuale schimburi de informaţii privind entităţile ce

urmează a fi auditate

Protocolul de colaborare ar trebui să stabilească şi un calendar comun pentru

definitivarea proiec-telor planurilor de audit intern pentru anul următor corelate cu planul

de activitate propriu al CCR

C Asigurarea schimbului de informaţii icircn procesul de auditare determină necesitatea

informării reciproce asupra modului de desfăşurare propriu-zisă a misiunilor de audit şi

asupra constatărilor deosebite din cuprinsul rapoartelor de audit astfel

icircn situaţia apariţiei icircn timpul derulării misiunilor de audit a unor grave suspiciuni

privind existenţa unui management defectuos sau a unor cazuri de fraudă structurile de

audit intern şi cele de audit extern funcţie de nivelul la care se situează entitatea auditată

se impune să se informeze reciproc dar cu respectarea principiului independenţei

icircn vederea realizării practice a schimbului de informaţii părţile vor proceda la

transmiterea reciprocă a constatărilor importante din rapoartele de audit cu acordul

managerilor inclusiv informarea reciprocă despre modul de implementare a

recomandărilor şi concluziilor formulate icircn cadrul misiunilor de audit

de asemenea icircn spiritul celor expuse mai sus părţile se vor invita reciproc pentru a

participa la şedinţele de icircnchidere a misiunilor de audit icircn situaţiile icircn care consideră

necesară prezenţa celeilalte părţi şi se vor informa despre modul de implementare al

recomandărilor şi concluziilor formulate icircn ca-drul misiunilor de audit

D Realizarea pregătirii profesionale unitare a auditorilor se impune icircn mod sistematic

cu scopul de a utiliza eficient rezultatele activităţii celeilalte entităţi icircn vederea atingerii

obiectivelor prestabilite Icircn acest sens considerăm necesitatea instituirii unui sistem de

colaborare privind cel puţin

- invitarea reciprocă a auditorilor celor două structuri la cursurile organizate sub

egida acestora inclusiv la acele iniţiative ale Uniunii Europene care se referă la controlul

şi protejarea intereselor financiare ale acesteia

- organizarea de dezbateri seminarii pe teme de interes comun privind analiza

riscurilor modul de utilizare a tehnicilor şi instrumentelor de audit sisteme de

implementare a recomandărilor şi concluziilor şa

- transmiterea reciprocă a materialelor şi informaţiilor cu caracter de noutate din

sfera auditului

Icircn vederea asigurării atingerii acestor obiective apreciem necesitatea

permanentizării activităţii unui grup de lucru care să aibă şi iniţiativa realizării

protocolului de colaborare dintre cele două instituţii CCR şi UCAAPI-MFP

Concret icircn baza acestui protocol dar şi a legislaţiei care reglementează cele două

domenii CCR icircn conformitate cu art 18 din lege va evalua activitatea de control financiar

propriu inclusiv activitatea de audit intern Astfel se impune ca auditorii publici externi să

analizeze icircn cadrul entităţilor auditate icircn principal următoarele aspecte

(1) Organizarea şi managementul structurilor de audit intern

- organizarea compartimentului de audit intern subordonarea şi raportarea directă către

conducerea entităţii publice

- stabilirea atribuţiilor şi responsabilităţilor auditorilor interni conform cadrului legal

- organizarea activităţii de audit intern icircn mod distinct de celelalte activităţi din entitatea

publică

- neimplicarea auditorilor interni icircn elaborarea procedurilor de control sau icircn derularea

efectivă a unor activităţi auditabile

- numirearevocarea şefilor compartimentului de audit intern şi a auditorilor interni

- calitatea şi natura domeniilor cuprinse icircn programul de asigurare şi icircmbunătăţire a

calităţii activităţii de audit intern

- fundamentarea necesarului de auditori pentru funcţionarea optimă a structurilor de

audit intern

- frecvenţa şi modul de apel la resursele externe necesare efectuării misiunilor de audit

intern

- profilul şi competenţa profesională a auditorilor interni

((2) Planificarea auditului intern

elaborarea planului ndash structură aprobare şi actualizare

fundamentarea acţiunilor din plan ndash analiza riscului selectarea şi icircntocmirea referatului

de jus-tificare

concordanţa misiunilor cuprinse icircn plan cu zonele de risc ridicat al domeniilor de

activitate ale entităţii publice

analiza gradului de icircndeplinire a misiunilor de audit planificate

(3) Modul de respectare a metodologiei şi procedurilor icircn derularea misiunilor de audit

public intern

evaluarea normelor metodologice proprii privind activitatea de audit intern

Carta auditului intern

aplicarea efectivă a metodologiei şi procedurilor specifice muncii de audit intern

respectarea principiilor Codului privind conduita etică referitoare la obiectivitatea

integritatea şi asigurarea independenţei auditorilor interni

programul de pregătire profesională

declararea incompatibilităţilor auditorilor interni

respectarea confidenţialităţii profesionale

(4) Evaluarea desfăşurării misiunilor de audit intern

definirea obiectivelor misiunii icircn urma analizei de risc

tematica icircn detaliu şi intervenţia la faţa locului

pertinenţa constatărilor cauzelor consecinţelor şi recomandărilor

respectarea structurii standard a raportului de audit intern

difuzarea raportului de audit intern

(5) Urmărirea implementării recomandărilor formulate icircn rapoartele de audit intern

analiza planului de acţiune şi a calendarului de implementare

gradul de implementare a recomandărilor şi a cauzelor care au condus la neicircndeplinirea

unor recomandări

aprecierea activităţii de audit intern din partea structurilor auditate şi a conducerii

entităţii publice

(6) Organizarea sistemului de raportare a activităţii de audit intern

raportarea recomandărilor neacceptate sau acceptate dar neimplementate

raportarea iregularităţilor

raportul anual de activitate

Constatările auditorilor publici externi rezultate din evaluarea activităţilor de audit

intern consemnate icircn rapoartele de audit icircncheiate vor fi sintetizate de către structurile de

control teritoriale şi se vor transmite departamentului de specialitate pentru a fi cuprinse icircn

Raportul public anual al Curţii de Conturi icircntr-o secţiune distinctă intitulată ldquoEvaluarea

sistemelor de control şi audit internrdquo

Icircn acest sens art 8 lit ldquolrdquo din Legea nr 67219122002 privind auditul public intern

(MO nr 95324122002) cu modificările şi completările ulterioare republicată prevede

colaborarea CCR cu UCAAPI - MFP pentru

- compatibilizarea cadrului procedural utilizat de auditori icircn desfăşurarea activităţii şi

raportarea rezultatelor auditului icircn vederea realizării unei relaţii bazată pe icircncredere

- icircnţelegerea reciprocă a tehnicilor şi instrumentelor utilizate de auditori şi armonizarea

acestora pentru a asigura un caracter unitar icircn stabilirea constatărilor şi evaluarea cauzelor şi

concluzii-lor activităţii de audit

- recunoaşterea reciprocă a nivelului calitativ al recomandărilor şi opiniilor conţinute icircn

rapoartele de audit utilizate ca puncte de plecare icircn derularea viitoarelor misiuni de audit

intern sau extern

Totodată CCR va dezvolta colaborarea cu structurile de audit intern din cadrul

entităţilor publice controlate pentru

- analiza comună a programelor de audit multianuale şi anuale pentru asigurarea

complementarităţii domeniilor supuse auditării

- stabilirea misiunilor de interes comun a obiectivelor acestora şi a termenelor de realizare

avacircnd icircn vedere respectarea principiului ca misiunile de audit public extern de regulă să fie

ulterioare misiunilor de audit intern

- evitarea suprapunerii perioadelor icircn care se desfăşoară efectiv auditul

Din aceste considerente entităţile supuse controlului CCR sunt obligate să transmită

acesteia pacircnă la sfacircrşitul trimestrului I pentru anul precedent raportul privind desfăşurarea şi

realizarea programului de audit intern

Raportarea activităţii de audit intern se face pe baza raportului cadru adoptat după

modelul Comisiei Europene difuzat de UCAAPI icircn calitate de responsabilă cu coordonarea

şi supravegherea auditului intern pentru toţi ordonatorii principali de credite Aceştia la racircndul

lor transmit raportul cadru la toate unităţile aflate icircn subordinea sub autoritatea sau icircn

coordonarea lor şi care au organizată potrivit legii activitatea de audit intern

Rapoartele vor constitui o sursă importantă de informare pentru auditorii publici externi

asupra activităţii de audit intern desfăşurată icircn cadrul entităţii publice respectiv de a cunoaşte

misiunile de audit derulate obiectivele acesteia natura constatărilor şi tipul recomandărilor

formulate Auditorii publici externi pot utiliza aceste informaţii pe care le supun propriei

judecăţi profesionale

Considerăm că profesioniştii din cele două domenii sunt conştienţi de

complementaritatea activităţilor icircntr-o societate tot mai specializată de impactul activităţilor

de audit pentru toate categoriile de management de aşteptările tuturor salariaţilor din cadrul

entităţilor de la AUDITORI şi care nu pot să-şi atingă obiectivele fără realizarea unor

organisme de contact care să funcţioneze ca interfeţe icircntre diversele structuri publice centrale

pe bază de profesionalism

UCAAPI are preocupări pentru alinierea la exigenţele şi standardele internaţionale ceea

ce va contribui la o mai bună comunicare icircntre instituţiile noastre şi organismele naţionale

regionale şi inter-naţionale

6 Auditul intern in sistemul public din Romania

Auditul intern este implementat din 1941 In Europa a fost introdus de UE din 1995 in

Romania in 1999 s-a dat prima lege (legea nr 1191999- privind controlul intern si controlul

financiar prevenitvin cadrul controlului intern functiona si auditul intern ulterior partea de

audit intern a fost abrogata si a ramas numai partea de control intern si control financiar

preventiv) in 2002cu intrare in aplicare din 2003 s-a infiintat auditul intern public din

Romania in baza legii 6722002

In 2002-2003 pana in prezent a fost o lupta pentru implementarea auditului intern

Prin legea nr 6722002 privind auditul public intern si OG 372004 privind

modificarile si completarile acestuia a fost reglementat auditul intern in entitatile publice ca

activitatea functional independenta si obiectiva

In entitatile economice din sistemul privat auditul intern este reglementat prin OUG

nr 751999 privind activitatea de audit financiar republicata prin legea 1332002

Pentru restul entitatilor din sistemul privat auditul intern nu este obligatoriu dar si

acestea sunt interesate sa-si organizeze activitatea de audit intern pentru accesarea

eventualelor fonduri structurale europene

Organizarea auditului intern (AI)

Din punct de vedere structural

a) Comitetul pentru API (CAPI)

b) Unitatea Centrala de Armonizare pentru API (UCAAPI)

c) Compartimentele de API din entitatile publice

Nota pctele a) si b) sunt organizate in structura Ministerului de Finante

Se icircnfiinteaza Comitetul pentru Audit Public Intern (CAPI) pe lacircnga Unitatea

Centrala de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI) organism cu caracter

consultativ pentru a actiona icircn vederea definirii strategiei si a icircmbunatatirii activitatii de

audit public intern icircn sectorul public

CAPI cuprinde 11 membri astfel a) presedintele Camerei Auditorilor Financiari din

Romacircnia

b) profesori universitari cu specialitate icircn domeniul auditului public intern - 2 persoane

c) specialisti cu icircnalta calificare icircn domeniul auditului public intern - 3 persoane

d) directorul general al UCAAPI e) experti din alte domenii de activitate respectiv contab

ilitate publica juridic sisteme informatice - 4 persoane (3) Membrii CAPI cu exceptia

directorului general al UCAAPI nu pot face parte din structurile Ministerului Finantelor

Publice iar modul de nominalizare a acestora se va stabili prin norme aprobate prin

hotaracircre a Guvernului

CAPI va fi condus de un presedinte ales cu majoritate simpla de voturi dintre

membrii comitetului pentru o perioada de 3 ani presedintele convoaca icircntacirclnirile CAPI

Regulamentul de organizare si functionare a CAPI este aprobat de plenul acestuia cu

o majoritate de jumatate plus unu din voturi

Secretariatul tehnic al CAPI este asigurat de UCAAPI

Membrii CAPI vor primi o indemnizatie de sedinta egala cu 20 din nivelul

echivalent salariului brut al secretarilor de stat indemnizatia se suporta din bugetul statului

prin bugetul Ministerului Finantelor Publice

Icircn realizarea obiectivelor sale CAPI are urmatoarele atributii principale

a) dezbate planurile strategice de dezvoltare icircn domeniul auditului public intern si emite o

opinie asupra directiilor de dezvoltare a acestuia

b) dezbate si emite o opinie asupra actului normativ elaborat de UCAAPI icircn domeniul

auditului public intern c) dezbate si avizeaza raportul anual privind activitatea de audit

public intern si icircl prezinta Guvernului d) avizeaza planul misiunilor de audit public intern

de interes national cu implicatii multisectoriale

e) dezbate si emite o opinie asupra rapoartelor de audit public intern de interes national cu

implicatii multisectoriale f) analizeaza importanta recomandarilor formulate de auditorii

interni icircn cazul divergentelor de opinii dintre conducatorul entitatii publice si auditorii

interni emitacircnd o opinie asupra consecintelor neimplementarii recomandarilor formulate de

acestia g) analizeaza acordurile de cooperare icircntre auditul intern si cel extern referitor la

definirea conceptelor si la utilizarea standardelor icircn domeniu schimbul de rezultate din

activitatea propriu-zisa de audit precum si pregatirea profesionala comuna a auditorilor h)

avizeaza numirea si revocarea directorului general al UCAAPI

Icircn cadrul Ministerului Finantelor Publice se constituie Uniunea Centrala de

Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI) structurata pe compartimente de

specialitate icircn subordinea directa a ministrului finantelor publice

UCAAPI este condusa de un director general numit de ministrul finantelor publice

cu avizul CAPI Directorul general este functionar public si trebuie sa aiba o icircnalta calificare

profesionala icircn domeniul financiar-contabil sisau al auditului cu o competenta profesionala

corespunzatoare si sa icircndeplineasca cerintele Codului privind conduita etica a auditorului

intern

Icircn realizarea obiectivelor sale UCAAPI are urmatoarele atributii principale

a) elaboreaza conduce si aplica o strategie unitara icircn domeniul auditului public intern si

monitorizeaza la nivel national aceasta activitate

b) dezvolta cadrul normativ icircn domeniul auditului public intern

c) dezvolta si implementeaza proceduri si metodologii uniforme bazate pe standardele

internationale inclusiv manualele de audit intern

d) dezvolta metodologiile icircn domeniul riscului managerial

e) elaboreaza Codul privind conduita etica a auditorului intern

f) avizeaza normele metodologice specifice diferitelor sectoare de activitate icircn domeniul

auditului public intern g) dezvolta sistemul de raportare a rezultatelor activitatii de audit

public intern si elaboreaza raportul anual precum si sinteze pe baza rapoartelor primite h)

efectueaza misiuni de audit public intern de interes national cu implicatii multisectoriale

i) verifica respectarea normelor instructiunilor precum si a Codului privind conduita etica a

auditorului intern de catre compartimentele de audit public intern si poate initia masurile

corective necesare icircn cooperare cu conducatorul entitatii publice icircn cauza

j) coordoneaza sistemul de recrutare si de pregatire profesionala icircn domeniul auditului

public intern

k) avizeaza numireadestituirea sefilor compartimentelor de audit public intern din entitatile

publice l) coopereaza cu Curtea de Conturi si cu alte institutii si autoritati publice din

Romacircnia

m) coopereaza cu autoritatile si organizatiile de control financiar public din alte state

inclusiv din Comisia Europeana

Compartimentul de audit public intern se organizeaza astfel

a) conducatorul institutiei publice sau icircn cazul altor entitati publice organul de conducere

colectiva are obligatia instituirii cadrului organizatoric si functional necesar desfasurarii

activitatii de audit public intern

b) la institutiile publice mici care nu sunt subordonate altor entitati publice auditul public

intern se limiteaza la auditul de regularitate si se efectueaza de catre compartimentele de

audit public intern ale Ministerului Finantelor Publice c) conducatorul entitatii publice

subordonate poate stabili si mentine un compartiment functional de audit public intern cu

acordul entitatii publice de la nivelul ierarhic imediat superior iar daca acest compartiment

nu se icircnfiinteaza auditul entitatii respective se efectueaza de catre compartimentul de audit

public intern al entitatii publice de la nivelul ierarhic imediat superior

Compartimentul de audit public intern se constituie icircn subordinea directa a

conducerii entitatii publice si prin atributiile sale nu trebuie sa fie implicat icircn elaborarea

procedurilor de control intern si icircn desfasurarea activitatilor supuse auditului public

internConducatorul compartimentului de audit public intern este numitdestituit de catre

conducatorul entitatii publice cu avizul UCAAPI pentru entitatile publice subordonate

numireadestituirea se face cu avizul organului ierarhic superior Conducatorul

compartimentului de audit public intern este responsabil pentru organizarea si desfasurarea

activitatilor de audit

Functia de auditor intern este incompatibila cu exercitarea acestei functii ca activitate

profesionala orientata spre profit sau recompensa

Atributiile compartimentului de audit public intern sunt

a) elaboreaza norme metodologice specifice entitatii publice icircn care icircsi desfasoara

activitatea cu avizul UCAAPI sau al organului ierarhic superior icircn cazul entitatilor publice

subordonate b) elaboreaza proiectul planului anual de audit public intern

c) efectueaza activitati de audit public intern pentru a evalua daca sistemele de management

financiar si control ale entitatii publice sunt transparente si sunt conforme cu normele de

legalitate regularitate economicitate eficienta si eficacitate d) informeaza UCAAPI despre

recomandarile neicircnsusite de cat re conducatorul entitatii publice auditate precum si despre

consecintele acestora

e) raporteaza periodic asupra constatarilor concluziilor si recomandarilor rezultate din

activitatile sale de audit f) elaboreaza raportul anual al activitatii de audit public intern

g) icircn cazul identificarii unor iregularitati sau posibile prejudicii raporteaza imediat

conducatorului entitatii publice si structurii de control intern abilitate

7 REGLEMENTAREA SI COORDONAREA AUDITULUI INTERN

In Romania la recomandarea Comisiei Europene in 1999 s-a introdus auditul intern

o activitate noua care a generat profesia de auditor internin baza OUG 1191999 privind

controlul financiar preventiv si auditul internLegea a produs suficienta perturbare in sistem

deoarece acolo se recomanda transformarea compartimentelor de control financiar de

gestiune in compartimente de audit internTotusi a avut si efecte pozitive prin aparitia

activitatii de audit intern ca o functie a managementului general si prin crearea acestei

dispute conceptuale in Romania intre controlul intern si auditul intern pe de o parte si

controlul extern si auditul extern pe de alta parte

Datorita cresterii rolului auditului intern si intelegerea importantei auditorilor interni

in codul entitatilor si sprijiniti de Comisia Europeana am fost obligati sa scoatem o lege a

auditului intern (6722002) in baza careia toate entitatile publice si cele asimilate acesteia

fonduri bugetare si patrimoniu public sunt obligate sa aiba compartimente de audit intern

(directii servicii birou)

Standardele internationale de audit intern recomanda ca compartimentele de audit

intern sa nu fie mai mici de 3 persoane

In Romania exista aprox 30 de compartimente de audit intern din sistemul public

compartimente mici si izolate (1-2 auditori)Din aceste considerente in proxima perioada

vom completa normele generale cu norme de asociere a auditorilor interni penmtru a realiza

compartimente de minim 3 persoane

Legea 6722002 prevede constituirea unui CAPI format din 11 persoane la nivel

MFPDe asemenea s-a constituit UCAAPI la nivelul MFP si compartimente de audit intern

la nivelul tuturor entitatilor publice care au un volum al fondurilor bugetare de cel putin

100000 euro 3 ani consecutivi

Pentru entitatile publice (mici) care nu ating acest barem il va asigura structura

ierarhic superioara

In concluzie exista intr-un minister o directie de audit (20 persoane) structurata pe 2-3

servicii si compartimente de audit internAvem aprox 1000 si ceva de compartimente mici

de audit

Prin legea 6722002 in care utilizam frecvent ldquoactivitatea de auditrdquo intelegem

-activitatea de asigurare a functionalitatii sistemului de control intern din cadrul entitatii si

activitatea de consiliere

Din aceste considerente Codul legislativ prezentat a fost completat cu normele de exercitare

si organizare a activitatii de audit public intern aprobate prin OMFP 382003Ulterior au mai

fost elaborate si alte documente privind sustinerea functiei de audit intern cum ar fi CODUL

ETIC AL AUDITULUI INTERN OMFP 2522004 dar si alte acte normative de completare

si modificare a actului normativ (OUG 4232003 HG 372004) La recomandarea Comisiei

Europene a trebuit sa dezvoltam normele si pentru partea de consiliere si in acest sens s-a

elaborat OMFP 17022005 privind activitatea de consiliere a auditului intern

In normele 17022005 sunt prezentate tipurile consilierii care pot fi

a)consultanta-avand ca scop solutii pentru eliminarea diferitelor obstacole care impiedica

desfasurarea normala a proceselor stabilire cauze determinarea consecintelor formuland

recomandari

b)capacitatea intelegerii destinata obtinerii de informatii suplimentare pentru cunoasterea in

profunzime a unui sistem necesar personalului care are responsabilitatea implemetarii

acesteia

OMFP 9462005 recomanda nivelului general de management urmatoarele

- controlulinspecţia nu se vor mai organiza ca compartimente distincte ci activitatile de

control vor fi disipate pe fluxul procesului

-organizarea Registrului Riscurilor la nivelul fiecarui compartiment si prin centralizare la

nivelul entitatii

-elaborarea procedurilor scrise si formalizate pentru toate activitatile subactivitatile

programele din cadrul entitatiiAceasta filozofie de organizare a controlului intern in entitati

este prezentata in Indrumarul Metodologic privind Organizarea Controlului Intern existent

pe site-ul MFP

NOTA pentru aceste activitati se recomanda auditorilor interni sa faca facilitarea intelegerii

c)formare si perfectionarea profesiei destinata cunostintelor teoretice si practice gestiunea

riscurilor si controlului intern

Consilierea se organizeaza si desfasoara sub mai multe forme

-misiuni de consiliere formalizate cuprinse in plan care respecta OMFP 17022005 in

general pentru abordari sistematice si metodice si care se finalizeaza cu raport de consiliere

-misiuni de consiliere cu caracter informal neformalizat realizate prin participarea in cadrul

unor comitete schimburi de informatii realizate dupa procedurile specifice acestora

-misiuni de consiliere pentru situatii exceptionale (alegeri cutremur inundatii)

BIBLIOGRAFIE

1 Auditul intern autor MGhita Editura Economica Bucuresti 2004 ISBN 973-709-051-9

2 Audit intern autori Marcel Ghiţă Sorin Briciu şi colaboratorii Editura ULISE Alba Iulia

2005 ISBN 973-87453-1-4

3 Auditul intern icircn sistemul public autori Marcel Ghiţă Mihai Spracircnceană Editura

Tribuna Economică Bucureşti 2006

4 Theorie et practique de lrsquoaudit interne autor Jacques Renard Editions drsquoOrganisation

Paris France 2002 tradusă icircn Romacircnia printr-un proiect finanţat de PHARE sub

coordonarea Ministerului Finanţelor Publice Bucureşti 2003

5 Ordinul ministrului finanţelor publice nr 94604072005 pentru aprobarea Codului

controlului intern cuprinzacircnd standardele de managementcontrol intern la entităţile publice şi

pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial (MO nr 67528072005) cu

modificările şi completările ulterioare

6 Ordinul ministrului finanţelor publice nr 138922082006 privind modificarea şi

completarea Ordinului ministrului finanţelor publice nr 9462005 pentru aprobarea Codului

controlului intern cuprinzacircnd standardele de managementcontrol intern la entităţile publice şi

pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial (MO nr 77112092006)

7 Legea nr 67219122002 privind auditul public intern (MO nr 95324122002) cu

modificările şi completările ulterioare

Page 5: Audit Intern, Curs Master

echipele de audit sunt icircn măsură să abordeze aceste chestiuni icircn acest caz trebuie găsite

soluţii de substituţie

4 Auditarea sistemelor icircn exploatare şi al logicelelor aplicative Acest domeniu percepe aici

ansamblul celorlalte funcţiuni ale icircntreprinderii icircn măsura icircn care aceasta face apel uşor la

informatică Auditul informatic este atunci ndash icircn acest caz particular ndash un specific al fiecărei

funcţii

5 Auditarea sistemelor icircn dezvoltare care prezintă aceleaşi caracteristici ca şi precedentul

chiar dacă el se situează icircnaintea exploatării Trebuie subliniat aici că rolul auditorului nu

poate şi nu trebuie să se confunde cu acela al responsabililor icircnsărcinaţi cu dezvoltarea Aici

ca şi oriunde auditorul nu este cel care ldquoface lucrurilerdquo ci cel care ldquopriveşte cum lucrurile sunt

făcuterdquo

1048707 Funcţiile de gestiune

Icircnglobăm sub acest cuvacircnt tot ceea ce s-a putut omite icircn enumerarea anterioară Gestiunea

personalului icircn sensul cel mai larg şi icircn toate elementele componente logistica generală a

icircntreprinderii de la curăţarea birourilor pacircnă la arhivare trecacircnd prin grădinărit şi imprimerie

toate aceste activităţi trebuie icircnscrise icircn programul de lucru al auditorului intern Şi cum există

din ce icircn ce mai multe funcţii codificate şi normalizate cacircmpul nu icircncetează a se lărgi ieri

calitatea azi mediul icircnconjurător

1048707 Funcţia auditului intern

Auditul intern fiind o funcţie şi toate funcţiile avacircnd vocaţia de a fi studiate se icircnţelege de la

sine că auditul intern trebuie icircn mod egal să fie audit şi deci să-şi aibă locul icircn enumerarea de

faţă Dar cum să realizezi acest audit al auditului Pare aproape imposibil nu-i aşa

1048707 Funcţia managerială

Unii afirmă că aceasta trebuie exclusă că ea constituie excepţia care confirmă regula Aici

este vorba fără icircndoială despre o ldquoondulaţierdquo icircn faţa dificultăţii deoarece a icircntinde icircntr-atacirct

auditul intern nu este un lucru uşor deoarece trebuie icircnvins un dublu obstacol

1048707 obstacolul creat de Direcţia Generală deoarece aceasta dacă nu-şi cunoaşte bine funcţia

sau mai rău chiar dacă icircşi formulează o idee falsă nu-şi va da girul unei asemenea

icircntreprinderi

1048707 obstacolul creat chiar de auditul intern care ar trebui să supravegheze să nu judece natura

acţiunii Direcţiei ceea ce evident icirci va face sarcina dificilă

Dar icircn planul principiilor şi chiar al practicii funcţia este auditabilă Funcţie universală deci

şi icircn toate sensurile termenului Dar de asemenea şi icircntr-o formă originală funcţie periodică

Audit intern funcţie periodică

Este o funcţie permanentă icircntr-o icircntreprindere dar şi o funcţie periodică pentru cei care o

icircntacirclnesc ldquoAuditaţiirdquo (şefi de serviciu şefi de departamente directori) primesc auditorii icircn

misiune pentru 1 ndash 2 săptămacircni sau 3 luni apoi misiunea fiind terminată aceştia pleacă Ei

vor reveni peste 2 3 sau 5 ani icircn funcţie de o frecvenţă care va fi icircn funcţie de importanţa

riscului icircn activitatea auditată Deci funcţia s-a ldquoeclipsatrdquo icircn măsura icircn care activitatea nu este

executată icircn permanenţă icircn acelaşi loc

Dar activităţi permanente ale Auditului Intern se icircntacirclnesc care de pe 1 Ianuarie pacircnă la 31

Decembrie se va icircntoarce icircn icircntreprindere pentru a-şi exercita misiunile sale icircn toate

sectoarele Planul de audit ndash despre care vom vorbi ulterior ndash interpretează această

periodicitate a activităţii repartizacircnd acţiunile icircntr-un ciclu de mai mulţi ani (3 sau 5) Această

periodicitate a misiunilor este calculată conform riscului fiecărei activităţi activitate cu risc

mare deci misiuni frecvente Activitate cu risc scăzut deci misiuni mai rare icircn timp Un

serviciu de audit intern bine organizat trebuie deci să dispună icircn mod imperativ de un

instrument de măsură a riscului pentru a calcula frecvenţa misiunilor sale Este vorba de

macro-evaluare de care vom vorbi ulterior

Este interesant de subliniat chiar din acest moment caracterul permanent implică pentru

auditorul intern excluderea tuturor lucrărilor din afara misiunii sale de audit Această regulă

este icircn acelaşi timp o necesitate practică şi o exigenţă deontologică Este o necesitate practică

deoarece nu putem fi icircn acelaşi timp judecător şi parte icircmpricinată auditor şi responsabil

operaţional Este icircn mod egal o exigenţă deontologică pentru că este impusă de necesitatea de

a audita totul şi de a o face fără subiectivism Aceste noţiuni figurează de altfel icircn normele de

audit intern şi vom putea observa că acestea nu sunt icircntotdeauna respectate

Cele trei caracteristici ale funcţiei de audit intern nouă universală periodică sunt acum

recunoscute şi dobacircndite Această evoluţie nu s-a produs uniform dar nici icircn mod brutal puţin

cacircte puţin funcţia şi-a configurat noua icircnfăţisare Pentru a realiza acest lucru ea şi-a extins

progresiv cacircmpul de aplicare şi şi-a definit astfel suprastructura

Funcţia de audit intern s-a instituit icircn Anglia şi Franţa la icircnceputul anilor rsquo60 fiind puternic

marcată de originile sale de control financiar-contabil Abia după anii rsquo80 ndashrsquo90 funcţia de

audit intern icircncepe să se contureze icircn activitatea entităţilor iar evoluţia ei continuă şi icircn

prezent

Icircn Romacircnia auditul intern a fost adoptat ca un termen la modă icircn domeniul controlului

financiar icircnsă cu timpul s-a reuşit decantarea conceptelor de control intern şi audit intern Icircn

prezent există o problemă cu icircnţelegerea sistemului de control intern care fiind obiect al

auditului intern icircnglobează toate activităţile de control intern realizate icircn interiorul unei

entităţi şi riscurile asociate acestora

Icircn acelaşi timp trebuie icircnţelese corect şi noţiunile de control extern şi audit extern care

funcţionează icircntr-o economie de piaţă concurenţială cum este şi cea romacircnească

Scopul iniţial al Institutului Auditorilor Interni ndash IIA a fost acela de standardizare a

activităţii de audit intern plecacircnd de la definirea conceptelor stabilirea obiectivelor şi

continuacircnd cu organizarea şi exercitarea acestuia

Icircn timp a avut loc o deplasare a obiectivelor auditului intern respectiv de la furnizarea de

informaţii pentru manager spre o colaborare cu auditul extern căruia icirci asigură o materie

primă prelucrată devenind totodată o activitate de sine stătătoare

Icircncepacircnd din 1950 IIA a emis norme proprii de audit intern diferite de cele ale auditului

extern Icircn timp acestea s-au generalizat şi din 1970 au devenit standarde de audit intern care

sunt icircntr-o permanentă mişcare datorită evoluţiei societăţii ce se confruntă mereu cu noi

provocări

Icircn 1941 JBThurston primul preşedinte al Institutului Internaţional al Auditorilor Interni

declara cu o previziune uimitoare că perspectiva cea mai strălucită a auditului intern va fi

ldquoasistenţa managerialărdquo Icircn 1991 Joseph J Mossis - preşedintele Institutului Auditorilor

Interni din Marea Britanie reia aceeaşi remarcă dar icircn termeni mult mai exacţi ldquoeste clar

pentru cei care lucrează icircn cadrul funcţiei de Audit Intern că acesta are un rol vital de jucat

ajutacircnd conducerea să ia icircn macircnă hăţurile controlului internrdquo

Auditul intern icircşi va atinge obiectivele dacă există un sistem de control intern organizat

formalizat periodic constituit din standarde şi norme profesionale ghiduri procedurale

coduri deontologice (nu etice) care să susţină morala profesiunii de audit avacircnd icircn vedere

faptul că auditorul trebuie să fie icircn afara oricăror bănuieli bdquoprecum soţia Cezaruluirdquo

Auditorii interni şi managerul trebuie priviţi ca parteneri şi nu ca adversari avacircnd aceleaşi

obiective printre care eficacitatea actului de management şi atingerea ţintelor propuse

Managerii trebuie să icircnţeleagă recomandările auditorilor să perceapă ajutorul pe care icircl

primesc pentru stăpacircnirea riscurile care apar şi evoluează continuu

Auditul intern este considerat ca fiind ultimul nivel al sistemului de control intern al entităţii

Auditorii interni izolaţi sunt ineficienţi şi de aceea ei trebuie să lucreze icircn echipă

Competenţele profesionale ale auditorului intern produc adevărate beneficii pentru entitate

printr-o evaluare sistematică pe baza standardelor de audit şi a celor mai bune practici a

politicilor procedurilor şi operaţiilor realizate de entitate

Auditul intern prin activităţile pe care le desfăşoară adaugă valoare atacirct prin evaluarea

sistemului de control intern şi analiza riscurilor asociate activităţilor auditabile cacirct şi prin

recomandările cuprinse icircn raportul icircntocmit şi transmise icircn scopul asigurării atingerii

obiectivelor organizaţiei

Destinatarii rapoartelor de audit intern pot să ţină sau nu cont de recomandările auditorilor

icircnsă ei ştiu că atunci cacircnd nu ţin cont de ele icircşi vor asuma unele riscuri

Auditul intern nu poate da un certificat că toate activităţile sunt protejate sau că nu există

disfuncţii din singurul motiv important - relativitatea controlului intern - care este obiectul

său de activitate

Auditorii interni evaluează sistemul de control intern al entităţii şi dau o asigurare rezonabilă

managementului general referitoare la funcţionalitatea acestuia

Auditul intern este o profesie care s-a redefinit mereu de-a lungul anilor din dorinţa de a

răspunde necesităţilor icircn continuă schimbare ale entităţilor Axat la icircnceput pe probleme

contabile obiectivele auditului intern s-au deplasat spre depistarea principalelor riscuri ale

entităţilor şi evaluarea controlului intern al acestora

Activitatea compartimentului de audit intern se află icircntr-o relaţie de complementaritate cu

Comitetul de Audit respectiv

bull auditul intern oferă Comitetului de Audit o analiză imparţială şi profesionistă asupra

riscurilor organizaţiei şi contribuie la icircmbunătăţirea informării sale şi a Consiliului de

administraţie icircn ceea ce priveşte securitatea acesteia

bull Comitetul de Audit garantează şi consacră independenţa auditului intern

Icircn acest fel cele două structuri contribuie la guvernarea eficientă a organizaţiilor dar icircn

moduri de abordare diferite

Profesia de audit intern se bazează pe standarde de audit intern şi pe standardele de

implementare sau de bună practică recunoscute icircn icircntreaga lume care se adaptează la

particularităţile legislative şi de reglementare ale fiecărei ţări icircn vederea respectării regulilor

specifice ce guvernează diferite sectoare de activitate şi cultura organizaţiei respective

Cunoaşterea şi aplicarea acestui cadru de referinţă oferă organizaţiilor şi organismelor de

reglementare o asigurare privind nivelul de profesionalism al auditorilor interni

Nerespectarea lor nu icircnseamnă numai să te situezi icircn afara profesiei dar mai ales să te privezi

de un mijloc de a fi mai eficace şi mai credibil Amatorismul nu poate să funcţioneze icircn

auditul intern ci doar o abordare sistematică şi metodică poate aduce un plus de valoare

organizaţiilor

2 DEFINIREA CONCEPTULUI DE AUDIT INTERN

Funcţia de audit intern a cunoscut transformări succesive pacircnă la stabilizarea definirii

conceptului Aceste abordări progresive au scos icircn evidenţă o serie de elemente care trebuie

reţinute pentru conturarea cadrului icircn care se icircnscrie auditul intern

Din analiza evoluţiei funcţiei auditului intern pacircnă icircn prezent putem aprecia următoarele

elemente de implicare icircn viaţa entităţii auditate şi anume

- consiliere acordată managerului

- ajutorul acordat salariaţilor fără a-i judeca

- independenţă şi obiectivitate totală a auditorilor

a) Consiliere acordată managerului

Auditul intern reprezintă o funcţie de asistenţă a managerului pentru a-i permite să-şi

administreze mai bine activităţile Componenta de asistenţă de consiliere ataşată auditului

intern icircl distinge categoric de orice acţiune de control sau inspecţie şi este unanim

recunoscută ca avacircnd tendinţe de evoluţie icircn continuare

Auditul intern este aproape de fiecare responsabil precum agentul fiscal care consiliază şi

rezolvă problemele legate de impozite si taxe Responsabilul managerul este consiliat de

auditorul intern pentru a găsi soluţii de rezolvare a problemelor sale icircntr-o cu totul altă

manieră icircn sensul că prin dispoziţiile luate să asigure un control mai bun al activităţilor

programelor şi acţiunilor sale

Profesionalismul auditorului intern este arta şi maniera de a emite o judecată de valoare

asupra instrumentelor şi tehnicilor folosite cum ar fi reguli proceduri instrucţiuni sisteme

informatice tipuri de organizare şa care reprezintă ansamblul activităţilor de control

utilizate de managerul instituţiei sau responsabilul unui loc de muncă recunoscut de

specialişti drept control intern

Rolul auditorului intern este acela de a asista managerul pentru abordările practice succesive

deja elaborate şi prin analiza ansamblului să contribuie la icircmbunătăţirea sistemului de control

intern şi a muncii cu mai multă securitate şi eficacitate

Icircn consecinţă se acceptă unanim că auditorul intern consiliază asistă recomandă dar nu

decide obligaţia lui fiind de a reprezenta un mijloc care să contribuie la icircmbunătăţirea

controlului pe care fiecare manager icircl are asupra activităţilor sale şi a celor icircn coordonare icircn

vederea atingerii obiectivelor controlului intern Pentru realizarea acestor atribuţii auditorul

intern dispune de o serie de atuuri faţă de management şi anume

- standarde profesionale internaţionale

- buna practică recunoscută icircn domeniu care icirci dă autoritate

- tehnici şi instrumente care-i garantează eficacitatea

- independenţa de spirit care icirci asigură autonomia să conceapă ipoteze şi să formuleze

recomandări

- cercetarea şi gacircndirea lui este detaşată de constracircngerile şi obligaţiile unei activităţi

permanente de gestionare zilnică a unui serviciu

b) Ajutorul acordat salariaţilor fără a-i judeca

Icircntr-o entitate icircn care auditul intern face parte din cultura organizaţiei acesta este acceptat cu

interes dar icircntr-o entitate care se confruntă cu riscuri potenţiale importante cu absenţa

conformităţii cu reglementările de bază cu o eficacitate scăzută şi o fragilitate externă a

acesteia datorită deturnărilor de fonduri dispariţiei activelor sau fraudă este evident că

managerul respectiv va fi judecat apreciat

considerat icircn funcţie de constatările auditorului intern

Icircntr-un caz standard misiunea de audit intern poate să evidenţieze ineficacitate redundanţă icircn

sistem sau posibilităţi de icircmbunătăţire a activităţiloracţiunilor dar există mai multe motive

pentru care managementul nu trebuie să fie pus direct icircn discuţie

bull Obiectivele auditului intern au icircn vedere un control asupra activităţilor care să conducă

la icircmbunătăţirea performanţei existente şi nu la judecarea acestuia aşa cum specialistul icircn

fiscalitate ajută la o mai bună aplicare a regimului fiscal Chiar dacă responsabilul este judecat

icircn urma rapoartelor sale de audit acesta nu este obiectivul auditului intern

bull Realizările auditului intern nu trebuie puse icircn discuţie de cel auditat iar dacă totuşi

acest lucru este făcut să se efectueze icircntr-o manieră pozitivă Spre exemplu este cazul unei

insuficienţe nereguli importante descoperită de auditorul intern care imediat o aduce la

cunoştinţa managerului şi pe care acesta o va soluţiona fără icircntacircrziere Icircn acest caz disfuncţia

semnalată prin raportul de audit intern a dus la o acţiune corectivă care a avut ca rezultat şi

aprecierea auditorului ca un responsabil dinamic şi eficace

bull Responsabilităţile auditorului intern trebuie să aibă icircn vedere că adesea analiza cauzelor

unei nereguli scoate la iveală existenţa unor puncte slabe care icircşi au originea icircn insuficienţe

asupra cărora responsabilul nu are un bun control Cu această ocazie se observă că soluţiile

trebuie să vină pe cale ierarhică sau chiar de la nivelul organizaţiei dacă sunt probleme de

dimensiune culturală de formare profesională de buget de organizare de natură informatică

şa

Această situaţie paradoxală adesea icircntacirclnită icirci stimulează logica celui auditat care constată că

auditorul intern confirmă insuficienţele semnalate chiar de el

Din prezentarea de mai sus rezultă că icircn aceasta constă consilierea concretă şi fără echivoc

acordată managerului de catre auditorii interni

c) Independenţa totală a auditorilor interni

Funcţia de audit intern nu trebuie să suporte influenţe şi presiuni care ar putea fi contrare

obiectivelor fixate Standardele profesionale de audit intern definesc principiul independenţei

sub două aspecte

- independenţa compartimentului icircn cadrul organizaţiei de aceea el trebuie să

funcţioneze subordonat celui mai icircnalt nivel ierarhic

- independenţa auditorului intern prin practicarea obiectivităţii adică auditorii interni

trebuie să fie independenţi de activităţile pe care le auditează

Independenţa auditorilor interni trebuie să aibă la bază eliminarea practicii de supraicircncărcare a

auditorilor cu lucrări care nu ar trebui să le revină lor Spre exemplu definirea de reguli şi

proceduri de lucru exercitarea acţiunilor de evaluare şi supervizare ale salariaţilor chiar şi

temporar participarea la elaborarea sistemelor informatice activitatea de organizare acţiuni

de control financiar propriu-zis sau inspecţii şa

Fenomenul cel mai grav care rezultă de aici este că auditorii aflaţi icircn această situaţie nu mai

pot audita domeniul respectiv deoarece şi-au pierdut independenţa şi obiectivitatea Dacă

apar asemenea cazuri mai ales la entităţi mici şi mijlocii cacircnd din motive structurale suntem

obligaţi să icircncredinţăm auditorilor asemenea acţiuni se impune să evaluăm riscurile şi

consecinţele inevitabile icircn timp

Independenţa şi obiectivitatea sunt abateri de la funcţia de audit intern care dăunează

eficacităţii şi rigorii muncii de audit Spre exemplu Trebuie să avem icircn vedere că nu putem fi

medic şi pacient icircn acelaşi timp fără să stabilim un diagnostic cel puţin subiectiv

Respectarea standardului privind independenţa presupune unele reguli

bull auditul intern nu trebuie să aibă icircn subordine vreun serviciu operaţional

bull auditorul intern să poată avea acces icircn orice moment la persoanele de la toate nivelele

ierarhice la bunuri la informaţii la sistemele electronice de calcul

bull recomandările pe care le formulează să nu constituie icircn nici un caz măsuri obligatorii

pentru management

Organizarea funcţiei de audit intern icircn subordinea nivelului ierarhic cel mai icircnalt nu este

suficientă mai trebuie ca fiecare icircn cadrul activităţii sale să poată da dovadă de obiectivitate

acesta fiind de altfel unul din principiile fundamentale ale codului deontologic A fi obiectiv

icircnseamnă să realizezi o apreciere icircn totală neutralitate icircnseamnă a nu avea idei preconcepute

ci o atitudine imparţială De aceea standardele profesionale consideră că obiectivitatea este

afectată şi atunci cacircnd auditorul auditează o entitate activitateprogram a cărei

responsabilitate şi-a asumat-o icircn cursul timpului

Realizacircnd că idealul absolut nu va fi atins nici icircn audit de aceea vorbim despre riscul de

audit un risc rezidual după trecerea auditorului intern Obiectivitatea rămacircne scopul care

trebuie atins fiecare avacircnd datoria să facă tot posibilul pentru a se apropia cacirct mai mult de

acest deziderat

Independenţa şi obiectivitatea este deseori controversată mai ales de către auditorii interni

care nu icircnţeleg această independenţă atunci cacircnd se află icircntr-o structură ierarhică

Icircn realitate independenţa auditorului intern este supusă unei duble limitări

bull auditorul intern ca orice responsabil din organizaţie trebuie să se conformeze strategiei

şi politicii direcţiei generale

bull auditorul intern trebuie să fie independent icircn exercitarea funcţiei sale dar respectacircnd

standardele de audit intern Aceasta este o limitare deontologică dar neicircnsoţită de sancţiune

şi de aceea auditorul intern trebuie să-şi impună icircn mod conştient respectarea standardelor

profesionale

Din această succintă prezentare rezultă că icircn materie de independenţă nu este suficientă nici

ataşarea structurii de audit la cel mai icircnalt nivel ierarhic şi nici urmărirea realizării

obiectivităţii

Practica icircn domeniu ne arată că adevărata independenţă a auditorului intern o constituie

profesionalismul său deoarece dacă este un profesionist va descoperi disfuncţii importante

va face recomandări pertinente şi se va implica icircn viaţa organizaţiei prin icircmbunătăţirea

performanţelor acesteia

Definirea elementelor de ancorare icircn viaţa entităţii a funcţiei de audit ne permite să trecem la

prezentarea conceptului de audit intern Aşa cum am arătat au existat mai multe definiţii de-a

lungul timpului

Icircn anul 1999 IIA din SUA a emis o nouă definiţie a auditului intern icircn urma unui studiu

efectuat cu 800 studenţi coordonat de auditorii din universităţile australiene astfel

Auditul intern este o activitate independentă şi obiectivă care dă unei organizaţii o

asigurare icircn ceea ce priveşte gradul de control deţinut asupra operaţiunilor o icircndrumă

pentru a-i icircmbunătăţi operaţiunile şi contribuie la adăugarea unui plus de valoare

Auditul intern ajută această organizaţie să icircşi atingă obiectivele evaluacircnd printr-o

abordare sistematică şi metodică procesele sale de management al riscurilor de control şi

de conducere a icircntreprinderii şi făcacircnd propuneri pentru a le consolida eficacitatea

Icircn literatura de specialitate există autori4 care consideră că folosirea cuvacircntului ldquoactivitaterdquo

pentru a defini auditul intern icircn locul termenului de ldquofuncţierdquo icircl situează pe responsabilul său

pe o poziţie subalternă ţinacircnd cont că o activitate este mai elementară decacirct o funcţie

Din aceste considerente icircn lexicul ldquoCuvintele Audituluirdquo5 există următoarea definiţie a

auditului şi anume Auditul intern este icircn cadrul unei organizaţii o funcţie ndash exercitată icircntr-o

manieră independentă şi cu mandat - de evaluare a controlului intern ceea ce concurează cu

bunul control asupra riscurilor de către responsabili

Icircn Legea nr 6722002 privind auditul public intern din Romacircnia este adoptată definiţia dată

de IIA icircn anul 1999 Marea majoritate a profesioniştilor icircn domeniu sunt de acord că

această formulare mai poate fi reevaluată dar icircn acest moment este satisfăcătoare şi

exhaustivă din punct de vedere al conţinutului

3 CONCEPTUL DE CONTROL INTERN

Etimologia cuvantului ldquocontrolrdquo provine din expresia latineasca ldquo contra rolusrdquo-

verificarea unui act duplicat dupa originalControlul in acceptiunea lui semantica este o

analiza permanenta dar si periodica a unei activitati a unei situatii pentru a urmari mersul

acestuia fata de un scop sau obiectiv si de a lua masurile de creatiiIn acest timp controlul

semnifica si o supraveghere continua morala si materiala ca si stapanirea unei activitati In

literatura de specialitate avem mai multe acceptiuni astfel

- in acceptiunea francofona controlul reprezinta o verificare o inspectie atenta a corectitudinii unui act

- in acceptiunea angloxasona controlul este actiunea de supraveghere a cuiva a ceva o

examinare minutioas cu scopul de a stapani sau reglementa functionalitatea unui mecanism

Controlul ramane un atribut al managementului utilizat pentru realizarea unor analize a

stabilirii realitatii si stabilirii erorilor servind direct managerilor autoritatilor publice dar si

populatieiA evoluat si evolueaza continuu concomitent cu perfectionarea sistemului

deorganizare si de management precum si a mediului in care functioneaza si care se afla

intr-o continua miscare

STRUCTURA SISTEMULUI DE CONTROL INTERN

AUDITUL INTERN

- consiliere manageriala

- evalueaza sistemul de control intern

CONTROLUL INTERN

- autocontrolul activitatii

- controlul mutual

- controlul ierarhic

- controlul de gestiune

- controlul patrimonial

- controlul de calitate

- controlul financiar contabil

- controlul administrativ

- inspectii

- altele

4 Paralela intre auditul intern si controlul intern

Conceptele de control intern si audit intern desi diferite au o serie de elemente care le

apropie si altele care le diferentiaza ceea ce creeaza suficiente confuzii chiar printre

specialisti

Auditul intern reprezinta activitatea de examinare obiectiva a ansamblului activitatilor entitatii

economice icircn scopul furnizarii unei evaluari independente a managementului riscului

controlului si proceselor de conducere a acestuia

Controlul intern este format din ansamblul formelor de control exercitate la nivelul entitatii

publice inclusiv auditul intern stabilite de conducere in concordanta cu obiectivele acesteia si

cu reglementarile legale in vederea administrarii fondurilor in mod economic eficient si

eficace care include structurile organizatorice metodele si procedurile

Auditul intern are urmatorul rol

- Verificarea conformitatii activitatilor din entitatea economica auditata cu politicile

programele si managementul acestuia icircn conformitate cu prevederile legale

- Evaluarea gradului de adecvare si aplicare a controalelor financiare si nefinanciare dispuse si

efectuate de catre conducerea unitatii icircn scopul cresterii eficientei activitatii entitatii

economice

- Evaluarea gradului de adecvare a datelorinformatiilor financiare si nefinanciare destinate

conducerii pentru cunoasterea realitatii din entitatea economica

- Protejarea elementelor patrimoniale bilantiere si extrabilantiere si identificarea metodelor de

prevenire a fraudelor si pierderilor de orice fel

Controlul intern si sistemul de control intern au rolul de a contribui la

- Respectarea politicilor manageriale (deciziilor conducerii) si a reglementarilor legale

precum si la indeplinirea cu regularitate in mod economic eficace si eficient a sarcinilor

stabilite

- Utlilizarea optima si eficienta a resurselor protejarea activelor prin prevenirea si detectarea

abaterilor erorilor si a fraudelor

- Efectuarea si mentinerea de icircnregistrari contabile corecte si complete sistematizarea si

prezentarea informatiilor necesare diferitelor categorii de utilizatori prin intermediul situatiilor

financiare conform unui referential contabil adoptat

Controlul intern datorita caracterului sau sistematic si atotcuprinzator raspunde nevoilor de

informare ale managerilor membrilor Consiliului de Administratie si ai Comitetului de

Directie precum si ale celorlalte persoane care detin functii de conducere si de executie

favorizand dialogul dintre acstea asigurand transparenta si democratia

Pe baza informatiilor furnizate de controlul intern conducerea are posibilitatea sa-si

fundamenteze mai judicios deciziile manageriale referitoare la programele de activitate la

organizarea si coordonarea structuriilor entitatii la delimitatrea responsabilitatilor pe

compartimente si pe persoanele implicate icircn efectuarea tranzactiilor si operatiunilor respective

si icircn consemnarea si prelucrarea informatiilor

Urmarind efectuarea tranzactilor si a operatiunilor in conformitate cu normele legale si cu

deciziile conducerii controlul intern previne si elimina neregulile si eventualele conflicte din

interiorul entitatii sau dintre entitate si terti (organe fiscale clienti creditori etc )

In practica managementul este perceput ca fiind preocupat de organizarea sistemului de

control intern si de actualizarea permanenta a acestuia datorita evolutiei riscurilor cu care se

confrunta entitatea

Exista forme de control care nu implica costuri suplimentare pe care managerul le stabileste

pentru domeniul sau si care sunt menite sa limiteze sau sa elimine riscurile asociate

activitatilor sub forma

- Autocontrolul propriilor activitati efectuate prin respectarea de catre fiecare salariat a

procedurilor de control instituite

- Controlul mutual realizat icircntre fazele unui lant procedural exercitat de fiecare post de lucru

asupra modului de efectuare a prelucrarilor icircn cadrul postului de lucru anterior pentru a putea

adauga propriile prelucrari si a pregatii controlul pe care il va efectua postul de lucru urmator

- Controlul ierarhic exercitat pe fiecare nivel de responsabilitate

- Controlul partenerial care se realizeaza prin delegarea unor competente intre diferite paliere

de responsabilitate

Prin auditul intern se realizeaza

- Cunoasterea mai aprofundata a specificul entitatii

- Garantarea permanentei interventiilor operative pentru redresarea situatiei pentru

modificarea sau aplicarea corecta a metodelor de gestiune

- Abordarea si a domeniilor mai putin semnificative sau prioritare avacircnd un cost mai redus

- Prin rapoartele pe care le icircntocmeste informeaza conducerea la intervale mai scurte de

timp asupra concluziilor sale referitoare la sistemul contabil si sistemul de control intern din

entitatea respectiva

- Asigurarea unei confidentialitati mai mari a informatiilor etc

5 Paralela intre auditul intern si auditul extern

Pornind de la realitatea că atacirct auditul intern cacirct şi auditul extern sunt pe acelaşi

ldquofrontldquo duc aceeaşi ldquobătălieldquo chiar dacă utilizează metodologii diferite de auditare se

impune susţinerea reciprocă ca o condiţie a eficienţei activităţii de audit

Icircn acelaşi timp trebuie să recunoaştem că dezvoltarea relaţiilor dintre cele două

importante activităţi are la bază tradiţia şi cultura naţională iar lipsa de colaborare dintre

cele două sisteme este considerată istorică Totuşi auditul intern şi auditul extern trebuie să

icircnceapă o colaborare efectivă să aducă acel plus de valoare aşteptat din ambele zone şi să

scape de teama existenţialistă care le afectează icircn prezent

Scopul colaborării icircntre auditul intern şi auditul extern ar trebui să aibă ca temelie cel puţin

următoarele argumente conştientizarea managementului privind necesitatea implementării

funcţiei de audit intern icircn cadrul propriilor entităţi

- asigurarea suplimentară că auditul intern este independent

- asumarea implementării auditului intern

- conştientizarea mai completă a riscurilor atacirct de către management cacirct şi de către

auditori

- reducerea la minimum a suprapunerilor

- schimburi profesionale de probleme

- pregătiri profesionale comune

- mobilitatea personalului icircntre cele două structuri

- coroborarea planurilor şi a programelor de audit

- icircmpărtăşirea informaţiilor utile şi asigurarea unei comunicări eficiente

- icircnţelegerea de către fiecare parte a rolului celeilalte

- clarificarea mai atentă a celor două activităţi

- eliminarea rivalităţilor instituţionale sau chiar a competiţiei dintre cele două

activităţi

- punerea unei presiuni mai mici asupra entităţilor auditate

- crearea unei culturi comune a auditului icircn sectorul public

- realizarea unor compatibilităţi reale cu structurile similare europene

Curtea de Conturi a Romacircniei ndash CCR ndash printre alte activităţi evaluează existenţa şi

funcţionalitatea sistemului de control managerial reorganizat icircn conformitate cu legislaţia icircn

vigoare1 ceea ce icircnseamnă că va evalua activitatea de audit intern şi va asigura astfel feed-

back-ul acestei funcţii a entităţii

Colaborarea icircntre structurile care efectuează auditul intern şi cele care efectuează auditul

extern implică o serie icircntreagă de AVANTAJE atacirct pentru cele două părţi cacirct şi pentru

entităţile auditate astfel

auditul intern are o mai bună icircnţelegere a riscurilor din cadrul entităţilor unde

funcţionează şi pot furniza informaţii utile icircn acele zone auditului extern

auditul intern este mai implicat icircn cunoaşterea entităţii avacircnd acces la informaţii la

care auditul extern nu poate ajunge şi din aceste considerente colaborarea este imperios

necesară

auditul intern prin colaborarea cu auditul extern poate să-şi icircmbunătăţească

metodologiile de intervenţie pe teren să-şi dezvolte programele de testare şi să se folosească

de asigurarea pe care o dă auditul extern entităţii auditate

Icircn plus comunicarea reciprocă şi colaborarea interactivă icircntre auditul intern şi auditul

extern aduce beneficii nu numai acestora entităţii auditate dar şi celor două profesii de

auditori

Comitetele de audit acolo unde există ar trebui să icircncurajeze această interrelaţionare pe

principiul complementarităţii profesiilor avacircnd icircn vedere că este necesară colaborarea şi

cooperarea celor două profesii pentru atingerea obiectivelor ce le revin De asemenea acestea

ar trebui să aibă icircn vedere nu numai icircmpărtăşirea cunoştinţelor privind misiunile de audit

realizate dar şi o posibilă aliniere a stan-dardelor lor la buna practică internaţională

Realizarea unor misiuni de audit cu un icircnalt grad de profesionalism presupune existenţa

unei comunicări adecvate din ambele părţi şi aceasta va contribui la icircntărirea relaţiilor de

colaborare profe-sională şi icircn timp la obţinerea icircncrederii reciproce

Deviza ambelor structuri de audit ar trebui să fie aceea de a juca un rol activ icircn

schimbarea şi im-plementarea sistemelor de management şi control intern icircn cadrul

entităţilor care se poate realiza numai dacă există o stare de spirit potrivită care să conducă

la atingerea acestor principii astfel

- comunicarea permanentă care poate reprezenta cheia succesului

- profesionalism şi respect pentru entităţile auditate prin eliminare icircn totalitate

a suprapunerilor

- existenţa unei dorinţe de icircmpărtăşire a constatărilor

- colaborarea eficientă utilă pentru ambele părţi dar şi pentru entitatea

auditată

- comunicarea şi schimbul reciproc de informaţii care va contribui la

organizarea mai bine a activităţilor şi la oferirea unei calităţi crescute a muncii

- necesitatea creşterii icircncrederii reciproce icircntre cele două structuri de audit

deviza relaţiei dintre auditori ar trebui să fie COLABORARE ŞI COOPERARE

Icircn baza acestor considerente auditul intern trebuie să diminueze misiunile de audit de

conformitate şi să se icircndrepte tot mai mult spre realizarea unor misiuni de audit de sistem

deoarece auditul extern este mai interesat de acest gen de misiuni care icirci poate orienta mai

bine propria activitate Icircn acelaşi timp misiunile de audit de sistem sunt mai utile şi pentru

activitatea de evaluare a riscurilor de către management şi de către auditorii interni

Atingerea acestor obiective speciale se va materializa prin stabilirea icircn mod obligatoriu

a unor icircn-tacirclniri de lucru sistematice icircn vederea cooperării şi care se va concretiza icircn

elaborarea unui PROTOCOL DE COLABORARE icircntre cele două profesii de auditori

Considerăm că auditul extern trebuie să fie cel care să aibă iniţiativă icircn această relaţie

avacircnd icircn vedere posibilităţile de evaluare anuală a entităţilor publice şi logica de a porni icircn

examinările pe care le efectuează de la constatările şi recomandările auditului intern Icircn plus

auditul extern icircn activitatea de evaluare a eficienţei sistemului de control managerial trebuie

să aibă icircn vedere rapoartele auditului intern

Desigur posibilităţile de colaborare şi cooperare sunt multiple şi se impune ca mereu să

fie regacircndite funcţie de evoluţia tehnicilor şi instrumentelor de audit dar şi buna practică

recunoscută icircn domeniu

TERMENII PROTOCOLULUI DINTRE AUDITUL EXTERN ŞI AUDITUL INTERN

Activităţile de audit intern şi cele de audit extern din Romacircnia au ca ţel comun

contribuţia la buna gestionare a constituirii şi utilizării fondurilor publice motiv pentru care

de multe ori sunt preferate schimburile de specialişti dintre cele două profesii care de

asemenea sunt şi profesii liberale

Icircn evoluţia celor două activităţi nu de puţine ori intersectarea misiunilor de audit a fost

benefică amacircndurora acestea completacircndu-se reciproc la nivel informal dar şi prin faptul că

rezultatele activităţii uneia dintre ele a fost iniţiatorul şisau declanşatorul activităţii celeilalte

De asemenea ca o apreciere a muncii auditorilor angrenaţi icircntr-un sistem sau altul aceştia au

contribuit la implementarea recomandărilor celorlalţi deşi aceste atribuţii nu erau stabilite

anticipat ca fiind obligatorii

Avacircnd icircn vedere obiectivele comune o serie de tehnici şi instrumente de audit pe care le

folosesc ambele profesii deşi au metodologii diferite dar şi obiective specifice considerăm

că cele două tipuri ale auditului trebuie să se afle icircntr-o perfectă complementaritate

respingacircnd exclusivismul de orice fel

Prin luare icircn considerare a acestor realităţi Curtea de Conturi a Romacircniei ndash CCR ndash icircn

calitate de instituţie supremă de audit şi Ministerul Finanţelor Publice prin Unitatea

Centrală pentru Armonizarea Auditului Public Intern ndash UCAAPI ndash icircn calitate de organ de

specialitate al administraţiei publice centrale care elaborează conduce şi aplică o strategie

unitară icircn domeniul auditului intern icircn sectorul public pot să conlucreze icircndeaproape

pentru a asigura stabilitatea şi complementaritatea celor două sisteme de audit şi a

componentelor acestora

Icircn practică recomandăm ca relaţiile dintre cele două categorii de profesionişti să fie

transpuse icircntr-un Protocol pentru colaborare şi cooperare icircn domeniul activităţii de audit

care să fie structurat pe mai multe capitole icircn care să se statueze icircn principal următoarele

A coordonarea metodologică comună icircn domeniul auditului public icircn Romacircnia

B coordonarea planurilor de activitate ale structurilor de audit intern din entităţile

publice cu cele ale CCR

C asigurarea schimbului de informaţii icircn procesul de auditare

D realizarea pregătirii profesionale unitare a auditorilor

A Coordonarea metodologică comună icircn domeniul auditului public icircn Romacircnia va

conduce pe de-o parte la creşterea icircncrederii CCR icircn calitatea activităţii de audit intern care

se poate baza pe rapoartele auditorilor interni şi icircn acelaşi timp poate să le utilizeze ca puncte

de plecare icircn activitatea proprie Pe de altă parte structurile de audit intern icircşi pot reorienta

propriile activităţi icircn funcţie de constatările şi opiniile auditului extern icircncercacircnd totodată să

evite dublarea eforturilor şi a resurselor alocate de către cele două instituţii de audit

Protocolul de cooperare pentru realizarea coordonării metodologice ar trebui să se refere

următoarele

cooperare reciprocă cu maximă operativitate pentru elaborarea şi actualizarea normelor

curente şi a intenţiilor legislative privind icircmbunătăţirea cadrului normativ

transmiterea comentariilor reciproce asupra cadrului procedural şi existenţa disponibilităţii de

a accepta comentariile şi de a le include icircn normele proprii cu respectarea judecăţii

profesionale şi păstrarea independenţei

bull realizarea icircntacirclnirilor periodice icircntre specialişti pentru dezbaterea anumitor soluţii

metodologice comune icircn vederea icircnţelegerii profunde a acestora

bull informarea reciprocă asupra intenţiilor de modificare a cadrului normativ şi procedural de

desfăşurare a activităţii de audit

bull solicitarea de consiliere pentru icircmbunătăţirea şi compatibilizarea metodologiilor proprii de

audit şi a manualelor ghidurilor şi procedurilor de lucru fără a prejudicia independenţa şi

opiniile profe-sionale ale auditorilor

bull dezvoltarea metodologiilor comune pe baza analizei riscului care să permită focalizarea

acti-vităţii de audit intern pe domeniile-cheie ale entităţii publice

B Coordonarea planurilor de activitate ale structurilor de audit intern ale entităţilor

publice cu cele ale CCR cu scopul de a preveni suprapuneri ale activităţilor de audit dar şi

pentru a se completa reciproc prin identificarea şi evaluarea riscurilor rezultate astfel icircncacirct să

poată fi auditate arii cacirct mai extinse ale sistemelor din sectorul public

Icircn activitatea de coordonare a planurilor se impune respectarea unor principii generale

precum

evitarea suprapunerii perioadelor auditabile

misiunile de audit extern de regulă să fie ulterioare misiunilor de audit intern

stabilirea misiunilor de audit de interes comun a obiectivelor acestora şi a

termenelor de realizare

elaborarea unor planuri pentru situaţii neprevăzute cacircnd managerii deturnează

activitatea de audit intern

analiza şi discutarea planurilor curente icircn vederea elaborării planurilor anuale

viitoare de audit şi realizarea unor eventuale schimburi de informaţii privind entităţile ce

urmează a fi auditate

Protocolul de colaborare ar trebui să stabilească şi un calendar comun pentru

definitivarea proiec-telor planurilor de audit intern pentru anul următor corelate cu planul

de activitate propriu al CCR

C Asigurarea schimbului de informaţii icircn procesul de auditare determină necesitatea

informării reciproce asupra modului de desfăşurare propriu-zisă a misiunilor de audit şi

asupra constatărilor deosebite din cuprinsul rapoartelor de audit astfel

icircn situaţia apariţiei icircn timpul derulării misiunilor de audit a unor grave suspiciuni

privind existenţa unui management defectuos sau a unor cazuri de fraudă structurile de

audit intern şi cele de audit extern funcţie de nivelul la care se situează entitatea auditată

se impune să se informeze reciproc dar cu respectarea principiului independenţei

icircn vederea realizării practice a schimbului de informaţii părţile vor proceda la

transmiterea reciprocă a constatărilor importante din rapoartele de audit cu acordul

managerilor inclusiv informarea reciprocă despre modul de implementare a

recomandărilor şi concluziilor formulate icircn cadrul misiunilor de audit

de asemenea icircn spiritul celor expuse mai sus părţile se vor invita reciproc pentru a

participa la şedinţele de icircnchidere a misiunilor de audit icircn situaţiile icircn care consideră

necesară prezenţa celeilalte părţi şi se vor informa despre modul de implementare al

recomandărilor şi concluziilor formulate icircn ca-drul misiunilor de audit

D Realizarea pregătirii profesionale unitare a auditorilor se impune icircn mod sistematic

cu scopul de a utiliza eficient rezultatele activităţii celeilalte entităţi icircn vederea atingerii

obiectivelor prestabilite Icircn acest sens considerăm necesitatea instituirii unui sistem de

colaborare privind cel puţin

- invitarea reciprocă a auditorilor celor două structuri la cursurile organizate sub

egida acestora inclusiv la acele iniţiative ale Uniunii Europene care se referă la controlul

şi protejarea intereselor financiare ale acesteia

- organizarea de dezbateri seminarii pe teme de interes comun privind analiza

riscurilor modul de utilizare a tehnicilor şi instrumentelor de audit sisteme de

implementare a recomandărilor şi concluziilor şa

- transmiterea reciprocă a materialelor şi informaţiilor cu caracter de noutate din

sfera auditului

Icircn vederea asigurării atingerii acestor obiective apreciem necesitatea

permanentizării activităţii unui grup de lucru care să aibă şi iniţiativa realizării

protocolului de colaborare dintre cele două instituţii CCR şi UCAAPI-MFP

Concret icircn baza acestui protocol dar şi a legislaţiei care reglementează cele două

domenii CCR icircn conformitate cu art 18 din lege va evalua activitatea de control financiar

propriu inclusiv activitatea de audit intern Astfel se impune ca auditorii publici externi să

analizeze icircn cadrul entităţilor auditate icircn principal următoarele aspecte

(1) Organizarea şi managementul structurilor de audit intern

- organizarea compartimentului de audit intern subordonarea şi raportarea directă către

conducerea entităţii publice

- stabilirea atribuţiilor şi responsabilităţilor auditorilor interni conform cadrului legal

- organizarea activităţii de audit intern icircn mod distinct de celelalte activităţi din entitatea

publică

- neimplicarea auditorilor interni icircn elaborarea procedurilor de control sau icircn derularea

efectivă a unor activităţi auditabile

- numirearevocarea şefilor compartimentului de audit intern şi a auditorilor interni

- calitatea şi natura domeniilor cuprinse icircn programul de asigurare şi icircmbunătăţire a

calităţii activităţii de audit intern

- fundamentarea necesarului de auditori pentru funcţionarea optimă a structurilor de

audit intern

- frecvenţa şi modul de apel la resursele externe necesare efectuării misiunilor de audit

intern

- profilul şi competenţa profesională a auditorilor interni

((2) Planificarea auditului intern

elaborarea planului ndash structură aprobare şi actualizare

fundamentarea acţiunilor din plan ndash analiza riscului selectarea şi icircntocmirea referatului

de jus-tificare

concordanţa misiunilor cuprinse icircn plan cu zonele de risc ridicat al domeniilor de

activitate ale entităţii publice

analiza gradului de icircndeplinire a misiunilor de audit planificate

(3) Modul de respectare a metodologiei şi procedurilor icircn derularea misiunilor de audit

public intern

evaluarea normelor metodologice proprii privind activitatea de audit intern

Carta auditului intern

aplicarea efectivă a metodologiei şi procedurilor specifice muncii de audit intern

respectarea principiilor Codului privind conduita etică referitoare la obiectivitatea

integritatea şi asigurarea independenţei auditorilor interni

programul de pregătire profesională

declararea incompatibilităţilor auditorilor interni

respectarea confidenţialităţii profesionale

(4) Evaluarea desfăşurării misiunilor de audit intern

definirea obiectivelor misiunii icircn urma analizei de risc

tematica icircn detaliu şi intervenţia la faţa locului

pertinenţa constatărilor cauzelor consecinţelor şi recomandărilor

respectarea structurii standard a raportului de audit intern

difuzarea raportului de audit intern

(5) Urmărirea implementării recomandărilor formulate icircn rapoartele de audit intern

analiza planului de acţiune şi a calendarului de implementare

gradul de implementare a recomandărilor şi a cauzelor care au condus la neicircndeplinirea

unor recomandări

aprecierea activităţii de audit intern din partea structurilor auditate şi a conducerii

entităţii publice

(6) Organizarea sistemului de raportare a activităţii de audit intern

raportarea recomandărilor neacceptate sau acceptate dar neimplementate

raportarea iregularităţilor

raportul anual de activitate

Constatările auditorilor publici externi rezultate din evaluarea activităţilor de audit

intern consemnate icircn rapoartele de audit icircncheiate vor fi sintetizate de către structurile de

control teritoriale şi se vor transmite departamentului de specialitate pentru a fi cuprinse icircn

Raportul public anual al Curţii de Conturi icircntr-o secţiune distinctă intitulată ldquoEvaluarea

sistemelor de control şi audit internrdquo

Icircn acest sens art 8 lit ldquolrdquo din Legea nr 67219122002 privind auditul public intern

(MO nr 95324122002) cu modificările şi completările ulterioare republicată prevede

colaborarea CCR cu UCAAPI - MFP pentru

- compatibilizarea cadrului procedural utilizat de auditori icircn desfăşurarea activităţii şi

raportarea rezultatelor auditului icircn vederea realizării unei relaţii bazată pe icircncredere

- icircnţelegerea reciprocă a tehnicilor şi instrumentelor utilizate de auditori şi armonizarea

acestora pentru a asigura un caracter unitar icircn stabilirea constatărilor şi evaluarea cauzelor şi

concluzii-lor activităţii de audit

- recunoaşterea reciprocă a nivelului calitativ al recomandărilor şi opiniilor conţinute icircn

rapoartele de audit utilizate ca puncte de plecare icircn derularea viitoarelor misiuni de audit

intern sau extern

Totodată CCR va dezvolta colaborarea cu structurile de audit intern din cadrul

entităţilor publice controlate pentru

- analiza comună a programelor de audit multianuale şi anuale pentru asigurarea

complementarităţii domeniilor supuse auditării

- stabilirea misiunilor de interes comun a obiectivelor acestora şi a termenelor de realizare

avacircnd icircn vedere respectarea principiului ca misiunile de audit public extern de regulă să fie

ulterioare misiunilor de audit intern

- evitarea suprapunerii perioadelor icircn care se desfăşoară efectiv auditul

Din aceste considerente entităţile supuse controlului CCR sunt obligate să transmită

acesteia pacircnă la sfacircrşitul trimestrului I pentru anul precedent raportul privind desfăşurarea şi

realizarea programului de audit intern

Raportarea activităţii de audit intern se face pe baza raportului cadru adoptat după

modelul Comisiei Europene difuzat de UCAAPI icircn calitate de responsabilă cu coordonarea

şi supravegherea auditului intern pentru toţi ordonatorii principali de credite Aceştia la racircndul

lor transmit raportul cadru la toate unităţile aflate icircn subordinea sub autoritatea sau icircn

coordonarea lor şi care au organizată potrivit legii activitatea de audit intern

Rapoartele vor constitui o sursă importantă de informare pentru auditorii publici externi

asupra activităţii de audit intern desfăşurată icircn cadrul entităţii publice respectiv de a cunoaşte

misiunile de audit derulate obiectivele acesteia natura constatărilor şi tipul recomandărilor

formulate Auditorii publici externi pot utiliza aceste informaţii pe care le supun propriei

judecăţi profesionale

Considerăm că profesioniştii din cele două domenii sunt conştienţi de

complementaritatea activităţilor icircntr-o societate tot mai specializată de impactul activităţilor

de audit pentru toate categoriile de management de aşteptările tuturor salariaţilor din cadrul

entităţilor de la AUDITORI şi care nu pot să-şi atingă obiectivele fără realizarea unor

organisme de contact care să funcţioneze ca interfeţe icircntre diversele structuri publice centrale

pe bază de profesionalism

UCAAPI are preocupări pentru alinierea la exigenţele şi standardele internaţionale ceea

ce va contribui la o mai bună comunicare icircntre instituţiile noastre şi organismele naţionale

regionale şi inter-naţionale

6 Auditul intern in sistemul public din Romania

Auditul intern este implementat din 1941 In Europa a fost introdus de UE din 1995 in

Romania in 1999 s-a dat prima lege (legea nr 1191999- privind controlul intern si controlul

financiar prevenitvin cadrul controlului intern functiona si auditul intern ulterior partea de

audit intern a fost abrogata si a ramas numai partea de control intern si control financiar

preventiv) in 2002cu intrare in aplicare din 2003 s-a infiintat auditul intern public din

Romania in baza legii 6722002

In 2002-2003 pana in prezent a fost o lupta pentru implementarea auditului intern

Prin legea nr 6722002 privind auditul public intern si OG 372004 privind

modificarile si completarile acestuia a fost reglementat auditul intern in entitatile publice ca

activitatea functional independenta si obiectiva

In entitatile economice din sistemul privat auditul intern este reglementat prin OUG

nr 751999 privind activitatea de audit financiar republicata prin legea 1332002

Pentru restul entitatilor din sistemul privat auditul intern nu este obligatoriu dar si

acestea sunt interesate sa-si organizeze activitatea de audit intern pentru accesarea

eventualelor fonduri structurale europene

Organizarea auditului intern (AI)

Din punct de vedere structural

a) Comitetul pentru API (CAPI)

b) Unitatea Centrala de Armonizare pentru API (UCAAPI)

c) Compartimentele de API din entitatile publice

Nota pctele a) si b) sunt organizate in structura Ministerului de Finante

Se icircnfiinteaza Comitetul pentru Audit Public Intern (CAPI) pe lacircnga Unitatea

Centrala de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI) organism cu caracter

consultativ pentru a actiona icircn vederea definirii strategiei si a icircmbunatatirii activitatii de

audit public intern icircn sectorul public

CAPI cuprinde 11 membri astfel a) presedintele Camerei Auditorilor Financiari din

Romacircnia

b) profesori universitari cu specialitate icircn domeniul auditului public intern - 2 persoane

c) specialisti cu icircnalta calificare icircn domeniul auditului public intern - 3 persoane

d) directorul general al UCAAPI e) experti din alte domenii de activitate respectiv contab

ilitate publica juridic sisteme informatice - 4 persoane (3) Membrii CAPI cu exceptia

directorului general al UCAAPI nu pot face parte din structurile Ministerului Finantelor

Publice iar modul de nominalizare a acestora se va stabili prin norme aprobate prin

hotaracircre a Guvernului

CAPI va fi condus de un presedinte ales cu majoritate simpla de voturi dintre

membrii comitetului pentru o perioada de 3 ani presedintele convoaca icircntacirclnirile CAPI

Regulamentul de organizare si functionare a CAPI este aprobat de plenul acestuia cu

o majoritate de jumatate plus unu din voturi

Secretariatul tehnic al CAPI este asigurat de UCAAPI

Membrii CAPI vor primi o indemnizatie de sedinta egala cu 20 din nivelul

echivalent salariului brut al secretarilor de stat indemnizatia se suporta din bugetul statului

prin bugetul Ministerului Finantelor Publice

Icircn realizarea obiectivelor sale CAPI are urmatoarele atributii principale

a) dezbate planurile strategice de dezvoltare icircn domeniul auditului public intern si emite o

opinie asupra directiilor de dezvoltare a acestuia

b) dezbate si emite o opinie asupra actului normativ elaborat de UCAAPI icircn domeniul

auditului public intern c) dezbate si avizeaza raportul anual privind activitatea de audit

public intern si icircl prezinta Guvernului d) avizeaza planul misiunilor de audit public intern

de interes national cu implicatii multisectoriale

e) dezbate si emite o opinie asupra rapoartelor de audit public intern de interes national cu

implicatii multisectoriale f) analizeaza importanta recomandarilor formulate de auditorii

interni icircn cazul divergentelor de opinii dintre conducatorul entitatii publice si auditorii

interni emitacircnd o opinie asupra consecintelor neimplementarii recomandarilor formulate de

acestia g) analizeaza acordurile de cooperare icircntre auditul intern si cel extern referitor la

definirea conceptelor si la utilizarea standardelor icircn domeniu schimbul de rezultate din

activitatea propriu-zisa de audit precum si pregatirea profesionala comuna a auditorilor h)

avizeaza numirea si revocarea directorului general al UCAAPI

Icircn cadrul Ministerului Finantelor Publice se constituie Uniunea Centrala de

Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI) structurata pe compartimente de

specialitate icircn subordinea directa a ministrului finantelor publice

UCAAPI este condusa de un director general numit de ministrul finantelor publice

cu avizul CAPI Directorul general este functionar public si trebuie sa aiba o icircnalta calificare

profesionala icircn domeniul financiar-contabil sisau al auditului cu o competenta profesionala

corespunzatoare si sa icircndeplineasca cerintele Codului privind conduita etica a auditorului

intern

Icircn realizarea obiectivelor sale UCAAPI are urmatoarele atributii principale

a) elaboreaza conduce si aplica o strategie unitara icircn domeniul auditului public intern si

monitorizeaza la nivel national aceasta activitate

b) dezvolta cadrul normativ icircn domeniul auditului public intern

c) dezvolta si implementeaza proceduri si metodologii uniforme bazate pe standardele

internationale inclusiv manualele de audit intern

d) dezvolta metodologiile icircn domeniul riscului managerial

e) elaboreaza Codul privind conduita etica a auditorului intern

f) avizeaza normele metodologice specifice diferitelor sectoare de activitate icircn domeniul

auditului public intern g) dezvolta sistemul de raportare a rezultatelor activitatii de audit

public intern si elaboreaza raportul anual precum si sinteze pe baza rapoartelor primite h)

efectueaza misiuni de audit public intern de interes national cu implicatii multisectoriale

i) verifica respectarea normelor instructiunilor precum si a Codului privind conduita etica a

auditorului intern de catre compartimentele de audit public intern si poate initia masurile

corective necesare icircn cooperare cu conducatorul entitatii publice icircn cauza

j) coordoneaza sistemul de recrutare si de pregatire profesionala icircn domeniul auditului

public intern

k) avizeaza numireadestituirea sefilor compartimentelor de audit public intern din entitatile

publice l) coopereaza cu Curtea de Conturi si cu alte institutii si autoritati publice din

Romacircnia

m) coopereaza cu autoritatile si organizatiile de control financiar public din alte state

inclusiv din Comisia Europeana

Compartimentul de audit public intern se organizeaza astfel

a) conducatorul institutiei publice sau icircn cazul altor entitati publice organul de conducere

colectiva are obligatia instituirii cadrului organizatoric si functional necesar desfasurarii

activitatii de audit public intern

b) la institutiile publice mici care nu sunt subordonate altor entitati publice auditul public

intern se limiteaza la auditul de regularitate si se efectueaza de catre compartimentele de

audit public intern ale Ministerului Finantelor Publice c) conducatorul entitatii publice

subordonate poate stabili si mentine un compartiment functional de audit public intern cu

acordul entitatii publice de la nivelul ierarhic imediat superior iar daca acest compartiment

nu se icircnfiinteaza auditul entitatii respective se efectueaza de catre compartimentul de audit

public intern al entitatii publice de la nivelul ierarhic imediat superior

Compartimentul de audit public intern se constituie icircn subordinea directa a

conducerii entitatii publice si prin atributiile sale nu trebuie sa fie implicat icircn elaborarea

procedurilor de control intern si icircn desfasurarea activitatilor supuse auditului public

internConducatorul compartimentului de audit public intern este numitdestituit de catre

conducatorul entitatii publice cu avizul UCAAPI pentru entitatile publice subordonate

numireadestituirea se face cu avizul organului ierarhic superior Conducatorul

compartimentului de audit public intern este responsabil pentru organizarea si desfasurarea

activitatilor de audit

Functia de auditor intern este incompatibila cu exercitarea acestei functii ca activitate

profesionala orientata spre profit sau recompensa

Atributiile compartimentului de audit public intern sunt

a) elaboreaza norme metodologice specifice entitatii publice icircn care icircsi desfasoara

activitatea cu avizul UCAAPI sau al organului ierarhic superior icircn cazul entitatilor publice

subordonate b) elaboreaza proiectul planului anual de audit public intern

c) efectueaza activitati de audit public intern pentru a evalua daca sistemele de management

financiar si control ale entitatii publice sunt transparente si sunt conforme cu normele de

legalitate regularitate economicitate eficienta si eficacitate d) informeaza UCAAPI despre

recomandarile neicircnsusite de cat re conducatorul entitatii publice auditate precum si despre

consecintele acestora

e) raporteaza periodic asupra constatarilor concluziilor si recomandarilor rezultate din

activitatile sale de audit f) elaboreaza raportul anual al activitatii de audit public intern

g) icircn cazul identificarii unor iregularitati sau posibile prejudicii raporteaza imediat

conducatorului entitatii publice si structurii de control intern abilitate

7 REGLEMENTAREA SI COORDONAREA AUDITULUI INTERN

In Romania la recomandarea Comisiei Europene in 1999 s-a introdus auditul intern

o activitate noua care a generat profesia de auditor internin baza OUG 1191999 privind

controlul financiar preventiv si auditul internLegea a produs suficienta perturbare in sistem

deoarece acolo se recomanda transformarea compartimentelor de control financiar de

gestiune in compartimente de audit internTotusi a avut si efecte pozitive prin aparitia

activitatii de audit intern ca o functie a managementului general si prin crearea acestei

dispute conceptuale in Romania intre controlul intern si auditul intern pe de o parte si

controlul extern si auditul extern pe de alta parte

Datorita cresterii rolului auditului intern si intelegerea importantei auditorilor interni

in codul entitatilor si sprijiniti de Comisia Europeana am fost obligati sa scoatem o lege a

auditului intern (6722002) in baza careia toate entitatile publice si cele asimilate acesteia

fonduri bugetare si patrimoniu public sunt obligate sa aiba compartimente de audit intern

(directii servicii birou)

Standardele internationale de audit intern recomanda ca compartimentele de audit

intern sa nu fie mai mici de 3 persoane

In Romania exista aprox 30 de compartimente de audit intern din sistemul public

compartimente mici si izolate (1-2 auditori)Din aceste considerente in proxima perioada

vom completa normele generale cu norme de asociere a auditorilor interni penmtru a realiza

compartimente de minim 3 persoane

Legea 6722002 prevede constituirea unui CAPI format din 11 persoane la nivel

MFPDe asemenea s-a constituit UCAAPI la nivelul MFP si compartimente de audit intern

la nivelul tuturor entitatilor publice care au un volum al fondurilor bugetare de cel putin

100000 euro 3 ani consecutivi

Pentru entitatile publice (mici) care nu ating acest barem il va asigura structura

ierarhic superioara

In concluzie exista intr-un minister o directie de audit (20 persoane) structurata pe 2-3

servicii si compartimente de audit internAvem aprox 1000 si ceva de compartimente mici

de audit

Prin legea 6722002 in care utilizam frecvent ldquoactivitatea de auditrdquo intelegem

-activitatea de asigurare a functionalitatii sistemului de control intern din cadrul entitatii si

activitatea de consiliere

Din aceste considerente Codul legislativ prezentat a fost completat cu normele de exercitare

si organizare a activitatii de audit public intern aprobate prin OMFP 382003Ulterior au mai

fost elaborate si alte documente privind sustinerea functiei de audit intern cum ar fi CODUL

ETIC AL AUDITULUI INTERN OMFP 2522004 dar si alte acte normative de completare

si modificare a actului normativ (OUG 4232003 HG 372004) La recomandarea Comisiei

Europene a trebuit sa dezvoltam normele si pentru partea de consiliere si in acest sens s-a

elaborat OMFP 17022005 privind activitatea de consiliere a auditului intern

In normele 17022005 sunt prezentate tipurile consilierii care pot fi

a)consultanta-avand ca scop solutii pentru eliminarea diferitelor obstacole care impiedica

desfasurarea normala a proceselor stabilire cauze determinarea consecintelor formuland

recomandari

b)capacitatea intelegerii destinata obtinerii de informatii suplimentare pentru cunoasterea in

profunzime a unui sistem necesar personalului care are responsabilitatea implemetarii

acesteia

OMFP 9462005 recomanda nivelului general de management urmatoarele

- controlulinspecţia nu se vor mai organiza ca compartimente distincte ci activitatile de

control vor fi disipate pe fluxul procesului

-organizarea Registrului Riscurilor la nivelul fiecarui compartiment si prin centralizare la

nivelul entitatii

-elaborarea procedurilor scrise si formalizate pentru toate activitatile subactivitatile

programele din cadrul entitatiiAceasta filozofie de organizare a controlului intern in entitati

este prezentata in Indrumarul Metodologic privind Organizarea Controlului Intern existent

pe site-ul MFP

NOTA pentru aceste activitati se recomanda auditorilor interni sa faca facilitarea intelegerii

c)formare si perfectionarea profesiei destinata cunostintelor teoretice si practice gestiunea

riscurilor si controlului intern

Consilierea se organizeaza si desfasoara sub mai multe forme

-misiuni de consiliere formalizate cuprinse in plan care respecta OMFP 17022005 in

general pentru abordari sistematice si metodice si care se finalizeaza cu raport de consiliere

-misiuni de consiliere cu caracter informal neformalizat realizate prin participarea in cadrul

unor comitete schimburi de informatii realizate dupa procedurile specifice acestora

-misiuni de consiliere pentru situatii exceptionale (alegeri cutremur inundatii)

BIBLIOGRAFIE

1 Auditul intern autor MGhita Editura Economica Bucuresti 2004 ISBN 973-709-051-9

2 Audit intern autori Marcel Ghiţă Sorin Briciu şi colaboratorii Editura ULISE Alba Iulia

2005 ISBN 973-87453-1-4

3 Auditul intern icircn sistemul public autori Marcel Ghiţă Mihai Spracircnceană Editura

Tribuna Economică Bucureşti 2006

4 Theorie et practique de lrsquoaudit interne autor Jacques Renard Editions drsquoOrganisation

Paris France 2002 tradusă icircn Romacircnia printr-un proiect finanţat de PHARE sub

coordonarea Ministerului Finanţelor Publice Bucureşti 2003

5 Ordinul ministrului finanţelor publice nr 94604072005 pentru aprobarea Codului

controlului intern cuprinzacircnd standardele de managementcontrol intern la entităţile publice şi

pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial (MO nr 67528072005) cu

modificările şi completările ulterioare

6 Ordinul ministrului finanţelor publice nr 138922082006 privind modificarea şi

completarea Ordinului ministrului finanţelor publice nr 9462005 pentru aprobarea Codului

controlului intern cuprinzacircnd standardele de managementcontrol intern la entităţile publice şi

pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial (MO nr 77112092006)

7 Legea nr 67219122002 privind auditul public intern (MO nr 95324122002) cu

modificările şi completările ulterioare

Page 6: Audit Intern, Curs Master

Audit intern funcţie periodică

Este o funcţie permanentă icircntr-o icircntreprindere dar şi o funcţie periodică pentru cei care o

icircntacirclnesc ldquoAuditaţiirdquo (şefi de serviciu şefi de departamente directori) primesc auditorii icircn

misiune pentru 1 ndash 2 săptămacircni sau 3 luni apoi misiunea fiind terminată aceştia pleacă Ei

vor reveni peste 2 3 sau 5 ani icircn funcţie de o frecvenţă care va fi icircn funcţie de importanţa

riscului icircn activitatea auditată Deci funcţia s-a ldquoeclipsatrdquo icircn măsura icircn care activitatea nu este

executată icircn permanenţă icircn acelaşi loc

Dar activităţi permanente ale Auditului Intern se icircntacirclnesc care de pe 1 Ianuarie pacircnă la 31

Decembrie se va icircntoarce icircn icircntreprindere pentru a-şi exercita misiunile sale icircn toate

sectoarele Planul de audit ndash despre care vom vorbi ulterior ndash interpretează această

periodicitate a activităţii repartizacircnd acţiunile icircntr-un ciclu de mai mulţi ani (3 sau 5) Această

periodicitate a misiunilor este calculată conform riscului fiecărei activităţi activitate cu risc

mare deci misiuni frecvente Activitate cu risc scăzut deci misiuni mai rare icircn timp Un

serviciu de audit intern bine organizat trebuie deci să dispună icircn mod imperativ de un

instrument de măsură a riscului pentru a calcula frecvenţa misiunilor sale Este vorba de

macro-evaluare de care vom vorbi ulterior

Este interesant de subliniat chiar din acest moment caracterul permanent implică pentru

auditorul intern excluderea tuturor lucrărilor din afara misiunii sale de audit Această regulă

este icircn acelaşi timp o necesitate practică şi o exigenţă deontologică Este o necesitate practică

deoarece nu putem fi icircn acelaşi timp judecător şi parte icircmpricinată auditor şi responsabil

operaţional Este icircn mod egal o exigenţă deontologică pentru că este impusă de necesitatea de

a audita totul şi de a o face fără subiectivism Aceste noţiuni figurează de altfel icircn normele de

audit intern şi vom putea observa că acestea nu sunt icircntotdeauna respectate

Cele trei caracteristici ale funcţiei de audit intern nouă universală periodică sunt acum

recunoscute şi dobacircndite Această evoluţie nu s-a produs uniform dar nici icircn mod brutal puţin

cacircte puţin funcţia şi-a configurat noua icircnfăţisare Pentru a realiza acest lucru ea şi-a extins

progresiv cacircmpul de aplicare şi şi-a definit astfel suprastructura

Funcţia de audit intern s-a instituit icircn Anglia şi Franţa la icircnceputul anilor rsquo60 fiind puternic

marcată de originile sale de control financiar-contabil Abia după anii rsquo80 ndashrsquo90 funcţia de

audit intern icircncepe să se contureze icircn activitatea entităţilor iar evoluţia ei continuă şi icircn

prezent

Icircn Romacircnia auditul intern a fost adoptat ca un termen la modă icircn domeniul controlului

financiar icircnsă cu timpul s-a reuşit decantarea conceptelor de control intern şi audit intern Icircn

prezent există o problemă cu icircnţelegerea sistemului de control intern care fiind obiect al

auditului intern icircnglobează toate activităţile de control intern realizate icircn interiorul unei

entităţi şi riscurile asociate acestora

Icircn acelaşi timp trebuie icircnţelese corect şi noţiunile de control extern şi audit extern care

funcţionează icircntr-o economie de piaţă concurenţială cum este şi cea romacircnească

Scopul iniţial al Institutului Auditorilor Interni ndash IIA a fost acela de standardizare a

activităţii de audit intern plecacircnd de la definirea conceptelor stabilirea obiectivelor şi

continuacircnd cu organizarea şi exercitarea acestuia

Icircn timp a avut loc o deplasare a obiectivelor auditului intern respectiv de la furnizarea de

informaţii pentru manager spre o colaborare cu auditul extern căruia icirci asigură o materie

primă prelucrată devenind totodată o activitate de sine stătătoare

Icircncepacircnd din 1950 IIA a emis norme proprii de audit intern diferite de cele ale auditului

extern Icircn timp acestea s-au generalizat şi din 1970 au devenit standarde de audit intern care

sunt icircntr-o permanentă mişcare datorită evoluţiei societăţii ce se confruntă mereu cu noi

provocări

Icircn 1941 JBThurston primul preşedinte al Institutului Internaţional al Auditorilor Interni

declara cu o previziune uimitoare că perspectiva cea mai strălucită a auditului intern va fi

ldquoasistenţa managerialărdquo Icircn 1991 Joseph J Mossis - preşedintele Institutului Auditorilor

Interni din Marea Britanie reia aceeaşi remarcă dar icircn termeni mult mai exacţi ldquoeste clar

pentru cei care lucrează icircn cadrul funcţiei de Audit Intern că acesta are un rol vital de jucat

ajutacircnd conducerea să ia icircn macircnă hăţurile controlului internrdquo

Auditul intern icircşi va atinge obiectivele dacă există un sistem de control intern organizat

formalizat periodic constituit din standarde şi norme profesionale ghiduri procedurale

coduri deontologice (nu etice) care să susţină morala profesiunii de audit avacircnd icircn vedere

faptul că auditorul trebuie să fie icircn afara oricăror bănuieli bdquoprecum soţia Cezaruluirdquo

Auditorii interni şi managerul trebuie priviţi ca parteneri şi nu ca adversari avacircnd aceleaşi

obiective printre care eficacitatea actului de management şi atingerea ţintelor propuse

Managerii trebuie să icircnţeleagă recomandările auditorilor să perceapă ajutorul pe care icircl

primesc pentru stăpacircnirea riscurile care apar şi evoluează continuu

Auditul intern este considerat ca fiind ultimul nivel al sistemului de control intern al entităţii

Auditorii interni izolaţi sunt ineficienţi şi de aceea ei trebuie să lucreze icircn echipă

Competenţele profesionale ale auditorului intern produc adevărate beneficii pentru entitate

printr-o evaluare sistematică pe baza standardelor de audit şi a celor mai bune practici a

politicilor procedurilor şi operaţiilor realizate de entitate

Auditul intern prin activităţile pe care le desfăşoară adaugă valoare atacirct prin evaluarea

sistemului de control intern şi analiza riscurilor asociate activităţilor auditabile cacirct şi prin

recomandările cuprinse icircn raportul icircntocmit şi transmise icircn scopul asigurării atingerii

obiectivelor organizaţiei

Destinatarii rapoartelor de audit intern pot să ţină sau nu cont de recomandările auditorilor

icircnsă ei ştiu că atunci cacircnd nu ţin cont de ele icircşi vor asuma unele riscuri

Auditul intern nu poate da un certificat că toate activităţile sunt protejate sau că nu există

disfuncţii din singurul motiv important - relativitatea controlului intern - care este obiectul

său de activitate

Auditorii interni evaluează sistemul de control intern al entităţii şi dau o asigurare rezonabilă

managementului general referitoare la funcţionalitatea acestuia

Auditul intern este o profesie care s-a redefinit mereu de-a lungul anilor din dorinţa de a

răspunde necesităţilor icircn continuă schimbare ale entităţilor Axat la icircnceput pe probleme

contabile obiectivele auditului intern s-au deplasat spre depistarea principalelor riscuri ale

entităţilor şi evaluarea controlului intern al acestora

Activitatea compartimentului de audit intern se află icircntr-o relaţie de complementaritate cu

Comitetul de Audit respectiv

bull auditul intern oferă Comitetului de Audit o analiză imparţială şi profesionistă asupra

riscurilor organizaţiei şi contribuie la icircmbunătăţirea informării sale şi a Consiliului de

administraţie icircn ceea ce priveşte securitatea acesteia

bull Comitetul de Audit garantează şi consacră independenţa auditului intern

Icircn acest fel cele două structuri contribuie la guvernarea eficientă a organizaţiilor dar icircn

moduri de abordare diferite

Profesia de audit intern se bazează pe standarde de audit intern şi pe standardele de

implementare sau de bună practică recunoscute icircn icircntreaga lume care se adaptează la

particularităţile legislative şi de reglementare ale fiecărei ţări icircn vederea respectării regulilor

specifice ce guvernează diferite sectoare de activitate şi cultura organizaţiei respective

Cunoaşterea şi aplicarea acestui cadru de referinţă oferă organizaţiilor şi organismelor de

reglementare o asigurare privind nivelul de profesionalism al auditorilor interni

Nerespectarea lor nu icircnseamnă numai să te situezi icircn afara profesiei dar mai ales să te privezi

de un mijloc de a fi mai eficace şi mai credibil Amatorismul nu poate să funcţioneze icircn

auditul intern ci doar o abordare sistematică şi metodică poate aduce un plus de valoare

organizaţiilor

2 DEFINIREA CONCEPTULUI DE AUDIT INTERN

Funcţia de audit intern a cunoscut transformări succesive pacircnă la stabilizarea definirii

conceptului Aceste abordări progresive au scos icircn evidenţă o serie de elemente care trebuie

reţinute pentru conturarea cadrului icircn care se icircnscrie auditul intern

Din analiza evoluţiei funcţiei auditului intern pacircnă icircn prezent putem aprecia următoarele

elemente de implicare icircn viaţa entităţii auditate şi anume

- consiliere acordată managerului

- ajutorul acordat salariaţilor fără a-i judeca

- independenţă şi obiectivitate totală a auditorilor

a) Consiliere acordată managerului

Auditul intern reprezintă o funcţie de asistenţă a managerului pentru a-i permite să-şi

administreze mai bine activităţile Componenta de asistenţă de consiliere ataşată auditului

intern icircl distinge categoric de orice acţiune de control sau inspecţie şi este unanim

recunoscută ca avacircnd tendinţe de evoluţie icircn continuare

Auditul intern este aproape de fiecare responsabil precum agentul fiscal care consiliază şi

rezolvă problemele legate de impozite si taxe Responsabilul managerul este consiliat de

auditorul intern pentru a găsi soluţii de rezolvare a problemelor sale icircntr-o cu totul altă

manieră icircn sensul că prin dispoziţiile luate să asigure un control mai bun al activităţilor

programelor şi acţiunilor sale

Profesionalismul auditorului intern este arta şi maniera de a emite o judecată de valoare

asupra instrumentelor şi tehnicilor folosite cum ar fi reguli proceduri instrucţiuni sisteme

informatice tipuri de organizare şa care reprezintă ansamblul activităţilor de control

utilizate de managerul instituţiei sau responsabilul unui loc de muncă recunoscut de

specialişti drept control intern

Rolul auditorului intern este acela de a asista managerul pentru abordările practice succesive

deja elaborate şi prin analiza ansamblului să contribuie la icircmbunătăţirea sistemului de control

intern şi a muncii cu mai multă securitate şi eficacitate

Icircn consecinţă se acceptă unanim că auditorul intern consiliază asistă recomandă dar nu

decide obligaţia lui fiind de a reprezenta un mijloc care să contribuie la icircmbunătăţirea

controlului pe care fiecare manager icircl are asupra activităţilor sale şi a celor icircn coordonare icircn

vederea atingerii obiectivelor controlului intern Pentru realizarea acestor atribuţii auditorul

intern dispune de o serie de atuuri faţă de management şi anume

- standarde profesionale internaţionale

- buna practică recunoscută icircn domeniu care icirci dă autoritate

- tehnici şi instrumente care-i garantează eficacitatea

- independenţa de spirit care icirci asigură autonomia să conceapă ipoteze şi să formuleze

recomandări

- cercetarea şi gacircndirea lui este detaşată de constracircngerile şi obligaţiile unei activităţi

permanente de gestionare zilnică a unui serviciu

b) Ajutorul acordat salariaţilor fără a-i judeca

Icircntr-o entitate icircn care auditul intern face parte din cultura organizaţiei acesta este acceptat cu

interes dar icircntr-o entitate care se confruntă cu riscuri potenţiale importante cu absenţa

conformităţii cu reglementările de bază cu o eficacitate scăzută şi o fragilitate externă a

acesteia datorită deturnărilor de fonduri dispariţiei activelor sau fraudă este evident că

managerul respectiv va fi judecat apreciat

considerat icircn funcţie de constatările auditorului intern

Icircntr-un caz standard misiunea de audit intern poate să evidenţieze ineficacitate redundanţă icircn

sistem sau posibilităţi de icircmbunătăţire a activităţiloracţiunilor dar există mai multe motive

pentru care managementul nu trebuie să fie pus direct icircn discuţie

bull Obiectivele auditului intern au icircn vedere un control asupra activităţilor care să conducă

la icircmbunătăţirea performanţei existente şi nu la judecarea acestuia aşa cum specialistul icircn

fiscalitate ajută la o mai bună aplicare a regimului fiscal Chiar dacă responsabilul este judecat

icircn urma rapoartelor sale de audit acesta nu este obiectivul auditului intern

bull Realizările auditului intern nu trebuie puse icircn discuţie de cel auditat iar dacă totuşi

acest lucru este făcut să se efectueze icircntr-o manieră pozitivă Spre exemplu este cazul unei

insuficienţe nereguli importante descoperită de auditorul intern care imediat o aduce la

cunoştinţa managerului şi pe care acesta o va soluţiona fără icircntacircrziere Icircn acest caz disfuncţia

semnalată prin raportul de audit intern a dus la o acţiune corectivă care a avut ca rezultat şi

aprecierea auditorului ca un responsabil dinamic şi eficace

bull Responsabilităţile auditorului intern trebuie să aibă icircn vedere că adesea analiza cauzelor

unei nereguli scoate la iveală existenţa unor puncte slabe care icircşi au originea icircn insuficienţe

asupra cărora responsabilul nu are un bun control Cu această ocazie se observă că soluţiile

trebuie să vină pe cale ierarhică sau chiar de la nivelul organizaţiei dacă sunt probleme de

dimensiune culturală de formare profesională de buget de organizare de natură informatică

şa

Această situaţie paradoxală adesea icircntacirclnită icirci stimulează logica celui auditat care constată că

auditorul intern confirmă insuficienţele semnalate chiar de el

Din prezentarea de mai sus rezultă că icircn aceasta constă consilierea concretă şi fără echivoc

acordată managerului de catre auditorii interni

c) Independenţa totală a auditorilor interni

Funcţia de audit intern nu trebuie să suporte influenţe şi presiuni care ar putea fi contrare

obiectivelor fixate Standardele profesionale de audit intern definesc principiul independenţei

sub două aspecte

- independenţa compartimentului icircn cadrul organizaţiei de aceea el trebuie să

funcţioneze subordonat celui mai icircnalt nivel ierarhic

- independenţa auditorului intern prin practicarea obiectivităţii adică auditorii interni

trebuie să fie independenţi de activităţile pe care le auditează

Independenţa auditorilor interni trebuie să aibă la bază eliminarea practicii de supraicircncărcare a

auditorilor cu lucrări care nu ar trebui să le revină lor Spre exemplu definirea de reguli şi

proceduri de lucru exercitarea acţiunilor de evaluare şi supervizare ale salariaţilor chiar şi

temporar participarea la elaborarea sistemelor informatice activitatea de organizare acţiuni

de control financiar propriu-zis sau inspecţii şa

Fenomenul cel mai grav care rezultă de aici este că auditorii aflaţi icircn această situaţie nu mai

pot audita domeniul respectiv deoarece şi-au pierdut independenţa şi obiectivitatea Dacă

apar asemenea cazuri mai ales la entităţi mici şi mijlocii cacircnd din motive structurale suntem

obligaţi să icircncredinţăm auditorilor asemenea acţiuni se impune să evaluăm riscurile şi

consecinţele inevitabile icircn timp

Independenţa şi obiectivitatea sunt abateri de la funcţia de audit intern care dăunează

eficacităţii şi rigorii muncii de audit Spre exemplu Trebuie să avem icircn vedere că nu putem fi

medic şi pacient icircn acelaşi timp fără să stabilim un diagnostic cel puţin subiectiv

Respectarea standardului privind independenţa presupune unele reguli

bull auditul intern nu trebuie să aibă icircn subordine vreun serviciu operaţional

bull auditorul intern să poată avea acces icircn orice moment la persoanele de la toate nivelele

ierarhice la bunuri la informaţii la sistemele electronice de calcul

bull recomandările pe care le formulează să nu constituie icircn nici un caz măsuri obligatorii

pentru management

Organizarea funcţiei de audit intern icircn subordinea nivelului ierarhic cel mai icircnalt nu este

suficientă mai trebuie ca fiecare icircn cadrul activităţii sale să poată da dovadă de obiectivitate

acesta fiind de altfel unul din principiile fundamentale ale codului deontologic A fi obiectiv

icircnseamnă să realizezi o apreciere icircn totală neutralitate icircnseamnă a nu avea idei preconcepute

ci o atitudine imparţială De aceea standardele profesionale consideră că obiectivitatea este

afectată şi atunci cacircnd auditorul auditează o entitate activitateprogram a cărei

responsabilitate şi-a asumat-o icircn cursul timpului

Realizacircnd că idealul absolut nu va fi atins nici icircn audit de aceea vorbim despre riscul de

audit un risc rezidual după trecerea auditorului intern Obiectivitatea rămacircne scopul care

trebuie atins fiecare avacircnd datoria să facă tot posibilul pentru a se apropia cacirct mai mult de

acest deziderat

Independenţa şi obiectivitatea este deseori controversată mai ales de către auditorii interni

care nu icircnţeleg această independenţă atunci cacircnd se află icircntr-o structură ierarhică

Icircn realitate independenţa auditorului intern este supusă unei duble limitări

bull auditorul intern ca orice responsabil din organizaţie trebuie să se conformeze strategiei

şi politicii direcţiei generale

bull auditorul intern trebuie să fie independent icircn exercitarea funcţiei sale dar respectacircnd

standardele de audit intern Aceasta este o limitare deontologică dar neicircnsoţită de sancţiune

şi de aceea auditorul intern trebuie să-şi impună icircn mod conştient respectarea standardelor

profesionale

Din această succintă prezentare rezultă că icircn materie de independenţă nu este suficientă nici

ataşarea structurii de audit la cel mai icircnalt nivel ierarhic şi nici urmărirea realizării

obiectivităţii

Practica icircn domeniu ne arată că adevărata independenţă a auditorului intern o constituie

profesionalismul său deoarece dacă este un profesionist va descoperi disfuncţii importante

va face recomandări pertinente şi se va implica icircn viaţa organizaţiei prin icircmbunătăţirea

performanţelor acesteia

Definirea elementelor de ancorare icircn viaţa entităţii a funcţiei de audit ne permite să trecem la

prezentarea conceptului de audit intern Aşa cum am arătat au existat mai multe definiţii de-a

lungul timpului

Icircn anul 1999 IIA din SUA a emis o nouă definiţie a auditului intern icircn urma unui studiu

efectuat cu 800 studenţi coordonat de auditorii din universităţile australiene astfel

Auditul intern este o activitate independentă şi obiectivă care dă unei organizaţii o

asigurare icircn ceea ce priveşte gradul de control deţinut asupra operaţiunilor o icircndrumă

pentru a-i icircmbunătăţi operaţiunile şi contribuie la adăugarea unui plus de valoare

Auditul intern ajută această organizaţie să icircşi atingă obiectivele evaluacircnd printr-o

abordare sistematică şi metodică procesele sale de management al riscurilor de control şi

de conducere a icircntreprinderii şi făcacircnd propuneri pentru a le consolida eficacitatea

Icircn literatura de specialitate există autori4 care consideră că folosirea cuvacircntului ldquoactivitaterdquo

pentru a defini auditul intern icircn locul termenului de ldquofuncţierdquo icircl situează pe responsabilul său

pe o poziţie subalternă ţinacircnd cont că o activitate este mai elementară decacirct o funcţie

Din aceste considerente icircn lexicul ldquoCuvintele Audituluirdquo5 există următoarea definiţie a

auditului şi anume Auditul intern este icircn cadrul unei organizaţii o funcţie ndash exercitată icircntr-o

manieră independentă şi cu mandat - de evaluare a controlului intern ceea ce concurează cu

bunul control asupra riscurilor de către responsabili

Icircn Legea nr 6722002 privind auditul public intern din Romacircnia este adoptată definiţia dată

de IIA icircn anul 1999 Marea majoritate a profesioniştilor icircn domeniu sunt de acord că

această formulare mai poate fi reevaluată dar icircn acest moment este satisfăcătoare şi

exhaustivă din punct de vedere al conţinutului

3 CONCEPTUL DE CONTROL INTERN

Etimologia cuvantului ldquocontrolrdquo provine din expresia latineasca ldquo contra rolusrdquo-

verificarea unui act duplicat dupa originalControlul in acceptiunea lui semantica este o

analiza permanenta dar si periodica a unei activitati a unei situatii pentru a urmari mersul

acestuia fata de un scop sau obiectiv si de a lua masurile de creatiiIn acest timp controlul

semnifica si o supraveghere continua morala si materiala ca si stapanirea unei activitati In

literatura de specialitate avem mai multe acceptiuni astfel

- in acceptiunea francofona controlul reprezinta o verificare o inspectie atenta a corectitudinii unui act

- in acceptiunea angloxasona controlul este actiunea de supraveghere a cuiva a ceva o

examinare minutioas cu scopul de a stapani sau reglementa functionalitatea unui mecanism

Controlul ramane un atribut al managementului utilizat pentru realizarea unor analize a

stabilirii realitatii si stabilirii erorilor servind direct managerilor autoritatilor publice dar si

populatieiA evoluat si evolueaza continuu concomitent cu perfectionarea sistemului

deorganizare si de management precum si a mediului in care functioneaza si care se afla

intr-o continua miscare

STRUCTURA SISTEMULUI DE CONTROL INTERN

AUDITUL INTERN

- consiliere manageriala

- evalueaza sistemul de control intern

CONTROLUL INTERN

- autocontrolul activitatii

- controlul mutual

- controlul ierarhic

- controlul de gestiune

- controlul patrimonial

- controlul de calitate

- controlul financiar contabil

- controlul administrativ

- inspectii

- altele

4 Paralela intre auditul intern si controlul intern

Conceptele de control intern si audit intern desi diferite au o serie de elemente care le

apropie si altele care le diferentiaza ceea ce creeaza suficiente confuzii chiar printre

specialisti

Auditul intern reprezinta activitatea de examinare obiectiva a ansamblului activitatilor entitatii

economice icircn scopul furnizarii unei evaluari independente a managementului riscului

controlului si proceselor de conducere a acestuia

Controlul intern este format din ansamblul formelor de control exercitate la nivelul entitatii

publice inclusiv auditul intern stabilite de conducere in concordanta cu obiectivele acesteia si

cu reglementarile legale in vederea administrarii fondurilor in mod economic eficient si

eficace care include structurile organizatorice metodele si procedurile

Auditul intern are urmatorul rol

- Verificarea conformitatii activitatilor din entitatea economica auditata cu politicile

programele si managementul acestuia icircn conformitate cu prevederile legale

- Evaluarea gradului de adecvare si aplicare a controalelor financiare si nefinanciare dispuse si

efectuate de catre conducerea unitatii icircn scopul cresterii eficientei activitatii entitatii

economice

- Evaluarea gradului de adecvare a datelorinformatiilor financiare si nefinanciare destinate

conducerii pentru cunoasterea realitatii din entitatea economica

- Protejarea elementelor patrimoniale bilantiere si extrabilantiere si identificarea metodelor de

prevenire a fraudelor si pierderilor de orice fel

Controlul intern si sistemul de control intern au rolul de a contribui la

- Respectarea politicilor manageriale (deciziilor conducerii) si a reglementarilor legale

precum si la indeplinirea cu regularitate in mod economic eficace si eficient a sarcinilor

stabilite

- Utlilizarea optima si eficienta a resurselor protejarea activelor prin prevenirea si detectarea

abaterilor erorilor si a fraudelor

- Efectuarea si mentinerea de icircnregistrari contabile corecte si complete sistematizarea si

prezentarea informatiilor necesare diferitelor categorii de utilizatori prin intermediul situatiilor

financiare conform unui referential contabil adoptat

Controlul intern datorita caracterului sau sistematic si atotcuprinzator raspunde nevoilor de

informare ale managerilor membrilor Consiliului de Administratie si ai Comitetului de

Directie precum si ale celorlalte persoane care detin functii de conducere si de executie

favorizand dialogul dintre acstea asigurand transparenta si democratia

Pe baza informatiilor furnizate de controlul intern conducerea are posibilitatea sa-si

fundamenteze mai judicios deciziile manageriale referitoare la programele de activitate la

organizarea si coordonarea structuriilor entitatii la delimitatrea responsabilitatilor pe

compartimente si pe persoanele implicate icircn efectuarea tranzactiilor si operatiunilor respective

si icircn consemnarea si prelucrarea informatiilor

Urmarind efectuarea tranzactilor si a operatiunilor in conformitate cu normele legale si cu

deciziile conducerii controlul intern previne si elimina neregulile si eventualele conflicte din

interiorul entitatii sau dintre entitate si terti (organe fiscale clienti creditori etc )

In practica managementul este perceput ca fiind preocupat de organizarea sistemului de

control intern si de actualizarea permanenta a acestuia datorita evolutiei riscurilor cu care se

confrunta entitatea

Exista forme de control care nu implica costuri suplimentare pe care managerul le stabileste

pentru domeniul sau si care sunt menite sa limiteze sau sa elimine riscurile asociate

activitatilor sub forma

- Autocontrolul propriilor activitati efectuate prin respectarea de catre fiecare salariat a

procedurilor de control instituite

- Controlul mutual realizat icircntre fazele unui lant procedural exercitat de fiecare post de lucru

asupra modului de efectuare a prelucrarilor icircn cadrul postului de lucru anterior pentru a putea

adauga propriile prelucrari si a pregatii controlul pe care il va efectua postul de lucru urmator

- Controlul ierarhic exercitat pe fiecare nivel de responsabilitate

- Controlul partenerial care se realizeaza prin delegarea unor competente intre diferite paliere

de responsabilitate

Prin auditul intern se realizeaza

- Cunoasterea mai aprofundata a specificul entitatii

- Garantarea permanentei interventiilor operative pentru redresarea situatiei pentru

modificarea sau aplicarea corecta a metodelor de gestiune

- Abordarea si a domeniilor mai putin semnificative sau prioritare avacircnd un cost mai redus

- Prin rapoartele pe care le icircntocmeste informeaza conducerea la intervale mai scurte de

timp asupra concluziilor sale referitoare la sistemul contabil si sistemul de control intern din

entitatea respectiva

- Asigurarea unei confidentialitati mai mari a informatiilor etc

5 Paralela intre auditul intern si auditul extern

Pornind de la realitatea că atacirct auditul intern cacirct şi auditul extern sunt pe acelaşi

ldquofrontldquo duc aceeaşi ldquobătălieldquo chiar dacă utilizează metodologii diferite de auditare se

impune susţinerea reciprocă ca o condiţie a eficienţei activităţii de audit

Icircn acelaşi timp trebuie să recunoaştem că dezvoltarea relaţiilor dintre cele două

importante activităţi are la bază tradiţia şi cultura naţională iar lipsa de colaborare dintre

cele două sisteme este considerată istorică Totuşi auditul intern şi auditul extern trebuie să

icircnceapă o colaborare efectivă să aducă acel plus de valoare aşteptat din ambele zone şi să

scape de teama existenţialistă care le afectează icircn prezent

Scopul colaborării icircntre auditul intern şi auditul extern ar trebui să aibă ca temelie cel puţin

următoarele argumente conştientizarea managementului privind necesitatea implementării

funcţiei de audit intern icircn cadrul propriilor entităţi

- asigurarea suplimentară că auditul intern este independent

- asumarea implementării auditului intern

- conştientizarea mai completă a riscurilor atacirct de către management cacirct şi de către

auditori

- reducerea la minimum a suprapunerilor

- schimburi profesionale de probleme

- pregătiri profesionale comune

- mobilitatea personalului icircntre cele două structuri

- coroborarea planurilor şi a programelor de audit

- icircmpărtăşirea informaţiilor utile şi asigurarea unei comunicări eficiente

- icircnţelegerea de către fiecare parte a rolului celeilalte

- clarificarea mai atentă a celor două activităţi

- eliminarea rivalităţilor instituţionale sau chiar a competiţiei dintre cele două

activităţi

- punerea unei presiuni mai mici asupra entităţilor auditate

- crearea unei culturi comune a auditului icircn sectorul public

- realizarea unor compatibilităţi reale cu structurile similare europene

Curtea de Conturi a Romacircniei ndash CCR ndash printre alte activităţi evaluează existenţa şi

funcţionalitatea sistemului de control managerial reorganizat icircn conformitate cu legislaţia icircn

vigoare1 ceea ce icircnseamnă că va evalua activitatea de audit intern şi va asigura astfel feed-

back-ul acestei funcţii a entităţii

Colaborarea icircntre structurile care efectuează auditul intern şi cele care efectuează auditul

extern implică o serie icircntreagă de AVANTAJE atacirct pentru cele două părţi cacirct şi pentru

entităţile auditate astfel

auditul intern are o mai bună icircnţelegere a riscurilor din cadrul entităţilor unde

funcţionează şi pot furniza informaţii utile icircn acele zone auditului extern

auditul intern este mai implicat icircn cunoaşterea entităţii avacircnd acces la informaţii la

care auditul extern nu poate ajunge şi din aceste considerente colaborarea este imperios

necesară

auditul intern prin colaborarea cu auditul extern poate să-şi icircmbunătăţească

metodologiile de intervenţie pe teren să-şi dezvolte programele de testare şi să se folosească

de asigurarea pe care o dă auditul extern entităţii auditate

Icircn plus comunicarea reciprocă şi colaborarea interactivă icircntre auditul intern şi auditul

extern aduce beneficii nu numai acestora entităţii auditate dar şi celor două profesii de

auditori

Comitetele de audit acolo unde există ar trebui să icircncurajeze această interrelaţionare pe

principiul complementarităţii profesiilor avacircnd icircn vedere că este necesară colaborarea şi

cooperarea celor două profesii pentru atingerea obiectivelor ce le revin De asemenea acestea

ar trebui să aibă icircn vedere nu numai icircmpărtăşirea cunoştinţelor privind misiunile de audit

realizate dar şi o posibilă aliniere a stan-dardelor lor la buna practică internaţională

Realizarea unor misiuni de audit cu un icircnalt grad de profesionalism presupune existenţa

unei comunicări adecvate din ambele părţi şi aceasta va contribui la icircntărirea relaţiilor de

colaborare profe-sională şi icircn timp la obţinerea icircncrederii reciproce

Deviza ambelor structuri de audit ar trebui să fie aceea de a juca un rol activ icircn

schimbarea şi im-plementarea sistemelor de management şi control intern icircn cadrul

entităţilor care se poate realiza numai dacă există o stare de spirit potrivită care să conducă

la atingerea acestor principii astfel

- comunicarea permanentă care poate reprezenta cheia succesului

- profesionalism şi respect pentru entităţile auditate prin eliminare icircn totalitate

a suprapunerilor

- existenţa unei dorinţe de icircmpărtăşire a constatărilor

- colaborarea eficientă utilă pentru ambele părţi dar şi pentru entitatea

auditată

- comunicarea şi schimbul reciproc de informaţii care va contribui la

organizarea mai bine a activităţilor şi la oferirea unei calităţi crescute a muncii

- necesitatea creşterii icircncrederii reciproce icircntre cele două structuri de audit

deviza relaţiei dintre auditori ar trebui să fie COLABORARE ŞI COOPERARE

Icircn baza acestor considerente auditul intern trebuie să diminueze misiunile de audit de

conformitate şi să se icircndrepte tot mai mult spre realizarea unor misiuni de audit de sistem

deoarece auditul extern este mai interesat de acest gen de misiuni care icirci poate orienta mai

bine propria activitate Icircn acelaşi timp misiunile de audit de sistem sunt mai utile şi pentru

activitatea de evaluare a riscurilor de către management şi de către auditorii interni

Atingerea acestor obiective speciale se va materializa prin stabilirea icircn mod obligatoriu

a unor icircn-tacirclniri de lucru sistematice icircn vederea cooperării şi care se va concretiza icircn

elaborarea unui PROTOCOL DE COLABORARE icircntre cele două profesii de auditori

Considerăm că auditul extern trebuie să fie cel care să aibă iniţiativă icircn această relaţie

avacircnd icircn vedere posibilităţile de evaluare anuală a entităţilor publice şi logica de a porni icircn

examinările pe care le efectuează de la constatările şi recomandările auditului intern Icircn plus

auditul extern icircn activitatea de evaluare a eficienţei sistemului de control managerial trebuie

să aibă icircn vedere rapoartele auditului intern

Desigur posibilităţile de colaborare şi cooperare sunt multiple şi se impune ca mereu să

fie regacircndite funcţie de evoluţia tehnicilor şi instrumentelor de audit dar şi buna practică

recunoscută icircn domeniu

TERMENII PROTOCOLULUI DINTRE AUDITUL EXTERN ŞI AUDITUL INTERN

Activităţile de audit intern şi cele de audit extern din Romacircnia au ca ţel comun

contribuţia la buna gestionare a constituirii şi utilizării fondurilor publice motiv pentru care

de multe ori sunt preferate schimburile de specialişti dintre cele două profesii care de

asemenea sunt şi profesii liberale

Icircn evoluţia celor două activităţi nu de puţine ori intersectarea misiunilor de audit a fost

benefică amacircndurora acestea completacircndu-se reciproc la nivel informal dar şi prin faptul că

rezultatele activităţii uneia dintre ele a fost iniţiatorul şisau declanşatorul activităţii celeilalte

De asemenea ca o apreciere a muncii auditorilor angrenaţi icircntr-un sistem sau altul aceştia au

contribuit la implementarea recomandărilor celorlalţi deşi aceste atribuţii nu erau stabilite

anticipat ca fiind obligatorii

Avacircnd icircn vedere obiectivele comune o serie de tehnici şi instrumente de audit pe care le

folosesc ambele profesii deşi au metodologii diferite dar şi obiective specifice considerăm

că cele două tipuri ale auditului trebuie să se afle icircntr-o perfectă complementaritate

respingacircnd exclusivismul de orice fel

Prin luare icircn considerare a acestor realităţi Curtea de Conturi a Romacircniei ndash CCR ndash icircn

calitate de instituţie supremă de audit şi Ministerul Finanţelor Publice prin Unitatea

Centrală pentru Armonizarea Auditului Public Intern ndash UCAAPI ndash icircn calitate de organ de

specialitate al administraţiei publice centrale care elaborează conduce şi aplică o strategie

unitară icircn domeniul auditului intern icircn sectorul public pot să conlucreze icircndeaproape

pentru a asigura stabilitatea şi complementaritatea celor două sisteme de audit şi a

componentelor acestora

Icircn practică recomandăm ca relaţiile dintre cele două categorii de profesionişti să fie

transpuse icircntr-un Protocol pentru colaborare şi cooperare icircn domeniul activităţii de audit

care să fie structurat pe mai multe capitole icircn care să se statueze icircn principal următoarele

A coordonarea metodologică comună icircn domeniul auditului public icircn Romacircnia

B coordonarea planurilor de activitate ale structurilor de audit intern din entităţile

publice cu cele ale CCR

C asigurarea schimbului de informaţii icircn procesul de auditare

D realizarea pregătirii profesionale unitare a auditorilor

A Coordonarea metodologică comună icircn domeniul auditului public icircn Romacircnia va

conduce pe de-o parte la creşterea icircncrederii CCR icircn calitatea activităţii de audit intern care

se poate baza pe rapoartele auditorilor interni şi icircn acelaşi timp poate să le utilizeze ca puncte

de plecare icircn activitatea proprie Pe de altă parte structurile de audit intern icircşi pot reorienta

propriile activităţi icircn funcţie de constatările şi opiniile auditului extern icircncercacircnd totodată să

evite dublarea eforturilor şi a resurselor alocate de către cele două instituţii de audit

Protocolul de cooperare pentru realizarea coordonării metodologice ar trebui să se refere

următoarele

cooperare reciprocă cu maximă operativitate pentru elaborarea şi actualizarea normelor

curente şi a intenţiilor legislative privind icircmbunătăţirea cadrului normativ

transmiterea comentariilor reciproce asupra cadrului procedural şi existenţa disponibilităţii de

a accepta comentariile şi de a le include icircn normele proprii cu respectarea judecăţii

profesionale şi păstrarea independenţei

bull realizarea icircntacirclnirilor periodice icircntre specialişti pentru dezbaterea anumitor soluţii

metodologice comune icircn vederea icircnţelegerii profunde a acestora

bull informarea reciprocă asupra intenţiilor de modificare a cadrului normativ şi procedural de

desfăşurare a activităţii de audit

bull solicitarea de consiliere pentru icircmbunătăţirea şi compatibilizarea metodologiilor proprii de

audit şi a manualelor ghidurilor şi procedurilor de lucru fără a prejudicia independenţa şi

opiniile profe-sionale ale auditorilor

bull dezvoltarea metodologiilor comune pe baza analizei riscului care să permită focalizarea

acti-vităţii de audit intern pe domeniile-cheie ale entităţii publice

B Coordonarea planurilor de activitate ale structurilor de audit intern ale entităţilor

publice cu cele ale CCR cu scopul de a preveni suprapuneri ale activităţilor de audit dar şi

pentru a se completa reciproc prin identificarea şi evaluarea riscurilor rezultate astfel icircncacirct să

poată fi auditate arii cacirct mai extinse ale sistemelor din sectorul public

Icircn activitatea de coordonare a planurilor se impune respectarea unor principii generale

precum

evitarea suprapunerii perioadelor auditabile

misiunile de audit extern de regulă să fie ulterioare misiunilor de audit intern

stabilirea misiunilor de audit de interes comun a obiectivelor acestora şi a

termenelor de realizare

elaborarea unor planuri pentru situaţii neprevăzute cacircnd managerii deturnează

activitatea de audit intern

analiza şi discutarea planurilor curente icircn vederea elaborării planurilor anuale

viitoare de audit şi realizarea unor eventuale schimburi de informaţii privind entităţile ce

urmează a fi auditate

Protocolul de colaborare ar trebui să stabilească şi un calendar comun pentru

definitivarea proiec-telor planurilor de audit intern pentru anul următor corelate cu planul

de activitate propriu al CCR

C Asigurarea schimbului de informaţii icircn procesul de auditare determină necesitatea

informării reciproce asupra modului de desfăşurare propriu-zisă a misiunilor de audit şi

asupra constatărilor deosebite din cuprinsul rapoartelor de audit astfel

icircn situaţia apariţiei icircn timpul derulării misiunilor de audit a unor grave suspiciuni

privind existenţa unui management defectuos sau a unor cazuri de fraudă structurile de

audit intern şi cele de audit extern funcţie de nivelul la care se situează entitatea auditată

se impune să se informeze reciproc dar cu respectarea principiului independenţei

icircn vederea realizării practice a schimbului de informaţii părţile vor proceda la

transmiterea reciprocă a constatărilor importante din rapoartele de audit cu acordul

managerilor inclusiv informarea reciprocă despre modul de implementare a

recomandărilor şi concluziilor formulate icircn cadrul misiunilor de audit

de asemenea icircn spiritul celor expuse mai sus părţile se vor invita reciproc pentru a

participa la şedinţele de icircnchidere a misiunilor de audit icircn situaţiile icircn care consideră

necesară prezenţa celeilalte părţi şi se vor informa despre modul de implementare al

recomandărilor şi concluziilor formulate icircn ca-drul misiunilor de audit

D Realizarea pregătirii profesionale unitare a auditorilor se impune icircn mod sistematic

cu scopul de a utiliza eficient rezultatele activităţii celeilalte entităţi icircn vederea atingerii

obiectivelor prestabilite Icircn acest sens considerăm necesitatea instituirii unui sistem de

colaborare privind cel puţin

- invitarea reciprocă a auditorilor celor două structuri la cursurile organizate sub

egida acestora inclusiv la acele iniţiative ale Uniunii Europene care se referă la controlul

şi protejarea intereselor financiare ale acesteia

- organizarea de dezbateri seminarii pe teme de interes comun privind analiza

riscurilor modul de utilizare a tehnicilor şi instrumentelor de audit sisteme de

implementare a recomandărilor şi concluziilor şa

- transmiterea reciprocă a materialelor şi informaţiilor cu caracter de noutate din

sfera auditului

Icircn vederea asigurării atingerii acestor obiective apreciem necesitatea

permanentizării activităţii unui grup de lucru care să aibă şi iniţiativa realizării

protocolului de colaborare dintre cele două instituţii CCR şi UCAAPI-MFP

Concret icircn baza acestui protocol dar şi a legislaţiei care reglementează cele două

domenii CCR icircn conformitate cu art 18 din lege va evalua activitatea de control financiar

propriu inclusiv activitatea de audit intern Astfel se impune ca auditorii publici externi să

analizeze icircn cadrul entităţilor auditate icircn principal următoarele aspecte

(1) Organizarea şi managementul structurilor de audit intern

- organizarea compartimentului de audit intern subordonarea şi raportarea directă către

conducerea entităţii publice

- stabilirea atribuţiilor şi responsabilităţilor auditorilor interni conform cadrului legal

- organizarea activităţii de audit intern icircn mod distinct de celelalte activităţi din entitatea

publică

- neimplicarea auditorilor interni icircn elaborarea procedurilor de control sau icircn derularea

efectivă a unor activităţi auditabile

- numirearevocarea şefilor compartimentului de audit intern şi a auditorilor interni

- calitatea şi natura domeniilor cuprinse icircn programul de asigurare şi icircmbunătăţire a

calităţii activităţii de audit intern

- fundamentarea necesarului de auditori pentru funcţionarea optimă a structurilor de

audit intern

- frecvenţa şi modul de apel la resursele externe necesare efectuării misiunilor de audit

intern

- profilul şi competenţa profesională a auditorilor interni

((2) Planificarea auditului intern

elaborarea planului ndash structură aprobare şi actualizare

fundamentarea acţiunilor din plan ndash analiza riscului selectarea şi icircntocmirea referatului

de jus-tificare

concordanţa misiunilor cuprinse icircn plan cu zonele de risc ridicat al domeniilor de

activitate ale entităţii publice

analiza gradului de icircndeplinire a misiunilor de audit planificate

(3) Modul de respectare a metodologiei şi procedurilor icircn derularea misiunilor de audit

public intern

evaluarea normelor metodologice proprii privind activitatea de audit intern

Carta auditului intern

aplicarea efectivă a metodologiei şi procedurilor specifice muncii de audit intern

respectarea principiilor Codului privind conduita etică referitoare la obiectivitatea

integritatea şi asigurarea independenţei auditorilor interni

programul de pregătire profesională

declararea incompatibilităţilor auditorilor interni

respectarea confidenţialităţii profesionale

(4) Evaluarea desfăşurării misiunilor de audit intern

definirea obiectivelor misiunii icircn urma analizei de risc

tematica icircn detaliu şi intervenţia la faţa locului

pertinenţa constatărilor cauzelor consecinţelor şi recomandărilor

respectarea structurii standard a raportului de audit intern

difuzarea raportului de audit intern

(5) Urmărirea implementării recomandărilor formulate icircn rapoartele de audit intern

analiza planului de acţiune şi a calendarului de implementare

gradul de implementare a recomandărilor şi a cauzelor care au condus la neicircndeplinirea

unor recomandări

aprecierea activităţii de audit intern din partea structurilor auditate şi a conducerii

entităţii publice

(6) Organizarea sistemului de raportare a activităţii de audit intern

raportarea recomandărilor neacceptate sau acceptate dar neimplementate

raportarea iregularităţilor

raportul anual de activitate

Constatările auditorilor publici externi rezultate din evaluarea activităţilor de audit

intern consemnate icircn rapoartele de audit icircncheiate vor fi sintetizate de către structurile de

control teritoriale şi se vor transmite departamentului de specialitate pentru a fi cuprinse icircn

Raportul public anual al Curţii de Conturi icircntr-o secţiune distinctă intitulată ldquoEvaluarea

sistemelor de control şi audit internrdquo

Icircn acest sens art 8 lit ldquolrdquo din Legea nr 67219122002 privind auditul public intern

(MO nr 95324122002) cu modificările şi completările ulterioare republicată prevede

colaborarea CCR cu UCAAPI - MFP pentru

- compatibilizarea cadrului procedural utilizat de auditori icircn desfăşurarea activităţii şi

raportarea rezultatelor auditului icircn vederea realizării unei relaţii bazată pe icircncredere

- icircnţelegerea reciprocă a tehnicilor şi instrumentelor utilizate de auditori şi armonizarea

acestora pentru a asigura un caracter unitar icircn stabilirea constatărilor şi evaluarea cauzelor şi

concluzii-lor activităţii de audit

- recunoaşterea reciprocă a nivelului calitativ al recomandărilor şi opiniilor conţinute icircn

rapoartele de audit utilizate ca puncte de plecare icircn derularea viitoarelor misiuni de audit

intern sau extern

Totodată CCR va dezvolta colaborarea cu structurile de audit intern din cadrul

entităţilor publice controlate pentru

- analiza comună a programelor de audit multianuale şi anuale pentru asigurarea

complementarităţii domeniilor supuse auditării

- stabilirea misiunilor de interes comun a obiectivelor acestora şi a termenelor de realizare

avacircnd icircn vedere respectarea principiului ca misiunile de audit public extern de regulă să fie

ulterioare misiunilor de audit intern

- evitarea suprapunerii perioadelor icircn care se desfăşoară efectiv auditul

Din aceste considerente entităţile supuse controlului CCR sunt obligate să transmită

acesteia pacircnă la sfacircrşitul trimestrului I pentru anul precedent raportul privind desfăşurarea şi

realizarea programului de audit intern

Raportarea activităţii de audit intern se face pe baza raportului cadru adoptat după

modelul Comisiei Europene difuzat de UCAAPI icircn calitate de responsabilă cu coordonarea

şi supravegherea auditului intern pentru toţi ordonatorii principali de credite Aceştia la racircndul

lor transmit raportul cadru la toate unităţile aflate icircn subordinea sub autoritatea sau icircn

coordonarea lor şi care au organizată potrivit legii activitatea de audit intern

Rapoartele vor constitui o sursă importantă de informare pentru auditorii publici externi

asupra activităţii de audit intern desfăşurată icircn cadrul entităţii publice respectiv de a cunoaşte

misiunile de audit derulate obiectivele acesteia natura constatărilor şi tipul recomandărilor

formulate Auditorii publici externi pot utiliza aceste informaţii pe care le supun propriei

judecăţi profesionale

Considerăm că profesioniştii din cele două domenii sunt conştienţi de

complementaritatea activităţilor icircntr-o societate tot mai specializată de impactul activităţilor

de audit pentru toate categoriile de management de aşteptările tuturor salariaţilor din cadrul

entităţilor de la AUDITORI şi care nu pot să-şi atingă obiectivele fără realizarea unor

organisme de contact care să funcţioneze ca interfeţe icircntre diversele structuri publice centrale

pe bază de profesionalism

UCAAPI are preocupări pentru alinierea la exigenţele şi standardele internaţionale ceea

ce va contribui la o mai bună comunicare icircntre instituţiile noastre şi organismele naţionale

regionale şi inter-naţionale

6 Auditul intern in sistemul public din Romania

Auditul intern este implementat din 1941 In Europa a fost introdus de UE din 1995 in

Romania in 1999 s-a dat prima lege (legea nr 1191999- privind controlul intern si controlul

financiar prevenitvin cadrul controlului intern functiona si auditul intern ulterior partea de

audit intern a fost abrogata si a ramas numai partea de control intern si control financiar

preventiv) in 2002cu intrare in aplicare din 2003 s-a infiintat auditul intern public din

Romania in baza legii 6722002

In 2002-2003 pana in prezent a fost o lupta pentru implementarea auditului intern

Prin legea nr 6722002 privind auditul public intern si OG 372004 privind

modificarile si completarile acestuia a fost reglementat auditul intern in entitatile publice ca

activitatea functional independenta si obiectiva

In entitatile economice din sistemul privat auditul intern este reglementat prin OUG

nr 751999 privind activitatea de audit financiar republicata prin legea 1332002

Pentru restul entitatilor din sistemul privat auditul intern nu este obligatoriu dar si

acestea sunt interesate sa-si organizeze activitatea de audit intern pentru accesarea

eventualelor fonduri structurale europene

Organizarea auditului intern (AI)

Din punct de vedere structural

a) Comitetul pentru API (CAPI)

b) Unitatea Centrala de Armonizare pentru API (UCAAPI)

c) Compartimentele de API din entitatile publice

Nota pctele a) si b) sunt organizate in structura Ministerului de Finante

Se icircnfiinteaza Comitetul pentru Audit Public Intern (CAPI) pe lacircnga Unitatea

Centrala de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI) organism cu caracter

consultativ pentru a actiona icircn vederea definirii strategiei si a icircmbunatatirii activitatii de

audit public intern icircn sectorul public

CAPI cuprinde 11 membri astfel a) presedintele Camerei Auditorilor Financiari din

Romacircnia

b) profesori universitari cu specialitate icircn domeniul auditului public intern - 2 persoane

c) specialisti cu icircnalta calificare icircn domeniul auditului public intern - 3 persoane

d) directorul general al UCAAPI e) experti din alte domenii de activitate respectiv contab

ilitate publica juridic sisteme informatice - 4 persoane (3) Membrii CAPI cu exceptia

directorului general al UCAAPI nu pot face parte din structurile Ministerului Finantelor

Publice iar modul de nominalizare a acestora se va stabili prin norme aprobate prin

hotaracircre a Guvernului

CAPI va fi condus de un presedinte ales cu majoritate simpla de voturi dintre

membrii comitetului pentru o perioada de 3 ani presedintele convoaca icircntacirclnirile CAPI

Regulamentul de organizare si functionare a CAPI este aprobat de plenul acestuia cu

o majoritate de jumatate plus unu din voturi

Secretariatul tehnic al CAPI este asigurat de UCAAPI

Membrii CAPI vor primi o indemnizatie de sedinta egala cu 20 din nivelul

echivalent salariului brut al secretarilor de stat indemnizatia se suporta din bugetul statului

prin bugetul Ministerului Finantelor Publice

Icircn realizarea obiectivelor sale CAPI are urmatoarele atributii principale

a) dezbate planurile strategice de dezvoltare icircn domeniul auditului public intern si emite o

opinie asupra directiilor de dezvoltare a acestuia

b) dezbate si emite o opinie asupra actului normativ elaborat de UCAAPI icircn domeniul

auditului public intern c) dezbate si avizeaza raportul anual privind activitatea de audit

public intern si icircl prezinta Guvernului d) avizeaza planul misiunilor de audit public intern

de interes national cu implicatii multisectoriale

e) dezbate si emite o opinie asupra rapoartelor de audit public intern de interes national cu

implicatii multisectoriale f) analizeaza importanta recomandarilor formulate de auditorii

interni icircn cazul divergentelor de opinii dintre conducatorul entitatii publice si auditorii

interni emitacircnd o opinie asupra consecintelor neimplementarii recomandarilor formulate de

acestia g) analizeaza acordurile de cooperare icircntre auditul intern si cel extern referitor la

definirea conceptelor si la utilizarea standardelor icircn domeniu schimbul de rezultate din

activitatea propriu-zisa de audit precum si pregatirea profesionala comuna a auditorilor h)

avizeaza numirea si revocarea directorului general al UCAAPI

Icircn cadrul Ministerului Finantelor Publice se constituie Uniunea Centrala de

Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI) structurata pe compartimente de

specialitate icircn subordinea directa a ministrului finantelor publice

UCAAPI este condusa de un director general numit de ministrul finantelor publice

cu avizul CAPI Directorul general este functionar public si trebuie sa aiba o icircnalta calificare

profesionala icircn domeniul financiar-contabil sisau al auditului cu o competenta profesionala

corespunzatoare si sa icircndeplineasca cerintele Codului privind conduita etica a auditorului

intern

Icircn realizarea obiectivelor sale UCAAPI are urmatoarele atributii principale

a) elaboreaza conduce si aplica o strategie unitara icircn domeniul auditului public intern si

monitorizeaza la nivel national aceasta activitate

b) dezvolta cadrul normativ icircn domeniul auditului public intern

c) dezvolta si implementeaza proceduri si metodologii uniforme bazate pe standardele

internationale inclusiv manualele de audit intern

d) dezvolta metodologiile icircn domeniul riscului managerial

e) elaboreaza Codul privind conduita etica a auditorului intern

f) avizeaza normele metodologice specifice diferitelor sectoare de activitate icircn domeniul

auditului public intern g) dezvolta sistemul de raportare a rezultatelor activitatii de audit

public intern si elaboreaza raportul anual precum si sinteze pe baza rapoartelor primite h)

efectueaza misiuni de audit public intern de interes national cu implicatii multisectoriale

i) verifica respectarea normelor instructiunilor precum si a Codului privind conduita etica a

auditorului intern de catre compartimentele de audit public intern si poate initia masurile

corective necesare icircn cooperare cu conducatorul entitatii publice icircn cauza

j) coordoneaza sistemul de recrutare si de pregatire profesionala icircn domeniul auditului

public intern

k) avizeaza numireadestituirea sefilor compartimentelor de audit public intern din entitatile

publice l) coopereaza cu Curtea de Conturi si cu alte institutii si autoritati publice din

Romacircnia

m) coopereaza cu autoritatile si organizatiile de control financiar public din alte state

inclusiv din Comisia Europeana

Compartimentul de audit public intern se organizeaza astfel

a) conducatorul institutiei publice sau icircn cazul altor entitati publice organul de conducere

colectiva are obligatia instituirii cadrului organizatoric si functional necesar desfasurarii

activitatii de audit public intern

b) la institutiile publice mici care nu sunt subordonate altor entitati publice auditul public

intern se limiteaza la auditul de regularitate si se efectueaza de catre compartimentele de

audit public intern ale Ministerului Finantelor Publice c) conducatorul entitatii publice

subordonate poate stabili si mentine un compartiment functional de audit public intern cu

acordul entitatii publice de la nivelul ierarhic imediat superior iar daca acest compartiment

nu se icircnfiinteaza auditul entitatii respective se efectueaza de catre compartimentul de audit

public intern al entitatii publice de la nivelul ierarhic imediat superior

Compartimentul de audit public intern se constituie icircn subordinea directa a

conducerii entitatii publice si prin atributiile sale nu trebuie sa fie implicat icircn elaborarea

procedurilor de control intern si icircn desfasurarea activitatilor supuse auditului public

internConducatorul compartimentului de audit public intern este numitdestituit de catre

conducatorul entitatii publice cu avizul UCAAPI pentru entitatile publice subordonate

numireadestituirea se face cu avizul organului ierarhic superior Conducatorul

compartimentului de audit public intern este responsabil pentru organizarea si desfasurarea

activitatilor de audit

Functia de auditor intern este incompatibila cu exercitarea acestei functii ca activitate

profesionala orientata spre profit sau recompensa

Atributiile compartimentului de audit public intern sunt

a) elaboreaza norme metodologice specifice entitatii publice icircn care icircsi desfasoara

activitatea cu avizul UCAAPI sau al organului ierarhic superior icircn cazul entitatilor publice

subordonate b) elaboreaza proiectul planului anual de audit public intern

c) efectueaza activitati de audit public intern pentru a evalua daca sistemele de management

financiar si control ale entitatii publice sunt transparente si sunt conforme cu normele de

legalitate regularitate economicitate eficienta si eficacitate d) informeaza UCAAPI despre

recomandarile neicircnsusite de cat re conducatorul entitatii publice auditate precum si despre

consecintele acestora

e) raporteaza periodic asupra constatarilor concluziilor si recomandarilor rezultate din

activitatile sale de audit f) elaboreaza raportul anual al activitatii de audit public intern

g) icircn cazul identificarii unor iregularitati sau posibile prejudicii raporteaza imediat

conducatorului entitatii publice si structurii de control intern abilitate

7 REGLEMENTAREA SI COORDONAREA AUDITULUI INTERN

In Romania la recomandarea Comisiei Europene in 1999 s-a introdus auditul intern

o activitate noua care a generat profesia de auditor internin baza OUG 1191999 privind

controlul financiar preventiv si auditul internLegea a produs suficienta perturbare in sistem

deoarece acolo se recomanda transformarea compartimentelor de control financiar de

gestiune in compartimente de audit internTotusi a avut si efecte pozitive prin aparitia

activitatii de audit intern ca o functie a managementului general si prin crearea acestei

dispute conceptuale in Romania intre controlul intern si auditul intern pe de o parte si

controlul extern si auditul extern pe de alta parte

Datorita cresterii rolului auditului intern si intelegerea importantei auditorilor interni

in codul entitatilor si sprijiniti de Comisia Europeana am fost obligati sa scoatem o lege a

auditului intern (6722002) in baza careia toate entitatile publice si cele asimilate acesteia

fonduri bugetare si patrimoniu public sunt obligate sa aiba compartimente de audit intern

(directii servicii birou)

Standardele internationale de audit intern recomanda ca compartimentele de audit

intern sa nu fie mai mici de 3 persoane

In Romania exista aprox 30 de compartimente de audit intern din sistemul public

compartimente mici si izolate (1-2 auditori)Din aceste considerente in proxima perioada

vom completa normele generale cu norme de asociere a auditorilor interni penmtru a realiza

compartimente de minim 3 persoane

Legea 6722002 prevede constituirea unui CAPI format din 11 persoane la nivel

MFPDe asemenea s-a constituit UCAAPI la nivelul MFP si compartimente de audit intern

la nivelul tuturor entitatilor publice care au un volum al fondurilor bugetare de cel putin

100000 euro 3 ani consecutivi

Pentru entitatile publice (mici) care nu ating acest barem il va asigura structura

ierarhic superioara

In concluzie exista intr-un minister o directie de audit (20 persoane) structurata pe 2-3

servicii si compartimente de audit internAvem aprox 1000 si ceva de compartimente mici

de audit

Prin legea 6722002 in care utilizam frecvent ldquoactivitatea de auditrdquo intelegem

-activitatea de asigurare a functionalitatii sistemului de control intern din cadrul entitatii si

activitatea de consiliere

Din aceste considerente Codul legislativ prezentat a fost completat cu normele de exercitare

si organizare a activitatii de audit public intern aprobate prin OMFP 382003Ulterior au mai

fost elaborate si alte documente privind sustinerea functiei de audit intern cum ar fi CODUL

ETIC AL AUDITULUI INTERN OMFP 2522004 dar si alte acte normative de completare

si modificare a actului normativ (OUG 4232003 HG 372004) La recomandarea Comisiei

Europene a trebuit sa dezvoltam normele si pentru partea de consiliere si in acest sens s-a

elaborat OMFP 17022005 privind activitatea de consiliere a auditului intern

In normele 17022005 sunt prezentate tipurile consilierii care pot fi

a)consultanta-avand ca scop solutii pentru eliminarea diferitelor obstacole care impiedica

desfasurarea normala a proceselor stabilire cauze determinarea consecintelor formuland

recomandari

b)capacitatea intelegerii destinata obtinerii de informatii suplimentare pentru cunoasterea in

profunzime a unui sistem necesar personalului care are responsabilitatea implemetarii

acesteia

OMFP 9462005 recomanda nivelului general de management urmatoarele

- controlulinspecţia nu se vor mai organiza ca compartimente distincte ci activitatile de

control vor fi disipate pe fluxul procesului

-organizarea Registrului Riscurilor la nivelul fiecarui compartiment si prin centralizare la

nivelul entitatii

-elaborarea procedurilor scrise si formalizate pentru toate activitatile subactivitatile

programele din cadrul entitatiiAceasta filozofie de organizare a controlului intern in entitati

este prezentata in Indrumarul Metodologic privind Organizarea Controlului Intern existent

pe site-ul MFP

NOTA pentru aceste activitati se recomanda auditorilor interni sa faca facilitarea intelegerii

c)formare si perfectionarea profesiei destinata cunostintelor teoretice si practice gestiunea

riscurilor si controlului intern

Consilierea se organizeaza si desfasoara sub mai multe forme

-misiuni de consiliere formalizate cuprinse in plan care respecta OMFP 17022005 in

general pentru abordari sistematice si metodice si care se finalizeaza cu raport de consiliere

-misiuni de consiliere cu caracter informal neformalizat realizate prin participarea in cadrul

unor comitete schimburi de informatii realizate dupa procedurile specifice acestora

-misiuni de consiliere pentru situatii exceptionale (alegeri cutremur inundatii)

BIBLIOGRAFIE

1 Auditul intern autor MGhita Editura Economica Bucuresti 2004 ISBN 973-709-051-9

2 Audit intern autori Marcel Ghiţă Sorin Briciu şi colaboratorii Editura ULISE Alba Iulia

2005 ISBN 973-87453-1-4

3 Auditul intern icircn sistemul public autori Marcel Ghiţă Mihai Spracircnceană Editura

Tribuna Economică Bucureşti 2006

4 Theorie et practique de lrsquoaudit interne autor Jacques Renard Editions drsquoOrganisation

Paris France 2002 tradusă icircn Romacircnia printr-un proiect finanţat de PHARE sub

coordonarea Ministerului Finanţelor Publice Bucureşti 2003

5 Ordinul ministrului finanţelor publice nr 94604072005 pentru aprobarea Codului

controlului intern cuprinzacircnd standardele de managementcontrol intern la entităţile publice şi

pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial (MO nr 67528072005) cu

modificările şi completările ulterioare

6 Ordinul ministrului finanţelor publice nr 138922082006 privind modificarea şi

completarea Ordinului ministrului finanţelor publice nr 9462005 pentru aprobarea Codului

controlului intern cuprinzacircnd standardele de managementcontrol intern la entităţile publice şi

pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial (MO nr 77112092006)

7 Legea nr 67219122002 privind auditul public intern (MO nr 95324122002) cu

modificările şi completările ulterioare

Page 7: Audit Intern, Curs Master

auditului intern icircnglobează toate activităţile de control intern realizate icircn interiorul unei

entităţi şi riscurile asociate acestora

Icircn acelaşi timp trebuie icircnţelese corect şi noţiunile de control extern şi audit extern care

funcţionează icircntr-o economie de piaţă concurenţială cum este şi cea romacircnească

Scopul iniţial al Institutului Auditorilor Interni ndash IIA a fost acela de standardizare a

activităţii de audit intern plecacircnd de la definirea conceptelor stabilirea obiectivelor şi

continuacircnd cu organizarea şi exercitarea acestuia

Icircn timp a avut loc o deplasare a obiectivelor auditului intern respectiv de la furnizarea de

informaţii pentru manager spre o colaborare cu auditul extern căruia icirci asigură o materie

primă prelucrată devenind totodată o activitate de sine stătătoare

Icircncepacircnd din 1950 IIA a emis norme proprii de audit intern diferite de cele ale auditului

extern Icircn timp acestea s-au generalizat şi din 1970 au devenit standarde de audit intern care

sunt icircntr-o permanentă mişcare datorită evoluţiei societăţii ce se confruntă mereu cu noi

provocări

Icircn 1941 JBThurston primul preşedinte al Institutului Internaţional al Auditorilor Interni

declara cu o previziune uimitoare că perspectiva cea mai strălucită a auditului intern va fi

ldquoasistenţa managerialărdquo Icircn 1991 Joseph J Mossis - preşedintele Institutului Auditorilor

Interni din Marea Britanie reia aceeaşi remarcă dar icircn termeni mult mai exacţi ldquoeste clar

pentru cei care lucrează icircn cadrul funcţiei de Audit Intern că acesta are un rol vital de jucat

ajutacircnd conducerea să ia icircn macircnă hăţurile controlului internrdquo

Auditul intern icircşi va atinge obiectivele dacă există un sistem de control intern organizat

formalizat periodic constituit din standarde şi norme profesionale ghiduri procedurale

coduri deontologice (nu etice) care să susţină morala profesiunii de audit avacircnd icircn vedere

faptul că auditorul trebuie să fie icircn afara oricăror bănuieli bdquoprecum soţia Cezaruluirdquo

Auditorii interni şi managerul trebuie priviţi ca parteneri şi nu ca adversari avacircnd aceleaşi

obiective printre care eficacitatea actului de management şi atingerea ţintelor propuse

Managerii trebuie să icircnţeleagă recomandările auditorilor să perceapă ajutorul pe care icircl

primesc pentru stăpacircnirea riscurile care apar şi evoluează continuu

Auditul intern este considerat ca fiind ultimul nivel al sistemului de control intern al entităţii

Auditorii interni izolaţi sunt ineficienţi şi de aceea ei trebuie să lucreze icircn echipă

Competenţele profesionale ale auditorului intern produc adevărate beneficii pentru entitate

printr-o evaluare sistematică pe baza standardelor de audit şi a celor mai bune practici a

politicilor procedurilor şi operaţiilor realizate de entitate

Auditul intern prin activităţile pe care le desfăşoară adaugă valoare atacirct prin evaluarea

sistemului de control intern şi analiza riscurilor asociate activităţilor auditabile cacirct şi prin

recomandările cuprinse icircn raportul icircntocmit şi transmise icircn scopul asigurării atingerii

obiectivelor organizaţiei

Destinatarii rapoartelor de audit intern pot să ţină sau nu cont de recomandările auditorilor

icircnsă ei ştiu că atunci cacircnd nu ţin cont de ele icircşi vor asuma unele riscuri

Auditul intern nu poate da un certificat că toate activităţile sunt protejate sau că nu există

disfuncţii din singurul motiv important - relativitatea controlului intern - care este obiectul

său de activitate

Auditorii interni evaluează sistemul de control intern al entităţii şi dau o asigurare rezonabilă

managementului general referitoare la funcţionalitatea acestuia

Auditul intern este o profesie care s-a redefinit mereu de-a lungul anilor din dorinţa de a

răspunde necesităţilor icircn continuă schimbare ale entităţilor Axat la icircnceput pe probleme

contabile obiectivele auditului intern s-au deplasat spre depistarea principalelor riscuri ale

entităţilor şi evaluarea controlului intern al acestora

Activitatea compartimentului de audit intern se află icircntr-o relaţie de complementaritate cu

Comitetul de Audit respectiv

bull auditul intern oferă Comitetului de Audit o analiză imparţială şi profesionistă asupra

riscurilor organizaţiei şi contribuie la icircmbunătăţirea informării sale şi a Consiliului de

administraţie icircn ceea ce priveşte securitatea acesteia

bull Comitetul de Audit garantează şi consacră independenţa auditului intern

Icircn acest fel cele două structuri contribuie la guvernarea eficientă a organizaţiilor dar icircn

moduri de abordare diferite

Profesia de audit intern se bazează pe standarde de audit intern şi pe standardele de

implementare sau de bună practică recunoscute icircn icircntreaga lume care se adaptează la

particularităţile legislative şi de reglementare ale fiecărei ţări icircn vederea respectării regulilor

specifice ce guvernează diferite sectoare de activitate şi cultura organizaţiei respective

Cunoaşterea şi aplicarea acestui cadru de referinţă oferă organizaţiilor şi organismelor de

reglementare o asigurare privind nivelul de profesionalism al auditorilor interni

Nerespectarea lor nu icircnseamnă numai să te situezi icircn afara profesiei dar mai ales să te privezi

de un mijloc de a fi mai eficace şi mai credibil Amatorismul nu poate să funcţioneze icircn

auditul intern ci doar o abordare sistematică şi metodică poate aduce un plus de valoare

organizaţiilor

2 DEFINIREA CONCEPTULUI DE AUDIT INTERN

Funcţia de audit intern a cunoscut transformări succesive pacircnă la stabilizarea definirii

conceptului Aceste abordări progresive au scos icircn evidenţă o serie de elemente care trebuie

reţinute pentru conturarea cadrului icircn care se icircnscrie auditul intern

Din analiza evoluţiei funcţiei auditului intern pacircnă icircn prezent putem aprecia următoarele

elemente de implicare icircn viaţa entităţii auditate şi anume

- consiliere acordată managerului

- ajutorul acordat salariaţilor fără a-i judeca

- independenţă şi obiectivitate totală a auditorilor

a) Consiliere acordată managerului

Auditul intern reprezintă o funcţie de asistenţă a managerului pentru a-i permite să-şi

administreze mai bine activităţile Componenta de asistenţă de consiliere ataşată auditului

intern icircl distinge categoric de orice acţiune de control sau inspecţie şi este unanim

recunoscută ca avacircnd tendinţe de evoluţie icircn continuare

Auditul intern este aproape de fiecare responsabil precum agentul fiscal care consiliază şi

rezolvă problemele legate de impozite si taxe Responsabilul managerul este consiliat de

auditorul intern pentru a găsi soluţii de rezolvare a problemelor sale icircntr-o cu totul altă

manieră icircn sensul că prin dispoziţiile luate să asigure un control mai bun al activităţilor

programelor şi acţiunilor sale

Profesionalismul auditorului intern este arta şi maniera de a emite o judecată de valoare

asupra instrumentelor şi tehnicilor folosite cum ar fi reguli proceduri instrucţiuni sisteme

informatice tipuri de organizare şa care reprezintă ansamblul activităţilor de control

utilizate de managerul instituţiei sau responsabilul unui loc de muncă recunoscut de

specialişti drept control intern

Rolul auditorului intern este acela de a asista managerul pentru abordările practice succesive

deja elaborate şi prin analiza ansamblului să contribuie la icircmbunătăţirea sistemului de control

intern şi a muncii cu mai multă securitate şi eficacitate

Icircn consecinţă se acceptă unanim că auditorul intern consiliază asistă recomandă dar nu

decide obligaţia lui fiind de a reprezenta un mijloc care să contribuie la icircmbunătăţirea

controlului pe care fiecare manager icircl are asupra activităţilor sale şi a celor icircn coordonare icircn

vederea atingerii obiectivelor controlului intern Pentru realizarea acestor atribuţii auditorul

intern dispune de o serie de atuuri faţă de management şi anume

- standarde profesionale internaţionale

- buna practică recunoscută icircn domeniu care icirci dă autoritate

- tehnici şi instrumente care-i garantează eficacitatea

- independenţa de spirit care icirci asigură autonomia să conceapă ipoteze şi să formuleze

recomandări

- cercetarea şi gacircndirea lui este detaşată de constracircngerile şi obligaţiile unei activităţi

permanente de gestionare zilnică a unui serviciu

b) Ajutorul acordat salariaţilor fără a-i judeca

Icircntr-o entitate icircn care auditul intern face parte din cultura organizaţiei acesta este acceptat cu

interes dar icircntr-o entitate care se confruntă cu riscuri potenţiale importante cu absenţa

conformităţii cu reglementările de bază cu o eficacitate scăzută şi o fragilitate externă a

acesteia datorită deturnărilor de fonduri dispariţiei activelor sau fraudă este evident că

managerul respectiv va fi judecat apreciat

considerat icircn funcţie de constatările auditorului intern

Icircntr-un caz standard misiunea de audit intern poate să evidenţieze ineficacitate redundanţă icircn

sistem sau posibilităţi de icircmbunătăţire a activităţiloracţiunilor dar există mai multe motive

pentru care managementul nu trebuie să fie pus direct icircn discuţie

bull Obiectivele auditului intern au icircn vedere un control asupra activităţilor care să conducă

la icircmbunătăţirea performanţei existente şi nu la judecarea acestuia aşa cum specialistul icircn

fiscalitate ajută la o mai bună aplicare a regimului fiscal Chiar dacă responsabilul este judecat

icircn urma rapoartelor sale de audit acesta nu este obiectivul auditului intern

bull Realizările auditului intern nu trebuie puse icircn discuţie de cel auditat iar dacă totuşi

acest lucru este făcut să se efectueze icircntr-o manieră pozitivă Spre exemplu este cazul unei

insuficienţe nereguli importante descoperită de auditorul intern care imediat o aduce la

cunoştinţa managerului şi pe care acesta o va soluţiona fără icircntacircrziere Icircn acest caz disfuncţia

semnalată prin raportul de audit intern a dus la o acţiune corectivă care a avut ca rezultat şi

aprecierea auditorului ca un responsabil dinamic şi eficace

bull Responsabilităţile auditorului intern trebuie să aibă icircn vedere că adesea analiza cauzelor

unei nereguli scoate la iveală existenţa unor puncte slabe care icircşi au originea icircn insuficienţe

asupra cărora responsabilul nu are un bun control Cu această ocazie se observă că soluţiile

trebuie să vină pe cale ierarhică sau chiar de la nivelul organizaţiei dacă sunt probleme de

dimensiune culturală de formare profesională de buget de organizare de natură informatică

şa

Această situaţie paradoxală adesea icircntacirclnită icirci stimulează logica celui auditat care constată că

auditorul intern confirmă insuficienţele semnalate chiar de el

Din prezentarea de mai sus rezultă că icircn aceasta constă consilierea concretă şi fără echivoc

acordată managerului de catre auditorii interni

c) Independenţa totală a auditorilor interni

Funcţia de audit intern nu trebuie să suporte influenţe şi presiuni care ar putea fi contrare

obiectivelor fixate Standardele profesionale de audit intern definesc principiul independenţei

sub două aspecte

- independenţa compartimentului icircn cadrul organizaţiei de aceea el trebuie să

funcţioneze subordonat celui mai icircnalt nivel ierarhic

- independenţa auditorului intern prin practicarea obiectivităţii adică auditorii interni

trebuie să fie independenţi de activităţile pe care le auditează

Independenţa auditorilor interni trebuie să aibă la bază eliminarea practicii de supraicircncărcare a

auditorilor cu lucrări care nu ar trebui să le revină lor Spre exemplu definirea de reguli şi

proceduri de lucru exercitarea acţiunilor de evaluare şi supervizare ale salariaţilor chiar şi

temporar participarea la elaborarea sistemelor informatice activitatea de organizare acţiuni

de control financiar propriu-zis sau inspecţii şa

Fenomenul cel mai grav care rezultă de aici este că auditorii aflaţi icircn această situaţie nu mai

pot audita domeniul respectiv deoarece şi-au pierdut independenţa şi obiectivitatea Dacă

apar asemenea cazuri mai ales la entităţi mici şi mijlocii cacircnd din motive structurale suntem

obligaţi să icircncredinţăm auditorilor asemenea acţiuni se impune să evaluăm riscurile şi

consecinţele inevitabile icircn timp

Independenţa şi obiectivitatea sunt abateri de la funcţia de audit intern care dăunează

eficacităţii şi rigorii muncii de audit Spre exemplu Trebuie să avem icircn vedere că nu putem fi

medic şi pacient icircn acelaşi timp fără să stabilim un diagnostic cel puţin subiectiv

Respectarea standardului privind independenţa presupune unele reguli

bull auditul intern nu trebuie să aibă icircn subordine vreun serviciu operaţional

bull auditorul intern să poată avea acces icircn orice moment la persoanele de la toate nivelele

ierarhice la bunuri la informaţii la sistemele electronice de calcul

bull recomandările pe care le formulează să nu constituie icircn nici un caz măsuri obligatorii

pentru management

Organizarea funcţiei de audit intern icircn subordinea nivelului ierarhic cel mai icircnalt nu este

suficientă mai trebuie ca fiecare icircn cadrul activităţii sale să poată da dovadă de obiectivitate

acesta fiind de altfel unul din principiile fundamentale ale codului deontologic A fi obiectiv

icircnseamnă să realizezi o apreciere icircn totală neutralitate icircnseamnă a nu avea idei preconcepute

ci o atitudine imparţială De aceea standardele profesionale consideră că obiectivitatea este

afectată şi atunci cacircnd auditorul auditează o entitate activitateprogram a cărei

responsabilitate şi-a asumat-o icircn cursul timpului

Realizacircnd că idealul absolut nu va fi atins nici icircn audit de aceea vorbim despre riscul de

audit un risc rezidual după trecerea auditorului intern Obiectivitatea rămacircne scopul care

trebuie atins fiecare avacircnd datoria să facă tot posibilul pentru a se apropia cacirct mai mult de

acest deziderat

Independenţa şi obiectivitatea este deseori controversată mai ales de către auditorii interni

care nu icircnţeleg această independenţă atunci cacircnd se află icircntr-o structură ierarhică

Icircn realitate independenţa auditorului intern este supusă unei duble limitări

bull auditorul intern ca orice responsabil din organizaţie trebuie să se conformeze strategiei

şi politicii direcţiei generale

bull auditorul intern trebuie să fie independent icircn exercitarea funcţiei sale dar respectacircnd

standardele de audit intern Aceasta este o limitare deontologică dar neicircnsoţită de sancţiune

şi de aceea auditorul intern trebuie să-şi impună icircn mod conştient respectarea standardelor

profesionale

Din această succintă prezentare rezultă că icircn materie de independenţă nu este suficientă nici

ataşarea structurii de audit la cel mai icircnalt nivel ierarhic şi nici urmărirea realizării

obiectivităţii

Practica icircn domeniu ne arată că adevărata independenţă a auditorului intern o constituie

profesionalismul său deoarece dacă este un profesionist va descoperi disfuncţii importante

va face recomandări pertinente şi se va implica icircn viaţa organizaţiei prin icircmbunătăţirea

performanţelor acesteia

Definirea elementelor de ancorare icircn viaţa entităţii a funcţiei de audit ne permite să trecem la

prezentarea conceptului de audit intern Aşa cum am arătat au existat mai multe definiţii de-a

lungul timpului

Icircn anul 1999 IIA din SUA a emis o nouă definiţie a auditului intern icircn urma unui studiu

efectuat cu 800 studenţi coordonat de auditorii din universităţile australiene astfel

Auditul intern este o activitate independentă şi obiectivă care dă unei organizaţii o

asigurare icircn ceea ce priveşte gradul de control deţinut asupra operaţiunilor o icircndrumă

pentru a-i icircmbunătăţi operaţiunile şi contribuie la adăugarea unui plus de valoare

Auditul intern ajută această organizaţie să icircşi atingă obiectivele evaluacircnd printr-o

abordare sistematică şi metodică procesele sale de management al riscurilor de control şi

de conducere a icircntreprinderii şi făcacircnd propuneri pentru a le consolida eficacitatea

Icircn literatura de specialitate există autori4 care consideră că folosirea cuvacircntului ldquoactivitaterdquo

pentru a defini auditul intern icircn locul termenului de ldquofuncţierdquo icircl situează pe responsabilul său

pe o poziţie subalternă ţinacircnd cont că o activitate este mai elementară decacirct o funcţie

Din aceste considerente icircn lexicul ldquoCuvintele Audituluirdquo5 există următoarea definiţie a

auditului şi anume Auditul intern este icircn cadrul unei organizaţii o funcţie ndash exercitată icircntr-o

manieră independentă şi cu mandat - de evaluare a controlului intern ceea ce concurează cu

bunul control asupra riscurilor de către responsabili

Icircn Legea nr 6722002 privind auditul public intern din Romacircnia este adoptată definiţia dată

de IIA icircn anul 1999 Marea majoritate a profesioniştilor icircn domeniu sunt de acord că

această formulare mai poate fi reevaluată dar icircn acest moment este satisfăcătoare şi

exhaustivă din punct de vedere al conţinutului

3 CONCEPTUL DE CONTROL INTERN

Etimologia cuvantului ldquocontrolrdquo provine din expresia latineasca ldquo contra rolusrdquo-

verificarea unui act duplicat dupa originalControlul in acceptiunea lui semantica este o

analiza permanenta dar si periodica a unei activitati a unei situatii pentru a urmari mersul

acestuia fata de un scop sau obiectiv si de a lua masurile de creatiiIn acest timp controlul

semnifica si o supraveghere continua morala si materiala ca si stapanirea unei activitati In

literatura de specialitate avem mai multe acceptiuni astfel

- in acceptiunea francofona controlul reprezinta o verificare o inspectie atenta a corectitudinii unui act

- in acceptiunea angloxasona controlul este actiunea de supraveghere a cuiva a ceva o

examinare minutioas cu scopul de a stapani sau reglementa functionalitatea unui mecanism

Controlul ramane un atribut al managementului utilizat pentru realizarea unor analize a

stabilirii realitatii si stabilirii erorilor servind direct managerilor autoritatilor publice dar si

populatieiA evoluat si evolueaza continuu concomitent cu perfectionarea sistemului

deorganizare si de management precum si a mediului in care functioneaza si care se afla

intr-o continua miscare

STRUCTURA SISTEMULUI DE CONTROL INTERN

AUDITUL INTERN

- consiliere manageriala

- evalueaza sistemul de control intern

CONTROLUL INTERN

- autocontrolul activitatii

- controlul mutual

- controlul ierarhic

- controlul de gestiune

- controlul patrimonial

- controlul de calitate

- controlul financiar contabil

- controlul administrativ

- inspectii

- altele

4 Paralela intre auditul intern si controlul intern

Conceptele de control intern si audit intern desi diferite au o serie de elemente care le

apropie si altele care le diferentiaza ceea ce creeaza suficiente confuzii chiar printre

specialisti

Auditul intern reprezinta activitatea de examinare obiectiva a ansamblului activitatilor entitatii

economice icircn scopul furnizarii unei evaluari independente a managementului riscului

controlului si proceselor de conducere a acestuia

Controlul intern este format din ansamblul formelor de control exercitate la nivelul entitatii

publice inclusiv auditul intern stabilite de conducere in concordanta cu obiectivele acesteia si

cu reglementarile legale in vederea administrarii fondurilor in mod economic eficient si

eficace care include structurile organizatorice metodele si procedurile

Auditul intern are urmatorul rol

- Verificarea conformitatii activitatilor din entitatea economica auditata cu politicile

programele si managementul acestuia icircn conformitate cu prevederile legale

- Evaluarea gradului de adecvare si aplicare a controalelor financiare si nefinanciare dispuse si

efectuate de catre conducerea unitatii icircn scopul cresterii eficientei activitatii entitatii

economice

- Evaluarea gradului de adecvare a datelorinformatiilor financiare si nefinanciare destinate

conducerii pentru cunoasterea realitatii din entitatea economica

- Protejarea elementelor patrimoniale bilantiere si extrabilantiere si identificarea metodelor de

prevenire a fraudelor si pierderilor de orice fel

Controlul intern si sistemul de control intern au rolul de a contribui la

- Respectarea politicilor manageriale (deciziilor conducerii) si a reglementarilor legale

precum si la indeplinirea cu regularitate in mod economic eficace si eficient a sarcinilor

stabilite

- Utlilizarea optima si eficienta a resurselor protejarea activelor prin prevenirea si detectarea

abaterilor erorilor si a fraudelor

- Efectuarea si mentinerea de icircnregistrari contabile corecte si complete sistematizarea si

prezentarea informatiilor necesare diferitelor categorii de utilizatori prin intermediul situatiilor

financiare conform unui referential contabil adoptat

Controlul intern datorita caracterului sau sistematic si atotcuprinzator raspunde nevoilor de

informare ale managerilor membrilor Consiliului de Administratie si ai Comitetului de

Directie precum si ale celorlalte persoane care detin functii de conducere si de executie

favorizand dialogul dintre acstea asigurand transparenta si democratia

Pe baza informatiilor furnizate de controlul intern conducerea are posibilitatea sa-si

fundamenteze mai judicios deciziile manageriale referitoare la programele de activitate la

organizarea si coordonarea structuriilor entitatii la delimitatrea responsabilitatilor pe

compartimente si pe persoanele implicate icircn efectuarea tranzactiilor si operatiunilor respective

si icircn consemnarea si prelucrarea informatiilor

Urmarind efectuarea tranzactilor si a operatiunilor in conformitate cu normele legale si cu

deciziile conducerii controlul intern previne si elimina neregulile si eventualele conflicte din

interiorul entitatii sau dintre entitate si terti (organe fiscale clienti creditori etc )

In practica managementul este perceput ca fiind preocupat de organizarea sistemului de

control intern si de actualizarea permanenta a acestuia datorita evolutiei riscurilor cu care se

confrunta entitatea

Exista forme de control care nu implica costuri suplimentare pe care managerul le stabileste

pentru domeniul sau si care sunt menite sa limiteze sau sa elimine riscurile asociate

activitatilor sub forma

- Autocontrolul propriilor activitati efectuate prin respectarea de catre fiecare salariat a

procedurilor de control instituite

- Controlul mutual realizat icircntre fazele unui lant procedural exercitat de fiecare post de lucru

asupra modului de efectuare a prelucrarilor icircn cadrul postului de lucru anterior pentru a putea

adauga propriile prelucrari si a pregatii controlul pe care il va efectua postul de lucru urmator

- Controlul ierarhic exercitat pe fiecare nivel de responsabilitate

- Controlul partenerial care se realizeaza prin delegarea unor competente intre diferite paliere

de responsabilitate

Prin auditul intern se realizeaza

- Cunoasterea mai aprofundata a specificul entitatii

- Garantarea permanentei interventiilor operative pentru redresarea situatiei pentru

modificarea sau aplicarea corecta a metodelor de gestiune

- Abordarea si a domeniilor mai putin semnificative sau prioritare avacircnd un cost mai redus

- Prin rapoartele pe care le icircntocmeste informeaza conducerea la intervale mai scurte de

timp asupra concluziilor sale referitoare la sistemul contabil si sistemul de control intern din

entitatea respectiva

- Asigurarea unei confidentialitati mai mari a informatiilor etc

5 Paralela intre auditul intern si auditul extern

Pornind de la realitatea că atacirct auditul intern cacirct şi auditul extern sunt pe acelaşi

ldquofrontldquo duc aceeaşi ldquobătălieldquo chiar dacă utilizează metodologii diferite de auditare se

impune susţinerea reciprocă ca o condiţie a eficienţei activităţii de audit

Icircn acelaşi timp trebuie să recunoaştem că dezvoltarea relaţiilor dintre cele două

importante activităţi are la bază tradiţia şi cultura naţională iar lipsa de colaborare dintre

cele două sisteme este considerată istorică Totuşi auditul intern şi auditul extern trebuie să

icircnceapă o colaborare efectivă să aducă acel plus de valoare aşteptat din ambele zone şi să

scape de teama existenţialistă care le afectează icircn prezent

Scopul colaborării icircntre auditul intern şi auditul extern ar trebui să aibă ca temelie cel puţin

următoarele argumente conştientizarea managementului privind necesitatea implementării

funcţiei de audit intern icircn cadrul propriilor entităţi

- asigurarea suplimentară că auditul intern este independent

- asumarea implementării auditului intern

- conştientizarea mai completă a riscurilor atacirct de către management cacirct şi de către

auditori

- reducerea la minimum a suprapunerilor

- schimburi profesionale de probleme

- pregătiri profesionale comune

- mobilitatea personalului icircntre cele două structuri

- coroborarea planurilor şi a programelor de audit

- icircmpărtăşirea informaţiilor utile şi asigurarea unei comunicări eficiente

- icircnţelegerea de către fiecare parte a rolului celeilalte

- clarificarea mai atentă a celor două activităţi

- eliminarea rivalităţilor instituţionale sau chiar a competiţiei dintre cele două

activităţi

- punerea unei presiuni mai mici asupra entităţilor auditate

- crearea unei culturi comune a auditului icircn sectorul public

- realizarea unor compatibilităţi reale cu structurile similare europene

Curtea de Conturi a Romacircniei ndash CCR ndash printre alte activităţi evaluează existenţa şi

funcţionalitatea sistemului de control managerial reorganizat icircn conformitate cu legislaţia icircn

vigoare1 ceea ce icircnseamnă că va evalua activitatea de audit intern şi va asigura astfel feed-

back-ul acestei funcţii a entităţii

Colaborarea icircntre structurile care efectuează auditul intern şi cele care efectuează auditul

extern implică o serie icircntreagă de AVANTAJE atacirct pentru cele două părţi cacirct şi pentru

entităţile auditate astfel

auditul intern are o mai bună icircnţelegere a riscurilor din cadrul entităţilor unde

funcţionează şi pot furniza informaţii utile icircn acele zone auditului extern

auditul intern este mai implicat icircn cunoaşterea entităţii avacircnd acces la informaţii la

care auditul extern nu poate ajunge şi din aceste considerente colaborarea este imperios

necesară

auditul intern prin colaborarea cu auditul extern poate să-şi icircmbunătăţească

metodologiile de intervenţie pe teren să-şi dezvolte programele de testare şi să se folosească

de asigurarea pe care o dă auditul extern entităţii auditate

Icircn plus comunicarea reciprocă şi colaborarea interactivă icircntre auditul intern şi auditul

extern aduce beneficii nu numai acestora entităţii auditate dar şi celor două profesii de

auditori

Comitetele de audit acolo unde există ar trebui să icircncurajeze această interrelaţionare pe

principiul complementarităţii profesiilor avacircnd icircn vedere că este necesară colaborarea şi

cooperarea celor două profesii pentru atingerea obiectivelor ce le revin De asemenea acestea

ar trebui să aibă icircn vedere nu numai icircmpărtăşirea cunoştinţelor privind misiunile de audit

realizate dar şi o posibilă aliniere a stan-dardelor lor la buna practică internaţională

Realizarea unor misiuni de audit cu un icircnalt grad de profesionalism presupune existenţa

unei comunicări adecvate din ambele părţi şi aceasta va contribui la icircntărirea relaţiilor de

colaborare profe-sională şi icircn timp la obţinerea icircncrederii reciproce

Deviza ambelor structuri de audit ar trebui să fie aceea de a juca un rol activ icircn

schimbarea şi im-plementarea sistemelor de management şi control intern icircn cadrul

entităţilor care se poate realiza numai dacă există o stare de spirit potrivită care să conducă

la atingerea acestor principii astfel

- comunicarea permanentă care poate reprezenta cheia succesului

- profesionalism şi respect pentru entităţile auditate prin eliminare icircn totalitate

a suprapunerilor

- existenţa unei dorinţe de icircmpărtăşire a constatărilor

- colaborarea eficientă utilă pentru ambele părţi dar şi pentru entitatea

auditată

- comunicarea şi schimbul reciproc de informaţii care va contribui la

organizarea mai bine a activităţilor şi la oferirea unei calităţi crescute a muncii

- necesitatea creşterii icircncrederii reciproce icircntre cele două structuri de audit

deviza relaţiei dintre auditori ar trebui să fie COLABORARE ŞI COOPERARE

Icircn baza acestor considerente auditul intern trebuie să diminueze misiunile de audit de

conformitate şi să se icircndrepte tot mai mult spre realizarea unor misiuni de audit de sistem

deoarece auditul extern este mai interesat de acest gen de misiuni care icirci poate orienta mai

bine propria activitate Icircn acelaşi timp misiunile de audit de sistem sunt mai utile şi pentru

activitatea de evaluare a riscurilor de către management şi de către auditorii interni

Atingerea acestor obiective speciale se va materializa prin stabilirea icircn mod obligatoriu

a unor icircn-tacirclniri de lucru sistematice icircn vederea cooperării şi care se va concretiza icircn

elaborarea unui PROTOCOL DE COLABORARE icircntre cele două profesii de auditori

Considerăm că auditul extern trebuie să fie cel care să aibă iniţiativă icircn această relaţie

avacircnd icircn vedere posibilităţile de evaluare anuală a entităţilor publice şi logica de a porni icircn

examinările pe care le efectuează de la constatările şi recomandările auditului intern Icircn plus

auditul extern icircn activitatea de evaluare a eficienţei sistemului de control managerial trebuie

să aibă icircn vedere rapoartele auditului intern

Desigur posibilităţile de colaborare şi cooperare sunt multiple şi se impune ca mereu să

fie regacircndite funcţie de evoluţia tehnicilor şi instrumentelor de audit dar şi buna practică

recunoscută icircn domeniu

TERMENII PROTOCOLULUI DINTRE AUDITUL EXTERN ŞI AUDITUL INTERN

Activităţile de audit intern şi cele de audit extern din Romacircnia au ca ţel comun

contribuţia la buna gestionare a constituirii şi utilizării fondurilor publice motiv pentru care

de multe ori sunt preferate schimburile de specialişti dintre cele două profesii care de

asemenea sunt şi profesii liberale

Icircn evoluţia celor două activităţi nu de puţine ori intersectarea misiunilor de audit a fost

benefică amacircndurora acestea completacircndu-se reciproc la nivel informal dar şi prin faptul că

rezultatele activităţii uneia dintre ele a fost iniţiatorul şisau declanşatorul activităţii celeilalte

De asemenea ca o apreciere a muncii auditorilor angrenaţi icircntr-un sistem sau altul aceştia au

contribuit la implementarea recomandărilor celorlalţi deşi aceste atribuţii nu erau stabilite

anticipat ca fiind obligatorii

Avacircnd icircn vedere obiectivele comune o serie de tehnici şi instrumente de audit pe care le

folosesc ambele profesii deşi au metodologii diferite dar şi obiective specifice considerăm

că cele două tipuri ale auditului trebuie să se afle icircntr-o perfectă complementaritate

respingacircnd exclusivismul de orice fel

Prin luare icircn considerare a acestor realităţi Curtea de Conturi a Romacircniei ndash CCR ndash icircn

calitate de instituţie supremă de audit şi Ministerul Finanţelor Publice prin Unitatea

Centrală pentru Armonizarea Auditului Public Intern ndash UCAAPI ndash icircn calitate de organ de

specialitate al administraţiei publice centrale care elaborează conduce şi aplică o strategie

unitară icircn domeniul auditului intern icircn sectorul public pot să conlucreze icircndeaproape

pentru a asigura stabilitatea şi complementaritatea celor două sisteme de audit şi a

componentelor acestora

Icircn practică recomandăm ca relaţiile dintre cele două categorii de profesionişti să fie

transpuse icircntr-un Protocol pentru colaborare şi cooperare icircn domeniul activităţii de audit

care să fie structurat pe mai multe capitole icircn care să se statueze icircn principal următoarele

A coordonarea metodologică comună icircn domeniul auditului public icircn Romacircnia

B coordonarea planurilor de activitate ale structurilor de audit intern din entităţile

publice cu cele ale CCR

C asigurarea schimbului de informaţii icircn procesul de auditare

D realizarea pregătirii profesionale unitare a auditorilor

A Coordonarea metodologică comună icircn domeniul auditului public icircn Romacircnia va

conduce pe de-o parte la creşterea icircncrederii CCR icircn calitatea activităţii de audit intern care

se poate baza pe rapoartele auditorilor interni şi icircn acelaşi timp poate să le utilizeze ca puncte

de plecare icircn activitatea proprie Pe de altă parte structurile de audit intern icircşi pot reorienta

propriile activităţi icircn funcţie de constatările şi opiniile auditului extern icircncercacircnd totodată să

evite dublarea eforturilor şi a resurselor alocate de către cele două instituţii de audit

Protocolul de cooperare pentru realizarea coordonării metodologice ar trebui să se refere

următoarele

cooperare reciprocă cu maximă operativitate pentru elaborarea şi actualizarea normelor

curente şi a intenţiilor legislative privind icircmbunătăţirea cadrului normativ

transmiterea comentariilor reciproce asupra cadrului procedural şi existenţa disponibilităţii de

a accepta comentariile şi de a le include icircn normele proprii cu respectarea judecăţii

profesionale şi păstrarea independenţei

bull realizarea icircntacirclnirilor periodice icircntre specialişti pentru dezbaterea anumitor soluţii

metodologice comune icircn vederea icircnţelegerii profunde a acestora

bull informarea reciprocă asupra intenţiilor de modificare a cadrului normativ şi procedural de

desfăşurare a activităţii de audit

bull solicitarea de consiliere pentru icircmbunătăţirea şi compatibilizarea metodologiilor proprii de

audit şi a manualelor ghidurilor şi procedurilor de lucru fără a prejudicia independenţa şi

opiniile profe-sionale ale auditorilor

bull dezvoltarea metodologiilor comune pe baza analizei riscului care să permită focalizarea

acti-vităţii de audit intern pe domeniile-cheie ale entităţii publice

B Coordonarea planurilor de activitate ale structurilor de audit intern ale entităţilor

publice cu cele ale CCR cu scopul de a preveni suprapuneri ale activităţilor de audit dar şi

pentru a se completa reciproc prin identificarea şi evaluarea riscurilor rezultate astfel icircncacirct să

poată fi auditate arii cacirct mai extinse ale sistemelor din sectorul public

Icircn activitatea de coordonare a planurilor se impune respectarea unor principii generale

precum

evitarea suprapunerii perioadelor auditabile

misiunile de audit extern de regulă să fie ulterioare misiunilor de audit intern

stabilirea misiunilor de audit de interes comun a obiectivelor acestora şi a

termenelor de realizare

elaborarea unor planuri pentru situaţii neprevăzute cacircnd managerii deturnează

activitatea de audit intern

analiza şi discutarea planurilor curente icircn vederea elaborării planurilor anuale

viitoare de audit şi realizarea unor eventuale schimburi de informaţii privind entităţile ce

urmează a fi auditate

Protocolul de colaborare ar trebui să stabilească şi un calendar comun pentru

definitivarea proiec-telor planurilor de audit intern pentru anul următor corelate cu planul

de activitate propriu al CCR

C Asigurarea schimbului de informaţii icircn procesul de auditare determină necesitatea

informării reciproce asupra modului de desfăşurare propriu-zisă a misiunilor de audit şi

asupra constatărilor deosebite din cuprinsul rapoartelor de audit astfel

icircn situaţia apariţiei icircn timpul derulării misiunilor de audit a unor grave suspiciuni

privind existenţa unui management defectuos sau a unor cazuri de fraudă structurile de

audit intern şi cele de audit extern funcţie de nivelul la care se situează entitatea auditată

se impune să se informeze reciproc dar cu respectarea principiului independenţei

icircn vederea realizării practice a schimbului de informaţii părţile vor proceda la

transmiterea reciprocă a constatărilor importante din rapoartele de audit cu acordul

managerilor inclusiv informarea reciprocă despre modul de implementare a

recomandărilor şi concluziilor formulate icircn cadrul misiunilor de audit

de asemenea icircn spiritul celor expuse mai sus părţile se vor invita reciproc pentru a

participa la şedinţele de icircnchidere a misiunilor de audit icircn situaţiile icircn care consideră

necesară prezenţa celeilalte părţi şi se vor informa despre modul de implementare al

recomandărilor şi concluziilor formulate icircn ca-drul misiunilor de audit

D Realizarea pregătirii profesionale unitare a auditorilor se impune icircn mod sistematic

cu scopul de a utiliza eficient rezultatele activităţii celeilalte entităţi icircn vederea atingerii

obiectivelor prestabilite Icircn acest sens considerăm necesitatea instituirii unui sistem de

colaborare privind cel puţin

- invitarea reciprocă a auditorilor celor două structuri la cursurile organizate sub

egida acestora inclusiv la acele iniţiative ale Uniunii Europene care se referă la controlul

şi protejarea intereselor financiare ale acesteia

- organizarea de dezbateri seminarii pe teme de interes comun privind analiza

riscurilor modul de utilizare a tehnicilor şi instrumentelor de audit sisteme de

implementare a recomandărilor şi concluziilor şa

- transmiterea reciprocă a materialelor şi informaţiilor cu caracter de noutate din

sfera auditului

Icircn vederea asigurării atingerii acestor obiective apreciem necesitatea

permanentizării activităţii unui grup de lucru care să aibă şi iniţiativa realizării

protocolului de colaborare dintre cele două instituţii CCR şi UCAAPI-MFP

Concret icircn baza acestui protocol dar şi a legislaţiei care reglementează cele două

domenii CCR icircn conformitate cu art 18 din lege va evalua activitatea de control financiar

propriu inclusiv activitatea de audit intern Astfel se impune ca auditorii publici externi să

analizeze icircn cadrul entităţilor auditate icircn principal următoarele aspecte

(1) Organizarea şi managementul structurilor de audit intern

- organizarea compartimentului de audit intern subordonarea şi raportarea directă către

conducerea entităţii publice

- stabilirea atribuţiilor şi responsabilităţilor auditorilor interni conform cadrului legal

- organizarea activităţii de audit intern icircn mod distinct de celelalte activităţi din entitatea

publică

- neimplicarea auditorilor interni icircn elaborarea procedurilor de control sau icircn derularea

efectivă a unor activităţi auditabile

- numirearevocarea şefilor compartimentului de audit intern şi a auditorilor interni

- calitatea şi natura domeniilor cuprinse icircn programul de asigurare şi icircmbunătăţire a

calităţii activităţii de audit intern

- fundamentarea necesarului de auditori pentru funcţionarea optimă a structurilor de

audit intern

- frecvenţa şi modul de apel la resursele externe necesare efectuării misiunilor de audit

intern

- profilul şi competenţa profesională a auditorilor interni

((2) Planificarea auditului intern

elaborarea planului ndash structură aprobare şi actualizare

fundamentarea acţiunilor din plan ndash analiza riscului selectarea şi icircntocmirea referatului

de jus-tificare

concordanţa misiunilor cuprinse icircn plan cu zonele de risc ridicat al domeniilor de

activitate ale entităţii publice

analiza gradului de icircndeplinire a misiunilor de audit planificate

(3) Modul de respectare a metodologiei şi procedurilor icircn derularea misiunilor de audit

public intern

evaluarea normelor metodologice proprii privind activitatea de audit intern

Carta auditului intern

aplicarea efectivă a metodologiei şi procedurilor specifice muncii de audit intern

respectarea principiilor Codului privind conduita etică referitoare la obiectivitatea

integritatea şi asigurarea independenţei auditorilor interni

programul de pregătire profesională

declararea incompatibilităţilor auditorilor interni

respectarea confidenţialităţii profesionale

(4) Evaluarea desfăşurării misiunilor de audit intern

definirea obiectivelor misiunii icircn urma analizei de risc

tematica icircn detaliu şi intervenţia la faţa locului

pertinenţa constatărilor cauzelor consecinţelor şi recomandărilor

respectarea structurii standard a raportului de audit intern

difuzarea raportului de audit intern

(5) Urmărirea implementării recomandărilor formulate icircn rapoartele de audit intern

analiza planului de acţiune şi a calendarului de implementare

gradul de implementare a recomandărilor şi a cauzelor care au condus la neicircndeplinirea

unor recomandări

aprecierea activităţii de audit intern din partea structurilor auditate şi a conducerii

entităţii publice

(6) Organizarea sistemului de raportare a activităţii de audit intern

raportarea recomandărilor neacceptate sau acceptate dar neimplementate

raportarea iregularităţilor

raportul anual de activitate

Constatările auditorilor publici externi rezultate din evaluarea activităţilor de audit

intern consemnate icircn rapoartele de audit icircncheiate vor fi sintetizate de către structurile de

control teritoriale şi se vor transmite departamentului de specialitate pentru a fi cuprinse icircn

Raportul public anual al Curţii de Conturi icircntr-o secţiune distinctă intitulată ldquoEvaluarea

sistemelor de control şi audit internrdquo

Icircn acest sens art 8 lit ldquolrdquo din Legea nr 67219122002 privind auditul public intern

(MO nr 95324122002) cu modificările şi completările ulterioare republicată prevede

colaborarea CCR cu UCAAPI - MFP pentru

- compatibilizarea cadrului procedural utilizat de auditori icircn desfăşurarea activităţii şi

raportarea rezultatelor auditului icircn vederea realizării unei relaţii bazată pe icircncredere

- icircnţelegerea reciprocă a tehnicilor şi instrumentelor utilizate de auditori şi armonizarea

acestora pentru a asigura un caracter unitar icircn stabilirea constatărilor şi evaluarea cauzelor şi

concluzii-lor activităţii de audit

- recunoaşterea reciprocă a nivelului calitativ al recomandărilor şi opiniilor conţinute icircn

rapoartele de audit utilizate ca puncte de plecare icircn derularea viitoarelor misiuni de audit

intern sau extern

Totodată CCR va dezvolta colaborarea cu structurile de audit intern din cadrul

entităţilor publice controlate pentru

- analiza comună a programelor de audit multianuale şi anuale pentru asigurarea

complementarităţii domeniilor supuse auditării

- stabilirea misiunilor de interes comun a obiectivelor acestora şi a termenelor de realizare

avacircnd icircn vedere respectarea principiului ca misiunile de audit public extern de regulă să fie

ulterioare misiunilor de audit intern

- evitarea suprapunerii perioadelor icircn care se desfăşoară efectiv auditul

Din aceste considerente entităţile supuse controlului CCR sunt obligate să transmită

acesteia pacircnă la sfacircrşitul trimestrului I pentru anul precedent raportul privind desfăşurarea şi

realizarea programului de audit intern

Raportarea activităţii de audit intern se face pe baza raportului cadru adoptat după

modelul Comisiei Europene difuzat de UCAAPI icircn calitate de responsabilă cu coordonarea

şi supravegherea auditului intern pentru toţi ordonatorii principali de credite Aceştia la racircndul

lor transmit raportul cadru la toate unităţile aflate icircn subordinea sub autoritatea sau icircn

coordonarea lor şi care au organizată potrivit legii activitatea de audit intern

Rapoartele vor constitui o sursă importantă de informare pentru auditorii publici externi

asupra activităţii de audit intern desfăşurată icircn cadrul entităţii publice respectiv de a cunoaşte

misiunile de audit derulate obiectivele acesteia natura constatărilor şi tipul recomandărilor

formulate Auditorii publici externi pot utiliza aceste informaţii pe care le supun propriei

judecăţi profesionale

Considerăm că profesioniştii din cele două domenii sunt conştienţi de

complementaritatea activităţilor icircntr-o societate tot mai specializată de impactul activităţilor

de audit pentru toate categoriile de management de aşteptările tuturor salariaţilor din cadrul

entităţilor de la AUDITORI şi care nu pot să-şi atingă obiectivele fără realizarea unor

organisme de contact care să funcţioneze ca interfeţe icircntre diversele structuri publice centrale

pe bază de profesionalism

UCAAPI are preocupări pentru alinierea la exigenţele şi standardele internaţionale ceea

ce va contribui la o mai bună comunicare icircntre instituţiile noastre şi organismele naţionale

regionale şi inter-naţionale

6 Auditul intern in sistemul public din Romania

Auditul intern este implementat din 1941 In Europa a fost introdus de UE din 1995 in

Romania in 1999 s-a dat prima lege (legea nr 1191999- privind controlul intern si controlul

financiar prevenitvin cadrul controlului intern functiona si auditul intern ulterior partea de

audit intern a fost abrogata si a ramas numai partea de control intern si control financiar

preventiv) in 2002cu intrare in aplicare din 2003 s-a infiintat auditul intern public din

Romania in baza legii 6722002

In 2002-2003 pana in prezent a fost o lupta pentru implementarea auditului intern

Prin legea nr 6722002 privind auditul public intern si OG 372004 privind

modificarile si completarile acestuia a fost reglementat auditul intern in entitatile publice ca

activitatea functional independenta si obiectiva

In entitatile economice din sistemul privat auditul intern este reglementat prin OUG

nr 751999 privind activitatea de audit financiar republicata prin legea 1332002

Pentru restul entitatilor din sistemul privat auditul intern nu este obligatoriu dar si

acestea sunt interesate sa-si organizeze activitatea de audit intern pentru accesarea

eventualelor fonduri structurale europene

Organizarea auditului intern (AI)

Din punct de vedere structural

a) Comitetul pentru API (CAPI)

b) Unitatea Centrala de Armonizare pentru API (UCAAPI)

c) Compartimentele de API din entitatile publice

Nota pctele a) si b) sunt organizate in structura Ministerului de Finante

Se icircnfiinteaza Comitetul pentru Audit Public Intern (CAPI) pe lacircnga Unitatea

Centrala de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI) organism cu caracter

consultativ pentru a actiona icircn vederea definirii strategiei si a icircmbunatatirii activitatii de

audit public intern icircn sectorul public

CAPI cuprinde 11 membri astfel a) presedintele Camerei Auditorilor Financiari din

Romacircnia

b) profesori universitari cu specialitate icircn domeniul auditului public intern - 2 persoane

c) specialisti cu icircnalta calificare icircn domeniul auditului public intern - 3 persoane

d) directorul general al UCAAPI e) experti din alte domenii de activitate respectiv contab

ilitate publica juridic sisteme informatice - 4 persoane (3) Membrii CAPI cu exceptia

directorului general al UCAAPI nu pot face parte din structurile Ministerului Finantelor

Publice iar modul de nominalizare a acestora se va stabili prin norme aprobate prin

hotaracircre a Guvernului

CAPI va fi condus de un presedinte ales cu majoritate simpla de voturi dintre

membrii comitetului pentru o perioada de 3 ani presedintele convoaca icircntacirclnirile CAPI

Regulamentul de organizare si functionare a CAPI este aprobat de plenul acestuia cu

o majoritate de jumatate plus unu din voturi

Secretariatul tehnic al CAPI este asigurat de UCAAPI

Membrii CAPI vor primi o indemnizatie de sedinta egala cu 20 din nivelul

echivalent salariului brut al secretarilor de stat indemnizatia se suporta din bugetul statului

prin bugetul Ministerului Finantelor Publice

Icircn realizarea obiectivelor sale CAPI are urmatoarele atributii principale

a) dezbate planurile strategice de dezvoltare icircn domeniul auditului public intern si emite o

opinie asupra directiilor de dezvoltare a acestuia

b) dezbate si emite o opinie asupra actului normativ elaborat de UCAAPI icircn domeniul

auditului public intern c) dezbate si avizeaza raportul anual privind activitatea de audit

public intern si icircl prezinta Guvernului d) avizeaza planul misiunilor de audit public intern

de interes national cu implicatii multisectoriale

e) dezbate si emite o opinie asupra rapoartelor de audit public intern de interes national cu

implicatii multisectoriale f) analizeaza importanta recomandarilor formulate de auditorii

interni icircn cazul divergentelor de opinii dintre conducatorul entitatii publice si auditorii

interni emitacircnd o opinie asupra consecintelor neimplementarii recomandarilor formulate de

acestia g) analizeaza acordurile de cooperare icircntre auditul intern si cel extern referitor la

definirea conceptelor si la utilizarea standardelor icircn domeniu schimbul de rezultate din

activitatea propriu-zisa de audit precum si pregatirea profesionala comuna a auditorilor h)

avizeaza numirea si revocarea directorului general al UCAAPI

Icircn cadrul Ministerului Finantelor Publice se constituie Uniunea Centrala de

Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI) structurata pe compartimente de

specialitate icircn subordinea directa a ministrului finantelor publice

UCAAPI este condusa de un director general numit de ministrul finantelor publice

cu avizul CAPI Directorul general este functionar public si trebuie sa aiba o icircnalta calificare

profesionala icircn domeniul financiar-contabil sisau al auditului cu o competenta profesionala

corespunzatoare si sa icircndeplineasca cerintele Codului privind conduita etica a auditorului

intern

Icircn realizarea obiectivelor sale UCAAPI are urmatoarele atributii principale

a) elaboreaza conduce si aplica o strategie unitara icircn domeniul auditului public intern si

monitorizeaza la nivel national aceasta activitate

b) dezvolta cadrul normativ icircn domeniul auditului public intern

c) dezvolta si implementeaza proceduri si metodologii uniforme bazate pe standardele

internationale inclusiv manualele de audit intern

d) dezvolta metodologiile icircn domeniul riscului managerial

e) elaboreaza Codul privind conduita etica a auditorului intern

f) avizeaza normele metodologice specifice diferitelor sectoare de activitate icircn domeniul

auditului public intern g) dezvolta sistemul de raportare a rezultatelor activitatii de audit

public intern si elaboreaza raportul anual precum si sinteze pe baza rapoartelor primite h)

efectueaza misiuni de audit public intern de interes national cu implicatii multisectoriale

i) verifica respectarea normelor instructiunilor precum si a Codului privind conduita etica a

auditorului intern de catre compartimentele de audit public intern si poate initia masurile

corective necesare icircn cooperare cu conducatorul entitatii publice icircn cauza

j) coordoneaza sistemul de recrutare si de pregatire profesionala icircn domeniul auditului

public intern

k) avizeaza numireadestituirea sefilor compartimentelor de audit public intern din entitatile

publice l) coopereaza cu Curtea de Conturi si cu alte institutii si autoritati publice din

Romacircnia

m) coopereaza cu autoritatile si organizatiile de control financiar public din alte state

inclusiv din Comisia Europeana

Compartimentul de audit public intern se organizeaza astfel

a) conducatorul institutiei publice sau icircn cazul altor entitati publice organul de conducere

colectiva are obligatia instituirii cadrului organizatoric si functional necesar desfasurarii

activitatii de audit public intern

b) la institutiile publice mici care nu sunt subordonate altor entitati publice auditul public

intern se limiteaza la auditul de regularitate si se efectueaza de catre compartimentele de

audit public intern ale Ministerului Finantelor Publice c) conducatorul entitatii publice

subordonate poate stabili si mentine un compartiment functional de audit public intern cu

acordul entitatii publice de la nivelul ierarhic imediat superior iar daca acest compartiment

nu se icircnfiinteaza auditul entitatii respective se efectueaza de catre compartimentul de audit

public intern al entitatii publice de la nivelul ierarhic imediat superior

Compartimentul de audit public intern se constituie icircn subordinea directa a

conducerii entitatii publice si prin atributiile sale nu trebuie sa fie implicat icircn elaborarea

procedurilor de control intern si icircn desfasurarea activitatilor supuse auditului public

internConducatorul compartimentului de audit public intern este numitdestituit de catre

conducatorul entitatii publice cu avizul UCAAPI pentru entitatile publice subordonate

numireadestituirea se face cu avizul organului ierarhic superior Conducatorul

compartimentului de audit public intern este responsabil pentru organizarea si desfasurarea

activitatilor de audit

Functia de auditor intern este incompatibila cu exercitarea acestei functii ca activitate

profesionala orientata spre profit sau recompensa

Atributiile compartimentului de audit public intern sunt

a) elaboreaza norme metodologice specifice entitatii publice icircn care icircsi desfasoara

activitatea cu avizul UCAAPI sau al organului ierarhic superior icircn cazul entitatilor publice

subordonate b) elaboreaza proiectul planului anual de audit public intern

c) efectueaza activitati de audit public intern pentru a evalua daca sistemele de management

financiar si control ale entitatii publice sunt transparente si sunt conforme cu normele de

legalitate regularitate economicitate eficienta si eficacitate d) informeaza UCAAPI despre

recomandarile neicircnsusite de cat re conducatorul entitatii publice auditate precum si despre

consecintele acestora

e) raporteaza periodic asupra constatarilor concluziilor si recomandarilor rezultate din

activitatile sale de audit f) elaboreaza raportul anual al activitatii de audit public intern

g) icircn cazul identificarii unor iregularitati sau posibile prejudicii raporteaza imediat

conducatorului entitatii publice si structurii de control intern abilitate

7 REGLEMENTAREA SI COORDONAREA AUDITULUI INTERN

In Romania la recomandarea Comisiei Europene in 1999 s-a introdus auditul intern

o activitate noua care a generat profesia de auditor internin baza OUG 1191999 privind

controlul financiar preventiv si auditul internLegea a produs suficienta perturbare in sistem

deoarece acolo se recomanda transformarea compartimentelor de control financiar de

gestiune in compartimente de audit internTotusi a avut si efecte pozitive prin aparitia

activitatii de audit intern ca o functie a managementului general si prin crearea acestei

dispute conceptuale in Romania intre controlul intern si auditul intern pe de o parte si

controlul extern si auditul extern pe de alta parte

Datorita cresterii rolului auditului intern si intelegerea importantei auditorilor interni

in codul entitatilor si sprijiniti de Comisia Europeana am fost obligati sa scoatem o lege a

auditului intern (6722002) in baza careia toate entitatile publice si cele asimilate acesteia

fonduri bugetare si patrimoniu public sunt obligate sa aiba compartimente de audit intern

(directii servicii birou)

Standardele internationale de audit intern recomanda ca compartimentele de audit

intern sa nu fie mai mici de 3 persoane

In Romania exista aprox 30 de compartimente de audit intern din sistemul public

compartimente mici si izolate (1-2 auditori)Din aceste considerente in proxima perioada

vom completa normele generale cu norme de asociere a auditorilor interni penmtru a realiza

compartimente de minim 3 persoane

Legea 6722002 prevede constituirea unui CAPI format din 11 persoane la nivel

MFPDe asemenea s-a constituit UCAAPI la nivelul MFP si compartimente de audit intern

la nivelul tuturor entitatilor publice care au un volum al fondurilor bugetare de cel putin

100000 euro 3 ani consecutivi

Pentru entitatile publice (mici) care nu ating acest barem il va asigura structura

ierarhic superioara

In concluzie exista intr-un minister o directie de audit (20 persoane) structurata pe 2-3

servicii si compartimente de audit internAvem aprox 1000 si ceva de compartimente mici

de audit

Prin legea 6722002 in care utilizam frecvent ldquoactivitatea de auditrdquo intelegem

-activitatea de asigurare a functionalitatii sistemului de control intern din cadrul entitatii si

activitatea de consiliere

Din aceste considerente Codul legislativ prezentat a fost completat cu normele de exercitare

si organizare a activitatii de audit public intern aprobate prin OMFP 382003Ulterior au mai

fost elaborate si alte documente privind sustinerea functiei de audit intern cum ar fi CODUL

ETIC AL AUDITULUI INTERN OMFP 2522004 dar si alte acte normative de completare

si modificare a actului normativ (OUG 4232003 HG 372004) La recomandarea Comisiei

Europene a trebuit sa dezvoltam normele si pentru partea de consiliere si in acest sens s-a

elaborat OMFP 17022005 privind activitatea de consiliere a auditului intern

In normele 17022005 sunt prezentate tipurile consilierii care pot fi

a)consultanta-avand ca scop solutii pentru eliminarea diferitelor obstacole care impiedica

desfasurarea normala a proceselor stabilire cauze determinarea consecintelor formuland

recomandari

b)capacitatea intelegerii destinata obtinerii de informatii suplimentare pentru cunoasterea in

profunzime a unui sistem necesar personalului care are responsabilitatea implemetarii

acesteia

OMFP 9462005 recomanda nivelului general de management urmatoarele

- controlulinspecţia nu se vor mai organiza ca compartimente distincte ci activitatile de

control vor fi disipate pe fluxul procesului

-organizarea Registrului Riscurilor la nivelul fiecarui compartiment si prin centralizare la

nivelul entitatii

-elaborarea procedurilor scrise si formalizate pentru toate activitatile subactivitatile

programele din cadrul entitatiiAceasta filozofie de organizare a controlului intern in entitati

este prezentata in Indrumarul Metodologic privind Organizarea Controlului Intern existent

pe site-ul MFP

NOTA pentru aceste activitati se recomanda auditorilor interni sa faca facilitarea intelegerii

c)formare si perfectionarea profesiei destinata cunostintelor teoretice si practice gestiunea

riscurilor si controlului intern

Consilierea se organizeaza si desfasoara sub mai multe forme

-misiuni de consiliere formalizate cuprinse in plan care respecta OMFP 17022005 in

general pentru abordari sistematice si metodice si care se finalizeaza cu raport de consiliere

-misiuni de consiliere cu caracter informal neformalizat realizate prin participarea in cadrul

unor comitete schimburi de informatii realizate dupa procedurile specifice acestora

-misiuni de consiliere pentru situatii exceptionale (alegeri cutremur inundatii)

BIBLIOGRAFIE

1 Auditul intern autor MGhita Editura Economica Bucuresti 2004 ISBN 973-709-051-9

2 Audit intern autori Marcel Ghiţă Sorin Briciu şi colaboratorii Editura ULISE Alba Iulia

2005 ISBN 973-87453-1-4

3 Auditul intern icircn sistemul public autori Marcel Ghiţă Mihai Spracircnceană Editura

Tribuna Economică Bucureşti 2006

4 Theorie et practique de lrsquoaudit interne autor Jacques Renard Editions drsquoOrganisation

Paris France 2002 tradusă icircn Romacircnia printr-un proiect finanţat de PHARE sub

coordonarea Ministerului Finanţelor Publice Bucureşti 2003

5 Ordinul ministrului finanţelor publice nr 94604072005 pentru aprobarea Codului

controlului intern cuprinzacircnd standardele de managementcontrol intern la entităţile publice şi

pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial (MO nr 67528072005) cu

modificările şi completările ulterioare

6 Ordinul ministrului finanţelor publice nr 138922082006 privind modificarea şi

completarea Ordinului ministrului finanţelor publice nr 9462005 pentru aprobarea Codului

controlului intern cuprinzacircnd standardele de managementcontrol intern la entităţile publice şi

pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial (MO nr 77112092006)

7 Legea nr 67219122002 privind auditul public intern (MO nr 95324122002) cu

modificările şi completările ulterioare

Page 8: Audit Intern, Curs Master

Auditul intern prin activităţile pe care le desfăşoară adaugă valoare atacirct prin evaluarea

sistemului de control intern şi analiza riscurilor asociate activităţilor auditabile cacirct şi prin

recomandările cuprinse icircn raportul icircntocmit şi transmise icircn scopul asigurării atingerii

obiectivelor organizaţiei

Destinatarii rapoartelor de audit intern pot să ţină sau nu cont de recomandările auditorilor

icircnsă ei ştiu că atunci cacircnd nu ţin cont de ele icircşi vor asuma unele riscuri

Auditul intern nu poate da un certificat că toate activităţile sunt protejate sau că nu există

disfuncţii din singurul motiv important - relativitatea controlului intern - care este obiectul

său de activitate

Auditorii interni evaluează sistemul de control intern al entităţii şi dau o asigurare rezonabilă

managementului general referitoare la funcţionalitatea acestuia

Auditul intern este o profesie care s-a redefinit mereu de-a lungul anilor din dorinţa de a

răspunde necesităţilor icircn continuă schimbare ale entităţilor Axat la icircnceput pe probleme

contabile obiectivele auditului intern s-au deplasat spre depistarea principalelor riscuri ale

entităţilor şi evaluarea controlului intern al acestora

Activitatea compartimentului de audit intern se află icircntr-o relaţie de complementaritate cu

Comitetul de Audit respectiv

bull auditul intern oferă Comitetului de Audit o analiză imparţială şi profesionistă asupra

riscurilor organizaţiei şi contribuie la icircmbunătăţirea informării sale şi a Consiliului de

administraţie icircn ceea ce priveşte securitatea acesteia

bull Comitetul de Audit garantează şi consacră independenţa auditului intern

Icircn acest fel cele două structuri contribuie la guvernarea eficientă a organizaţiilor dar icircn

moduri de abordare diferite

Profesia de audit intern se bazează pe standarde de audit intern şi pe standardele de

implementare sau de bună practică recunoscute icircn icircntreaga lume care se adaptează la

particularităţile legislative şi de reglementare ale fiecărei ţări icircn vederea respectării regulilor

specifice ce guvernează diferite sectoare de activitate şi cultura organizaţiei respective

Cunoaşterea şi aplicarea acestui cadru de referinţă oferă organizaţiilor şi organismelor de

reglementare o asigurare privind nivelul de profesionalism al auditorilor interni

Nerespectarea lor nu icircnseamnă numai să te situezi icircn afara profesiei dar mai ales să te privezi

de un mijloc de a fi mai eficace şi mai credibil Amatorismul nu poate să funcţioneze icircn

auditul intern ci doar o abordare sistematică şi metodică poate aduce un plus de valoare

organizaţiilor

2 DEFINIREA CONCEPTULUI DE AUDIT INTERN

Funcţia de audit intern a cunoscut transformări succesive pacircnă la stabilizarea definirii

conceptului Aceste abordări progresive au scos icircn evidenţă o serie de elemente care trebuie

reţinute pentru conturarea cadrului icircn care se icircnscrie auditul intern

Din analiza evoluţiei funcţiei auditului intern pacircnă icircn prezent putem aprecia următoarele

elemente de implicare icircn viaţa entităţii auditate şi anume

- consiliere acordată managerului

- ajutorul acordat salariaţilor fără a-i judeca

- independenţă şi obiectivitate totală a auditorilor

a) Consiliere acordată managerului

Auditul intern reprezintă o funcţie de asistenţă a managerului pentru a-i permite să-şi

administreze mai bine activităţile Componenta de asistenţă de consiliere ataşată auditului

intern icircl distinge categoric de orice acţiune de control sau inspecţie şi este unanim

recunoscută ca avacircnd tendinţe de evoluţie icircn continuare

Auditul intern este aproape de fiecare responsabil precum agentul fiscal care consiliază şi

rezolvă problemele legate de impozite si taxe Responsabilul managerul este consiliat de

auditorul intern pentru a găsi soluţii de rezolvare a problemelor sale icircntr-o cu totul altă

manieră icircn sensul că prin dispoziţiile luate să asigure un control mai bun al activităţilor

programelor şi acţiunilor sale

Profesionalismul auditorului intern este arta şi maniera de a emite o judecată de valoare

asupra instrumentelor şi tehnicilor folosite cum ar fi reguli proceduri instrucţiuni sisteme

informatice tipuri de organizare şa care reprezintă ansamblul activităţilor de control

utilizate de managerul instituţiei sau responsabilul unui loc de muncă recunoscut de

specialişti drept control intern

Rolul auditorului intern este acela de a asista managerul pentru abordările practice succesive

deja elaborate şi prin analiza ansamblului să contribuie la icircmbunătăţirea sistemului de control

intern şi a muncii cu mai multă securitate şi eficacitate

Icircn consecinţă se acceptă unanim că auditorul intern consiliază asistă recomandă dar nu

decide obligaţia lui fiind de a reprezenta un mijloc care să contribuie la icircmbunătăţirea

controlului pe care fiecare manager icircl are asupra activităţilor sale şi a celor icircn coordonare icircn

vederea atingerii obiectivelor controlului intern Pentru realizarea acestor atribuţii auditorul

intern dispune de o serie de atuuri faţă de management şi anume

- standarde profesionale internaţionale

- buna practică recunoscută icircn domeniu care icirci dă autoritate

- tehnici şi instrumente care-i garantează eficacitatea

- independenţa de spirit care icirci asigură autonomia să conceapă ipoteze şi să formuleze

recomandări

- cercetarea şi gacircndirea lui este detaşată de constracircngerile şi obligaţiile unei activităţi

permanente de gestionare zilnică a unui serviciu

b) Ajutorul acordat salariaţilor fără a-i judeca

Icircntr-o entitate icircn care auditul intern face parte din cultura organizaţiei acesta este acceptat cu

interes dar icircntr-o entitate care se confruntă cu riscuri potenţiale importante cu absenţa

conformităţii cu reglementările de bază cu o eficacitate scăzută şi o fragilitate externă a

acesteia datorită deturnărilor de fonduri dispariţiei activelor sau fraudă este evident că

managerul respectiv va fi judecat apreciat

considerat icircn funcţie de constatările auditorului intern

Icircntr-un caz standard misiunea de audit intern poate să evidenţieze ineficacitate redundanţă icircn

sistem sau posibilităţi de icircmbunătăţire a activităţiloracţiunilor dar există mai multe motive

pentru care managementul nu trebuie să fie pus direct icircn discuţie

bull Obiectivele auditului intern au icircn vedere un control asupra activităţilor care să conducă

la icircmbunătăţirea performanţei existente şi nu la judecarea acestuia aşa cum specialistul icircn

fiscalitate ajută la o mai bună aplicare a regimului fiscal Chiar dacă responsabilul este judecat

icircn urma rapoartelor sale de audit acesta nu este obiectivul auditului intern

bull Realizările auditului intern nu trebuie puse icircn discuţie de cel auditat iar dacă totuşi

acest lucru este făcut să se efectueze icircntr-o manieră pozitivă Spre exemplu este cazul unei

insuficienţe nereguli importante descoperită de auditorul intern care imediat o aduce la

cunoştinţa managerului şi pe care acesta o va soluţiona fără icircntacircrziere Icircn acest caz disfuncţia

semnalată prin raportul de audit intern a dus la o acţiune corectivă care a avut ca rezultat şi

aprecierea auditorului ca un responsabil dinamic şi eficace

bull Responsabilităţile auditorului intern trebuie să aibă icircn vedere că adesea analiza cauzelor

unei nereguli scoate la iveală existenţa unor puncte slabe care icircşi au originea icircn insuficienţe

asupra cărora responsabilul nu are un bun control Cu această ocazie se observă că soluţiile

trebuie să vină pe cale ierarhică sau chiar de la nivelul organizaţiei dacă sunt probleme de

dimensiune culturală de formare profesională de buget de organizare de natură informatică

şa

Această situaţie paradoxală adesea icircntacirclnită icirci stimulează logica celui auditat care constată că

auditorul intern confirmă insuficienţele semnalate chiar de el

Din prezentarea de mai sus rezultă că icircn aceasta constă consilierea concretă şi fără echivoc

acordată managerului de catre auditorii interni

c) Independenţa totală a auditorilor interni

Funcţia de audit intern nu trebuie să suporte influenţe şi presiuni care ar putea fi contrare

obiectivelor fixate Standardele profesionale de audit intern definesc principiul independenţei

sub două aspecte

- independenţa compartimentului icircn cadrul organizaţiei de aceea el trebuie să

funcţioneze subordonat celui mai icircnalt nivel ierarhic

- independenţa auditorului intern prin practicarea obiectivităţii adică auditorii interni

trebuie să fie independenţi de activităţile pe care le auditează

Independenţa auditorilor interni trebuie să aibă la bază eliminarea practicii de supraicircncărcare a

auditorilor cu lucrări care nu ar trebui să le revină lor Spre exemplu definirea de reguli şi

proceduri de lucru exercitarea acţiunilor de evaluare şi supervizare ale salariaţilor chiar şi

temporar participarea la elaborarea sistemelor informatice activitatea de organizare acţiuni

de control financiar propriu-zis sau inspecţii şa

Fenomenul cel mai grav care rezultă de aici este că auditorii aflaţi icircn această situaţie nu mai

pot audita domeniul respectiv deoarece şi-au pierdut independenţa şi obiectivitatea Dacă

apar asemenea cazuri mai ales la entităţi mici şi mijlocii cacircnd din motive structurale suntem

obligaţi să icircncredinţăm auditorilor asemenea acţiuni se impune să evaluăm riscurile şi

consecinţele inevitabile icircn timp

Independenţa şi obiectivitatea sunt abateri de la funcţia de audit intern care dăunează

eficacităţii şi rigorii muncii de audit Spre exemplu Trebuie să avem icircn vedere că nu putem fi

medic şi pacient icircn acelaşi timp fără să stabilim un diagnostic cel puţin subiectiv

Respectarea standardului privind independenţa presupune unele reguli

bull auditul intern nu trebuie să aibă icircn subordine vreun serviciu operaţional

bull auditorul intern să poată avea acces icircn orice moment la persoanele de la toate nivelele

ierarhice la bunuri la informaţii la sistemele electronice de calcul

bull recomandările pe care le formulează să nu constituie icircn nici un caz măsuri obligatorii

pentru management

Organizarea funcţiei de audit intern icircn subordinea nivelului ierarhic cel mai icircnalt nu este

suficientă mai trebuie ca fiecare icircn cadrul activităţii sale să poată da dovadă de obiectivitate

acesta fiind de altfel unul din principiile fundamentale ale codului deontologic A fi obiectiv

icircnseamnă să realizezi o apreciere icircn totală neutralitate icircnseamnă a nu avea idei preconcepute

ci o atitudine imparţială De aceea standardele profesionale consideră că obiectivitatea este

afectată şi atunci cacircnd auditorul auditează o entitate activitateprogram a cărei

responsabilitate şi-a asumat-o icircn cursul timpului

Realizacircnd că idealul absolut nu va fi atins nici icircn audit de aceea vorbim despre riscul de

audit un risc rezidual după trecerea auditorului intern Obiectivitatea rămacircne scopul care

trebuie atins fiecare avacircnd datoria să facă tot posibilul pentru a se apropia cacirct mai mult de

acest deziderat

Independenţa şi obiectivitatea este deseori controversată mai ales de către auditorii interni

care nu icircnţeleg această independenţă atunci cacircnd se află icircntr-o structură ierarhică

Icircn realitate independenţa auditorului intern este supusă unei duble limitări

bull auditorul intern ca orice responsabil din organizaţie trebuie să se conformeze strategiei

şi politicii direcţiei generale

bull auditorul intern trebuie să fie independent icircn exercitarea funcţiei sale dar respectacircnd

standardele de audit intern Aceasta este o limitare deontologică dar neicircnsoţită de sancţiune

şi de aceea auditorul intern trebuie să-şi impună icircn mod conştient respectarea standardelor

profesionale

Din această succintă prezentare rezultă că icircn materie de independenţă nu este suficientă nici

ataşarea structurii de audit la cel mai icircnalt nivel ierarhic şi nici urmărirea realizării

obiectivităţii

Practica icircn domeniu ne arată că adevărata independenţă a auditorului intern o constituie

profesionalismul său deoarece dacă este un profesionist va descoperi disfuncţii importante

va face recomandări pertinente şi se va implica icircn viaţa organizaţiei prin icircmbunătăţirea

performanţelor acesteia

Definirea elementelor de ancorare icircn viaţa entităţii a funcţiei de audit ne permite să trecem la

prezentarea conceptului de audit intern Aşa cum am arătat au existat mai multe definiţii de-a

lungul timpului

Icircn anul 1999 IIA din SUA a emis o nouă definiţie a auditului intern icircn urma unui studiu

efectuat cu 800 studenţi coordonat de auditorii din universităţile australiene astfel

Auditul intern este o activitate independentă şi obiectivă care dă unei organizaţii o

asigurare icircn ceea ce priveşte gradul de control deţinut asupra operaţiunilor o icircndrumă

pentru a-i icircmbunătăţi operaţiunile şi contribuie la adăugarea unui plus de valoare

Auditul intern ajută această organizaţie să icircşi atingă obiectivele evaluacircnd printr-o

abordare sistematică şi metodică procesele sale de management al riscurilor de control şi

de conducere a icircntreprinderii şi făcacircnd propuneri pentru a le consolida eficacitatea

Icircn literatura de specialitate există autori4 care consideră că folosirea cuvacircntului ldquoactivitaterdquo

pentru a defini auditul intern icircn locul termenului de ldquofuncţierdquo icircl situează pe responsabilul său

pe o poziţie subalternă ţinacircnd cont că o activitate este mai elementară decacirct o funcţie

Din aceste considerente icircn lexicul ldquoCuvintele Audituluirdquo5 există următoarea definiţie a

auditului şi anume Auditul intern este icircn cadrul unei organizaţii o funcţie ndash exercitată icircntr-o

manieră independentă şi cu mandat - de evaluare a controlului intern ceea ce concurează cu

bunul control asupra riscurilor de către responsabili

Icircn Legea nr 6722002 privind auditul public intern din Romacircnia este adoptată definiţia dată

de IIA icircn anul 1999 Marea majoritate a profesioniştilor icircn domeniu sunt de acord că

această formulare mai poate fi reevaluată dar icircn acest moment este satisfăcătoare şi

exhaustivă din punct de vedere al conţinutului

3 CONCEPTUL DE CONTROL INTERN

Etimologia cuvantului ldquocontrolrdquo provine din expresia latineasca ldquo contra rolusrdquo-

verificarea unui act duplicat dupa originalControlul in acceptiunea lui semantica este o

analiza permanenta dar si periodica a unei activitati a unei situatii pentru a urmari mersul

acestuia fata de un scop sau obiectiv si de a lua masurile de creatiiIn acest timp controlul

semnifica si o supraveghere continua morala si materiala ca si stapanirea unei activitati In

literatura de specialitate avem mai multe acceptiuni astfel

- in acceptiunea francofona controlul reprezinta o verificare o inspectie atenta a corectitudinii unui act

- in acceptiunea angloxasona controlul este actiunea de supraveghere a cuiva a ceva o

examinare minutioas cu scopul de a stapani sau reglementa functionalitatea unui mecanism

Controlul ramane un atribut al managementului utilizat pentru realizarea unor analize a

stabilirii realitatii si stabilirii erorilor servind direct managerilor autoritatilor publice dar si

populatieiA evoluat si evolueaza continuu concomitent cu perfectionarea sistemului

deorganizare si de management precum si a mediului in care functioneaza si care se afla

intr-o continua miscare

STRUCTURA SISTEMULUI DE CONTROL INTERN

AUDITUL INTERN

- consiliere manageriala

- evalueaza sistemul de control intern

CONTROLUL INTERN

- autocontrolul activitatii

- controlul mutual

- controlul ierarhic

- controlul de gestiune

- controlul patrimonial

- controlul de calitate

- controlul financiar contabil

- controlul administrativ

- inspectii

- altele

4 Paralela intre auditul intern si controlul intern

Conceptele de control intern si audit intern desi diferite au o serie de elemente care le

apropie si altele care le diferentiaza ceea ce creeaza suficiente confuzii chiar printre

specialisti

Auditul intern reprezinta activitatea de examinare obiectiva a ansamblului activitatilor entitatii

economice icircn scopul furnizarii unei evaluari independente a managementului riscului

controlului si proceselor de conducere a acestuia

Controlul intern este format din ansamblul formelor de control exercitate la nivelul entitatii

publice inclusiv auditul intern stabilite de conducere in concordanta cu obiectivele acesteia si

cu reglementarile legale in vederea administrarii fondurilor in mod economic eficient si

eficace care include structurile organizatorice metodele si procedurile

Auditul intern are urmatorul rol

- Verificarea conformitatii activitatilor din entitatea economica auditata cu politicile

programele si managementul acestuia icircn conformitate cu prevederile legale

- Evaluarea gradului de adecvare si aplicare a controalelor financiare si nefinanciare dispuse si

efectuate de catre conducerea unitatii icircn scopul cresterii eficientei activitatii entitatii

economice

- Evaluarea gradului de adecvare a datelorinformatiilor financiare si nefinanciare destinate

conducerii pentru cunoasterea realitatii din entitatea economica

- Protejarea elementelor patrimoniale bilantiere si extrabilantiere si identificarea metodelor de

prevenire a fraudelor si pierderilor de orice fel

Controlul intern si sistemul de control intern au rolul de a contribui la

- Respectarea politicilor manageriale (deciziilor conducerii) si a reglementarilor legale

precum si la indeplinirea cu regularitate in mod economic eficace si eficient a sarcinilor

stabilite

- Utlilizarea optima si eficienta a resurselor protejarea activelor prin prevenirea si detectarea

abaterilor erorilor si a fraudelor

- Efectuarea si mentinerea de icircnregistrari contabile corecte si complete sistematizarea si

prezentarea informatiilor necesare diferitelor categorii de utilizatori prin intermediul situatiilor

financiare conform unui referential contabil adoptat

Controlul intern datorita caracterului sau sistematic si atotcuprinzator raspunde nevoilor de

informare ale managerilor membrilor Consiliului de Administratie si ai Comitetului de

Directie precum si ale celorlalte persoane care detin functii de conducere si de executie

favorizand dialogul dintre acstea asigurand transparenta si democratia

Pe baza informatiilor furnizate de controlul intern conducerea are posibilitatea sa-si

fundamenteze mai judicios deciziile manageriale referitoare la programele de activitate la

organizarea si coordonarea structuriilor entitatii la delimitatrea responsabilitatilor pe

compartimente si pe persoanele implicate icircn efectuarea tranzactiilor si operatiunilor respective

si icircn consemnarea si prelucrarea informatiilor

Urmarind efectuarea tranzactilor si a operatiunilor in conformitate cu normele legale si cu

deciziile conducerii controlul intern previne si elimina neregulile si eventualele conflicte din

interiorul entitatii sau dintre entitate si terti (organe fiscale clienti creditori etc )

In practica managementul este perceput ca fiind preocupat de organizarea sistemului de

control intern si de actualizarea permanenta a acestuia datorita evolutiei riscurilor cu care se

confrunta entitatea

Exista forme de control care nu implica costuri suplimentare pe care managerul le stabileste

pentru domeniul sau si care sunt menite sa limiteze sau sa elimine riscurile asociate

activitatilor sub forma

- Autocontrolul propriilor activitati efectuate prin respectarea de catre fiecare salariat a

procedurilor de control instituite

- Controlul mutual realizat icircntre fazele unui lant procedural exercitat de fiecare post de lucru

asupra modului de efectuare a prelucrarilor icircn cadrul postului de lucru anterior pentru a putea

adauga propriile prelucrari si a pregatii controlul pe care il va efectua postul de lucru urmator

- Controlul ierarhic exercitat pe fiecare nivel de responsabilitate

- Controlul partenerial care se realizeaza prin delegarea unor competente intre diferite paliere

de responsabilitate

Prin auditul intern se realizeaza

- Cunoasterea mai aprofundata a specificul entitatii

- Garantarea permanentei interventiilor operative pentru redresarea situatiei pentru

modificarea sau aplicarea corecta a metodelor de gestiune

- Abordarea si a domeniilor mai putin semnificative sau prioritare avacircnd un cost mai redus

- Prin rapoartele pe care le icircntocmeste informeaza conducerea la intervale mai scurte de

timp asupra concluziilor sale referitoare la sistemul contabil si sistemul de control intern din

entitatea respectiva

- Asigurarea unei confidentialitati mai mari a informatiilor etc

5 Paralela intre auditul intern si auditul extern

Pornind de la realitatea că atacirct auditul intern cacirct şi auditul extern sunt pe acelaşi

ldquofrontldquo duc aceeaşi ldquobătălieldquo chiar dacă utilizează metodologii diferite de auditare se

impune susţinerea reciprocă ca o condiţie a eficienţei activităţii de audit

Icircn acelaşi timp trebuie să recunoaştem că dezvoltarea relaţiilor dintre cele două

importante activităţi are la bază tradiţia şi cultura naţională iar lipsa de colaborare dintre

cele două sisteme este considerată istorică Totuşi auditul intern şi auditul extern trebuie să

icircnceapă o colaborare efectivă să aducă acel plus de valoare aşteptat din ambele zone şi să

scape de teama existenţialistă care le afectează icircn prezent

Scopul colaborării icircntre auditul intern şi auditul extern ar trebui să aibă ca temelie cel puţin

următoarele argumente conştientizarea managementului privind necesitatea implementării

funcţiei de audit intern icircn cadrul propriilor entităţi

- asigurarea suplimentară că auditul intern este independent

- asumarea implementării auditului intern

- conştientizarea mai completă a riscurilor atacirct de către management cacirct şi de către

auditori

- reducerea la minimum a suprapunerilor

- schimburi profesionale de probleme

- pregătiri profesionale comune

- mobilitatea personalului icircntre cele două structuri

- coroborarea planurilor şi a programelor de audit

- icircmpărtăşirea informaţiilor utile şi asigurarea unei comunicări eficiente

- icircnţelegerea de către fiecare parte a rolului celeilalte

- clarificarea mai atentă a celor două activităţi

- eliminarea rivalităţilor instituţionale sau chiar a competiţiei dintre cele două

activităţi

- punerea unei presiuni mai mici asupra entităţilor auditate

- crearea unei culturi comune a auditului icircn sectorul public

- realizarea unor compatibilităţi reale cu structurile similare europene

Curtea de Conturi a Romacircniei ndash CCR ndash printre alte activităţi evaluează existenţa şi

funcţionalitatea sistemului de control managerial reorganizat icircn conformitate cu legislaţia icircn

vigoare1 ceea ce icircnseamnă că va evalua activitatea de audit intern şi va asigura astfel feed-

back-ul acestei funcţii a entităţii

Colaborarea icircntre structurile care efectuează auditul intern şi cele care efectuează auditul

extern implică o serie icircntreagă de AVANTAJE atacirct pentru cele două părţi cacirct şi pentru

entităţile auditate astfel

auditul intern are o mai bună icircnţelegere a riscurilor din cadrul entităţilor unde

funcţionează şi pot furniza informaţii utile icircn acele zone auditului extern

auditul intern este mai implicat icircn cunoaşterea entităţii avacircnd acces la informaţii la

care auditul extern nu poate ajunge şi din aceste considerente colaborarea este imperios

necesară

auditul intern prin colaborarea cu auditul extern poate să-şi icircmbunătăţească

metodologiile de intervenţie pe teren să-şi dezvolte programele de testare şi să se folosească

de asigurarea pe care o dă auditul extern entităţii auditate

Icircn plus comunicarea reciprocă şi colaborarea interactivă icircntre auditul intern şi auditul

extern aduce beneficii nu numai acestora entităţii auditate dar şi celor două profesii de

auditori

Comitetele de audit acolo unde există ar trebui să icircncurajeze această interrelaţionare pe

principiul complementarităţii profesiilor avacircnd icircn vedere că este necesară colaborarea şi

cooperarea celor două profesii pentru atingerea obiectivelor ce le revin De asemenea acestea

ar trebui să aibă icircn vedere nu numai icircmpărtăşirea cunoştinţelor privind misiunile de audit

realizate dar şi o posibilă aliniere a stan-dardelor lor la buna practică internaţională

Realizarea unor misiuni de audit cu un icircnalt grad de profesionalism presupune existenţa

unei comunicări adecvate din ambele părţi şi aceasta va contribui la icircntărirea relaţiilor de

colaborare profe-sională şi icircn timp la obţinerea icircncrederii reciproce

Deviza ambelor structuri de audit ar trebui să fie aceea de a juca un rol activ icircn

schimbarea şi im-plementarea sistemelor de management şi control intern icircn cadrul

entităţilor care se poate realiza numai dacă există o stare de spirit potrivită care să conducă

la atingerea acestor principii astfel

- comunicarea permanentă care poate reprezenta cheia succesului

- profesionalism şi respect pentru entităţile auditate prin eliminare icircn totalitate

a suprapunerilor

- existenţa unei dorinţe de icircmpărtăşire a constatărilor

- colaborarea eficientă utilă pentru ambele părţi dar şi pentru entitatea

auditată

- comunicarea şi schimbul reciproc de informaţii care va contribui la

organizarea mai bine a activităţilor şi la oferirea unei calităţi crescute a muncii

- necesitatea creşterii icircncrederii reciproce icircntre cele două structuri de audit

deviza relaţiei dintre auditori ar trebui să fie COLABORARE ŞI COOPERARE

Icircn baza acestor considerente auditul intern trebuie să diminueze misiunile de audit de

conformitate şi să se icircndrepte tot mai mult spre realizarea unor misiuni de audit de sistem

deoarece auditul extern este mai interesat de acest gen de misiuni care icirci poate orienta mai

bine propria activitate Icircn acelaşi timp misiunile de audit de sistem sunt mai utile şi pentru

activitatea de evaluare a riscurilor de către management şi de către auditorii interni

Atingerea acestor obiective speciale se va materializa prin stabilirea icircn mod obligatoriu

a unor icircn-tacirclniri de lucru sistematice icircn vederea cooperării şi care se va concretiza icircn

elaborarea unui PROTOCOL DE COLABORARE icircntre cele două profesii de auditori

Considerăm că auditul extern trebuie să fie cel care să aibă iniţiativă icircn această relaţie

avacircnd icircn vedere posibilităţile de evaluare anuală a entităţilor publice şi logica de a porni icircn

examinările pe care le efectuează de la constatările şi recomandările auditului intern Icircn plus

auditul extern icircn activitatea de evaluare a eficienţei sistemului de control managerial trebuie

să aibă icircn vedere rapoartele auditului intern

Desigur posibilităţile de colaborare şi cooperare sunt multiple şi se impune ca mereu să

fie regacircndite funcţie de evoluţia tehnicilor şi instrumentelor de audit dar şi buna practică

recunoscută icircn domeniu

TERMENII PROTOCOLULUI DINTRE AUDITUL EXTERN ŞI AUDITUL INTERN

Activităţile de audit intern şi cele de audit extern din Romacircnia au ca ţel comun

contribuţia la buna gestionare a constituirii şi utilizării fondurilor publice motiv pentru care

de multe ori sunt preferate schimburile de specialişti dintre cele două profesii care de

asemenea sunt şi profesii liberale

Icircn evoluţia celor două activităţi nu de puţine ori intersectarea misiunilor de audit a fost

benefică amacircndurora acestea completacircndu-se reciproc la nivel informal dar şi prin faptul că

rezultatele activităţii uneia dintre ele a fost iniţiatorul şisau declanşatorul activităţii celeilalte

De asemenea ca o apreciere a muncii auditorilor angrenaţi icircntr-un sistem sau altul aceştia au

contribuit la implementarea recomandărilor celorlalţi deşi aceste atribuţii nu erau stabilite

anticipat ca fiind obligatorii

Avacircnd icircn vedere obiectivele comune o serie de tehnici şi instrumente de audit pe care le

folosesc ambele profesii deşi au metodologii diferite dar şi obiective specifice considerăm

că cele două tipuri ale auditului trebuie să se afle icircntr-o perfectă complementaritate

respingacircnd exclusivismul de orice fel

Prin luare icircn considerare a acestor realităţi Curtea de Conturi a Romacircniei ndash CCR ndash icircn

calitate de instituţie supremă de audit şi Ministerul Finanţelor Publice prin Unitatea

Centrală pentru Armonizarea Auditului Public Intern ndash UCAAPI ndash icircn calitate de organ de

specialitate al administraţiei publice centrale care elaborează conduce şi aplică o strategie

unitară icircn domeniul auditului intern icircn sectorul public pot să conlucreze icircndeaproape

pentru a asigura stabilitatea şi complementaritatea celor două sisteme de audit şi a

componentelor acestora

Icircn practică recomandăm ca relaţiile dintre cele două categorii de profesionişti să fie

transpuse icircntr-un Protocol pentru colaborare şi cooperare icircn domeniul activităţii de audit

care să fie structurat pe mai multe capitole icircn care să se statueze icircn principal următoarele

A coordonarea metodologică comună icircn domeniul auditului public icircn Romacircnia

B coordonarea planurilor de activitate ale structurilor de audit intern din entităţile

publice cu cele ale CCR

C asigurarea schimbului de informaţii icircn procesul de auditare

D realizarea pregătirii profesionale unitare a auditorilor

A Coordonarea metodologică comună icircn domeniul auditului public icircn Romacircnia va

conduce pe de-o parte la creşterea icircncrederii CCR icircn calitatea activităţii de audit intern care

se poate baza pe rapoartele auditorilor interni şi icircn acelaşi timp poate să le utilizeze ca puncte

de plecare icircn activitatea proprie Pe de altă parte structurile de audit intern icircşi pot reorienta

propriile activităţi icircn funcţie de constatările şi opiniile auditului extern icircncercacircnd totodată să

evite dublarea eforturilor şi a resurselor alocate de către cele două instituţii de audit

Protocolul de cooperare pentru realizarea coordonării metodologice ar trebui să se refere

următoarele

cooperare reciprocă cu maximă operativitate pentru elaborarea şi actualizarea normelor

curente şi a intenţiilor legislative privind icircmbunătăţirea cadrului normativ

transmiterea comentariilor reciproce asupra cadrului procedural şi existenţa disponibilităţii de

a accepta comentariile şi de a le include icircn normele proprii cu respectarea judecăţii

profesionale şi păstrarea independenţei

bull realizarea icircntacirclnirilor periodice icircntre specialişti pentru dezbaterea anumitor soluţii

metodologice comune icircn vederea icircnţelegerii profunde a acestora

bull informarea reciprocă asupra intenţiilor de modificare a cadrului normativ şi procedural de

desfăşurare a activităţii de audit

bull solicitarea de consiliere pentru icircmbunătăţirea şi compatibilizarea metodologiilor proprii de

audit şi a manualelor ghidurilor şi procedurilor de lucru fără a prejudicia independenţa şi

opiniile profe-sionale ale auditorilor

bull dezvoltarea metodologiilor comune pe baza analizei riscului care să permită focalizarea

acti-vităţii de audit intern pe domeniile-cheie ale entităţii publice

B Coordonarea planurilor de activitate ale structurilor de audit intern ale entităţilor

publice cu cele ale CCR cu scopul de a preveni suprapuneri ale activităţilor de audit dar şi

pentru a se completa reciproc prin identificarea şi evaluarea riscurilor rezultate astfel icircncacirct să

poată fi auditate arii cacirct mai extinse ale sistemelor din sectorul public

Icircn activitatea de coordonare a planurilor se impune respectarea unor principii generale

precum

evitarea suprapunerii perioadelor auditabile

misiunile de audit extern de regulă să fie ulterioare misiunilor de audit intern

stabilirea misiunilor de audit de interes comun a obiectivelor acestora şi a

termenelor de realizare

elaborarea unor planuri pentru situaţii neprevăzute cacircnd managerii deturnează

activitatea de audit intern

analiza şi discutarea planurilor curente icircn vederea elaborării planurilor anuale

viitoare de audit şi realizarea unor eventuale schimburi de informaţii privind entităţile ce

urmează a fi auditate

Protocolul de colaborare ar trebui să stabilească şi un calendar comun pentru

definitivarea proiec-telor planurilor de audit intern pentru anul următor corelate cu planul

de activitate propriu al CCR

C Asigurarea schimbului de informaţii icircn procesul de auditare determină necesitatea

informării reciproce asupra modului de desfăşurare propriu-zisă a misiunilor de audit şi

asupra constatărilor deosebite din cuprinsul rapoartelor de audit astfel

icircn situaţia apariţiei icircn timpul derulării misiunilor de audit a unor grave suspiciuni

privind existenţa unui management defectuos sau a unor cazuri de fraudă structurile de

audit intern şi cele de audit extern funcţie de nivelul la care se situează entitatea auditată

se impune să se informeze reciproc dar cu respectarea principiului independenţei

icircn vederea realizării practice a schimbului de informaţii părţile vor proceda la

transmiterea reciprocă a constatărilor importante din rapoartele de audit cu acordul

managerilor inclusiv informarea reciprocă despre modul de implementare a

recomandărilor şi concluziilor formulate icircn cadrul misiunilor de audit

de asemenea icircn spiritul celor expuse mai sus părţile se vor invita reciproc pentru a

participa la şedinţele de icircnchidere a misiunilor de audit icircn situaţiile icircn care consideră

necesară prezenţa celeilalte părţi şi se vor informa despre modul de implementare al

recomandărilor şi concluziilor formulate icircn ca-drul misiunilor de audit

D Realizarea pregătirii profesionale unitare a auditorilor se impune icircn mod sistematic

cu scopul de a utiliza eficient rezultatele activităţii celeilalte entităţi icircn vederea atingerii

obiectivelor prestabilite Icircn acest sens considerăm necesitatea instituirii unui sistem de

colaborare privind cel puţin

- invitarea reciprocă a auditorilor celor două structuri la cursurile organizate sub

egida acestora inclusiv la acele iniţiative ale Uniunii Europene care se referă la controlul

şi protejarea intereselor financiare ale acesteia

- organizarea de dezbateri seminarii pe teme de interes comun privind analiza

riscurilor modul de utilizare a tehnicilor şi instrumentelor de audit sisteme de

implementare a recomandărilor şi concluziilor şa

- transmiterea reciprocă a materialelor şi informaţiilor cu caracter de noutate din

sfera auditului

Icircn vederea asigurării atingerii acestor obiective apreciem necesitatea

permanentizării activităţii unui grup de lucru care să aibă şi iniţiativa realizării

protocolului de colaborare dintre cele două instituţii CCR şi UCAAPI-MFP

Concret icircn baza acestui protocol dar şi a legislaţiei care reglementează cele două

domenii CCR icircn conformitate cu art 18 din lege va evalua activitatea de control financiar

propriu inclusiv activitatea de audit intern Astfel se impune ca auditorii publici externi să

analizeze icircn cadrul entităţilor auditate icircn principal următoarele aspecte

(1) Organizarea şi managementul structurilor de audit intern

- organizarea compartimentului de audit intern subordonarea şi raportarea directă către

conducerea entităţii publice

- stabilirea atribuţiilor şi responsabilităţilor auditorilor interni conform cadrului legal

- organizarea activităţii de audit intern icircn mod distinct de celelalte activităţi din entitatea

publică

- neimplicarea auditorilor interni icircn elaborarea procedurilor de control sau icircn derularea

efectivă a unor activităţi auditabile

- numirearevocarea şefilor compartimentului de audit intern şi a auditorilor interni

- calitatea şi natura domeniilor cuprinse icircn programul de asigurare şi icircmbunătăţire a

calităţii activităţii de audit intern

- fundamentarea necesarului de auditori pentru funcţionarea optimă a structurilor de

audit intern

- frecvenţa şi modul de apel la resursele externe necesare efectuării misiunilor de audit

intern

- profilul şi competenţa profesională a auditorilor interni

((2) Planificarea auditului intern

elaborarea planului ndash structură aprobare şi actualizare

fundamentarea acţiunilor din plan ndash analiza riscului selectarea şi icircntocmirea referatului

de jus-tificare

concordanţa misiunilor cuprinse icircn plan cu zonele de risc ridicat al domeniilor de

activitate ale entităţii publice

analiza gradului de icircndeplinire a misiunilor de audit planificate

(3) Modul de respectare a metodologiei şi procedurilor icircn derularea misiunilor de audit

public intern

evaluarea normelor metodologice proprii privind activitatea de audit intern

Carta auditului intern

aplicarea efectivă a metodologiei şi procedurilor specifice muncii de audit intern

respectarea principiilor Codului privind conduita etică referitoare la obiectivitatea

integritatea şi asigurarea independenţei auditorilor interni

programul de pregătire profesională

declararea incompatibilităţilor auditorilor interni

respectarea confidenţialităţii profesionale

(4) Evaluarea desfăşurării misiunilor de audit intern

definirea obiectivelor misiunii icircn urma analizei de risc

tematica icircn detaliu şi intervenţia la faţa locului

pertinenţa constatărilor cauzelor consecinţelor şi recomandărilor

respectarea structurii standard a raportului de audit intern

difuzarea raportului de audit intern

(5) Urmărirea implementării recomandărilor formulate icircn rapoartele de audit intern

analiza planului de acţiune şi a calendarului de implementare

gradul de implementare a recomandărilor şi a cauzelor care au condus la neicircndeplinirea

unor recomandări

aprecierea activităţii de audit intern din partea structurilor auditate şi a conducerii

entităţii publice

(6) Organizarea sistemului de raportare a activităţii de audit intern

raportarea recomandărilor neacceptate sau acceptate dar neimplementate

raportarea iregularităţilor

raportul anual de activitate

Constatările auditorilor publici externi rezultate din evaluarea activităţilor de audit

intern consemnate icircn rapoartele de audit icircncheiate vor fi sintetizate de către structurile de

control teritoriale şi se vor transmite departamentului de specialitate pentru a fi cuprinse icircn

Raportul public anual al Curţii de Conturi icircntr-o secţiune distinctă intitulată ldquoEvaluarea

sistemelor de control şi audit internrdquo

Icircn acest sens art 8 lit ldquolrdquo din Legea nr 67219122002 privind auditul public intern

(MO nr 95324122002) cu modificările şi completările ulterioare republicată prevede

colaborarea CCR cu UCAAPI - MFP pentru

- compatibilizarea cadrului procedural utilizat de auditori icircn desfăşurarea activităţii şi

raportarea rezultatelor auditului icircn vederea realizării unei relaţii bazată pe icircncredere

- icircnţelegerea reciprocă a tehnicilor şi instrumentelor utilizate de auditori şi armonizarea

acestora pentru a asigura un caracter unitar icircn stabilirea constatărilor şi evaluarea cauzelor şi

concluzii-lor activităţii de audit

- recunoaşterea reciprocă a nivelului calitativ al recomandărilor şi opiniilor conţinute icircn

rapoartele de audit utilizate ca puncte de plecare icircn derularea viitoarelor misiuni de audit

intern sau extern

Totodată CCR va dezvolta colaborarea cu structurile de audit intern din cadrul

entităţilor publice controlate pentru

- analiza comună a programelor de audit multianuale şi anuale pentru asigurarea

complementarităţii domeniilor supuse auditării

- stabilirea misiunilor de interes comun a obiectivelor acestora şi a termenelor de realizare

avacircnd icircn vedere respectarea principiului ca misiunile de audit public extern de regulă să fie

ulterioare misiunilor de audit intern

- evitarea suprapunerii perioadelor icircn care se desfăşoară efectiv auditul

Din aceste considerente entităţile supuse controlului CCR sunt obligate să transmită

acesteia pacircnă la sfacircrşitul trimestrului I pentru anul precedent raportul privind desfăşurarea şi

realizarea programului de audit intern

Raportarea activităţii de audit intern se face pe baza raportului cadru adoptat după

modelul Comisiei Europene difuzat de UCAAPI icircn calitate de responsabilă cu coordonarea

şi supravegherea auditului intern pentru toţi ordonatorii principali de credite Aceştia la racircndul

lor transmit raportul cadru la toate unităţile aflate icircn subordinea sub autoritatea sau icircn

coordonarea lor şi care au organizată potrivit legii activitatea de audit intern

Rapoartele vor constitui o sursă importantă de informare pentru auditorii publici externi

asupra activităţii de audit intern desfăşurată icircn cadrul entităţii publice respectiv de a cunoaşte

misiunile de audit derulate obiectivele acesteia natura constatărilor şi tipul recomandărilor

formulate Auditorii publici externi pot utiliza aceste informaţii pe care le supun propriei

judecăţi profesionale

Considerăm că profesioniştii din cele două domenii sunt conştienţi de

complementaritatea activităţilor icircntr-o societate tot mai specializată de impactul activităţilor

de audit pentru toate categoriile de management de aşteptările tuturor salariaţilor din cadrul

entităţilor de la AUDITORI şi care nu pot să-şi atingă obiectivele fără realizarea unor

organisme de contact care să funcţioneze ca interfeţe icircntre diversele structuri publice centrale

pe bază de profesionalism

UCAAPI are preocupări pentru alinierea la exigenţele şi standardele internaţionale ceea

ce va contribui la o mai bună comunicare icircntre instituţiile noastre şi organismele naţionale

regionale şi inter-naţionale

6 Auditul intern in sistemul public din Romania

Auditul intern este implementat din 1941 In Europa a fost introdus de UE din 1995 in

Romania in 1999 s-a dat prima lege (legea nr 1191999- privind controlul intern si controlul

financiar prevenitvin cadrul controlului intern functiona si auditul intern ulterior partea de

audit intern a fost abrogata si a ramas numai partea de control intern si control financiar

preventiv) in 2002cu intrare in aplicare din 2003 s-a infiintat auditul intern public din

Romania in baza legii 6722002

In 2002-2003 pana in prezent a fost o lupta pentru implementarea auditului intern

Prin legea nr 6722002 privind auditul public intern si OG 372004 privind

modificarile si completarile acestuia a fost reglementat auditul intern in entitatile publice ca

activitatea functional independenta si obiectiva

In entitatile economice din sistemul privat auditul intern este reglementat prin OUG

nr 751999 privind activitatea de audit financiar republicata prin legea 1332002

Pentru restul entitatilor din sistemul privat auditul intern nu este obligatoriu dar si

acestea sunt interesate sa-si organizeze activitatea de audit intern pentru accesarea

eventualelor fonduri structurale europene

Organizarea auditului intern (AI)

Din punct de vedere structural

a) Comitetul pentru API (CAPI)

b) Unitatea Centrala de Armonizare pentru API (UCAAPI)

c) Compartimentele de API din entitatile publice

Nota pctele a) si b) sunt organizate in structura Ministerului de Finante

Se icircnfiinteaza Comitetul pentru Audit Public Intern (CAPI) pe lacircnga Unitatea

Centrala de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI) organism cu caracter

consultativ pentru a actiona icircn vederea definirii strategiei si a icircmbunatatirii activitatii de

audit public intern icircn sectorul public

CAPI cuprinde 11 membri astfel a) presedintele Camerei Auditorilor Financiari din

Romacircnia

b) profesori universitari cu specialitate icircn domeniul auditului public intern - 2 persoane

c) specialisti cu icircnalta calificare icircn domeniul auditului public intern - 3 persoane

d) directorul general al UCAAPI e) experti din alte domenii de activitate respectiv contab

ilitate publica juridic sisteme informatice - 4 persoane (3) Membrii CAPI cu exceptia

directorului general al UCAAPI nu pot face parte din structurile Ministerului Finantelor

Publice iar modul de nominalizare a acestora se va stabili prin norme aprobate prin

hotaracircre a Guvernului

CAPI va fi condus de un presedinte ales cu majoritate simpla de voturi dintre

membrii comitetului pentru o perioada de 3 ani presedintele convoaca icircntacirclnirile CAPI

Regulamentul de organizare si functionare a CAPI este aprobat de plenul acestuia cu

o majoritate de jumatate plus unu din voturi

Secretariatul tehnic al CAPI este asigurat de UCAAPI

Membrii CAPI vor primi o indemnizatie de sedinta egala cu 20 din nivelul

echivalent salariului brut al secretarilor de stat indemnizatia se suporta din bugetul statului

prin bugetul Ministerului Finantelor Publice

Icircn realizarea obiectivelor sale CAPI are urmatoarele atributii principale

a) dezbate planurile strategice de dezvoltare icircn domeniul auditului public intern si emite o

opinie asupra directiilor de dezvoltare a acestuia

b) dezbate si emite o opinie asupra actului normativ elaborat de UCAAPI icircn domeniul

auditului public intern c) dezbate si avizeaza raportul anual privind activitatea de audit

public intern si icircl prezinta Guvernului d) avizeaza planul misiunilor de audit public intern

de interes national cu implicatii multisectoriale

e) dezbate si emite o opinie asupra rapoartelor de audit public intern de interes national cu

implicatii multisectoriale f) analizeaza importanta recomandarilor formulate de auditorii

interni icircn cazul divergentelor de opinii dintre conducatorul entitatii publice si auditorii

interni emitacircnd o opinie asupra consecintelor neimplementarii recomandarilor formulate de

acestia g) analizeaza acordurile de cooperare icircntre auditul intern si cel extern referitor la

definirea conceptelor si la utilizarea standardelor icircn domeniu schimbul de rezultate din

activitatea propriu-zisa de audit precum si pregatirea profesionala comuna a auditorilor h)

avizeaza numirea si revocarea directorului general al UCAAPI

Icircn cadrul Ministerului Finantelor Publice se constituie Uniunea Centrala de

Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI) structurata pe compartimente de

specialitate icircn subordinea directa a ministrului finantelor publice

UCAAPI este condusa de un director general numit de ministrul finantelor publice

cu avizul CAPI Directorul general este functionar public si trebuie sa aiba o icircnalta calificare

profesionala icircn domeniul financiar-contabil sisau al auditului cu o competenta profesionala

corespunzatoare si sa icircndeplineasca cerintele Codului privind conduita etica a auditorului

intern

Icircn realizarea obiectivelor sale UCAAPI are urmatoarele atributii principale

a) elaboreaza conduce si aplica o strategie unitara icircn domeniul auditului public intern si

monitorizeaza la nivel national aceasta activitate

b) dezvolta cadrul normativ icircn domeniul auditului public intern

c) dezvolta si implementeaza proceduri si metodologii uniforme bazate pe standardele

internationale inclusiv manualele de audit intern

d) dezvolta metodologiile icircn domeniul riscului managerial

e) elaboreaza Codul privind conduita etica a auditorului intern

f) avizeaza normele metodologice specifice diferitelor sectoare de activitate icircn domeniul

auditului public intern g) dezvolta sistemul de raportare a rezultatelor activitatii de audit

public intern si elaboreaza raportul anual precum si sinteze pe baza rapoartelor primite h)

efectueaza misiuni de audit public intern de interes national cu implicatii multisectoriale

i) verifica respectarea normelor instructiunilor precum si a Codului privind conduita etica a

auditorului intern de catre compartimentele de audit public intern si poate initia masurile

corective necesare icircn cooperare cu conducatorul entitatii publice icircn cauza

j) coordoneaza sistemul de recrutare si de pregatire profesionala icircn domeniul auditului

public intern

k) avizeaza numireadestituirea sefilor compartimentelor de audit public intern din entitatile

publice l) coopereaza cu Curtea de Conturi si cu alte institutii si autoritati publice din

Romacircnia

m) coopereaza cu autoritatile si organizatiile de control financiar public din alte state

inclusiv din Comisia Europeana

Compartimentul de audit public intern se organizeaza astfel

a) conducatorul institutiei publice sau icircn cazul altor entitati publice organul de conducere

colectiva are obligatia instituirii cadrului organizatoric si functional necesar desfasurarii

activitatii de audit public intern

b) la institutiile publice mici care nu sunt subordonate altor entitati publice auditul public

intern se limiteaza la auditul de regularitate si se efectueaza de catre compartimentele de

audit public intern ale Ministerului Finantelor Publice c) conducatorul entitatii publice

subordonate poate stabili si mentine un compartiment functional de audit public intern cu

acordul entitatii publice de la nivelul ierarhic imediat superior iar daca acest compartiment

nu se icircnfiinteaza auditul entitatii respective se efectueaza de catre compartimentul de audit

public intern al entitatii publice de la nivelul ierarhic imediat superior

Compartimentul de audit public intern se constituie icircn subordinea directa a

conducerii entitatii publice si prin atributiile sale nu trebuie sa fie implicat icircn elaborarea

procedurilor de control intern si icircn desfasurarea activitatilor supuse auditului public

internConducatorul compartimentului de audit public intern este numitdestituit de catre

conducatorul entitatii publice cu avizul UCAAPI pentru entitatile publice subordonate

numireadestituirea se face cu avizul organului ierarhic superior Conducatorul

compartimentului de audit public intern este responsabil pentru organizarea si desfasurarea

activitatilor de audit

Functia de auditor intern este incompatibila cu exercitarea acestei functii ca activitate

profesionala orientata spre profit sau recompensa

Atributiile compartimentului de audit public intern sunt

a) elaboreaza norme metodologice specifice entitatii publice icircn care icircsi desfasoara

activitatea cu avizul UCAAPI sau al organului ierarhic superior icircn cazul entitatilor publice

subordonate b) elaboreaza proiectul planului anual de audit public intern

c) efectueaza activitati de audit public intern pentru a evalua daca sistemele de management

financiar si control ale entitatii publice sunt transparente si sunt conforme cu normele de

legalitate regularitate economicitate eficienta si eficacitate d) informeaza UCAAPI despre

recomandarile neicircnsusite de cat re conducatorul entitatii publice auditate precum si despre

consecintele acestora

e) raporteaza periodic asupra constatarilor concluziilor si recomandarilor rezultate din

activitatile sale de audit f) elaboreaza raportul anual al activitatii de audit public intern

g) icircn cazul identificarii unor iregularitati sau posibile prejudicii raporteaza imediat

conducatorului entitatii publice si structurii de control intern abilitate

7 REGLEMENTAREA SI COORDONAREA AUDITULUI INTERN

In Romania la recomandarea Comisiei Europene in 1999 s-a introdus auditul intern

o activitate noua care a generat profesia de auditor internin baza OUG 1191999 privind

controlul financiar preventiv si auditul internLegea a produs suficienta perturbare in sistem

deoarece acolo se recomanda transformarea compartimentelor de control financiar de

gestiune in compartimente de audit internTotusi a avut si efecte pozitive prin aparitia

activitatii de audit intern ca o functie a managementului general si prin crearea acestei

dispute conceptuale in Romania intre controlul intern si auditul intern pe de o parte si

controlul extern si auditul extern pe de alta parte

Datorita cresterii rolului auditului intern si intelegerea importantei auditorilor interni

in codul entitatilor si sprijiniti de Comisia Europeana am fost obligati sa scoatem o lege a

auditului intern (6722002) in baza careia toate entitatile publice si cele asimilate acesteia

fonduri bugetare si patrimoniu public sunt obligate sa aiba compartimente de audit intern

(directii servicii birou)

Standardele internationale de audit intern recomanda ca compartimentele de audit

intern sa nu fie mai mici de 3 persoane

In Romania exista aprox 30 de compartimente de audit intern din sistemul public

compartimente mici si izolate (1-2 auditori)Din aceste considerente in proxima perioada

vom completa normele generale cu norme de asociere a auditorilor interni penmtru a realiza

compartimente de minim 3 persoane

Legea 6722002 prevede constituirea unui CAPI format din 11 persoane la nivel

MFPDe asemenea s-a constituit UCAAPI la nivelul MFP si compartimente de audit intern

la nivelul tuturor entitatilor publice care au un volum al fondurilor bugetare de cel putin

100000 euro 3 ani consecutivi

Pentru entitatile publice (mici) care nu ating acest barem il va asigura structura

ierarhic superioara

In concluzie exista intr-un minister o directie de audit (20 persoane) structurata pe 2-3

servicii si compartimente de audit internAvem aprox 1000 si ceva de compartimente mici

de audit

Prin legea 6722002 in care utilizam frecvent ldquoactivitatea de auditrdquo intelegem

-activitatea de asigurare a functionalitatii sistemului de control intern din cadrul entitatii si

activitatea de consiliere

Din aceste considerente Codul legislativ prezentat a fost completat cu normele de exercitare

si organizare a activitatii de audit public intern aprobate prin OMFP 382003Ulterior au mai

fost elaborate si alte documente privind sustinerea functiei de audit intern cum ar fi CODUL

ETIC AL AUDITULUI INTERN OMFP 2522004 dar si alte acte normative de completare

si modificare a actului normativ (OUG 4232003 HG 372004) La recomandarea Comisiei

Europene a trebuit sa dezvoltam normele si pentru partea de consiliere si in acest sens s-a

elaborat OMFP 17022005 privind activitatea de consiliere a auditului intern

In normele 17022005 sunt prezentate tipurile consilierii care pot fi

a)consultanta-avand ca scop solutii pentru eliminarea diferitelor obstacole care impiedica

desfasurarea normala a proceselor stabilire cauze determinarea consecintelor formuland

recomandari

b)capacitatea intelegerii destinata obtinerii de informatii suplimentare pentru cunoasterea in

profunzime a unui sistem necesar personalului care are responsabilitatea implemetarii

acesteia

OMFP 9462005 recomanda nivelului general de management urmatoarele

- controlulinspecţia nu se vor mai organiza ca compartimente distincte ci activitatile de

control vor fi disipate pe fluxul procesului

-organizarea Registrului Riscurilor la nivelul fiecarui compartiment si prin centralizare la

nivelul entitatii

-elaborarea procedurilor scrise si formalizate pentru toate activitatile subactivitatile

programele din cadrul entitatiiAceasta filozofie de organizare a controlului intern in entitati

este prezentata in Indrumarul Metodologic privind Organizarea Controlului Intern existent

pe site-ul MFP

NOTA pentru aceste activitati se recomanda auditorilor interni sa faca facilitarea intelegerii

c)formare si perfectionarea profesiei destinata cunostintelor teoretice si practice gestiunea

riscurilor si controlului intern

Consilierea se organizeaza si desfasoara sub mai multe forme

-misiuni de consiliere formalizate cuprinse in plan care respecta OMFP 17022005 in

general pentru abordari sistematice si metodice si care se finalizeaza cu raport de consiliere

-misiuni de consiliere cu caracter informal neformalizat realizate prin participarea in cadrul

unor comitete schimburi de informatii realizate dupa procedurile specifice acestora

-misiuni de consiliere pentru situatii exceptionale (alegeri cutremur inundatii)

BIBLIOGRAFIE

1 Auditul intern autor MGhita Editura Economica Bucuresti 2004 ISBN 973-709-051-9

2 Audit intern autori Marcel Ghiţă Sorin Briciu şi colaboratorii Editura ULISE Alba Iulia

2005 ISBN 973-87453-1-4

3 Auditul intern icircn sistemul public autori Marcel Ghiţă Mihai Spracircnceană Editura

Tribuna Economică Bucureşti 2006

4 Theorie et practique de lrsquoaudit interne autor Jacques Renard Editions drsquoOrganisation

Paris France 2002 tradusă icircn Romacircnia printr-un proiect finanţat de PHARE sub

coordonarea Ministerului Finanţelor Publice Bucureşti 2003

5 Ordinul ministrului finanţelor publice nr 94604072005 pentru aprobarea Codului

controlului intern cuprinzacircnd standardele de managementcontrol intern la entităţile publice şi

pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial (MO nr 67528072005) cu

modificările şi completările ulterioare

6 Ordinul ministrului finanţelor publice nr 138922082006 privind modificarea şi

completarea Ordinului ministrului finanţelor publice nr 9462005 pentru aprobarea Codului

controlului intern cuprinzacircnd standardele de managementcontrol intern la entităţile publice şi

pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial (MO nr 77112092006)

7 Legea nr 67219122002 privind auditul public intern (MO nr 95324122002) cu

modificările şi completările ulterioare

Page 9: Audit Intern, Curs Master

2 DEFINIREA CONCEPTULUI DE AUDIT INTERN

Funcţia de audit intern a cunoscut transformări succesive pacircnă la stabilizarea definirii

conceptului Aceste abordări progresive au scos icircn evidenţă o serie de elemente care trebuie

reţinute pentru conturarea cadrului icircn care se icircnscrie auditul intern

Din analiza evoluţiei funcţiei auditului intern pacircnă icircn prezent putem aprecia următoarele

elemente de implicare icircn viaţa entităţii auditate şi anume

- consiliere acordată managerului

- ajutorul acordat salariaţilor fără a-i judeca

- independenţă şi obiectivitate totală a auditorilor

a) Consiliere acordată managerului

Auditul intern reprezintă o funcţie de asistenţă a managerului pentru a-i permite să-şi

administreze mai bine activităţile Componenta de asistenţă de consiliere ataşată auditului

intern icircl distinge categoric de orice acţiune de control sau inspecţie şi este unanim

recunoscută ca avacircnd tendinţe de evoluţie icircn continuare

Auditul intern este aproape de fiecare responsabil precum agentul fiscal care consiliază şi

rezolvă problemele legate de impozite si taxe Responsabilul managerul este consiliat de

auditorul intern pentru a găsi soluţii de rezolvare a problemelor sale icircntr-o cu totul altă

manieră icircn sensul că prin dispoziţiile luate să asigure un control mai bun al activităţilor

programelor şi acţiunilor sale

Profesionalismul auditorului intern este arta şi maniera de a emite o judecată de valoare

asupra instrumentelor şi tehnicilor folosite cum ar fi reguli proceduri instrucţiuni sisteme

informatice tipuri de organizare şa care reprezintă ansamblul activităţilor de control

utilizate de managerul instituţiei sau responsabilul unui loc de muncă recunoscut de

specialişti drept control intern

Rolul auditorului intern este acela de a asista managerul pentru abordările practice succesive

deja elaborate şi prin analiza ansamblului să contribuie la icircmbunătăţirea sistemului de control

intern şi a muncii cu mai multă securitate şi eficacitate

Icircn consecinţă se acceptă unanim că auditorul intern consiliază asistă recomandă dar nu

decide obligaţia lui fiind de a reprezenta un mijloc care să contribuie la icircmbunătăţirea

controlului pe care fiecare manager icircl are asupra activităţilor sale şi a celor icircn coordonare icircn

vederea atingerii obiectivelor controlului intern Pentru realizarea acestor atribuţii auditorul

intern dispune de o serie de atuuri faţă de management şi anume

- standarde profesionale internaţionale

- buna practică recunoscută icircn domeniu care icirci dă autoritate

- tehnici şi instrumente care-i garantează eficacitatea

- independenţa de spirit care icirci asigură autonomia să conceapă ipoteze şi să formuleze

recomandări

- cercetarea şi gacircndirea lui este detaşată de constracircngerile şi obligaţiile unei activităţi

permanente de gestionare zilnică a unui serviciu

b) Ajutorul acordat salariaţilor fără a-i judeca

Icircntr-o entitate icircn care auditul intern face parte din cultura organizaţiei acesta este acceptat cu

interes dar icircntr-o entitate care se confruntă cu riscuri potenţiale importante cu absenţa

conformităţii cu reglementările de bază cu o eficacitate scăzută şi o fragilitate externă a

acesteia datorită deturnărilor de fonduri dispariţiei activelor sau fraudă este evident că

managerul respectiv va fi judecat apreciat

considerat icircn funcţie de constatările auditorului intern

Icircntr-un caz standard misiunea de audit intern poate să evidenţieze ineficacitate redundanţă icircn

sistem sau posibilităţi de icircmbunătăţire a activităţiloracţiunilor dar există mai multe motive

pentru care managementul nu trebuie să fie pus direct icircn discuţie

bull Obiectivele auditului intern au icircn vedere un control asupra activităţilor care să conducă

la icircmbunătăţirea performanţei existente şi nu la judecarea acestuia aşa cum specialistul icircn

fiscalitate ajută la o mai bună aplicare a regimului fiscal Chiar dacă responsabilul este judecat

icircn urma rapoartelor sale de audit acesta nu este obiectivul auditului intern

bull Realizările auditului intern nu trebuie puse icircn discuţie de cel auditat iar dacă totuşi

acest lucru este făcut să se efectueze icircntr-o manieră pozitivă Spre exemplu este cazul unei

insuficienţe nereguli importante descoperită de auditorul intern care imediat o aduce la

cunoştinţa managerului şi pe care acesta o va soluţiona fără icircntacircrziere Icircn acest caz disfuncţia

semnalată prin raportul de audit intern a dus la o acţiune corectivă care a avut ca rezultat şi

aprecierea auditorului ca un responsabil dinamic şi eficace

bull Responsabilităţile auditorului intern trebuie să aibă icircn vedere că adesea analiza cauzelor

unei nereguli scoate la iveală existenţa unor puncte slabe care icircşi au originea icircn insuficienţe

asupra cărora responsabilul nu are un bun control Cu această ocazie se observă că soluţiile

trebuie să vină pe cale ierarhică sau chiar de la nivelul organizaţiei dacă sunt probleme de

dimensiune culturală de formare profesională de buget de organizare de natură informatică

şa

Această situaţie paradoxală adesea icircntacirclnită icirci stimulează logica celui auditat care constată că

auditorul intern confirmă insuficienţele semnalate chiar de el

Din prezentarea de mai sus rezultă că icircn aceasta constă consilierea concretă şi fără echivoc

acordată managerului de catre auditorii interni

c) Independenţa totală a auditorilor interni

Funcţia de audit intern nu trebuie să suporte influenţe şi presiuni care ar putea fi contrare

obiectivelor fixate Standardele profesionale de audit intern definesc principiul independenţei

sub două aspecte

- independenţa compartimentului icircn cadrul organizaţiei de aceea el trebuie să

funcţioneze subordonat celui mai icircnalt nivel ierarhic

- independenţa auditorului intern prin practicarea obiectivităţii adică auditorii interni

trebuie să fie independenţi de activităţile pe care le auditează

Independenţa auditorilor interni trebuie să aibă la bază eliminarea practicii de supraicircncărcare a

auditorilor cu lucrări care nu ar trebui să le revină lor Spre exemplu definirea de reguli şi

proceduri de lucru exercitarea acţiunilor de evaluare şi supervizare ale salariaţilor chiar şi

temporar participarea la elaborarea sistemelor informatice activitatea de organizare acţiuni

de control financiar propriu-zis sau inspecţii şa

Fenomenul cel mai grav care rezultă de aici este că auditorii aflaţi icircn această situaţie nu mai

pot audita domeniul respectiv deoarece şi-au pierdut independenţa şi obiectivitatea Dacă

apar asemenea cazuri mai ales la entităţi mici şi mijlocii cacircnd din motive structurale suntem

obligaţi să icircncredinţăm auditorilor asemenea acţiuni se impune să evaluăm riscurile şi

consecinţele inevitabile icircn timp

Independenţa şi obiectivitatea sunt abateri de la funcţia de audit intern care dăunează

eficacităţii şi rigorii muncii de audit Spre exemplu Trebuie să avem icircn vedere că nu putem fi

medic şi pacient icircn acelaşi timp fără să stabilim un diagnostic cel puţin subiectiv

Respectarea standardului privind independenţa presupune unele reguli

bull auditul intern nu trebuie să aibă icircn subordine vreun serviciu operaţional

bull auditorul intern să poată avea acces icircn orice moment la persoanele de la toate nivelele

ierarhice la bunuri la informaţii la sistemele electronice de calcul

bull recomandările pe care le formulează să nu constituie icircn nici un caz măsuri obligatorii

pentru management

Organizarea funcţiei de audit intern icircn subordinea nivelului ierarhic cel mai icircnalt nu este

suficientă mai trebuie ca fiecare icircn cadrul activităţii sale să poată da dovadă de obiectivitate

acesta fiind de altfel unul din principiile fundamentale ale codului deontologic A fi obiectiv

icircnseamnă să realizezi o apreciere icircn totală neutralitate icircnseamnă a nu avea idei preconcepute

ci o atitudine imparţială De aceea standardele profesionale consideră că obiectivitatea este

afectată şi atunci cacircnd auditorul auditează o entitate activitateprogram a cărei

responsabilitate şi-a asumat-o icircn cursul timpului

Realizacircnd că idealul absolut nu va fi atins nici icircn audit de aceea vorbim despre riscul de

audit un risc rezidual după trecerea auditorului intern Obiectivitatea rămacircne scopul care

trebuie atins fiecare avacircnd datoria să facă tot posibilul pentru a se apropia cacirct mai mult de

acest deziderat

Independenţa şi obiectivitatea este deseori controversată mai ales de către auditorii interni

care nu icircnţeleg această independenţă atunci cacircnd se află icircntr-o structură ierarhică

Icircn realitate independenţa auditorului intern este supusă unei duble limitări

bull auditorul intern ca orice responsabil din organizaţie trebuie să se conformeze strategiei

şi politicii direcţiei generale

bull auditorul intern trebuie să fie independent icircn exercitarea funcţiei sale dar respectacircnd

standardele de audit intern Aceasta este o limitare deontologică dar neicircnsoţită de sancţiune

şi de aceea auditorul intern trebuie să-şi impună icircn mod conştient respectarea standardelor

profesionale

Din această succintă prezentare rezultă că icircn materie de independenţă nu este suficientă nici

ataşarea structurii de audit la cel mai icircnalt nivel ierarhic şi nici urmărirea realizării

obiectivităţii

Practica icircn domeniu ne arată că adevărata independenţă a auditorului intern o constituie

profesionalismul său deoarece dacă este un profesionist va descoperi disfuncţii importante

va face recomandări pertinente şi se va implica icircn viaţa organizaţiei prin icircmbunătăţirea

performanţelor acesteia

Definirea elementelor de ancorare icircn viaţa entităţii a funcţiei de audit ne permite să trecem la

prezentarea conceptului de audit intern Aşa cum am arătat au existat mai multe definiţii de-a

lungul timpului

Icircn anul 1999 IIA din SUA a emis o nouă definiţie a auditului intern icircn urma unui studiu

efectuat cu 800 studenţi coordonat de auditorii din universităţile australiene astfel

Auditul intern este o activitate independentă şi obiectivă care dă unei organizaţii o

asigurare icircn ceea ce priveşte gradul de control deţinut asupra operaţiunilor o icircndrumă

pentru a-i icircmbunătăţi operaţiunile şi contribuie la adăugarea unui plus de valoare

Auditul intern ajută această organizaţie să icircşi atingă obiectivele evaluacircnd printr-o

abordare sistematică şi metodică procesele sale de management al riscurilor de control şi

de conducere a icircntreprinderii şi făcacircnd propuneri pentru a le consolida eficacitatea

Icircn literatura de specialitate există autori4 care consideră că folosirea cuvacircntului ldquoactivitaterdquo

pentru a defini auditul intern icircn locul termenului de ldquofuncţierdquo icircl situează pe responsabilul său

pe o poziţie subalternă ţinacircnd cont că o activitate este mai elementară decacirct o funcţie

Din aceste considerente icircn lexicul ldquoCuvintele Audituluirdquo5 există următoarea definiţie a

auditului şi anume Auditul intern este icircn cadrul unei organizaţii o funcţie ndash exercitată icircntr-o

manieră independentă şi cu mandat - de evaluare a controlului intern ceea ce concurează cu

bunul control asupra riscurilor de către responsabili

Icircn Legea nr 6722002 privind auditul public intern din Romacircnia este adoptată definiţia dată

de IIA icircn anul 1999 Marea majoritate a profesioniştilor icircn domeniu sunt de acord că

această formulare mai poate fi reevaluată dar icircn acest moment este satisfăcătoare şi

exhaustivă din punct de vedere al conţinutului

3 CONCEPTUL DE CONTROL INTERN

Etimologia cuvantului ldquocontrolrdquo provine din expresia latineasca ldquo contra rolusrdquo-

verificarea unui act duplicat dupa originalControlul in acceptiunea lui semantica este o

analiza permanenta dar si periodica a unei activitati a unei situatii pentru a urmari mersul

acestuia fata de un scop sau obiectiv si de a lua masurile de creatiiIn acest timp controlul

semnifica si o supraveghere continua morala si materiala ca si stapanirea unei activitati In

literatura de specialitate avem mai multe acceptiuni astfel

- in acceptiunea francofona controlul reprezinta o verificare o inspectie atenta a corectitudinii unui act

- in acceptiunea angloxasona controlul este actiunea de supraveghere a cuiva a ceva o

examinare minutioas cu scopul de a stapani sau reglementa functionalitatea unui mecanism

Controlul ramane un atribut al managementului utilizat pentru realizarea unor analize a

stabilirii realitatii si stabilirii erorilor servind direct managerilor autoritatilor publice dar si

populatieiA evoluat si evolueaza continuu concomitent cu perfectionarea sistemului

deorganizare si de management precum si a mediului in care functioneaza si care se afla

intr-o continua miscare

STRUCTURA SISTEMULUI DE CONTROL INTERN

AUDITUL INTERN

- consiliere manageriala

- evalueaza sistemul de control intern

CONTROLUL INTERN

- autocontrolul activitatii

- controlul mutual

- controlul ierarhic

- controlul de gestiune

- controlul patrimonial

- controlul de calitate

- controlul financiar contabil

- controlul administrativ

- inspectii

- altele

4 Paralela intre auditul intern si controlul intern

Conceptele de control intern si audit intern desi diferite au o serie de elemente care le

apropie si altele care le diferentiaza ceea ce creeaza suficiente confuzii chiar printre

specialisti

Auditul intern reprezinta activitatea de examinare obiectiva a ansamblului activitatilor entitatii

economice icircn scopul furnizarii unei evaluari independente a managementului riscului

controlului si proceselor de conducere a acestuia

Controlul intern este format din ansamblul formelor de control exercitate la nivelul entitatii

publice inclusiv auditul intern stabilite de conducere in concordanta cu obiectivele acesteia si

cu reglementarile legale in vederea administrarii fondurilor in mod economic eficient si

eficace care include structurile organizatorice metodele si procedurile

Auditul intern are urmatorul rol

- Verificarea conformitatii activitatilor din entitatea economica auditata cu politicile

programele si managementul acestuia icircn conformitate cu prevederile legale

- Evaluarea gradului de adecvare si aplicare a controalelor financiare si nefinanciare dispuse si

efectuate de catre conducerea unitatii icircn scopul cresterii eficientei activitatii entitatii

economice

- Evaluarea gradului de adecvare a datelorinformatiilor financiare si nefinanciare destinate

conducerii pentru cunoasterea realitatii din entitatea economica

- Protejarea elementelor patrimoniale bilantiere si extrabilantiere si identificarea metodelor de

prevenire a fraudelor si pierderilor de orice fel

Controlul intern si sistemul de control intern au rolul de a contribui la

- Respectarea politicilor manageriale (deciziilor conducerii) si a reglementarilor legale

precum si la indeplinirea cu regularitate in mod economic eficace si eficient a sarcinilor

stabilite

- Utlilizarea optima si eficienta a resurselor protejarea activelor prin prevenirea si detectarea

abaterilor erorilor si a fraudelor

- Efectuarea si mentinerea de icircnregistrari contabile corecte si complete sistematizarea si

prezentarea informatiilor necesare diferitelor categorii de utilizatori prin intermediul situatiilor

financiare conform unui referential contabil adoptat

Controlul intern datorita caracterului sau sistematic si atotcuprinzator raspunde nevoilor de

informare ale managerilor membrilor Consiliului de Administratie si ai Comitetului de

Directie precum si ale celorlalte persoane care detin functii de conducere si de executie

favorizand dialogul dintre acstea asigurand transparenta si democratia

Pe baza informatiilor furnizate de controlul intern conducerea are posibilitatea sa-si

fundamenteze mai judicios deciziile manageriale referitoare la programele de activitate la

organizarea si coordonarea structuriilor entitatii la delimitatrea responsabilitatilor pe

compartimente si pe persoanele implicate icircn efectuarea tranzactiilor si operatiunilor respective

si icircn consemnarea si prelucrarea informatiilor

Urmarind efectuarea tranzactilor si a operatiunilor in conformitate cu normele legale si cu

deciziile conducerii controlul intern previne si elimina neregulile si eventualele conflicte din

interiorul entitatii sau dintre entitate si terti (organe fiscale clienti creditori etc )

In practica managementul este perceput ca fiind preocupat de organizarea sistemului de

control intern si de actualizarea permanenta a acestuia datorita evolutiei riscurilor cu care se

confrunta entitatea

Exista forme de control care nu implica costuri suplimentare pe care managerul le stabileste

pentru domeniul sau si care sunt menite sa limiteze sau sa elimine riscurile asociate

activitatilor sub forma

- Autocontrolul propriilor activitati efectuate prin respectarea de catre fiecare salariat a

procedurilor de control instituite

- Controlul mutual realizat icircntre fazele unui lant procedural exercitat de fiecare post de lucru

asupra modului de efectuare a prelucrarilor icircn cadrul postului de lucru anterior pentru a putea

adauga propriile prelucrari si a pregatii controlul pe care il va efectua postul de lucru urmator

- Controlul ierarhic exercitat pe fiecare nivel de responsabilitate

- Controlul partenerial care se realizeaza prin delegarea unor competente intre diferite paliere

de responsabilitate

Prin auditul intern se realizeaza

- Cunoasterea mai aprofundata a specificul entitatii

- Garantarea permanentei interventiilor operative pentru redresarea situatiei pentru

modificarea sau aplicarea corecta a metodelor de gestiune

- Abordarea si a domeniilor mai putin semnificative sau prioritare avacircnd un cost mai redus

- Prin rapoartele pe care le icircntocmeste informeaza conducerea la intervale mai scurte de

timp asupra concluziilor sale referitoare la sistemul contabil si sistemul de control intern din

entitatea respectiva

- Asigurarea unei confidentialitati mai mari a informatiilor etc

5 Paralela intre auditul intern si auditul extern

Pornind de la realitatea că atacirct auditul intern cacirct şi auditul extern sunt pe acelaşi

ldquofrontldquo duc aceeaşi ldquobătălieldquo chiar dacă utilizează metodologii diferite de auditare se

impune susţinerea reciprocă ca o condiţie a eficienţei activităţii de audit

Icircn acelaşi timp trebuie să recunoaştem că dezvoltarea relaţiilor dintre cele două

importante activităţi are la bază tradiţia şi cultura naţională iar lipsa de colaborare dintre

cele două sisteme este considerată istorică Totuşi auditul intern şi auditul extern trebuie să

icircnceapă o colaborare efectivă să aducă acel plus de valoare aşteptat din ambele zone şi să

scape de teama existenţialistă care le afectează icircn prezent

Scopul colaborării icircntre auditul intern şi auditul extern ar trebui să aibă ca temelie cel puţin

următoarele argumente conştientizarea managementului privind necesitatea implementării

funcţiei de audit intern icircn cadrul propriilor entităţi

- asigurarea suplimentară că auditul intern este independent

- asumarea implementării auditului intern

- conştientizarea mai completă a riscurilor atacirct de către management cacirct şi de către

auditori

- reducerea la minimum a suprapunerilor

- schimburi profesionale de probleme

- pregătiri profesionale comune

- mobilitatea personalului icircntre cele două structuri

- coroborarea planurilor şi a programelor de audit

- icircmpărtăşirea informaţiilor utile şi asigurarea unei comunicări eficiente

- icircnţelegerea de către fiecare parte a rolului celeilalte

- clarificarea mai atentă a celor două activităţi

- eliminarea rivalităţilor instituţionale sau chiar a competiţiei dintre cele două

activităţi

- punerea unei presiuni mai mici asupra entităţilor auditate

- crearea unei culturi comune a auditului icircn sectorul public

- realizarea unor compatibilităţi reale cu structurile similare europene

Curtea de Conturi a Romacircniei ndash CCR ndash printre alte activităţi evaluează existenţa şi

funcţionalitatea sistemului de control managerial reorganizat icircn conformitate cu legislaţia icircn

vigoare1 ceea ce icircnseamnă că va evalua activitatea de audit intern şi va asigura astfel feed-

back-ul acestei funcţii a entităţii

Colaborarea icircntre structurile care efectuează auditul intern şi cele care efectuează auditul

extern implică o serie icircntreagă de AVANTAJE atacirct pentru cele două părţi cacirct şi pentru

entităţile auditate astfel

auditul intern are o mai bună icircnţelegere a riscurilor din cadrul entităţilor unde

funcţionează şi pot furniza informaţii utile icircn acele zone auditului extern

auditul intern este mai implicat icircn cunoaşterea entităţii avacircnd acces la informaţii la

care auditul extern nu poate ajunge şi din aceste considerente colaborarea este imperios

necesară

auditul intern prin colaborarea cu auditul extern poate să-şi icircmbunătăţească

metodologiile de intervenţie pe teren să-şi dezvolte programele de testare şi să se folosească

de asigurarea pe care o dă auditul extern entităţii auditate

Icircn plus comunicarea reciprocă şi colaborarea interactivă icircntre auditul intern şi auditul

extern aduce beneficii nu numai acestora entităţii auditate dar şi celor două profesii de

auditori

Comitetele de audit acolo unde există ar trebui să icircncurajeze această interrelaţionare pe

principiul complementarităţii profesiilor avacircnd icircn vedere că este necesară colaborarea şi

cooperarea celor două profesii pentru atingerea obiectivelor ce le revin De asemenea acestea

ar trebui să aibă icircn vedere nu numai icircmpărtăşirea cunoştinţelor privind misiunile de audit

realizate dar şi o posibilă aliniere a stan-dardelor lor la buna practică internaţională

Realizarea unor misiuni de audit cu un icircnalt grad de profesionalism presupune existenţa

unei comunicări adecvate din ambele părţi şi aceasta va contribui la icircntărirea relaţiilor de

colaborare profe-sională şi icircn timp la obţinerea icircncrederii reciproce

Deviza ambelor structuri de audit ar trebui să fie aceea de a juca un rol activ icircn

schimbarea şi im-plementarea sistemelor de management şi control intern icircn cadrul

entităţilor care se poate realiza numai dacă există o stare de spirit potrivită care să conducă

la atingerea acestor principii astfel

- comunicarea permanentă care poate reprezenta cheia succesului

- profesionalism şi respect pentru entităţile auditate prin eliminare icircn totalitate

a suprapunerilor

- existenţa unei dorinţe de icircmpărtăşire a constatărilor

- colaborarea eficientă utilă pentru ambele părţi dar şi pentru entitatea

auditată

- comunicarea şi schimbul reciproc de informaţii care va contribui la

organizarea mai bine a activităţilor şi la oferirea unei calităţi crescute a muncii

- necesitatea creşterii icircncrederii reciproce icircntre cele două structuri de audit

deviza relaţiei dintre auditori ar trebui să fie COLABORARE ŞI COOPERARE

Icircn baza acestor considerente auditul intern trebuie să diminueze misiunile de audit de

conformitate şi să se icircndrepte tot mai mult spre realizarea unor misiuni de audit de sistem

deoarece auditul extern este mai interesat de acest gen de misiuni care icirci poate orienta mai

bine propria activitate Icircn acelaşi timp misiunile de audit de sistem sunt mai utile şi pentru

activitatea de evaluare a riscurilor de către management şi de către auditorii interni

Atingerea acestor obiective speciale se va materializa prin stabilirea icircn mod obligatoriu

a unor icircn-tacirclniri de lucru sistematice icircn vederea cooperării şi care se va concretiza icircn

elaborarea unui PROTOCOL DE COLABORARE icircntre cele două profesii de auditori

Considerăm că auditul extern trebuie să fie cel care să aibă iniţiativă icircn această relaţie

avacircnd icircn vedere posibilităţile de evaluare anuală a entităţilor publice şi logica de a porni icircn

examinările pe care le efectuează de la constatările şi recomandările auditului intern Icircn plus

auditul extern icircn activitatea de evaluare a eficienţei sistemului de control managerial trebuie

să aibă icircn vedere rapoartele auditului intern

Desigur posibilităţile de colaborare şi cooperare sunt multiple şi se impune ca mereu să

fie regacircndite funcţie de evoluţia tehnicilor şi instrumentelor de audit dar şi buna practică

recunoscută icircn domeniu

TERMENII PROTOCOLULUI DINTRE AUDITUL EXTERN ŞI AUDITUL INTERN

Activităţile de audit intern şi cele de audit extern din Romacircnia au ca ţel comun

contribuţia la buna gestionare a constituirii şi utilizării fondurilor publice motiv pentru care

de multe ori sunt preferate schimburile de specialişti dintre cele două profesii care de

asemenea sunt şi profesii liberale

Icircn evoluţia celor două activităţi nu de puţine ori intersectarea misiunilor de audit a fost

benefică amacircndurora acestea completacircndu-se reciproc la nivel informal dar şi prin faptul că

rezultatele activităţii uneia dintre ele a fost iniţiatorul şisau declanşatorul activităţii celeilalte

De asemenea ca o apreciere a muncii auditorilor angrenaţi icircntr-un sistem sau altul aceştia au

contribuit la implementarea recomandărilor celorlalţi deşi aceste atribuţii nu erau stabilite

anticipat ca fiind obligatorii

Avacircnd icircn vedere obiectivele comune o serie de tehnici şi instrumente de audit pe care le

folosesc ambele profesii deşi au metodologii diferite dar şi obiective specifice considerăm

că cele două tipuri ale auditului trebuie să se afle icircntr-o perfectă complementaritate

respingacircnd exclusivismul de orice fel

Prin luare icircn considerare a acestor realităţi Curtea de Conturi a Romacircniei ndash CCR ndash icircn

calitate de instituţie supremă de audit şi Ministerul Finanţelor Publice prin Unitatea

Centrală pentru Armonizarea Auditului Public Intern ndash UCAAPI ndash icircn calitate de organ de

specialitate al administraţiei publice centrale care elaborează conduce şi aplică o strategie

unitară icircn domeniul auditului intern icircn sectorul public pot să conlucreze icircndeaproape

pentru a asigura stabilitatea şi complementaritatea celor două sisteme de audit şi a

componentelor acestora

Icircn practică recomandăm ca relaţiile dintre cele două categorii de profesionişti să fie

transpuse icircntr-un Protocol pentru colaborare şi cooperare icircn domeniul activităţii de audit

care să fie structurat pe mai multe capitole icircn care să se statueze icircn principal următoarele

A coordonarea metodologică comună icircn domeniul auditului public icircn Romacircnia

B coordonarea planurilor de activitate ale structurilor de audit intern din entităţile

publice cu cele ale CCR

C asigurarea schimbului de informaţii icircn procesul de auditare

D realizarea pregătirii profesionale unitare a auditorilor

A Coordonarea metodologică comună icircn domeniul auditului public icircn Romacircnia va

conduce pe de-o parte la creşterea icircncrederii CCR icircn calitatea activităţii de audit intern care

se poate baza pe rapoartele auditorilor interni şi icircn acelaşi timp poate să le utilizeze ca puncte

de plecare icircn activitatea proprie Pe de altă parte structurile de audit intern icircşi pot reorienta

propriile activităţi icircn funcţie de constatările şi opiniile auditului extern icircncercacircnd totodată să

evite dublarea eforturilor şi a resurselor alocate de către cele două instituţii de audit

Protocolul de cooperare pentru realizarea coordonării metodologice ar trebui să se refere

următoarele

cooperare reciprocă cu maximă operativitate pentru elaborarea şi actualizarea normelor

curente şi a intenţiilor legislative privind icircmbunătăţirea cadrului normativ

transmiterea comentariilor reciproce asupra cadrului procedural şi existenţa disponibilităţii de

a accepta comentariile şi de a le include icircn normele proprii cu respectarea judecăţii

profesionale şi păstrarea independenţei

bull realizarea icircntacirclnirilor periodice icircntre specialişti pentru dezbaterea anumitor soluţii

metodologice comune icircn vederea icircnţelegerii profunde a acestora

bull informarea reciprocă asupra intenţiilor de modificare a cadrului normativ şi procedural de

desfăşurare a activităţii de audit

bull solicitarea de consiliere pentru icircmbunătăţirea şi compatibilizarea metodologiilor proprii de

audit şi a manualelor ghidurilor şi procedurilor de lucru fără a prejudicia independenţa şi

opiniile profe-sionale ale auditorilor

bull dezvoltarea metodologiilor comune pe baza analizei riscului care să permită focalizarea

acti-vităţii de audit intern pe domeniile-cheie ale entităţii publice

B Coordonarea planurilor de activitate ale structurilor de audit intern ale entităţilor

publice cu cele ale CCR cu scopul de a preveni suprapuneri ale activităţilor de audit dar şi

pentru a se completa reciproc prin identificarea şi evaluarea riscurilor rezultate astfel icircncacirct să

poată fi auditate arii cacirct mai extinse ale sistemelor din sectorul public

Icircn activitatea de coordonare a planurilor se impune respectarea unor principii generale

precum

evitarea suprapunerii perioadelor auditabile

misiunile de audit extern de regulă să fie ulterioare misiunilor de audit intern

stabilirea misiunilor de audit de interes comun a obiectivelor acestora şi a

termenelor de realizare

elaborarea unor planuri pentru situaţii neprevăzute cacircnd managerii deturnează

activitatea de audit intern

analiza şi discutarea planurilor curente icircn vederea elaborării planurilor anuale

viitoare de audit şi realizarea unor eventuale schimburi de informaţii privind entităţile ce

urmează a fi auditate

Protocolul de colaborare ar trebui să stabilească şi un calendar comun pentru

definitivarea proiec-telor planurilor de audit intern pentru anul următor corelate cu planul

de activitate propriu al CCR

C Asigurarea schimbului de informaţii icircn procesul de auditare determină necesitatea

informării reciproce asupra modului de desfăşurare propriu-zisă a misiunilor de audit şi

asupra constatărilor deosebite din cuprinsul rapoartelor de audit astfel

icircn situaţia apariţiei icircn timpul derulării misiunilor de audit a unor grave suspiciuni

privind existenţa unui management defectuos sau a unor cazuri de fraudă structurile de

audit intern şi cele de audit extern funcţie de nivelul la care se situează entitatea auditată

se impune să se informeze reciproc dar cu respectarea principiului independenţei

icircn vederea realizării practice a schimbului de informaţii părţile vor proceda la

transmiterea reciprocă a constatărilor importante din rapoartele de audit cu acordul

managerilor inclusiv informarea reciprocă despre modul de implementare a

recomandărilor şi concluziilor formulate icircn cadrul misiunilor de audit

de asemenea icircn spiritul celor expuse mai sus părţile se vor invita reciproc pentru a

participa la şedinţele de icircnchidere a misiunilor de audit icircn situaţiile icircn care consideră

necesară prezenţa celeilalte părţi şi se vor informa despre modul de implementare al

recomandărilor şi concluziilor formulate icircn ca-drul misiunilor de audit

D Realizarea pregătirii profesionale unitare a auditorilor se impune icircn mod sistematic

cu scopul de a utiliza eficient rezultatele activităţii celeilalte entităţi icircn vederea atingerii

obiectivelor prestabilite Icircn acest sens considerăm necesitatea instituirii unui sistem de

colaborare privind cel puţin

- invitarea reciprocă a auditorilor celor două structuri la cursurile organizate sub

egida acestora inclusiv la acele iniţiative ale Uniunii Europene care se referă la controlul

şi protejarea intereselor financiare ale acesteia

- organizarea de dezbateri seminarii pe teme de interes comun privind analiza

riscurilor modul de utilizare a tehnicilor şi instrumentelor de audit sisteme de

implementare a recomandărilor şi concluziilor şa

- transmiterea reciprocă a materialelor şi informaţiilor cu caracter de noutate din

sfera auditului

Icircn vederea asigurării atingerii acestor obiective apreciem necesitatea

permanentizării activităţii unui grup de lucru care să aibă şi iniţiativa realizării

protocolului de colaborare dintre cele două instituţii CCR şi UCAAPI-MFP

Concret icircn baza acestui protocol dar şi a legislaţiei care reglementează cele două

domenii CCR icircn conformitate cu art 18 din lege va evalua activitatea de control financiar

propriu inclusiv activitatea de audit intern Astfel se impune ca auditorii publici externi să

analizeze icircn cadrul entităţilor auditate icircn principal următoarele aspecte

(1) Organizarea şi managementul structurilor de audit intern

- organizarea compartimentului de audit intern subordonarea şi raportarea directă către

conducerea entităţii publice

- stabilirea atribuţiilor şi responsabilităţilor auditorilor interni conform cadrului legal

- organizarea activităţii de audit intern icircn mod distinct de celelalte activităţi din entitatea

publică

- neimplicarea auditorilor interni icircn elaborarea procedurilor de control sau icircn derularea

efectivă a unor activităţi auditabile

- numirearevocarea şefilor compartimentului de audit intern şi a auditorilor interni

- calitatea şi natura domeniilor cuprinse icircn programul de asigurare şi icircmbunătăţire a

calităţii activităţii de audit intern

- fundamentarea necesarului de auditori pentru funcţionarea optimă a structurilor de

audit intern

- frecvenţa şi modul de apel la resursele externe necesare efectuării misiunilor de audit

intern

- profilul şi competenţa profesională a auditorilor interni

((2) Planificarea auditului intern

elaborarea planului ndash structură aprobare şi actualizare

fundamentarea acţiunilor din plan ndash analiza riscului selectarea şi icircntocmirea referatului

de jus-tificare

concordanţa misiunilor cuprinse icircn plan cu zonele de risc ridicat al domeniilor de

activitate ale entităţii publice

analiza gradului de icircndeplinire a misiunilor de audit planificate

(3) Modul de respectare a metodologiei şi procedurilor icircn derularea misiunilor de audit

public intern

evaluarea normelor metodologice proprii privind activitatea de audit intern

Carta auditului intern

aplicarea efectivă a metodologiei şi procedurilor specifice muncii de audit intern

respectarea principiilor Codului privind conduita etică referitoare la obiectivitatea

integritatea şi asigurarea independenţei auditorilor interni

programul de pregătire profesională

declararea incompatibilităţilor auditorilor interni

respectarea confidenţialităţii profesionale

(4) Evaluarea desfăşurării misiunilor de audit intern

definirea obiectivelor misiunii icircn urma analizei de risc

tematica icircn detaliu şi intervenţia la faţa locului

pertinenţa constatărilor cauzelor consecinţelor şi recomandărilor

respectarea structurii standard a raportului de audit intern

difuzarea raportului de audit intern

(5) Urmărirea implementării recomandărilor formulate icircn rapoartele de audit intern

analiza planului de acţiune şi a calendarului de implementare

gradul de implementare a recomandărilor şi a cauzelor care au condus la neicircndeplinirea

unor recomandări

aprecierea activităţii de audit intern din partea structurilor auditate şi a conducerii

entităţii publice

(6) Organizarea sistemului de raportare a activităţii de audit intern

raportarea recomandărilor neacceptate sau acceptate dar neimplementate

raportarea iregularităţilor

raportul anual de activitate

Constatările auditorilor publici externi rezultate din evaluarea activităţilor de audit

intern consemnate icircn rapoartele de audit icircncheiate vor fi sintetizate de către structurile de

control teritoriale şi se vor transmite departamentului de specialitate pentru a fi cuprinse icircn

Raportul public anual al Curţii de Conturi icircntr-o secţiune distinctă intitulată ldquoEvaluarea

sistemelor de control şi audit internrdquo

Icircn acest sens art 8 lit ldquolrdquo din Legea nr 67219122002 privind auditul public intern

(MO nr 95324122002) cu modificările şi completările ulterioare republicată prevede

colaborarea CCR cu UCAAPI - MFP pentru

- compatibilizarea cadrului procedural utilizat de auditori icircn desfăşurarea activităţii şi

raportarea rezultatelor auditului icircn vederea realizării unei relaţii bazată pe icircncredere

- icircnţelegerea reciprocă a tehnicilor şi instrumentelor utilizate de auditori şi armonizarea

acestora pentru a asigura un caracter unitar icircn stabilirea constatărilor şi evaluarea cauzelor şi

concluzii-lor activităţii de audit

- recunoaşterea reciprocă a nivelului calitativ al recomandărilor şi opiniilor conţinute icircn

rapoartele de audit utilizate ca puncte de plecare icircn derularea viitoarelor misiuni de audit

intern sau extern

Totodată CCR va dezvolta colaborarea cu structurile de audit intern din cadrul

entităţilor publice controlate pentru

- analiza comună a programelor de audit multianuale şi anuale pentru asigurarea

complementarităţii domeniilor supuse auditării

- stabilirea misiunilor de interes comun a obiectivelor acestora şi a termenelor de realizare

avacircnd icircn vedere respectarea principiului ca misiunile de audit public extern de regulă să fie

ulterioare misiunilor de audit intern

- evitarea suprapunerii perioadelor icircn care se desfăşoară efectiv auditul

Din aceste considerente entităţile supuse controlului CCR sunt obligate să transmită

acesteia pacircnă la sfacircrşitul trimestrului I pentru anul precedent raportul privind desfăşurarea şi

realizarea programului de audit intern

Raportarea activităţii de audit intern se face pe baza raportului cadru adoptat după

modelul Comisiei Europene difuzat de UCAAPI icircn calitate de responsabilă cu coordonarea

şi supravegherea auditului intern pentru toţi ordonatorii principali de credite Aceştia la racircndul

lor transmit raportul cadru la toate unităţile aflate icircn subordinea sub autoritatea sau icircn

coordonarea lor şi care au organizată potrivit legii activitatea de audit intern

Rapoartele vor constitui o sursă importantă de informare pentru auditorii publici externi

asupra activităţii de audit intern desfăşurată icircn cadrul entităţii publice respectiv de a cunoaşte

misiunile de audit derulate obiectivele acesteia natura constatărilor şi tipul recomandărilor

formulate Auditorii publici externi pot utiliza aceste informaţii pe care le supun propriei

judecăţi profesionale

Considerăm că profesioniştii din cele două domenii sunt conştienţi de

complementaritatea activităţilor icircntr-o societate tot mai specializată de impactul activităţilor

de audit pentru toate categoriile de management de aşteptările tuturor salariaţilor din cadrul

entităţilor de la AUDITORI şi care nu pot să-şi atingă obiectivele fără realizarea unor

organisme de contact care să funcţioneze ca interfeţe icircntre diversele structuri publice centrale

pe bază de profesionalism

UCAAPI are preocupări pentru alinierea la exigenţele şi standardele internaţionale ceea

ce va contribui la o mai bună comunicare icircntre instituţiile noastre şi organismele naţionale

regionale şi inter-naţionale

6 Auditul intern in sistemul public din Romania

Auditul intern este implementat din 1941 In Europa a fost introdus de UE din 1995 in

Romania in 1999 s-a dat prima lege (legea nr 1191999- privind controlul intern si controlul

financiar prevenitvin cadrul controlului intern functiona si auditul intern ulterior partea de

audit intern a fost abrogata si a ramas numai partea de control intern si control financiar

preventiv) in 2002cu intrare in aplicare din 2003 s-a infiintat auditul intern public din

Romania in baza legii 6722002

In 2002-2003 pana in prezent a fost o lupta pentru implementarea auditului intern

Prin legea nr 6722002 privind auditul public intern si OG 372004 privind

modificarile si completarile acestuia a fost reglementat auditul intern in entitatile publice ca

activitatea functional independenta si obiectiva

In entitatile economice din sistemul privat auditul intern este reglementat prin OUG

nr 751999 privind activitatea de audit financiar republicata prin legea 1332002

Pentru restul entitatilor din sistemul privat auditul intern nu este obligatoriu dar si

acestea sunt interesate sa-si organizeze activitatea de audit intern pentru accesarea

eventualelor fonduri structurale europene

Organizarea auditului intern (AI)

Din punct de vedere structural

a) Comitetul pentru API (CAPI)

b) Unitatea Centrala de Armonizare pentru API (UCAAPI)

c) Compartimentele de API din entitatile publice

Nota pctele a) si b) sunt organizate in structura Ministerului de Finante

Se icircnfiinteaza Comitetul pentru Audit Public Intern (CAPI) pe lacircnga Unitatea

Centrala de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI) organism cu caracter

consultativ pentru a actiona icircn vederea definirii strategiei si a icircmbunatatirii activitatii de

audit public intern icircn sectorul public

CAPI cuprinde 11 membri astfel a) presedintele Camerei Auditorilor Financiari din

Romacircnia

b) profesori universitari cu specialitate icircn domeniul auditului public intern - 2 persoane

c) specialisti cu icircnalta calificare icircn domeniul auditului public intern - 3 persoane

d) directorul general al UCAAPI e) experti din alte domenii de activitate respectiv contab

ilitate publica juridic sisteme informatice - 4 persoane (3) Membrii CAPI cu exceptia

directorului general al UCAAPI nu pot face parte din structurile Ministerului Finantelor

Publice iar modul de nominalizare a acestora se va stabili prin norme aprobate prin

hotaracircre a Guvernului

CAPI va fi condus de un presedinte ales cu majoritate simpla de voturi dintre

membrii comitetului pentru o perioada de 3 ani presedintele convoaca icircntacirclnirile CAPI

Regulamentul de organizare si functionare a CAPI este aprobat de plenul acestuia cu

o majoritate de jumatate plus unu din voturi

Secretariatul tehnic al CAPI este asigurat de UCAAPI

Membrii CAPI vor primi o indemnizatie de sedinta egala cu 20 din nivelul

echivalent salariului brut al secretarilor de stat indemnizatia se suporta din bugetul statului

prin bugetul Ministerului Finantelor Publice

Icircn realizarea obiectivelor sale CAPI are urmatoarele atributii principale

a) dezbate planurile strategice de dezvoltare icircn domeniul auditului public intern si emite o

opinie asupra directiilor de dezvoltare a acestuia

b) dezbate si emite o opinie asupra actului normativ elaborat de UCAAPI icircn domeniul

auditului public intern c) dezbate si avizeaza raportul anual privind activitatea de audit

public intern si icircl prezinta Guvernului d) avizeaza planul misiunilor de audit public intern

de interes national cu implicatii multisectoriale

e) dezbate si emite o opinie asupra rapoartelor de audit public intern de interes national cu

implicatii multisectoriale f) analizeaza importanta recomandarilor formulate de auditorii

interni icircn cazul divergentelor de opinii dintre conducatorul entitatii publice si auditorii

interni emitacircnd o opinie asupra consecintelor neimplementarii recomandarilor formulate de

acestia g) analizeaza acordurile de cooperare icircntre auditul intern si cel extern referitor la

definirea conceptelor si la utilizarea standardelor icircn domeniu schimbul de rezultate din

activitatea propriu-zisa de audit precum si pregatirea profesionala comuna a auditorilor h)

avizeaza numirea si revocarea directorului general al UCAAPI

Icircn cadrul Ministerului Finantelor Publice se constituie Uniunea Centrala de

Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI) structurata pe compartimente de

specialitate icircn subordinea directa a ministrului finantelor publice

UCAAPI este condusa de un director general numit de ministrul finantelor publice

cu avizul CAPI Directorul general este functionar public si trebuie sa aiba o icircnalta calificare

profesionala icircn domeniul financiar-contabil sisau al auditului cu o competenta profesionala

corespunzatoare si sa icircndeplineasca cerintele Codului privind conduita etica a auditorului

intern

Icircn realizarea obiectivelor sale UCAAPI are urmatoarele atributii principale

a) elaboreaza conduce si aplica o strategie unitara icircn domeniul auditului public intern si

monitorizeaza la nivel national aceasta activitate

b) dezvolta cadrul normativ icircn domeniul auditului public intern

c) dezvolta si implementeaza proceduri si metodologii uniforme bazate pe standardele

internationale inclusiv manualele de audit intern

d) dezvolta metodologiile icircn domeniul riscului managerial

e) elaboreaza Codul privind conduita etica a auditorului intern

f) avizeaza normele metodologice specifice diferitelor sectoare de activitate icircn domeniul

auditului public intern g) dezvolta sistemul de raportare a rezultatelor activitatii de audit

public intern si elaboreaza raportul anual precum si sinteze pe baza rapoartelor primite h)

efectueaza misiuni de audit public intern de interes national cu implicatii multisectoriale

i) verifica respectarea normelor instructiunilor precum si a Codului privind conduita etica a

auditorului intern de catre compartimentele de audit public intern si poate initia masurile

corective necesare icircn cooperare cu conducatorul entitatii publice icircn cauza

j) coordoneaza sistemul de recrutare si de pregatire profesionala icircn domeniul auditului

public intern

k) avizeaza numireadestituirea sefilor compartimentelor de audit public intern din entitatile

publice l) coopereaza cu Curtea de Conturi si cu alte institutii si autoritati publice din

Romacircnia

m) coopereaza cu autoritatile si organizatiile de control financiar public din alte state

inclusiv din Comisia Europeana

Compartimentul de audit public intern se organizeaza astfel

a) conducatorul institutiei publice sau icircn cazul altor entitati publice organul de conducere

colectiva are obligatia instituirii cadrului organizatoric si functional necesar desfasurarii

activitatii de audit public intern

b) la institutiile publice mici care nu sunt subordonate altor entitati publice auditul public

intern se limiteaza la auditul de regularitate si se efectueaza de catre compartimentele de

audit public intern ale Ministerului Finantelor Publice c) conducatorul entitatii publice

subordonate poate stabili si mentine un compartiment functional de audit public intern cu

acordul entitatii publice de la nivelul ierarhic imediat superior iar daca acest compartiment

nu se icircnfiinteaza auditul entitatii respective se efectueaza de catre compartimentul de audit

public intern al entitatii publice de la nivelul ierarhic imediat superior

Compartimentul de audit public intern se constituie icircn subordinea directa a

conducerii entitatii publice si prin atributiile sale nu trebuie sa fie implicat icircn elaborarea

procedurilor de control intern si icircn desfasurarea activitatilor supuse auditului public

internConducatorul compartimentului de audit public intern este numitdestituit de catre

conducatorul entitatii publice cu avizul UCAAPI pentru entitatile publice subordonate

numireadestituirea se face cu avizul organului ierarhic superior Conducatorul

compartimentului de audit public intern este responsabil pentru organizarea si desfasurarea

activitatilor de audit

Functia de auditor intern este incompatibila cu exercitarea acestei functii ca activitate

profesionala orientata spre profit sau recompensa

Atributiile compartimentului de audit public intern sunt

a) elaboreaza norme metodologice specifice entitatii publice icircn care icircsi desfasoara

activitatea cu avizul UCAAPI sau al organului ierarhic superior icircn cazul entitatilor publice

subordonate b) elaboreaza proiectul planului anual de audit public intern

c) efectueaza activitati de audit public intern pentru a evalua daca sistemele de management

financiar si control ale entitatii publice sunt transparente si sunt conforme cu normele de

legalitate regularitate economicitate eficienta si eficacitate d) informeaza UCAAPI despre

recomandarile neicircnsusite de cat re conducatorul entitatii publice auditate precum si despre

consecintele acestora

e) raporteaza periodic asupra constatarilor concluziilor si recomandarilor rezultate din

activitatile sale de audit f) elaboreaza raportul anual al activitatii de audit public intern

g) icircn cazul identificarii unor iregularitati sau posibile prejudicii raporteaza imediat

conducatorului entitatii publice si structurii de control intern abilitate

7 REGLEMENTAREA SI COORDONAREA AUDITULUI INTERN

In Romania la recomandarea Comisiei Europene in 1999 s-a introdus auditul intern

o activitate noua care a generat profesia de auditor internin baza OUG 1191999 privind

controlul financiar preventiv si auditul internLegea a produs suficienta perturbare in sistem

deoarece acolo se recomanda transformarea compartimentelor de control financiar de

gestiune in compartimente de audit internTotusi a avut si efecte pozitive prin aparitia

activitatii de audit intern ca o functie a managementului general si prin crearea acestei

dispute conceptuale in Romania intre controlul intern si auditul intern pe de o parte si

controlul extern si auditul extern pe de alta parte

Datorita cresterii rolului auditului intern si intelegerea importantei auditorilor interni

in codul entitatilor si sprijiniti de Comisia Europeana am fost obligati sa scoatem o lege a

auditului intern (6722002) in baza careia toate entitatile publice si cele asimilate acesteia

fonduri bugetare si patrimoniu public sunt obligate sa aiba compartimente de audit intern

(directii servicii birou)

Standardele internationale de audit intern recomanda ca compartimentele de audit

intern sa nu fie mai mici de 3 persoane

In Romania exista aprox 30 de compartimente de audit intern din sistemul public

compartimente mici si izolate (1-2 auditori)Din aceste considerente in proxima perioada

vom completa normele generale cu norme de asociere a auditorilor interni penmtru a realiza

compartimente de minim 3 persoane

Legea 6722002 prevede constituirea unui CAPI format din 11 persoane la nivel

MFPDe asemenea s-a constituit UCAAPI la nivelul MFP si compartimente de audit intern

la nivelul tuturor entitatilor publice care au un volum al fondurilor bugetare de cel putin

100000 euro 3 ani consecutivi

Pentru entitatile publice (mici) care nu ating acest barem il va asigura structura

ierarhic superioara

In concluzie exista intr-un minister o directie de audit (20 persoane) structurata pe 2-3

servicii si compartimente de audit internAvem aprox 1000 si ceva de compartimente mici

de audit

Prin legea 6722002 in care utilizam frecvent ldquoactivitatea de auditrdquo intelegem

-activitatea de asigurare a functionalitatii sistemului de control intern din cadrul entitatii si

activitatea de consiliere

Din aceste considerente Codul legislativ prezentat a fost completat cu normele de exercitare

si organizare a activitatii de audit public intern aprobate prin OMFP 382003Ulterior au mai

fost elaborate si alte documente privind sustinerea functiei de audit intern cum ar fi CODUL

ETIC AL AUDITULUI INTERN OMFP 2522004 dar si alte acte normative de completare

si modificare a actului normativ (OUG 4232003 HG 372004) La recomandarea Comisiei

Europene a trebuit sa dezvoltam normele si pentru partea de consiliere si in acest sens s-a

elaborat OMFP 17022005 privind activitatea de consiliere a auditului intern

In normele 17022005 sunt prezentate tipurile consilierii care pot fi

a)consultanta-avand ca scop solutii pentru eliminarea diferitelor obstacole care impiedica

desfasurarea normala a proceselor stabilire cauze determinarea consecintelor formuland

recomandari

b)capacitatea intelegerii destinata obtinerii de informatii suplimentare pentru cunoasterea in

profunzime a unui sistem necesar personalului care are responsabilitatea implemetarii

acesteia

OMFP 9462005 recomanda nivelului general de management urmatoarele

- controlulinspecţia nu se vor mai organiza ca compartimente distincte ci activitatile de

control vor fi disipate pe fluxul procesului

-organizarea Registrului Riscurilor la nivelul fiecarui compartiment si prin centralizare la

nivelul entitatii

-elaborarea procedurilor scrise si formalizate pentru toate activitatile subactivitatile

programele din cadrul entitatiiAceasta filozofie de organizare a controlului intern in entitati

este prezentata in Indrumarul Metodologic privind Organizarea Controlului Intern existent

pe site-ul MFP

NOTA pentru aceste activitati se recomanda auditorilor interni sa faca facilitarea intelegerii

c)formare si perfectionarea profesiei destinata cunostintelor teoretice si practice gestiunea

riscurilor si controlului intern

Consilierea se organizeaza si desfasoara sub mai multe forme

-misiuni de consiliere formalizate cuprinse in plan care respecta OMFP 17022005 in

general pentru abordari sistematice si metodice si care se finalizeaza cu raport de consiliere

-misiuni de consiliere cu caracter informal neformalizat realizate prin participarea in cadrul

unor comitete schimburi de informatii realizate dupa procedurile specifice acestora

-misiuni de consiliere pentru situatii exceptionale (alegeri cutremur inundatii)

BIBLIOGRAFIE

1 Auditul intern autor MGhita Editura Economica Bucuresti 2004 ISBN 973-709-051-9

2 Audit intern autori Marcel Ghiţă Sorin Briciu şi colaboratorii Editura ULISE Alba Iulia

2005 ISBN 973-87453-1-4

3 Auditul intern icircn sistemul public autori Marcel Ghiţă Mihai Spracircnceană Editura

Tribuna Economică Bucureşti 2006

4 Theorie et practique de lrsquoaudit interne autor Jacques Renard Editions drsquoOrganisation

Paris France 2002 tradusă icircn Romacircnia printr-un proiect finanţat de PHARE sub

coordonarea Ministerului Finanţelor Publice Bucureşti 2003

5 Ordinul ministrului finanţelor publice nr 94604072005 pentru aprobarea Codului

controlului intern cuprinzacircnd standardele de managementcontrol intern la entităţile publice şi

pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial (MO nr 67528072005) cu

modificările şi completările ulterioare

6 Ordinul ministrului finanţelor publice nr 138922082006 privind modificarea şi

completarea Ordinului ministrului finanţelor publice nr 9462005 pentru aprobarea Codului

controlului intern cuprinzacircnd standardele de managementcontrol intern la entităţile publice şi

pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial (MO nr 77112092006)

7 Legea nr 67219122002 privind auditul public intern (MO nr 95324122002) cu

modificările şi completările ulterioare

Page 10: Audit Intern, Curs Master

- tehnici şi instrumente care-i garantează eficacitatea

- independenţa de spirit care icirci asigură autonomia să conceapă ipoteze şi să formuleze

recomandări

- cercetarea şi gacircndirea lui este detaşată de constracircngerile şi obligaţiile unei activităţi

permanente de gestionare zilnică a unui serviciu

b) Ajutorul acordat salariaţilor fără a-i judeca

Icircntr-o entitate icircn care auditul intern face parte din cultura organizaţiei acesta este acceptat cu

interes dar icircntr-o entitate care se confruntă cu riscuri potenţiale importante cu absenţa

conformităţii cu reglementările de bază cu o eficacitate scăzută şi o fragilitate externă a

acesteia datorită deturnărilor de fonduri dispariţiei activelor sau fraudă este evident că

managerul respectiv va fi judecat apreciat

considerat icircn funcţie de constatările auditorului intern

Icircntr-un caz standard misiunea de audit intern poate să evidenţieze ineficacitate redundanţă icircn

sistem sau posibilităţi de icircmbunătăţire a activităţiloracţiunilor dar există mai multe motive

pentru care managementul nu trebuie să fie pus direct icircn discuţie

bull Obiectivele auditului intern au icircn vedere un control asupra activităţilor care să conducă

la icircmbunătăţirea performanţei existente şi nu la judecarea acestuia aşa cum specialistul icircn

fiscalitate ajută la o mai bună aplicare a regimului fiscal Chiar dacă responsabilul este judecat

icircn urma rapoartelor sale de audit acesta nu este obiectivul auditului intern

bull Realizările auditului intern nu trebuie puse icircn discuţie de cel auditat iar dacă totuşi

acest lucru este făcut să se efectueze icircntr-o manieră pozitivă Spre exemplu este cazul unei

insuficienţe nereguli importante descoperită de auditorul intern care imediat o aduce la

cunoştinţa managerului şi pe care acesta o va soluţiona fără icircntacircrziere Icircn acest caz disfuncţia

semnalată prin raportul de audit intern a dus la o acţiune corectivă care a avut ca rezultat şi

aprecierea auditorului ca un responsabil dinamic şi eficace

bull Responsabilităţile auditorului intern trebuie să aibă icircn vedere că adesea analiza cauzelor

unei nereguli scoate la iveală existenţa unor puncte slabe care icircşi au originea icircn insuficienţe

asupra cărora responsabilul nu are un bun control Cu această ocazie se observă că soluţiile

trebuie să vină pe cale ierarhică sau chiar de la nivelul organizaţiei dacă sunt probleme de

dimensiune culturală de formare profesională de buget de organizare de natură informatică

şa

Această situaţie paradoxală adesea icircntacirclnită icirci stimulează logica celui auditat care constată că

auditorul intern confirmă insuficienţele semnalate chiar de el

Din prezentarea de mai sus rezultă că icircn aceasta constă consilierea concretă şi fără echivoc

acordată managerului de catre auditorii interni

c) Independenţa totală a auditorilor interni

Funcţia de audit intern nu trebuie să suporte influenţe şi presiuni care ar putea fi contrare

obiectivelor fixate Standardele profesionale de audit intern definesc principiul independenţei

sub două aspecte

- independenţa compartimentului icircn cadrul organizaţiei de aceea el trebuie să

funcţioneze subordonat celui mai icircnalt nivel ierarhic

- independenţa auditorului intern prin practicarea obiectivităţii adică auditorii interni

trebuie să fie independenţi de activităţile pe care le auditează

Independenţa auditorilor interni trebuie să aibă la bază eliminarea practicii de supraicircncărcare a

auditorilor cu lucrări care nu ar trebui să le revină lor Spre exemplu definirea de reguli şi

proceduri de lucru exercitarea acţiunilor de evaluare şi supervizare ale salariaţilor chiar şi

temporar participarea la elaborarea sistemelor informatice activitatea de organizare acţiuni

de control financiar propriu-zis sau inspecţii şa

Fenomenul cel mai grav care rezultă de aici este că auditorii aflaţi icircn această situaţie nu mai

pot audita domeniul respectiv deoarece şi-au pierdut independenţa şi obiectivitatea Dacă

apar asemenea cazuri mai ales la entităţi mici şi mijlocii cacircnd din motive structurale suntem

obligaţi să icircncredinţăm auditorilor asemenea acţiuni se impune să evaluăm riscurile şi

consecinţele inevitabile icircn timp

Independenţa şi obiectivitatea sunt abateri de la funcţia de audit intern care dăunează

eficacităţii şi rigorii muncii de audit Spre exemplu Trebuie să avem icircn vedere că nu putem fi

medic şi pacient icircn acelaşi timp fără să stabilim un diagnostic cel puţin subiectiv

Respectarea standardului privind independenţa presupune unele reguli

bull auditul intern nu trebuie să aibă icircn subordine vreun serviciu operaţional

bull auditorul intern să poată avea acces icircn orice moment la persoanele de la toate nivelele

ierarhice la bunuri la informaţii la sistemele electronice de calcul

bull recomandările pe care le formulează să nu constituie icircn nici un caz măsuri obligatorii

pentru management

Organizarea funcţiei de audit intern icircn subordinea nivelului ierarhic cel mai icircnalt nu este

suficientă mai trebuie ca fiecare icircn cadrul activităţii sale să poată da dovadă de obiectivitate

acesta fiind de altfel unul din principiile fundamentale ale codului deontologic A fi obiectiv

icircnseamnă să realizezi o apreciere icircn totală neutralitate icircnseamnă a nu avea idei preconcepute

ci o atitudine imparţială De aceea standardele profesionale consideră că obiectivitatea este

afectată şi atunci cacircnd auditorul auditează o entitate activitateprogram a cărei

responsabilitate şi-a asumat-o icircn cursul timpului

Realizacircnd că idealul absolut nu va fi atins nici icircn audit de aceea vorbim despre riscul de

audit un risc rezidual după trecerea auditorului intern Obiectivitatea rămacircne scopul care

trebuie atins fiecare avacircnd datoria să facă tot posibilul pentru a se apropia cacirct mai mult de

acest deziderat

Independenţa şi obiectivitatea este deseori controversată mai ales de către auditorii interni

care nu icircnţeleg această independenţă atunci cacircnd se află icircntr-o structură ierarhică

Icircn realitate independenţa auditorului intern este supusă unei duble limitări

bull auditorul intern ca orice responsabil din organizaţie trebuie să se conformeze strategiei

şi politicii direcţiei generale

bull auditorul intern trebuie să fie independent icircn exercitarea funcţiei sale dar respectacircnd

standardele de audit intern Aceasta este o limitare deontologică dar neicircnsoţită de sancţiune

şi de aceea auditorul intern trebuie să-şi impună icircn mod conştient respectarea standardelor

profesionale

Din această succintă prezentare rezultă că icircn materie de independenţă nu este suficientă nici

ataşarea structurii de audit la cel mai icircnalt nivel ierarhic şi nici urmărirea realizării

obiectivităţii

Practica icircn domeniu ne arată că adevărata independenţă a auditorului intern o constituie

profesionalismul său deoarece dacă este un profesionist va descoperi disfuncţii importante

va face recomandări pertinente şi se va implica icircn viaţa organizaţiei prin icircmbunătăţirea

performanţelor acesteia

Definirea elementelor de ancorare icircn viaţa entităţii a funcţiei de audit ne permite să trecem la

prezentarea conceptului de audit intern Aşa cum am arătat au existat mai multe definiţii de-a

lungul timpului

Icircn anul 1999 IIA din SUA a emis o nouă definiţie a auditului intern icircn urma unui studiu

efectuat cu 800 studenţi coordonat de auditorii din universităţile australiene astfel

Auditul intern este o activitate independentă şi obiectivă care dă unei organizaţii o

asigurare icircn ceea ce priveşte gradul de control deţinut asupra operaţiunilor o icircndrumă

pentru a-i icircmbunătăţi operaţiunile şi contribuie la adăugarea unui plus de valoare

Auditul intern ajută această organizaţie să icircşi atingă obiectivele evaluacircnd printr-o

abordare sistematică şi metodică procesele sale de management al riscurilor de control şi

de conducere a icircntreprinderii şi făcacircnd propuneri pentru a le consolida eficacitatea

Icircn literatura de specialitate există autori4 care consideră că folosirea cuvacircntului ldquoactivitaterdquo

pentru a defini auditul intern icircn locul termenului de ldquofuncţierdquo icircl situează pe responsabilul său

pe o poziţie subalternă ţinacircnd cont că o activitate este mai elementară decacirct o funcţie

Din aceste considerente icircn lexicul ldquoCuvintele Audituluirdquo5 există următoarea definiţie a

auditului şi anume Auditul intern este icircn cadrul unei organizaţii o funcţie ndash exercitată icircntr-o

manieră independentă şi cu mandat - de evaluare a controlului intern ceea ce concurează cu

bunul control asupra riscurilor de către responsabili

Icircn Legea nr 6722002 privind auditul public intern din Romacircnia este adoptată definiţia dată

de IIA icircn anul 1999 Marea majoritate a profesioniştilor icircn domeniu sunt de acord că

această formulare mai poate fi reevaluată dar icircn acest moment este satisfăcătoare şi

exhaustivă din punct de vedere al conţinutului

3 CONCEPTUL DE CONTROL INTERN

Etimologia cuvantului ldquocontrolrdquo provine din expresia latineasca ldquo contra rolusrdquo-

verificarea unui act duplicat dupa originalControlul in acceptiunea lui semantica este o

analiza permanenta dar si periodica a unei activitati a unei situatii pentru a urmari mersul

acestuia fata de un scop sau obiectiv si de a lua masurile de creatiiIn acest timp controlul

semnifica si o supraveghere continua morala si materiala ca si stapanirea unei activitati In

literatura de specialitate avem mai multe acceptiuni astfel

- in acceptiunea francofona controlul reprezinta o verificare o inspectie atenta a corectitudinii unui act

- in acceptiunea angloxasona controlul este actiunea de supraveghere a cuiva a ceva o

examinare minutioas cu scopul de a stapani sau reglementa functionalitatea unui mecanism

Controlul ramane un atribut al managementului utilizat pentru realizarea unor analize a

stabilirii realitatii si stabilirii erorilor servind direct managerilor autoritatilor publice dar si

populatieiA evoluat si evolueaza continuu concomitent cu perfectionarea sistemului

deorganizare si de management precum si a mediului in care functioneaza si care se afla

intr-o continua miscare

STRUCTURA SISTEMULUI DE CONTROL INTERN

AUDITUL INTERN

- consiliere manageriala

- evalueaza sistemul de control intern

CONTROLUL INTERN

- autocontrolul activitatii

- controlul mutual

- controlul ierarhic

- controlul de gestiune

- controlul patrimonial

- controlul de calitate

- controlul financiar contabil

- controlul administrativ

- inspectii

- altele

4 Paralela intre auditul intern si controlul intern

Conceptele de control intern si audit intern desi diferite au o serie de elemente care le

apropie si altele care le diferentiaza ceea ce creeaza suficiente confuzii chiar printre

specialisti

Auditul intern reprezinta activitatea de examinare obiectiva a ansamblului activitatilor entitatii

economice icircn scopul furnizarii unei evaluari independente a managementului riscului

controlului si proceselor de conducere a acestuia

Controlul intern este format din ansamblul formelor de control exercitate la nivelul entitatii

publice inclusiv auditul intern stabilite de conducere in concordanta cu obiectivele acesteia si

cu reglementarile legale in vederea administrarii fondurilor in mod economic eficient si

eficace care include structurile organizatorice metodele si procedurile

Auditul intern are urmatorul rol

- Verificarea conformitatii activitatilor din entitatea economica auditata cu politicile

programele si managementul acestuia icircn conformitate cu prevederile legale

- Evaluarea gradului de adecvare si aplicare a controalelor financiare si nefinanciare dispuse si

efectuate de catre conducerea unitatii icircn scopul cresterii eficientei activitatii entitatii

economice

- Evaluarea gradului de adecvare a datelorinformatiilor financiare si nefinanciare destinate

conducerii pentru cunoasterea realitatii din entitatea economica

- Protejarea elementelor patrimoniale bilantiere si extrabilantiere si identificarea metodelor de

prevenire a fraudelor si pierderilor de orice fel

Controlul intern si sistemul de control intern au rolul de a contribui la

- Respectarea politicilor manageriale (deciziilor conducerii) si a reglementarilor legale

precum si la indeplinirea cu regularitate in mod economic eficace si eficient a sarcinilor

stabilite

- Utlilizarea optima si eficienta a resurselor protejarea activelor prin prevenirea si detectarea

abaterilor erorilor si a fraudelor

- Efectuarea si mentinerea de icircnregistrari contabile corecte si complete sistematizarea si

prezentarea informatiilor necesare diferitelor categorii de utilizatori prin intermediul situatiilor

financiare conform unui referential contabil adoptat

Controlul intern datorita caracterului sau sistematic si atotcuprinzator raspunde nevoilor de

informare ale managerilor membrilor Consiliului de Administratie si ai Comitetului de

Directie precum si ale celorlalte persoane care detin functii de conducere si de executie

favorizand dialogul dintre acstea asigurand transparenta si democratia

Pe baza informatiilor furnizate de controlul intern conducerea are posibilitatea sa-si

fundamenteze mai judicios deciziile manageriale referitoare la programele de activitate la

organizarea si coordonarea structuriilor entitatii la delimitatrea responsabilitatilor pe

compartimente si pe persoanele implicate icircn efectuarea tranzactiilor si operatiunilor respective

si icircn consemnarea si prelucrarea informatiilor

Urmarind efectuarea tranzactilor si a operatiunilor in conformitate cu normele legale si cu

deciziile conducerii controlul intern previne si elimina neregulile si eventualele conflicte din

interiorul entitatii sau dintre entitate si terti (organe fiscale clienti creditori etc )

In practica managementul este perceput ca fiind preocupat de organizarea sistemului de

control intern si de actualizarea permanenta a acestuia datorita evolutiei riscurilor cu care se

confrunta entitatea

Exista forme de control care nu implica costuri suplimentare pe care managerul le stabileste

pentru domeniul sau si care sunt menite sa limiteze sau sa elimine riscurile asociate

activitatilor sub forma

- Autocontrolul propriilor activitati efectuate prin respectarea de catre fiecare salariat a

procedurilor de control instituite

- Controlul mutual realizat icircntre fazele unui lant procedural exercitat de fiecare post de lucru

asupra modului de efectuare a prelucrarilor icircn cadrul postului de lucru anterior pentru a putea

adauga propriile prelucrari si a pregatii controlul pe care il va efectua postul de lucru urmator

- Controlul ierarhic exercitat pe fiecare nivel de responsabilitate

- Controlul partenerial care se realizeaza prin delegarea unor competente intre diferite paliere

de responsabilitate

Prin auditul intern se realizeaza

- Cunoasterea mai aprofundata a specificul entitatii

- Garantarea permanentei interventiilor operative pentru redresarea situatiei pentru

modificarea sau aplicarea corecta a metodelor de gestiune

- Abordarea si a domeniilor mai putin semnificative sau prioritare avacircnd un cost mai redus

- Prin rapoartele pe care le icircntocmeste informeaza conducerea la intervale mai scurte de

timp asupra concluziilor sale referitoare la sistemul contabil si sistemul de control intern din

entitatea respectiva

- Asigurarea unei confidentialitati mai mari a informatiilor etc

5 Paralela intre auditul intern si auditul extern

Pornind de la realitatea că atacirct auditul intern cacirct şi auditul extern sunt pe acelaşi

ldquofrontldquo duc aceeaşi ldquobătălieldquo chiar dacă utilizează metodologii diferite de auditare se

impune susţinerea reciprocă ca o condiţie a eficienţei activităţii de audit

Icircn acelaşi timp trebuie să recunoaştem că dezvoltarea relaţiilor dintre cele două

importante activităţi are la bază tradiţia şi cultura naţională iar lipsa de colaborare dintre

cele două sisteme este considerată istorică Totuşi auditul intern şi auditul extern trebuie să

icircnceapă o colaborare efectivă să aducă acel plus de valoare aşteptat din ambele zone şi să

scape de teama existenţialistă care le afectează icircn prezent

Scopul colaborării icircntre auditul intern şi auditul extern ar trebui să aibă ca temelie cel puţin

următoarele argumente conştientizarea managementului privind necesitatea implementării

funcţiei de audit intern icircn cadrul propriilor entităţi

- asigurarea suplimentară că auditul intern este independent

- asumarea implementării auditului intern

- conştientizarea mai completă a riscurilor atacirct de către management cacirct şi de către

auditori

- reducerea la minimum a suprapunerilor

- schimburi profesionale de probleme

- pregătiri profesionale comune

- mobilitatea personalului icircntre cele două structuri

- coroborarea planurilor şi a programelor de audit

- icircmpărtăşirea informaţiilor utile şi asigurarea unei comunicări eficiente

- icircnţelegerea de către fiecare parte a rolului celeilalte

- clarificarea mai atentă a celor două activităţi

- eliminarea rivalităţilor instituţionale sau chiar a competiţiei dintre cele două

activităţi

- punerea unei presiuni mai mici asupra entităţilor auditate

- crearea unei culturi comune a auditului icircn sectorul public

- realizarea unor compatibilităţi reale cu structurile similare europene

Curtea de Conturi a Romacircniei ndash CCR ndash printre alte activităţi evaluează existenţa şi

funcţionalitatea sistemului de control managerial reorganizat icircn conformitate cu legislaţia icircn

vigoare1 ceea ce icircnseamnă că va evalua activitatea de audit intern şi va asigura astfel feed-

back-ul acestei funcţii a entităţii

Colaborarea icircntre structurile care efectuează auditul intern şi cele care efectuează auditul

extern implică o serie icircntreagă de AVANTAJE atacirct pentru cele două părţi cacirct şi pentru

entităţile auditate astfel

auditul intern are o mai bună icircnţelegere a riscurilor din cadrul entităţilor unde

funcţionează şi pot furniza informaţii utile icircn acele zone auditului extern

auditul intern este mai implicat icircn cunoaşterea entităţii avacircnd acces la informaţii la

care auditul extern nu poate ajunge şi din aceste considerente colaborarea este imperios

necesară

auditul intern prin colaborarea cu auditul extern poate să-şi icircmbunătăţească

metodologiile de intervenţie pe teren să-şi dezvolte programele de testare şi să se folosească

de asigurarea pe care o dă auditul extern entităţii auditate

Icircn plus comunicarea reciprocă şi colaborarea interactivă icircntre auditul intern şi auditul

extern aduce beneficii nu numai acestora entităţii auditate dar şi celor două profesii de

auditori

Comitetele de audit acolo unde există ar trebui să icircncurajeze această interrelaţionare pe

principiul complementarităţii profesiilor avacircnd icircn vedere că este necesară colaborarea şi

cooperarea celor două profesii pentru atingerea obiectivelor ce le revin De asemenea acestea

ar trebui să aibă icircn vedere nu numai icircmpărtăşirea cunoştinţelor privind misiunile de audit

realizate dar şi o posibilă aliniere a stan-dardelor lor la buna practică internaţională

Realizarea unor misiuni de audit cu un icircnalt grad de profesionalism presupune existenţa

unei comunicări adecvate din ambele părţi şi aceasta va contribui la icircntărirea relaţiilor de

colaborare profe-sională şi icircn timp la obţinerea icircncrederii reciproce

Deviza ambelor structuri de audit ar trebui să fie aceea de a juca un rol activ icircn

schimbarea şi im-plementarea sistemelor de management şi control intern icircn cadrul

entităţilor care se poate realiza numai dacă există o stare de spirit potrivită care să conducă

la atingerea acestor principii astfel

- comunicarea permanentă care poate reprezenta cheia succesului

- profesionalism şi respect pentru entităţile auditate prin eliminare icircn totalitate

a suprapunerilor

- existenţa unei dorinţe de icircmpărtăşire a constatărilor

- colaborarea eficientă utilă pentru ambele părţi dar şi pentru entitatea

auditată

- comunicarea şi schimbul reciproc de informaţii care va contribui la

organizarea mai bine a activităţilor şi la oferirea unei calităţi crescute a muncii

- necesitatea creşterii icircncrederii reciproce icircntre cele două structuri de audit

deviza relaţiei dintre auditori ar trebui să fie COLABORARE ŞI COOPERARE

Icircn baza acestor considerente auditul intern trebuie să diminueze misiunile de audit de

conformitate şi să se icircndrepte tot mai mult spre realizarea unor misiuni de audit de sistem

deoarece auditul extern este mai interesat de acest gen de misiuni care icirci poate orienta mai

bine propria activitate Icircn acelaşi timp misiunile de audit de sistem sunt mai utile şi pentru

activitatea de evaluare a riscurilor de către management şi de către auditorii interni

Atingerea acestor obiective speciale se va materializa prin stabilirea icircn mod obligatoriu

a unor icircn-tacirclniri de lucru sistematice icircn vederea cooperării şi care se va concretiza icircn

elaborarea unui PROTOCOL DE COLABORARE icircntre cele două profesii de auditori

Considerăm că auditul extern trebuie să fie cel care să aibă iniţiativă icircn această relaţie

avacircnd icircn vedere posibilităţile de evaluare anuală a entităţilor publice şi logica de a porni icircn

examinările pe care le efectuează de la constatările şi recomandările auditului intern Icircn plus

auditul extern icircn activitatea de evaluare a eficienţei sistemului de control managerial trebuie

să aibă icircn vedere rapoartele auditului intern

Desigur posibilităţile de colaborare şi cooperare sunt multiple şi se impune ca mereu să

fie regacircndite funcţie de evoluţia tehnicilor şi instrumentelor de audit dar şi buna practică

recunoscută icircn domeniu

TERMENII PROTOCOLULUI DINTRE AUDITUL EXTERN ŞI AUDITUL INTERN

Activităţile de audit intern şi cele de audit extern din Romacircnia au ca ţel comun

contribuţia la buna gestionare a constituirii şi utilizării fondurilor publice motiv pentru care

de multe ori sunt preferate schimburile de specialişti dintre cele două profesii care de

asemenea sunt şi profesii liberale

Icircn evoluţia celor două activităţi nu de puţine ori intersectarea misiunilor de audit a fost

benefică amacircndurora acestea completacircndu-se reciproc la nivel informal dar şi prin faptul că

rezultatele activităţii uneia dintre ele a fost iniţiatorul şisau declanşatorul activităţii celeilalte

De asemenea ca o apreciere a muncii auditorilor angrenaţi icircntr-un sistem sau altul aceştia au

contribuit la implementarea recomandărilor celorlalţi deşi aceste atribuţii nu erau stabilite

anticipat ca fiind obligatorii

Avacircnd icircn vedere obiectivele comune o serie de tehnici şi instrumente de audit pe care le

folosesc ambele profesii deşi au metodologii diferite dar şi obiective specifice considerăm

că cele două tipuri ale auditului trebuie să se afle icircntr-o perfectă complementaritate

respingacircnd exclusivismul de orice fel

Prin luare icircn considerare a acestor realităţi Curtea de Conturi a Romacircniei ndash CCR ndash icircn

calitate de instituţie supremă de audit şi Ministerul Finanţelor Publice prin Unitatea

Centrală pentru Armonizarea Auditului Public Intern ndash UCAAPI ndash icircn calitate de organ de

specialitate al administraţiei publice centrale care elaborează conduce şi aplică o strategie

unitară icircn domeniul auditului intern icircn sectorul public pot să conlucreze icircndeaproape

pentru a asigura stabilitatea şi complementaritatea celor două sisteme de audit şi a

componentelor acestora

Icircn practică recomandăm ca relaţiile dintre cele două categorii de profesionişti să fie

transpuse icircntr-un Protocol pentru colaborare şi cooperare icircn domeniul activităţii de audit

care să fie structurat pe mai multe capitole icircn care să se statueze icircn principal următoarele

A coordonarea metodologică comună icircn domeniul auditului public icircn Romacircnia

B coordonarea planurilor de activitate ale structurilor de audit intern din entităţile

publice cu cele ale CCR

C asigurarea schimbului de informaţii icircn procesul de auditare

D realizarea pregătirii profesionale unitare a auditorilor

A Coordonarea metodologică comună icircn domeniul auditului public icircn Romacircnia va

conduce pe de-o parte la creşterea icircncrederii CCR icircn calitatea activităţii de audit intern care

se poate baza pe rapoartele auditorilor interni şi icircn acelaşi timp poate să le utilizeze ca puncte

de plecare icircn activitatea proprie Pe de altă parte structurile de audit intern icircşi pot reorienta

propriile activităţi icircn funcţie de constatările şi opiniile auditului extern icircncercacircnd totodată să

evite dublarea eforturilor şi a resurselor alocate de către cele două instituţii de audit

Protocolul de cooperare pentru realizarea coordonării metodologice ar trebui să se refere

următoarele

cooperare reciprocă cu maximă operativitate pentru elaborarea şi actualizarea normelor

curente şi a intenţiilor legislative privind icircmbunătăţirea cadrului normativ

transmiterea comentariilor reciproce asupra cadrului procedural şi existenţa disponibilităţii de

a accepta comentariile şi de a le include icircn normele proprii cu respectarea judecăţii

profesionale şi păstrarea independenţei

bull realizarea icircntacirclnirilor periodice icircntre specialişti pentru dezbaterea anumitor soluţii

metodologice comune icircn vederea icircnţelegerii profunde a acestora

bull informarea reciprocă asupra intenţiilor de modificare a cadrului normativ şi procedural de

desfăşurare a activităţii de audit

bull solicitarea de consiliere pentru icircmbunătăţirea şi compatibilizarea metodologiilor proprii de

audit şi a manualelor ghidurilor şi procedurilor de lucru fără a prejudicia independenţa şi

opiniile profe-sionale ale auditorilor

bull dezvoltarea metodologiilor comune pe baza analizei riscului care să permită focalizarea

acti-vităţii de audit intern pe domeniile-cheie ale entităţii publice

B Coordonarea planurilor de activitate ale structurilor de audit intern ale entităţilor

publice cu cele ale CCR cu scopul de a preveni suprapuneri ale activităţilor de audit dar şi

pentru a se completa reciproc prin identificarea şi evaluarea riscurilor rezultate astfel icircncacirct să

poată fi auditate arii cacirct mai extinse ale sistemelor din sectorul public

Icircn activitatea de coordonare a planurilor se impune respectarea unor principii generale

precum

evitarea suprapunerii perioadelor auditabile

misiunile de audit extern de regulă să fie ulterioare misiunilor de audit intern

stabilirea misiunilor de audit de interes comun a obiectivelor acestora şi a

termenelor de realizare

elaborarea unor planuri pentru situaţii neprevăzute cacircnd managerii deturnează

activitatea de audit intern

analiza şi discutarea planurilor curente icircn vederea elaborării planurilor anuale

viitoare de audit şi realizarea unor eventuale schimburi de informaţii privind entităţile ce

urmează a fi auditate

Protocolul de colaborare ar trebui să stabilească şi un calendar comun pentru

definitivarea proiec-telor planurilor de audit intern pentru anul următor corelate cu planul

de activitate propriu al CCR

C Asigurarea schimbului de informaţii icircn procesul de auditare determină necesitatea

informării reciproce asupra modului de desfăşurare propriu-zisă a misiunilor de audit şi

asupra constatărilor deosebite din cuprinsul rapoartelor de audit astfel

icircn situaţia apariţiei icircn timpul derulării misiunilor de audit a unor grave suspiciuni

privind existenţa unui management defectuos sau a unor cazuri de fraudă structurile de

audit intern şi cele de audit extern funcţie de nivelul la care se situează entitatea auditată

se impune să se informeze reciproc dar cu respectarea principiului independenţei

icircn vederea realizării practice a schimbului de informaţii părţile vor proceda la

transmiterea reciprocă a constatărilor importante din rapoartele de audit cu acordul

managerilor inclusiv informarea reciprocă despre modul de implementare a

recomandărilor şi concluziilor formulate icircn cadrul misiunilor de audit

de asemenea icircn spiritul celor expuse mai sus părţile se vor invita reciproc pentru a

participa la şedinţele de icircnchidere a misiunilor de audit icircn situaţiile icircn care consideră

necesară prezenţa celeilalte părţi şi se vor informa despre modul de implementare al

recomandărilor şi concluziilor formulate icircn ca-drul misiunilor de audit

D Realizarea pregătirii profesionale unitare a auditorilor se impune icircn mod sistematic

cu scopul de a utiliza eficient rezultatele activităţii celeilalte entităţi icircn vederea atingerii

obiectivelor prestabilite Icircn acest sens considerăm necesitatea instituirii unui sistem de

colaborare privind cel puţin

- invitarea reciprocă a auditorilor celor două structuri la cursurile organizate sub

egida acestora inclusiv la acele iniţiative ale Uniunii Europene care se referă la controlul

şi protejarea intereselor financiare ale acesteia

- organizarea de dezbateri seminarii pe teme de interes comun privind analiza

riscurilor modul de utilizare a tehnicilor şi instrumentelor de audit sisteme de

implementare a recomandărilor şi concluziilor şa

- transmiterea reciprocă a materialelor şi informaţiilor cu caracter de noutate din

sfera auditului

Icircn vederea asigurării atingerii acestor obiective apreciem necesitatea

permanentizării activităţii unui grup de lucru care să aibă şi iniţiativa realizării

protocolului de colaborare dintre cele două instituţii CCR şi UCAAPI-MFP

Concret icircn baza acestui protocol dar şi a legislaţiei care reglementează cele două

domenii CCR icircn conformitate cu art 18 din lege va evalua activitatea de control financiar

propriu inclusiv activitatea de audit intern Astfel se impune ca auditorii publici externi să

analizeze icircn cadrul entităţilor auditate icircn principal următoarele aspecte

(1) Organizarea şi managementul structurilor de audit intern

- organizarea compartimentului de audit intern subordonarea şi raportarea directă către

conducerea entităţii publice

- stabilirea atribuţiilor şi responsabilităţilor auditorilor interni conform cadrului legal

- organizarea activităţii de audit intern icircn mod distinct de celelalte activităţi din entitatea

publică

- neimplicarea auditorilor interni icircn elaborarea procedurilor de control sau icircn derularea

efectivă a unor activităţi auditabile

- numirearevocarea şefilor compartimentului de audit intern şi a auditorilor interni

- calitatea şi natura domeniilor cuprinse icircn programul de asigurare şi icircmbunătăţire a

calităţii activităţii de audit intern

- fundamentarea necesarului de auditori pentru funcţionarea optimă a structurilor de

audit intern

- frecvenţa şi modul de apel la resursele externe necesare efectuării misiunilor de audit

intern

- profilul şi competenţa profesională a auditorilor interni

((2) Planificarea auditului intern

elaborarea planului ndash structură aprobare şi actualizare

fundamentarea acţiunilor din plan ndash analiza riscului selectarea şi icircntocmirea referatului

de jus-tificare

concordanţa misiunilor cuprinse icircn plan cu zonele de risc ridicat al domeniilor de

activitate ale entităţii publice

analiza gradului de icircndeplinire a misiunilor de audit planificate

(3) Modul de respectare a metodologiei şi procedurilor icircn derularea misiunilor de audit

public intern

evaluarea normelor metodologice proprii privind activitatea de audit intern

Carta auditului intern

aplicarea efectivă a metodologiei şi procedurilor specifice muncii de audit intern

respectarea principiilor Codului privind conduita etică referitoare la obiectivitatea

integritatea şi asigurarea independenţei auditorilor interni

programul de pregătire profesională

declararea incompatibilităţilor auditorilor interni

respectarea confidenţialităţii profesionale

(4) Evaluarea desfăşurării misiunilor de audit intern

definirea obiectivelor misiunii icircn urma analizei de risc

tematica icircn detaliu şi intervenţia la faţa locului

pertinenţa constatărilor cauzelor consecinţelor şi recomandărilor

respectarea structurii standard a raportului de audit intern

difuzarea raportului de audit intern

(5) Urmărirea implementării recomandărilor formulate icircn rapoartele de audit intern

analiza planului de acţiune şi a calendarului de implementare

gradul de implementare a recomandărilor şi a cauzelor care au condus la neicircndeplinirea

unor recomandări

aprecierea activităţii de audit intern din partea structurilor auditate şi a conducerii

entităţii publice

(6) Organizarea sistemului de raportare a activităţii de audit intern

raportarea recomandărilor neacceptate sau acceptate dar neimplementate

raportarea iregularităţilor

raportul anual de activitate

Constatările auditorilor publici externi rezultate din evaluarea activităţilor de audit

intern consemnate icircn rapoartele de audit icircncheiate vor fi sintetizate de către structurile de

control teritoriale şi se vor transmite departamentului de specialitate pentru a fi cuprinse icircn

Raportul public anual al Curţii de Conturi icircntr-o secţiune distinctă intitulată ldquoEvaluarea

sistemelor de control şi audit internrdquo

Icircn acest sens art 8 lit ldquolrdquo din Legea nr 67219122002 privind auditul public intern

(MO nr 95324122002) cu modificările şi completările ulterioare republicată prevede

colaborarea CCR cu UCAAPI - MFP pentru

- compatibilizarea cadrului procedural utilizat de auditori icircn desfăşurarea activităţii şi

raportarea rezultatelor auditului icircn vederea realizării unei relaţii bazată pe icircncredere

- icircnţelegerea reciprocă a tehnicilor şi instrumentelor utilizate de auditori şi armonizarea

acestora pentru a asigura un caracter unitar icircn stabilirea constatărilor şi evaluarea cauzelor şi

concluzii-lor activităţii de audit

- recunoaşterea reciprocă a nivelului calitativ al recomandărilor şi opiniilor conţinute icircn

rapoartele de audit utilizate ca puncte de plecare icircn derularea viitoarelor misiuni de audit

intern sau extern

Totodată CCR va dezvolta colaborarea cu structurile de audit intern din cadrul

entităţilor publice controlate pentru

- analiza comună a programelor de audit multianuale şi anuale pentru asigurarea

complementarităţii domeniilor supuse auditării

- stabilirea misiunilor de interes comun a obiectivelor acestora şi a termenelor de realizare

avacircnd icircn vedere respectarea principiului ca misiunile de audit public extern de regulă să fie

ulterioare misiunilor de audit intern

- evitarea suprapunerii perioadelor icircn care se desfăşoară efectiv auditul

Din aceste considerente entităţile supuse controlului CCR sunt obligate să transmită

acesteia pacircnă la sfacircrşitul trimestrului I pentru anul precedent raportul privind desfăşurarea şi

realizarea programului de audit intern

Raportarea activităţii de audit intern se face pe baza raportului cadru adoptat după

modelul Comisiei Europene difuzat de UCAAPI icircn calitate de responsabilă cu coordonarea

şi supravegherea auditului intern pentru toţi ordonatorii principali de credite Aceştia la racircndul

lor transmit raportul cadru la toate unităţile aflate icircn subordinea sub autoritatea sau icircn

coordonarea lor şi care au organizată potrivit legii activitatea de audit intern

Rapoartele vor constitui o sursă importantă de informare pentru auditorii publici externi

asupra activităţii de audit intern desfăşurată icircn cadrul entităţii publice respectiv de a cunoaşte

misiunile de audit derulate obiectivele acesteia natura constatărilor şi tipul recomandărilor

formulate Auditorii publici externi pot utiliza aceste informaţii pe care le supun propriei

judecăţi profesionale

Considerăm că profesioniştii din cele două domenii sunt conştienţi de

complementaritatea activităţilor icircntr-o societate tot mai specializată de impactul activităţilor

de audit pentru toate categoriile de management de aşteptările tuturor salariaţilor din cadrul

entităţilor de la AUDITORI şi care nu pot să-şi atingă obiectivele fără realizarea unor

organisme de contact care să funcţioneze ca interfeţe icircntre diversele structuri publice centrale

pe bază de profesionalism

UCAAPI are preocupări pentru alinierea la exigenţele şi standardele internaţionale ceea

ce va contribui la o mai bună comunicare icircntre instituţiile noastre şi organismele naţionale

regionale şi inter-naţionale

6 Auditul intern in sistemul public din Romania

Auditul intern este implementat din 1941 In Europa a fost introdus de UE din 1995 in

Romania in 1999 s-a dat prima lege (legea nr 1191999- privind controlul intern si controlul

financiar prevenitvin cadrul controlului intern functiona si auditul intern ulterior partea de

audit intern a fost abrogata si a ramas numai partea de control intern si control financiar

preventiv) in 2002cu intrare in aplicare din 2003 s-a infiintat auditul intern public din

Romania in baza legii 6722002

In 2002-2003 pana in prezent a fost o lupta pentru implementarea auditului intern

Prin legea nr 6722002 privind auditul public intern si OG 372004 privind

modificarile si completarile acestuia a fost reglementat auditul intern in entitatile publice ca

activitatea functional independenta si obiectiva

In entitatile economice din sistemul privat auditul intern este reglementat prin OUG

nr 751999 privind activitatea de audit financiar republicata prin legea 1332002

Pentru restul entitatilor din sistemul privat auditul intern nu este obligatoriu dar si

acestea sunt interesate sa-si organizeze activitatea de audit intern pentru accesarea

eventualelor fonduri structurale europene

Organizarea auditului intern (AI)

Din punct de vedere structural

a) Comitetul pentru API (CAPI)

b) Unitatea Centrala de Armonizare pentru API (UCAAPI)

c) Compartimentele de API din entitatile publice

Nota pctele a) si b) sunt organizate in structura Ministerului de Finante

Se icircnfiinteaza Comitetul pentru Audit Public Intern (CAPI) pe lacircnga Unitatea

Centrala de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI) organism cu caracter

consultativ pentru a actiona icircn vederea definirii strategiei si a icircmbunatatirii activitatii de

audit public intern icircn sectorul public

CAPI cuprinde 11 membri astfel a) presedintele Camerei Auditorilor Financiari din

Romacircnia

b) profesori universitari cu specialitate icircn domeniul auditului public intern - 2 persoane

c) specialisti cu icircnalta calificare icircn domeniul auditului public intern - 3 persoane

d) directorul general al UCAAPI e) experti din alte domenii de activitate respectiv contab

ilitate publica juridic sisteme informatice - 4 persoane (3) Membrii CAPI cu exceptia

directorului general al UCAAPI nu pot face parte din structurile Ministerului Finantelor

Publice iar modul de nominalizare a acestora se va stabili prin norme aprobate prin

hotaracircre a Guvernului

CAPI va fi condus de un presedinte ales cu majoritate simpla de voturi dintre

membrii comitetului pentru o perioada de 3 ani presedintele convoaca icircntacirclnirile CAPI

Regulamentul de organizare si functionare a CAPI este aprobat de plenul acestuia cu

o majoritate de jumatate plus unu din voturi

Secretariatul tehnic al CAPI este asigurat de UCAAPI

Membrii CAPI vor primi o indemnizatie de sedinta egala cu 20 din nivelul

echivalent salariului brut al secretarilor de stat indemnizatia se suporta din bugetul statului

prin bugetul Ministerului Finantelor Publice

Icircn realizarea obiectivelor sale CAPI are urmatoarele atributii principale

a) dezbate planurile strategice de dezvoltare icircn domeniul auditului public intern si emite o

opinie asupra directiilor de dezvoltare a acestuia

b) dezbate si emite o opinie asupra actului normativ elaborat de UCAAPI icircn domeniul

auditului public intern c) dezbate si avizeaza raportul anual privind activitatea de audit

public intern si icircl prezinta Guvernului d) avizeaza planul misiunilor de audit public intern

de interes national cu implicatii multisectoriale

e) dezbate si emite o opinie asupra rapoartelor de audit public intern de interes national cu

implicatii multisectoriale f) analizeaza importanta recomandarilor formulate de auditorii

interni icircn cazul divergentelor de opinii dintre conducatorul entitatii publice si auditorii

interni emitacircnd o opinie asupra consecintelor neimplementarii recomandarilor formulate de

acestia g) analizeaza acordurile de cooperare icircntre auditul intern si cel extern referitor la

definirea conceptelor si la utilizarea standardelor icircn domeniu schimbul de rezultate din

activitatea propriu-zisa de audit precum si pregatirea profesionala comuna a auditorilor h)

avizeaza numirea si revocarea directorului general al UCAAPI

Icircn cadrul Ministerului Finantelor Publice se constituie Uniunea Centrala de

Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI) structurata pe compartimente de

specialitate icircn subordinea directa a ministrului finantelor publice

UCAAPI este condusa de un director general numit de ministrul finantelor publice

cu avizul CAPI Directorul general este functionar public si trebuie sa aiba o icircnalta calificare

profesionala icircn domeniul financiar-contabil sisau al auditului cu o competenta profesionala

corespunzatoare si sa icircndeplineasca cerintele Codului privind conduita etica a auditorului

intern

Icircn realizarea obiectivelor sale UCAAPI are urmatoarele atributii principale

a) elaboreaza conduce si aplica o strategie unitara icircn domeniul auditului public intern si

monitorizeaza la nivel national aceasta activitate

b) dezvolta cadrul normativ icircn domeniul auditului public intern

c) dezvolta si implementeaza proceduri si metodologii uniforme bazate pe standardele

internationale inclusiv manualele de audit intern

d) dezvolta metodologiile icircn domeniul riscului managerial

e) elaboreaza Codul privind conduita etica a auditorului intern

f) avizeaza normele metodologice specifice diferitelor sectoare de activitate icircn domeniul

auditului public intern g) dezvolta sistemul de raportare a rezultatelor activitatii de audit

public intern si elaboreaza raportul anual precum si sinteze pe baza rapoartelor primite h)

efectueaza misiuni de audit public intern de interes national cu implicatii multisectoriale

i) verifica respectarea normelor instructiunilor precum si a Codului privind conduita etica a

auditorului intern de catre compartimentele de audit public intern si poate initia masurile

corective necesare icircn cooperare cu conducatorul entitatii publice icircn cauza

j) coordoneaza sistemul de recrutare si de pregatire profesionala icircn domeniul auditului

public intern

k) avizeaza numireadestituirea sefilor compartimentelor de audit public intern din entitatile

publice l) coopereaza cu Curtea de Conturi si cu alte institutii si autoritati publice din

Romacircnia

m) coopereaza cu autoritatile si organizatiile de control financiar public din alte state

inclusiv din Comisia Europeana

Compartimentul de audit public intern se organizeaza astfel

a) conducatorul institutiei publice sau icircn cazul altor entitati publice organul de conducere

colectiva are obligatia instituirii cadrului organizatoric si functional necesar desfasurarii

activitatii de audit public intern

b) la institutiile publice mici care nu sunt subordonate altor entitati publice auditul public

intern se limiteaza la auditul de regularitate si se efectueaza de catre compartimentele de

audit public intern ale Ministerului Finantelor Publice c) conducatorul entitatii publice

subordonate poate stabili si mentine un compartiment functional de audit public intern cu

acordul entitatii publice de la nivelul ierarhic imediat superior iar daca acest compartiment

nu se icircnfiinteaza auditul entitatii respective se efectueaza de catre compartimentul de audit

public intern al entitatii publice de la nivelul ierarhic imediat superior

Compartimentul de audit public intern se constituie icircn subordinea directa a

conducerii entitatii publice si prin atributiile sale nu trebuie sa fie implicat icircn elaborarea

procedurilor de control intern si icircn desfasurarea activitatilor supuse auditului public

internConducatorul compartimentului de audit public intern este numitdestituit de catre

conducatorul entitatii publice cu avizul UCAAPI pentru entitatile publice subordonate

numireadestituirea se face cu avizul organului ierarhic superior Conducatorul

compartimentului de audit public intern este responsabil pentru organizarea si desfasurarea

activitatilor de audit

Functia de auditor intern este incompatibila cu exercitarea acestei functii ca activitate

profesionala orientata spre profit sau recompensa

Atributiile compartimentului de audit public intern sunt

a) elaboreaza norme metodologice specifice entitatii publice icircn care icircsi desfasoara

activitatea cu avizul UCAAPI sau al organului ierarhic superior icircn cazul entitatilor publice

subordonate b) elaboreaza proiectul planului anual de audit public intern

c) efectueaza activitati de audit public intern pentru a evalua daca sistemele de management

financiar si control ale entitatii publice sunt transparente si sunt conforme cu normele de

legalitate regularitate economicitate eficienta si eficacitate d) informeaza UCAAPI despre

recomandarile neicircnsusite de cat re conducatorul entitatii publice auditate precum si despre

consecintele acestora

e) raporteaza periodic asupra constatarilor concluziilor si recomandarilor rezultate din

activitatile sale de audit f) elaboreaza raportul anual al activitatii de audit public intern

g) icircn cazul identificarii unor iregularitati sau posibile prejudicii raporteaza imediat

conducatorului entitatii publice si structurii de control intern abilitate

7 REGLEMENTAREA SI COORDONAREA AUDITULUI INTERN

In Romania la recomandarea Comisiei Europene in 1999 s-a introdus auditul intern

o activitate noua care a generat profesia de auditor internin baza OUG 1191999 privind

controlul financiar preventiv si auditul internLegea a produs suficienta perturbare in sistem

deoarece acolo se recomanda transformarea compartimentelor de control financiar de

gestiune in compartimente de audit internTotusi a avut si efecte pozitive prin aparitia

activitatii de audit intern ca o functie a managementului general si prin crearea acestei

dispute conceptuale in Romania intre controlul intern si auditul intern pe de o parte si

controlul extern si auditul extern pe de alta parte

Datorita cresterii rolului auditului intern si intelegerea importantei auditorilor interni

in codul entitatilor si sprijiniti de Comisia Europeana am fost obligati sa scoatem o lege a

auditului intern (6722002) in baza careia toate entitatile publice si cele asimilate acesteia

fonduri bugetare si patrimoniu public sunt obligate sa aiba compartimente de audit intern

(directii servicii birou)

Standardele internationale de audit intern recomanda ca compartimentele de audit

intern sa nu fie mai mici de 3 persoane

In Romania exista aprox 30 de compartimente de audit intern din sistemul public

compartimente mici si izolate (1-2 auditori)Din aceste considerente in proxima perioada

vom completa normele generale cu norme de asociere a auditorilor interni penmtru a realiza

compartimente de minim 3 persoane

Legea 6722002 prevede constituirea unui CAPI format din 11 persoane la nivel

MFPDe asemenea s-a constituit UCAAPI la nivelul MFP si compartimente de audit intern

la nivelul tuturor entitatilor publice care au un volum al fondurilor bugetare de cel putin

100000 euro 3 ani consecutivi

Pentru entitatile publice (mici) care nu ating acest barem il va asigura structura

ierarhic superioara

In concluzie exista intr-un minister o directie de audit (20 persoane) structurata pe 2-3

servicii si compartimente de audit internAvem aprox 1000 si ceva de compartimente mici

de audit

Prin legea 6722002 in care utilizam frecvent ldquoactivitatea de auditrdquo intelegem

-activitatea de asigurare a functionalitatii sistemului de control intern din cadrul entitatii si

activitatea de consiliere

Din aceste considerente Codul legislativ prezentat a fost completat cu normele de exercitare

si organizare a activitatii de audit public intern aprobate prin OMFP 382003Ulterior au mai

fost elaborate si alte documente privind sustinerea functiei de audit intern cum ar fi CODUL

ETIC AL AUDITULUI INTERN OMFP 2522004 dar si alte acte normative de completare

si modificare a actului normativ (OUG 4232003 HG 372004) La recomandarea Comisiei

Europene a trebuit sa dezvoltam normele si pentru partea de consiliere si in acest sens s-a

elaborat OMFP 17022005 privind activitatea de consiliere a auditului intern

In normele 17022005 sunt prezentate tipurile consilierii care pot fi

a)consultanta-avand ca scop solutii pentru eliminarea diferitelor obstacole care impiedica

desfasurarea normala a proceselor stabilire cauze determinarea consecintelor formuland

recomandari

b)capacitatea intelegerii destinata obtinerii de informatii suplimentare pentru cunoasterea in

profunzime a unui sistem necesar personalului care are responsabilitatea implemetarii

acesteia

OMFP 9462005 recomanda nivelului general de management urmatoarele

- controlulinspecţia nu se vor mai organiza ca compartimente distincte ci activitatile de

control vor fi disipate pe fluxul procesului

-organizarea Registrului Riscurilor la nivelul fiecarui compartiment si prin centralizare la

nivelul entitatii

-elaborarea procedurilor scrise si formalizate pentru toate activitatile subactivitatile

programele din cadrul entitatiiAceasta filozofie de organizare a controlului intern in entitati

este prezentata in Indrumarul Metodologic privind Organizarea Controlului Intern existent

pe site-ul MFP

NOTA pentru aceste activitati se recomanda auditorilor interni sa faca facilitarea intelegerii

c)formare si perfectionarea profesiei destinata cunostintelor teoretice si practice gestiunea

riscurilor si controlului intern

Consilierea se organizeaza si desfasoara sub mai multe forme

-misiuni de consiliere formalizate cuprinse in plan care respecta OMFP 17022005 in

general pentru abordari sistematice si metodice si care se finalizeaza cu raport de consiliere

-misiuni de consiliere cu caracter informal neformalizat realizate prin participarea in cadrul

unor comitete schimburi de informatii realizate dupa procedurile specifice acestora

-misiuni de consiliere pentru situatii exceptionale (alegeri cutremur inundatii)

BIBLIOGRAFIE

1 Auditul intern autor MGhita Editura Economica Bucuresti 2004 ISBN 973-709-051-9

2 Audit intern autori Marcel Ghiţă Sorin Briciu şi colaboratorii Editura ULISE Alba Iulia

2005 ISBN 973-87453-1-4

3 Auditul intern icircn sistemul public autori Marcel Ghiţă Mihai Spracircnceană Editura

Tribuna Economică Bucureşti 2006

4 Theorie et practique de lrsquoaudit interne autor Jacques Renard Editions drsquoOrganisation

Paris France 2002 tradusă icircn Romacircnia printr-un proiect finanţat de PHARE sub

coordonarea Ministerului Finanţelor Publice Bucureşti 2003

5 Ordinul ministrului finanţelor publice nr 94604072005 pentru aprobarea Codului

controlului intern cuprinzacircnd standardele de managementcontrol intern la entităţile publice şi

pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial (MO nr 67528072005) cu

modificările şi completările ulterioare

6 Ordinul ministrului finanţelor publice nr 138922082006 privind modificarea şi

completarea Ordinului ministrului finanţelor publice nr 9462005 pentru aprobarea Codului

controlului intern cuprinzacircnd standardele de managementcontrol intern la entităţile publice şi

pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial (MO nr 77112092006)

7 Legea nr 67219122002 privind auditul public intern (MO nr 95324122002) cu

modificările şi completările ulterioare

Page 11: Audit Intern, Curs Master

acordată managerului de catre auditorii interni

c) Independenţa totală a auditorilor interni

Funcţia de audit intern nu trebuie să suporte influenţe şi presiuni care ar putea fi contrare

obiectivelor fixate Standardele profesionale de audit intern definesc principiul independenţei

sub două aspecte

- independenţa compartimentului icircn cadrul organizaţiei de aceea el trebuie să

funcţioneze subordonat celui mai icircnalt nivel ierarhic

- independenţa auditorului intern prin practicarea obiectivităţii adică auditorii interni

trebuie să fie independenţi de activităţile pe care le auditează

Independenţa auditorilor interni trebuie să aibă la bază eliminarea practicii de supraicircncărcare a

auditorilor cu lucrări care nu ar trebui să le revină lor Spre exemplu definirea de reguli şi

proceduri de lucru exercitarea acţiunilor de evaluare şi supervizare ale salariaţilor chiar şi

temporar participarea la elaborarea sistemelor informatice activitatea de organizare acţiuni

de control financiar propriu-zis sau inspecţii şa

Fenomenul cel mai grav care rezultă de aici este că auditorii aflaţi icircn această situaţie nu mai

pot audita domeniul respectiv deoarece şi-au pierdut independenţa şi obiectivitatea Dacă

apar asemenea cazuri mai ales la entităţi mici şi mijlocii cacircnd din motive structurale suntem

obligaţi să icircncredinţăm auditorilor asemenea acţiuni se impune să evaluăm riscurile şi

consecinţele inevitabile icircn timp

Independenţa şi obiectivitatea sunt abateri de la funcţia de audit intern care dăunează

eficacităţii şi rigorii muncii de audit Spre exemplu Trebuie să avem icircn vedere că nu putem fi

medic şi pacient icircn acelaşi timp fără să stabilim un diagnostic cel puţin subiectiv

Respectarea standardului privind independenţa presupune unele reguli

bull auditul intern nu trebuie să aibă icircn subordine vreun serviciu operaţional

bull auditorul intern să poată avea acces icircn orice moment la persoanele de la toate nivelele

ierarhice la bunuri la informaţii la sistemele electronice de calcul

bull recomandările pe care le formulează să nu constituie icircn nici un caz măsuri obligatorii

pentru management

Organizarea funcţiei de audit intern icircn subordinea nivelului ierarhic cel mai icircnalt nu este

suficientă mai trebuie ca fiecare icircn cadrul activităţii sale să poată da dovadă de obiectivitate

acesta fiind de altfel unul din principiile fundamentale ale codului deontologic A fi obiectiv

icircnseamnă să realizezi o apreciere icircn totală neutralitate icircnseamnă a nu avea idei preconcepute

ci o atitudine imparţială De aceea standardele profesionale consideră că obiectivitatea este

afectată şi atunci cacircnd auditorul auditează o entitate activitateprogram a cărei

responsabilitate şi-a asumat-o icircn cursul timpului

Realizacircnd că idealul absolut nu va fi atins nici icircn audit de aceea vorbim despre riscul de

audit un risc rezidual după trecerea auditorului intern Obiectivitatea rămacircne scopul care

trebuie atins fiecare avacircnd datoria să facă tot posibilul pentru a se apropia cacirct mai mult de

acest deziderat

Independenţa şi obiectivitatea este deseori controversată mai ales de către auditorii interni

care nu icircnţeleg această independenţă atunci cacircnd se află icircntr-o structură ierarhică

Icircn realitate independenţa auditorului intern este supusă unei duble limitări

bull auditorul intern ca orice responsabil din organizaţie trebuie să se conformeze strategiei

şi politicii direcţiei generale

bull auditorul intern trebuie să fie independent icircn exercitarea funcţiei sale dar respectacircnd

standardele de audit intern Aceasta este o limitare deontologică dar neicircnsoţită de sancţiune

şi de aceea auditorul intern trebuie să-şi impună icircn mod conştient respectarea standardelor

profesionale

Din această succintă prezentare rezultă că icircn materie de independenţă nu este suficientă nici

ataşarea structurii de audit la cel mai icircnalt nivel ierarhic şi nici urmărirea realizării

obiectivităţii

Practica icircn domeniu ne arată că adevărata independenţă a auditorului intern o constituie

profesionalismul său deoarece dacă este un profesionist va descoperi disfuncţii importante

va face recomandări pertinente şi se va implica icircn viaţa organizaţiei prin icircmbunătăţirea

performanţelor acesteia

Definirea elementelor de ancorare icircn viaţa entităţii a funcţiei de audit ne permite să trecem la

prezentarea conceptului de audit intern Aşa cum am arătat au existat mai multe definiţii de-a

lungul timpului

Icircn anul 1999 IIA din SUA a emis o nouă definiţie a auditului intern icircn urma unui studiu

efectuat cu 800 studenţi coordonat de auditorii din universităţile australiene astfel

Auditul intern este o activitate independentă şi obiectivă care dă unei organizaţii o

asigurare icircn ceea ce priveşte gradul de control deţinut asupra operaţiunilor o icircndrumă

pentru a-i icircmbunătăţi operaţiunile şi contribuie la adăugarea unui plus de valoare

Auditul intern ajută această organizaţie să icircşi atingă obiectivele evaluacircnd printr-o

abordare sistematică şi metodică procesele sale de management al riscurilor de control şi

de conducere a icircntreprinderii şi făcacircnd propuneri pentru a le consolida eficacitatea

Icircn literatura de specialitate există autori4 care consideră că folosirea cuvacircntului ldquoactivitaterdquo

pentru a defini auditul intern icircn locul termenului de ldquofuncţierdquo icircl situează pe responsabilul său

pe o poziţie subalternă ţinacircnd cont că o activitate este mai elementară decacirct o funcţie

Din aceste considerente icircn lexicul ldquoCuvintele Audituluirdquo5 există următoarea definiţie a

auditului şi anume Auditul intern este icircn cadrul unei organizaţii o funcţie ndash exercitată icircntr-o

manieră independentă şi cu mandat - de evaluare a controlului intern ceea ce concurează cu

bunul control asupra riscurilor de către responsabili

Icircn Legea nr 6722002 privind auditul public intern din Romacircnia este adoptată definiţia dată

de IIA icircn anul 1999 Marea majoritate a profesioniştilor icircn domeniu sunt de acord că

această formulare mai poate fi reevaluată dar icircn acest moment este satisfăcătoare şi

exhaustivă din punct de vedere al conţinutului

3 CONCEPTUL DE CONTROL INTERN

Etimologia cuvantului ldquocontrolrdquo provine din expresia latineasca ldquo contra rolusrdquo-

verificarea unui act duplicat dupa originalControlul in acceptiunea lui semantica este o

analiza permanenta dar si periodica a unei activitati a unei situatii pentru a urmari mersul

acestuia fata de un scop sau obiectiv si de a lua masurile de creatiiIn acest timp controlul

semnifica si o supraveghere continua morala si materiala ca si stapanirea unei activitati In

literatura de specialitate avem mai multe acceptiuni astfel

- in acceptiunea francofona controlul reprezinta o verificare o inspectie atenta a corectitudinii unui act

- in acceptiunea angloxasona controlul este actiunea de supraveghere a cuiva a ceva o

examinare minutioas cu scopul de a stapani sau reglementa functionalitatea unui mecanism

Controlul ramane un atribut al managementului utilizat pentru realizarea unor analize a

stabilirii realitatii si stabilirii erorilor servind direct managerilor autoritatilor publice dar si

populatieiA evoluat si evolueaza continuu concomitent cu perfectionarea sistemului

deorganizare si de management precum si a mediului in care functioneaza si care se afla

intr-o continua miscare

STRUCTURA SISTEMULUI DE CONTROL INTERN

AUDITUL INTERN

- consiliere manageriala

- evalueaza sistemul de control intern

CONTROLUL INTERN

- autocontrolul activitatii

- controlul mutual

- controlul ierarhic

- controlul de gestiune

- controlul patrimonial

- controlul de calitate

- controlul financiar contabil

- controlul administrativ

- inspectii

- altele

4 Paralela intre auditul intern si controlul intern

Conceptele de control intern si audit intern desi diferite au o serie de elemente care le

apropie si altele care le diferentiaza ceea ce creeaza suficiente confuzii chiar printre

specialisti

Auditul intern reprezinta activitatea de examinare obiectiva a ansamblului activitatilor entitatii

economice icircn scopul furnizarii unei evaluari independente a managementului riscului

controlului si proceselor de conducere a acestuia

Controlul intern este format din ansamblul formelor de control exercitate la nivelul entitatii

publice inclusiv auditul intern stabilite de conducere in concordanta cu obiectivele acesteia si

cu reglementarile legale in vederea administrarii fondurilor in mod economic eficient si

eficace care include structurile organizatorice metodele si procedurile

Auditul intern are urmatorul rol

- Verificarea conformitatii activitatilor din entitatea economica auditata cu politicile

programele si managementul acestuia icircn conformitate cu prevederile legale

- Evaluarea gradului de adecvare si aplicare a controalelor financiare si nefinanciare dispuse si

efectuate de catre conducerea unitatii icircn scopul cresterii eficientei activitatii entitatii

economice

- Evaluarea gradului de adecvare a datelorinformatiilor financiare si nefinanciare destinate

conducerii pentru cunoasterea realitatii din entitatea economica

- Protejarea elementelor patrimoniale bilantiere si extrabilantiere si identificarea metodelor de

prevenire a fraudelor si pierderilor de orice fel

Controlul intern si sistemul de control intern au rolul de a contribui la

- Respectarea politicilor manageriale (deciziilor conducerii) si a reglementarilor legale

precum si la indeplinirea cu regularitate in mod economic eficace si eficient a sarcinilor

stabilite

- Utlilizarea optima si eficienta a resurselor protejarea activelor prin prevenirea si detectarea

abaterilor erorilor si a fraudelor

- Efectuarea si mentinerea de icircnregistrari contabile corecte si complete sistematizarea si

prezentarea informatiilor necesare diferitelor categorii de utilizatori prin intermediul situatiilor

financiare conform unui referential contabil adoptat

Controlul intern datorita caracterului sau sistematic si atotcuprinzator raspunde nevoilor de

informare ale managerilor membrilor Consiliului de Administratie si ai Comitetului de

Directie precum si ale celorlalte persoane care detin functii de conducere si de executie

favorizand dialogul dintre acstea asigurand transparenta si democratia

Pe baza informatiilor furnizate de controlul intern conducerea are posibilitatea sa-si

fundamenteze mai judicios deciziile manageriale referitoare la programele de activitate la

organizarea si coordonarea structuriilor entitatii la delimitatrea responsabilitatilor pe

compartimente si pe persoanele implicate icircn efectuarea tranzactiilor si operatiunilor respective

si icircn consemnarea si prelucrarea informatiilor

Urmarind efectuarea tranzactilor si a operatiunilor in conformitate cu normele legale si cu

deciziile conducerii controlul intern previne si elimina neregulile si eventualele conflicte din

interiorul entitatii sau dintre entitate si terti (organe fiscale clienti creditori etc )

In practica managementul este perceput ca fiind preocupat de organizarea sistemului de

control intern si de actualizarea permanenta a acestuia datorita evolutiei riscurilor cu care se

confrunta entitatea

Exista forme de control care nu implica costuri suplimentare pe care managerul le stabileste

pentru domeniul sau si care sunt menite sa limiteze sau sa elimine riscurile asociate

activitatilor sub forma

- Autocontrolul propriilor activitati efectuate prin respectarea de catre fiecare salariat a

procedurilor de control instituite

- Controlul mutual realizat icircntre fazele unui lant procedural exercitat de fiecare post de lucru

asupra modului de efectuare a prelucrarilor icircn cadrul postului de lucru anterior pentru a putea

adauga propriile prelucrari si a pregatii controlul pe care il va efectua postul de lucru urmator

- Controlul ierarhic exercitat pe fiecare nivel de responsabilitate

- Controlul partenerial care se realizeaza prin delegarea unor competente intre diferite paliere

de responsabilitate

Prin auditul intern se realizeaza

- Cunoasterea mai aprofundata a specificul entitatii

- Garantarea permanentei interventiilor operative pentru redresarea situatiei pentru

modificarea sau aplicarea corecta a metodelor de gestiune

- Abordarea si a domeniilor mai putin semnificative sau prioritare avacircnd un cost mai redus

- Prin rapoartele pe care le icircntocmeste informeaza conducerea la intervale mai scurte de

timp asupra concluziilor sale referitoare la sistemul contabil si sistemul de control intern din

entitatea respectiva

- Asigurarea unei confidentialitati mai mari a informatiilor etc

5 Paralela intre auditul intern si auditul extern

Pornind de la realitatea că atacirct auditul intern cacirct şi auditul extern sunt pe acelaşi

ldquofrontldquo duc aceeaşi ldquobătălieldquo chiar dacă utilizează metodologii diferite de auditare se

impune susţinerea reciprocă ca o condiţie a eficienţei activităţii de audit

Icircn acelaşi timp trebuie să recunoaştem că dezvoltarea relaţiilor dintre cele două

importante activităţi are la bază tradiţia şi cultura naţională iar lipsa de colaborare dintre

cele două sisteme este considerată istorică Totuşi auditul intern şi auditul extern trebuie să

icircnceapă o colaborare efectivă să aducă acel plus de valoare aşteptat din ambele zone şi să

scape de teama existenţialistă care le afectează icircn prezent

Scopul colaborării icircntre auditul intern şi auditul extern ar trebui să aibă ca temelie cel puţin

următoarele argumente conştientizarea managementului privind necesitatea implementării

funcţiei de audit intern icircn cadrul propriilor entităţi

- asigurarea suplimentară că auditul intern este independent

- asumarea implementării auditului intern

- conştientizarea mai completă a riscurilor atacirct de către management cacirct şi de către

auditori

- reducerea la minimum a suprapunerilor

- schimburi profesionale de probleme

- pregătiri profesionale comune

- mobilitatea personalului icircntre cele două structuri

- coroborarea planurilor şi a programelor de audit

- icircmpărtăşirea informaţiilor utile şi asigurarea unei comunicări eficiente

- icircnţelegerea de către fiecare parte a rolului celeilalte

- clarificarea mai atentă a celor două activităţi

- eliminarea rivalităţilor instituţionale sau chiar a competiţiei dintre cele două

activităţi

- punerea unei presiuni mai mici asupra entităţilor auditate

- crearea unei culturi comune a auditului icircn sectorul public

- realizarea unor compatibilităţi reale cu structurile similare europene

Curtea de Conturi a Romacircniei ndash CCR ndash printre alte activităţi evaluează existenţa şi

funcţionalitatea sistemului de control managerial reorganizat icircn conformitate cu legislaţia icircn

vigoare1 ceea ce icircnseamnă că va evalua activitatea de audit intern şi va asigura astfel feed-

back-ul acestei funcţii a entităţii

Colaborarea icircntre structurile care efectuează auditul intern şi cele care efectuează auditul

extern implică o serie icircntreagă de AVANTAJE atacirct pentru cele două părţi cacirct şi pentru

entităţile auditate astfel

auditul intern are o mai bună icircnţelegere a riscurilor din cadrul entităţilor unde

funcţionează şi pot furniza informaţii utile icircn acele zone auditului extern

auditul intern este mai implicat icircn cunoaşterea entităţii avacircnd acces la informaţii la

care auditul extern nu poate ajunge şi din aceste considerente colaborarea este imperios

necesară

auditul intern prin colaborarea cu auditul extern poate să-şi icircmbunătăţească

metodologiile de intervenţie pe teren să-şi dezvolte programele de testare şi să se folosească

de asigurarea pe care o dă auditul extern entităţii auditate

Icircn plus comunicarea reciprocă şi colaborarea interactivă icircntre auditul intern şi auditul

extern aduce beneficii nu numai acestora entităţii auditate dar şi celor două profesii de

auditori

Comitetele de audit acolo unde există ar trebui să icircncurajeze această interrelaţionare pe

principiul complementarităţii profesiilor avacircnd icircn vedere că este necesară colaborarea şi

cooperarea celor două profesii pentru atingerea obiectivelor ce le revin De asemenea acestea

ar trebui să aibă icircn vedere nu numai icircmpărtăşirea cunoştinţelor privind misiunile de audit

realizate dar şi o posibilă aliniere a stan-dardelor lor la buna practică internaţională

Realizarea unor misiuni de audit cu un icircnalt grad de profesionalism presupune existenţa

unei comunicări adecvate din ambele părţi şi aceasta va contribui la icircntărirea relaţiilor de

colaborare profe-sională şi icircn timp la obţinerea icircncrederii reciproce

Deviza ambelor structuri de audit ar trebui să fie aceea de a juca un rol activ icircn

schimbarea şi im-plementarea sistemelor de management şi control intern icircn cadrul

entităţilor care se poate realiza numai dacă există o stare de spirit potrivită care să conducă

la atingerea acestor principii astfel

- comunicarea permanentă care poate reprezenta cheia succesului

- profesionalism şi respect pentru entităţile auditate prin eliminare icircn totalitate

a suprapunerilor

- existenţa unei dorinţe de icircmpărtăşire a constatărilor

- colaborarea eficientă utilă pentru ambele părţi dar şi pentru entitatea

auditată

- comunicarea şi schimbul reciproc de informaţii care va contribui la

organizarea mai bine a activităţilor şi la oferirea unei calităţi crescute a muncii

- necesitatea creşterii icircncrederii reciproce icircntre cele două structuri de audit

deviza relaţiei dintre auditori ar trebui să fie COLABORARE ŞI COOPERARE

Icircn baza acestor considerente auditul intern trebuie să diminueze misiunile de audit de

conformitate şi să se icircndrepte tot mai mult spre realizarea unor misiuni de audit de sistem

deoarece auditul extern este mai interesat de acest gen de misiuni care icirci poate orienta mai

bine propria activitate Icircn acelaşi timp misiunile de audit de sistem sunt mai utile şi pentru

activitatea de evaluare a riscurilor de către management şi de către auditorii interni

Atingerea acestor obiective speciale se va materializa prin stabilirea icircn mod obligatoriu

a unor icircn-tacirclniri de lucru sistematice icircn vederea cooperării şi care se va concretiza icircn

elaborarea unui PROTOCOL DE COLABORARE icircntre cele două profesii de auditori

Considerăm că auditul extern trebuie să fie cel care să aibă iniţiativă icircn această relaţie

avacircnd icircn vedere posibilităţile de evaluare anuală a entităţilor publice şi logica de a porni icircn

examinările pe care le efectuează de la constatările şi recomandările auditului intern Icircn plus

auditul extern icircn activitatea de evaluare a eficienţei sistemului de control managerial trebuie

să aibă icircn vedere rapoartele auditului intern

Desigur posibilităţile de colaborare şi cooperare sunt multiple şi se impune ca mereu să

fie regacircndite funcţie de evoluţia tehnicilor şi instrumentelor de audit dar şi buna practică

recunoscută icircn domeniu

TERMENII PROTOCOLULUI DINTRE AUDITUL EXTERN ŞI AUDITUL INTERN

Activităţile de audit intern şi cele de audit extern din Romacircnia au ca ţel comun

contribuţia la buna gestionare a constituirii şi utilizării fondurilor publice motiv pentru care

de multe ori sunt preferate schimburile de specialişti dintre cele două profesii care de

asemenea sunt şi profesii liberale

Icircn evoluţia celor două activităţi nu de puţine ori intersectarea misiunilor de audit a fost

benefică amacircndurora acestea completacircndu-se reciproc la nivel informal dar şi prin faptul că

rezultatele activităţii uneia dintre ele a fost iniţiatorul şisau declanşatorul activităţii celeilalte

De asemenea ca o apreciere a muncii auditorilor angrenaţi icircntr-un sistem sau altul aceştia au

contribuit la implementarea recomandărilor celorlalţi deşi aceste atribuţii nu erau stabilite

anticipat ca fiind obligatorii

Avacircnd icircn vedere obiectivele comune o serie de tehnici şi instrumente de audit pe care le

folosesc ambele profesii deşi au metodologii diferite dar şi obiective specifice considerăm

că cele două tipuri ale auditului trebuie să se afle icircntr-o perfectă complementaritate

respingacircnd exclusivismul de orice fel

Prin luare icircn considerare a acestor realităţi Curtea de Conturi a Romacircniei ndash CCR ndash icircn

calitate de instituţie supremă de audit şi Ministerul Finanţelor Publice prin Unitatea

Centrală pentru Armonizarea Auditului Public Intern ndash UCAAPI ndash icircn calitate de organ de

specialitate al administraţiei publice centrale care elaborează conduce şi aplică o strategie

unitară icircn domeniul auditului intern icircn sectorul public pot să conlucreze icircndeaproape

pentru a asigura stabilitatea şi complementaritatea celor două sisteme de audit şi a

componentelor acestora

Icircn practică recomandăm ca relaţiile dintre cele două categorii de profesionişti să fie

transpuse icircntr-un Protocol pentru colaborare şi cooperare icircn domeniul activităţii de audit

care să fie structurat pe mai multe capitole icircn care să se statueze icircn principal următoarele

A coordonarea metodologică comună icircn domeniul auditului public icircn Romacircnia

B coordonarea planurilor de activitate ale structurilor de audit intern din entităţile

publice cu cele ale CCR

C asigurarea schimbului de informaţii icircn procesul de auditare

D realizarea pregătirii profesionale unitare a auditorilor

A Coordonarea metodologică comună icircn domeniul auditului public icircn Romacircnia va

conduce pe de-o parte la creşterea icircncrederii CCR icircn calitatea activităţii de audit intern care

se poate baza pe rapoartele auditorilor interni şi icircn acelaşi timp poate să le utilizeze ca puncte

de plecare icircn activitatea proprie Pe de altă parte structurile de audit intern icircşi pot reorienta

propriile activităţi icircn funcţie de constatările şi opiniile auditului extern icircncercacircnd totodată să

evite dublarea eforturilor şi a resurselor alocate de către cele două instituţii de audit

Protocolul de cooperare pentru realizarea coordonării metodologice ar trebui să se refere

următoarele

cooperare reciprocă cu maximă operativitate pentru elaborarea şi actualizarea normelor

curente şi a intenţiilor legislative privind icircmbunătăţirea cadrului normativ

transmiterea comentariilor reciproce asupra cadrului procedural şi existenţa disponibilităţii de

a accepta comentariile şi de a le include icircn normele proprii cu respectarea judecăţii

profesionale şi păstrarea independenţei

bull realizarea icircntacirclnirilor periodice icircntre specialişti pentru dezbaterea anumitor soluţii

metodologice comune icircn vederea icircnţelegerii profunde a acestora

bull informarea reciprocă asupra intenţiilor de modificare a cadrului normativ şi procedural de

desfăşurare a activităţii de audit

bull solicitarea de consiliere pentru icircmbunătăţirea şi compatibilizarea metodologiilor proprii de

audit şi a manualelor ghidurilor şi procedurilor de lucru fără a prejudicia independenţa şi

opiniile profe-sionale ale auditorilor

bull dezvoltarea metodologiilor comune pe baza analizei riscului care să permită focalizarea

acti-vităţii de audit intern pe domeniile-cheie ale entităţii publice

B Coordonarea planurilor de activitate ale structurilor de audit intern ale entităţilor

publice cu cele ale CCR cu scopul de a preveni suprapuneri ale activităţilor de audit dar şi

pentru a se completa reciproc prin identificarea şi evaluarea riscurilor rezultate astfel icircncacirct să

poată fi auditate arii cacirct mai extinse ale sistemelor din sectorul public

Icircn activitatea de coordonare a planurilor se impune respectarea unor principii generale

precum

evitarea suprapunerii perioadelor auditabile

misiunile de audit extern de regulă să fie ulterioare misiunilor de audit intern

stabilirea misiunilor de audit de interes comun a obiectivelor acestora şi a

termenelor de realizare

elaborarea unor planuri pentru situaţii neprevăzute cacircnd managerii deturnează

activitatea de audit intern

analiza şi discutarea planurilor curente icircn vederea elaborării planurilor anuale

viitoare de audit şi realizarea unor eventuale schimburi de informaţii privind entităţile ce

urmează a fi auditate

Protocolul de colaborare ar trebui să stabilească şi un calendar comun pentru

definitivarea proiec-telor planurilor de audit intern pentru anul următor corelate cu planul

de activitate propriu al CCR

C Asigurarea schimbului de informaţii icircn procesul de auditare determină necesitatea

informării reciproce asupra modului de desfăşurare propriu-zisă a misiunilor de audit şi

asupra constatărilor deosebite din cuprinsul rapoartelor de audit astfel

icircn situaţia apariţiei icircn timpul derulării misiunilor de audit a unor grave suspiciuni

privind existenţa unui management defectuos sau a unor cazuri de fraudă structurile de

audit intern şi cele de audit extern funcţie de nivelul la care se situează entitatea auditată

se impune să se informeze reciproc dar cu respectarea principiului independenţei

icircn vederea realizării practice a schimbului de informaţii părţile vor proceda la

transmiterea reciprocă a constatărilor importante din rapoartele de audit cu acordul

managerilor inclusiv informarea reciprocă despre modul de implementare a

recomandărilor şi concluziilor formulate icircn cadrul misiunilor de audit

de asemenea icircn spiritul celor expuse mai sus părţile se vor invita reciproc pentru a

participa la şedinţele de icircnchidere a misiunilor de audit icircn situaţiile icircn care consideră

necesară prezenţa celeilalte părţi şi se vor informa despre modul de implementare al

recomandărilor şi concluziilor formulate icircn ca-drul misiunilor de audit

D Realizarea pregătirii profesionale unitare a auditorilor se impune icircn mod sistematic

cu scopul de a utiliza eficient rezultatele activităţii celeilalte entităţi icircn vederea atingerii

obiectivelor prestabilite Icircn acest sens considerăm necesitatea instituirii unui sistem de

colaborare privind cel puţin

- invitarea reciprocă a auditorilor celor două structuri la cursurile organizate sub

egida acestora inclusiv la acele iniţiative ale Uniunii Europene care se referă la controlul

şi protejarea intereselor financiare ale acesteia

- organizarea de dezbateri seminarii pe teme de interes comun privind analiza

riscurilor modul de utilizare a tehnicilor şi instrumentelor de audit sisteme de

implementare a recomandărilor şi concluziilor şa

- transmiterea reciprocă a materialelor şi informaţiilor cu caracter de noutate din

sfera auditului

Icircn vederea asigurării atingerii acestor obiective apreciem necesitatea

permanentizării activităţii unui grup de lucru care să aibă şi iniţiativa realizării

protocolului de colaborare dintre cele două instituţii CCR şi UCAAPI-MFP

Concret icircn baza acestui protocol dar şi a legislaţiei care reglementează cele două

domenii CCR icircn conformitate cu art 18 din lege va evalua activitatea de control financiar

propriu inclusiv activitatea de audit intern Astfel se impune ca auditorii publici externi să

analizeze icircn cadrul entităţilor auditate icircn principal următoarele aspecte

(1) Organizarea şi managementul structurilor de audit intern

- organizarea compartimentului de audit intern subordonarea şi raportarea directă către

conducerea entităţii publice

- stabilirea atribuţiilor şi responsabilităţilor auditorilor interni conform cadrului legal

- organizarea activităţii de audit intern icircn mod distinct de celelalte activităţi din entitatea

publică

- neimplicarea auditorilor interni icircn elaborarea procedurilor de control sau icircn derularea

efectivă a unor activităţi auditabile

- numirearevocarea şefilor compartimentului de audit intern şi a auditorilor interni

- calitatea şi natura domeniilor cuprinse icircn programul de asigurare şi icircmbunătăţire a

calităţii activităţii de audit intern

- fundamentarea necesarului de auditori pentru funcţionarea optimă a structurilor de

audit intern

- frecvenţa şi modul de apel la resursele externe necesare efectuării misiunilor de audit

intern

- profilul şi competenţa profesională a auditorilor interni

((2) Planificarea auditului intern

elaborarea planului ndash structură aprobare şi actualizare

fundamentarea acţiunilor din plan ndash analiza riscului selectarea şi icircntocmirea referatului

de jus-tificare

concordanţa misiunilor cuprinse icircn plan cu zonele de risc ridicat al domeniilor de

activitate ale entităţii publice

analiza gradului de icircndeplinire a misiunilor de audit planificate

(3) Modul de respectare a metodologiei şi procedurilor icircn derularea misiunilor de audit

public intern

evaluarea normelor metodologice proprii privind activitatea de audit intern

Carta auditului intern

aplicarea efectivă a metodologiei şi procedurilor specifice muncii de audit intern

respectarea principiilor Codului privind conduita etică referitoare la obiectivitatea

integritatea şi asigurarea independenţei auditorilor interni

programul de pregătire profesională

declararea incompatibilităţilor auditorilor interni

respectarea confidenţialităţii profesionale

(4) Evaluarea desfăşurării misiunilor de audit intern

definirea obiectivelor misiunii icircn urma analizei de risc

tematica icircn detaliu şi intervenţia la faţa locului

pertinenţa constatărilor cauzelor consecinţelor şi recomandărilor

respectarea structurii standard a raportului de audit intern

difuzarea raportului de audit intern

(5) Urmărirea implementării recomandărilor formulate icircn rapoartele de audit intern

analiza planului de acţiune şi a calendarului de implementare

gradul de implementare a recomandărilor şi a cauzelor care au condus la neicircndeplinirea

unor recomandări

aprecierea activităţii de audit intern din partea structurilor auditate şi a conducerii

entităţii publice

(6) Organizarea sistemului de raportare a activităţii de audit intern

raportarea recomandărilor neacceptate sau acceptate dar neimplementate

raportarea iregularităţilor

raportul anual de activitate

Constatările auditorilor publici externi rezultate din evaluarea activităţilor de audit

intern consemnate icircn rapoartele de audit icircncheiate vor fi sintetizate de către structurile de

control teritoriale şi se vor transmite departamentului de specialitate pentru a fi cuprinse icircn

Raportul public anual al Curţii de Conturi icircntr-o secţiune distinctă intitulată ldquoEvaluarea

sistemelor de control şi audit internrdquo

Icircn acest sens art 8 lit ldquolrdquo din Legea nr 67219122002 privind auditul public intern

(MO nr 95324122002) cu modificările şi completările ulterioare republicată prevede

colaborarea CCR cu UCAAPI - MFP pentru

- compatibilizarea cadrului procedural utilizat de auditori icircn desfăşurarea activităţii şi

raportarea rezultatelor auditului icircn vederea realizării unei relaţii bazată pe icircncredere

- icircnţelegerea reciprocă a tehnicilor şi instrumentelor utilizate de auditori şi armonizarea

acestora pentru a asigura un caracter unitar icircn stabilirea constatărilor şi evaluarea cauzelor şi

concluzii-lor activităţii de audit

- recunoaşterea reciprocă a nivelului calitativ al recomandărilor şi opiniilor conţinute icircn

rapoartele de audit utilizate ca puncte de plecare icircn derularea viitoarelor misiuni de audit

intern sau extern

Totodată CCR va dezvolta colaborarea cu structurile de audit intern din cadrul

entităţilor publice controlate pentru

- analiza comună a programelor de audit multianuale şi anuale pentru asigurarea

complementarităţii domeniilor supuse auditării

- stabilirea misiunilor de interes comun a obiectivelor acestora şi a termenelor de realizare

avacircnd icircn vedere respectarea principiului ca misiunile de audit public extern de regulă să fie

ulterioare misiunilor de audit intern

- evitarea suprapunerii perioadelor icircn care se desfăşoară efectiv auditul

Din aceste considerente entităţile supuse controlului CCR sunt obligate să transmită

acesteia pacircnă la sfacircrşitul trimestrului I pentru anul precedent raportul privind desfăşurarea şi

realizarea programului de audit intern

Raportarea activităţii de audit intern se face pe baza raportului cadru adoptat după

modelul Comisiei Europene difuzat de UCAAPI icircn calitate de responsabilă cu coordonarea

şi supravegherea auditului intern pentru toţi ordonatorii principali de credite Aceştia la racircndul

lor transmit raportul cadru la toate unităţile aflate icircn subordinea sub autoritatea sau icircn

coordonarea lor şi care au organizată potrivit legii activitatea de audit intern

Rapoartele vor constitui o sursă importantă de informare pentru auditorii publici externi

asupra activităţii de audit intern desfăşurată icircn cadrul entităţii publice respectiv de a cunoaşte

misiunile de audit derulate obiectivele acesteia natura constatărilor şi tipul recomandărilor

formulate Auditorii publici externi pot utiliza aceste informaţii pe care le supun propriei

judecăţi profesionale

Considerăm că profesioniştii din cele două domenii sunt conştienţi de

complementaritatea activităţilor icircntr-o societate tot mai specializată de impactul activităţilor

de audit pentru toate categoriile de management de aşteptările tuturor salariaţilor din cadrul

entităţilor de la AUDITORI şi care nu pot să-şi atingă obiectivele fără realizarea unor

organisme de contact care să funcţioneze ca interfeţe icircntre diversele structuri publice centrale

pe bază de profesionalism

UCAAPI are preocupări pentru alinierea la exigenţele şi standardele internaţionale ceea

ce va contribui la o mai bună comunicare icircntre instituţiile noastre şi organismele naţionale

regionale şi inter-naţionale

6 Auditul intern in sistemul public din Romania

Auditul intern este implementat din 1941 In Europa a fost introdus de UE din 1995 in

Romania in 1999 s-a dat prima lege (legea nr 1191999- privind controlul intern si controlul

financiar prevenitvin cadrul controlului intern functiona si auditul intern ulterior partea de

audit intern a fost abrogata si a ramas numai partea de control intern si control financiar

preventiv) in 2002cu intrare in aplicare din 2003 s-a infiintat auditul intern public din

Romania in baza legii 6722002

In 2002-2003 pana in prezent a fost o lupta pentru implementarea auditului intern

Prin legea nr 6722002 privind auditul public intern si OG 372004 privind

modificarile si completarile acestuia a fost reglementat auditul intern in entitatile publice ca

activitatea functional independenta si obiectiva

In entitatile economice din sistemul privat auditul intern este reglementat prin OUG

nr 751999 privind activitatea de audit financiar republicata prin legea 1332002

Pentru restul entitatilor din sistemul privat auditul intern nu este obligatoriu dar si

acestea sunt interesate sa-si organizeze activitatea de audit intern pentru accesarea

eventualelor fonduri structurale europene

Organizarea auditului intern (AI)

Din punct de vedere structural

a) Comitetul pentru API (CAPI)

b) Unitatea Centrala de Armonizare pentru API (UCAAPI)

c) Compartimentele de API din entitatile publice

Nota pctele a) si b) sunt organizate in structura Ministerului de Finante

Se icircnfiinteaza Comitetul pentru Audit Public Intern (CAPI) pe lacircnga Unitatea

Centrala de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI) organism cu caracter

consultativ pentru a actiona icircn vederea definirii strategiei si a icircmbunatatirii activitatii de

audit public intern icircn sectorul public

CAPI cuprinde 11 membri astfel a) presedintele Camerei Auditorilor Financiari din

Romacircnia

b) profesori universitari cu specialitate icircn domeniul auditului public intern - 2 persoane

c) specialisti cu icircnalta calificare icircn domeniul auditului public intern - 3 persoane

d) directorul general al UCAAPI e) experti din alte domenii de activitate respectiv contab

ilitate publica juridic sisteme informatice - 4 persoane (3) Membrii CAPI cu exceptia

directorului general al UCAAPI nu pot face parte din structurile Ministerului Finantelor

Publice iar modul de nominalizare a acestora se va stabili prin norme aprobate prin

hotaracircre a Guvernului

CAPI va fi condus de un presedinte ales cu majoritate simpla de voturi dintre

membrii comitetului pentru o perioada de 3 ani presedintele convoaca icircntacirclnirile CAPI

Regulamentul de organizare si functionare a CAPI este aprobat de plenul acestuia cu

o majoritate de jumatate plus unu din voturi

Secretariatul tehnic al CAPI este asigurat de UCAAPI

Membrii CAPI vor primi o indemnizatie de sedinta egala cu 20 din nivelul

echivalent salariului brut al secretarilor de stat indemnizatia se suporta din bugetul statului

prin bugetul Ministerului Finantelor Publice

Icircn realizarea obiectivelor sale CAPI are urmatoarele atributii principale

a) dezbate planurile strategice de dezvoltare icircn domeniul auditului public intern si emite o

opinie asupra directiilor de dezvoltare a acestuia

b) dezbate si emite o opinie asupra actului normativ elaborat de UCAAPI icircn domeniul

auditului public intern c) dezbate si avizeaza raportul anual privind activitatea de audit

public intern si icircl prezinta Guvernului d) avizeaza planul misiunilor de audit public intern

de interes national cu implicatii multisectoriale

e) dezbate si emite o opinie asupra rapoartelor de audit public intern de interes national cu

implicatii multisectoriale f) analizeaza importanta recomandarilor formulate de auditorii

interni icircn cazul divergentelor de opinii dintre conducatorul entitatii publice si auditorii

interni emitacircnd o opinie asupra consecintelor neimplementarii recomandarilor formulate de

acestia g) analizeaza acordurile de cooperare icircntre auditul intern si cel extern referitor la

definirea conceptelor si la utilizarea standardelor icircn domeniu schimbul de rezultate din

activitatea propriu-zisa de audit precum si pregatirea profesionala comuna a auditorilor h)

avizeaza numirea si revocarea directorului general al UCAAPI

Icircn cadrul Ministerului Finantelor Publice se constituie Uniunea Centrala de

Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI) structurata pe compartimente de

specialitate icircn subordinea directa a ministrului finantelor publice

UCAAPI este condusa de un director general numit de ministrul finantelor publice

cu avizul CAPI Directorul general este functionar public si trebuie sa aiba o icircnalta calificare

profesionala icircn domeniul financiar-contabil sisau al auditului cu o competenta profesionala

corespunzatoare si sa icircndeplineasca cerintele Codului privind conduita etica a auditorului

intern

Icircn realizarea obiectivelor sale UCAAPI are urmatoarele atributii principale

a) elaboreaza conduce si aplica o strategie unitara icircn domeniul auditului public intern si

monitorizeaza la nivel national aceasta activitate

b) dezvolta cadrul normativ icircn domeniul auditului public intern

c) dezvolta si implementeaza proceduri si metodologii uniforme bazate pe standardele

internationale inclusiv manualele de audit intern

d) dezvolta metodologiile icircn domeniul riscului managerial

e) elaboreaza Codul privind conduita etica a auditorului intern

f) avizeaza normele metodologice specifice diferitelor sectoare de activitate icircn domeniul

auditului public intern g) dezvolta sistemul de raportare a rezultatelor activitatii de audit

public intern si elaboreaza raportul anual precum si sinteze pe baza rapoartelor primite h)

efectueaza misiuni de audit public intern de interes national cu implicatii multisectoriale

i) verifica respectarea normelor instructiunilor precum si a Codului privind conduita etica a

auditorului intern de catre compartimentele de audit public intern si poate initia masurile

corective necesare icircn cooperare cu conducatorul entitatii publice icircn cauza

j) coordoneaza sistemul de recrutare si de pregatire profesionala icircn domeniul auditului

public intern

k) avizeaza numireadestituirea sefilor compartimentelor de audit public intern din entitatile

publice l) coopereaza cu Curtea de Conturi si cu alte institutii si autoritati publice din

Romacircnia

m) coopereaza cu autoritatile si organizatiile de control financiar public din alte state

inclusiv din Comisia Europeana

Compartimentul de audit public intern se organizeaza astfel

a) conducatorul institutiei publice sau icircn cazul altor entitati publice organul de conducere

colectiva are obligatia instituirii cadrului organizatoric si functional necesar desfasurarii

activitatii de audit public intern

b) la institutiile publice mici care nu sunt subordonate altor entitati publice auditul public

intern se limiteaza la auditul de regularitate si se efectueaza de catre compartimentele de

audit public intern ale Ministerului Finantelor Publice c) conducatorul entitatii publice

subordonate poate stabili si mentine un compartiment functional de audit public intern cu

acordul entitatii publice de la nivelul ierarhic imediat superior iar daca acest compartiment

nu se icircnfiinteaza auditul entitatii respective se efectueaza de catre compartimentul de audit

public intern al entitatii publice de la nivelul ierarhic imediat superior

Compartimentul de audit public intern se constituie icircn subordinea directa a

conducerii entitatii publice si prin atributiile sale nu trebuie sa fie implicat icircn elaborarea

procedurilor de control intern si icircn desfasurarea activitatilor supuse auditului public

internConducatorul compartimentului de audit public intern este numitdestituit de catre

conducatorul entitatii publice cu avizul UCAAPI pentru entitatile publice subordonate

numireadestituirea se face cu avizul organului ierarhic superior Conducatorul

compartimentului de audit public intern este responsabil pentru organizarea si desfasurarea

activitatilor de audit

Functia de auditor intern este incompatibila cu exercitarea acestei functii ca activitate

profesionala orientata spre profit sau recompensa

Atributiile compartimentului de audit public intern sunt

a) elaboreaza norme metodologice specifice entitatii publice icircn care icircsi desfasoara

activitatea cu avizul UCAAPI sau al organului ierarhic superior icircn cazul entitatilor publice

subordonate b) elaboreaza proiectul planului anual de audit public intern

c) efectueaza activitati de audit public intern pentru a evalua daca sistemele de management

financiar si control ale entitatii publice sunt transparente si sunt conforme cu normele de

legalitate regularitate economicitate eficienta si eficacitate d) informeaza UCAAPI despre

recomandarile neicircnsusite de cat re conducatorul entitatii publice auditate precum si despre

consecintele acestora

e) raporteaza periodic asupra constatarilor concluziilor si recomandarilor rezultate din

activitatile sale de audit f) elaboreaza raportul anual al activitatii de audit public intern

g) icircn cazul identificarii unor iregularitati sau posibile prejudicii raporteaza imediat

conducatorului entitatii publice si structurii de control intern abilitate

7 REGLEMENTAREA SI COORDONAREA AUDITULUI INTERN

In Romania la recomandarea Comisiei Europene in 1999 s-a introdus auditul intern

o activitate noua care a generat profesia de auditor internin baza OUG 1191999 privind

controlul financiar preventiv si auditul internLegea a produs suficienta perturbare in sistem

deoarece acolo se recomanda transformarea compartimentelor de control financiar de

gestiune in compartimente de audit internTotusi a avut si efecte pozitive prin aparitia

activitatii de audit intern ca o functie a managementului general si prin crearea acestei

dispute conceptuale in Romania intre controlul intern si auditul intern pe de o parte si

controlul extern si auditul extern pe de alta parte

Datorita cresterii rolului auditului intern si intelegerea importantei auditorilor interni

in codul entitatilor si sprijiniti de Comisia Europeana am fost obligati sa scoatem o lege a

auditului intern (6722002) in baza careia toate entitatile publice si cele asimilate acesteia

fonduri bugetare si patrimoniu public sunt obligate sa aiba compartimente de audit intern

(directii servicii birou)

Standardele internationale de audit intern recomanda ca compartimentele de audit

intern sa nu fie mai mici de 3 persoane

In Romania exista aprox 30 de compartimente de audit intern din sistemul public

compartimente mici si izolate (1-2 auditori)Din aceste considerente in proxima perioada

vom completa normele generale cu norme de asociere a auditorilor interni penmtru a realiza

compartimente de minim 3 persoane

Legea 6722002 prevede constituirea unui CAPI format din 11 persoane la nivel

MFPDe asemenea s-a constituit UCAAPI la nivelul MFP si compartimente de audit intern

la nivelul tuturor entitatilor publice care au un volum al fondurilor bugetare de cel putin

100000 euro 3 ani consecutivi

Pentru entitatile publice (mici) care nu ating acest barem il va asigura structura

ierarhic superioara

In concluzie exista intr-un minister o directie de audit (20 persoane) structurata pe 2-3

servicii si compartimente de audit internAvem aprox 1000 si ceva de compartimente mici

de audit

Prin legea 6722002 in care utilizam frecvent ldquoactivitatea de auditrdquo intelegem

-activitatea de asigurare a functionalitatii sistemului de control intern din cadrul entitatii si

activitatea de consiliere

Din aceste considerente Codul legislativ prezentat a fost completat cu normele de exercitare

si organizare a activitatii de audit public intern aprobate prin OMFP 382003Ulterior au mai

fost elaborate si alte documente privind sustinerea functiei de audit intern cum ar fi CODUL

ETIC AL AUDITULUI INTERN OMFP 2522004 dar si alte acte normative de completare

si modificare a actului normativ (OUG 4232003 HG 372004) La recomandarea Comisiei

Europene a trebuit sa dezvoltam normele si pentru partea de consiliere si in acest sens s-a

elaborat OMFP 17022005 privind activitatea de consiliere a auditului intern

In normele 17022005 sunt prezentate tipurile consilierii care pot fi

a)consultanta-avand ca scop solutii pentru eliminarea diferitelor obstacole care impiedica

desfasurarea normala a proceselor stabilire cauze determinarea consecintelor formuland

recomandari

b)capacitatea intelegerii destinata obtinerii de informatii suplimentare pentru cunoasterea in

profunzime a unui sistem necesar personalului care are responsabilitatea implemetarii

acesteia

OMFP 9462005 recomanda nivelului general de management urmatoarele

- controlulinspecţia nu se vor mai organiza ca compartimente distincte ci activitatile de

control vor fi disipate pe fluxul procesului

-organizarea Registrului Riscurilor la nivelul fiecarui compartiment si prin centralizare la

nivelul entitatii

-elaborarea procedurilor scrise si formalizate pentru toate activitatile subactivitatile

programele din cadrul entitatiiAceasta filozofie de organizare a controlului intern in entitati

este prezentata in Indrumarul Metodologic privind Organizarea Controlului Intern existent

pe site-ul MFP

NOTA pentru aceste activitati se recomanda auditorilor interni sa faca facilitarea intelegerii

c)formare si perfectionarea profesiei destinata cunostintelor teoretice si practice gestiunea

riscurilor si controlului intern

Consilierea se organizeaza si desfasoara sub mai multe forme

-misiuni de consiliere formalizate cuprinse in plan care respecta OMFP 17022005 in

general pentru abordari sistematice si metodice si care se finalizeaza cu raport de consiliere

-misiuni de consiliere cu caracter informal neformalizat realizate prin participarea in cadrul

unor comitete schimburi de informatii realizate dupa procedurile specifice acestora

-misiuni de consiliere pentru situatii exceptionale (alegeri cutremur inundatii)

BIBLIOGRAFIE

1 Auditul intern autor MGhita Editura Economica Bucuresti 2004 ISBN 973-709-051-9

2 Audit intern autori Marcel Ghiţă Sorin Briciu şi colaboratorii Editura ULISE Alba Iulia

2005 ISBN 973-87453-1-4

3 Auditul intern icircn sistemul public autori Marcel Ghiţă Mihai Spracircnceană Editura

Tribuna Economică Bucureşti 2006

4 Theorie et practique de lrsquoaudit interne autor Jacques Renard Editions drsquoOrganisation

Paris France 2002 tradusă icircn Romacircnia printr-un proiect finanţat de PHARE sub

coordonarea Ministerului Finanţelor Publice Bucureşti 2003

5 Ordinul ministrului finanţelor publice nr 94604072005 pentru aprobarea Codului

controlului intern cuprinzacircnd standardele de managementcontrol intern la entităţile publice şi

pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial (MO nr 67528072005) cu

modificările şi completările ulterioare

6 Ordinul ministrului finanţelor publice nr 138922082006 privind modificarea şi

completarea Ordinului ministrului finanţelor publice nr 9462005 pentru aprobarea Codului

controlului intern cuprinzacircnd standardele de managementcontrol intern la entităţile publice şi

pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial (MO nr 77112092006)

7 Legea nr 67219122002 privind auditul public intern (MO nr 95324122002) cu

modificările şi completările ulterioare

Page 12: Audit Intern, Curs Master

afectată şi atunci cacircnd auditorul auditează o entitate activitateprogram a cărei

responsabilitate şi-a asumat-o icircn cursul timpului

Realizacircnd că idealul absolut nu va fi atins nici icircn audit de aceea vorbim despre riscul de

audit un risc rezidual după trecerea auditorului intern Obiectivitatea rămacircne scopul care

trebuie atins fiecare avacircnd datoria să facă tot posibilul pentru a se apropia cacirct mai mult de

acest deziderat

Independenţa şi obiectivitatea este deseori controversată mai ales de către auditorii interni

care nu icircnţeleg această independenţă atunci cacircnd se află icircntr-o structură ierarhică

Icircn realitate independenţa auditorului intern este supusă unei duble limitări

bull auditorul intern ca orice responsabil din organizaţie trebuie să se conformeze strategiei

şi politicii direcţiei generale

bull auditorul intern trebuie să fie independent icircn exercitarea funcţiei sale dar respectacircnd

standardele de audit intern Aceasta este o limitare deontologică dar neicircnsoţită de sancţiune

şi de aceea auditorul intern trebuie să-şi impună icircn mod conştient respectarea standardelor

profesionale

Din această succintă prezentare rezultă că icircn materie de independenţă nu este suficientă nici

ataşarea structurii de audit la cel mai icircnalt nivel ierarhic şi nici urmărirea realizării

obiectivităţii

Practica icircn domeniu ne arată că adevărata independenţă a auditorului intern o constituie

profesionalismul său deoarece dacă este un profesionist va descoperi disfuncţii importante

va face recomandări pertinente şi se va implica icircn viaţa organizaţiei prin icircmbunătăţirea

performanţelor acesteia

Definirea elementelor de ancorare icircn viaţa entităţii a funcţiei de audit ne permite să trecem la

prezentarea conceptului de audit intern Aşa cum am arătat au existat mai multe definiţii de-a

lungul timpului

Icircn anul 1999 IIA din SUA a emis o nouă definiţie a auditului intern icircn urma unui studiu

efectuat cu 800 studenţi coordonat de auditorii din universităţile australiene astfel

Auditul intern este o activitate independentă şi obiectivă care dă unei organizaţii o

asigurare icircn ceea ce priveşte gradul de control deţinut asupra operaţiunilor o icircndrumă

pentru a-i icircmbunătăţi operaţiunile şi contribuie la adăugarea unui plus de valoare

Auditul intern ajută această organizaţie să icircşi atingă obiectivele evaluacircnd printr-o

abordare sistematică şi metodică procesele sale de management al riscurilor de control şi

de conducere a icircntreprinderii şi făcacircnd propuneri pentru a le consolida eficacitatea

Icircn literatura de specialitate există autori4 care consideră că folosirea cuvacircntului ldquoactivitaterdquo

pentru a defini auditul intern icircn locul termenului de ldquofuncţierdquo icircl situează pe responsabilul său

pe o poziţie subalternă ţinacircnd cont că o activitate este mai elementară decacirct o funcţie

Din aceste considerente icircn lexicul ldquoCuvintele Audituluirdquo5 există următoarea definiţie a

auditului şi anume Auditul intern este icircn cadrul unei organizaţii o funcţie ndash exercitată icircntr-o

manieră independentă şi cu mandat - de evaluare a controlului intern ceea ce concurează cu

bunul control asupra riscurilor de către responsabili

Icircn Legea nr 6722002 privind auditul public intern din Romacircnia este adoptată definiţia dată

de IIA icircn anul 1999 Marea majoritate a profesioniştilor icircn domeniu sunt de acord că

această formulare mai poate fi reevaluată dar icircn acest moment este satisfăcătoare şi

exhaustivă din punct de vedere al conţinutului

3 CONCEPTUL DE CONTROL INTERN

Etimologia cuvantului ldquocontrolrdquo provine din expresia latineasca ldquo contra rolusrdquo-

verificarea unui act duplicat dupa originalControlul in acceptiunea lui semantica este o

analiza permanenta dar si periodica a unei activitati a unei situatii pentru a urmari mersul

acestuia fata de un scop sau obiectiv si de a lua masurile de creatiiIn acest timp controlul

semnifica si o supraveghere continua morala si materiala ca si stapanirea unei activitati In

literatura de specialitate avem mai multe acceptiuni astfel

- in acceptiunea francofona controlul reprezinta o verificare o inspectie atenta a corectitudinii unui act

- in acceptiunea angloxasona controlul este actiunea de supraveghere a cuiva a ceva o

examinare minutioas cu scopul de a stapani sau reglementa functionalitatea unui mecanism

Controlul ramane un atribut al managementului utilizat pentru realizarea unor analize a

stabilirii realitatii si stabilirii erorilor servind direct managerilor autoritatilor publice dar si

populatieiA evoluat si evolueaza continuu concomitent cu perfectionarea sistemului

deorganizare si de management precum si a mediului in care functioneaza si care se afla

intr-o continua miscare

STRUCTURA SISTEMULUI DE CONTROL INTERN

AUDITUL INTERN

- consiliere manageriala

- evalueaza sistemul de control intern

CONTROLUL INTERN

- autocontrolul activitatii

- controlul mutual

- controlul ierarhic

- controlul de gestiune

- controlul patrimonial

- controlul de calitate

- controlul financiar contabil

- controlul administrativ

- inspectii

- altele

4 Paralela intre auditul intern si controlul intern

Conceptele de control intern si audit intern desi diferite au o serie de elemente care le

apropie si altele care le diferentiaza ceea ce creeaza suficiente confuzii chiar printre

specialisti

Auditul intern reprezinta activitatea de examinare obiectiva a ansamblului activitatilor entitatii

economice icircn scopul furnizarii unei evaluari independente a managementului riscului

controlului si proceselor de conducere a acestuia

Controlul intern este format din ansamblul formelor de control exercitate la nivelul entitatii

publice inclusiv auditul intern stabilite de conducere in concordanta cu obiectivele acesteia si

cu reglementarile legale in vederea administrarii fondurilor in mod economic eficient si

eficace care include structurile organizatorice metodele si procedurile

Auditul intern are urmatorul rol

- Verificarea conformitatii activitatilor din entitatea economica auditata cu politicile

programele si managementul acestuia icircn conformitate cu prevederile legale

- Evaluarea gradului de adecvare si aplicare a controalelor financiare si nefinanciare dispuse si

efectuate de catre conducerea unitatii icircn scopul cresterii eficientei activitatii entitatii

economice

- Evaluarea gradului de adecvare a datelorinformatiilor financiare si nefinanciare destinate

conducerii pentru cunoasterea realitatii din entitatea economica

- Protejarea elementelor patrimoniale bilantiere si extrabilantiere si identificarea metodelor de

prevenire a fraudelor si pierderilor de orice fel

Controlul intern si sistemul de control intern au rolul de a contribui la

- Respectarea politicilor manageriale (deciziilor conducerii) si a reglementarilor legale

precum si la indeplinirea cu regularitate in mod economic eficace si eficient a sarcinilor

stabilite

- Utlilizarea optima si eficienta a resurselor protejarea activelor prin prevenirea si detectarea

abaterilor erorilor si a fraudelor

- Efectuarea si mentinerea de icircnregistrari contabile corecte si complete sistematizarea si

prezentarea informatiilor necesare diferitelor categorii de utilizatori prin intermediul situatiilor

financiare conform unui referential contabil adoptat

Controlul intern datorita caracterului sau sistematic si atotcuprinzator raspunde nevoilor de

informare ale managerilor membrilor Consiliului de Administratie si ai Comitetului de

Directie precum si ale celorlalte persoane care detin functii de conducere si de executie

favorizand dialogul dintre acstea asigurand transparenta si democratia

Pe baza informatiilor furnizate de controlul intern conducerea are posibilitatea sa-si

fundamenteze mai judicios deciziile manageriale referitoare la programele de activitate la

organizarea si coordonarea structuriilor entitatii la delimitatrea responsabilitatilor pe

compartimente si pe persoanele implicate icircn efectuarea tranzactiilor si operatiunilor respective

si icircn consemnarea si prelucrarea informatiilor

Urmarind efectuarea tranzactilor si a operatiunilor in conformitate cu normele legale si cu

deciziile conducerii controlul intern previne si elimina neregulile si eventualele conflicte din

interiorul entitatii sau dintre entitate si terti (organe fiscale clienti creditori etc )

In practica managementul este perceput ca fiind preocupat de organizarea sistemului de

control intern si de actualizarea permanenta a acestuia datorita evolutiei riscurilor cu care se

confrunta entitatea

Exista forme de control care nu implica costuri suplimentare pe care managerul le stabileste

pentru domeniul sau si care sunt menite sa limiteze sau sa elimine riscurile asociate

activitatilor sub forma

- Autocontrolul propriilor activitati efectuate prin respectarea de catre fiecare salariat a

procedurilor de control instituite

- Controlul mutual realizat icircntre fazele unui lant procedural exercitat de fiecare post de lucru

asupra modului de efectuare a prelucrarilor icircn cadrul postului de lucru anterior pentru a putea

adauga propriile prelucrari si a pregatii controlul pe care il va efectua postul de lucru urmator

- Controlul ierarhic exercitat pe fiecare nivel de responsabilitate

- Controlul partenerial care se realizeaza prin delegarea unor competente intre diferite paliere

de responsabilitate

Prin auditul intern se realizeaza

- Cunoasterea mai aprofundata a specificul entitatii

- Garantarea permanentei interventiilor operative pentru redresarea situatiei pentru

modificarea sau aplicarea corecta a metodelor de gestiune

- Abordarea si a domeniilor mai putin semnificative sau prioritare avacircnd un cost mai redus

- Prin rapoartele pe care le icircntocmeste informeaza conducerea la intervale mai scurte de

timp asupra concluziilor sale referitoare la sistemul contabil si sistemul de control intern din

entitatea respectiva

- Asigurarea unei confidentialitati mai mari a informatiilor etc

5 Paralela intre auditul intern si auditul extern

Pornind de la realitatea că atacirct auditul intern cacirct şi auditul extern sunt pe acelaşi

ldquofrontldquo duc aceeaşi ldquobătălieldquo chiar dacă utilizează metodologii diferite de auditare se

impune susţinerea reciprocă ca o condiţie a eficienţei activităţii de audit

Icircn acelaşi timp trebuie să recunoaştem că dezvoltarea relaţiilor dintre cele două

importante activităţi are la bază tradiţia şi cultura naţională iar lipsa de colaborare dintre

cele două sisteme este considerată istorică Totuşi auditul intern şi auditul extern trebuie să

icircnceapă o colaborare efectivă să aducă acel plus de valoare aşteptat din ambele zone şi să

scape de teama existenţialistă care le afectează icircn prezent

Scopul colaborării icircntre auditul intern şi auditul extern ar trebui să aibă ca temelie cel puţin

următoarele argumente conştientizarea managementului privind necesitatea implementării

funcţiei de audit intern icircn cadrul propriilor entităţi

- asigurarea suplimentară că auditul intern este independent

- asumarea implementării auditului intern

- conştientizarea mai completă a riscurilor atacirct de către management cacirct şi de către

auditori

- reducerea la minimum a suprapunerilor

- schimburi profesionale de probleme

- pregătiri profesionale comune

- mobilitatea personalului icircntre cele două structuri

- coroborarea planurilor şi a programelor de audit

- icircmpărtăşirea informaţiilor utile şi asigurarea unei comunicări eficiente

- icircnţelegerea de către fiecare parte a rolului celeilalte

- clarificarea mai atentă a celor două activităţi

- eliminarea rivalităţilor instituţionale sau chiar a competiţiei dintre cele două

activităţi

- punerea unei presiuni mai mici asupra entităţilor auditate

- crearea unei culturi comune a auditului icircn sectorul public

- realizarea unor compatibilităţi reale cu structurile similare europene

Curtea de Conturi a Romacircniei ndash CCR ndash printre alte activităţi evaluează existenţa şi

funcţionalitatea sistemului de control managerial reorganizat icircn conformitate cu legislaţia icircn

vigoare1 ceea ce icircnseamnă că va evalua activitatea de audit intern şi va asigura astfel feed-

back-ul acestei funcţii a entităţii

Colaborarea icircntre structurile care efectuează auditul intern şi cele care efectuează auditul

extern implică o serie icircntreagă de AVANTAJE atacirct pentru cele două părţi cacirct şi pentru

entităţile auditate astfel

auditul intern are o mai bună icircnţelegere a riscurilor din cadrul entităţilor unde

funcţionează şi pot furniza informaţii utile icircn acele zone auditului extern

auditul intern este mai implicat icircn cunoaşterea entităţii avacircnd acces la informaţii la

care auditul extern nu poate ajunge şi din aceste considerente colaborarea este imperios

necesară

auditul intern prin colaborarea cu auditul extern poate să-şi icircmbunătăţească

metodologiile de intervenţie pe teren să-şi dezvolte programele de testare şi să se folosească

de asigurarea pe care o dă auditul extern entităţii auditate

Icircn plus comunicarea reciprocă şi colaborarea interactivă icircntre auditul intern şi auditul

extern aduce beneficii nu numai acestora entităţii auditate dar şi celor două profesii de

auditori

Comitetele de audit acolo unde există ar trebui să icircncurajeze această interrelaţionare pe

principiul complementarităţii profesiilor avacircnd icircn vedere că este necesară colaborarea şi

cooperarea celor două profesii pentru atingerea obiectivelor ce le revin De asemenea acestea

ar trebui să aibă icircn vedere nu numai icircmpărtăşirea cunoştinţelor privind misiunile de audit

realizate dar şi o posibilă aliniere a stan-dardelor lor la buna practică internaţională

Realizarea unor misiuni de audit cu un icircnalt grad de profesionalism presupune existenţa

unei comunicări adecvate din ambele părţi şi aceasta va contribui la icircntărirea relaţiilor de

colaborare profe-sională şi icircn timp la obţinerea icircncrederii reciproce

Deviza ambelor structuri de audit ar trebui să fie aceea de a juca un rol activ icircn

schimbarea şi im-plementarea sistemelor de management şi control intern icircn cadrul

entităţilor care se poate realiza numai dacă există o stare de spirit potrivită care să conducă

la atingerea acestor principii astfel

- comunicarea permanentă care poate reprezenta cheia succesului

- profesionalism şi respect pentru entităţile auditate prin eliminare icircn totalitate

a suprapunerilor

- existenţa unei dorinţe de icircmpărtăşire a constatărilor

- colaborarea eficientă utilă pentru ambele părţi dar şi pentru entitatea

auditată

- comunicarea şi schimbul reciproc de informaţii care va contribui la

organizarea mai bine a activităţilor şi la oferirea unei calităţi crescute a muncii

- necesitatea creşterii icircncrederii reciproce icircntre cele două structuri de audit

deviza relaţiei dintre auditori ar trebui să fie COLABORARE ŞI COOPERARE

Icircn baza acestor considerente auditul intern trebuie să diminueze misiunile de audit de

conformitate şi să se icircndrepte tot mai mult spre realizarea unor misiuni de audit de sistem

deoarece auditul extern este mai interesat de acest gen de misiuni care icirci poate orienta mai

bine propria activitate Icircn acelaşi timp misiunile de audit de sistem sunt mai utile şi pentru

activitatea de evaluare a riscurilor de către management şi de către auditorii interni

Atingerea acestor obiective speciale se va materializa prin stabilirea icircn mod obligatoriu

a unor icircn-tacirclniri de lucru sistematice icircn vederea cooperării şi care se va concretiza icircn

elaborarea unui PROTOCOL DE COLABORARE icircntre cele două profesii de auditori

Considerăm că auditul extern trebuie să fie cel care să aibă iniţiativă icircn această relaţie

avacircnd icircn vedere posibilităţile de evaluare anuală a entităţilor publice şi logica de a porni icircn

examinările pe care le efectuează de la constatările şi recomandările auditului intern Icircn plus

auditul extern icircn activitatea de evaluare a eficienţei sistemului de control managerial trebuie

să aibă icircn vedere rapoartele auditului intern

Desigur posibilităţile de colaborare şi cooperare sunt multiple şi se impune ca mereu să

fie regacircndite funcţie de evoluţia tehnicilor şi instrumentelor de audit dar şi buna practică

recunoscută icircn domeniu

TERMENII PROTOCOLULUI DINTRE AUDITUL EXTERN ŞI AUDITUL INTERN

Activităţile de audit intern şi cele de audit extern din Romacircnia au ca ţel comun

contribuţia la buna gestionare a constituirii şi utilizării fondurilor publice motiv pentru care

de multe ori sunt preferate schimburile de specialişti dintre cele două profesii care de

asemenea sunt şi profesii liberale

Icircn evoluţia celor două activităţi nu de puţine ori intersectarea misiunilor de audit a fost

benefică amacircndurora acestea completacircndu-se reciproc la nivel informal dar şi prin faptul că

rezultatele activităţii uneia dintre ele a fost iniţiatorul şisau declanşatorul activităţii celeilalte

De asemenea ca o apreciere a muncii auditorilor angrenaţi icircntr-un sistem sau altul aceştia au

contribuit la implementarea recomandărilor celorlalţi deşi aceste atribuţii nu erau stabilite

anticipat ca fiind obligatorii

Avacircnd icircn vedere obiectivele comune o serie de tehnici şi instrumente de audit pe care le

folosesc ambele profesii deşi au metodologii diferite dar şi obiective specifice considerăm

că cele două tipuri ale auditului trebuie să se afle icircntr-o perfectă complementaritate

respingacircnd exclusivismul de orice fel

Prin luare icircn considerare a acestor realităţi Curtea de Conturi a Romacircniei ndash CCR ndash icircn

calitate de instituţie supremă de audit şi Ministerul Finanţelor Publice prin Unitatea

Centrală pentru Armonizarea Auditului Public Intern ndash UCAAPI ndash icircn calitate de organ de

specialitate al administraţiei publice centrale care elaborează conduce şi aplică o strategie

unitară icircn domeniul auditului intern icircn sectorul public pot să conlucreze icircndeaproape

pentru a asigura stabilitatea şi complementaritatea celor două sisteme de audit şi a

componentelor acestora

Icircn practică recomandăm ca relaţiile dintre cele două categorii de profesionişti să fie

transpuse icircntr-un Protocol pentru colaborare şi cooperare icircn domeniul activităţii de audit

care să fie structurat pe mai multe capitole icircn care să se statueze icircn principal următoarele

A coordonarea metodologică comună icircn domeniul auditului public icircn Romacircnia

B coordonarea planurilor de activitate ale structurilor de audit intern din entităţile

publice cu cele ale CCR

C asigurarea schimbului de informaţii icircn procesul de auditare

D realizarea pregătirii profesionale unitare a auditorilor

A Coordonarea metodologică comună icircn domeniul auditului public icircn Romacircnia va

conduce pe de-o parte la creşterea icircncrederii CCR icircn calitatea activităţii de audit intern care

se poate baza pe rapoartele auditorilor interni şi icircn acelaşi timp poate să le utilizeze ca puncte

de plecare icircn activitatea proprie Pe de altă parte structurile de audit intern icircşi pot reorienta

propriile activităţi icircn funcţie de constatările şi opiniile auditului extern icircncercacircnd totodată să

evite dublarea eforturilor şi a resurselor alocate de către cele două instituţii de audit

Protocolul de cooperare pentru realizarea coordonării metodologice ar trebui să se refere

următoarele

cooperare reciprocă cu maximă operativitate pentru elaborarea şi actualizarea normelor

curente şi a intenţiilor legislative privind icircmbunătăţirea cadrului normativ

transmiterea comentariilor reciproce asupra cadrului procedural şi existenţa disponibilităţii de

a accepta comentariile şi de a le include icircn normele proprii cu respectarea judecăţii

profesionale şi păstrarea independenţei

bull realizarea icircntacirclnirilor periodice icircntre specialişti pentru dezbaterea anumitor soluţii

metodologice comune icircn vederea icircnţelegerii profunde a acestora

bull informarea reciprocă asupra intenţiilor de modificare a cadrului normativ şi procedural de

desfăşurare a activităţii de audit

bull solicitarea de consiliere pentru icircmbunătăţirea şi compatibilizarea metodologiilor proprii de

audit şi a manualelor ghidurilor şi procedurilor de lucru fără a prejudicia independenţa şi

opiniile profe-sionale ale auditorilor

bull dezvoltarea metodologiilor comune pe baza analizei riscului care să permită focalizarea

acti-vităţii de audit intern pe domeniile-cheie ale entităţii publice

B Coordonarea planurilor de activitate ale structurilor de audit intern ale entităţilor

publice cu cele ale CCR cu scopul de a preveni suprapuneri ale activităţilor de audit dar şi

pentru a se completa reciproc prin identificarea şi evaluarea riscurilor rezultate astfel icircncacirct să

poată fi auditate arii cacirct mai extinse ale sistemelor din sectorul public

Icircn activitatea de coordonare a planurilor se impune respectarea unor principii generale

precum

evitarea suprapunerii perioadelor auditabile

misiunile de audit extern de regulă să fie ulterioare misiunilor de audit intern

stabilirea misiunilor de audit de interes comun a obiectivelor acestora şi a

termenelor de realizare

elaborarea unor planuri pentru situaţii neprevăzute cacircnd managerii deturnează

activitatea de audit intern

analiza şi discutarea planurilor curente icircn vederea elaborării planurilor anuale

viitoare de audit şi realizarea unor eventuale schimburi de informaţii privind entităţile ce

urmează a fi auditate

Protocolul de colaborare ar trebui să stabilească şi un calendar comun pentru

definitivarea proiec-telor planurilor de audit intern pentru anul următor corelate cu planul

de activitate propriu al CCR

C Asigurarea schimbului de informaţii icircn procesul de auditare determină necesitatea

informării reciproce asupra modului de desfăşurare propriu-zisă a misiunilor de audit şi

asupra constatărilor deosebite din cuprinsul rapoartelor de audit astfel

icircn situaţia apariţiei icircn timpul derulării misiunilor de audit a unor grave suspiciuni

privind existenţa unui management defectuos sau a unor cazuri de fraudă structurile de

audit intern şi cele de audit extern funcţie de nivelul la care se situează entitatea auditată

se impune să se informeze reciproc dar cu respectarea principiului independenţei

icircn vederea realizării practice a schimbului de informaţii părţile vor proceda la

transmiterea reciprocă a constatărilor importante din rapoartele de audit cu acordul

managerilor inclusiv informarea reciprocă despre modul de implementare a

recomandărilor şi concluziilor formulate icircn cadrul misiunilor de audit

de asemenea icircn spiritul celor expuse mai sus părţile se vor invita reciproc pentru a

participa la şedinţele de icircnchidere a misiunilor de audit icircn situaţiile icircn care consideră

necesară prezenţa celeilalte părţi şi se vor informa despre modul de implementare al

recomandărilor şi concluziilor formulate icircn ca-drul misiunilor de audit

D Realizarea pregătirii profesionale unitare a auditorilor se impune icircn mod sistematic

cu scopul de a utiliza eficient rezultatele activităţii celeilalte entităţi icircn vederea atingerii

obiectivelor prestabilite Icircn acest sens considerăm necesitatea instituirii unui sistem de

colaborare privind cel puţin

- invitarea reciprocă a auditorilor celor două structuri la cursurile organizate sub

egida acestora inclusiv la acele iniţiative ale Uniunii Europene care se referă la controlul

şi protejarea intereselor financiare ale acesteia

- organizarea de dezbateri seminarii pe teme de interes comun privind analiza

riscurilor modul de utilizare a tehnicilor şi instrumentelor de audit sisteme de

implementare a recomandărilor şi concluziilor şa

- transmiterea reciprocă a materialelor şi informaţiilor cu caracter de noutate din

sfera auditului

Icircn vederea asigurării atingerii acestor obiective apreciem necesitatea

permanentizării activităţii unui grup de lucru care să aibă şi iniţiativa realizării

protocolului de colaborare dintre cele două instituţii CCR şi UCAAPI-MFP

Concret icircn baza acestui protocol dar şi a legislaţiei care reglementează cele două

domenii CCR icircn conformitate cu art 18 din lege va evalua activitatea de control financiar

propriu inclusiv activitatea de audit intern Astfel se impune ca auditorii publici externi să

analizeze icircn cadrul entităţilor auditate icircn principal următoarele aspecte

(1) Organizarea şi managementul structurilor de audit intern

- organizarea compartimentului de audit intern subordonarea şi raportarea directă către

conducerea entităţii publice

- stabilirea atribuţiilor şi responsabilităţilor auditorilor interni conform cadrului legal

- organizarea activităţii de audit intern icircn mod distinct de celelalte activităţi din entitatea

publică

- neimplicarea auditorilor interni icircn elaborarea procedurilor de control sau icircn derularea

efectivă a unor activităţi auditabile

- numirearevocarea şefilor compartimentului de audit intern şi a auditorilor interni

- calitatea şi natura domeniilor cuprinse icircn programul de asigurare şi icircmbunătăţire a

calităţii activităţii de audit intern

- fundamentarea necesarului de auditori pentru funcţionarea optimă a structurilor de

audit intern

- frecvenţa şi modul de apel la resursele externe necesare efectuării misiunilor de audit

intern

- profilul şi competenţa profesională a auditorilor interni

((2) Planificarea auditului intern

elaborarea planului ndash structură aprobare şi actualizare

fundamentarea acţiunilor din plan ndash analiza riscului selectarea şi icircntocmirea referatului

de jus-tificare

concordanţa misiunilor cuprinse icircn plan cu zonele de risc ridicat al domeniilor de

activitate ale entităţii publice

analiza gradului de icircndeplinire a misiunilor de audit planificate

(3) Modul de respectare a metodologiei şi procedurilor icircn derularea misiunilor de audit

public intern

evaluarea normelor metodologice proprii privind activitatea de audit intern

Carta auditului intern

aplicarea efectivă a metodologiei şi procedurilor specifice muncii de audit intern

respectarea principiilor Codului privind conduita etică referitoare la obiectivitatea

integritatea şi asigurarea independenţei auditorilor interni

programul de pregătire profesională

declararea incompatibilităţilor auditorilor interni

respectarea confidenţialităţii profesionale

(4) Evaluarea desfăşurării misiunilor de audit intern

definirea obiectivelor misiunii icircn urma analizei de risc

tematica icircn detaliu şi intervenţia la faţa locului

pertinenţa constatărilor cauzelor consecinţelor şi recomandărilor

respectarea structurii standard a raportului de audit intern

difuzarea raportului de audit intern

(5) Urmărirea implementării recomandărilor formulate icircn rapoartele de audit intern

analiza planului de acţiune şi a calendarului de implementare

gradul de implementare a recomandărilor şi a cauzelor care au condus la neicircndeplinirea

unor recomandări

aprecierea activităţii de audit intern din partea structurilor auditate şi a conducerii

entităţii publice

(6) Organizarea sistemului de raportare a activităţii de audit intern

raportarea recomandărilor neacceptate sau acceptate dar neimplementate

raportarea iregularităţilor

raportul anual de activitate

Constatările auditorilor publici externi rezultate din evaluarea activităţilor de audit

intern consemnate icircn rapoartele de audit icircncheiate vor fi sintetizate de către structurile de

control teritoriale şi se vor transmite departamentului de specialitate pentru a fi cuprinse icircn

Raportul public anual al Curţii de Conturi icircntr-o secţiune distinctă intitulată ldquoEvaluarea

sistemelor de control şi audit internrdquo

Icircn acest sens art 8 lit ldquolrdquo din Legea nr 67219122002 privind auditul public intern

(MO nr 95324122002) cu modificările şi completările ulterioare republicată prevede

colaborarea CCR cu UCAAPI - MFP pentru

- compatibilizarea cadrului procedural utilizat de auditori icircn desfăşurarea activităţii şi

raportarea rezultatelor auditului icircn vederea realizării unei relaţii bazată pe icircncredere

- icircnţelegerea reciprocă a tehnicilor şi instrumentelor utilizate de auditori şi armonizarea

acestora pentru a asigura un caracter unitar icircn stabilirea constatărilor şi evaluarea cauzelor şi

concluzii-lor activităţii de audit

- recunoaşterea reciprocă a nivelului calitativ al recomandărilor şi opiniilor conţinute icircn

rapoartele de audit utilizate ca puncte de plecare icircn derularea viitoarelor misiuni de audit

intern sau extern

Totodată CCR va dezvolta colaborarea cu structurile de audit intern din cadrul

entităţilor publice controlate pentru

- analiza comună a programelor de audit multianuale şi anuale pentru asigurarea

complementarităţii domeniilor supuse auditării

- stabilirea misiunilor de interes comun a obiectivelor acestora şi a termenelor de realizare

avacircnd icircn vedere respectarea principiului ca misiunile de audit public extern de regulă să fie

ulterioare misiunilor de audit intern

- evitarea suprapunerii perioadelor icircn care se desfăşoară efectiv auditul

Din aceste considerente entităţile supuse controlului CCR sunt obligate să transmită

acesteia pacircnă la sfacircrşitul trimestrului I pentru anul precedent raportul privind desfăşurarea şi

realizarea programului de audit intern

Raportarea activităţii de audit intern se face pe baza raportului cadru adoptat după

modelul Comisiei Europene difuzat de UCAAPI icircn calitate de responsabilă cu coordonarea

şi supravegherea auditului intern pentru toţi ordonatorii principali de credite Aceştia la racircndul

lor transmit raportul cadru la toate unităţile aflate icircn subordinea sub autoritatea sau icircn

coordonarea lor şi care au organizată potrivit legii activitatea de audit intern

Rapoartele vor constitui o sursă importantă de informare pentru auditorii publici externi

asupra activităţii de audit intern desfăşurată icircn cadrul entităţii publice respectiv de a cunoaşte

misiunile de audit derulate obiectivele acesteia natura constatărilor şi tipul recomandărilor

formulate Auditorii publici externi pot utiliza aceste informaţii pe care le supun propriei

judecăţi profesionale

Considerăm că profesioniştii din cele două domenii sunt conştienţi de

complementaritatea activităţilor icircntr-o societate tot mai specializată de impactul activităţilor

de audit pentru toate categoriile de management de aşteptările tuturor salariaţilor din cadrul

entităţilor de la AUDITORI şi care nu pot să-şi atingă obiectivele fără realizarea unor

organisme de contact care să funcţioneze ca interfeţe icircntre diversele structuri publice centrale

pe bază de profesionalism

UCAAPI are preocupări pentru alinierea la exigenţele şi standardele internaţionale ceea

ce va contribui la o mai bună comunicare icircntre instituţiile noastre şi organismele naţionale

regionale şi inter-naţionale

6 Auditul intern in sistemul public din Romania

Auditul intern este implementat din 1941 In Europa a fost introdus de UE din 1995 in

Romania in 1999 s-a dat prima lege (legea nr 1191999- privind controlul intern si controlul

financiar prevenitvin cadrul controlului intern functiona si auditul intern ulterior partea de

audit intern a fost abrogata si a ramas numai partea de control intern si control financiar

preventiv) in 2002cu intrare in aplicare din 2003 s-a infiintat auditul intern public din

Romania in baza legii 6722002

In 2002-2003 pana in prezent a fost o lupta pentru implementarea auditului intern

Prin legea nr 6722002 privind auditul public intern si OG 372004 privind

modificarile si completarile acestuia a fost reglementat auditul intern in entitatile publice ca

activitatea functional independenta si obiectiva

In entitatile economice din sistemul privat auditul intern este reglementat prin OUG

nr 751999 privind activitatea de audit financiar republicata prin legea 1332002

Pentru restul entitatilor din sistemul privat auditul intern nu este obligatoriu dar si

acestea sunt interesate sa-si organizeze activitatea de audit intern pentru accesarea

eventualelor fonduri structurale europene

Organizarea auditului intern (AI)

Din punct de vedere structural

a) Comitetul pentru API (CAPI)

b) Unitatea Centrala de Armonizare pentru API (UCAAPI)

c) Compartimentele de API din entitatile publice

Nota pctele a) si b) sunt organizate in structura Ministerului de Finante

Se icircnfiinteaza Comitetul pentru Audit Public Intern (CAPI) pe lacircnga Unitatea

Centrala de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI) organism cu caracter

consultativ pentru a actiona icircn vederea definirii strategiei si a icircmbunatatirii activitatii de

audit public intern icircn sectorul public

CAPI cuprinde 11 membri astfel a) presedintele Camerei Auditorilor Financiari din

Romacircnia

b) profesori universitari cu specialitate icircn domeniul auditului public intern - 2 persoane

c) specialisti cu icircnalta calificare icircn domeniul auditului public intern - 3 persoane

d) directorul general al UCAAPI e) experti din alte domenii de activitate respectiv contab

ilitate publica juridic sisteme informatice - 4 persoane (3) Membrii CAPI cu exceptia

directorului general al UCAAPI nu pot face parte din structurile Ministerului Finantelor

Publice iar modul de nominalizare a acestora se va stabili prin norme aprobate prin

hotaracircre a Guvernului

CAPI va fi condus de un presedinte ales cu majoritate simpla de voturi dintre

membrii comitetului pentru o perioada de 3 ani presedintele convoaca icircntacirclnirile CAPI

Regulamentul de organizare si functionare a CAPI este aprobat de plenul acestuia cu

o majoritate de jumatate plus unu din voturi

Secretariatul tehnic al CAPI este asigurat de UCAAPI

Membrii CAPI vor primi o indemnizatie de sedinta egala cu 20 din nivelul

echivalent salariului brut al secretarilor de stat indemnizatia se suporta din bugetul statului

prin bugetul Ministerului Finantelor Publice

Icircn realizarea obiectivelor sale CAPI are urmatoarele atributii principale

a) dezbate planurile strategice de dezvoltare icircn domeniul auditului public intern si emite o

opinie asupra directiilor de dezvoltare a acestuia

b) dezbate si emite o opinie asupra actului normativ elaborat de UCAAPI icircn domeniul

auditului public intern c) dezbate si avizeaza raportul anual privind activitatea de audit

public intern si icircl prezinta Guvernului d) avizeaza planul misiunilor de audit public intern

de interes national cu implicatii multisectoriale

e) dezbate si emite o opinie asupra rapoartelor de audit public intern de interes national cu

implicatii multisectoriale f) analizeaza importanta recomandarilor formulate de auditorii

interni icircn cazul divergentelor de opinii dintre conducatorul entitatii publice si auditorii

interni emitacircnd o opinie asupra consecintelor neimplementarii recomandarilor formulate de

acestia g) analizeaza acordurile de cooperare icircntre auditul intern si cel extern referitor la

definirea conceptelor si la utilizarea standardelor icircn domeniu schimbul de rezultate din

activitatea propriu-zisa de audit precum si pregatirea profesionala comuna a auditorilor h)

avizeaza numirea si revocarea directorului general al UCAAPI

Icircn cadrul Ministerului Finantelor Publice se constituie Uniunea Centrala de

Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI) structurata pe compartimente de

specialitate icircn subordinea directa a ministrului finantelor publice

UCAAPI este condusa de un director general numit de ministrul finantelor publice

cu avizul CAPI Directorul general este functionar public si trebuie sa aiba o icircnalta calificare

profesionala icircn domeniul financiar-contabil sisau al auditului cu o competenta profesionala

corespunzatoare si sa icircndeplineasca cerintele Codului privind conduita etica a auditorului

intern

Icircn realizarea obiectivelor sale UCAAPI are urmatoarele atributii principale

a) elaboreaza conduce si aplica o strategie unitara icircn domeniul auditului public intern si

monitorizeaza la nivel national aceasta activitate

b) dezvolta cadrul normativ icircn domeniul auditului public intern

c) dezvolta si implementeaza proceduri si metodologii uniforme bazate pe standardele

internationale inclusiv manualele de audit intern

d) dezvolta metodologiile icircn domeniul riscului managerial

e) elaboreaza Codul privind conduita etica a auditorului intern

f) avizeaza normele metodologice specifice diferitelor sectoare de activitate icircn domeniul

auditului public intern g) dezvolta sistemul de raportare a rezultatelor activitatii de audit

public intern si elaboreaza raportul anual precum si sinteze pe baza rapoartelor primite h)

efectueaza misiuni de audit public intern de interes national cu implicatii multisectoriale

i) verifica respectarea normelor instructiunilor precum si a Codului privind conduita etica a

auditorului intern de catre compartimentele de audit public intern si poate initia masurile

corective necesare icircn cooperare cu conducatorul entitatii publice icircn cauza

j) coordoneaza sistemul de recrutare si de pregatire profesionala icircn domeniul auditului

public intern

k) avizeaza numireadestituirea sefilor compartimentelor de audit public intern din entitatile

publice l) coopereaza cu Curtea de Conturi si cu alte institutii si autoritati publice din

Romacircnia

m) coopereaza cu autoritatile si organizatiile de control financiar public din alte state

inclusiv din Comisia Europeana

Compartimentul de audit public intern se organizeaza astfel

a) conducatorul institutiei publice sau icircn cazul altor entitati publice organul de conducere

colectiva are obligatia instituirii cadrului organizatoric si functional necesar desfasurarii

activitatii de audit public intern

b) la institutiile publice mici care nu sunt subordonate altor entitati publice auditul public

intern se limiteaza la auditul de regularitate si se efectueaza de catre compartimentele de

audit public intern ale Ministerului Finantelor Publice c) conducatorul entitatii publice

subordonate poate stabili si mentine un compartiment functional de audit public intern cu

acordul entitatii publice de la nivelul ierarhic imediat superior iar daca acest compartiment

nu se icircnfiinteaza auditul entitatii respective se efectueaza de catre compartimentul de audit

public intern al entitatii publice de la nivelul ierarhic imediat superior

Compartimentul de audit public intern se constituie icircn subordinea directa a

conducerii entitatii publice si prin atributiile sale nu trebuie sa fie implicat icircn elaborarea

procedurilor de control intern si icircn desfasurarea activitatilor supuse auditului public

internConducatorul compartimentului de audit public intern este numitdestituit de catre

conducatorul entitatii publice cu avizul UCAAPI pentru entitatile publice subordonate

numireadestituirea se face cu avizul organului ierarhic superior Conducatorul

compartimentului de audit public intern este responsabil pentru organizarea si desfasurarea

activitatilor de audit

Functia de auditor intern este incompatibila cu exercitarea acestei functii ca activitate

profesionala orientata spre profit sau recompensa

Atributiile compartimentului de audit public intern sunt

a) elaboreaza norme metodologice specifice entitatii publice icircn care icircsi desfasoara

activitatea cu avizul UCAAPI sau al organului ierarhic superior icircn cazul entitatilor publice

subordonate b) elaboreaza proiectul planului anual de audit public intern

c) efectueaza activitati de audit public intern pentru a evalua daca sistemele de management

financiar si control ale entitatii publice sunt transparente si sunt conforme cu normele de

legalitate regularitate economicitate eficienta si eficacitate d) informeaza UCAAPI despre

recomandarile neicircnsusite de cat re conducatorul entitatii publice auditate precum si despre

consecintele acestora

e) raporteaza periodic asupra constatarilor concluziilor si recomandarilor rezultate din

activitatile sale de audit f) elaboreaza raportul anual al activitatii de audit public intern

g) icircn cazul identificarii unor iregularitati sau posibile prejudicii raporteaza imediat

conducatorului entitatii publice si structurii de control intern abilitate

7 REGLEMENTAREA SI COORDONAREA AUDITULUI INTERN

In Romania la recomandarea Comisiei Europene in 1999 s-a introdus auditul intern

o activitate noua care a generat profesia de auditor internin baza OUG 1191999 privind

controlul financiar preventiv si auditul internLegea a produs suficienta perturbare in sistem

deoarece acolo se recomanda transformarea compartimentelor de control financiar de

gestiune in compartimente de audit internTotusi a avut si efecte pozitive prin aparitia

activitatii de audit intern ca o functie a managementului general si prin crearea acestei

dispute conceptuale in Romania intre controlul intern si auditul intern pe de o parte si

controlul extern si auditul extern pe de alta parte

Datorita cresterii rolului auditului intern si intelegerea importantei auditorilor interni

in codul entitatilor si sprijiniti de Comisia Europeana am fost obligati sa scoatem o lege a

auditului intern (6722002) in baza careia toate entitatile publice si cele asimilate acesteia

fonduri bugetare si patrimoniu public sunt obligate sa aiba compartimente de audit intern

(directii servicii birou)

Standardele internationale de audit intern recomanda ca compartimentele de audit

intern sa nu fie mai mici de 3 persoane

In Romania exista aprox 30 de compartimente de audit intern din sistemul public

compartimente mici si izolate (1-2 auditori)Din aceste considerente in proxima perioada

vom completa normele generale cu norme de asociere a auditorilor interni penmtru a realiza

compartimente de minim 3 persoane

Legea 6722002 prevede constituirea unui CAPI format din 11 persoane la nivel

MFPDe asemenea s-a constituit UCAAPI la nivelul MFP si compartimente de audit intern

la nivelul tuturor entitatilor publice care au un volum al fondurilor bugetare de cel putin

100000 euro 3 ani consecutivi

Pentru entitatile publice (mici) care nu ating acest barem il va asigura structura

ierarhic superioara

In concluzie exista intr-un minister o directie de audit (20 persoane) structurata pe 2-3

servicii si compartimente de audit internAvem aprox 1000 si ceva de compartimente mici

de audit

Prin legea 6722002 in care utilizam frecvent ldquoactivitatea de auditrdquo intelegem

-activitatea de asigurare a functionalitatii sistemului de control intern din cadrul entitatii si

activitatea de consiliere

Din aceste considerente Codul legislativ prezentat a fost completat cu normele de exercitare

si organizare a activitatii de audit public intern aprobate prin OMFP 382003Ulterior au mai

fost elaborate si alte documente privind sustinerea functiei de audit intern cum ar fi CODUL

ETIC AL AUDITULUI INTERN OMFP 2522004 dar si alte acte normative de completare

si modificare a actului normativ (OUG 4232003 HG 372004) La recomandarea Comisiei

Europene a trebuit sa dezvoltam normele si pentru partea de consiliere si in acest sens s-a

elaborat OMFP 17022005 privind activitatea de consiliere a auditului intern

In normele 17022005 sunt prezentate tipurile consilierii care pot fi

a)consultanta-avand ca scop solutii pentru eliminarea diferitelor obstacole care impiedica

desfasurarea normala a proceselor stabilire cauze determinarea consecintelor formuland

recomandari

b)capacitatea intelegerii destinata obtinerii de informatii suplimentare pentru cunoasterea in

profunzime a unui sistem necesar personalului care are responsabilitatea implemetarii

acesteia

OMFP 9462005 recomanda nivelului general de management urmatoarele

- controlulinspecţia nu se vor mai organiza ca compartimente distincte ci activitatile de

control vor fi disipate pe fluxul procesului

-organizarea Registrului Riscurilor la nivelul fiecarui compartiment si prin centralizare la

nivelul entitatii

-elaborarea procedurilor scrise si formalizate pentru toate activitatile subactivitatile

programele din cadrul entitatiiAceasta filozofie de organizare a controlului intern in entitati

este prezentata in Indrumarul Metodologic privind Organizarea Controlului Intern existent

pe site-ul MFP

NOTA pentru aceste activitati se recomanda auditorilor interni sa faca facilitarea intelegerii

c)formare si perfectionarea profesiei destinata cunostintelor teoretice si practice gestiunea

riscurilor si controlului intern

Consilierea se organizeaza si desfasoara sub mai multe forme

-misiuni de consiliere formalizate cuprinse in plan care respecta OMFP 17022005 in

general pentru abordari sistematice si metodice si care se finalizeaza cu raport de consiliere

-misiuni de consiliere cu caracter informal neformalizat realizate prin participarea in cadrul

unor comitete schimburi de informatii realizate dupa procedurile specifice acestora

-misiuni de consiliere pentru situatii exceptionale (alegeri cutremur inundatii)

BIBLIOGRAFIE

1 Auditul intern autor MGhita Editura Economica Bucuresti 2004 ISBN 973-709-051-9

2 Audit intern autori Marcel Ghiţă Sorin Briciu şi colaboratorii Editura ULISE Alba Iulia

2005 ISBN 973-87453-1-4

3 Auditul intern icircn sistemul public autori Marcel Ghiţă Mihai Spracircnceană Editura

Tribuna Economică Bucureşti 2006

4 Theorie et practique de lrsquoaudit interne autor Jacques Renard Editions drsquoOrganisation

Paris France 2002 tradusă icircn Romacircnia printr-un proiect finanţat de PHARE sub

coordonarea Ministerului Finanţelor Publice Bucureşti 2003

5 Ordinul ministrului finanţelor publice nr 94604072005 pentru aprobarea Codului

controlului intern cuprinzacircnd standardele de managementcontrol intern la entităţile publice şi

pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial (MO nr 67528072005) cu

modificările şi completările ulterioare

6 Ordinul ministrului finanţelor publice nr 138922082006 privind modificarea şi

completarea Ordinului ministrului finanţelor publice nr 9462005 pentru aprobarea Codului

controlului intern cuprinzacircnd standardele de managementcontrol intern la entităţile publice şi

pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial (MO nr 77112092006)

7 Legea nr 67219122002 privind auditul public intern (MO nr 95324122002) cu

modificările şi completările ulterioare

Page 13: Audit Intern, Curs Master

pentru a defini auditul intern icircn locul termenului de ldquofuncţierdquo icircl situează pe responsabilul său

pe o poziţie subalternă ţinacircnd cont că o activitate este mai elementară decacirct o funcţie

Din aceste considerente icircn lexicul ldquoCuvintele Audituluirdquo5 există următoarea definiţie a

auditului şi anume Auditul intern este icircn cadrul unei organizaţii o funcţie ndash exercitată icircntr-o

manieră independentă şi cu mandat - de evaluare a controlului intern ceea ce concurează cu

bunul control asupra riscurilor de către responsabili

Icircn Legea nr 6722002 privind auditul public intern din Romacircnia este adoptată definiţia dată

de IIA icircn anul 1999 Marea majoritate a profesioniştilor icircn domeniu sunt de acord că

această formulare mai poate fi reevaluată dar icircn acest moment este satisfăcătoare şi

exhaustivă din punct de vedere al conţinutului

3 CONCEPTUL DE CONTROL INTERN

Etimologia cuvantului ldquocontrolrdquo provine din expresia latineasca ldquo contra rolusrdquo-

verificarea unui act duplicat dupa originalControlul in acceptiunea lui semantica este o

analiza permanenta dar si periodica a unei activitati a unei situatii pentru a urmari mersul

acestuia fata de un scop sau obiectiv si de a lua masurile de creatiiIn acest timp controlul

semnifica si o supraveghere continua morala si materiala ca si stapanirea unei activitati In

literatura de specialitate avem mai multe acceptiuni astfel

- in acceptiunea francofona controlul reprezinta o verificare o inspectie atenta a corectitudinii unui act

- in acceptiunea angloxasona controlul este actiunea de supraveghere a cuiva a ceva o

examinare minutioas cu scopul de a stapani sau reglementa functionalitatea unui mecanism

Controlul ramane un atribut al managementului utilizat pentru realizarea unor analize a

stabilirii realitatii si stabilirii erorilor servind direct managerilor autoritatilor publice dar si

populatieiA evoluat si evolueaza continuu concomitent cu perfectionarea sistemului

deorganizare si de management precum si a mediului in care functioneaza si care se afla

intr-o continua miscare

STRUCTURA SISTEMULUI DE CONTROL INTERN

AUDITUL INTERN

- consiliere manageriala

- evalueaza sistemul de control intern

CONTROLUL INTERN

- autocontrolul activitatii

- controlul mutual

- controlul ierarhic

- controlul de gestiune

- controlul patrimonial

- controlul de calitate

- controlul financiar contabil

- controlul administrativ

- inspectii

- altele

4 Paralela intre auditul intern si controlul intern

Conceptele de control intern si audit intern desi diferite au o serie de elemente care le

apropie si altele care le diferentiaza ceea ce creeaza suficiente confuzii chiar printre

specialisti

Auditul intern reprezinta activitatea de examinare obiectiva a ansamblului activitatilor entitatii

economice icircn scopul furnizarii unei evaluari independente a managementului riscului

controlului si proceselor de conducere a acestuia

Controlul intern este format din ansamblul formelor de control exercitate la nivelul entitatii

publice inclusiv auditul intern stabilite de conducere in concordanta cu obiectivele acesteia si

cu reglementarile legale in vederea administrarii fondurilor in mod economic eficient si

eficace care include structurile organizatorice metodele si procedurile

Auditul intern are urmatorul rol

- Verificarea conformitatii activitatilor din entitatea economica auditata cu politicile

programele si managementul acestuia icircn conformitate cu prevederile legale

- Evaluarea gradului de adecvare si aplicare a controalelor financiare si nefinanciare dispuse si

efectuate de catre conducerea unitatii icircn scopul cresterii eficientei activitatii entitatii

economice

- Evaluarea gradului de adecvare a datelorinformatiilor financiare si nefinanciare destinate

conducerii pentru cunoasterea realitatii din entitatea economica

- Protejarea elementelor patrimoniale bilantiere si extrabilantiere si identificarea metodelor de

prevenire a fraudelor si pierderilor de orice fel

Controlul intern si sistemul de control intern au rolul de a contribui la

- Respectarea politicilor manageriale (deciziilor conducerii) si a reglementarilor legale

precum si la indeplinirea cu regularitate in mod economic eficace si eficient a sarcinilor

stabilite

- Utlilizarea optima si eficienta a resurselor protejarea activelor prin prevenirea si detectarea

abaterilor erorilor si a fraudelor

- Efectuarea si mentinerea de icircnregistrari contabile corecte si complete sistematizarea si

prezentarea informatiilor necesare diferitelor categorii de utilizatori prin intermediul situatiilor

financiare conform unui referential contabil adoptat

Controlul intern datorita caracterului sau sistematic si atotcuprinzator raspunde nevoilor de

informare ale managerilor membrilor Consiliului de Administratie si ai Comitetului de

Directie precum si ale celorlalte persoane care detin functii de conducere si de executie

favorizand dialogul dintre acstea asigurand transparenta si democratia

Pe baza informatiilor furnizate de controlul intern conducerea are posibilitatea sa-si

fundamenteze mai judicios deciziile manageriale referitoare la programele de activitate la

organizarea si coordonarea structuriilor entitatii la delimitatrea responsabilitatilor pe

compartimente si pe persoanele implicate icircn efectuarea tranzactiilor si operatiunilor respective

si icircn consemnarea si prelucrarea informatiilor

Urmarind efectuarea tranzactilor si a operatiunilor in conformitate cu normele legale si cu

deciziile conducerii controlul intern previne si elimina neregulile si eventualele conflicte din

interiorul entitatii sau dintre entitate si terti (organe fiscale clienti creditori etc )

In practica managementul este perceput ca fiind preocupat de organizarea sistemului de

control intern si de actualizarea permanenta a acestuia datorita evolutiei riscurilor cu care se

confrunta entitatea

Exista forme de control care nu implica costuri suplimentare pe care managerul le stabileste

pentru domeniul sau si care sunt menite sa limiteze sau sa elimine riscurile asociate

activitatilor sub forma

- Autocontrolul propriilor activitati efectuate prin respectarea de catre fiecare salariat a

procedurilor de control instituite

- Controlul mutual realizat icircntre fazele unui lant procedural exercitat de fiecare post de lucru

asupra modului de efectuare a prelucrarilor icircn cadrul postului de lucru anterior pentru a putea

adauga propriile prelucrari si a pregatii controlul pe care il va efectua postul de lucru urmator

- Controlul ierarhic exercitat pe fiecare nivel de responsabilitate

- Controlul partenerial care se realizeaza prin delegarea unor competente intre diferite paliere

de responsabilitate

Prin auditul intern se realizeaza

- Cunoasterea mai aprofundata a specificul entitatii

- Garantarea permanentei interventiilor operative pentru redresarea situatiei pentru

modificarea sau aplicarea corecta a metodelor de gestiune

- Abordarea si a domeniilor mai putin semnificative sau prioritare avacircnd un cost mai redus

- Prin rapoartele pe care le icircntocmeste informeaza conducerea la intervale mai scurte de

timp asupra concluziilor sale referitoare la sistemul contabil si sistemul de control intern din

entitatea respectiva

- Asigurarea unei confidentialitati mai mari a informatiilor etc

5 Paralela intre auditul intern si auditul extern

Pornind de la realitatea că atacirct auditul intern cacirct şi auditul extern sunt pe acelaşi

ldquofrontldquo duc aceeaşi ldquobătălieldquo chiar dacă utilizează metodologii diferite de auditare se

impune susţinerea reciprocă ca o condiţie a eficienţei activităţii de audit

Icircn acelaşi timp trebuie să recunoaştem că dezvoltarea relaţiilor dintre cele două

importante activităţi are la bază tradiţia şi cultura naţională iar lipsa de colaborare dintre

cele două sisteme este considerată istorică Totuşi auditul intern şi auditul extern trebuie să

icircnceapă o colaborare efectivă să aducă acel plus de valoare aşteptat din ambele zone şi să

scape de teama existenţialistă care le afectează icircn prezent

Scopul colaborării icircntre auditul intern şi auditul extern ar trebui să aibă ca temelie cel puţin

următoarele argumente conştientizarea managementului privind necesitatea implementării

funcţiei de audit intern icircn cadrul propriilor entităţi

- asigurarea suplimentară că auditul intern este independent

- asumarea implementării auditului intern

- conştientizarea mai completă a riscurilor atacirct de către management cacirct şi de către

auditori

- reducerea la minimum a suprapunerilor

- schimburi profesionale de probleme

- pregătiri profesionale comune

- mobilitatea personalului icircntre cele două structuri

- coroborarea planurilor şi a programelor de audit

- icircmpărtăşirea informaţiilor utile şi asigurarea unei comunicări eficiente

- icircnţelegerea de către fiecare parte a rolului celeilalte

- clarificarea mai atentă a celor două activităţi

- eliminarea rivalităţilor instituţionale sau chiar a competiţiei dintre cele două

activităţi

- punerea unei presiuni mai mici asupra entităţilor auditate

- crearea unei culturi comune a auditului icircn sectorul public

- realizarea unor compatibilităţi reale cu structurile similare europene

Curtea de Conturi a Romacircniei ndash CCR ndash printre alte activităţi evaluează existenţa şi

funcţionalitatea sistemului de control managerial reorganizat icircn conformitate cu legislaţia icircn

vigoare1 ceea ce icircnseamnă că va evalua activitatea de audit intern şi va asigura astfel feed-

back-ul acestei funcţii a entităţii

Colaborarea icircntre structurile care efectuează auditul intern şi cele care efectuează auditul

extern implică o serie icircntreagă de AVANTAJE atacirct pentru cele două părţi cacirct şi pentru

entităţile auditate astfel

auditul intern are o mai bună icircnţelegere a riscurilor din cadrul entităţilor unde

funcţionează şi pot furniza informaţii utile icircn acele zone auditului extern

auditul intern este mai implicat icircn cunoaşterea entităţii avacircnd acces la informaţii la

care auditul extern nu poate ajunge şi din aceste considerente colaborarea este imperios

necesară

auditul intern prin colaborarea cu auditul extern poate să-şi icircmbunătăţească

metodologiile de intervenţie pe teren să-şi dezvolte programele de testare şi să se folosească

de asigurarea pe care o dă auditul extern entităţii auditate

Icircn plus comunicarea reciprocă şi colaborarea interactivă icircntre auditul intern şi auditul

extern aduce beneficii nu numai acestora entităţii auditate dar şi celor două profesii de

auditori

Comitetele de audit acolo unde există ar trebui să icircncurajeze această interrelaţionare pe

principiul complementarităţii profesiilor avacircnd icircn vedere că este necesară colaborarea şi

cooperarea celor două profesii pentru atingerea obiectivelor ce le revin De asemenea acestea

ar trebui să aibă icircn vedere nu numai icircmpărtăşirea cunoştinţelor privind misiunile de audit

realizate dar şi o posibilă aliniere a stan-dardelor lor la buna practică internaţională

Realizarea unor misiuni de audit cu un icircnalt grad de profesionalism presupune existenţa

unei comunicări adecvate din ambele părţi şi aceasta va contribui la icircntărirea relaţiilor de

colaborare profe-sională şi icircn timp la obţinerea icircncrederii reciproce

Deviza ambelor structuri de audit ar trebui să fie aceea de a juca un rol activ icircn

schimbarea şi im-plementarea sistemelor de management şi control intern icircn cadrul

entităţilor care se poate realiza numai dacă există o stare de spirit potrivită care să conducă

la atingerea acestor principii astfel

- comunicarea permanentă care poate reprezenta cheia succesului

- profesionalism şi respect pentru entităţile auditate prin eliminare icircn totalitate

a suprapunerilor

- existenţa unei dorinţe de icircmpărtăşire a constatărilor

- colaborarea eficientă utilă pentru ambele părţi dar şi pentru entitatea

auditată

- comunicarea şi schimbul reciproc de informaţii care va contribui la

organizarea mai bine a activităţilor şi la oferirea unei calităţi crescute a muncii

- necesitatea creşterii icircncrederii reciproce icircntre cele două structuri de audit

deviza relaţiei dintre auditori ar trebui să fie COLABORARE ŞI COOPERARE

Icircn baza acestor considerente auditul intern trebuie să diminueze misiunile de audit de

conformitate şi să se icircndrepte tot mai mult spre realizarea unor misiuni de audit de sistem

deoarece auditul extern este mai interesat de acest gen de misiuni care icirci poate orienta mai

bine propria activitate Icircn acelaşi timp misiunile de audit de sistem sunt mai utile şi pentru

activitatea de evaluare a riscurilor de către management şi de către auditorii interni

Atingerea acestor obiective speciale se va materializa prin stabilirea icircn mod obligatoriu

a unor icircn-tacirclniri de lucru sistematice icircn vederea cooperării şi care se va concretiza icircn

elaborarea unui PROTOCOL DE COLABORARE icircntre cele două profesii de auditori

Considerăm că auditul extern trebuie să fie cel care să aibă iniţiativă icircn această relaţie

avacircnd icircn vedere posibilităţile de evaluare anuală a entităţilor publice şi logica de a porni icircn

examinările pe care le efectuează de la constatările şi recomandările auditului intern Icircn plus

auditul extern icircn activitatea de evaluare a eficienţei sistemului de control managerial trebuie

să aibă icircn vedere rapoartele auditului intern

Desigur posibilităţile de colaborare şi cooperare sunt multiple şi se impune ca mereu să

fie regacircndite funcţie de evoluţia tehnicilor şi instrumentelor de audit dar şi buna practică

recunoscută icircn domeniu

TERMENII PROTOCOLULUI DINTRE AUDITUL EXTERN ŞI AUDITUL INTERN

Activităţile de audit intern şi cele de audit extern din Romacircnia au ca ţel comun

contribuţia la buna gestionare a constituirii şi utilizării fondurilor publice motiv pentru care

de multe ori sunt preferate schimburile de specialişti dintre cele două profesii care de

asemenea sunt şi profesii liberale

Icircn evoluţia celor două activităţi nu de puţine ori intersectarea misiunilor de audit a fost

benefică amacircndurora acestea completacircndu-se reciproc la nivel informal dar şi prin faptul că

rezultatele activităţii uneia dintre ele a fost iniţiatorul şisau declanşatorul activităţii celeilalte

De asemenea ca o apreciere a muncii auditorilor angrenaţi icircntr-un sistem sau altul aceştia au

contribuit la implementarea recomandărilor celorlalţi deşi aceste atribuţii nu erau stabilite

anticipat ca fiind obligatorii

Avacircnd icircn vedere obiectivele comune o serie de tehnici şi instrumente de audit pe care le

folosesc ambele profesii deşi au metodologii diferite dar şi obiective specifice considerăm

că cele două tipuri ale auditului trebuie să se afle icircntr-o perfectă complementaritate

respingacircnd exclusivismul de orice fel

Prin luare icircn considerare a acestor realităţi Curtea de Conturi a Romacircniei ndash CCR ndash icircn

calitate de instituţie supremă de audit şi Ministerul Finanţelor Publice prin Unitatea

Centrală pentru Armonizarea Auditului Public Intern ndash UCAAPI ndash icircn calitate de organ de

specialitate al administraţiei publice centrale care elaborează conduce şi aplică o strategie

unitară icircn domeniul auditului intern icircn sectorul public pot să conlucreze icircndeaproape

pentru a asigura stabilitatea şi complementaritatea celor două sisteme de audit şi a

componentelor acestora

Icircn practică recomandăm ca relaţiile dintre cele două categorii de profesionişti să fie

transpuse icircntr-un Protocol pentru colaborare şi cooperare icircn domeniul activităţii de audit

care să fie structurat pe mai multe capitole icircn care să se statueze icircn principal următoarele

A coordonarea metodologică comună icircn domeniul auditului public icircn Romacircnia

B coordonarea planurilor de activitate ale structurilor de audit intern din entităţile

publice cu cele ale CCR

C asigurarea schimbului de informaţii icircn procesul de auditare

D realizarea pregătirii profesionale unitare a auditorilor

A Coordonarea metodologică comună icircn domeniul auditului public icircn Romacircnia va

conduce pe de-o parte la creşterea icircncrederii CCR icircn calitatea activităţii de audit intern care

se poate baza pe rapoartele auditorilor interni şi icircn acelaşi timp poate să le utilizeze ca puncte

de plecare icircn activitatea proprie Pe de altă parte structurile de audit intern icircşi pot reorienta

propriile activităţi icircn funcţie de constatările şi opiniile auditului extern icircncercacircnd totodată să

evite dublarea eforturilor şi a resurselor alocate de către cele două instituţii de audit

Protocolul de cooperare pentru realizarea coordonării metodologice ar trebui să se refere

următoarele

cooperare reciprocă cu maximă operativitate pentru elaborarea şi actualizarea normelor

curente şi a intenţiilor legislative privind icircmbunătăţirea cadrului normativ

transmiterea comentariilor reciproce asupra cadrului procedural şi existenţa disponibilităţii de

a accepta comentariile şi de a le include icircn normele proprii cu respectarea judecăţii

profesionale şi păstrarea independenţei

bull realizarea icircntacirclnirilor periodice icircntre specialişti pentru dezbaterea anumitor soluţii

metodologice comune icircn vederea icircnţelegerii profunde a acestora

bull informarea reciprocă asupra intenţiilor de modificare a cadrului normativ şi procedural de

desfăşurare a activităţii de audit

bull solicitarea de consiliere pentru icircmbunătăţirea şi compatibilizarea metodologiilor proprii de

audit şi a manualelor ghidurilor şi procedurilor de lucru fără a prejudicia independenţa şi

opiniile profe-sionale ale auditorilor

bull dezvoltarea metodologiilor comune pe baza analizei riscului care să permită focalizarea

acti-vităţii de audit intern pe domeniile-cheie ale entităţii publice

B Coordonarea planurilor de activitate ale structurilor de audit intern ale entităţilor

publice cu cele ale CCR cu scopul de a preveni suprapuneri ale activităţilor de audit dar şi

pentru a se completa reciproc prin identificarea şi evaluarea riscurilor rezultate astfel icircncacirct să

poată fi auditate arii cacirct mai extinse ale sistemelor din sectorul public

Icircn activitatea de coordonare a planurilor se impune respectarea unor principii generale

precum

evitarea suprapunerii perioadelor auditabile

misiunile de audit extern de regulă să fie ulterioare misiunilor de audit intern

stabilirea misiunilor de audit de interes comun a obiectivelor acestora şi a

termenelor de realizare

elaborarea unor planuri pentru situaţii neprevăzute cacircnd managerii deturnează

activitatea de audit intern

analiza şi discutarea planurilor curente icircn vederea elaborării planurilor anuale

viitoare de audit şi realizarea unor eventuale schimburi de informaţii privind entităţile ce

urmează a fi auditate

Protocolul de colaborare ar trebui să stabilească şi un calendar comun pentru

definitivarea proiec-telor planurilor de audit intern pentru anul următor corelate cu planul

de activitate propriu al CCR

C Asigurarea schimbului de informaţii icircn procesul de auditare determină necesitatea

informării reciproce asupra modului de desfăşurare propriu-zisă a misiunilor de audit şi

asupra constatărilor deosebite din cuprinsul rapoartelor de audit astfel

icircn situaţia apariţiei icircn timpul derulării misiunilor de audit a unor grave suspiciuni

privind existenţa unui management defectuos sau a unor cazuri de fraudă structurile de

audit intern şi cele de audit extern funcţie de nivelul la care se situează entitatea auditată

se impune să se informeze reciproc dar cu respectarea principiului independenţei

icircn vederea realizării practice a schimbului de informaţii părţile vor proceda la

transmiterea reciprocă a constatărilor importante din rapoartele de audit cu acordul

managerilor inclusiv informarea reciprocă despre modul de implementare a

recomandărilor şi concluziilor formulate icircn cadrul misiunilor de audit

de asemenea icircn spiritul celor expuse mai sus părţile se vor invita reciproc pentru a

participa la şedinţele de icircnchidere a misiunilor de audit icircn situaţiile icircn care consideră

necesară prezenţa celeilalte părţi şi se vor informa despre modul de implementare al

recomandărilor şi concluziilor formulate icircn ca-drul misiunilor de audit

D Realizarea pregătirii profesionale unitare a auditorilor se impune icircn mod sistematic

cu scopul de a utiliza eficient rezultatele activităţii celeilalte entităţi icircn vederea atingerii

obiectivelor prestabilite Icircn acest sens considerăm necesitatea instituirii unui sistem de

colaborare privind cel puţin

- invitarea reciprocă a auditorilor celor două structuri la cursurile organizate sub

egida acestora inclusiv la acele iniţiative ale Uniunii Europene care se referă la controlul

şi protejarea intereselor financiare ale acesteia

- organizarea de dezbateri seminarii pe teme de interes comun privind analiza

riscurilor modul de utilizare a tehnicilor şi instrumentelor de audit sisteme de

implementare a recomandărilor şi concluziilor şa

- transmiterea reciprocă a materialelor şi informaţiilor cu caracter de noutate din

sfera auditului

Icircn vederea asigurării atingerii acestor obiective apreciem necesitatea

permanentizării activităţii unui grup de lucru care să aibă şi iniţiativa realizării

protocolului de colaborare dintre cele două instituţii CCR şi UCAAPI-MFP

Concret icircn baza acestui protocol dar şi a legislaţiei care reglementează cele două

domenii CCR icircn conformitate cu art 18 din lege va evalua activitatea de control financiar

propriu inclusiv activitatea de audit intern Astfel se impune ca auditorii publici externi să

analizeze icircn cadrul entităţilor auditate icircn principal următoarele aspecte

(1) Organizarea şi managementul structurilor de audit intern

- organizarea compartimentului de audit intern subordonarea şi raportarea directă către

conducerea entităţii publice

- stabilirea atribuţiilor şi responsabilităţilor auditorilor interni conform cadrului legal

- organizarea activităţii de audit intern icircn mod distinct de celelalte activităţi din entitatea

publică

- neimplicarea auditorilor interni icircn elaborarea procedurilor de control sau icircn derularea

efectivă a unor activităţi auditabile

- numirearevocarea şefilor compartimentului de audit intern şi a auditorilor interni

- calitatea şi natura domeniilor cuprinse icircn programul de asigurare şi icircmbunătăţire a

calităţii activităţii de audit intern

- fundamentarea necesarului de auditori pentru funcţionarea optimă a structurilor de

audit intern

- frecvenţa şi modul de apel la resursele externe necesare efectuării misiunilor de audit

intern

- profilul şi competenţa profesională a auditorilor interni

((2) Planificarea auditului intern

elaborarea planului ndash structură aprobare şi actualizare

fundamentarea acţiunilor din plan ndash analiza riscului selectarea şi icircntocmirea referatului

de jus-tificare

concordanţa misiunilor cuprinse icircn plan cu zonele de risc ridicat al domeniilor de

activitate ale entităţii publice

analiza gradului de icircndeplinire a misiunilor de audit planificate

(3) Modul de respectare a metodologiei şi procedurilor icircn derularea misiunilor de audit

public intern

evaluarea normelor metodologice proprii privind activitatea de audit intern

Carta auditului intern

aplicarea efectivă a metodologiei şi procedurilor specifice muncii de audit intern

respectarea principiilor Codului privind conduita etică referitoare la obiectivitatea

integritatea şi asigurarea independenţei auditorilor interni

programul de pregătire profesională

declararea incompatibilităţilor auditorilor interni

respectarea confidenţialităţii profesionale

(4) Evaluarea desfăşurării misiunilor de audit intern

definirea obiectivelor misiunii icircn urma analizei de risc

tematica icircn detaliu şi intervenţia la faţa locului

pertinenţa constatărilor cauzelor consecinţelor şi recomandărilor

respectarea structurii standard a raportului de audit intern

difuzarea raportului de audit intern

(5) Urmărirea implementării recomandărilor formulate icircn rapoartele de audit intern

analiza planului de acţiune şi a calendarului de implementare

gradul de implementare a recomandărilor şi a cauzelor care au condus la neicircndeplinirea

unor recomandări

aprecierea activităţii de audit intern din partea structurilor auditate şi a conducerii

entităţii publice

(6) Organizarea sistemului de raportare a activităţii de audit intern

raportarea recomandărilor neacceptate sau acceptate dar neimplementate

raportarea iregularităţilor

raportul anual de activitate

Constatările auditorilor publici externi rezultate din evaluarea activităţilor de audit

intern consemnate icircn rapoartele de audit icircncheiate vor fi sintetizate de către structurile de

control teritoriale şi se vor transmite departamentului de specialitate pentru a fi cuprinse icircn

Raportul public anual al Curţii de Conturi icircntr-o secţiune distinctă intitulată ldquoEvaluarea

sistemelor de control şi audit internrdquo

Icircn acest sens art 8 lit ldquolrdquo din Legea nr 67219122002 privind auditul public intern

(MO nr 95324122002) cu modificările şi completările ulterioare republicată prevede

colaborarea CCR cu UCAAPI - MFP pentru

- compatibilizarea cadrului procedural utilizat de auditori icircn desfăşurarea activităţii şi

raportarea rezultatelor auditului icircn vederea realizării unei relaţii bazată pe icircncredere

- icircnţelegerea reciprocă a tehnicilor şi instrumentelor utilizate de auditori şi armonizarea

acestora pentru a asigura un caracter unitar icircn stabilirea constatărilor şi evaluarea cauzelor şi

concluzii-lor activităţii de audit

- recunoaşterea reciprocă a nivelului calitativ al recomandărilor şi opiniilor conţinute icircn

rapoartele de audit utilizate ca puncte de plecare icircn derularea viitoarelor misiuni de audit

intern sau extern

Totodată CCR va dezvolta colaborarea cu structurile de audit intern din cadrul

entităţilor publice controlate pentru

- analiza comună a programelor de audit multianuale şi anuale pentru asigurarea

complementarităţii domeniilor supuse auditării

- stabilirea misiunilor de interes comun a obiectivelor acestora şi a termenelor de realizare

avacircnd icircn vedere respectarea principiului ca misiunile de audit public extern de regulă să fie

ulterioare misiunilor de audit intern

- evitarea suprapunerii perioadelor icircn care se desfăşoară efectiv auditul

Din aceste considerente entităţile supuse controlului CCR sunt obligate să transmită

acesteia pacircnă la sfacircrşitul trimestrului I pentru anul precedent raportul privind desfăşurarea şi

realizarea programului de audit intern

Raportarea activităţii de audit intern se face pe baza raportului cadru adoptat după

modelul Comisiei Europene difuzat de UCAAPI icircn calitate de responsabilă cu coordonarea

şi supravegherea auditului intern pentru toţi ordonatorii principali de credite Aceştia la racircndul

lor transmit raportul cadru la toate unităţile aflate icircn subordinea sub autoritatea sau icircn

coordonarea lor şi care au organizată potrivit legii activitatea de audit intern

Rapoartele vor constitui o sursă importantă de informare pentru auditorii publici externi

asupra activităţii de audit intern desfăşurată icircn cadrul entităţii publice respectiv de a cunoaşte

misiunile de audit derulate obiectivele acesteia natura constatărilor şi tipul recomandărilor

formulate Auditorii publici externi pot utiliza aceste informaţii pe care le supun propriei

judecăţi profesionale

Considerăm că profesioniştii din cele două domenii sunt conştienţi de

complementaritatea activităţilor icircntr-o societate tot mai specializată de impactul activităţilor

de audit pentru toate categoriile de management de aşteptările tuturor salariaţilor din cadrul

entităţilor de la AUDITORI şi care nu pot să-şi atingă obiectivele fără realizarea unor

organisme de contact care să funcţioneze ca interfeţe icircntre diversele structuri publice centrale

pe bază de profesionalism

UCAAPI are preocupări pentru alinierea la exigenţele şi standardele internaţionale ceea

ce va contribui la o mai bună comunicare icircntre instituţiile noastre şi organismele naţionale

regionale şi inter-naţionale

6 Auditul intern in sistemul public din Romania

Auditul intern este implementat din 1941 In Europa a fost introdus de UE din 1995 in

Romania in 1999 s-a dat prima lege (legea nr 1191999- privind controlul intern si controlul

financiar prevenitvin cadrul controlului intern functiona si auditul intern ulterior partea de

audit intern a fost abrogata si a ramas numai partea de control intern si control financiar

preventiv) in 2002cu intrare in aplicare din 2003 s-a infiintat auditul intern public din

Romania in baza legii 6722002

In 2002-2003 pana in prezent a fost o lupta pentru implementarea auditului intern

Prin legea nr 6722002 privind auditul public intern si OG 372004 privind

modificarile si completarile acestuia a fost reglementat auditul intern in entitatile publice ca

activitatea functional independenta si obiectiva

In entitatile economice din sistemul privat auditul intern este reglementat prin OUG

nr 751999 privind activitatea de audit financiar republicata prin legea 1332002

Pentru restul entitatilor din sistemul privat auditul intern nu este obligatoriu dar si

acestea sunt interesate sa-si organizeze activitatea de audit intern pentru accesarea

eventualelor fonduri structurale europene

Organizarea auditului intern (AI)

Din punct de vedere structural

a) Comitetul pentru API (CAPI)

b) Unitatea Centrala de Armonizare pentru API (UCAAPI)

c) Compartimentele de API din entitatile publice

Nota pctele a) si b) sunt organizate in structura Ministerului de Finante

Se icircnfiinteaza Comitetul pentru Audit Public Intern (CAPI) pe lacircnga Unitatea

Centrala de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI) organism cu caracter

consultativ pentru a actiona icircn vederea definirii strategiei si a icircmbunatatirii activitatii de

audit public intern icircn sectorul public

CAPI cuprinde 11 membri astfel a) presedintele Camerei Auditorilor Financiari din

Romacircnia

b) profesori universitari cu specialitate icircn domeniul auditului public intern - 2 persoane

c) specialisti cu icircnalta calificare icircn domeniul auditului public intern - 3 persoane

d) directorul general al UCAAPI e) experti din alte domenii de activitate respectiv contab

ilitate publica juridic sisteme informatice - 4 persoane (3) Membrii CAPI cu exceptia

directorului general al UCAAPI nu pot face parte din structurile Ministerului Finantelor

Publice iar modul de nominalizare a acestora se va stabili prin norme aprobate prin

hotaracircre a Guvernului

CAPI va fi condus de un presedinte ales cu majoritate simpla de voturi dintre

membrii comitetului pentru o perioada de 3 ani presedintele convoaca icircntacirclnirile CAPI

Regulamentul de organizare si functionare a CAPI este aprobat de plenul acestuia cu

o majoritate de jumatate plus unu din voturi

Secretariatul tehnic al CAPI este asigurat de UCAAPI

Membrii CAPI vor primi o indemnizatie de sedinta egala cu 20 din nivelul

echivalent salariului brut al secretarilor de stat indemnizatia se suporta din bugetul statului

prin bugetul Ministerului Finantelor Publice

Icircn realizarea obiectivelor sale CAPI are urmatoarele atributii principale

a) dezbate planurile strategice de dezvoltare icircn domeniul auditului public intern si emite o

opinie asupra directiilor de dezvoltare a acestuia

b) dezbate si emite o opinie asupra actului normativ elaborat de UCAAPI icircn domeniul

auditului public intern c) dezbate si avizeaza raportul anual privind activitatea de audit

public intern si icircl prezinta Guvernului d) avizeaza planul misiunilor de audit public intern

de interes national cu implicatii multisectoriale

e) dezbate si emite o opinie asupra rapoartelor de audit public intern de interes national cu

implicatii multisectoriale f) analizeaza importanta recomandarilor formulate de auditorii

interni icircn cazul divergentelor de opinii dintre conducatorul entitatii publice si auditorii

interni emitacircnd o opinie asupra consecintelor neimplementarii recomandarilor formulate de

acestia g) analizeaza acordurile de cooperare icircntre auditul intern si cel extern referitor la

definirea conceptelor si la utilizarea standardelor icircn domeniu schimbul de rezultate din

activitatea propriu-zisa de audit precum si pregatirea profesionala comuna a auditorilor h)

avizeaza numirea si revocarea directorului general al UCAAPI

Icircn cadrul Ministerului Finantelor Publice se constituie Uniunea Centrala de

Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI) structurata pe compartimente de

specialitate icircn subordinea directa a ministrului finantelor publice

UCAAPI este condusa de un director general numit de ministrul finantelor publice

cu avizul CAPI Directorul general este functionar public si trebuie sa aiba o icircnalta calificare

profesionala icircn domeniul financiar-contabil sisau al auditului cu o competenta profesionala

corespunzatoare si sa icircndeplineasca cerintele Codului privind conduita etica a auditorului

intern

Icircn realizarea obiectivelor sale UCAAPI are urmatoarele atributii principale

a) elaboreaza conduce si aplica o strategie unitara icircn domeniul auditului public intern si

monitorizeaza la nivel national aceasta activitate

b) dezvolta cadrul normativ icircn domeniul auditului public intern

c) dezvolta si implementeaza proceduri si metodologii uniforme bazate pe standardele

internationale inclusiv manualele de audit intern

d) dezvolta metodologiile icircn domeniul riscului managerial

e) elaboreaza Codul privind conduita etica a auditorului intern

f) avizeaza normele metodologice specifice diferitelor sectoare de activitate icircn domeniul

auditului public intern g) dezvolta sistemul de raportare a rezultatelor activitatii de audit

public intern si elaboreaza raportul anual precum si sinteze pe baza rapoartelor primite h)

efectueaza misiuni de audit public intern de interes national cu implicatii multisectoriale

i) verifica respectarea normelor instructiunilor precum si a Codului privind conduita etica a

auditorului intern de catre compartimentele de audit public intern si poate initia masurile

corective necesare icircn cooperare cu conducatorul entitatii publice icircn cauza

j) coordoneaza sistemul de recrutare si de pregatire profesionala icircn domeniul auditului

public intern

k) avizeaza numireadestituirea sefilor compartimentelor de audit public intern din entitatile

publice l) coopereaza cu Curtea de Conturi si cu alte institutii si autoritati publice din

Romacircnia

m) coopereaza cu autoritatile si organizatiile de control financiar public din alte state

inclusiv din Comisia Europeana

Compartimentul de audit public intern se organizeaza astfel

a) conducatorul institutiei publice sau icircn cazul altor entitati publice organul de conducere

colectiva are obligatia instituirii cadrului organizatoric si functional necesar desfasurarii

activitatii de audit public intern

b) la institutiile publice mici care nu sunt subordonate altor entitati publice auditul public

intern se limiteaza la auditul de regularitate si se efectueaza de catre compartimentele de

audit public intern ale Ministerului Finantelor Publice c) conducatorul entitatii publice

subordonate poate stabili si mentine un compartiment functional de audit public intern cu

acordul entitatii publice de la nivelul ierarhic imediat superior iar daca acest compartiment

nu se icircnfiinteaza auditul entitatii respective se efectueaza de catre compartimentul de audit

public intern al entitatii publice de la nivelul ierarhic imediat superior

Compartimentul de audit public intern se constituie icircn subordinea directa a

conducerii entitatii publice si prin atributiile sale nu trebuie sa fie implicat icircn elaborarea

procedurilor de control intern si icircn desfasurarea activitatilor supuse auditului public

internConducatorul compartimentului de audit public intern este numitdestituit de catre

conducatorul entitatii publice cu avizul UCAAPI pentru entitatile publice subordonate

numireadestituirea se face cu avizul organului ierarhic superior Conducatorul

compartimentului de audit public intern este responsabil pentru organizarea si desfasurarea

activitatilor de audit

Functia de auditor intern este incompatibila cu exercitarea acestei functii ca activitate

profesionala orientata spre profit sau recompensa

Atributiile compartimentului de audit public intern sunt

a) elaboreaza norme metodologice specifice entitatii publice icircn care icircsi desfasoara

activitatea cu avizul UCAAPI sau al organului ierarhic superior icircn cazul entitatilor publice

subordonate b) elaboreaza proiectul planului anual de audit public intern

c) efectueaza activitati de audit public intern pentru a evalua daca sistemele de management

financiar si control ale entitatii publice sunt transparente si sunt conforme cu normele de

legalitate regularitate economicitate eficienta si eficacitate d) informeaza UCAAPI despre

recomandarile neicircnsusite de cat re conducatorul entitatii publice auditate precum si despre

consecintele acestora

e) raporteaza periodic asupra constatarilor concluziilor si recomandarilor rezultate din

activitatile sale de audit f) elaboreaza raportul anual al activitatii de audit public intern

g) icircn cazul identificarii unor iregularitati sau posibile prejudicii raporteaza imediat

conducatorului entitatii publice si structurii de control intern abilitate

7 REGLEMENTAREA SI COORDONAREA AUDITULUI INTERN

In Romania la recomandarea Comisiei Europene in 1999 s-a introdus auditul intern

o activitate noua care a generat profesia de auditor internin baza OUG 1191999 privind

controlul financiar preventiv si auditul internLegea a produs suficienta perturbare in sistem

deoarece acolo se recomanda transformarea compartimentelor de control financiar de

gestiune in compartimente de audit internTotusi a avut si efecte pozitive prin aparitia

activitatii de audit intern ca o functie a managementului general si prin crearea acestei

dispute conceptuale in Romania intre controlul intern si auditul intern pe de o parte si

controlul extern si auditul extern pe de alta parte

Datorita cresterii rolului auditului intern si intelegerea importantei auditorilor interni

in codul entitatilor si sprijiniti de Comisia Europeana am fost obligati sa scoatem o lege a

auditului intern (6722002) in baza careia toate entitatile publice si cele asimilate acesteia

fonduri bugetare si patrimoniu public sunt obligate sa aiba compartimente de audit intern

(directii servicii birou)

Standardele internationale de audit intern recomanda ca compartimentele de audit

intern sa nu fie mai mici de 3 persoane

In Romania exista aprox 30 de compartimente de audit intern din sistemul public

compartimente mici si izolate (1-2 auditori)Din aceste considerente in proxima perioada

vom completa normele generale cu norme de asociere a auditorilor interni penmtru a realiza

compartimente de minim 3 persoane

Legea 6722002 prevede constituirea unui CAPI format din 11 persoane la nivel

MFPDe asemenea s-a constituit UCAAPI la nivelul MFP si compartimente de audit intern

la nivelul tuturor entitatilor publice care au un volum al fondurilor bugetare de cel putin

100000 euro 3 ani consecutivi

Pentru entitatile publice (mici) care nu ating acest barem il va asigura structura

ierarhic superioara

In concluzie exista intr-un minister o directie de audit (20 persoane) structurata pe 2-3

servicii si compartimente de audit internAvem aprox 1000 si ceva de compartimente mici

de audit

Prin legea 6722002 in care utilizam frecvent ldquoactivitatea de auditrdquo intelegem

-activitatea de asigurare a functionalitatii sistemului de control intern din cadrul entitatii si

activitatea de consiliere

Din aceste considerente Codul legislativ prezentat a fost completat cu normele de exercitare

si organizare a activitatii de audit public intern aprobate prin OMFP 382003Ulterior au mai

fost elaborate si alte documente privind sustinerea functiei de audit intern cum ar fi CODUL

ETIC AL AUDITULUI INTERN OMFP 2522004 dar si alte acte normative de completare

si modificare a actului normativ (OUG 4232003 HG 372004) La recomandarea Comisiei

Europene a trebuit sa dezvoltam normele si pentru partea de consiliere si in acest sens s-a

elaborat OMFP 17022005 privind activitatea de consiliere a auditului intern

In normele 17022005 sunt prezentate tipurile consilierii care pot fi

a)consultanta-avand ca scop solutii pentru eliminarea diferitelor obstacole care impiedica

desfasurarea normala a proceselor stabilire cauze determinarea consecintelor formuland

recomandari

b)capacitatea intelegerii destinata obtinerii de informatii suplimentare pentru cunoasterea in

profunzime a unui sistem necesar personalului care are responsabilitatea implemetarii

acesteia

OMFP 9462005 recomanda nivelului general de management urmatoarele

- controlulinspecţia nu se vor mai organiza ca compartimente distincte ci activitatile de

control vor fi disipate pe fluxul procesului

-organizarea Registrului Riscurilor la nivelul fiecarui compartiment si prin centralizare la

nivelul entitatii

-elaborarea procedurilor scrise si formalizate pentru toate activitatile subactivitatile

programele din cadrul entitatiiAceasta filozofie de organizare a controlului intern in entitati

este prezentata in Indrumarul Metodologic privind Organizarea Controlului Intern existent

pe site-ul MFP

NOTA pentru aceste activitati se recomanda auditorilor interni sa faca facilitarea intelegerii

c)formare si perfectionarea profesiei destinata cunostintelor teoretice si practice gestiunea

riscurilor si controlului intern

Consilierea se organizeaza si desfasoara sub mai multe forme

-misiuni de consiliere formalizate cuprinse in plan care respecta OMFP 17022005 in

general pentru abordari sistematice si metodice si care se finalizeaza cu raport de consiliere

-misiuni de consiliere cu caracter informal neformalizat realizate prin participarea in cadrul

unor comitete schimburi de informatii realizate dupa procedurile specifice acestora

-misiuni de consiliere pentru situatii exceptionale (alegeri cutremur inundatii)

BIBLIOGRAFIE

1 Auditul intern autor MGhita Editura Economica Bucuresti 2004 ISBN 973-709-051-9

2 Audit intern autori Marcel Ghiţă Sorin Briciu şi colaboratorii Editura ULISE Alba Iulia

2005 ISBN 973-87453-1-4

3 Auditul intern icircn sistemul public autori Marcel Ghiţă Mihai Spracircnceană Editura

Tribuna Economică Bucureşti 2006

4 Theorie et practique de lrsquoaudit interne autor Jacques Renard Editions drsquoOrganisation

Paris France 2002 tradusă icircn Romacircnia printr-un proiect finanţat de PHARE sub

coordonarea Ministerului Finanţelor Publice Bucureşti 2003

5 Ordinul ministrului finanţelor publice nr 94604072005 pentru aprobarea Codului

controlului intern cuprinzacircnd standardele de managementcontrol intern la entităţile publice şi

pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial (MO nr 67528072005) cu

modificările şi completările ulterioare

6 Ordinul ministrului finanţelor publice nr 138922082006 privind modificarea şi

completarea Ordinului ministrului finanţelor publice nr 9462005 pentru aprobarea Codului

controlului intern cuprinzacircnd standardele de managementcontrol intern la entităţile publice şi

pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial (MO nr 77112092006)

7 Legea nr 67219122002 privind auditul public intern (MO nr 95324122002) cu

modificările şi completările ulterioare

Page 14: Audit Intern, Curs Master

- evalueaza sistemul de control intern

CONTROLUL INTERN

- autocontrolul activitatii

- controlul mutual

- controlul ierarhic

- controlul de gestiune

- controlul patrimonial

- controlul de calitate

- controlul financiar contabil

- controlul administrativ

- inspectii

- altele

4 Paralela intre auditul intern si controlul intern

Conceptele de control intern si audit intern desi diferite au o serie de elemente care le

apropie si altele care le diferentiaza ceea ce creeaza suficiente confuzii chiar printre

specialisti

Auditul intern reprezinta activitatea de examinare obiectiva a ansamblului activitatilor entitatii

economice icircn scopul furnizarii unei evaluari independente a managementului riscului

controlului si proceselor de conducere a acestuia

Controlul intern este format din ansamblul formelor de control exercitate la nivelul entitatii

publice inclusiv auditul intern stabilite de conducere in concordanta cu obiectivele acesteia si

cu reglementarile legale in vederea administrarii fondurilor in mod economic eficient si

eficace care include structurile organizatorice metodele si procedurile

Auditul intern are urmatorul rol

- Verificarea conformitatii activitatilor din entitatea economica auditata cu politicile

programele si managementul acestuia icircn conformitate cu prevederile legale

- Evaluarea gradului de adecvare si aplicare a controalelor financiare si nefinanciare dispuse si

efectuate de catre conducerea unitatii icircn scopul cresterii eficientei activitatii entitatii

economice

- Evaluarea gradului de adecvare a datelorinformatiilor financiare si nefinanciare destinate

conducerii pentru cunoasterea realitatii din entitatea economica

- Protejarea elementelor patrimoniale bilantiere si extrabilantiere si identificarea metodelor de

prevenire a fraudelor si pierderilor de orice fel

Controlul intern si sistemul de control intern au rolul de a contribui la

- Respectarea politicilor manageriale (deciziilor conducerii) si a reglementarilor legale

precum si la indeplinirea cu regularitate in mod economic eficace si eficient a sarcinilor

stabilite

- Utlilizarea optima si eficienta a resurselor protejarea activelor prin prevenirea si detectarea

abaterilor erorilor si a fraudelor

- Efectuarea si mentinerea de icircnregistrari contabile corecte si complete sistematizarea si

prezentarea informatiilor necesare diferitelor categorii de utilizatori prin intermediul situatiilor

financiare conform unui referential contabil adoptat

Controlul intern datorita caracterului sau sistematic si atotcuprinzator raspunde nevoilor de

informare ale managerilor membrilor Consiliului de Administratie si ai Comitetului de

Directie precum si ale celorlalte persoane care detin functii de conducere si de executie

favorizand dialogul dintre acstea asigurand transparenta si democratia

Pe baza informatiilor furnizate de controlul intern conducerea are posibilitatea sa-si

fundamenteze mai judicios deciziile manageriale referitoare la programele de activitate la

organizarea si coordonarea structuriilor entitatii la delimitatrea responsabilitatilor pe

compartimente si pe persoanele implicate icircn efectuarea tranzactiilor si operatiunilor respective

si icircn consemnarea si prelucrarea informatiilor

Urmarind efectuarea tranzactilor si a operatiunilor in conformitate cu normele legale si cu

deciziile conducerii controlul intern previne si elimina neregulile si eventualele conflicte din

interiorul entitatii sau dintre entitate si terti (organe fiscale clienti creditori etc )

In practica managementul este perceput ca fiind preocupat de organizarea sistemului de

control intern si de actualizarea permanenta a acestuia datorita evolutiei riscurilor cu care se

confrunta entitatea

Exista forme de control care nu implica costuri suplimentare pe care managerul le stabileste

pentru domeniul sau si care sunt menite sa limiteze sau sa elimine riscurile asociate

activitatilor sub forma

- Autocontrolul propriilor activitati efectuate prin respectarea de catre fiecare salariat a

procedurilor de control instituite

- Controlul mutual realizat icircntre fazele unui lant procedural exercitat de fiecare post de lucru

asupra modului de efectuare a prelucrarilor icircn cadrul postului de lucru anterior pentru a putea

adauga propriile prelucrari si a pregatii controlul pe care il va efectua postul de lucru urmator

- Controlul ierarhic exercitat pe fiecare nivel de responsabilitate

- Controlul partenerial care se realizeaza prin delegarea unor competente intre diferite paliere

de responsabilitate

Prin auditul intern se realizeaza

- Cunoasterea mai aprofundata a specificul entitatii

- Garantarea permanentei interventiilor operative pentru redresarea situatiei pentru

modificarea sau aplicarea corecta a metodelor de gestiune

- Abordarea si a domeniilor mai putin semnificative sau prioritare avacircnd un cost mai redus

- Prin rapoartele pe care le icircntocmeste informeaza conducerea la intervale mai scurte de

timp asupra concluziilor sale referitoare la sistemul contabil si sistemul de control intern din

entitatea respectiva

- Asigurarea unei confidentialitati mai mari a informatiilor etc

5 Paralela intre auditul intern si auditul extern

Pornind de la realitatea că atacirct auditul intern cacirct şi auditul extern sunt pe acelaşi

ldquofrontldquo duc aceeaşi ldquobătălieldquo chiar dacă utilizează metodologii diferite de auditare se

impune susţinerea reciprocă ca o condiţie a eficienţei activităţii de audit

Icircn acelaşi timp trebuie să recunoaştem că dezvoltarea relaţiilor dintre cele două

importante activităţi are la bază tradiţia şi cultura naţională iar lipsa de colaborare dintre

cele două sisteme este considerată istorică Totuşi auditul intern şi auditul extern trebuie să

icircnceapă o colaborare efectivă să aducă acel plus de valoare aşteptat din ambele zone şi să

scape de teama existenţialistă care le afectează icircn prezent

Scopul colaborării icircntre auditul intern şi auditul extern ar trebui să aibă ca temelie cel puţin

următoarele argumente conştientizarea managementului privind necesitatea implementării

funcţiei de audit intern icircn cadrul propriilor entităţi

- asigurarea suplimentară că auditul intern este independent

- asumarea implementării auditului intern

- conştientizarea mai completă a riscurilor atacirct de către management cacirct şi de către

auditori

- reducerea la minimum a suprapunerilor

- schimburi profesionale de probleme

- pregătiri profesionale comune

- mobilitatea personalului icircntre cele două structuri

- coroborarea planurilor şi a programelor de audit

- icircmpărtăşirea informaţiilor utile şi asigurarea unei comunicări eficiente

- icircnţelegerea de către fiecare parte a rolului celeilalte

- clarificarea mai atentă a celor două activităţi

- eliminarea rivalităţilor instituţionale sau chiar a competiţiei dintre cele două

activităţi

- punerea unei presiuni mai mici asupra entităţilor auditate

- crearea unei culturi comune a auditului icircn sectorul public

- realizarea unor compatibilităţi reale cu structurile similare europene

Curtea de Conturi a Romacircniei ndash CCR ndash printre alte activităţi evaluează existenţa şi

funcţionalitatea sistemului de control managerial reorganizat icircn conformitate cu legislaţia icircn

vigoare1 ceea ce icircnseamnă că va evalua activitatea de audit intern şi va asigura astfel feed-

back-ul acestei funcţii a entităţii

Colaborarea icircntre structurile care efectuează auditul intern şi cele care efectuează auditul

extern implică o serie icircntreagă de AVANTAJE atacirct pentru cele două părţi cacirct şi pentru

entităţile auditate astfel

auditul intern are o mai bună icircnţelegere a riscurilor din cadrul entităţilor unde

funcţionează şi pot furniza informaţii utile icircn acele zone auditului extern

auditul intern este mai implicat icircn cunoaşterea entităţii avacircnd acces la informaţii la

care auditul extern nu poate ajunge şi din aceste considerente colaborarea este imperios

necesară

auditul intern prin colaborarea cu auditul extern poate să-şi icircmbunătăţească

metodologiile de intervenţie pe teren să-şi dezvolte programele de testare şi să se folosească

de asigurarea pe care o dă auditul extern entităţii auditate

Icircn plus comunicarea reciprocă şi colaborarea interactivă icircntre auditul intern şi auditul

extern aduce beneficii nu numai acestora entităţii auditate dar şi celor două profesii de

auditori

Comitetele de audit acolo unde există ar trebui să icircncurajeze această interrelaţionare pe

principiul complementarităţii profesiilor avacircnd icircn vedere că este necesară colaborarea şi

cooperarea celor două profesii pentru atingerea obiectivelor ce le revin De asemenea acestea

ar trebui să aibă icircn vedere nu numai icircmpărtăşirea cunoştinţelor privind misiunile de audit

realizate dar şi o posibilă aliniere a stan-dardelor lor la buna practică internaţională

Realizarea unor misiuni de audit cu un icircnalt grad de profesionalism presupune existenţa

unei comunicări adecvate din ambele părţi şi aceasta va contribui la icircntărirea relaţiilor de

colaborare profe-sională şi icircn timp la obţinerea icircncrederii reciproce

Deviza ambelor structuri de audit ar trebui să fie aceea de a juca un rol activ icircn

schimbarea şi im-plementarea sistemelor de management şi control intern icircn cadrul

entităţilor care se poate realiza numai dacă există o stare de spirit potrivită care să conducă

la atingerea acestor principii astfel

- comunicarea permanentă care poate reprezenta cheia succesului

- profesionalism şi respect pentru entităţile auditate prin eliminare icircn totalitate

a suprapunerilor

- existenţa unei dorinţe de icircmpărtăşire a constatărilor

- colaborarea eficientă utilă pentru ambele părţi dar şi pentru entitatea

auditată

- comunicarea şi schimbul reciproc de informaţii care va contribui la

organizarea mai bine a activităţilor şi la oferirea unei calităţi crescute a muncii

- necesitatea creşterii icircncrederii reciproce icircntre cele două structuri de audit

deviza relaţiei dintre auditori ar trebui să fie COLABORARE ŞI COOPERARE

Icircn baza acestor considerente auditul intern trebuie să diminueze misiunile de audit de

conformitate şi să se icircndrepte tot mai mult spre realizarea unor misiuni de audit de sistem

deoarece auditul extern este mai interesat de acest gen de misiuni care icirci poate orienta mai

bine propria activitate Icircn acelaşi timp misiunile de audit de sistem sunt mai utile şi pentru

activitatea de evaluare a riscurilor de către management şi de către auditorii interni

Atingerea acestor obiective speciale se va materializa prin stabilirea icircn mod obligatoriu

a unor icircn-tacirclniri de lucru sistematice icircn vederea cooperării şi care se va concretiza icircn

elaborarea unui PROTOCOL DE COLABORARE icircntre cele două profesii de auditori

Considerăm că auditul extern trebuie să fie cel care să aibă iniţiativă icircn această relaţie

avacircnd icircn vedere posibilităţile de evaluare anuală a entităţilor publice şi logica de a porni icircn

examinările pe care le efectuează de la constatările şi recomandările auditului intern Icircn plus

auditul extern icircn activitatea de evaluare a eficienţei sistemului de control managerial trebuie

să aibă icircn vedere rapoartele auditului intern

Desigur posibilităţile de colaborare şi cooperare sunt multiple şi se impune ca mereu să

fie regacircndite funcţie de evoluţia tehnicilor şi instrumentelor de audit dar şi buna practică

recunoscută icircn domeniu

TERMENII PROTOCOLULUI DINTRE AUDITUL EXTERN ŞI AUDITUL INTERN

Activităţile de audit intern şi cele de audit extern din Romacircnia au ca ţel comun

contribuţia la buna gestionare a constituirii şi utilizării fondurilor publice motiv pentru care

de multe ori sunt preferate schimburile de specialişti dintre cele două profesii care de

asemenea sunt şi profesii liberale

Icircn evoluţia celor două activităţi nu de puţine ori intersectarea misiunilor de audit a fost

benefică amacircndurora acestea completacircndu-se reciproc la nivel informal dar şi prin faptul că

rezultatele activităţii uneia dintre ele a fost iniţiatorul şisau declanşatorul activităţii celeilalte

De asemenea ca o apreciere a muncii auditorilor angrenaţi icircntr-un sistem sau altul aceştia au

contribuit la implementarea recomandărilor celorlalţi deşi aceste atribuţii nu erau stabilite

anticipat ca fiind obligatorii

Avacircnd icircn vedere obiectivele comune o serie de tehnici şi instrumente de audit pe care le

folosesc ambele profesii deşi au metodologii diferite dar şi obiective specifice considerăm

că cele două tipuri ale auditului trebuie să se afle icircntr-o perfectă complementaritate

respingacircnd exclusivismul de orice fel

Prin luare icircn considerare a acestor realităţi Curtea de Conturi a Romacircniei ndash CCR ndash icircn

calitate de instituţie supremă de audit şi Ministerul Finanţelor Publice prin Unitatea

Centrală pentru Armonizarea Auditului Public Intern ndash UCAAPI ndash icircn calitate de organ de

specialitate al administraţiei publice centrale care elaborează conduce şi aplică o strategie

unitară icircn domeniul auditului intern icircn sectorul public pot să conlucreze icircndeaproape

pentru a asigura stabilitatea şi complementaritatea celor două sisteme de audit şi a

componentelor acestora

Icircn practică recomandăm ca relaţiile dintre cele două categorii de profesionişti să fie

transpuse icircntr-un Protocol pentru colaborare şi cooperare icircn domeniul activităţii de audit

care să fie structurat pe mai multe capitole icircn care să se statueze icircn principal următoarele

A coordonarea metodologică comună icircn domeniul auditului public icircn Romacircnia

B coordonarea planurilor de activitate ale structurilor de audit intern din entităţile

publice cu cele ale CCR

C asigurarea schimbului de informaţii icircn procesul de auditare

D realizarea pregătirii profesionale unitare a auditorilor

A Coordonarea metodologică comună icircn domeniul auditului public icircn Romacircnia va

conduce pe de-o parte la creşterea icircncrederii CCR icircn calitatea activităţii de audit intern care

se poate baza pe rapoartele auditorilor interni şi icircn acelaşi timp poate să le utilizeze ca puncte

de plecare icircn activitatea proprie Pe de altă parte structurile de audit intern icircşi pot reorienta

propriile activităţi icircn funcţie de constatările şi opiniile auditului extern icircncercacircnd totodată să

evite dublarea eforturilor şi a resurselor alocate de către cele două instituţii de audit

Protocolul de cooperare pentru realizarea coordonării metodologice ar trebui să se refere

următoarele

cooperare reciprocă cu maximă operativitate pentru elaborarea şi actualizarea normelor

curente şi a intenţiilor legislative privind icircmbunătăţirea cadrului normativ

transmiterea comentariilor reciproce asupra cadrului procedural şi existenţa disponibilităţii de

a accepta comentariile şi de a le include icircn normele proprii cu respectarea judecăţii

profesionale şi păstrarea independenţei

bull realizarea icircntacirclnirilor periodice icircntre specialişti pentru dezbaterea anumitor soluţii

metodologice comune icircn vederea icircnţelegerii profunde a acestora

bull informarea reciprocă asupra intenţiilor de modificare a cadrului normativ şi procedural de

desfăşurare a activităţii de audit

bull solicitarea de consiliere pentru icircmbunătăţirea şi compatibilizarea metodologiilor proprii de

audit şi a manualelor ghidurilor şi procedurilor de lucru fără a prejudicia independenţa şi

opiniile profe-sionale ale auditorilor

bull dezvoltarea metodologiilor comune pe baza analizei riscului care să permită focalizarea

acti-vităţii de audit intern pe domeniile-cheie ale entităţii publice

B Coordonarea planurilor de activitate ale structurilor de audit intern ale entităţilor

publice cu cele ale CCR cu scopul de a preveni suprapuneri ale activităţilor de audit dar şi

pentru a se completa reciproc prin identificarea şi evaluarea riscurilor rezultate astfel icircncacirct să

poată fi auditate arii cacirct mai extinse ale sistemelor din sectorul public

Icircn activitatea de coordonare a planurilor se impune respectarea unor principii generale

precum

evitarea suprapunerii perioadelor auditabile

misiunile de audit extern de regulă să fie ulterioare misiunilor de audit intern

stabilirea misiunilor de audit de interes comun a obiectivelor acestora şi a

termenelor de realizare

elaborarea unor planuri pentru situaţii neprevăzute cacircnd managerii deturnează

activitatea de audit intern

analiza şi discutarea planurilor curente icircn vederea elaborării planurilor anuale

viitoare de audit şi realizarea unor eventuale schimburi de informaţii privind entităţile ce

urmează a fi auditate

Protocolul de colaborare ar trebui să stabilească şi un calendar comun pentru

definitivarea proiec-telor planurilor de audit intern pentru anul următor corelate cu planul

de activitate propriu al CCR

C Asigurarea schimbului de informaţii icircn procesul de auditare determină necesitatea

informării reciproce asupra modului de desfăşurare propriu-zisă a misiunilor de audit şi

asupra constatărilor deosebite din cuprinsul rapoartelor de audit astfel

icircn situaţia apariţiei icircn timpul derulării misiunilor de audit a unor grave suspiciuni

privind existenţa unui management defectuos sau a unor cazuri de fraudă structurile de

audit intern şi cele de audit extern funcţie de nivelul la care se situează entitatea auditată

se impune să se informeze reciproc dar cu respectarea principiului independenţei

icircn vederea realizării practice a schimbului de informaţii părţile vor proceda la

transmiterea reciprocă a constatărilor importante din rapoartele de audit cu acordul

managerilor inclusiv informarea reciprocă despre modul de implementare a

recomandărilor şi concluziilor formulate icircn cadrul misiunilor de audit

de asemenea icircn spiritul celor expuse mai sus părţile se vor invita reciproc pentru a

participa la şedinţele de icircnchidere a misiunilor de audit icircn situaţiile icircn care consideră

necesară prezenţa celeilalte părţi şi se vor informa despre modul de implementare al

recomandărilor şi concluziilor formulate icircn ca-drul misiunilor de audit

D Realizarea pregătirii profesionale unitare a auditorilor se impune icircn mod sistematic

cu scopul de a utiliza eficient rezultatele activităţii celeilalte entităţi icircn vederea atingerii

obiectivelor prestabilite Icircn acest sens considerăm necesitatea instituirii unui sistem de

colaborare privind cel puţin

- invitarea reciprocă a auditorilor celor două structuri la cursurile organizate sub

egida acestora inclusiv la acele iniţiative ale Uniunii Europene care se referă la controlul

şi protejarea intereselor financiare ale acesteia

- organizarea de dezbateri seminarii pe teme de interes comun privind analiza

riscurilor modul de utilizare a tehnicilor şi instrumentelor de audit sisteme de

implementare a recomandărilor şi concluziilor şa

- transmiterea reciprocă a materialelor şi informaţiilor cu caracter de noutate din

sfera auditului

Icircn vederea asigurării atingerii acestor obiective apreciem necesitatea

permanentizării activităţii unui grup de lucru care să aibă şi iniţiativa realizării

protocolului de colaborare dintre cele două instituţii CCR şi UCAAPI-MFP

Concret icircn baza acestui protocol dar şi a legislaţiei care reglementează cele două

domenii CCR icircn conformitate cu art 18 din lege va evalua activitatea de control financiar

propriu inclusiv activitatea de audit intern Astfel se impune ca auditorii publici externi să

analizeze icircn cadrul entităţilor auditate icircn principal următoarele aspecte

(1) Organizarea şi managementul structurilor de audit intern

- organizarea compartimentului de audit intern subordonarea şi raportarea directă către

conducerea entităţii publice

- stabilirea atribuţiilor şi responsabilităţilor auditorilor interni conform cadrului legal

- organizarea activităţii de audit intern icircn mod distinct de celelalte activităţi din entitatea

publică

- neimplicarea auditorilor interni icircn elaborarea procedurilor de control sau icircn derularea

efectivă a unor activităţi auditabile

- numirearevocarea şefilor compartimentului de audit intern şi a auditorilor interni

- calitatea şi natura domeniilor cuprinse icircn programul de asigurare şi icircmbunătăţire a

calităţii activităţii de audit intern

- fundamentarea necesarului de auditori pentru funcţionarea optimă a structurilor de

audit intern

- frecvenţa şi modul de apel la resursele externe necesare efectuării misiunilor de audit

intern

- profilul şi competenţa profesională a auditorilor interni

((2) Planificarea auditului intern

elaborarea planului ndash structură aprobare şi actualizare

fundamentarea acţiunilor din plan ndash analiza riscului selectarea şi icircntocmirea referatului

de jus-tificare

concordanţa misiunilor cuprinse icircn plan cu zonele de risc ridicat al domeniilor de

activitate ale entităţii publice

analiza gradului de icircndeplinire a misiunilor de audit planificate

(3) Modul de respectare a metodologiei şi procedurilor icircn derularea misiunilor de audit

public intern

evaluarea normelor metodologice proprii privind activitatea de audit intern

Carta auditului intern

aplicarea efectivă a metodologiei şi procedurilor specifice muncii de audit intern

respectarea principiilor Codului privind conduita etică referitoare la obiectivitatea

integritatea şi asigurarea independenţei auditorilor interni

programul de pregătire profesională

declararea incompatibilităţilor auditorilor interni

respectarea confidenţialităţii profesionale

(4) Evaluarea desfăşurării misiunilor de audit intern

definirea obiectivelor misiunii icircn urma analizei de risc

tematica icircn detaliu şi intervenţia la faţa locului

pertinenţa constatărilor cauzelor consecinţelor şi recomandărilor

respectarea structurii standard a raportului de audit intern

difuzarea raportului de audit intern

(5) Urmărirea implementării recomandărilor formulate icircn rapoartele de audit intern

analiza planului de acţiune şi a calendarului de implementare

gradul de implementare a recomandărilor şi a cauzelor care au condus la neicircndeplinirea

unor recomandări

aprecierea activităţii de audit intern din partea structurilor auditate şi a conducerii

entităţii publice

(6) Organizarea sistemului de raportare a activităţii de audit intern

raportarea recomandărilor neacceptate sau acceptate dar neimplementate

raportarea iregularităţilor

raportul anual de activitate

Constatările auditorilor publici externi rezultate din evaluarea activităţilor de audit

intern consemnate icircn rapoartele de audit icircncheiate vor fi sintetizate de către structurile de

control teritoriale şi se vor transmite departamentului de specialitate pentru a fi cuprinse icircn

Raportul public anual al Curţii de Conturi icircntr-o secţiune distinctă intitulată ldquoEvaluarea

sistemelor de control şi audit internrdquo

Icircn acest sens art 8 lit ldquolrdquo din Legea nr 67219122002 privind auditul public intern

(MO nr 95324122002) cu modificările şi completările ulterioare republicată prevede

colaborarea CCR cu UCAAPI - MFP pentru

- compatibilizarea cadrului procedural utilizat de auditori icircn desfăşurarea activităţii şi

raportarea rezultatelor auditului icircn vederea realizării unei relaţii bazată pe icircncredere

- icircnţelegerea reciprocă a tehnicilor şi instrumentelor utilizate de auditori şi armonizarea

acestora pentru a asigura un caracter unitar icircn stabilirea constatărilor şi evaluarea cauzelor şi

concluzii-lor activităţii de audit

- recunoaşterea reciprocă a nivelului calitativ al recomandărilor şi opiniilor conţinute icircn

rapoartele de audit utilizate ca puncte de plecare icircn derularea viitoarelor misiuni de audit

intern sau extern

Totodată CCR va dezvolta colaborarea cu structurile de audit intern din cadrul

entităţilor publice controlate pentru

- analiza comună a programelor de audit multianuale şi anuale pentru asigurarea

complementarităţii domeniilor supuse auditării

- stabilirea misiunilor de interes comun a obiectivelor acestora şi a termenelor de realizare

avacircnd icircn vedere respectarea principiului ca misiunile de audit public extern de regulă să fie

ulterioare misiunilor de audit intern

- evitarea suprapunerii perioadelor icircn care se desfăşoară efectiv auditul

Din aceste considerente entităţile supuse controlului CCR sunt obligate să transmită

acesteia pacircnă la sfacircrşitul trimestrului I pentru anul precedent raportul privind desfăşurarea şi

realizarea programului de audit intern

Raportarea activităţii de audit intern se face pe baza raportului cadru adoptat după

modelul Comisiei Europene difuzat de UCAAPI icircn calitate de responsabilă cu coordonarea

şi supravegherea auditului intern pentru toţi ordonatorii principali de credite Aceştia la racircndul

lor transmit raportul cadru la toate unităţile aflate icircn subordinea sub autoritatea sau icircn

coordonarea lor şi care au organizată potrivit legii activitatea de audit intern

Rapoartele vor constitui o sursă importantă de informare pentru auditorii publici externi

asupra activităţii de audit intern desfăşurată icircn cadrul entităţii publice respectiv de a cunoaşte

misiunile de audit derulate obiectivele acesteia natura constatărilor şi tipul recomandărilor

formulate Auditorii publici externi pot utiliza aceste informaţii pe care le supun propriei

judecăţi profesionale

Considerăm că profesioniştii din cele două domenii sunt conştienţi de

complementaritatea activităţilor icircntr-o societate tot mai specializată de impactul activităţilor

de audit pentru toate categoriile de management de aşteptările tuturor salariaţilor din cadrul

entităţilor de la AUDITORI şi care nu pot să-şi atingă obiectivele fără realizarea unor

organisme de contact care să funcţioneze ca interfeţe icircntre diversele structuri publice centrale

pe bază de profesionalism

UCAAPI are preocupări pentru alinierea la exigenţele şi standardele internaţionale ceea

ce va contribui la o mai bună comunicare icircntre instituţiile noastre şi organismele naţionale

regionale şi inter-naţionale

6 Auditul intern in sistemul public din Romania

Auditul intern este implementat din 1941 In Europa a fost introdus de UE din 1995 in

Romania in 1999 s-a dat prima lege (legea nr 1191999- privind controlul intern si controlul

financiar prevenitvin cadrul controlului intern functiona si auditul intern ulterior partea de

audit intern a fost abrogata si a ramas numai partea de control intern si control financiar

preventiv) in 2002cu intrare in aplicare din 2003 s-a infiintat auditul intern public din

Romania in baza legii 6722002

In 2002-2003 pana in prezent a fost o lupta pentru implementarea auditului intern

Prin legea nr 6722002 privind auditul public intern si OG 372004 privind

modificarile si completarile acestuia a fost reglementat auditul intern in entitatile publice ca

activitatea functional independenta si obiectiva

In entitatile economice din sistemul privat auditul intern este reglementat prin OUG

nr 751999 privind activitatea de audit financiar republicata prin legea 1332002

Pentru restul entitatilor din sistemul privat auditul intern nu este obligatoriu dar si

acestea sunt interesate sa-si organizeze activitatea de audit intern pentru accesarea

eventualelor fonduri structurale europene

Organizarea auditului intern (AI)

Din punct de vedere structural

a) Comitetul pentru API (CAPI)

b) Unitatea Centrala de Armonizare pentru API (UCAAPI)

c) Compartimentele de API din entitatile publice

Nota pctele a) si b) sunt organizate in structura Ministerului de Finante

Se icircnfiinteaza Comitetul pentru Audit Public Intern (CAPI) pe lacircnga Unitatea

Centrala de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI) organism cu caracter

consultativ pentru a actiona icircn vederea definirii strategiei si a icircmbunatatirii activitatii de

audit public intern icircn sectorul public

CAPI cuprinde 11 membri astfel a) presedintele Camerei Auditorilor Financiari din

Romacircnia

b) profesori universitari cu specialitate icircn domeniul auditului public intern - 2 persoane

c) specialisti cu icircnalta calificare icircn domeniul auditului public intern - 3 persoane

d) directorul general al UCAAPI e) experti din alte domenii de activitate respectiv contab

ilitate publica juridic sisteme informatice - 4 persoane (3) Membrii CAPI cu exceptia

directorului general al UCAAPI nu pot face parte din structurile Ministerului Finantelor

Publice iar modul de nominalizare a acestora se va stabili prin norme aprobate prin

hotaracircre a Guvernului

CAPI va fi condus de un presedinte ales cu majoritate simpla de voturi dintre

membrii comitetului pentru o perioada de 3 ani presedintele convoaca icircntacirclnirile CAPI

Regulamentul de organizare si functionare a CAPI este aprobat de plenul acestuia cu

o majoritate de jumatate plus unu din voturi

Secretariatul tehnic al CAPI este asigurat de UCAAPI

Membrii CAPI vor primi o indemnizatie de sedinta egala cu 20 din nivelul

echivalent salariului brut al secretarilor de stat indemnizatia se suporta din bugetul statului

prin bugetul Ministerului Finantelor Publice

Icircn realizarea obiectivelor sale CAPI are urmatoarele atributii principale

a) dezbate planurile strategice de dezvoltare icircn domeniul auditului public intern si emite o

opinie asupra directiilor de dezvoltare a acestuia

b) dezbate si emite o opinie asupra actului normativ elaborat de UCAAPI icircn domeniul

auditului public intern c) dezbate si avizeaza raportul anual privind activitatea de audit

public intern si icircl prezinta Guvernului d) avizeaza planul misiunilor de audit public intern

de interes national cu implicatii multisectoriale

e) dezbate si emite o opinie asupra rapoartelor de audit public intern de interes national cu

implicatii multisectoriale f) analizeaza importanta recomandarilor formulate de auditorii

interni icircn cazul divergentelor de opinii dintre conducatorul entitatii publice si auditorii

interni emitacircnd o opinie asupra consecintelor neimplementarii recomandarilor formulate de

acestia g) analizeaza acordurile de cooperare icircntre auditul intern si cel extern referitor la

definirea conceptelor si la utilizarea standardelor icircn domeniu schimbul de rezultate din

activitatea propriu-zisa de audit precum si pregatirea profesionala comuna a auditorilor h)

avizeaza numirea si revocarea directorului general al UCAAPI

Icircn cadrul Ministerului Finantelor Publice se constituie Uniunea Centrala de

Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI) structurata pe compartimente de

specialitate icircn subordinea directa a ministrului finantelor publice

UCAAPI este condusa de un director general numit de ministrul finantelor publice

cu avizul CAPI Directorul general este functionar public si trebuie sa aiba o icircnalta calificare

profesionala icircn domeniul financiar-contabil sisau al auditului cu o competenta profesionala

corespunzatoare si sa icircndeplineasca cerintele Codului privind conduita etica a auditorului

intern

Icircn realizarea obiectivelor sale UCAAPI are urmatoarele atributii principale

a) elaboreaza conduce si aplica o strategie unitara icircn domeniul auditului public intern si

monitorizeaza la nivel national aceasta activitate

b) dezvolta cadrul normativ icircn domeniul auditului public intern

c) dezvolta si implementeaza proceduri si metodologii uniforme bazate pe standardele

internationale inclusiv manualele de audit intern

d) dezvolta metodologiile icircn domeniul riscului managerial

e) elaboreaza Codul privind conduita etica a auditorului intern

f) avizeaza normele metodologice specifice diferitelor sectoare de activitate icircn domeniul

auditului public intern g) dezvolta sistemul de raportare a rezultatelor activitatii de audit

public intern si elaboreaza raportul anual precum si sinteze pe baza rapoartelor primite h)

efectueaza misiuni de audit public intern de interes national cu implicatii multisectoriale

i) verifica respectarea normelor instructiunilor precum si a Codului privind conduita etica a

auditorului intern de catre compartimentele de audit public intern si poate initia masurile

corective necesare icircn cooperare cu conducatorul entitatii publice icircn cauza

j) coordoneaza sistemul de recrutare si de pregatire profesionala icircn domeniul auditului

public intern

k) avizeaza numireadestituirea sefilor compartimentelor de audit public intern din entitatile

publice l) coopereaza cu Curtea de Conturi si cu alte institutii si autoritati publice din

Romacircnia

m) coopereaza cu autoritatile si organizatiile de control financiar public din alte state

inclusiv din Comisia Europeana

Compartimentul de audit public intern se organizeaza astfel

a) conducatorul institutiei publice sau icircn cazul altor entitati publice organul de conducere

colectiva are obligatia instituirii cadrului organizatoric si functional necesar desfasurarii

activitatii de audit public intern

b) la institutiile publice mici care nu sunt subordonate altor entitati publice auditul public

intern se limiteaza la auditul de regularitate si se efectueaza de catre compartimentele de

audit public intern ale Ministerului Finantelor Publice c) conducatorul entitatii publice

subordonate poate stabili si mentine un compartiment functional de audit public intern cu

acordul entitatii publice de la nivelul ierarhic imediat superior iar daca acest compartiment

nu se icircnfiinteaza auditul entitatii respective se efectueaza de catre compartimentul de audit

public intern al entitatii publice de la nivelul ierarhic imediat superior

Compartimentul de audit public intern se constituie icircn subordinea directa a

conducerii entitatii publice si prin atributiile sale nu trebuie sa fie implicat icircn elaborarea

procedurilor de control intern si icircn desfasurarea activitatilor supuse auditului public

internConducatorul compartimentului de audit public intern este numitdestituit de catre

conducatorul entitatii publice cu avizul UCAAPI pentru entitatile publice subordonate

numireadestituirea se face cu avizul organului ierarhic superior Conducatorul

compartimentului de audit public intern este responsabil pentru organizarea si desfasurarea

activitatilor de audit

Functia de auditor intern este incompatibila cu exercitarea acestei functii ca activitate

profesionala orientata spre profit sau recompensa

Atributiile compartimentului de audit public intern sunt

a) elaboreaza norme metodologice specifice entitatii publice icircn care icircsi desfasoara

activitatea cu avizul UCAAPI sau al organului ierarhic superior icircn cazul entitatilor publice

subordonate b) elaboreaza proiectul planului anual de audit public intern

c) efectueaza activitati de audit public intern pentru a evalua daca sistemele de management

financiar si control ale entitatii publice sunt transparente si sunt conforme cu normele de

legalitate regularitate economicitate eficienta si eficacitate d) informeaza UCAAPI despre

recomandarile neicircnsusite de cat re conducatorul entitatii publice auditate precum si despre

consecintele acestora

e) raporteaza periodic asupra constatarilor concluziilor si recomandarilor rezultate din

activitatile sale de audit f) elaboreaza raportul anual al activitatii de audit public intern

g) icircn cazul identificarii unor iregularitati sau posibile prejudicii raporteaza imediat

conducatorului entitatii publice si structurii de control intern abilitate

7 REGLEMENTAREA SI COORDONAREA AUDITULUI INTERN

In Romania la recomandarea Comisiei Europene in 1999 s-a introdus auditul intern

o activitate noua care a generat profesia de auditor internin baza OUG 1191999 privind

controlul financiar preventiv si auditul internLegea a produs suficienta perturbare in sistem

deoarece acolo se recomanda transformarea compartimentelor de control financiar de

gestiune in compartimente de audit internTotusi a avut si efecte pozitive prin aparitia

activitatii de audit intern ca o functie a managementului general si prin crearea acestei

dispute conceptuale in Romania intre controlul intern si auditul intern pe de o parte si

controlul extern si auditul extern pe de alta parte

Datorita cresterii rolului auditului intern si intelegerea importantei auditorilor interni

in codul entitatilor si sprijiniti de Comisia Europeana am fost obligati sa scoatem o lege a

auditului intern (6722002) in baza careia toate entitatile publice si cele asimilate acesteia

fonduri bugetare si patrimoniu public sunt obligate sa aiba compartimente de audit intern

(directii servicii birou)

Standardele internationale de audit intern recomanda ca compartimentele de audit

intern sa nu fie mai mici de 3 persoane

In Romania exista aprox 30 de compartimente de audit intern din sistemul public

compartimente mici si izolate (1-2 auditori)Din aceste considerente in proxima perioada

vom completa normele generale cu norme de asociere a auditorilor interni penmtru a realiza

compartimente de minim 3 persoane

Legea 6722002 prevede constituirea unui CAPI format din 11 persoane la nivel

MFPDe asemenea s-a constituit UCAAPI la nivelul MFP si compartimente de audit intern

la nivelul tuturor entitatilor publice care au un volum al fondurilor bugetare de cel putin

100000 euro 3 ani consecutivi

Pentru entitatile publice (mici) care nu ating acest barem il va asigura structura

ierarhic superioara

In concluzie exista intr-un minister o directie de audit (20 persoane) structurata pe 2-3

servicii si compartimente de audit internAvem aprox 1000 si ceva de compartimente mici

de audit

Prin legea 6722002 in care utilizam frecvent ldquoactivitatea de auditrdquo intelegem

-activitatea de asigurare a functionalitatii sistemului de control intern din cadrul entitatii si

activitatea de consiliere

Din aceste considerente Codul legislativ prezentat a fost completat cu normele de exercitare

si organizare a activitatii de audit public intern aprobate prin OMFP 382003Ulterior au mai

fost elaborate si alte documente privind sustinerea functiei de audit intern cum ar fi CODUL

ETIC AL AUDITULUI INTERN OMFP 2522004 dar si alte acte normative de completare

si modificare a actului normativ (OUG 4232003 HG 372004) La recomandarea Comisiei

Europene a trebuit sa dezvoltam normele si pentru partea de consiliere si in acest sens s-a

elaborat OMFP 17022005 privind activitatea de consiliere a auditului intern

In normele 17022005 sunt prezentate tipurile consilierii care pot fi

a)consultanta-avand ca scop solutii pentru eliminarea diferitelor obstacole care impiedica

desfasurarea normala a proceselor stabilire cauze determinarea consecintelor formuland

recomandari

b)capacitatea intelegerii destinata obtinerii de informatii suplimentare pentru cunoasterea in

profunzime a unui sistem necesar personalului care are responsabilitatea implemetarii

acesteia

OMFP 9462005 recomanda nivelului general de management urmatoarele

- controlulinspecţia nu se vor mai organiza ca compartimente distincte ci activitatile de

control vor fi disipate pe fluxul procesului

-organizarea Registrului Riscurilor la nivelul fiecarui compartiment si prin centralizare la

nivelul entitatii

-elaborarea procedurilor scrise si formalizate pentru toate activitatile subactivitatile

programele din cadrul entitatiiAceasta filozofie de organizare a controlului intern in entitati

este prezentata in Indrumarul Metodologic privind Organizarea Controlului Intern existent

pe site-ul MFP

NOTA pentru aceste activitati se recomanda auditorilor interni sa faca facilitarea intelegerii

c)formare si perfectionarea profesiei destinata cunostintelor teoretice si practice gestiunea

riscurilor si controlului intern

Consilierea se organizeaza si desfasoara sub mai multe forme

-misiuni de consiliere formalizate cuprinse in plan care respecta OMFP 17022005 in

general pentru abordari sistematice si metodice si care se finalizeaza cu raport de consiliere

-misiuni de consiliere cu caracter informal neformalizat realizate prin participarea in cadrul

unor comitete schimburi de informatii realizate dupa procedurile specifice acestora

-misiuni de consiliere pentru situatii exceptionale (alegeri cutremur inundatii)

BIBLIOGRAFIE

1 Auditul intern autor MGhita Editura Economica Bucuresti 2004 ISBN 973-709-051-9

2 Audit intern autori Marcel Ghiţă Sorin Briciu şi colaboratorii Editura ULISE Alba Iulia

2005 ISBN 973-87453-1-4

3 Auditul intern icircn sistemul public autori Marcel Ghiţă Mihai Spracircnceană Editura

Tribuna Economică Bucureşti 2006

4 Theorie et practique de lrsquoaudit interne autor Jacques Renard Editions drsquoOrganisation

Paris France 2002 tradusă icircn Romacircnia printr-un proiect finanţat de PHARE sub

coordonarea Ministerului Finanţelor Publice Bucureşti 2003

5 Ordinul ministrului finanţelor publice nr 94604072005 pentru aprobarea Codului

controlului intern cuprinzacircnd standardele de managementcontrol intern la entităţile publice şi

pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial (MO nr 67528072005) cu

modificările şi completările ulterioare

6 Ordinul ministrului finanţelor publice nr 138922082006 privind modificarea şi

completarea Ordinului ministrului finanţelor publice nr 9462005 pentru aprobarea Codului

controlului intern cuprinzacircnd standardele de managementcontrol intern la entităţile publice şi

pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial (MO nr 77112092006)

7 Legea nr 67219122002 privind auditul public intern (MO nr 95324122002) cu

modificările şi completările ulterioare

Page 15: Audit Intern, Curs Master

economice

- Evaluarea gradului de adecvare a datelorinformatiilor financiare si nefinanciare destinate

conducerii pentru cunoasterea realitatii din entitatea economica

- Protejarea elementelor patrimoniale bilantiere si extrabilantiere si identificarea metodelor de

prevenire a fraudelor si pierderilor de orice fel

Controlul intern si sistemul de control intern au rolul de a contribui la

- Respectarea politicilor manageriale (deciziilor conducerii) si a reglementarilor legale

precum si la indeplinirea cu regularitate in mod economic eficace si eficient a sarcinilor

stabilite

- Utlilizarea optima si eficienta a resurselor protejarea activelor prin prevenirea si detectarea

abaterilor erorilor si a fraudelor

- Efectuarea si mentinerea de icircnregistrari contabile corecte si complete sistematizarea si

prezentarea informatiilor necesare diferitelor categorii de utilizatori prin intermediul situatiilor

financiare conform unui referential contabil adoptat

Controlul intern datorita caracterului sau sistematic si atotcuprinzator raspunde nevoilor de

informare ale managerilor membrilor Consiliului de Administratie si ai Comitetului de

Directie precum si ale celorlalte persoane care detin functii de conducere si de executie

favorizand dialogul dintre acstea asigurand transparenta si democratia

Pe baza informatiilor furnizate de controlul intern conducerea are posibilitatea sa-si

fundamenteze mai judicios deciziile manageriale referitoare la programele de activitate la

organizarea si coordonarea structuriilor entitatii la delimitatrea responsabilitatilor pe

compartimente si pe persoanele implicate icircn efectuarea tranzactiilor si operatiunilor respective

si icircn consemnarea si prelucrarea informatiilor

Urmarind efectuarea tranzactilor si a operatiunilor in conformitate cu normele legale si cu

deciziile conducerii controlul intern previne si elimina neregulile si eventualele conflicte din

interiorul entitatii sau dintre entitate si terti (organe fiscale clienti creditori etc )

In practica managementul este perceput ca fiind preocupat de organizarea sistemului de

control intern si de actualizarea permanenta a acestuia datorita evolutiei riscurilor cu care se

confrunta entitatea

Exista forme de control care nu implica costuri suplimentare pe care managerul le stabileste

pentru domeniul sau si care sunt menite sa limiteze sau sa elimine riscurile asociate

activitatilor sub forma

- Autocontrolul propriilor activitati efectuate prin respectarea de catre fiecare salariat a

procedurilor de control instituite

- Controlul mutual realizat icircntre fazele unui lant procedural exercitat de fiecare post de lucru

asupra modului de efectuare a prelucrarilor icircn cadrul postului de lucru anterior pentru a putea

adauga propriile prelucrari si a pregatii controlul pe care il va efectua postul de lucru urmator

- Controlul ierarhic exercitat pe fiecare nivel de responsabilitate

- Controlul partenerial care se realizeaza prin delegarea unor competente intre diferite paliere

de responsabilitate

Prin auditul intern se realizeaza

- Cunoasterea mai aprofundata a specificul entitatii

- Garantarea permanentei interventiilor operative pentru redresarea situatiei pentru

modificarea sau aplicarea corecta a metodelor de gestiune

- Abordarea si a domeniilor mai putin semnificative sau prioritare avacircnd un cost mai redus

- Prin rapoartele pe care le icircntocmeste informeaza conducerea la intervale mai scurte de

timp asupra concluziilor sale referitoare la sistemul contabil si sistemul de control intern din

entitatea respectiva

- Asigurarea unei confidentialitati mai mari a informatiilor etc

5 Paralela intre auditul intern si auditul extern

Pornind de la realitatea că atacirct auditul intern cacirct şi auditul extern sunt pe acelaşi

ldquofrontldquo duc aceeaşi ldquobătălieldquo chiar dacă utilizează metodologii diferite de auditare se

impune susţinerea reciprocă ca o condiţie a eficienţei activităţii de audit

Icircn acelaşi timp trebuie să recunoaştem că dezvoltarea relaţiilor dintre cele două

importante activităţi are la bază tradiţia şi cultura naţională iar lipsa de colaborare dintre

cele două sisteme este considerată istorică Totuşi auditul intern şi auditul extern trebuie să

icircnceapă o colaborare efectivă să aducă acel plus de valoare aşteptat din ambele zone şi să

scape de teama existenţialistă care le afectează icircn prezent

Scopul colaborării icircntre auditul intern şi auditul extern ar trebui să aibă ca temelie cel puţin

următoarele argumente conştientizarea managementului privind necesitatea implementării

funcţiei de audit intern icircn cadrul propriilor entităţi

- asigurarea suplimentară că auditul intern este independent

- asumarea implementării auditului intern

- conştientizarea mai completă a riscurilor atacirct de către management cacirct şi de către

auditori

- reducerea la minimum a suprapunerilor

- schimburi profesionale de probleme

- pregătiri profesionale comune

- mobilitatea personalului icircntre cele două structuri

- coroborarea planurilor şi a programelor de audit

- icircmpărtăşirea informaţiilor utile şi asigurarea unei comunicări eficiente

- icircnţelegerea de către fiecare parte a rolului celeilalte

- clarificarea mai atentă a celor două activităţi

- eliminarea rivalităţilor instituţionale sau chiar a competiţiei dintre cele două

activităţi

- punerea unei presiuni mai mici asupra entităţilor auditate

- crearea unei culturi comune a auditului icircn sectorul public

- realizarea unor compatibilităţi reale cu structurile similare europene

Curtea de Conturi a Romacircniei ndash CCR ndash printre alte activităţi evaluează existenţa şi

funcţionalitatea sistemului de control managerial reorganizat icircn conformitate cu legislaţia icircn

vigoare1 ceea ce icircnseamnă că va evalua activitatea de audit intern şi va asigura astfel feed-

back-ul acestei funcţii a entităţii

Colaborarea icircntre structurile care efectuează auditul intern şi cele care efectuează auditul

extern implică o serie icircntreagă de AVANTAJE atacirct pentru cele două părţi cacirct şi pentru

entităţile auditate astfel

auditul intern are o mai bună icircnţelegere a riscurilor din cadrul entităţilor unde

funcţionează şi pot furniza informaţii utile icircn acele zone auditului extern

auditul intern este mai implicat icircn cunoaşterea entităţii avacircnd acces la informaţii la

care auditul extern nu poate ajunge şi din aceste considerente colaborarea este imperios

necesară

auditul intern prin colaborarea cu auditul extern poate să-şi icircmbunătăţească

metodologiile de intervenţie pe teren să-şi dezvolte programele de testare şi să se folosească

de asigurarea pe care o dă auditul extern entităţii auditate

Icircn plus comunicarea reciprocă şi colaborarea interactivă icircntre auditul intern şi auditul

extern aduce beneficii nu numai acestora entităţii auditate dar şi celor două profesii de

auditori

Comitetele de audit acolo unde există ar trebui să icircncurajeze această interrelaţionare pe

principiul complementarităţii profesiilor avacircnd icircn vedere că este necesară colaborarea şi

cooperarea celor două profesii pentru atingerea obiectivelor ce le revin De asemenea acestea

ar trebui să aibă icircn vedere nu numai icircmpărtăşirea cunoştinţelor privind misiunile de audit

realizate dar şi o posibilă aliniere a stan-dardelor lor la buna practică internaţională

Realizarea unor misiuni de audit cu un icircnalt grad de profesionalism presupune existenţa

unei comunicări adecvate din ambele părţi şi aceasta va contribui la icircntărirea relaţiilor de

colaborare profe-sională şi icircn timp la obţinerea icircncrederii reciproce

Deviza ambelor structuri de audit ar trebui să fie aceea de a juca un rol activ icircn

schimbarea şi im-plementarea sistemelor de management şi control intern icircn cadrul

entităţilor care se poate realiza numai dacă există o stare de spirit potrivită care să conducă

la atingerea acestor principii astfel

- comunicarea permanentă care poate reprezenta cheia succesului

- profesionalism şi respect pentru entităţile auditate prin eliminare icircn totalitate

a suprapunerilor

- existenţa unei dorinţe de icircmpărtăşire a constatărilor

- colaborarea eficientă utilă pentru ambele părţi dar şi pentru entitatea

auditată

- comunicarea şi schimbul reciproc de informaţii care va contribui la

organizarea mai bine a activităţilor şi la oferirea unei calităţi crescute a muncii

- necesitatea creşterii icircncrederii reciproce icircntre cele două structuri de audit

deviza relaţiei dintre auditori ar trebui să fie COLABORARE ŞI COOPERARE

Icircn baza acestor considerente auditul intern trebuie să diminueze misiunile de audit de

conformitate şi să se icircndrepte tot mai mult spre realizarea unor misiuni de audit de sistem

deoarece auditul extern este mai interesat de acest gen de misiuni care icirci poate orienta mai

bine propria activitate Icircn acelaşi timp misiunile de audit de sistem sunt mai utile şi pentru

activitatea de evaluare a riscurilor de către management şi de către auditorii interni

Atingerea acestor obiective speciale se va materializa prin stabilirea icircn mod obligatoriu

a unor icircn-tacirclniri de lucru sistematice icircn vederea cooperării şi care se va concretiza icircn

elaborarea unui PROTOCOL DE COLABORARE icircntre cele două profesii de auditori

Considerăm că auditul extern trebuie să fie cel care să aibă iniţiativă icircn această relaţie

avacircnd icircn vedere posibilităţile de evaluare anuală a entităţilor publice şi logica de a porni icircn

examinările pe care le efectuează de la constatările şi recomandările auditului intern Icircn plus

auditul extern icircn activitatea de evaluare a eficienţei sistemului de control managerial trebuie

să aibă icircn vedere rapoartele auditului intern

Desigur posibilităţile de colaborare şi cooperare sunt multiple şi se impune ca mereu să

fie regacircndite funcţie de evoluţia tehnicilor şi instrumentelor de audit dar şi buna practică

recunoscută icircn domeniu

TERMENII PROTOCOLULUI DINTRE AUDITUL EXTERN ŞI AUDITUL INTERN

Activităţile de audit intern şi cele de audit extern din Romacircnia au ca ţel comun

contribuţia la buna gestionare a constituirii şi utilizării fondurilor publice motiv pentru care

de multe ori sunt preferate schimburile de specialişti dintre cele două profesii care de

asemenea sunt şi profesii liberale

Icircn evoluţia celor două activităţi nu de puţine ori intersectarea misiunilor de audit a fost

benefică amacircndurora acestea completacircndu-se reciproc la nivel informal dar şi prin faptul că

rezultatele activităţii uneia dintre ele a fost iniţiatorul şisau declanşatorul activităţii celeilalte

De asemenea ca o apreciere a muncii auditorilor angrenaţi icircntr-un sistem sau altul aceştia au

contribuit la implementarea recomandărilor celorlalţi deşi aceste atribuţii nu erau stabilite

anticipat ca fiind obligatorii

Avacircnd icircn vedere obiectivele comune o serie de tehnici şi instrumente de audit pe care le

folosesc ambele profesii deşi au metodologii diferite dar şi obiective specifice considerăm

că cele două tipuri ale auditului trebuie să se afle icircntr-o perfectă complementaritate

respingacircnd exclusivismul de orice fel

Prin luare icircn considerare a acestor realităţi Curtea de Conturi a Romacircniei ndash CCR ndash icircn

calitate de instituţie supremă de audit şi Ministerul Finanţelor Publice prin Unitatea

Centrală pentru Armonizarea Auditului Public Intern ndash UCAAPI ndash icircn calitate de organ de

specialitate al administraţiei publice centrale care elaborează conduce şi aplică o strategie

unitară icircn domeniul auditului intern icircn sectorul public pot să conlucreze icircndeaproape

pentru a asigura stabilitatea şi complementaritatea celor două sisteme de audit şi a

componentelor acestora

Icircn practică recomandăm ca relaţiile dintre cele două categorii de profesionişti să fie

transpuse icircntr-un Protocol pentru colaborare şi cooperare icircn domeniul activităţii de audit

care să fie structurat pe mai multe capitole icircn care să se statueze icircn principal următoarele

A coordonarea metodologică comună icircn domeniul auditului public icircn Romacircnia

B coordonarea planurilor de activitate ale structurilor de audit intern din entităţile

publice cu cele ale CCR

C asigurarea schimbului de informaţii icircn procesul de auditare

D realizarea pregătirii profesionale unitare a auditorilor

A Coordonarea metodologică comună icircn domeniul auditului public icircn Romacircnia va

conduce pe de-o parte la creşterea icircncrederii CCR icircn calitatea activităţii de audit intern care

se poate baza pe rapoartele auditorilor interni şi icircn acelaşi timp poate să le utilizeze ca puncte

de plecare icircn activitatea proprie Pe de altă parte structurile de audit intern icircşi pot reorienta

propriile activităţi icircn funcţie de constatările şi opiniile auditului extern icircncercacircnd totodată să

evite dublarea eforturilor şi a resurselor alocate de către cele două instituţii de audit

Protocolul de cooperare pentru realizarea coordonării metodologice ar trebui să se refere

următoarele

cooperare reciprocă cu maximă operativitate pentru elaborarea şi actualizarea normelor

curente şi a intenţiilor legislative privind icircmbunătăţirea cadrului normativ

transmiterea comentariilor reciproce asupra cadrului procedural şi existenţa disponibilităţii de

a accepta comentariile şi de a le include icircn normele proprii cu respectarea judecăţii

profesionale şi păstrarea independenţei

bull realizarea icircntacirclnirilor periodice icircntre specialişti pentru dezbaterea anumitor soluţii

metodologice comune icircn vederea icircnţelegerii profunde a acestora

bull informarea reciprocă asupra intenţiilor de modificare a cadrului normativ şi procedural de

desfăşurare a activităţii de audit

bull solicitarea de consiliere pentru icircmbunătăţirea şi compatibilizarea metodologiilor proprii de

audit şi a manualelor ghidurilor şi procedurilor de lucru fără a prejudicia independenţa şi

opiniile profe-sionale ale auditorilor

bull dezvoltarea metodologiilor comune pe baza analizei riscului care să permită focalizarea

acti-vităţii de audit intern pe domeniile-cheie ale entităţii publice

B Coordonarea planurilor de activitate ale structurilor de audit intern ale entităţilor

publice cu cele ale CCR cu scopul de a preveni suprapuneri ale activităţilor de audit dar şi

pentru a se completa reciproc prin identificarea şi evaluarea riscurilor rezultate astfel icircncacirct să

poată fi auditate arii cacirct mai extinse ale sistemelor din sectorul public

Icircn activitatea de coordonare a planurilor se impune respectarea unor principii generale

precum

evitarea suprapunerii perioadelor auditabile

misiunile de audit extern de regulă să fie ulterioare misiunilor de audit intern

stabilirea misiunilor de audit de interes comun a obiectivelor acestora şi a

termenelor de realizare

elaborarea unor planuri pentru situaţii neprevăzute cacircnd managerii deturnează

activitatea de audit intern

analiza şi discutarea planurilor curente icircn vederea elaborării planurilor anuale

viitoare de audit şi realizarea unor eventuale schimburi de informaţii privind entităţile ce

urmează a fi auditate

Protocolul de colaborare ar trebui să stabilească şi un calendar comun pentru

definitivarea proiec-telor planurilor de audit intern pentru anul următor corelate cu planul

de activitate propriu al CCR

C Asigurarea schimbului de informaţii icircn procesul de auditare determină necesitatea

informării reciproce asupra modului de desfăşurare propriu-zisă a misiunilor de audit şi

asupra constatărilor deosebite din cuprinsul rapoartelor de audit astfel

icircn situaţia apariţiei icircn timpul derulării misiunilor de audit a unor grave suspiciuni

privind existenţa unui management defectuos sau a unor cazuri de fraudă structurile de

audit intern şi cele de audit extern funcţie de nivelul la care se situează entitatea auditată

se impune să se informeze reciproc dar cu respectarea principiului independenţei

icircn vederea realizării practice a schimbului de informaţii părţile vor proceda la

transmiterea reciprocă a constatărilor importante din rapoartele de audit cu acordul

managerilor inclusiv informarea reciprocă despre modul de implementare a

recomandărilor şi concluziilor formulate icircn cadrul misiunilor de audit

de asemenea icircn spiritul celor expuse mai sus părţile se vor invita reciproc pentru a

participa la şedinţele de icircnchidere a misiunilor de audit icircn situaţiile icircn care consideră

necesară prezenţa celeilalte părţi şi se vor informa despre modul de implementare al

recomandărilor şi concluziilor formulate icircn ca-drul misiunilor de audit

D Realizarea pregătirii profesionale unitare a auditorilor se impune icircn mod sistematic

cu scopul de a utiliza eficient rezultatele activităţii celeilalte entităţi icircn vederea atingerii

obiectivelor prestabilite Icircn acest sens considerăm necesitatea instituirii unui sistem de

colaborare privind cel puţin

- invitarea reciprocă a auditorilor celor două structuri la cursurile organizate sub

egida acestora inclusiv la acele iniţiative ale Uniunii Europene care se referă la controlul

şi protejarea intereselor financiare ale acesteia

- organizarea de dezbateri seminarii pe teme de interes comun privind analiza

riscurilor modul de utilizare a tehnicilor şi instrumentelor de audit sisteme de

implementare a recomandărilor şi concluziilor şa

- transmiterea reciprocă a materialelor şi informaţiilor cu caracter de noutate din

sfera auditului

Icircn vederea asigurării atingerii acestor obiective apreciem necesitatea

permanentizării activităţii unui grup de lucru care să aibă şi iniţiativa realizării

protocolului de colaborare dintre cele două instituţii CCR şi UCAAPI-MFP

Concret icircn baza acestui protocol dar şi a legislaţiei care reglementează cele două

domenii CCR icircn conformitate cu art 18 din lege va evalua activitatea de control financiar

propriu inclusiv activitatea de audit intern Astfel se impune ca auditorii publici externi să

analizeze icircn cadrul entităţilor auditate icircn principal următoarele aspecte

(1) Organizarea şi managementul structurilor de audit intern

- organizarea compartimentului de audit intern subordonarea şi raportarea directă către

conducerea entităţii publice

- stabilirea atribuţiilor şi responsabilităţilor auditorilor interni conform cadrului legal

- organizarea activităţii de audit intern icircn mod distinct de celelalte activităţi din entitatea

publică

- neimplicarea auditorilor interni icircn elaborarea procedurilor de control sau icircn derularea

efectivă a unor activităţi auditabile

- numirearevocarea şefilor compartimentului de audit intern şi a auditorilor interni

- calitatea şi natura domeniilor cuprinse icircn programul de asigurare şi icircmbunătăţire a

calităţii activităţii de audit intern

- fundamentarea necesarului de auditori pentru funcţionarea optimă a structurilor de

audit intern

- frecvenţa şi modul de apel la resursele externe necesare efectuării misiunilor de audit

intern

- profilul şi competenţa profesională a auditorilor interni

((2) Planificarea auditului intern

elaborarea planului ndash structură aprobare şi actualizare

fundamentarea acţiunilor din plan ndash analiza riscului selectarea şi icircntocmirea referatului

de jus-tificare

concordanţa misiunilor cuprinse icircn plan cu zonele de risc ridicat al domeniilor de

activitate ale entităţii publice

analiza gradului de icircndeplinire a misiunilor de audit planificate

(3) Modul de respectare a metodologiei şi procedurilor icircn derularea misiunilor de audit

public intern

evaluarea normelor metodologice proprii privind activitatea de audit intern

Carta auditului intern

aplicarea efectivă a metodologiei şi procedurilor specifice muncii de audit intern

respectarea principiilor Codului privind conduita etică referitoare la obiectivitatea

integritatea şi asigurarea independenţei auditorilor interni

programul de pregătire profesională

declararea incompatibilităţilor auditorilor interni

respectarea confidenţialităţii profesionale

(4) Evaluarea desfăşurării misiunilor de audit intern

definirea obiectivelor misiunii icircn urma analizei de risc

tematica icircn detaliu şi intervenţia la faţa locului

pertinenţa constatărilor cauzelor consecinţelor şi recomandărilor

respectarea structurii standard a raportului de audit intern

difuzarea raportului de audit intern

(5) Urmărirea implementării recomandărilor formulate icircn rapoartele de audit intern

analiza planului de acţiune şi a calendarului de implementare

gradul de implementare a recomandărilor şi a cauzelor care au condus la neicircndeplinirea

unor recomandări

aprecierea activităţii de audit intern din partea structurilor auditate şi a conducerii

entităţii publice

(6) Organizarea sistemului de raportare a activităţii de audit intern

raportarea recomandărilor neacceptate sau acceptate dar neimplementate

raportarea iregularităţilor

raportul anual de activitate

Constatările auditorilor publici externi rezultate din evaluarea activităţilor de audit

intern consemnate icircn rapoartele de audit icircncheiate vor fi sintetizate de către structurile de

control teritoriale şi se vor transmite departamentului de specialitate pentru a fi cuprinse icircn

Raportul public anual al Curţii de Conturi icircntr-o secţiune distinctă intitulată ldquoEvaluarea

sistemelor de control şi audit internrdquo

Icircn acest sens art 8 lit ldquolrdquo din Legea nr 67219122002 privind auditul public intern

(MO nr 95324122002) cu modificările şi completările ulterioare republicată prevede

colaborarea CCR cu UCAAPI - MFP pentru

- compatibilizarea cadrului procedural utilizat de auditori icircn desfăşurarea activităţii şi

raportarea rezultatelor auditului icircn vederea realizării unei relaţii bazată pe icircncredere

- icircnţelegerea reciprocă a tehnicilor şi instrumentelor utilizate de auditori şi armonizarea

acestora pentru a asigura un caracter unitar icircn stabilirea constatărilor şi evaluarea cauzelor şi

concluzii-lor activităţii de audit

- recunoaşterea reciprocă a nivelului calitativ al recomandărilor şi opiniilor conţinute icircn

rapoartele de audit utilizate ca puncte de plecare icircn derularea viitoarelor misiuni de audit

intern sau extern

Totodată CCR va dezvolta colaborarea cu structurile de audit intern din cadrul

entităţilor publice controlate pentru

- analiza comună a programelor de audit multianuale şi anuale pentru asigurarea

complementarităţii domeniilor supuse auditării

- stabilirea misiunilor de interes comun a obiectivelor acestora şi a termenelor de realizare

avacircnd icircn vedere respectarea principiului ca misiunile de audit public extern de regulă să fie

ulterioare misiunilor de audit intern

- evitarea suprapunerii perioadelor icircn care se desfăşoară efectiv auditul

Din aceste considerente entităţile supuse controlului CCR sunt obligate să transmită

acesteia pacircnă la sfacircrşitul trimestrului I pentru anul precedent raportul privind desfăşurarea şi

realizarea programului de audit intern

Raportarea activităţii de audit intern se face pe baza raportului cadru adoptat după

modelul Comisiei Europene difuzat de UCAAPI icircn calitate de responsabilă cu coordonarea

şi supravegherea auditului intern pentru toţi ordonatorii principali de credite Aceştia la racircndul

lor transmit raportul cadru la toate unităţile aflate icircn subordinea sub autoritatea sau icircn

coordonarea lor şi care au organizată potrivit legii activitatea de audit intern

Rapoartele vor constitui o sursă importantă de informare pentru auditorii publici externi

asupra activităţii de audit intern desfăşurată icircn cadrul entităţii publice respectiv de a cunoaşte

misiunile de audit derulate obiectivele acesteia natura constatărilor şi tipul recomandărilor

formulate Auditorii publici externi pot utiliza aceste informaţii pe care le supun propriei

judecăţi profesionale

Considerăm că profesioniştii din cele două domenii sunt conştienţi de

complementaritatea activităţilor icircntr-o societate tot mai specializată de impactul activităţilor

de audit pentru toate categoriile de management de aşteptările tuturor salariaţilor din cadrul

entităţilor de la AUDITORI şi care nu pot să-şi atingă obiectivele fără realizarea unor

organisme de contact care să funcţioneze ca interfeţe icircntre diversele structuri publice centrale

pe bază de profesionalism

UCAAPI are preocupări pentru alinierea la exigenţele şi standardele internaţionale ceea

ce va contribui la o mai bună comunicare icircntre instituţiile noastre şi organismele naţionale

regionale şi inter-naţionale

6 Auditul intern in sistemul public din Romania

Auditul intern este implementat din 1941 In Europa a fost introdus de UE din 1995 in

Romania in 1999 s-a dat prima lege (legea nr 1191999- privind controlul intern si controlul

financiar prevenitvin cadrul controlului intern functiona si auditul intern ulterior partea de

audit intern a fost abrogata si a ramas numai partea de control intern si control financiar

preventiv) in 2002cu intrare in aplicare din 2003 s-a infiintat auditul intern public din

Romania in baza legii 6722002

In 2002-2003 pana in prezent a fost o lupta pentru implementarea auditului intern

Prin legea nr 6722002 privind auditul public intern si OG 372004 privind

modificarile si completarile acestuia a fost reglementat auditul intern in entitatile publice ca

activitatea functional independenta si obiectiva

In entitatile economice din sistemul privat auditul intern este reglementat prin OUG

nr 751999 privind activitatea de audit financiar republicata prin legea 1332002

Pentru restul entitatilor din sistemul privat auditul intern nu este obligatoriu dar si

acestea sunt interesate sa-si organizeze activitatea de audit intern pentru accesarea

eventualelor fonduri structurale europene

Organizarea auditului intern (AI)

Din punct de vedere structural

a) Comitetul pentru API (CAPI)

b) Unitatea Centrala de Armonizare pentru API (UCAAPI)

c) Compartimentele de API din entitatile publice

Nota pctele a) si b) sunt organizate in structura Ministerului de Finante

Se icircnfiinteaza Comitetul pentru Audit Public Intern (CAPI) pe lacircnga Unitatea

Centrala de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI) organism cu caracter

consultativ pentru a actiona icircn vederea definirii strategiei si a icircmbunatatirii activitatii de

audit public intern icircn sectorul public

CAPI cuprinde 11 membri astfel a) presedintele Camerei Auditorilor Financiari din

Romacircnia

b) profesori universitari cu specialitate icircn domeniul auditului public intern - 2 persoane

c) specialisti cu icircnalta calificare icircn domeniul auditului public intern - 3 persoane

d) directorul general al UCAAPI e) experti din alte domenii de activitate respectiv contab

ilitate publica juridic sisteme informatice - 4 persoane (3) Membrii CAPI cu exceptia

directorului general al UCAAPI nu pot face parte din structurile Ministerului Finantelor

Publice iar modul de nominalizare a acestora se va stabili prin norme aprobate prin

hotaracircre a Guvernului

CAPI va fi condus de un presedinte ales cu majoritate simpla de voturi dintre

membrii comitetului pentru o perioada de 3 ani presedintele convoaca icircntacirclnirile CAPI

Regulamentul de organizare si functionare a CAPI este aprobat de plenul acestuia cu

o majoritate de jumatate plus unu din voturi

Secretariatul tehnic al CAPI este asigurat de UCAAPI

Membrii CAPI vor primi o indemnizatie de sedinta egala cu 20 din nivelul

echivalent salariului brut al secretarilor de stat indemnizatia se suporta din bugetul statului

prin bugetul Ministerului Finantelor Publice

Icircn realizarea obiectivelor sale CAPI are urmatoarele atributii principale

a) dezbate planurile strategice de dezvoltare icircn domeniul auditului public intern si emite o

opinie asupra directiilor de dezvoltare a acestuia

b) dezbate si emite o opinie asupra actului normativ elaborat de UCAAPI icircn domeniul

auditului public intern c) dezbate si avizeaza raportul anual privind activitatea de audit

public intern si icircl prezinta Guvernului d) avizeaza planul misiunilor de audit public intern

de interes national cu implicatii multisectoriale

e) dezbate si emite o opinie asupra rapoartelor de audit public intern de interes national cu

implicatii multisectoriale f) analizeaza importanta recomandarilor formulate de auditorii

interni icircn cazul divergentelor de opinii dintre conducatorul entitatii publice si auditorii

interni emitacircnd o opinie asupra consecintelor neimplementarii recomandarilor formulate de

acestia g) analizeaza acordurile de cooperare icircntre auditul intern si cel extern referitor la

definirea conceptelor si la utilizarea standardelor icircn domeniu schimbul de rezultate din

activitatea propriu-zisa de audit precum si pregatirea profesionala comuna a auditorilor h)

avizeaza numirea si revocarea directorului general al UCAAPI

Icircn cadrul Ministerului Finantelor Publice se constituie Uniunea Centrala de

Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI) structurata pe compartimente de

specialitate icircn subordinea directa a ministrului finantelor publice

UCAAPI este condusa de un director general numit de ministrul finantelor publice

cu avizul CAPI Directorul general este functionar public si trebuie sa aiba o icircnalta calificare

profesionala icircn domeniul financiar-contabil sisau al auditului cu o competenta profesionala

corespunzatoare si sa icircndeplineasca cerintele Codului privind conduita etica a auditorului

intern

Icircn realizarea obiectivelor sale UCAAPI are urmatoarele atributii principale

a) elaboreaza conduce si aplica o strategie unitara icircn domeniul auditului public intern si

monitorizeaza la nivel national aceasta activitate

b) dezvolta cadrul normativ icircn domeniul auditului public intern

c) dezvolta si implementeaza proceduri si metodologii uniforme bazate pe standardele

internationale inclusiv manualele de audit intern

d) dezvolta metodologiile icircn domeniul riscului managerial

e) elaboreaza Codul privind conduita etica a auditorului intern

f) avizeaza normele metodologice specifice diferitelor sectoare de activitate icircn domeniul

auditului public intern g) dezvolta sistemul de raportare a rezultatelor activitatii de audit

public intern si elaboreaza raportul anual precum si sinteze pe baza rapoartelor primite h)

efectueaza misiuni de audit public intern de interes national cu implicatii multisectoriale

i) verifica respectarea normelor instructiunilor precum si a Codului privind conduita etica a

auditorului intern de catre compartimentele de audit public intern si poate initia masurile

corective necesare icircn cooperare cu conducatorul entitatii publice icircn cauza

j) coordoneaza sistemul de recrutare si de pregatire profesionala icircn domeniul auditului

public intern

k) avizeaza numireadestituirea sefilor compartimentelor de audit public intern din entitatile

publice l) coopereaza cu Curtea de Conturi si cu alte institutii si autoritati publice din

Romacircnia

m) coopereaza cu autoritatile si organizatiile de control financiar public din alte state

inclusiv din Comisia Europeana

Compartimentul de audit public intern se organizeaza astfel

a) conducatorul institutiei publice sau icircn cazul altor entitati publice organul de conducere

colectiva are obligatia instituirii cadrului organizatoric si functional necesar desfasurarii

activitatii de audit public intern

b) la institutiile publice mici care nu sunt subordonate altor entitati publice auditul public

intern se limiteaza la auditul de regularitate si se efectueaza de catre compartimentele de

audit public intern ale Ministerului Finantelor Publice c) conducatorul entitatii publice

subordonate poate stabili si mentine un compartiment functional de audit public intern cu

acordul entitatii publice de la nivelul ierarhic imediat superior iar daca acest compartiment

nu se icircnfiinteaza auditul entitatii respective se efectueaza de catre compartimentul de audit

public intern al entitatii publice de la nivelul ierarhic imediat superior

Compartimentul de audit public intern se constituie icircn subordinea directa a

conducerii entitatii publice si prin atributiile sale nu trebuie sa fie implicat icircn elaborarea

procedurilor de control intern si icircn desfasurarea activitatilor supuse auditului public

internConducatorul compartimentului de audit public intern este numitdestituit de catre

conducatorul entitatii publice cu avizul UCAAPI pentru entitatile publice subordonate

numireadestituirea se face cu avizul organului ierarhic superior Conducatorul

compartimentului de audit public intern este responsabil pentru organizarea si desfasurarea

activitatilor de audit

Functia de auditor intern este incompatibila cu exercitarea acestei functii ca activitate

profesionala orientata spre profit sau recompensa

Atributiile compartimentului de audit public intern sunt

a) elaboreaza norme metodologice specifice entitatii publice icircn care icircsi desfasoara

activitatea cu avizul UCAAPI sau al organului ierarhic superior icircn cazul entitatilor publice

subordonate b) elaboreaza proiectul planului anual de audit public intern

c) efectueaza activitati de audit public intern pentru a evalua daca sistemele de management

financiar si control ale entitatii publice sunt transparente si sunt conforme cu normele de

legalitate regularitate economicitate eficienta si eficacitate d) informeaza UCAAPI despre

recomandarile neicircnsusite de cat re conducatorul entitatii publice auditate precum si despre

consecintele acestora

e) raporteaza periodic asupra constatarilor concluziilor si recomandarilor rezultate din

activitatile sale de audit f) elaboreaza raportul anual al activitatii de audit public intern

g) icircn cazul identificarii unor iregularitati sau posibile prejudicii raporteaza imediat

conducatorului entitatii publice si structurii de control intern abilitate

7 REGLEMENTAREA SI COORDONAREA AUDITULUI INTERN

In Romania la recomandarea Comisiei Europene in 1999 s-a introdus auditul intern

o activitate noua care a generat profesia de auditor internin baza OUG 1191999 privind

controlul financiar preventiv si auditul internLegea a produs suficienta perturbare in sistem

deoarece acolo se recomanda transformarea compartimentelor de control financiar de

gestiune in compartimente de audit internTotusi a avut si efecte pozitive prin aparitia

activitatii de audit intern ca o functie a managementului general si prin crearea acestei

dispute conceptuale in Romania intre controlul intern si auditul intern pe de o parte si

controlul extern si auditul extern pe de alta parte

Datorita cresterii rolului auditului intern si intelegerea importantei auditorilor interni

in codul entitatilor si sprijiniti de Comisia Europeana am fost obligati sa scoatem o lege a

auditului intern (6722002) in baza careia toate entitatile publice si cele asimilate acesteia

fonduri bugetare si patrimoniu public sunt obligate sa aiba compartimente de audit intern

(directii servicii birou)

Standardele internationale de audit intern recomanda ca compartimentele de audit

intern sa nu fie mai mici de 3 persoane

In Romania exista aprox 30 de compartimente de audit intern din sistemul public

compartimente mici si izolate (1-2 auditori)Din aceste considerente in proxima perioada

vom completa normele generale cu norme de asociere a auditorilor interni penmtru a realiza

compartimente de minim 3 persoane

Legea 6722002 prevede constituirea unui CAPI format din 11 persoane la nivel

MFPDe asemenea s-a constituit UCAAPI la nivelul MFP si compartimente de audit intern

la nivelul tuturor entitatilor publice care au un volum al fondurilor bugetare de cel putin

100000 euro 3 ani consecutivi

Pentru entitatile publice (mici) care nu ating acest barem il va asigura structura

ierarhic superioara

In concluzie exista intr-un minister o directie de audit (20 persoane) structurata pe 2-3

servicii si compartimente de audit internAvem aprox 1000 si ceva de compartimente mici

de audit

Prin legea 6722002 in care utilizam frecvent ldquoactivitatea de auditrdquo intelegem

-activitatea de asigurare a functionalitatii sistemului de control intern din cadrul entitatii si

activitatea de consiliere

Din aceste considerente Codul legislativ prezentat a fost completat cu normele de exercitare

si organizare a activitatii de audit public intern aprobate prin OMFP 382003Ulterior au mai

fost elaborate si alte documente privind sustinerea functiei de audit intern cum ar fi CODUL

ETIC AL AUDITULUI INTERN OMFP 2522004 dar si alte acte normative de completare

si modificare a actului normativ (OUG 4232003 HG 372004) La recomandarea Comisiei

Europene a trebuit sa dezvoltam normele si pentru partea de consiliere si in acest sens s-a

elaborat OMFP 17022005 privind activitatea de consiliere a auditului intern

In normele 17022005 sunt prezentate tipurile consilierii care pot fi

a)consultanta-avand ca scop solutii pentru eliminarea diferitelor obstacole care impiedica

desfasurarea normala a proceselor stabilire cauze determinarea consecintelor formuland

recomandari

b)capacitatea intelegerii destinata obtinerii de informatii suplimentare pentru cunoasterea in

profunzime a unui sistem necesar personalului care are responsabilitatea implemetarii

acesteia

OMFP 9462005 recomanda nivelului general de management urmatoarele

- controlulinspecţia nu se vor mai organiza ca compartimente distincte ci activitatile de

control vor fi disipate pe fluxul procesului

-organizarea Registrului Riscurilor la nivelul fiecarui compartiment si prin centralizare la

nivelul entitatii

-elaborarea procedurilor scrise si formalizate pentru toate activitatile subactivitatile

programele din cadrul entitatiiAceasta filozofie de organizare a controlului intern in entitati

este prezentata in Indrumarul Metodologic privind Organizarea Controlului Intern existent

pe site-ul MFP

NOTA pentru aceste activitati se recomanda auditorilor interni sa faca facilitarea intelegerii

c)formare si perfectionarea profesiei destinata cunostintelor teoretice si practice gestiunea

riscurilor si controlului intern

Consilierea se organizeaza si desfasoara sub mai multe forme

-misiuni de consiliere formalizate cuprinse in plan care respecta OMFP 17022005 in

general pentru abordari sistematice si metodice si care se finalizeaza cu raport de consiliere

-misiuni de consiliere cu caracter informal neformalizat realizate prin participarea in cadrul

unor comitete schimburi de informatii realizate dupa procedurile specifice acestora

-misiuni de consiliere pentru situatii exceptionale (alegeri cutremur inundatii)

BIBLIOGRAFIE

1 Auditul intern autor MGhita Editura Economica Bucuresti 2004 ISBN 973-709-051-9

2 Audit intern autori Marcel Ghiţă Sorin Briciu şi colaboratorii Editura ULISE Alba Iulia

2005 ISBN 973-87453-1-4

3 Auditul intern icircn sistemul public autori Marcel Ghiţă Mihai Spracircnceană Editura

Tribuna Economică Bucureşti 2006

4 Theorie et practique de lrsquoaudit interne autor Jacques Renard Editions drsquoOrganisation

Paris France 2002 tradusă icircn Romacircnia printr-un proiect finanţat de PHARE sub

coordonarea Ministerului Finanţelor Publice Bucureşti 2003

5 Ordinul ministrului finanţelor publice nr 94604072005 pentru aprobarea Codului

controlului intern cuprinzacircnd standardele de managementcontrol intern la entităţile publice şi

pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial (MO nr 67528072005) cu

modificările şi completările ulterioare

6 Ordinul ministrului finanţelor publice nr 138922082006 privind modificarea şi

completarea Ordinului ministrului finanţelor publice nr 9462005 pentru aprobarea Codului

controlului intern cuprinzacircnd standardele de managementcontrol intern la entităţile publice şi

pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial (MO nr 77112092006)

7 Legea nr 67219122002 privind auditul public intern (MO nr 95324122002) cu

modificările şi completările ulterioare

Page 16: Audit Intern, Curs Master

- Autocontrolul propriilor activitati efectuate prin respectarea de catre fiecare salariat a

procedurilor de control instituite

- Controlul mutual realizat icircntre fazele unui lant procedural exercitat de fiecare post de lucru

asupra modului de efectuare a prelucrarilor icircn cadrul postului de lucru anterior pentru a putea

adauga propriile prelucrari si a pregatii controlul pe care il va efectua postul de lucru urmator

- Controlul ierarhic exercitat pe fiecare nivel de responsabilitate

- Controlul partenerial care se realizeaza prin delegarea unor competente intre diferite paliere

de responsabilitate

Prin auditul intern se realizeaza

- Cunoasterea mai aprofundata a specificul entitatii

- Garantarea permanentei interventiilor operative pentru redresarea situatiei pentru

modificarea sau aplicarea corecta a metodelor de gestiune

- Abordarea si a domeniilor mai putin semnificative sau prioritare avacircnd un cost mai redus

- Prin rapoartele pe care le icircntocmeste informeaza conducerea la intervale mai scurte de

timp asupra concluziilor sale referitoare la sistemul contabil si sistemul de control intern din

entitatea respectiva

- Asigurarea unei confidentialitati mai mari a informatiilor etc

5 Paralela intre auditul intern si auditul extern

Pornind de la realitatea că atacirct auditul intern cacirct şi auditul extern sunt pe acelaşi

ldquofrontldquo duc aceeaşi ldquobătălieldquo chiar dacă utilizează metodologii diferite de auditare se

impune susţinerea reciprocă ca o condiţie a eficienţei activităţii de audit

Icircn acelaşi timp trebuie să recunoaştem că dezvoltarea relaţiilor dintre cele două

importante activităţi are la bază tradiţia şi cultura naţională iar lipsa de colaborare dintre

cele două sisteme este considerată istorică Totuşi auditul intern şi auditul extern trebuie să

icircnceapă o colaborare efectivă să aducă acel plus de valoare aşteptat din ambele zone şi să

scape de teama existenţialistă care le afectează icircn prezent

Scopul colaborării icircntre auditul intern şi auditul extern ar trebui să aibă ca temelie cel puţin

următoarele argumente conştientizarea managementului privind necesitatea implementării

funcţiei de audit intern icircn cadrul propriilor entităţi

- asigurarea suplimentară că auditul intern este independent

- asumarea implementării auditului intern

- conştientizarea mai completă a riscurilor atacirct de către management cacirct şi de către

auditori

- reducerea la minimum a suprapunerilor

- schimburi profesionale de probleme

- pregătiri profesionale comune

- mobilitatea personalului icircntre cele două structuri

- coroborarea planurilor şi a programelor de audit

- icircmpărtăşirea informaţiilor utile şi asigurarea unei comunicări eficiente

- icircnţelegerea de către fiecare parte a rolului celeilalte

- clarificarea mai atentă a celor două activităţi

- eliminarea rivalităţilor instituţionale sau chiar a competiţiei dintre cele două

activităţi

- punerea unei presiuni mai mici asupra entităţilor auditate

- crearea unei culturi comune a auditului icircn sectorul public

- realizarea unor compatibilităţi reale cu structurile similare europene

Curtea de Conturi a Romacircniei ndash CCR ndash printre alte activităţi evaluează existenţa şi

funcţionalitatea sistemului de control managerial reorganizat icircn conformitate cu legislaţia icircn

vigoare1 ceea ce icircnseamnă că va evalua activitatea de audit intern şi va asigura astfel feed-

back-ul acestei funcţii a entităţii

Colaborarea icircntre structurile care efectuează auditul intern şi cele care efectuează auditul

extern implică o serie icircntreagă de AVANTAJE atacirct pentru cele două părţi cacirct şi pentru

entităţile auditate astfel

auditul intern are o mai bună icircnţelegere a riscurilor din cadrul entităţilor unde

funcţionează şi pot furniza informaţii utile icircn acele zone auditului extern

auditul intern este mai implicat icircn cunoaşterea entităţii avacircnd acces la informaţii la

care auditul extern nu poate ajunge şi din aceste considerente colaborarea este imperios

necesară

auditul intern prin colaborarea cu auditul extern poate să-şi icircmbunătăţească

metodologiile de intervenţie pe teren să-şi dezvolte programele de testare şi să se folosească

de asigurarea pe care o dă auditul extern entităţii auditate

Icircn plus comunicarea reciprocă şi colaborarea interactivă icircntre auditul intern şi auditul

extern aduce beneficii nu numai acestora entităţii auditate dar şi celor două profesii de

auditori

Comitetele de audit acolo unde există ar trebui să icircncurajeze această interrelaţionare pe

principiul complementarităţii profesiilor avacircnd icircn vedere că este necesară colaborarea şi

cooperarea celor două profesii pentru atingerea obiectivelor ce le revin De asemenea acestea

ar trebui să aibă icircn vedere nu numai icircmpărtăşirea cunoştinţelor privind misiunile de audit

realizate dar şi o posibilă aliniere a stan-dardelor lor la buna practică internaţională

Realizarea unor misiuni de audit cu un icircnalt grad de profesionalism presupune existenţa

unei comunicări adecvate din ambele părţi şi aceasta va contribui la icircntărirea relaţiilor de

colaborare profe-sională şi icircn timp la obţinerea icircncrederii reciproce

Deviza ambelor structuri de audit ar trebui să fie aceea de a juca un rol activ icircn

schimbarea şi im-plementarea sistemelor de management şi control intern icircn cadrul

entităţilor care se poate realiza numai dacă există o stare de spirit potrivită care să conducă

la atingerea acestor principii astfel

- comunicarea permanentă care poate reprezenta cheia succesului

- profesionalism şi respect pentru entităţile auditate prin eliminare icircn totalitate

a suprapunerilor

- existenţa unei dorinţe de icircmpărtăşire a constatărilor

- colaborarea eficientă utilă pentru ambele părţi dar şi pentru entitatea

auditată

- comunicarea şi schimbul reciproc de informaţii care va contribui la

organizarea mai bine a activităţilor şi la oferirea unei calităţi crescute a muncii

- necesitatea creşterii icircncrederii reciproce icircntre cele două structuri de audit

deviza relaţiei dintre auditori ar trebui să fie COLABORARE ŞI COOPERARE

Icircn baza acestor considerente auditul intern trebuie să diminueze misiunile de audit de

conformitate şi să se icircndrepte tot mai mult spre realizarea unor misiuni de audit de sistem

deoarece auditul extern este mai interesat de acest gen de misiuni care icirci poate orienta mai

bine propria activitate Icircn acelaşi timp misiunile de audit de sistem sunt mai utile şi pentru

activitatea de evaluare a riscurilor de către management şi de către auditorii interni

Atingerea acestor obiective speciale se va materializa prin stabilirea icircn mod obligatoriu

a unor icircn-tacirclniri de lucru sistematice icircn vederea cooperării şi care se va concretiza icircn

elaborarea unui PROTOCOL DE COLABORARE icircntre cele două profesii de auditori

Considerăm că auditul extern trebuie să fie cel care să aibă iniţiativă icircn această relaţie

avacircnd icircn vedere posibilităţile de evaluare anuală a entităţilor publice şi logica de a porni icircn

examinările pe care le efectuează de la constatările şi recomandările auditului intern Icircn plus

auditul extern icircn activitatea de evaluare a eficienţei sistemului de control managerial trebuie

să aibă icircn vedere rapoartele auditului intern

Desigur posibilităţile de colaborare şi cooperare sunt multiple şi se impune ca mereu să

fie regacircndite funcţie de evoluţia tehnicilor şi instrumentelor de audit dar şi buna practică

recunoscută icircn domeniu

TERMENII PROTOCOLULUI DINTRE AUDITUL EXTERN ŞI AUDITUL INTERN

Activităţile de audit intern şi cele de audit extern din Romacircnia au ca ţel comun

contribuţia la buna gestionare a constituirii şi utilizării fondurilor publice motiv pentru care

de multe ori sunt preferate schimburile de specialişti dintre cele două profesii care de

asemenea sunt şi profesii liberale

Icircn evoluţia celor două activităţi nu de puţine ori intersectarea misiunilor de audit a fost

benefică amacircndurora acestea completacircndu-se reciproc la nivel informal dar şi prin faptul că

rezultatele activităţii uneia dintre ele a fost iniţiatorul şisau declanşatorul activităţii celeilalte

De asemenea ca o apreciere a muncii auditorilor angrenaţi icircntr-un sistem sau altul aceştia au

contribuit la implementarea recomandărilor celorlalţi deşi aceste atribuţii nu erau stabilite

anticipat ca fiind obligatorii

Avacircnd icircn vedere obiectivele comune o serie de tehnici şi instrumente de audit pe care le

folosesc ambele profesii deşi au metodologii diferite dar şi obiective specifice considerăm

că cele două tipuri ale auditului trebuie să se afle icircntr-o perfectă complementaritate

respingacircnd exclusivismul de orice fel

Prin luare icircn considerare a acestor realităţi Curtea de Conturi a Romacircniei ndash CCR ndash icircn

calitate de instituţie supremă de audit şi Ministerul Finanţelor Publice prin Unitatea

Centrală pentru Armonizarea Auditului Public Intern ndash UCAAPI ndash icircn calitate de organ de

specialitate al administraţiei publice centrale care elaborează conduce şi aplică o strategie

unitară icircn domeniul auditului intern icircn sectorul public pot să conlucreze icircndeaproape

pentru a asigura stabilitatea şi complementaritatea celor două sisteme de audit şi a

componentelor acestora

Icircn practică recomandăm ca relaţiile dintre cele două categorii de profesionişti să fie

transpuse icircntr-un Protocol pentru colaborare şi cooperare icircn domeniul activităţii de audit

care să fie structurat pe mai multe capitole icircn care să se statueze icircn principal următoarele

A coordonarea metodologică comună icircn domeniul auditului public icircn Romacircnia

B coordonarea planurilor de activitate ale structurilor de audit intern din entităţile

publice cu cele ale CCR

C asigurarea schimbului de informaţii icircn procesul de auditare

D realizarea pregătirii profesionale unitare a auditorilor

A Coordonarea metodologică comună icircn domeniul auditului public icircn Romacircnia va

conduce pe de-o parte la creşterea icircncrederii CCR icircn calitatea activităţii de audit intern care

se poate baza pe rapoartele auditorilor interni şi icircn acelaşi timp poate să le utilizeze ca puncte

de plecare icircn activitatea proprie Pe de altă parte structurile de audit intern icircşi pot reorienta

propriile activităţi icircn funcţie de constatările şi opiniile auditului extern icircncercacircnd totodată să

evite dublarea eforturilor şi a resurselor alocate de către cele două instituţii de audit

Protocolul de cooperare pentru realizarea coordonării metodologice ar trebui să se refere

următoarele

cooperare reciprocă cu maximă operativitate pentru elaborarea şi actualizarea normelor

curente şi a intenţiilor legislative privind icircmbunătăţirea cadrului normativ

transmiterea comentariilor reciproce asupra cadrului procedural şi existenţa disponibilităţii de

a accepta comentariile şi de a le include icircn normele proprii cu respectarea judecăţii

profesionale şi păstrarea independenţei

bull realizarea icircntacirclnirilor periodice icircntre specialişti pentru dezbaterea anumitor soluţii

metodologice comune icircn vederea icircnţelegerii profunde a acestora

bull informarea reciprocă asupra intenţiilor de modificare a cadrului normativ şi procedural de

desfăşurare a activităţii de audit

bull solicitarea de consiliere pentru icircmbunătăţirea şi compatibilizarea metodologiilor proprii de

audit şi a manualelor ghidurilor şi procedurilor de lucru fără a prejudicia independenţa şi

opiniile profe-sionale ale auditorilor

bull dezvoltarea metodologiilor comune pe baza analizei riscului care să permită focalizarea

acti-vităţii de audit intern pe domeniile-cheie ale entităţii publice

B Coordonarea planurilor de activitate ale structurilor de audit intern ale entităţilor

publice cu cele ale CCR cu scopul de a preveni suprapuneri ale activităţilor de audit dar şi

pentru a se completa reciproc prin identificarea şi evaluarea riscurilor rezultate astfel icircncacirct să

poată fi auditate arii cacirct mai extinse ale sistemelor din sectorul public

Icircn activitatea de coordonare a planurilor se impune respectarea unor principii generale

precum

evitarea suprapunerii perioadelor auditabile

misiunile de audit extern de regulă să fie ulterioare misiunilor de audit intern

stabilirea misiunilor de audit de interes comun a obiectivelor acestora şi a

termenelor de realizare

elaborarea unor planuri pentru situaţii neprevăzute cacircnd managerii deturnează

activitatea de audit intern

analiza şi discutarea planurilor curente icircn vederea elaborării planurilor anuale

viitoare de audit şi realizarea unor eventuale schimburi de informaţii privind entităţile ce

urmează a fi auditate

Protocolul de colaborare ar trebui să stabilească şi un calendar comun pentru

definitivarea proiec-telor planurilor de audit intern pentru anul următor corelate cu planul

de activitate propriu al CCR

C Asigurarea schimbului de informaţii icircn procesul de auditare determină necesitatea

informării reciproce asupra modului de desfăşurare propriu-zisă a misiunilor de audit şi

asupra constatărilor deosebite din cuprinsul rapoartelor de audit astfel

icircn situaţia apariţiei icircn timpul derulării misiunilor de audit a unor grave suspiciuni

privind existenţa unui management defectuos sau a unor cazuri de fraudă structurile de

audit intern şi cele de audit extern funcţie de nivelul la care se situează entitatea auditată

se impune să se informeze reciproc dar cu respectarea principiului independenţei

icircn vederea realizării practice a schimbului de informaţii părţile vor proceda la

transmiterea reciprocă a constatărilor importante din rapoartele de audit cu acordul

managerilor inclusiv informarea reciprocă despre modul de implementare a

recomandărilor şi concluziilor formulate icircn cadrul misiunilor de audit

de asemenea icircn spiritul celor expuse mai sus părţile se vor invita reciproc pentru a

participa la şedinţele de icircnchidere a misiunilor de audit icircn situaţiile icircn care consideră

necesară prezenţa celeilalte părţi şi se vor informa despre modul de implementare al

recomandărilor şi concluziilor formulate icircn ca-drul misiunilor de audit

D Realizarea pregătirii profesionale unitare a auditorilor se impune icircn mod sistematic

cu scopul de a utiliza eficient rezultatele activităţii celeilalte entităţi icircn vederea atingerii

obiectivelor prestabilite Icircn acest sens considerăm necesitatea instituirii unui sistem de

colaborare privind cel puţin

- invitarea reciprocă a auditorilor celor două structuri la cursurile organizate sub

egida acestora inclusiv la acele iniţiative ale Uniunii Europene care se referă la controlul

şi protejarea intereselor financiare ale acesteia

- organizarea de dezbateri seminarii pe teme de interes comun privind analiza

riscurilor modul de utilizare a tehnicilor şi instrumentelor de audit sisteme de

implementare a recomandărilor şi concluziilor şa

- transmiterea reciprocă a materialelor şi informaţiilor cu caracter de noutate din

sfera auditului

Icircn vederea asigurării atingerii acestor obiective apreciem necesitatea

permanentizării activităţii unui grup de lucru care să aibă şi iniţiativa realizării

protocolului de colaborare dintre cele două instituţii CCR şi UCAAPI-MFP

Concret icircn baza acestui protocol dar şi a legislaţiei care reglementează cele două

domenii CCR icircn conformitate cu art 18 din lege va evalua activitatea de control financiar

propriu inclusiv activitatea de audit intern Astfel se impune ca auditorii publici externi să

analizeze icircn cadrul entităţilor auditate icircn principal următoarele aspecte

(1) Organizarea şi managementul structurilor de audit intern

- organizarea compartimentului de audit intern subordonarea şi raportarea directă către

conducerea entităţii publice

- stabilirea atribuţiilor şi responsabilităţilor auditorilor interni conform cadrului legal

- organizarea activităţii de audit intern icircn mod distinct de celelalte activităţi din entitatea

publică

- neimplicarea auditorilor interni icircn elaborarea procedurilor de control sau icircn derularea

efectivă a unor activităţi auditabile

- numirearevocarea şefilor compartimentului de audit intern şi a auditorilor interni

- calitatea şi natura domeniilor cuprinse icircn programul de asigurare şi icircmbunătăţire a

calităţii activităţii de audit intern

- fundamentarea necesarului de auditori pentru funcţionarea optimă a structurilor de

audit intern

- frecvenţa şi modul de apel la resursele externe necesare efectuării misiunilor de audit

intern

- profilul şi competenţa profesională a auditorilor interni

((2) Planificarea auditului intern

elaborarea planului ndash structură aprobare şi actualizare

fundamentarea acţiunilor din plan ndash analiza riscului selectarea şi icircntocmirea referatului

de jus-tificare

concordanţa misiunilor cuprinse icircn plan cu zonele de risc ridicat al domeniilor de

activitate ale entităţii publice

analiza gradului de icircndeplinire a misiunilor de audit planificate

(3) Modul de respectare a metodologiei şi procedurilor icircn derularea misiunilor de audit

public intern

evaluarea normelor metodologice proprii privind activitatea de audit intern

Carta auditului intern

aplicarea efectivă a metodologiei şi procedurilor specifice muncii de audit intern

respectarea principiilor Codului privind conduita etică referitoare la obiectivitatea

integritatea şi asigurarea independenţei auditorilor interni

programul de pregătire profesională

declararea incompatibilităţilor auditorilor interni

respectarea confidenţialităţii profesionale

(4) Evaluarea desfăşurării misiunilor de audit intern

definirea obiectivelor misiunii icircn urma analizei de risc

tematica icircn detaliu şi intervenţia la faţa locului

pertinenţa constatărilor cauzelor consecinţelor şi recomandărilor

respectarea structurii standard a raportului de audit intern

difuzarea raportului de audit intern

(5) Urmărirea implementării recomandărilor formulate icircn rapoartele de audit intern

analiza planului de acţiune şi a calendarului de implementare

gradul de implementare a recomandărilor şi a cauzelor care au condus la neicircndeplinirea

unor recomandări

aprecierea activităţii de audit intern din partea structurilor auditate şi a conducerii

entităţii publice

(6) Organizarea sistemului de raportare a activităţii de audit intern

raportarea recomandărilor neacceptate sau acceptate dar neimplementate

raportarea iregularităţilor

raportul anual de activitate

Constatările auditorilor publici externi rezultate din evaluarea activităţilor de audit

intern consemnate icircn rapoartele de audit icircncheiate vor fi sintetizate de către structurile de

control teritoriale şi se vor transmite departamentului de specialitate pentru a fi cuprinse icircn

Raportul public anual al Curţii de Conturi icircntr-o secţiune distinctă intitulată ldquoEvaluarea

sistemelor de control şi audit internrdquo

Icircn acest sens art 8 lit ldquolrdquo din Legea nr 67219122002 privind auditul public intern

(MO nr 95324122002) cu modificările şi completările ulterioare republicată prevede

colaborarea CCR cu UCAAPI - MFP pentru

- compatibilizarea cadrului procedural utilizat de auditori icircn desfăşurarea activităţii şi

raportarea rezultatelor auditului icircn vederea realizării unei relaţii bazată pe icircncredere

- icircnţelegerea reciprocă a tehnicilor şi instrumentelor utilizate de auditori şi armonizarea

acestora pentru a asigura un caracter unitar icircn stabilirea constatărilor şi evaluarea cauzelor şi

concluzii-lor activităţii de audit

- recunoaşterea reciprocă a nivelului calitativ al recomandărilor şi opiniilor conţinute icircn

rapoartele de audit utilizate ca puncte de plecare icircn derularea viitoarelor misiuni de audit

intern sau extern

Totodată CCR va dezvolta colaborarea cu structurile de audit intern din cadrul

entităţilor publice controlate pentru

- analiza comună a programelor de audit multianuale şi anuale pentru asigurarea

complementarităţii domeniilor supuse auditării

- stabilirea misiunilor de interes comun a obiectivelor acestora şi a termenelor de realizare

avacircnd icircn vedere respectarea principiului ca misiunile de audit public extern de regulă să fie

ulterioare misiunilor de audit intern

- evitarea suprapunerii perioadelor icircn care se desfăşoară efectiv auditul

Din aceste considerente entităţile supuse controlului CCR sunt obligate să transmită

acesteia pacircnă la sfacircrşitul trimestrului I pentru anul precedent raportul privind desfăşurarea şi

realizarea programului de audit intern

Raportarea activităţii de audit intern se face pe baza raportului cadru adoptat după

modelul Comisiei Europene difuzat de UCAAPI icircn calitate de responsabilă cu coordonarea

şi supravegherea auditului intern pentru toţi ordonatorii principali de credite Aceştia la racircndul

lor transmit raportul cadru la toate unităţile aflate icircn subordinea sub autoritatea sau icircn

coordonarea lor şi care au organizată potrivit legii activitatea de audit intern

Rapoartele vor constitui o sursă importantă de informare pentru auditorii publici externi

asupra activităţii de audit intern desfăşurată icircn cadrul entităţii publice respectiv de a cunoaşte

misiunile de audit derulate obiectivele acesteia natura constatărilor şi tipul recomandărilor

formulate Auditorii publici externi pot utiliza aceste informaţii pe care le supun propriei

judecăţi profesionale

Considerăm că profesioniştii din cele două domenii sunt conştienţi de

complementaritatea activităţilor icircntr-o societate tot mai specializată de impactul activităţilor

de audit pentru toate categoriile de management de aşteptările tuturor salariaţilor din cadrul

entităţilor de la AUDITORI şi care nu pot să-şi atingă obiectivele fără realizarea unor

organisme de contact care să funcţioneze ca interfeţe icircntre diversele structuri publice centrale

pe bază de profesionalism

UCAAPI are preocupări pentru alinierea la exigenţele şi standardele internaţionale ceea

ce va contribui la o mai bună comunicare icircntre instituţiile noastre şi organismele naţionale

regionale şi inter-naţionale

6 Auditul intern in sistemul public din Romania

Auditul intern este implementat din 1941 In Europa a fost introdus de UE din 1995 in

Romania in 1999 s-a dat prima lege (legea nr 1191999- privind controlul intern si controlul

financiar prevenitvin cadrul controlului intern functiona si auditul intern ulterior partea de

audit intern a fost abrogata si a ramas numai partea de control intern si control financiar

preventiv) in 2002cu intrare in aplicare din 2003 s-a infiintat auditul intern public din

Romania in baza legii 6722002

In 2002-2003 pana in prezent a fost o lupta pentru implementarea auditului intern

Prin legea nr 6722002 privind auditul public intern si OG 372004 privind

modificarile si completarile acestuia a fost reglementat auditul intern in entitatile publice ca

activitatea functional independenta si obiectiva

In entitatile economice din sistemul privat auditul intern este reglementat prin OUG

nr 751999 privind activitatea de audit financiar republicata prin legea 1332002

Pentru restul entitatilor din sistemul privat auditul intern nu este obligatoriu dar si

acestea sunt interesate sa-si organizeze activitatea de audit intern pentru accesarea

eventualelor fonduri structurale europene

Organizarea auditului intern (AI)

Din punct de vedere structural

a) Comitetul pentru API (CAPI)

b) Unitatea Centrala de Armonizare pentru API (UCAAPI)

c) Compartimentele de API din entitatile publice

Nota pctele a) si b) sunt organizate in structura Ministerului de Finante

Se icircnfiinteaza Comitetul pentru Audit Public Intern (CAPI) pe lacircnga Unitatea

Centrala de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI) organism cu caracter

consultativ pentru a actiona icircn vederea definirii strategiei si a icircmbunatatirii activitatii de

audit public intern icircn sectorul public

CAPI cuprinde 11 membri astfel a) presedintele Camerei Auditorilor Financiari din

Romacircnia

b) profesori universitari cu specialitate icircn domeniul auditului public intern - 2 persoane

c) specialisti cu icircnalta calificare icircn domeniul auditului public intern - 3 persoane

d) directorul general al UCAAPI e) experti din alte domenii de activitate respectiv contab

ilitate publica juridic sisteme informatice - 4 persoane (3) Membrii CAPI cu exceptia

directorului general al UCAAPI nu pot face parte din structurile Ministerului Finantelor

Publice iar modul de nominalizare a acestora se va stabili prin norme aprobate prin

hotaracircre a Guvernului

CAPI va fi condus de un presedinte ales cu majoritate simpla de voturi dintre

membrii comitetului pentru o perioada de 3 ani presedintele convoaca icircntacirclnirile CAPI

Regulamentul de organizare si functionare a CAPI este aprobat de plenul acestuia cu

o majoritate de jumatate plus unu din voturi

Secretariatul tehnic al CAPI este asigurat de UCAAPI

Membrii CAPI vor primi o indemnizatie de sedinta egala cu 20 din nivelul

echivalent salariului brut al secretarilor de stat indemnizatia se suporta din bugetul statului

prin bugetul Ministerului Finantelor Publice

Icircn realizarea obiectivelor sale CAPI are urmatoarele atributii principale

a) dezbate planurile strategice de dezvoltare icircn domeniul auditului public intern si emite o

opinie asupra directiilor de dezvoltare a acestuia

b) dezbate si emite o opinie asupra actului normativ elaborat de UCAAPI icircn domeniul

auditului public intern c) dezbate si avizeaza raportul anual privind activitatea de audit

public intern si icircl prezinta Guvernului d) avizeaza planul misiunilor de audit public intern

de interes national cu implicatii multisectoriale

e) dezbate si emite o opinie asupra rapoartelor de audit public intern de interes national cu

implicatii multisectoriale f) analizeaza importanta recomandarilor formulate de auditorii

interni icircn cazul divergentelor de opinii dintre conducatorul entitatii publice si auditorii

interni emitacircnd o opinie asupra consecintelor neimplementarii recomandarilor formulate de

acestia g) analizeaza acordurile de cooperare icircntre auditul intern si cel extern referitor la

definirea conceptelor si la utilizarea standardelor icircn domeniu schimbul de rezultate din

activitatea propriu-zisa de audit precum si pregatirea profesionala comuna a auditorilor h)

avizeaza numirea si revocarea directorului general al UCAAPI

Icircn cadrul Ministerului Finantelor Publice se constituie Uniunea Centrala de

Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI) structurata pe compartimente de

specialitate icircn subordinea directa a ministrului finantelor publice

UCAAPI este condusa de un director general numit de ministrul finantelor publice

cu avizul CAPI Directorul general este functionar public si trebuie sa aiba o icircnalta calificare

profesionala icircn domeniul financiar-contabil sisau al auditului cu o competenta profesionala

corespunzatoare si sa icircndeplineasca cerintele Codului privind conduita etica a auditorului

intern

Icircn realizarea obiectivelor sale UCAAPI are urmatoarele atributii principale

a) elaboreaza conduce si aplica o strategie unitara icircn domeniul auditului public intern si

monitorizeaza la nivel national aceasta activitate

b) dezvolta cadrul normativ icircn domeniul auditului public intern

c) dezvolta si implementeaza proceduri si metodologii uniforme bazate pe standardele

internationale inclusiv manualele de audit intern

d) dezvolta metodologiile icircn domeniul riscului managerial

e) elaboreaza Codul privind conduita etica a auditorului intern

f) avizeaza normele metodologice specifice diferitelor sectoare de activitate icircn domeniul

auditului public intern g) dezvolta sistemul de raportare a rezultatelor activitatii de audit

public intern si elaboreaza raportul anual precum si sinteze pe baza rapoartelor primite h)

efectueaza misiuni de audit public intern de interes national cu implicatii multisectoriale

i) verifica respectarea normelor instructiunilor precum si a Codului privind conduita etica a

auditorului intern de catre compartimentele de audit public intern si poate initia masurile

corective necesare icircn cooperare cu conducatorul entitatii publice icircn cauza

j) coordoneaza sistemul de recrutare si de pregatire profesionala icircn domeniul auditului

public intern

k) avizeaza numireadestituirea sefilor compartimentelor de audit public intern din entitatile

publice l) coopereaza cu Curtea de Conturi si cu alte institutii si autoritati publice din

Romacircnia

m) coopereaza cu autoritatile si organizatiile de control financiar public din alte state

inclusiv din Comisia Europeana

Compartimentul de audit public intern se organizeaza astfel

a) conducatorul institutiei publice sau icircn cazul altor entitati publice organul de conducere

colectiva are obligatia instituirii cadrului organizatoric si functional necesar desfasurarii

activitatii de audit public intern

b) la institutiile publice mici care nu sunt subordonate altor entitati publice auditul public

intern se limiteaza la auditul de regularitate si se efectueaza de catre compartimentele de

audit public intern ale Ministerului Finantelor Publice c) conducatorul entitatii publice

subordonate poate stabili si mentine un compartiment functional de audit public intern cu

acordul entitatii publice de la nivelul ierarhic imediat superior iar daca acest compartiment

nu se icircnfiinteaza auditul entitatii respective se efectueaza de catre compartimentul de audit

public intern al entitatii publice de la nivelul ierarhic imediat superior

Compartimentul de audit public intern se constituie icircn subordinea directa a

conducerii entitatii publice si prin atributiile sale nu trebuie sa fie implicat icircn elaborarea

procedurilor de control intern si icircn desfasurarea activitatilor supuse auditului public

internConducatorul compartimentului de audit public intern este numitdestituit de catre

conducatorul entitatii publice cu avizul UCAAPI pentru entitatile publice subordonate

numireadestituirea se face cu avizul organului ierarhic superior Conducatorul

compartimentului de audit public intern este responsabil pentru organizarea si desfasurarea

activitatilor de audit

Functia de auditor intern este incompatibila cu exercitarea acestei functii ca activitate

profesionala orientata spre profit sau recompensa

Atributiile compartimentului de audit public intern sunt

a) elaboreaza norme metodologice specifice entitatii publice icircn care icircsi desfasoara

activitatea cu avizul UCAAPI sau al organului ierarhic superior icircn cazul entitatilor publice

subordonate b) elaboreaza proiectul planului anual de audit public intern

c) efectueaza activitati de audit public intern pentru a evalua daca sistemele de management

financiar si control ale entitatii publice sunt transparente si sunt conforme cu normele de

legalitate regularitate economicitate eficienta si eficacitate d) informeaza UCAAPI despre

recomandarile neicircnsusite de cat re conducatorul entitatii publice auditate precum si despre

consecintele acestora

e) raporteaza periodic asupra constatarilor concluziilor si recomandarilor rezultate din

activitatile sale de audit f) elaboreaza raportul anual al activitatii de audit public intern

g) icircn cazul identificarii unor iregularitati sau posibile prejudicii raporteaza imediat

conducatorului entitatii publice si structurii de control intern abilitate

7 REGLEMENTAREA SI COORDONAREA AUDITULUI INTERN

In Romania la recomandarea Comisiei Europene in 1999 s-a introdus auditul intern

o activitate noua care a generat profesia de auditor internin baza OUG 1191999 privind

controlul financiar preventiv si auditul internLegea a produs suficienta perturbare in sistem

deoarece acolo se recomanda transformarea compartimentelor de control financiar de

gestiune in compartimente de audit internTotusi a avut si efecte pozitive prin aparitia

activitatii de audit intern ca o functie a managementului general si prin crearea acestei

dispute conceptuale in Romania intre controlul intern si auditul intern pe de o parte si

controlul extern si auditul extern pe de alta parte

Datorita cresterii rolului auditului intern si intelegerea importantei auditorilor interni

in codul entitatilor si sprijiniti de Comisia Europeana am fost obligati sa scoatem o lege a

auditului intern (6722002) in baza careia toate entitatile publice si cele asimilate acesteia

fonduri bugetare si patrimoniu public sunt obligate sa aiba compartimente de audit intern

(directii servicii birou)

Standardele internationale de audit intern recomanda ca compartimentele de audit

intern sa nu fie mai mici de 3 persoane

In Romania exista aprox 30 de compartimente de audit intern din sistemul public

compartimente mici si izolate (1-2 auditori)Din aceste considerente in proxima perioada

vom completa normele generale cu norme de asociere a auditorilor interni penmtru a realiza

compartimente de minim 3 persoane

Legea 6722002 prevede constituirea unui CAPI format din 11 persoane la nivel

MFPDe asemenea s-a constituit UCAAPI la nivelul MFP si compartimente de audit intern

la nivelul tuturor entitatilor publice care au un volum al fondurilor bugetare de cel putin

100000 euro 3 ani consecutivi

Pentru entitatile publice (mici) care nu ating acest barem il va asigura structura

ierarhic superioara

In concluzie exista intr-un minister o directie de audit (20 persoane) structurata pe 2-3

servicii si compartimente de audit internAvem aprox 1000 si ceva de compartimente mici

de audit

Prin legea 6722002 in care utilizam frecvent ldquoactivitatea de auditrdquo intelegem

-activitatea de asigurare a functionalitatii sistemului de control intern din cadrul entitatii si

activitatea de consiliere

Din aceste considerente Codul legislativ prezentat a fost completat cu normele de exercitare

si organizare a activitatii de audit public intern aprobate prin OMFP 382003Ulterior au mai

fost elaborate si alte documente privind sustinerea functiei de audit intern cum ar fi CODUL

ETIC AL AUDITULUI INTERN OMFP 2522004 dar si alte acte normative de completare

si modificare a actului normativ (OUG 4232003 HG 372004) La recomandarea Comisiei

Europene a trebuit sa dezvoltam normele si pentru partea de consiliere si in acest sens s-a

elaborat OMFP 17022005 privind activitatea de consiliere a auditului intern

In normele 17022005 sunt prezentate tipurile consilierii care pot fi

a)consultanta-avand ca scop solutii pentru eliminarea diferitelor obstacole care impiedica

desfasurarea normala a proceselor stabilire cauze determinarea consecintelor formuland

recomandari

b)capacitatea intelegerii destinata obtinerii de informatii suplimentare pentru cunoasterea in

profunzime a unui sistem necesar personalului care are responsabilitatea implemetarii

acesteia

OMFP 9462005 recomanda nivelului general de management urmatoarele

- controlulinspecţia nu se vor mai organiza ca compartimente distincte ci activitatile de

control vor fi disipate pe fluxul procesului

-organizarea Registrului Riscurilor la nivelul fiecarui compartiment si prin centralizare la

nivelul entitatii

-elaborarea procedurilor scrise si formalizate pentru toate activitatile subactivitatile

programele din cadrul entitatiiAceasta filozofie de organizare a controlului intern in entitati

este prezentata in Indrumarul Metodologic privind Organizarea Controlului Intern existent

pe site-ul MFP

NOTA pentru aceste activitati se recomanda auditorilor interni sa faca facilitarea intelegerii

c)formare si perfectionarea profesiei destinata cunostintelor teoretice si practice gestiunea

riscurilor si controlului intern

Consilierea se organizeaza si desfasoara sub mai multe forme

-misiuni de consiliere formalizate cuprinse in plan care respecta OMFP 17022005 in

general pentru abordari sistematice si metodice si care se finalizeaza cu raport de consiliere

-misiuni de consiliere cu caracter informal neformalizat realizate prin participarea in cadrul

unor comitete schimburi de informatii realizate dupa procedurile specifice acestora

-misiuni de consiliere pentru situatii exceptionale (alegeri cutremur inundatii)

BIBLIOGRAFIE

1 Auditul intern autor MGhita Editura Economica Bucuresti 2004 ISBN 973-709-051-9

2 Audit intern autori Marcel Ghiţă Sorin Briciu şi colaboratorii Editura ULISE Alba Iulia

2005 ISBN 973-87453-1-4

3 Auditul intern icircn sistemul public autori Marcel Ghiţă Mihai Spracircnceană Editura

Tribuna Economică Bucureşti 2006

4 Theorie et practique de lrsquoaudit interne autor Jacques Renard Editions drsquoOrganisation

Paris France 2002 tradusă icircn Romacircnia printr-un proiect finanţat de PHARE sub

coordonarea Ministerului Finanţelor Publice Bucureşti 2003

5 Ordinul ministrului finanţelor publice nr 94604072005 pentru aprobarea Codului

controlului intern cuprinzacircnd standardele de managementcontrol intern la entităţile publice şi

pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial (MO nr 67528072005) cu

modificările şi completările ulterioare

6 Ordinul ministrului finanţelor publice nr 138922082006 privind modificarea şi

completarea Ordinului ministrului finanţelor publice nr 9462005 pentru aprobarea Codului

controlului intern cuprinzacircnd standardele de managementcontrol intern la entităţile publice şi

pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial (MO nr 77112092006)

7 Legea nr 67219122002 privind auditul public intern (MO nr 95324122002) cu

modificările şi completările ulterioare

Page 17: Audit Intern, Curs Master

- conştientizarea mai completă a riscurilor atacirct de către management cacirct şi de către

auditori

- reducerea la minimum a suprapunerilor

- schimburi profesionale de probleme

- pregătiri profesionale comune

- mobilitatea personalului icircntre cele două structuri

- coroborarea planurilor şi a programelor de audit

- icircmpărtăşirea informaţiilor utile şi asigurarea unei comunicări eficiente

- icircnţelegerea de către fiecare parte a rolului celeilalte

- clarificarea mai atentă a celor două activităţi

- eliminarea rivalităţilor instituţionale sau chiar a competiţiei dintre cele două

activităţi

- punerea unei presiuni mai mici asupra entităţilor auditate

- crearea unei culturi comune a auditului icircn sectorul public

- realizarea unor compatibilităţi reale cu structurile similare europene

Curtea de Conturi a Romacircniei ndash CCR ndash printre alte activităţi evaluează existenţa şi

funcţionalitatea sistemului de control managerial reorganizat icircn conformitate cu legislaţia icircn

vigoare1 ceea ce icircnseamnă că va evalua activitatea de audit intern şi va asigura astfel feed-

back-ul acestei funcţii a entităţii

Colaborarea icircntre structurile care efectuează auditul intern şi cele care efectuează auditul

extern implică o serie icircntreagă de AVANTAJE atacirct pentru cele două părţi cacirct şi pentru

entităţile auditate astfel

auditul intern are o mai bună icircnţelegere a riscurilor din cadrul entităţilor unde

funcţionează şi pot furniza informaţii utile icircn acele zone auditului extern

auditul intern este mai implicat icircn cunoaşterea entităţii avacircnd acces la informaţii la

care auditul extern nu poate ajunge şi din aceste considerente colaborarea este imperios

necesară

auditul intern prin colaborarea cu auditul extern poate să-şi icircmbunătăţească

metodologiile de intervenţie pe teren să-şi dezvolte programele de testare şi să se folosească

de asigurarea pe care o dă auditul extern entităţii auditate

Icircn plus comunicarea reciprocă şi colaborarea interactivă icircntre auditul intern şi auditul

extern aduce beneficii nu numai acestora entităţii auditate dar şi celor două profesii de

auditori

Comitetele de audit acolo unde există ar trebui să icircncurajeze această interrelaţionare pe

principiul complementarităţii profesiilor avacircnd icircn vedere că este necesară colaborarea şi

cooperarea celor două profesii pentru atingerea obiectivelor ce le revin De asemenea acestea

ar trebui să aibă icircn vedere nu numai icircmpărtăşirea cunoştinţelor privind misiunile de audit

realizate dar şi o posibilă aliniere a stan-dardelor lor la buna practică internaţională

Realizarea unor misiuni de audit cu un icircnalt grad de profesionalism presupune existenţa

unei comunicări adecvate din ambele părţi şi aceasta va contribui la icircntărirea relaţiilor de

colaborare profe-sională şi icircn timp la obţinerea icircncrederii reciproce

Deviza ambelor structuri de audit ar trebui să fie aceea de a juca un rol activ icircn

schimbarea şi im-plementarea sistemelor de management şi control intern icircn cadrul

entităţilor care se poate realiza numai dacă există o stare de spirit potrivită care să conducă

la atingerea acestor principii astfel

- comunicarea permanentă care poate reprezenta cheia succesului

- profesionalism şi respect pentru entităţile auditate prin eliminare icircn totalitate

a suprapunerilor

- existenţa unei dorinţe de icircmpărtăşire a constatărilor

- colaborarea eficientă utilă pentru ambele părţi dar şi pentru entitatea

auditată

- comunicarea şi schimbul reciproc de informaţii care va contribui la

organizarea mai bine a activităţilor şi la oferirea unei calităţi crescute a muncii

- necesitatea creşterii icircncrederii reciproce icircntre cele două structuri de audit

deviza relaţiei dintre auditori ar trebui să fie COLABORARE ŞI COOPERARE

Icircn baza acestor considerente auditul intern trebuie să diminueze misiunile de audit de

conformitate şi să se icircndrepte tot mai mult spre realizarea unor misiuni de audit de sistem

deoarece auditul extern este mai interesat de acest gen de misiuni care icirci poate orienta mai

bine propria activitate Icircn acelaşi timp misiunile de audit de sistem sunt mai utile şi pentru

activitatea de evaluare a riscurilor de către management şi de către auditorii interni

Atingerea acestor obiective speciale se va materializa prin stabilirea icircn mod obligatoriu

a unor icircn-tacirclniri de lucru sistematice icircn vederea cooperării şi care se va concretiza icircn

elaborarea unui PROTOCOL DE COLABORARE icircntre cele două profesii de auditori

Considerăm că auditul extern trebuie să fie cel care să aibă iniţiativă icircn această relaţie

avacircnd icircn vedere posibilităţile de evaluare anuală a entităţilor publice şi logica de a porni icircn

examinările pe care le efectuează de la constatările şi recomandările auditului intern Icircn plus

auditul extern icircn activitatea de evaluare a eficienţei sistemului de control managerial trebuie

să aibă icircn vedere rapoartele auditului intern

Desigur posibilităţile de colaborare şi cooperare sunt multiple şi se impune ca mereu să

fie regacircndite funcţie de evoluţia tehnicilor şi instrumentelor de audit dar şi buna practică

recunoscută icircn domeniu

TERMENII PROTOCOLULUI DINTRE AUDITUL EXTERN ŞI AUDITUL INTERN

Activităţile de audit intern şi cele de audit extern din Romacircnia au ca ţel comun

contribuţia la buna gestionare a constituirii şi utilizării fondurilor publice motiv pentru care

de multe ori sunt preferate schimburile de specialişti dintre cele două profesii care de

asemenea sunt şi profesii liberale

Icircn evoluţia celor două activităţi nu de puţine ori intersectarea misiunilor de audit a fost

benefică amacircndurora acestea completacircndu-se reciproc la nivel informal dar şi prin faptul că

rezultatele activităţii uneia dintre ele a fost iniţiatorul şisau declanşatorul activităţii celeilalte

De asemenea ca o apreciere a muncii auditorilor angrenaţi icircntr-un sistem sau altul aceştia au

contribuit la implementarea recomandărilor celorlalţi deşi aceste atribuţii nu erau stabilite

anticipat ca fiind obligatorii

Avacircnd icircn vedere obiectivele comune o serie de tehnici şi instrumente de audit pe care le

folosesc ambele profesii deşi au metodologii diferite dar şi obiective specifice considerăm

că cele două tipuri ale auditului trebuie să se afle icircntr-o perfectă complementaritate

respingacircnd exclusivismul de orice fel

Prin luare icircn considerare a acestor realităţi Curtea de Conturi a Romacircniei ndash CCR ndash icircn

calitate de instituţie supremă de audit şi Ministerul Finanţelor Publice prin Unitatea

Centrală pentru Armonizarea Auditului Public Intern ndash UCAAPI ndash icircn calitate de organ de

specialitate al administraţiei publice centrale care elaborează conduce şi aplică o strategie

unitară icircn domeniul auditului intern icircn sectorul public pot să conlucreze icircndeaproape

pentru a asigura stabilitatea şi complementaritatea celor două sisteme de audit şi a

componentelor acestora

Icircn practică recomandăm ca relaţiile dintre cele două categorii de profesionişti să fie

transpuse icircntr-un Protocol pentru colaborare şi cooperare icircn domeniul activităţii de audit

care să fie structurat pe mai multe capitole icircn care să se statueze icircn principal următoarele

A coordonarea metodologică comună icircn domeniul auditului public icircn Romacircnia

B coordonarea planurilor de activitate ale structurilor de audit intern din entităţile

publice cu cele ale CCR

C asigurarea schimbului de informaţii icircn procesul de auditare

D realizarea pregătirii profesionale unitare a auditorilor

A Coordonarea metodologică comună icircn domeniul auditului public icircn Romacircnia va

conduce pe de-o parte la creşterea icircncrederii CCR icircn calitatea activităţii de audit intern care

se poate baza pe rapoartele auditorilor interni şi icircn acelaşi timp poate să le utilizeze ca puncte

de plecare icircn activitatea proprie Pe de altă parte structurile de audit intern icircşi pot reorienta

propriile activităţi icircn funcţie de constatările şi opiniile auditului extern icircncercacircnd totodată să

evite dublarea eforturilor şi a resurselor alocate de către cele două instituţii de audit

Protocolul de cooperare pentru realizarea coordonării metodologice ar trebui să se refere

următoarele

cooperare reciprocă cu maximă operativitate pentru elaborarea şi actualizarea normelor

curente şi a intenţiilor legislative privind icircmbunătăţirea cadrului normativ

transmiterea comentariilor reciproce asupra cadrului procedural şi existenţa disponibilităţii de

a accepta comentariile şi de a le include icircn normele proprii cu respectarea judecăţii

profesionale şi păstrarea independenţei

bull realizarea icircntacirclnirilor periodice icircntre specialişti pentru dezbaterea anumitor soluţii

metodologice comune icircn vederea icircnţelegerii profunde a acestora

bull informarea reciprocă asupra intenţiilor de modificare a cadrului normativ şi procedural de

desfăşurare a activităţii de audit

bull solicitarea de consiliere pentru icircmbunătăţirea şi compatibilizarea metodologiilor proprii de

audit şi a manualelor ghidurilor şi procedurilor de lucru fără a prejudicia independenţa şi

opiniile profe-sionale ale auditorilor

bull dezvoltarea metodologiilor comune pe baza analizei riscului care să permită focalizarea

acti-vităţii de audit intern pe domeniile-cheie ale entităţii publice

B Coordonarea planurilor de activitate ale structurilor de audit intern ale entităţilor

publice cu cele ale CCR cu scopul de a preveni suprapuneri ale activităţilor de audit dar şi

pentru a se completa reciproc prin identificarea şi evaluarea riscurilor rezultate astfel icircncacirct să

poată fi auditate arii cacirct mai extinse ale sistemelor din sectorul public

Icircn activitatea de coordonare a planurilor se impune respectarea unor principii generale

precum

evitarea suprapunerii perioadelor auditabile

misiunile de audit extern de regulă să fie ulterioare misiunilor de audit intern

stabilirea misiunilor de audit de interes comun a obiectivelor acestora şi a

termenelor de realizare

elaborarea unor planuri pentru situaţii neprevăzute cacircnd managerii deturnează

activitatea de audit intern

analiza şi discutarea planurilor curente icircn vederea elaborării planurilor anuale

viitoare de audit şi realizarea unor eventuale schimburi de informaţii privind entităţile ce

urmează a fi auditate

Protocolul de colaborare ar trebui să stabilească şi un calendar comun pentru

definitivarea proiec-telor planurilor de audit intern pentru anul următor corelate cu planul

de activitate propriu al CCR

C Asigurarea schimbului de informaţii icircn procesul de auditare determină necesitatea

informării reciproce asupra modului de desfăşurare propriu-zisă a misiunilor de audit şi

asupra constatărilor deosebite din cuprinsul rapoartelor de audit astfel

icircn situaţia apariţiei icircn timpul derulării misiunilor de audit a unor grave suspiciuni

privind existenţa unui management defectuos sau a unor cazuri de fraudă structurile de

audit intern şi cele de audit extern funcţie de nivelul la care se situează entitatea auditată

se impune să se informeze reciproc dar cu respectarea principiului independenţei

icircn vederea realizării practice a schimbului de informaţii părţile vor proceda la

transmiterea reciprocă a constatărilor importante din rapoartele de audit cu acordul

managerilor inclusiv informarea reciprocă despre modul de implementare a

recomandărilor şi concluziilor formulate icircn cadrul misiunilor de audit

de asemenea icircn spiritul celor expuse mai sus părţile se vor invita reciproc pentru a

participa la şedinţele de icircnchidere a misiunilor de audit icircn situaţiile icircn care consideră

necesară prezenţa celeilalte părţi şi se vor informa despre modul de implementare al

recomandărilor şi concluziilor formulate icircn ca-drul misiunilor de audit

D Realizarea pregătirii profesionale unitare a auditorilor se impune icircn mod sistematic

cu scopul de a utiliza eficient rezultatele activităţii celeilalte entităţi icircn vederea atingerii

obiectivelor prestabilite Icircn acest sens considerăm necesitatea instituirii unui sistem de

colaborare privind cel puţin

- invitarea reciprocă a auditorilor celor două structuri la cursurile organizate sub

egida acestora inclusiv la acele iniţiative ale Uniunii Europene care se referă la controlul

şi protejarea intereselor financiare ale acesteia

- organizarea de dezbateri seminarii pe teme de interes comun privind analiza

riscurilor modul de utilizare a tehnicilor şi instrumentelor de audit sisteme de

implementare a recomandărilor şi concluziilor şa

- transmiterea reciprocă a materialelor şi informaţiilor cu caracter de noutate din

sfera auditului

Icircn vederea asigurării atingerii acestor obiective apreciem necesitatea

permanentizării activităţii unui grup de lucru care să aibă şi iniţiativa realizării

protocolului de colaborare dintre cele două instituţii CCR şi UCAAPI-MFP

Concret icircn baza acestui protocol dar şi a legislaţiei care reglementează cele două

domenii CCR icircn conformitate cu art 18 din lege va evalua activitatea de control financiar

propriu inclusiv activitatea de audit intern Astfel se impune ca auditorii publici externi să

analizeze icircn cadrul entităţilor auditate icircn principal următoarele aspecte

(1) Organizarea şi managementul structurilor de audit intern

- organizarea compartimentului de audit intern subordonarea şi raportarea directă către

conducerea entităţii publice

- stabilirea atribuţiilor şi responsabilităţilor auditorilor interni conform cadrului legal

- organizarea activităţii de audit intern icircn mod distinct de celelalte activităţi din entitatea

publică

- neimplicarea auditorilor interni icircn elaborarea procedurilor de control sau icircn derularea

efectivă a unor activităţi auditabile

- numirearevocarea şefilor compartimentului de audit intern şi a auditorilor interni

- calitatea şi natura domeniilor cuprinse icircn programul de asigurare şi icircmbunătăţire a

calităţii activităţii de audit intern

- fundamentarea necesarului de auditori pentru funcţionarea optimă a structurilor de

audit intern

- frecvenţa şi modul de apel la resursele externe necesare efectuării misiunilor de audit

intern

- profilul şi competenţa profesională a auditorilor interni

((2) Planificarea auditului intern

elaborarea planului ndash structură aprobare şi actualizare

fundamentarea acţiunilor din plan ndash analiza riscului selectarea şi icircntocmirea referatului

de jus-tificare

concordanţa misiunilor cuprinse icircn plan cu zonele de risc ridicat al domeniilor de

activitate ale entităţii publice

analiza gradului de icircndeplinire a misiunilor de audit planificate

(3) Modul de respectare a metodologiei şi procedurilor icircn derularea misiunilor de audit

public intern

evaluarea normelor metodologice proprii privind activitatea de audit intern

Carta auditului intern

aplicarea efectivă a metodologiei şi procedurilor specifice muncii de audit intern

respectarea principiilor Codului privind conduita etică referitoare la obiectivitatea

integritatea şi asigurarea independenţei auditorilor interni

programul de pregătire profesională

declararea incompatibilităţilor auditorilor interni

respectarea confidenţialităţii profesionale

(4) Evaluarea desfăşurării misiunilor de audit intern

definirea obiectivelor misiunii icircn urma analizei de risc

tematica icircn detaliu şi intervenţia la faţa locului

pertinenţa constatărilor cauzelor consecinţelor şi recomandărilor

respectarea structurii standard a raportului de audit intern

difuzarea raportului de audit intern

(5) Urmărirea implementării recomandărilor formulate icircn rapoartele de audit intern

analiza planului de acţiune şi a calendarului de implementare

gradul de implementare a recomandărilor şi a cauzelor care au condus la neicircndeplinirea

unor recomandări

aprecierea activităţii de audit intern din partea structurilor auditate şi a conducerii

entităţii publice

(6) Organizarea sistemului de raportare a activităţii de audit intern

raportarea recomandărilor neacceptate sau acceptate dar neimplementate

raportarea iregularităţilor

raportul anual de activitate

Constatările auditorilor publici externi rezultate din evaluarea activităţilor de audit

intern consemnate icircn rapoartele de audit icircncheiate vor fi sintetizate de către structurile de

control teritoriale şi se vor transmite departamentului de specialitate pentru a fi cuprinse icircn

Raportul public anual al Curţii de Conturi icircntr-o secţiune distinctă intitulată ldquoEvaluarea

sistemelor de control şi audit internrdquo

Icircn acest sens art 8 lit ldquolrdquo din Legea nr 67219122002 privind auditul public intern

(MO nr 95324122002) cu modificările şi completările ulterioare republicată prevede

colaborarea CCR cu UCAAPI - MFP pentru

- compatibilizarea cadrului procedural utilizat de auditori icircn desfăşurarea activităţii şi

raportarea rezultatelor auditului icircn vederea realizării unei relaţii bazată pe icircncredere

- icircnţelegerea reciprocă a tehnicilor şi instrumentelor utilizate de auditori şi armonizarea

acestora pentru a asigura un caracter unitar icircn stabilirea constatărilor şi evaluarea cauzelor şi

concluzii-lor activităţii de audit

- recunoaşterea reciprocă a nivelului calitativ al recomandărilor şi opiniilor conţinute icircn

rapoartele de audit utilizate ca puncte de plecare icircn derularea viitoarelor misiuni de audit

intern sau extern

Totodată CCR va dezvolta colaborarea cu structurile de audit intern din cadrul

entităţilor publice controlate pentru

- analiza comună a programelor de audit multianuale şi anuale pentru asigurarea

complementarităţii domeniilor supuse auditării

- stabilirea misiunilor de interes comun a obiectivelor acestora şi a termenelor de realizare

avacircnd icircn vedere respectarea principiului ca misiunile de audit public extern de regulă să fie

ulterioare misiunilor de audit intern

- evitarea suprapunerii perioadelor icircn care se desfăşoară efectiv auditul

Din aceste considerente entităţile supuse controlului CCR sunt obligate să transmită

acesteia pacircnă la sfacircrşitul trimestrului I pentru anul precedent raportul privind desfăşurarea şi

realizarea programului de audit intern

Raportarea activităţii de audit intern se face pe baza raportului cadru adoptat după

modelul Comisiei Europene difuzat de UCAAPI icircn calitate de responsabilă cu coordonarea

şi supravegherea auditului intern pentru toţi ordonatorii principali de credite Aceştia la racircndul

lor transmit raportul cadru la toate unităţile aflate icircn subordinea sub autoritatea sau icircn

coordonarea lor şi care au organizată potrivit legii activitatea de audit intern

Rapoartele vor constitui o sursă importantă de informare pentru auditorii publici externi

asupra activităţii de audit intern desfăşurată icircn cadrul entităţii publice respectiv de a cunoaşte

misiunile de audit derulate obiectivele acesteia natura constatărilor şi tipul recomandărilor

formulate Auditorii publici externi pot utiliza aceste informaţii pe care le supun propriei

judecăţi profesionale

Considerăm că profesioniştii din cele două domenii sunt conştienţi de

complementaritatea activităţilor icircntr-o societate tot mai specializată de impactul activităţilor

de audit pentru toate categoriile de management de aşteptările tuturor salariaţilor din cadrul

entităţilor de la AUDITORI şi care nu pot să-şi atingă obiectivele fără realizarea unor

organisme de contact care să funcţioneze ca interfeţe icircntre diversele structuri publice centrale

pe bază de profesionalism

UCAAPI are preocupări pentru alinierea la exigenţele şi standardele internaţionale ceea

ce va contribui la o mai bună comunicare icircntre instituţiile noastre şi organismele naţionale

regionale şi inter-naţionale

6 Auditul intern in sistemul public din Romania

Auditul intern este implementat din 1941 In Europa a fost introdus de UE din 1995 in

Romania in 1999 s-a dat prima lege (legea nr 1191999- privind controlul intern si controlul

financiar prevenitvin cadrul controlului intern functiona si auditul intern ulterior partea de

audit intern a fost abrogata si a ramas numai partea de control intern si control financiar

preventiv) in 2002cu intrare in aplicare din 2003 s-a infiintat auditul intern public din

Romania in baza legii 6722002

In 2002-2003 pana in prezent a fost o lupta pentru implementarea auditului intern

Prin legea nr 6722002 privind auditul public intern si OG 372004 privind

modificarile si completarile acestuia a fost reglementat auditul intern in entitatile publice ca

activitatea functional independenta si obiectiva

In entitatile economice din sistemul privat auditul intern este reglementat prin OUG

nr 751999 privind activitatea de audit financiar republicata prin legea 1332002

Pentru restul entitatilor din sistemul privat auditul intern nu este obligatoriu dar si

acestea sunt interesate sa-si organizeze activitatea de audit intern pentru accesarea

eventualelor fonduri structurale europene

Organizarea auditului intern (AI)

Din punct de vedere structural

a) Comitetul pentru API (CAPI)

b) Unitatea Centrala de Armonizare pentru API (UCAAPI)

c) Compartimentele de API din entitatile publice

Nota pctele a) si b) sunt organizate in structura Ministerului de Finante

Se icircnfiinteaza Comitetul pentru Audit Public Intern (CAPI) pe lacircnga Unitatea

Centrala de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI) organism cu caracter

consultativ pentru a actiona icircn vederea definirii strategiei si a icircmbunatatirii activitatii de

audit public intern icircn sectorul public

CAPI cuprinde 11 membri astfel a) presedintele Camerei Auditorilor Financiari din

Romacircnia

b) profesori universitari cu specialitate icircn domeniul auditului public intern - 2 persoane

c) specialisti cu icircnalta calificare icircn domeniul auditului public intern - 3 persoane

d) directorul general al UCAAPI e) experti din alte domenii de activitate respectiv contab

ilitate publica juridic sisteme informatice - 4 persoane (3) Membrii CAPI cu exceptia

directorului general al UCAAPI nu pot face parte din structurile Ministerului Finantelor

Publice iar modul de nominalizare a acestora se va stabili prin norme aprobate prin

hotaracircre a Guvernului

CAPI va fi condus de un presedinte ales cu majoritate simpla de voturi dintre

membrii comitetului pentru o perioada de 3 ani presedintele convoaca icircntacirclnirile CAPI

Regulamentul de organizare si functionare a CAPI este aprobat de plenul acestuia cu

o majoritate de jumatate plus unu din voturi

Secretariatul tehnic al CAPI este asigurat de UCAAPI

Membrii CAPI vor primi o indemnizatie de sedinta egala cu 20 din nivelul

echivalent salariului brut al secretarilor de stat indemnizatia se suporta din bugetul statului

prin bugetul Ministerului Finantelor Publice

Icircn realizarea obiectivelor sale CAPI are urmatoarele atributii principale

a) dezbate planurile strategice de dezvoltare icircn domeniul auditului public intern si emite o

opinie asupra directiilor de dezvoltare a acestuia

b) dezbate si emite o opinie asupra actului normativ elaborat de UCAAPI icircn domeniul

auditului public intern c) dezbate si avizeaza raportul anual privind activitatea de audit

public intern si icircl prezinta Guvernului d) avizeaza planul misiunilor de audit public intern

de interes national cu implicatii multisectoriale

e) dezbate si emite o opinie asupra rapoartelor de audit public intern de interes national cu

implicatii multisectoriale f) analizeaza importanta recomandarilor formulate de auditorii

interni icircn cazul divergentelor de opinii dintre conducatorul entitatii publice si auditorii

interni emitacircnd o opinie asupra consecintelor neimplementarii recomandarilor formulate de

acestia g) analizeaza acordurile de cooperare icircntre auditul intern si cel extern referitor la

definirea conceptelor si la utilizarea standardelor icircn domeniu schimbul de rezultate din

activitatea propriu-zisa de audit precum si pregatirea profesionala comuna a auditorilor h)

avizeaza numirea si revocarea directorului general al UCAAPI

Icircn cadrul Ministerului Finantelor Publice se constituie Uniunea Centrala de

Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI) structurata pe compartimente de

specialitate icircn subordinea directa a ministrului finantelor publice

UCAAPI este condusa de un director general numit de ministrul finantelor publice

cu avizul CAPI Directorul general este functionar public si trebuie sa aiba o icircnalta calificare

profesionala icircn domeniul financiar-contabil sisau al auditului cu o competenta profesionala

corespunzatoare si sa icircndeplineasca cerintele Codului privind conduita etica a auditorului

intern

Icircn realizarea obiectivelor sale UCAAPI are urmatoarele atributii principale

a) elaboreaza conduce si aplica o strategie unitara icircn domeniul auditului public intern si

monitorizeaza la nivel national aceasta activitate

b) dezvolta cadrul normativ icircn domeniul auditului public intern

c) dezvolta si implementeaza proceduri si metodologii uniforme bazate pe standardele

internationale inclusiv manualele de audit intern

d) dezvolta metodologiile icircn domeniul riscului managerial

e) elaboreaza Codul privind conduita etica a auditorului intern

f) avizeaza normele metodologice specifice diferitelor sectoare de activitate icircn domeniul

auditului public intern g) dezvolta sistemul de raportare a rezultatelor activitatii de audit

public intern si elaboreaza raportul anual precum si sinteze pe baza rapoartelor primite h)

efectueaza misiuni de audit public intern de interes national cu implicatii multisectoriale

i) verifica respectarea normelor instructiunilor precum si a Codului privind conduita etica a

auditorului intern de catre compartimentele de audit public intern si poate initia masurile

corective necesare icircn cooperare cu conducatorul entitatii publice icircn cauza

j) coordoneaza sistemul de recrutare si de pregatire profesionala icircn domeniul auditului

public intern

k) avizeaza numireadestituirea sefilor compartimentelor de audit public intern din entitatile

publice l) coopereaza cu Curtea de Conturi si cu alte institutii si autoritati publice din

Romacircnia

m) coopereaza cu autoritatile si organizatiile de control financiar public din alte state

inclusiv din Comisia Europeana

Compartimentul de audit public intern se organizeaza astfel

a) conducatorul institutiei publice sau icircn cazul altor entitati publice organul de conducere

colectiva are obligatia instituirii cadrului organizatoric si functional necesar desfasurarii

activitatii de audit public intern

b) la institutiile publice mici care nu sunt subordonate altor entitati publice auditul public

intern se limiteaza la auditul de regularitate si se efectueaza de catre compartimentele de

audit public intern ale Ministerului Finantelor Publice c) conducatorul entitatii publice

subordonate poate stabili si mentine un compartiment functional de audit public intern cu

acordul entitatii publice de la nivelul ierarhic imediat superior iar daca acest compartiment

nu se icircnfiinteaza auditul entitatii respective se efectueaza de catre compartimentul de audit

public intern al entitatii publice de la nivelul ierarhic imediat superior

Compartimentul de audit public intern se constituie icircn subordinea directa a

conducerii entitatii publice si prin atributiile sale nu trebuie sa fie implicat icircn elaborarea

procedurilor de control intern si icircn desfasurarea activitatilor supuse auditului public

internConducatorul compartimentului de audit public intern este numitdestituit de catre

conducatorul entitatii publice cu avizul UCAAPI pentru entitatile publice subordonate

numireadestituirea se face cu avizul organului ierarhic superior Conducatorul

compartimentului de audit public intern este responsabil pentru organizarea si desfasurarea

activitatilor de audit

Functia de auditor intern este incompatibila cu exercitarea acestei functii ca activitate

profesionala orientata spre profit sau recompensa

Atributiile compartimentului de audit public intern sunt

a) elaboreaza norme metodologice specifice entitatii publice icircn care icircsi desfasoara

activitatea cu avizul UCAAPI sau al organului ierarhic superior icircn cazul entitatilor publice

subordonate b) elaboreaza proiectul planului anual de audit public intern

c) efectueaza activitati de audit public intern pentru a evalua daca sistemele de management

financiar si control ale entitatii publice sunt transparente si sunt conforme cu normele de

legalitate regularitate economicitate eficienta si eficacitate d) informeaza UCAAPI despre

recomandarile neicircnsusite de cat re conducatorul entitatii publice auditate precum si despre

consecintele acestora

e) raporteaza periodic asupra constatarilor concluziilor si recomandarilor rezultate din

activitatile sale de audit f) elaboreaza raportul anual al activitatii de audit public intern

g) icircn cazul identificarii unor iregularitati sau posibile prejudicii raporteaza imediat

conducatorului entitatii publice si structurii de control intern abilitate

7 REGLEMENTAREA SI COORDONAREA AUDITULUI INTERN

In Romania la recomandarea Comisiei Europene in 1999 s-a introdus auditul intern

o activitate noua care a generat profesia de auditor internin baza OUG 1191999 privind

controlul financiar preventiv si auditul internLegea a produs suficienta perturbare in sistem

deoarece acolo se recomanda transformarea compartimentelor de control financiar de

gestiune in compartimente de audit internTotusi a avut si efecte pozitive prin aparitia

activitatii de audit intern ca o functie a managementului general si prin crearea acestei

dispute conceptuale in Romania intre controlul intern si auditul intern pe de o parte si

controlul extern si auditul extern pe de alta parte

Datorita cresterii rolului auditului intern si intelegerea importantei auditorilor interni

in codul entitatilor si sprijiniti de Comisia Europeana am fost obligati sa scoatem o lege a

auditului intern (6722002) in baza careia toate entitatile publice si cele asimilate acesteia

fonduri bugetare si patrimoniu public sunt obligate sa aiba compartimente de audit intern

(directii servicii birou)

Standardele internationale de audit intern recomanda ca compartimentele de audit

intern sa nu fie mai mici de 3 persoane

In Romania exista aprox 30 de compartimente de audit intern din sistemul public

compartimente mici si izolate (1-2 auditori)Din aceste considerente in proxima perioada

vom completa normele generale cu norme de asociere a auditorilor interni penmtru a realiza

compartimente de minim 3 persoane

Legea 6722002 prevede constituirea unui CAPI format din 11 persoane la nivel

MFPDe asemenea s-a constituit UCAAPI la nivelul MFP si compartimente de audit intern

la nivelul tuturor entitatilor publice care au un volum al fondurilor bugetare de cel putin

100000 euro 3 ani consecutivi

Pentru entitatile publice (mici) care nu ating acest barem il va asigura structura

ierarhic superioara

In concluzie exista intr-un minister o directie de audit (20 persoane) structurata pe 2-3

servicii si compartimente de audit internAvem aprox 1000 si ceva de compartimente mici

de audit

Prin legea 6722002 in care utilizam frecvent ldquoactivitatea de auditrdquo intelegem

-activitatea de asigurare a functionalitatii sistemului de control intern din cadrul entitatii si

activitatea de consiliere

Din aceste considerente Codul legislativ prezentat a fost completat cu normele de exercitare

si organizare a activitatii de audit public intern aprobate prin OMFP 382003Ulterior au mai

fost elaborate si alte documente privind sustinerea functiei de audit intern cum ar fi CODUL

ETIC AL AUDITULUI INTERN OMFP 2522004 dar si alte acte normative de completare

si modificare a actului normativ (OUG 4232003 HG 372004) La recomandarea Comisiei

Europene a trebuit sa dezvoltam normele si pentru partea de consiliere si in acest sens s-a

elaborat OMFP 17022005 privind activitatea de consiliere a auditului intern

In normele 17022005 sunt prezentate tipurile consilierii care pot fi

a)consultanta-avand ca scop solutii pentru eliminarea diferitelor obstacole care impiedica

desfasurarea normala a proceselor stabilire cauze determinarea consecintelor formuland

recomandari

b)capacitatea intelegerii destinata obtinerii de informatii suplimentare pentru cunoasterea in

profunzime a unui sistem necesar personalului care are responsabilitatea implemetarii

acesteia

OMFP 9462005 recomanda nivelului general de management urmatoarele

- controlulinspecţia nu se vor mai organiza ca compartimente distincte ci activitatile de

control vor fi disipate pe fluxul procesului

-organizarea Registrului Riscurilor la nivelul fiecarui compartiment si prin centralizare la

nivelul entitatii

-elaborarea procedurilor scrise si formalizate pentru toate activitatile subactivitatile

programele din cadrul entitatiiAceasta filozofie de organizare a controlului intern in entitati

este prezentata in Indrumarul Metodologic privind Organizarea Controlului Intern existent

pe site-ul MFP

NOTA pentru aceste activitati se recomanda auditorilor interni sa faca facilitarea intelegerii

c)formare si perfectionarea profesiei destinata cunostintelor teoretice si practice gestiunea

riscurilor si controlului intern

Consilierea se organizeaza si desfasoara sub mai multe forme

-misiuni de consiliere formalizate cuprinse in plan care respecta OMFP 17022005 in

general pentru abordari sistematice si metodice si care se finalizeaza cu raport de consiliere

-misiuni de consiliere cu caracter informal neformalizat realizate prin participarea in cadrul

unor comitete schimburi de informatii realizate dupa procedurile specifice acestora

-misiuni de consiliere pentru situatii exceptionale (alegeri cutremur inundatii)

BIBLIOGRAFIE

1 Auditul intern autor MGhita Editura Economica Bucuresti 2004 ISBN 973-709-051-9

2 Audit intern autori Marcel Ghiţă Sorin Briciu şi colaboratorii Editura ULISE Alba Iulia

2005 ISBN 973-87453-1-4

3 Auditul intern icircn sistemul public autori Marcel Ghiţă Mihai Spracircnceană Editura

Tribuna Economică Bucureşti 2006

4 Theorie et practique de lrsquoaudit interne autor Jacques Renard Editions drsquoOrganisation

Paris France 2002 tradusă icircn Romacircnia printr-un proiect finanţat de PHARE sub

coordonarea Ministerului Finanţelor Publice Bucureşti 2003

5 Ordinul ministrului finanţelor publice nr 94604072005 pentru aprobarea Codului

controlului intern cuprinzacircnd standardele de managementcontrol intern la entităţile publice şi

pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial (MO nr 67528072005) cu

modificările şi completările ulterioare

6 Ordinul ministrului finanţelor publice nr 138922082006 privind modificarea şi

completarea Ordinului ministrului finanţelor publice nr 9462005 pentru aprobarea Codului

controlului intern cuprinzacircnd standardele de managementcontrol intern la entităţile publice şi

pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial (MO nr 77112092006)

7 Legea nr 67219122002 privind auditul public intern (MO nr 95324122002) cu

modificările şi completările ulterioare

Page 18: Audit Intern, Curs Master

Comitetele de audit acolo unde există ar trebui să icircncurajeze această interrelaţionare pe

principiul complementarităţii profesiilor avacircnd icircn vedere că este necesară colaborarea şi

cooperarea celor două profesii pentru atingerea obiectivelor ce le revin De asemenea acestea

ar trebui să aibă icircn vedere nu numai icircmpărtăşirea cunoştinţelor privind misiunile de audit

realizate dar şi o posibilă aliniere a stan-dardelor lor la buna practică internaţională

Realizarea unor misiuni de audit cu un icircnalt grad de profesionalism presupune existenţa

unei comunicări adecvate din ambele părţi şi aceasta va contribui la icircntărirea relaţiilor de

colaborare profe-sională şi icircn timp la obţinerea icircncrederii reciproce

Deviza ambelor structuri de audit ar trebui să fie aceea de a juca un rol activ icircn

schimbarea şi im-plementarea sistemelor de management şi control intern icircn cadrul

entităţilor care se poate realiza numai dacă există o stare de spirit potrivită care să conducă

la atingerea acestor principii astfel

- comunicarea permanentă care poate reprezenta cheia succesului

- profesionalism şi respect pentru entităţile auditate prin eliminare icircn totalitate

a suprapunerilor

- existenţa unei dorinţe de icircmpărtăşire a constatărilor

- colaborarea eficientă utilă pentru ambele părţi dar şi pentru entitatea

auditată

- comunicarea şi schimbul reciproc de informaţii care va contribui la

organizarea mai bine a activităţilor şi la oferirea unei calităţi crescute a muncii

- necesitatea creşterii icircncrederii reciproce icircntre cele două structuri de audit

deviza relaţiei dintre auditori ar trebui să fie COLABORARE ŞI COOPERARE

Icircn baza acestor considerente auditul intern trebuie să diminueze misiunile de audit de

conformitate şi să se icircndrepte tot mai mult spre realizarea unor misiuni de audit de sistem

deoarece auditul extern este mai interesat de acest gen de misiuni care icirci poate orienta mai

bine propria activitate Icircn acelaşi timp misiunile de audit de sistem sunt mai utile şi pentru

activitatea de evaluare a riscurilor de către management şi de către auditorii interni

Atingerea acestor obiective speciale se va materializa prin stabilirea icircn mod obligatoriu

a unor icircn-tacirclniri de lucru sistematice icircn vederea cooperării şi care se va concretiza icircn

elaborarea unui PROTOCOL DE COLABORARE icircntre cele două profesii de auditori

Considerăm că auditul extern trebuie să fie cel care să aibă iniţiativă icircn această relaţie

avacircnd icircn vedere posibilităţile de evaluare anuală a entităţilor publice şi logica de a porni icircn

examinările pe care le efectuează de la constatările şi recomandările auditului intern Icircn plus

auditul extern icircn activitatea de evaluare a eficienţei sistemului de control managerial trebuie

să aibă icircn vedere rapoartele auditului intern

Desigur posibilităţile de colaborare şi cooperare sunt multiple şi se impune ca mereu să

fie regacircndite funcţie de evoluţia tehnicilor şi instrumentelor de audit dar şi buna practică

recunoscută icircn domeniu

TERMENII PROTOCOLULUI DINTRE AUDITUL EXTERN ŞI AUDITUL INTERN

Activităţile de audit intern şi cele de audit extern din Romacircnia au ca ţel comun

contribuţia la buna gestionare a constituirii şi utilizării fondurilor publice motiv pentru care

de multe ori sunt preferate schimburile de specialişti dintre cele două profesii care de

asemenea sunt şi profesii liberale

Icircn evoluţia celor două activităţi nu de puţine ori intersectarea misiunilor de audit a fost

benefică amacircndurora acestea completacircndu-se reciproc la nivel informal dar şi prin faptul că

rezultatele activităţii uneia dintre ele a fost iniţiatorul şisau declanşatorul activităţii celeilalte

De asemenea ca o apreciere a muncii auditorilor angrenaţi icircntr-un sistem sau altul aceştia au

contribuit la implementarea recomandărilor celorlalţi deşi aceste atribuţii nu erau stabilite

anticipat ca fiind obligatorii

Avacircnd icircn vedere obiectivele comune o serie de tehnici şi instrumente de audit pe care le

folosesc ambele profesii deşi au metodologii diferite dar şi obiective specifice considerăm

că cele două tipuri ale auditului trebuie să se afle icircntr-o perfectă complementaritate

respingacircnd exclusivismul de orice fel

Prin luare icircn considerare a acestor realităţi Curtea de Conturi a Romacircniei ndash CCR ndash icircn

calitate de instituţie supremă de audit şi Ministerul Finanţelor Publice prin Unitatea

Centrală pentru Armonizarea Auditului Public Intern ndash UCAAPI ndash icircn calitate de organ de

specialitate al administraţiei publice centrale care elaborează conduce şi aplică o strategie

unitară icircn domeniul auditului intern icircn sectorul public pot să conlucreze icircndeaproape

pentru a asigura stabilitatea şi complementaritatea celor două sisteme de audit şi a

componentelor acestora

Icircn practică recomandăm ca relaţiile dintre cele două categorii de profesionişti să fie

transpuse icircntr-un Protocol pentru colaborare şi cooperare icircn domeniul activităţii de audit

care să fie structurat pe mai multe capitole icircn care să se statueze icircn principal următoarele

A coordonarea metodologică comună icircn domeniul auditului public icircn Romacircnia

B coordonarea planurilor de activitate ale structurilor de audit intern din entităţile

publice cu cele ale CCR

C asigurarea schimbului de informaţii icircn procesul de auditare

D realizarea pregătirii profesionale unitare a auditorilor

A Coordonarea metodologică comună icircn domeniul auditului public icircn Romacircnia va

conduce pe de-o parte la creşterea icircncrederii CCR icircn calitatea activităţii de audit intern care

se poate baza pe rapoartele auditorilor interni şi icircn acelaşi timp poate să le utilizeze ca puncte

de plecare icircn activitatea proprie Pe de altă parte structurile de audit intern icircşi pot reorienta

propriile activităţi icircn funcţie de constatările şi opiniile auditului extern icircncercacircnd totodată să

evite dublarea eforturilor şi a resurselor alocate de către cele două instituţii de audit

Protocolul de cooperare pentru realizarea coordonării metodologice ar trebui să se refere

următoarele

cooperare reciprocă cu maximă operativitate pentru elaborarea şi actualizarea normelor

curente şi a intenţiilor legislative privind icircmbunătăţirea cadrului normativ

transmiterea comentariilor reciproce asupra cadrului procedural şi existenţa disponibilităţii de

a accepta comentariile şi de a le include icircn normele proprii cu respectarea judecăţii

profesionale şi păstrarea independenţei

bull realizarea icircntacirclnirilor periodice icircntre specialişti pentru dezbaterea anumitor soluţii

metodologice comune icircn vederea icircnţelegerii profunde a acestora

bull informarea reciprocă asupra intenţiilor de modificare a cadrului normativ şi procedural de

desfăşurare a activităţii de audit

bull solicitarea de consiliere pentru icircmbunătăţirea şi compatibilizarea metodologiilor proprii de

audit şi a manualelor ghidurilor şi procedurilor de lucru fără a prejudicia independenţa şi

opiniile profe-sionale ale auditorilor

bull dezvoltarea metodologiilor comune pe baza analizei riscului care să permită focalizarea

acti-vităţii de audit intern pe domeniile-cheie ale entităţii publice

B Coordonarea planurilor de activitate ale structurilor de audit intern ale entităţilor

publice cu cele ale CCR cu scopul de a preveni suprapuneri ale activităţilor de audit dar şi

pentru a se completa reciproc prin identificarea şi evaluarea riscurilor rezultate astfel icircncacirct să

poată fi auditate arii cacirct mai extinse ale sistemelor din sectorul public

Icircn activitatea de coordonare a planurilor se impune respectarea unor principii generale

precum

evitarea suprapunerii perioadelor auditabile

misiunile de audit extern de regulă să fie ulterioare misiunilor de audit intern

stabilirea misiunilor de audit de interes comun a obiectivelor acestora şi a

termenelor de realizare

elaborarea unor planuri pentru situaţii neprevăzute cacircnd managerii deturnează

activitatea de audit intern

analiza şi discutarea planurilor curente icircn vederea elaborării planurilor anuale

viitoare de audit şi realizarea unor eventuale schimburi de informaţii privind entităţile ce

urmează a fi auditate

Protocolul de colaborare ar trebui să stabilească şi un calendar comun pentru

definitivarea proiec-telor planurilor de audit intern pentru anul următor corelate cu planul

de activitate propriu al CCR

C Asigurarea schimbului de informaţii icircn procesul de auditare determină necesitatea

informării reciproce asupra modului de desfăşurare propriu-zisă a misiunilor de audit şi

asupra constatărilor deosebite din cuprinsul rapoartelor de audit astfel

icircn situaţia apariţiei icircn timpul derulării misiunilor de audit a unor grave suspiciuni

privind existenţa unui management defectuos sau a unor cazuri de fraudă structurile de

audit intern şi cele de audit extern funcţie de nivelul la care se situează entitatea auditată

se impune să se informeze reciproc dar cu respectarea principiului independenţei

icircn vederea realizării practice a schimbului de informaţii părţile vor proceda la

transmiterea reciprocă a constatărilor importante din rapoartele de audit cu acordul

managerilor inclusiv informarea reciprocă despre modul de implementare a

recomandărilor şi concluziilor formulate icircn cadrul misiunilor de audit

de asemenea icircn spiritul celor expuse mai sus părţile se vor invita reciproc pentru a

participa la şedinţele de icircnchidere a misiunilor de audit icircn situaţiile icircn care consideră

necesară prezenţa celeilalte părţi şi se vor informa despre modul de implementare al

recomandărilor şi concluziilor formulate icircn ca-drul misiunilor de audit

D Realizarea pregătirii profesionale unitare a auditorilor se impune icircn mod sistematic

cu scopul de a utiliza eficient rezultatele activităţii celeilalte entităţi icircn vederea atingerii

obiectivelor prestabilite Icircn acest sens considerăm necesitatea instituirii unui sistem de

colaborare privind cel puţin

- invitarea reciprocă a auditorilor celor două structuri la cursurile organizate sub

egida acestora inclusiv la acele iniţiative ale Uniunii Europene care se referă la controlul

şi protejarea intereselor financiare ale acesteia

- organizarea de dezbateri seminarii pe teme de interes comun privind analiza

riscurilor modul de utilizare a tehnicilor şi instrumentelor de audit sisteme de

implementare a recomandărilor şi concluziilor şa

- transmiterea reciprocă a materialelor şi informaţiilor cu caracter de noutate din

sfera auditului

Icircn vederea asigurării atingerii acestor obiective apreciem necesitatea

permanentizării activităţii unui grup de lucru care să aibă şi iniţiativa realizării

protocolului de colaborare dintre cele două instituţii CCR şi UCAAPI-MFP

Concret icircn baza acestui protocol dar şi a legislaţiei care reglementează cele două

domenii CCR icircn conformitate cu art 18 din lege va evalua activitatea de control financiar

propriu inclusiv activitatea de audit intern Astfel se impune ca auditorii publici externi să

analizeze icircn cadrul entităţilor auditate icircn principal următoarele aspecte

(1) Organizarea şi managementul structurilor de audit intern

- organizarea compartimentului de audit intern subordonarea şi raportarea directă către

conducerea entităţii publice

- stabilirea atribuţiilor şi responsabilităţilor auditorilor interni conform cadrului legal

- organizarea activităţii de audit intern icircn mod distinct de celelalte activităţi din entitatea

publică

- neimplicarea auditorilor interni icircn elaborarea procedurilor de control sau icircn derularea

efectivă a unor activităţi auditabile

- numirearevocarea şefilor compartimentului de audit intern şi a auditorilor interni

- calitatea şi natura domeniilor cuprinse icircn programul de asigurare şi icircmbunătăţire a

calităţii activităţii de audit intern

- fundamentarea necesarului de auditori pentru funcţionarea optimă a structurilor de

audit intern

- frecvenţa şi modul de apel la resursele externe necesare efectuării misiunilor de audit

intern

- profilul şi competenţa profesională a auditorilor interni

((2) Planificarea auditului intern

elaborarea planului ndash structură aprobare şi actualizare

fundamentarea acţiunilor din plan ndash analiza riscului selectarea şi icircntocmirea referatului

de jus-tificare

concordanţa misiunilor cuprinse icircn plan cu zonele de risc ridicat al domeniilor de

activitate ale entităţii publice

analiza gradului de icircndeplinire a misiunilor de audit planificate

(3) Modul de respectare a metodologiei şi procedurilor icircn derularea misiunilor de audit

public intern

evaluarea normelor metodologice proprii privind activitatea de audit intern

Carta auditului intern

aplicarea efectivă a metodologiei şi procedurilor specifice muncii de audit intern

respectarea principiilor Codului privind conduita etică referitoare la obiectivitatea

integritatea şi asigurarea independenţei auditorilor interni

programul de pregătire profesională

declararea incompatibilităţilor auditorilor interni

respectarea confidenţialităţii profesionale

(4) Evaluarea desfăşurării misiunilor de audit intern

definirea obiectivelor misiunii icircn urma analizei de risc

tematica icircn detaliu şi intervenţia la faţa locului

pertinenţa constatărilor cauzelor consecinţelor şi recomandărilor

respectarea structurii standard a raportului de audit intern

difuzarea raportului de audit intern

(5) Urmărirea implementării recomandărilor formulate icircn rapoartele de audit intern

analiza planului de acţiune şi a calendarului de implementare

gradul de implementare a recomandărilor şi a cauzelor care au condus la neicircndeplinirea

unor recomandări

aprecierea activităţii de audit intern din partea structurilor auditate şi a conducerii

entităţii publice

(6) Organizarea sistemului de raportare a activităţii de audit intern

raportarea recomandărilor neacceptate sau acceptate dar neimplementate

raportarea iregularităţilor

raportul anual de activitate

Constatările auditorilor publici externi rezultate din evaluarea activităţilor de audit

intern consemnate icircn rapoartele de audit icircncheiate vor fi sintetizate de către structurile de

control teritoriale şi se vor transmite departamentului de specialitate pentru a fi cuprinse icircn

Raportul public anual al Curţii de Conturi icircntr-o secţiune distinctă intitulată ldquoEvaluarea

sistemelor de control şi audit internrdquo

Icircn acest sens art 8 lit ldquolrdquo din Legea nr 67219122002 privind auditul public intern

(MO nr 95324122002) cu modificările şi completările ulterioare republicată prevede

colaborarea CCR cu UCAAPI - MFP pentru

- compatibilizarea cadrului procedural utilizat de auditori icircn desfăşurarea activităţii şi

raportarea rezultatelor auditului icircn vederea realizării unei relaţii bazată pe icircncredere

- icircnţelegerea reciprocă a tehnicilor şi instrumentelor utilizate de auditori şi armonizarea

acestora pentru a asigura un caracter unitar icircn stabilirea constatărilor şi evaluarea cauzelor şi

concluzii-lor activităţii de audit

- recunoaşterea reciprocă a nivelului calitativ al recomandărilor şi opiniilor conţinute icircn

rapoartele de audit utilizate ca puncte de plecare icircn derularea viitoarelor misiuni de audit

intern sau extern

Totodată CCR va dezvolta colaborarea cu structurile de audit intern din cadrul

entităţilor publice controlate pentru

- analiza comună a programelor de audit multianuale şi anuale pentru asigurarea

complementarităţii domeniilor supuse auditării

- stabilirea misiunilor de interes comun a obiectivelor acestora şi a termenelor de realizare

avacircnd icircn vedere respectarea principiului ca misiunile de audit public extern de regulă să fie

ulterioare misiunilor de audit intern

- evitarea suprapunerii perioadelor icircn care se desfăşoară efectiv auditul

Din aceste considerente entităţile supuse controlului CCR sunt obligate să transmită

acesteia pacircnă la sfacircrşitul trimestrului I pentru anul precedent raportul privind desfăşurarea şi

realizarea programului de audit intern

Raportarea activităţii de audit intern se face pe baza raportului cadru adoptat după

modelul Comisiei Europene difuzat de UCAAPI icircn calitate de responsabilă cu coordonarea

şi supravegherea auditului intern pentru toţi ordonatorii principali de credite Aceştia la racircndul

lor transmit raportul cadru la toate unităţile aflate icircn subordinea sub autoritatea sau icircn

coordonarea lor şi care au organizată potrivit legii activitatea de audit intern

Rapoartele vor constitui o sursă importantă de informare pentru auditorii publici externi

asupra activităţii de audit intern desfăşurată icircn cadrul entităţii publice respectiv de a cunoaşte

misiunile de audit derulate obiectivele acesteia natura constatărilor şi tipul recomandărilor

formulate Auditorii publici externi pot utiliza aceste informaţii pe care le supun propriei

judecăţi profesionale

Considerăm că profesioniştii din cele două domenii sunt conştienţi de

complementaritatea activităţilor icircntr-o societate tot mai specializată de impactul activităţilor

de audit pentru toate categoriile de management de aşteptările tuturor salariaţilor din cadrul

entităţilor de la AUDITORI şi care nu pot să-şi atingă obiectivele fără realizarea unor

organisme de contact care să funcţioneze ca interfeţe icircntre diversele structuri publice centrale

pe bază de profesionalism

UCAAPI are preocupări pentru alinierea la exigenţele şi standardele internaţionale ceea

ce va contribui la o mai bună comunicare icircntre instituţiile noastre şi organismele naţionale

regionale şi inter-naţionale

6 Auditul intern in sistemul public din Romania

Auditul intern este implementat din 1941 In Europa a fost introdus de UE din 1995 in

Romania in 1999 s-a dat prima lege (legea nr 1191999- privind controlul intern si controlul

financiar prevenitvin cadrul controlului intern functiona si auditul intern ulterior partea de

audit intern a fost abrogata si a ramas numai partea de control intern si control financiar

preventiv) in 2002cu intrare in aplicare din 2003 s-a infiintat auditul intern public din

Romania in baza legii 6722002

In 2002-2003 pana in prezent a fost o lupta pentru implementarea auditului intern

Prin legea nr 6722002 privind auditul public intern si OG 372004 privind

modificarile si completarile acestuia a fost reglementat auditul intern in entitatile publice ca

activitatea functional independenta si obiectiva

In entitatile economice din sistemul privat auditul intern este reglementat prin OUG

nr 751999 privind activitatea de audit financiar republicata prin legea 1332002

Pentru restul entitatilor din sistemul privat auditul intern nu este obligatoriu dar si

acestea sunt interesate sa-si organizeze activitatea de audit intern pentru accesarea

eventualelor fonduri structurale europene

Organizarea auditului intern (AI)

Din punct de vedere structural

a) Comitetul pentru API (CAPI)

b) Unitatea Centrala de Armonizare pentru API (UCAAPI)

c) Compartimentele de API din entitatile publice

Nota pctele a) si b) sunt organizate in structura Ministerului de Finante

Se icircnfiinteaza Comitetul pentru Audit Public Intern (CAPI) pe lacircnga Unitatea

Centrala de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI) organism cu caracter

consultativ pentru a actiona icircn vederea definirii strategiei si a icircmbunatatirii activitatii de

audit public intern icircn sectorul public

CAPI cuprinde 11 membri astfel a) presedintele Camerei Auditorilor Financiari din

Romacircnia

b) profesori universitari cu specialitate icircn domeniul auditului public intern - 2 persoane

c) specialisti cu icircnalta calificare icircn domeniul auditului public intern - 3 persoane

d) directorul general al UCAAPI e) experti din alte domenii de activitate respectiv contab

ilitate publica juridic sisteme informatice - 4 persoane (3) Membrii CAPI cu exceptia

directorului general al UCAAPI nu pot face parte din structurile Ministerului Finantelor

Publice iar modul de nominalizare a acestora se va stabili prin norme aprobate prin

hotaracircre a Guvernului

CAPI va fi condus de un presedinte ales cu majoritate simpla de voturi dintre

membrii comitetului pentru o perioada de 3 ani presedintele convoaca icircntacirclnirile CAPI

Regulamentul de organizare si functionare a CAPI este aprobat de plenul acestuia cu

o majoritate de jumatate plus unu din voturi

Secretariatul tehnic al CAPI este asigurat de UCAAPI

Membrii CAPI vor primi o indemnizatie de sedinta egala cu 20 din nivelul

echivalent salariului brut al secretarilor de stat indemnizatia se suporta din bugetul statului

prin bugetul Ministerului Finantelor Publice

Icircn realizarea obiectivelor sale CAPI are urmatoarele atributii principale

a) dezbate planurile strategice de dezvoltare icircn domeniul auditului public intern si emite o

opinie asupra directiilor de dezvoltare a acestuia

b) dezbate si emite o opinie asupra actului normativ elaborat de UCAAPI icircn domeniul

auditului public intern c) dezbate si avizeaza raportul anual privind activitatea de audit

public intern si icircl prezinta Guvernului d) avizeaza planul misiunilor de audit public intern

de interes national cu implicatii multisectoriale

e) dezbate si emite o opinie asupra rapoartelor de audit public intern de interes national cu

implicatii multisectoriale f) analizeaza importanta recomandarilor formulate de auditorii

interni icircn cazul divergentelor de opinii dintre conducatorul entitatii publice si auditorii

interni emitacircnd o opinie asupra consecintelor neimplementarii recomandarilor formulate de

acestia g) analizeaza acordurile de cooperare icircntre auditul intern si cel extern referitor la

definirea conceptelor si la utilizarea standardelor icircn domeniu schimbul de rezultate din

activitatea propriu-zisa de audit precum si pregatirea profesionala comuna a auditorilor h)

avizeaza numirea si revocarea directorului general al UCAAPI

Icircn cadrul Ministerului Finantelor Publice se constituie Uniunea Centrala de

Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI) structurata pe compartimente de

specialitate icircn subordinea directa a ministrului finantelor publice

UCAAPI este condusa de un director general numit de ministrul finantelor publice

cu avizul CAPI Directorul general este functionar public si trebuie sa aiba o icircnalta calificare

profesionala icircn domeniul financiar-contabil sisau al auditului cu o competenta profesionala

corespunzatoare si sa icircndeplineasca cerintele Codului privind conduita etica a auditorului

intern

Icircn realizarea obiectivelor sale UCAAPI are urmatoarele atributii principale

a) elaboreaza conduce si aplica o strategie unitara icircn domeniul auditului public intern si

monitorizeaza la nivel national aceasta activitate

b) dezvolta cadrul normativ icircn domeniul auditului public intern

c) dezvolta si implementeaza proceduri si metodologii uniforme bazate pe standardele

internationale inclusiv manualele de audit intern

d) dezvolta metodologiile icircn domeniul riscului managerial

e) elaboreaza Codul privind conduita etica a auditorului intern

f) avizeaza normele metodologice specifice diferitelor sectoare de activitate icircn domeniul

auditului public intern g) dezvolta sistemul de raportare a rezultatelor activitatii de audit

public intern si elaboreaza raportul anual precum si sinteze pe baza rapoartelor primite h)

efectueaza misiuni de audit public intern de interes national cu implicatii multisectoriale

i) verifica respectarea normelor instructiunilor precum si a Codului privind conduita etica a

auditorului intern de catre compartimentele de audit public intern si poate initia masurile

corective necesare icircn cooperare cu conducatorul entitatii publice icircn cauza

j) coordoneaza sistemul de recrutare si de pregatire profesionala icircn domeniul auditului

public intern

k) avizeaza numireadestituirea sefilor compartimentelor de audit public intern din entitatile

publice l) coopereaza cu Curtea de Conturi si cu alte institutii si autoritati publice din

Romacircnia

m) coopereaza cu autoritatile si organizatiile de control financiar public din alte state

inclusiv din Comisia Europeana

Compartimentul de audit public intern se organizeaza astfel

a) conducatorul institutiei publice sau icircn cazul altor entitati publice organul de conducere

colectiva are obligatia instituirii cadrului organizatoric si functional necesar desfasurarii

activitatii de audit public intern

b) la institutiile publice mici care nu sunt subordonate altor entitati publice auditul public

intern se limiteaza la auditul de regularitate si se efectueaza de catre compartimentele de

audit public intern ale Ministerului Finantelor Publice c) conducatorul entitatii publice

subordonate poate stabili si mentine un compartiment functional de audit public intern cu

acordul entitatii publice de la nivelul ierarhic imediat superior iar daca acest compartiment

nu se icircnfiinteaza auditul entitatii respective se efectueaza de catre compartimentul de audit

public intern al entitatii publice de la nivelul ierarhic imediat superior

Compartimentul de audit public intern se constituie icircn subordinea directa a

conducerii entitatii publice si prin atributiile sale nu trebuie sa fie implicat icircn elaborarea

procedurilor de control intern si icircn desfasurarea activitatilor supuse auditului public

internConducatorul compartimentului de audit public intern este numitdestituit de catre

conducatorul entitatii publice cu avizul UCAAPI pentru entitatile publice subordonate

numireadestituirea se face cu avizul organului ierarhic superior Conducatorul

compartimentului de audit public intern este responsabil pentru organizarea si desfasurarea

activitatilor de audit

Functia de auditor intern este incompatibila cu exercitarea acestei functii ca activitate

profesionala orientata spre profit sau recompensa

Atributiile compartimentului de audit public intern sunt

a) elaboreaza norme metodologice specifice entitatii publice icircn care icircsi desfasoara

activitatea cu avizul UCAAPI sau al organului ierarhic superior icircn cazul entitatilor publice

subordonate b) elaboreaza proiectul planului anual de audit public intern

c) efectueaza activitati de audit public intern pentru a evalua daca sistemele de management

financiar si control ale entitatii publice sunt transparente si sunt conforme cu normele de

legalitate regularitate economicitate eficienta si eficacitate d) informeaza UCAAPI despre

recomandarile neicircnsusite de cat re conducatorul entitatii publice auditate precum si despre

consecintele acestora

e) raporteaza periodic asupra constatarilor concluziilor si recomandarilor rezultate din

activitatile sale de audit f) elaboreaza raportul anual al activitatii de audit public intern

g) icircn cazul identificarii unor iregularitati sau posibile prejudicii raporteaza imediat

conducatorului entitatii publice si structurii de control intern abilitate

7 REGLEMENTAREA SI COORDONAREA AUDITULUI INTERN

In Romania la recomandarea Comisiei Europene in 1999 s-a introdus auditul intern

o activitate noua care a generat profesia de auditor internin baza OUG 1191999 privind

controlul financiar preventiv si auditul internLegea a produs suficienta perturbare in sistem

deoarece acolo se recomanda transformarea compartimentelor de control financiar de

gestiune in compartimente de audit internTotusi a avut si efecte pozitive prin aparitia

activitatii de audit intern ca o functie a managementului general si prin crearea acestei

dispute conceptuale in Romania intre controlul intern si auditul intern pe de o parte si

controlul extern si auditul extern pe de alta parte

Datorita cresterii rolului auditului intern si intelegerea importantei auditorilor interni

in codul entitatilor si sprijiniti de Comisia Europeana am fost obligati sa scoatem o lege a

auditului intern (6722002) in baza careia toate entitatile publice si cele asimilate acesteia

fonduri bugetare si patrimoniu public sunt obligate sa aiba compartimente de audit intern

(directii servicii birou)

Standardele internationale de audit intern recomanda ca compartimentele de audit

intern sa nu fie mai mici de 3 persoane

In Romania exista aprox 30 de compartimente de audit intern din sistemul public

compartimente mici si izolate (1-2 auditori)Din aceste considerente in proxima perioada

vom completa normele generale cu norme de asociere a auditorilor interni penmtru a realiza

compartimente de minim 3 persoane

Legea 6722002 prevede constituirea unui CAPI format din 11 persoane la nivel

MFPDe asemenea s-a constituit UCAAPI la nivelul MFP si compartimente de audit intern

la nivelul tuturor entitatilor publice care au un volum al fondurilor bugetare de cel putin

100000 euro 3 ani consecutivi

Pentru entitatile publice (mici) care nu ating acest barem il va asigura structura

ierarhic superioara

In concluzie exista intr-un minister o directie de audit (20 persoane) structurata pe 2-3

servicii si compartimente de audit internAvem aprox 1000 si ceva de compartimente mici

de audit

Prin legea 6722002 in care utilizam frecvent ldquoactivitatea de auditrdquo intelegem

-activitatea de asigurare a functionalitatii sistemului de control intern din cadrul entitatii si

activitatea de consiliere

Din aceste considerente Codul legislativ prezentat a fost completat cu normele de exercitare

si organizare a activitatii de audit public intern aprobate prin OMFP 382003Ulterior au mai

fost elaborate si alte documente privind sustinerea functiei de audit intern cum ar fi CODUL

ETIC AL AUDITULUI INTERN OMFP 2522004 dar si alte acte normative de completare

si modificare a actului normativ (OUG 4232003 HG 372004) La recomandarea Comisiei

Europene a trebuit sa dezvoltam normele si pentru partea de consiliere si in acest sens s-a

elaborat OMFP 17022005 privind activitatea de consiliere a auditului intern

In normele 17022005 sunt prezentate tipurile consilierii care pot fi

a)consultanta-avand ca scop solutii pentru eliminarea diferitelor obstacole care impiedica

desfasurarea normala a proceselor stabilire cauze determinarea consecintelor formuland

recomandari

b)capacitatea intelegerii destinata obtinerii de informatii suplimentare pentru cunoasterea in

profunzime a unui sistem necesar personalului care are responsabilitatea implemetarii

acesteia

OMFP 9462005 recomanda nivelului general de management urmatoarele

- controlulinspecţia nu se vor mai organiza ca compartimente distincte ci activitatile de

control vor fi disipate pe fluxul procesului

-organizarea Registrului Riscurilor la nivelul fiecarui compartiment si prin centralizare la

nivelul entitatii

-elaborarea procedurilor scrise si formalizate pentru toate activitatile subactivitatile

programele din cadrul entitatiiAceasta filozofie de organizare a controlului intern in entitati

este prezentata in Indrumarul Metodologic privind Organizarea Controlului Intern existent

pe site-ul MFP

NOTA pentru aceste activitati se recomanda auditorilor interni sa faca facilitarea intelegerii

c)formare si perfectionarea profesiei destinata cunostintelor teoretice si practice gestiunea

riscurilor si controlului intern

Consilierea se organizeaza si desfasoara sub mai multe forme

-misiuni de consiliere formalizate cuprinse in plan care respecta OMFP 17022005 in

general pentru abordari sistematice si metodice si care se finalizeaza cu raport de consiliere

-misiuni de consiliere cu caracter informal neformalizat realizate prin participarea in cadrul

unor comitete schimburi de informatii realizate dupa procedurile specifice acestora

-misiuni de consiliere pentru situatii exceptionale (alegeri cutremur inundatii)

BIBLIOGRAFIE

1 Auditul intern autor MGhita Editura Economica Bucuresti 2004 ISBN 973-709-051-9

2 Audit intern autori Marcel Ghiţă Sorin Briciu şi colaboratorii Editura ULISE Alba Iulia

2005 ISBN 973-87453-1-4

3 Auditul intern icircn sistemul public autori Marcel Ghiţă Mihai Spracircnceană Editura

Tribuna Economică Bucureşti 2006

4 Theorie et practique de lrsquoaudit interne autor Jacques Renard Editions drsquoOrganisation

Paris France 2002 tradusă icircn Romacircnia printr-un proiect finanţat de PHARE sub

coordonarea Ministerului Finanţelor Publice Bucureşti 2003

5 Ordinul ministrului finanţelor publice nr 94604072005 pentru aprobarea Codului

controlului intern cuprinzacircnd standardele de managementcontrol intern la entităţile publice şi

pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial (MO nr 67528072005) cu

modificările şi completările ulterioare

6 Ordinul ministrului finanţelor publice nr 138922082006 privind modificarea şi

completarea Ordinului ministrului finanţelor publice nr 9462005 pentru aprobarea Codului

controlului intern cuprinzacircnd standardele de managementcontrol intern la entităţile publice şi

pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial (MO nr 77112092006)

7 Legea nr 67219122002 privind auditul public intern (MO nr 95324122002) cu

modificările şi completările ulterioare

Page 19: Audit Intern, Curs Master

auditul extern icircn activitatea de evaluare a eficienţei sistemului de control managerial trebuie

să aibă icircn vedere rapoartele auditului intern

Desigur posibilităţile de colaborare şi cooperare sunt multiple şi se impune ca mereu să

fie regacircndite funcţie de evoluţia tehnicilor şi instrumentelor de audit dar şi buna practică

recunoscută icircn domeniu

TERMENII PROTOCOLULUI DINTRE AUDITUL EXTERN ŞI AUDITUL INTERN

Activităţile de audit intern şi cele de audit extern din Romacircnia au ca ţel comun

contribuţia la buna gestionare a constituirii şi utilizării fondurilor publice motiv pentru care

de multe ori sunt preferate schimburile de specialişti dintre cele două profesii care de

asemenea sunt şi profesii liberale

Icircn evoluţia celor două activităţi nu de puţine ori intersectarea misiunilor de audit a fost

benefică amacircndurora acestea completacircndu-se reciproc la nivel informal dar şi prin faptul că

rezultatele activităţii uneia dintre ele a fost iniţiatorul şisau declanşatorul activităţii celeilalte

De asemenea ca o apreciere a muncii auditorilor angrenaţi icircntr-un sistem sau altul aceştia au

contribuit la implementarea recomandărilor celorlalţi deşi aceste atribuţii nu erau stabilite

anticipat ca fiind obligatorii

Avacircnd icircn vedere obiectivele comune o serie de tehnici şi instrumente de audit pe care le

folosesc ambele profesii deşi au metodologii diferite dar şi obiective specifice considerăm

că cele două tipuri ale auditului trebuie să se afle icircntr-o perfectă complementaritate

respingacircnd exclusivismul de orice fel

Prin luare icircn considerare a acestor realităţi Curtea de Conturi a Romacircniei ndash CCR ndash icircn

calitate de instituţie supremă de audit şi Ministerul Finanţelor Publice prin Unitatea

Centrală pentru Armonizarea Auditului Public Intern ndash UCAAPI ndash icircn calitate de organ de

specialitate al administraţiei publice centrale care elaborează conduce şi aplică o strategie

unitară icircn domeniul auditului intern icircn sectorul public pot să conlucreze icircndeaproape

pentru a asigura stabilitatea şi complementaritatea celor două sisteme de audit şi a

componentelor acestora

Icircn practică recomandăm ca relaţiile dintre cele două categorii de profesionişti să fie

transpuse icircntr-un Protocol pentru colaborare şi cooperare icircn domeniul activităţii de audit

care să fie structurat pe mai multe capitole icircn care să se statueze icircn principal următoarele

A coordonarea metodologică comună icircn domeniul auditului public icircn Romacircnia

B coordonarea planurilor de activitate ale structurilor de audit intern din entităţile

publice cu cele ale CCR

C asigurarea schimbului de informaţii icircn procesul de auditare

D realizarea pregătirii profesionale unitare a auditorilor

A Coordonarea metodologică comună icircn domeniul auditului public icircn Romacircnia va

conduce pe de-o parte la creşterea icircncrederii CCR icircn calitatea activităţii de audit intern care

se poate baza pe rapoartele auditorilor interni şi icircn acelaşi timp poate să le utilizeze ca puncte

de plecare icircn activitatea proprie Pe de altă parte structurile de audit intern icircşi pot reorienta

propriile activităţi icircn funcţie de constatările şi opiniile auditului extern icircncercacircnd totodată să

evite dublarea eforturilor şi a resurselor alocate de către cele două instituţii de audit

Protocolul de cooperare pentru realizarea coordonării metodologice ar trebui să se refere

următoarele

cooperare reciprocă cu maximă operativitate pentru elaborarea şi actualizarea normelor

curente şi a intenţiilor legislative privind icircmbunătăţirea cadrului normativ

transmiterea comentariilor reciproce asupra cadrului procedural şi existenţa disponibilităţii de

a accepta comentariile şi de a le include icircn normele proprii cu respectarea judecăţii

profesionale şi păstrarea independenţei

bull realizarea icircntacirclnirilor periodice icircntre specialişti pentru dezbaterea anumitor soluţii

metodologice comune icircn vederea icircnţelegerii profunde a acestora

bull informarea reciprocă asupra intenţiilor de modificare a cadrului normativ şi procedural de

desfăşurare a activităţii de audit

bull solicitarea de consiliere pentru icircmbunătăţirea şi compatibilizarea metodologiilor proprii de

audit şi a manualelor ghidurilor şi procedurilor de lucru fără a prejudicia independenţa şi

opiniile profe-sionale ale auditorilor

bull dezvoltarea metodologiilor comune pe baza analizei riscului care să permită focalizarea

acti-vităţii de audit intern pe domeniile-cheie ale entităţii publice

B Coordonarea planurilor de activitate ale structurilor de audit intern ale entităţilor

publice cu cele ale CCR cu scopul de a preveni suprapuneri ale activităţilor de audit dar şi

pentru a se completa reciproc prin identificarea şi evaluarea riscurilor rezultate astfel icircncacirct să

poată fi auditate arii cacirct mai extinse ale sistemelor din sectorul public

Icircn activitatea de coordonare a planurilor se impune respectarea unor principii generale

precum

evitarea suprapunerii perioadelor auditabile

misiunile de audit extern de regulă să fie ulterioare misiunilor de audit intern

stabilirea misiunilor de audit de interes comun a obiectivelor acestora şi a

termenelor de realizare

elaborarea unor planuri pentru situaţii neprevăzute cacircnd managerii deturnează

activitatea de audit intern

analiza şi discutarea planurilor curente icircn vederea elaborării planurilor anuale

viitoare de audit şi realizarea unor eventuale schimburi de informaţii privind entităţile ce

urmează a fi auditate

Protocolul de colaborare ar trebui să stabilească şi un calendar comun pentru

definitivarea proiec-telor planurilor de audit intern pentru anul următor corelate cu planul

de activitate propriu al CCR

C Asigurarea schimbului de informaţii icircn procesul de auditare determină necesitatea

informării reciproce asupra modului de desfăşurare propriu-zisă a misiunilor de audit şi

asupra constatărilor deosebite din cuprinsul rapoartelor de audit astfel

icircn situaţia apariţiei icircn timpul derulării misiunilor de audit a unor grave suspiciuni

privind existenţa unui management defectuos sau a unor cazuri de fraudă structurile de

audit intern şi cele de audit extern funcţie de nivelul la care se situează entitatea auditată

se impune să se informeze reciproc dar cu respectarea principiului independenţei

icircn vederea realizării practice a schimbului de informaţii părţile vor proceda la

transmiterea reciprocă a constatărilor importante din rapoartele de audit cu acordul

managerilor inclusiv informarea reciprocă despre modul de implementare a

recomandărilor şi concluziilor formulate icircn cadrul misiunilor de audit

de asemenea icircn spiritul celor expuse mai sus părţile se vor invita reciproc pentru a

participa la şedinţele de icircnchidere a misiunilor de audit icircn situaţiile icircn care consideră

necesară prezenţa celeilalte părţi şi se vor informa despre modul de implementare al

recomandărilor şi concluziilor formulate icircn ca-drul misiunilor de audit

D Realizarea pregătirii profesionale unitare a auditorilor se impune icircn mod sistematic

cu scopul de a utiliza eficient rezultatele activităţii celeilalte entităţi icircn vederea atingerii

obiectivelor prestabilite Icircn acest sens considerăm necesitatea instituirii unui sistem de

colaborare privind cel puţin

- invitarea reciprocă a auditorilor celor două structuri la cursurile organizate sub

egida acestora inclusiv la acele iniţiative ale Uniunii Europene care se referă la controlul

şi protejarea intereselor financiare ale acesteia

- organizarea de dezbateri seminarii pe teme de interes comun privind analiza

riscurilor modul de utilizare a tehnicilor şi instrumentelor de audit sisteme de

implementare a recomandărilor şi concluziilor şa

- transmiterea reciprocă a materialelor şi informaţiilor cu caracter de noutate din

sfera auditului

Icircn vederea asigurării atingerii acestor obiective apreciem necesitatea

permanentizării activităţii unui grup de lucru care să aibă şi iniţiativa realizării

protocolului de colaborare dintre cele două instituţii CCR şi UCAAPI-MFP

Concret icircn baza acestui protocol dar şi a legislaţiei care reglementează cele două

domenii CCR icircn conformitate cu art 18 din lege va evalua activitatea de control financiar

propriu inclusiv activitatea de audit intern Astfel se impune ca auditorii publici externi să

analizeze icircn cadrul entităţilor auditate icircn principal următoarele aspecte

(1) Organizarea şi managementul structurilor de audit intern

- organizarea compartimentului de audit intern subordonarea şi raportarea directă către

conducerea entităţii publice

- stabilirea atribuţiilor şi responsabilităţilor auditorilor interni conform cadrului legal

- organizarea activităţii de audit intern icircn mod distinct de celelalte activităţi din entitatea

publică

- neimplicarea auditorilor interni icircn elaborarea procedurilor de control sau icircn derularea

efectivă a unor activităţi auditabile

- numirearevocarea şefilor compartimentului de audit intern şi a auditorilor interni

- calitatea şi natura domeniilor cuprinse icircn programul de asigurare şi icircmbunătăţire a

calităţii activităţii de audit intern

- fundamentarea necesarului de auditori pentru funcţionarea optimă a structurilor de

audit intern

- frecvenţa şi modul de apel la resursele externe necesare efectuării misiunilor de audit

intern

- profilul şi competenţa profesională a auditorilor interni

((2) Planificarea auditului intern

elaborarea planului ndash structură aprobare şi actualizare

fundamentarea acţiunilor din plan ndash analiza riscului selectarea şi icircntocmirea referatului

de jus-tificare

concordanţa misiunilor cuprinse icircn plan cu zonele de risc ridicat al domeniilor de

activitate ale entităţii publice

analiza gradului de icircndeplinire a misiunilor de audit planificate

(3) Modul de respectare a metodologiei şi procedurilor icircn derularea misiunilor de audit

public intern

evaluarea normelor metodologice proprii privind activitatea de audit intern

Carta auditului intern

aplicarea efectivă a metodologiei şi procedurilor specifice muncii de audit intern

respectarea principiilor Codului privind conduita etică referitoare la obiectivitatea

integritatea şi asigurarea independenţei auditorilor interni

programul de pregătire profesională

declararea incompatibilităţilor auditorilor interni

respectarea confidenţialităţii profesionale

(4) Evaluarea desfăşurării misiunilor de audit intern

definirea obiectivelor misiunii icircn urma analizei de risc

tematica icircn detaliu şi intervenţia la faţa locului

pertinenţa constatărilor cauzelor consecinţelor şi recomandărilor

respectarea structurii standard a raportului de audit intern

difuzarea raportului de audit intern

(5) Urmărirea implementării recomandărilor formulate icircn rapoartele de audit intern

analiza planului de acţiune şi a calendarului de implementare

gradul de implementare a recomandărilor şi a cauzelor care au condus la neicircndeplinirea

unor recomandări

aprecierea activităţii de audit intern din partea structurilor auditate şi a conducerii

entităţii publice

(6) Organizarea sistemului de raportare a activităţii de audit intern

raportarea recomandărilor neacceptate sau acceptate dar neimplementate

raportarea iregularităţilor

raportul anual de activitate

Constatările auditorilor publici externi rezultate din evaluarea activităţilor de audit

intern consemnate icircn rapoartele de audit icircncheiate vor fi sintetizate de către structurile de

control teritoriale şi se vor transmite departamentului de specialitate pentru a fi cuprinse icircn

Raportul public anual al Curţii de Conturi icircntr-o secţiune distinctă intitulată ldquoEvaluarea

sistemelor de control şi audit internrdquo

Icircn acest sens art 8 lit ldquolrdquo din Legea nr 67219122002 privind auditul public intern

(MO nr 95324122002) cu modificările şi completările ulterioare republicată prevede

colaborarea CCR cu UCAAPI - MFP pentru

- compatibilizarea cadrului procedural utilizat de auditori icircn desfăşurarea activităţii şi

raportarea rezultatelor auditului icircn vederea realizării unei relaţii bazată pe icircncredere

- icircnţelegerea reciprocă a tehnicilor şi instrumentelor utilizate de auditori şi armonizarea

acestora pentru a asigura un caracter unitar icircn stabilirea constatărilor şi evaluarea cauzelor şi

concluzii-lor activităţii de audit

- recunoaşterea reciprocă a nivelului calitativ al recomandărilor şi opiniilor conţinute icircn

rapoartele de audit utilizate ca puncte de plecare icircn derularea viitoarelor misiuni de audit

intern sau extern

Totodată CCR va dezvolta colaborarea cu structurile de audit intern din cadrul

entităţilor publice controlate pentru

- analiza comună a programelor de audit multianuale şi anuale pentru asigurarea

complementarităţii domeniilor supuse auditării

- stabilirea misiunilor de interes comun a obiectivelor acestora şi a termenelor de realizare

avacircnd icircn vedere respectarea principiului ca misiunile de audit public extern de regulă să fie

ulterioare misiunilor de audit intern

- evitarea suprapunerii perioadelor icircn care se desfăşoară efectiv auditul

Din aceste considerente entităţile supuse controlului CCR sunt obligate să transmită

acesteia pacircnă la sfacircrşitul trimestrului I pentru anul precedent raportul privind desfăşurarea şi

realizarea programului de audit intern

Raportarea activităţii de audit intern se face pe baza raportului cadru adoptat după

modelul Comisiei Europene difuzat de UCAAPI icircn calitate de responsabilă cu coordonarea

şi supravegherea auditului intern pentru toţi ordonatorii principali de credite Aceştia la racircndul

lor transmit raportul cadru la toate unităţile aflate icircn subordinea sub autoritatea sau icircn

coordonarea lor şi care au organizată potrivit legii activitatea de audit intern

Rapoartele vor constitui o sursă importantă de informare pentru auditorii publici externi

asupra activităţii de audit intern desfăşurată icircn cadrul entităţii publice respectiv de a cunoaşte

misiunile de audit derulate obiectivele acesteia natura constatărilor şi tipul recomandărilor

formulate Auditorii publici externi pot utiliza aceste informaţii pe care le supun propriei

judecăţi profesionale

Considerăm că profesioniştii din cele două domenii sunt conştienţi de

complementaritatea activităţilor icircntr-o societate tot mai specializată de impactul activităţilor

de audit pentru toate categoriile de management de aşteptările tuturor salariaţilor din cadrul

entităţilor de la AUDITORI şi care nu pot să-şi atingă obiectivele fără realizarea unor

organisme de contact care să funcţioneze ca interfeţe icircntre diversele structuri publice centrale

pe bază de profesionalism

UCAAPI are preocupări pentru alinierea la exigenţele şi standardele internaţionale ceea

ce va contribui la o mai bună comunicare icircntre instituţiile noastre şi organismele naţionale

regionale şi inter-naţionale

6 Auditul intern in sistemul public din Romania

Auditul intern este implementat din 1941 In Europa a fost introdus de UE din 1995 in

Romania in 1999 s-a dat prima lege (legea nr 1191999- privind controlul intern si controlul

financiar prevenitvin cadrul controlului intern functiona si auditul intern ulterior partea de

audit intern a fost abrogata si a ramas numai partea de control intern si control financiar

preventiv) in 2002cu intrare in aplicare din 2003 s-a infiintat auditul intern public din

Romania in baza legii 6722002

In 2002-2003 pana in prezent a fost o lupta pentru implementarea auditului intern

Prin legea nr 6722002 privind auditul public intern si OG 372004 privind

modificarile si completarile acestuia a fost reglementat auditul intern in entitatile publice ca

activitatea functional independenta si obiectiva

In entitatile economice din sistemul privat auditul intern este reglementat prin OUG

nr 751999 privind activitatea de audit financiar republicata prin legea 1332002

Pentru restul entitatilor din sistemul privat auditul intern nu este obligatoriu dar si

acestea sunt interesate sa-si organizeze activitatea de audit intern pentru accesarea

eventualelor fonduri structurale europene

Organizarea auditului intern (AI)

Din punct de vedere structural

a) Comitetul pentru API (CAPI)

b) Unitatea Centrala de Armonizare pentru API (UCAAPI)

c) Compartimentele de API din entitatile publice

Nota pctele a) si b) sunt organizate in structura Ministerului de Finante

Se icircnfiinteaza Comitetul pentru Audit Public Intern (CAPI) pe lacircnga Unitatea

Centrala de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI) organism cu caracter

consultativ pentru a actiona icircn vederea definirii strategiei si a icircmbunatatirii activitatii de

audit public intern icircn sectorul public

CAPI cuprinde 11 membri astfel a) presedintele Camerei Auditorilor Financiari din

Romacircnia

b) profesori universitari cu specialitate icircn domeniul auditului public intern - 2 persoane

c) specialisti cu icircnalta calificare icircn domeniul auditului public intern - 3 persoane

d) directorul general al UCAAPI e) experti din alte domenii de activitate respectiv contab

ilitate publica juridic sisteme informatice - 4 persoane (3) Membrii CAPI cu exceptia

directorului general al UCAAPI nu pot face parte din structurile Ministerului Finantelor

Publice iar modul de nominalizare a acestora se va stabili prin norme aprobate prin

hotaracircre a Guvernului

CAPI va fi condus de un presedinte ales cu majoritate simpla de voturi dintre

membrii comitetului pentru o perioada de 3 ani presedintele convoaca icircntacirclnirile CAPI

Regulamentul de organizare si functionare a CAPI este aprobat de plenul acestuia cu

o majoritate de jumatate plus unu din voturi

Secretariatul tehnic al CAPI este asigurat de UCAAPI

Membrii CAPI vor primi o indemnizatie de sedinta egala cu 20 din nivelul

echivalent salariului brut al secretarilor de stat indemnizatia se suporta din bugetul statului

prin bugetul Ministerului Finantelor Publice

Icircn realizarea obiectivelor sale CAPI are urmatoarele atributii principale

a) dezbate planurile strategice de dezvoltare icircn domeniul auditului public intern si emite o

opinie asupra directiilor de dezvoltare a acestuia

b) dezbate si emite o opinie asupra actului normativ elaborat de UCAAPI icircn domeniul

auditului public intern c) dezbate si avizeaza raportul anual privind activitatea de audit

public intern si icircl prezinta Guvernului d) avizeaza planul misiunilor de audit public intern

de interes national cu implicatii multisectoriale

e) dezbate si emite o opinie asupra rapoartelor de audit public intern de interes national cu

implicatii multisectoriale f) analizeaza importanta recomandarilor formulate de auditorii

interni icircn cazul divergentelor de opinii dintre conducatorul entitatii publice si auditorii

interni emitacircnd o opinie asupra consecintelor neimplementarii recomandarilor formulate de

acestia g) analizeaza acordurile de cooperare icircntre auditul intern si cel extern referitor la

definirea conceptelor si la utilizarea standardelor icircn domeniu schimbul de rezultate din

activitatea propriu-zisa de audit precum si pregatirea profesionala comuna a auditorilor h)

avizeaza numirea si revocarea directorului general al UCAAPI

Icircn cadrul Ministerului Finantelor Publice se constituie Uniunea Centrala de

Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI) structurata pe compartimente de

specialitate icircn subordinea directa a ministrului finantelor publice

UCAAPI este condusa de un director general numit de ministrul finantelor publice

cu avizul CAPI Directorul general este functionar public si trebuie sa aiba o icircnalta calificare

profesionala icircn domeniul financiar-contabil sisau al auditului cu o competenta profesionala

corespunzatoare si sa icircndeplineasca cerintele Codului privind conduita etica a auditorului

intern

Icircn realizarea obiectivelor sale UCAAPI are urmatoarele atributii principale

a) elaboreaza conduce si aplica o strategie unitara icircn domeniul auditului public intern si

monitorizeaza la nivel national aceasta activitate

b) dezvolta cadrul normativ icircn domeniul auditului public intern

c) dezvolta si implementeaza proceduri si metodologii uniforme bazate pe standardele

internationale inclusiv manualele de audit intern

d) dezvolta metodologiile icircn domeniul riscului managerial

e) elaboreaza Codul privind conduita etica a auditorului intern

f) avizeaza normele metodologice specifice diferitelor sectoare de activitate icircn domeniul

auditului public intern g) dezvolta sistemul de raportare a rezultatelor activitatii de audit

public intern si elaboreaza raportul anual precum si sinteze pe baza rapoartelor primite h)

efectueaza misiuni de audit public intern de interes national cu implicatii multisectoriale

i) verifica respectarea normelor instructiunilor precum si a Codului privind conduita etica a

auditorului intern de catre compartimentele de audit public intern si poate initia masurile

corective necesare icircn cooperare cu conducatorul entitatii publice icircn cauza

j) coordoneaza sistemul de recrutare si de pregatire profesionala icircn domeniul auditului

public intern

k) avizeaza numireadestituirea sefilor compartimentelor de audit public intern din entitatile

publice l) coopereaza cu Curtea de Conturi si cu alte institutii si autoritati publice din

Romacircnia

m) coopereaza cu autoritatile si organizatiile de control financiar public din alte state

inclusiv din Comisia Europeana

Compartimentul de audit public intern se organizeaza astfel

a) conducatorul institutiei publice sau icircn cazul altor entitati publice organul de conducere

colectiva are obligatia instituirii cadrului organizatoric si functional necesar desfasurarii

activitatii de audit public intern

b) la institutiile publice mici care nu sunt subordonate altor entitati publice auditul public

intern se limiteaza la auditul de regularitate si se efectueaza de catre compartimentele de

audit public intern ale Ministerului Finantelor Publice c) conducatorul entitatii publice

subordonate poate stabili si mentine un compartiment functional de audit public intern cu

acordul entitatii publice de la nivelul ierarhic imediat superior iar daca acest compartiment

nu se icircnfiinteaza auditul entitatii respective se efectueaza de catre compartimentul de audit

public intern al entitatii publice de la nivelul ierarhic imediat superior

Compartimentul de audit public intern se constituie icircn subordinea directa a

conducerii entitatii publice si prin atributiile sale nu trebuie sa fie implicat icircn elaborarea

procedurilor de control intern si icircn desfasurarea activitatilor supuse auditului public

internConducatorul compartimentului de audit public intern este numitdestituit de catre

conducatorul entitatii publice cu avizul UCAAPI pentru entitatile publice subordonate

numireadestituirea se face cu avizul organului ierarhic superior Conducatorul

compartimentului de audit public intern este responsabil pentru organizarea si desfasurarea

activitatilor de audit

Functia de auditor intern este incompatibila cu exercitarea acestei functii ca activitate

profesionala orientata spre profit sau recompensa

Atributiile compartimentului de audit public intern sunt

a) elaboreaza norme metodologice specifice entitatii publice icircn care icircsi desfasoara

activitatea cu avizul UCAAPI sau al organului ierarhic superior icircn cazul entitatilor publice

subordonate b) elaboreaza proiectul planului anual de audit public intern

c) efectueaza activitati de audit public intern pentru a evalua daca sistemele de management

financiar si control ale entitatii publice sunt transparente si sunt conforme cu normele de

legalitate regularitate economicitate eficienta si eficacitate d) informeaza UCAAPI despre

recomandarile neicircnsusite de cat re conducatorul entitatii publice auditate precum si despre

consecintele acestora

e) raporteaza periodic asupra constatarilor concluziilor si recomandarilor rezultate din

activitatile sale de audit f) elaboreaza raportul anual al activitatii de audit public intern

g) icircn cazul identificarii unor iregularitati sau posibile prejudicii raporteaza imediat

conducatorului entitatii publice si structurii de control intern abilitate

7 REGLEMENTAREA SI COORDONAREA AUDITULUI INTERN

In Romania la recomandarea Comisiei Europene in 1999 s-a introdus auditul intern

o activitate noua care a generat profesia de auditor internin baza OUG 1191999 privind

controlul financiar preventiv si auditul internLegea a produs suficienta perturbare in sistem

deoarece acolo se recomanda transformarea compartimentelor de control financiar de

gestiune in compartimente de audit internTotusi a avut si efecte pozitive prin aparitia

activitatii de audit intern ca o functie a managementului general si prin crearea acestei

dispute conceptuale in Romania intre controlul intern si auditul intern pe de o parte si

controlul extern si auditul extern pe de alta parte

Datorita cresterii rolului auditului intern si intelegerea importantei auditorilor interni

in codul entitatilor si sprijiniti de Comisia Europeana am fost obligati sa scoatem o lege a

auditului intern (6722002) in baza careia toate entitatile publice si cele asimilate acesteia

fonduri bugetare si patrimoniu public sunt obligate sa aiba compartimente de audit intern

(directii servicii birou)

Standardele internationale de audit intern recomanda ca compartimentele de audit

intern sa nu fie mai mici de 3 persoane

In Romania exista aprox 30 de compartimente de audit intern din sistemul public

compartimente mici si izolate (1-2 auditori)Din aceste considerente in proxima perioada

vom completa normele generale cu norme de asociere a auditorilor interni penmtru a realiza

compartimente de minim 3 persoane

Legea 6722002 prevede constituirea unui CAPI format din 11 persoane la nivel

MFPDe asemenea s-a constituit UCAAPI la nivelul MFP si compartimente de audit intern

la nivelul tuturor entitatilor publice care au un volum al fondurilor bugetare de cel putin

100000 euro 3 ani consecutivi

Pentru entitatile publice (mici) care nu ating acest barem il va asigura structura

ierarhic superioara

In concluzie exista intr-un minister o directie de audit (20 persoane) structurata pe 2-3

servicii si compartimente de audit internAvem aprox 1000 si ceva de compartimente mici

de audit

Prin legea 6722002 in care utilizam frecvent ldquoactivitatea de auditrdquo intelegem

-activitatea de asigurare a functionalitatii sistemului de control intern din cadrul entitatii si

activitatea de consiliere

Din aceste considerente Codul legislativ prezentat a fost completat cu normele de exercitare

si organizare a activitatii de audit public intern aprobate prin OMFP 382003Ulterior au mai

fost elaborate si alte documente privind sustinerea functiei de audit intern cum ar fi CODUL

ETIC AL AUDITULUI INTERN OMFP 2522004 dar si alte acte normative de completare

si modificare a actului normativ (OUG 4232003 HG 372004) La recomandarea Comisiei

Europene a trebuit sa dezvoltam normele si pentru partea de consiliere si in acest sens s-a

elaborat OMFP 17022005 privind activitatea de consiliere a auditului intern

In normele 17022005 sunt prezentate tipurile consilierii care pot fi

a)consultanta-avand ca scop solutii pentru eliminarea diferitelor obstacole care impiedica

desfasurarea normala a proceselor stabilire cauze determinarea consecintelor formuland

recomandari

b)capacitatea intelegerii destinata obtinerii de informatii suplimentare pentru cunoasterea in

profunzime a unui sistem necesar personalului care are responsabilitatea implemetarii

acesteia

OMFP 9462005 recomanda nivelului general de management urmatoarele

- controlulinspecţia nu se vor mai organiza ca compartimente distincte ci activitatile de

control vor fi disipate pe fluxul procesului

-organizarea Registrului Riscurilor la nivelul fiecarui compartiment si prin centralizare la

nivelul entitatii

-elaborarea procedurilor scrise si formalizate pentru toate activitatile subactivitatile

programele din cadrul entitatiiAceasta filozofie de organizare a controlului intern in entitati

este prezentata in Indrumarul Metodologic privind Organizarea Controlului Intern existent

pe site-ul MFP

NOTA pentru aceste activitati se recomanda auditorilor interni sa faca facilitarea intelegerii

c)formare si perfectionarea profesiei destinata cunostintelor teoretice si practice gestiunea

riscurilor si controlului intern

Consilierea se organizeaza si desfasoara sub mai multe forme

-misiuni de consiliere formalizate cuprinse in plan care respecta OMFP 17022005 in

general pentru abordari sistematice si metodice si care se finalizeaza cu raport de consiliere

-misiuni de consiliere cu caracter informal neformalizat realizate prin participarea in cadrul

unor comitete schimburi de informatii realizate dupa procedurile specifice acestora

-misiuni de consiliere pentru situatii exceptionale (alegeri cutremur inundatii)

BIBLIOGRAFIE

1 Auditul intern autor MGhita Editura Economica Bucuresti 2004 ISBN 973-709-051-9

2 Audit intern autori Marcel Ghiţă Sorin Briciu şi colaboratorii Editura ULISE Alba Iulia

2005 ISBN 973-87453-1-4

3 Auditul intern icircn sistemul public autori Marcel Ghiţă Mihai Spracircnceană Editura

Tribuna Economică Bucureşti 2006

4 Theorie et practique de lrsquoaudit interne autor Jacques Renard Editions drsquoOrganisation

Paris France 2002 tradusă icircn Romacircnia printr-un proiect finanţat de PHARE sub

coordonarea Ministerului Finanţelor Publice Bucureşti 2003

5 Ordinul ministrului finanţelor publice nr 94604072005 pentru aprobarea Codului

controlului intern cuprinzacircnd standardele de managementcontrol intern la entităţile publice şi

pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial (MO nr 67528072005) cu

modificările şi completările ulterioare

6 Ordinul ministrului finanţelor publice nr 138922082006 privind modificarea şi

completarea Ordinului ministrului finanţelor publice nr 9462005 pentru aprobarea Codului

controlului intern cuprinzacircnd standardele de managementcontrol intern la entităţile publice şi

pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial (MO nr 77112092006)

7 Legea nr 67219122002 privind auditul public intern (MO nr 95324122002) cu

modificările şi completările ulterioare

Page 20: Audit Intern, Curs Master

C asigurarea schimbului de informaţii icircn procesul de auditare

D realizarea pregătirii profesionale unitare a auditorilor

A Coordonarea metodologică comună icircn domeniul auditului public icircn Romacircnia va

conduce pe de-o parte la creşterea icircncrederii CCR icircn calitatea activităţii de audit intern care

se poate baza pe rapoartele auditorilor interni şi icircn acelaşi timp poate să le utilizeze ca puncte

de plecare icircn activitatea proprie Pe de altă parte structurile de audit intern icircşi pot reorienta

propriile activităţi icircn funcţie de constatările şi opiniile auditului extern icircncercacircnd totodată să

evite dublarea eforturilor şi a resurselor alocate de către cele două instituţii de audit

Protocolul de cooperare pentru realizarea coordonării metodologice ar trebui să se refere

următoarele

cooperare reciprocă cu maximă operativitate pentru elaborarea şi actualizarea normelor

curente şi a intenţiilor legislative privind icircmbunătăţirea cadrului normativ

transmiterea comentariilor reciproce asupra cadrului procedural şi existenţa disponibilităţii de

a accepta comentariile şi de a le include icircn normele proprii cu respectarea judecăţii

profesionale şi păstrarea independenţei

bull realizarea icircntacirclnirilor periodice icircntre specialişti pentru dezbaterea anumitor soluţii

metodologice comune icircn vederea icircnţelegerii profunde a acestora

bull informarea reciprocă asupra intenţiilor de modificare a cadrului normativ şi procedural de

desfăşurare a activităţii de audit

bull solicitarea de consiliere pentru icircmbunătăţirea şi compatibilizarea metodologiilor proprii de

audit şi a manualelor ghidurilor şi procedurilor de lucru fără a prejudicia independenţa şi

opiniile profe-sionale ale auditorilor

bull dezvoltarea metodologiilor comune pe baza analizei riscului care să permită focalizarea

acti-vităţii de audit intern pe domeniile-cheie ale entităţii publice

B Coordonarea planurilor de activitate ale structurilor de audit intern ale entităţilor

publice cu cele ale CCR cu scopul de a preveni suprapuneri ale activităţilor de audit dar şi

pentru a se completa reciproc prin identificarea şi evaluarea riscurilor rezultate astfel icircncacirct să

poată fi auditate arii cacirct mai extinse ale sistemelor din sectorul public

Icircn activitatea de coordonare a planurilor se impune respectarea unor principii generale

precum

evitarea suprapunerii perioadelor auditabile

misiunile de audit extern de regulă să fie ulterioare misiunilor de audit intern

stabilirea misiunilor de audit de interes comun a obiectivelor acestora şi a

termenelor de realizare

elaborarea unor planuri pentru situaţii neprevăzute cacircnd managerii deturnează

activitatea de audit intern

analiza şi discutarea planurilor curente icircn vederea elaborării planurilor anuale

viitoare de audit şi realizarea unor eventuale schimburi de informaţii privind entităţile ce

urmează a fi auditate

Protocolul de colaborare ar trebui să stabilească şi un calendar comun pentru

definitivarea proiec-telor planurilor de audit intern pentru anul următor corelate cu planul

de activitate propriu al CCR

C Asigurarea schimbului de informaţii icircn procesul de auditare determină necesitatea

informării reciproce asupra modului de desfăşurare propriu-zisă a misiunilor de audit şi

asupra constatărilor deosebite din cuprinsul rapoartelor de audit astfel

icircn situaţia apariţiei icircn timpul derulării misiunilor de audit a unor grave suspiciuni

privind existenţa unui management defectuos sau a unor cazuri de fraudă structurile de

audit intern şi cele de audit extern funcţie de nivelul la care se situează entitatea auditată

se impune să se informeze reciproc dar cu respectarea principiului independenţei

icircn vederea realizării practice a schimbului de informaţii părţile vor proceda la

transmiterea reciprocă a constatărilor importante din rapoartele de audit cu acordul

managerilor inclusiv informarea reciprocă despre modul de implementare a

recomandărilor şi concluziilor formulate icircn cadrul misiunilor de audit

de asemenea icircn spiritul celor expuse mai sus părţile se vor invita reciproc pentru a

participa la şedinţele de icircnchidere a misiunilor de audit icircn situaţiile icircn care consideră

necesară prezenţa celeilalte părţi şi se vor informa despre modul de implementare al

recomandărilor şi concluziilor formulate icircn ca-drul misiunilor de audit

D Realizarea pregătirii profesionale unitare a auditorilor se impune icircn mod sistematic

cu scopul de a utiliza eficient rezultatele activităţii celeilalte entităţi icircn vederea atingerii

obiectivelor prestabilite Icircn acest sens considerăm necesitatea instituirii unui sistem de

colaborare privind cel puţin

- invitarea reciprocă a auditorilor celor două structuri la cursurile organizate sub

egida acestora inclusiv la acele iniţiative ale Uniunii Europene care se referă la controlul

şi protejarea intereselor financiare ale acesteia

- organizarea de dezbateri seminarii pe teme de interes comun privind analiza

riscurilor modul de utilizare a tehnicilor şi instrumentelor de audit sisteme de

implementare a recomandărilor şi concluziilor şa

- transmiterea reciprocă a materialelor şi informaţiilor cu caracter de noutate din

sfera auditului

Icircn vederea asigurării atingerii acestor obiective apreciem necesitatea

permanentizării activităţii unui grup de lucru care să aibă şi iniţiativa realizării

protocolului de colaborare dintre cele două instituţii CCR şi UCAAPI-MFP

Concret icircn baza acestui protocol dar şi a legislaţiei care reglementează cele două

domenii CCR icircn conformitate cu art 18 din lege va evalua activitatea de control financiar

propriu inclusiv activitatea de audit intern Astfel se impune ca auditorii publici externi să

analizeze icircn cadrul entităţilor auditate icircn principal următoarele aspecte

(1) Organizarea şi managementul structurilor de audit intern

- organizarea compartimentului de audit intern subordonarea şi raportarea directă către

conducerea entităţii publice

- stabilirea atribuţiilor şi responsabilităţilor auditorilor interni conform cadrului legal

- organizarea activităţii de audit intern icircn mod distinct de celelalte activităţi din entitatea

publică

- neimplicarea auditorilor interni icircn elaborarea procedurilor de control sau icircn derularea

efectivă a unor activităţi auditabile

- numirearevocarea şefilor compartimentului de audit intern şi a auditorilor interni

- calitatea şi natura domeniilor cuprinse icircn programul de asigurare şi icircmbunătăţire a

calităţii activităţii de audit intern

- fundamentarea necesarului de auditori pentru funcţionarea optimă a structurilor de

audit intern

- frecvenţa şi modul de apel la resursele externe necesare efectuării misiunilor de audit

intern

- profilul şi competenţa profesională a auditorilor interni

((2) Planificarea auditului intern

elaborarea planului ndash structură aprobare şi actualizare

fundamentarea acţiunilor din plan ndash analiza riscului selectarea şi icircntocmirea referatului

de jus-tificare

concordanţa misiunilor cuprinse icircn plan cu zonele de risc ridicat al domeniilor de

activitate ale entităţii publice

analiza gradului de icircndeplinire a misiunilor de audit planificate

(3) Modul de respectare a metodologiei şi procedurilor icircn derularea misiunilor de audit

public intern

evaluarea normelor metodologice proprii privind activitatea de audit intern

Carta auditului intern

aplicarea efectivă a metodologiei şi procedurilor specifice muncii de audit intern

respectarea principiilor Codului privind conduita etică referitoare la obiectivitatea

integritatea şi asigurarea independenţei auditorilor interni

programul de pregătire profesională

declararea incompatibilităţilor auditorilor interni

respectarea confidenţialităţii profesionale

(4) Evaluarea desfăşurării misiunilor de audit intern

definirea obiectivelor misiunii icircn urma analizei de risc

tematica icircn detaliu şi intervenţia la faţa locului

pertinenţa constatărilor cauzelor consecinţelor şi recomandărilor

respectarea structurii standard a raportului de audit intern

difuzarea raportului de audit intern

(5) Urmărirea implementării recomandărilor formulate icircn rapoartele de audit intern

analiza planului de acţiune şi a calendarului de implementare

gradul de implementare a recomandărilor şi a cauzelor care au condus la neicircndeplinirea

unor recomandări

aprecierea activităţii de audit intern din partea structurilor auditate şi a conducerii

entităţii publice

(6) Organizarea sistemului de raportare a activităţii de audit intern

raportarea recomandărilor neacceptate sau acceptate dar neimplementate

raportarea iregularităţilor

raportul anual de activitate

Constatările auditorilor publici externi rezultate din evaluarea activităţilor de audit

intern consemnate icircn rapoartele de audit icircncheiate vor fi sintetizate de către structurile de

control teritoriale şi se vor transmite departamentului de specialitate pentru a fi cuprinse icircn

Raportul public anual al Curţii de Conturi icircntr-o secţiune distinctă intitulată ldquoEvaluarea

sistemelor de control şi audit internrdquo

Icircn acest sens art 8 lit ldquolrdquo din Legea nr 67219122002 privind auditul public intern

(MO nr 95324122002) cu modificările şi completările ulterioare republicată prevede

colaborarea CCR cu UCAAPI - MFP pentru

- compatibilizarea cadrului procedural utilizat de auditori icircn desfăşurarea activităţii şi

raportarea rezultatelor auditului icircn vederea realizării unei relaţii bazată pe icircncredere

- icircnţelegerea reciprocă a tehnicilor şi instrumentelor utilizate de auditori şi armonizarea

acestora pentru a asigura un caracter unitar icircn stabilirea constatărilor şi evaluarea cauzelor şi

concluzii-lor activităţii de audit

- recunoaşterea reciprocă a nivelului calitativ al recomandărilor şi opiniilor conţinute icircn

rapoartele de audit utilizate ca puncte de plecare icircn derularea viitoarelor misiuni de audit

intern sau extern

Totodată CCR va dezvolta colaborarea cu structurile de audit intern din cadrul

entităţilor publice controlate pentru

- analiza comună a programelor de audit multianuale şi anuale pentru asigurarea

complementarităţii domeniilor supuse auditării

- stabilirea misiunilor de interes comun a obiectivelor acestora şi a termenelor de realizare

avacircnd icircn vedere respectarea principiului ca misiunile de audit public extern de regulă să fie

ulterioare misiunilor de audit intern

- evitarea suprapunerii perioadelor icircn care se desfăşoară efectiv auditul

Din aceste considerente entităţile supuse controlului CCR sunt obligate să transmită

acesteia pacircnă la sfacircrşitul trimestrului I pentru anul precedent raportul privind desfăşurarea şi

realizarea programului de audit intern

Raportarea activităţii de audit intern se face pe baza raportului cadru adoptat după

modelul Comisiei Europene difuzat de UCAAPI icircn calitate de responsabilă cu coordonarea

şi supravegherea auditului intern pentru toţi ordonatorii principali de credite Aceştia la racircndul

lor transmit raportul cadru la toate unităţile aflate icircn subordinea sub autoritatea sau icircn

coordonarea lor şi care au organizată potrivit legii activitatea de audit intern

Rapoartele vor constitui o sursă importantă de informare pentru auditorii publici externi

asupra activităţii de audit intern desfăşurată icircn cadrul entităţii publice respectiv de a cunoaşte

misiunile de audit derulate obiectivele acesteia natura constatărilor şi tipul recomandărilor

formulate Auditorii publici externi pot utiliza aceste informaţii pe care le supun propriei

judecăţi profesionale

Considerăm că profesioniştii din cele două domenii sunt conştienţi de

complementaritatea activităţilor icircntr-o societate tot mai specializată de impactul activităţilor

de audit pentru toate categoriile de management de aşteptările tuturor salariaţilor din cadrul

entităţilor de la AUDITORI şi care nu pot să-şi atingă obiectivele fără realizarea unor

organisme de contact care să funcţioneze ca interfeţe icircntre diversele structuri publice centrale

pe bază de profesionalism

UCAAPI are preocupări pentru alinierea la exigenţele şi standardele internaţionale ceea

ce va contribui la o mai bună comunicare icircntre instituţiile noastre şi organismele naţionale

regionale şi inter-naţionale

6 Auditul intern in sistemul public din Romania

Auditul intern este implementat din 1941 In Europa a fost introdus de UE din 1995 in

Romania in 1999 s-a dat prima lege (legea nr 1191999- privind controlul intern si controlul

financiar prevenitvin cadrul controlului intern functiona si auditul intern ulterior partea de

audit intern a fost abrogata si a ramas numai partea de control intern si control financiar

preventiv) in 2002cu intrare in aplicare din 2003 s-a infiintat auditul intern public din

Romania in baza legii 6722002

In 2002-2003 pana in prezent a fost o lupta pentru implementarea auditului intern

Prin legea nr 6722002 privind auditul public intern si OG 372004 privind

modificarile si completarile acestuia a fost reglementat auditul intern in entitatile publice ca

activitatea functional independenta si obiectiva

In entitatile economice din sistemul privat auditul intern este reglementat prin OUG

nr 751999 privind activitatea de audit financiar republicata prin legea 1332002

Pentru restul entitatilor din sistemul privat auditul intern nu este obligatoriu dar si

acestea sunt interesate sa-si organizeze activitatea de audit intern pentru accesarea

eventualelor fonduri structurale europene

Organizarea auditului intern (AI)

Din punct de vedere structural

a) Comitetul pentru API (CAPI)

b) Unitatea Centrala de Armonizare pentru API (UCAAPI)

c) Compartimentele de API din entitatile publice

Nota pctele a) si b) sunt organizate in structura Ministerului de Finante

Se icircnfiinteaza Comitetul pentru Audit Public Intern (CAPI) pe lacircnga Unitatea

Centrala de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI) organism cu caracter

consultativ pentru a actiona icircn vederea definirii strategiei si a icircmbunatatirii activitatii de

audit public intern icircn sectorul public

CAPI cuprinde 11 membri astfel a) presedintele Camerei Auditorilor Financiari din

Romacircnia

b) profesori universitari cu specialitate icircn domeniul auditului public intern - 2 persoane

c) specialisti cu icircnalta calificare icircn domeniul auditului public intern - 3 persoane

d) directorul general al UCAAPI e) experti din alte domenii de activitate respectiv contab

ilitate publica juridic sisteme informatice - 4 persoane (3) Membrii CAPI cu exceptia

directorului general al UCAAPI nu pot face parte din structurile Ministerului Finantelor

Publice iar modul de nominalizare a acestora se va stabili prin norme aprobate prin

hotaracircre a Guvernului

CAPI va fi condus de un presedinte ales cu majoritate simpla de voturi dintre

membrii comitetului pentru o perioada de 3 ani presedintele convoaca icircntacirclnirile CAPI

Regulamentul de organizare si functionare a CAPI este aprobat de plenul acestuia cu

o majoritate de jumatate plus unu din voturi

Secretariatul tehnic al CAPI este asigurat de UCAAPI

Membrii CAPI vor primi o indemnizatie de sedinta egala cu 20 din nivelul

echivalent salariului brut al secretarilor de stat indemnizatia se suporta din bugetul statului

prin bugetul Ministerului Finantelor Publice

Icircn realizarea obiectivelor sale CAPI are urmatoarele atributii principale

a) dezbate planurile strategice de dezvoltare icircn domeniul auditului public intern si emite o

opinie asupra directiilor de dezvoltare a acestuia

b) dezbate si emite o opinie asupra actului normativ elaborat de UCAAPI icircn domeniul

auditului public intern c) dezbate si avizeaza raportul anual privind activitatea de audit

public intern si icircl prezinta Guvernului d) avizeaza planul misiunilor de audit public intern

de interes national cu implicatii multisectoriale

e) dezbate si emite o opinie asupra rapoartelor de audit public intern de interes national cu

implicatii multisectoriale f) analizeaza importanta recomandarilor formulate de auditorii

interni icircn cazul divergentelor de opinii dintre conducatorul entitatii publice si auditorii

interni emitacircnd o opinie asupra consecintelor neimplementarii recomandarilor formulate de

acestia g) analizeaza acordurile de cooperare icircntre auditul intern si cel extern referitor la

definirea conceptelor si la utilizarea standardelor icircn domeniu schimbul de rezultate din

activitatea propriu-zisa de audit precum si pregatirea profesionala comuna a auditorilor h)

avizeaza numirea si revocarea directorului general al UCAAPI

Icircn cadrul Ministerului Finantelor Publice se constituie Uniunea Centrala de

Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI) structurata pe compartimente de

specialitate icircn subordinea directa a ministrului finantelor publice

UCAAPI este condusa de un director general numit de ministrul finantelor publice

cu avizul CAPI Directorul general este functionar public si trebuie sa aiba o icircnalta calificare

profesionala icircn domeniul financiar-contabil sisau al auditului cu o competenta profesionala

corespunzatoare si sa icircndeplineasca cerintele Codului privind conduita etica a auditorului

intern

Icircn realizarea obiectivelor sale UCAAPI are urmatoarele atributii principale

a) elaboreaza conduce si aplica o strategie unitara icircn domeniul auditului public intern si

monitorizeaza la nivel national aceasta activitate

b) dezvolta cadrul normativ icircn domeniul auditului public intern

c) dezvolta si implementeaza proceduri si metodologii uniforme bazate pe standardele

internationale inclusiv manualele de audit intern

d) dezvolta metodologiile icircn domeniul riscului managerial

e) elaboreaza Codul privind conduita etica a auditorului intern

f) avizeaza normele metodologice specifice diferitelor sectoare de activitate icircn domeniul

auditului public intern g) dezvolta sistemul de raportare a rezultatelor activitatii de audit

public intern si elaboreaza raportul anual precum si sinteze pe baza rapoartelor primite h)

efectueaza misiuni de audit public intern de interes national cu implicatii multisectoriale

i) verifica respectarea normelor instructiunilor precum si a Codului privind conduita etica a

auditorului intern de catre compartimentele de audit public intern si poate initia masurile

corective necesare icircn cooperare cu conducatorul entitatii publice icircn cauza

j) coordoneaza sistemul de recrutare si de pregatire profesionala icircn domeniul auditului

public intern

k) avizeaza numireadestituirea sefilor compartimentelor de audit public intern din entitatile

publice l) coopereaza cu Curtea de Conturi si cu alte institutii si autoritati publice din

Romacircnia

m) coopereaza cu autoritatile si organizatiile de control financiar public din alte state

inclusiv din Comisia Europeana

Compartimentul de audit public intern se organizeaza astfel

a) conducatorul institutiei publice sau icircn cazul altor entitati publice organul de conducere

colectiva are obligatia instituirii cadrului organizatoric si functional necesar desfasurarii

activitatii de audit public intern

b) la institutiile publice mici care nu sunt subordonate altor entitati publice auditul public

intern se limiteaza la auditul de regularitate si se efectueaza de catre compartimentele de

audit public intern ale Ministerului Finantelor Publice c) conducatorul entitatii publice

subordonate poate stabili si mentine un compartiment functional de audit public intern cu

acordul entitatii publice de la nivelul ierarhic imediat superior iar daca acest compartiment

nu se icircnfiinteaza auditul entitatii respective se efectueaza de catre compartimentul de audit

public intern al entitatii publice de la nivelul ierarhic imediat superior

Compartimentul de audit public intern se constituie icircn subordinea directa a

conducerii entitatii publice si prin atributiile sale nu trebuie sa fie implicat icircn elaborarea

procedurilor de control intern si icircn desfasurarea activitatilor supuse auditului public

internConducatorul compartimentului de audit public intern este numitdestituit de catre

conducatorul entitatii publice cu avizul UCAAPI pentru entitatile publice subordonate

numireadestituirea se face cu avizul organului ierarhic superior Conducatorul

compartimentului de audit public intern este responsabil pentru organizarea si desfasurarea

activitatilor de audit

Functia de auditor intern este incompatibila cu exercitarea acestei functii ca activitate

profesionala orientata spre profit sau recompensa

Atributiile compartimentului de audit public intern sunt

a) elaboreaza norme metodologice specifice entitatii publice icircn care icircsi desfasoara

activitatea cu avizul UCAAPI sau al organului ierarhic superior icircn cazul entitatilor publice

subordonate b) elaboreaza proiectul planului anual de audit public intern

c) efectueaza activitati de audit public intern pentru a evalua daca sistemele de management

financiar si control ale entitatii publice sunt transparente si sunt conforme cu normele de

legalitate regularitate economicitate eficienta si eficacitate d) informeaza UCAAPI despre

recomandarile neicircnsusite de cat re conducatorul entitatii publice auditate precum si despre

consecintele acestora

e) raporteaza periodic asupra constatarilor concluziilor si recomandarilor rezultate din

activitatile sale de audit f) elaboreaza raportul anual al activitatii de audit public intern

g) icircn cazul identificarii unor iregularitati sau posibile prejudicii raporteaza imediat

conducatorului entitatii publice si structurii de control intern abilitate

7 REGLEMENTAREA SI COORDONAREA AUDITULUI INTERN

In Romania la recomandarea Comisiei Europene in 1999 s-a introdus auditul intern

o activitate noua care a generat profesia de auditor internin baza OUG 1191999 privind

controlul financiar preventiv si auditul internLegea a produs suficienta perturbare in sistem

deoarece acolo se recomanda transformarea compartimentelor de control financiar de

gestiune in compartimente de audit internTotusi a avut si efecte pozitive prin aparitia

activitatii de audit intern ca o functie a managementului general si prin crearea acestei

dispute conceptuale in Romania intre controlul intern si auditul intern pe de o parte si

controlul extern si auditul extern pe de alta parte

Datorita cresterii rolului auditului intern si intelegerea importantei auditorilor interni

in codul entitatilor si sprijiniti de Comisia Europeana am fost obligati sa scoatem o lege a

auditului intern (6722002) in baza careia toate entitatile publice si cele asimilate acesteia

fonduri bugetare si patrimoniu public sunt obligate sa aiba compartimente de audit intern

(directii servicii birou)

Standardele internationale de audit intern recomanda ca compartimentele de audit

intern sa nu fie mai mici de 3 persoane

In Romania exista aprox 30 de compartimente de audit intern din sistemul public

compartimente mici si izolate (1-2 auditori)Din aceste considerente in proxima perioada

vom completa normele generale cu norme de asociere a auditorilor interni penmtru a realiza

compartimente de minim 3 persoane

Legea 6722002 prevede constituirea unui CAPI format din 11 persoane la nivel

MFPDe asemenea s-a constituit UCAAPI la nivelul MFP si compartimente de audit intern

la nivelul tuturor entitatilor publice care au un volum al fondurilor bugetare de cel putin

100000 euro 3 ani consecutivi

Pentru entitatile publice (mici) care nu ating acest barem il va asigura structura

ierarhic superioara

In concluzie exista intr-un minister o directie de audit (20 persoane) structurata pe 2-3

servicii si compartimente de audit internAvem aprox 1000 si ceva de compartimente mici

de audit

Prin legea 6722002 in care utilizam frecvent ldquoactivitatea de auditrdquo intelegem

-activitatea de asigurare a functionalitatii sistemului de control intern din cadrul entitatii si

activitatea de consiliere

Din aceste considerente Codul legislativ prezentat a fost completat cu normele de exercitare

si organizare a activitatii de audit public intern aprobate prin OMFP 382003Ulterior au mai

fost elaborate si alte documente privind sustinerea functiei de audit intern cum ar fi CODUL

ETIC AL AUDITULUI INTERN OMFP 2522004 dar si alte acte normative de completare

si modificare a actului normativ (OUG 4232003 HG 372004) La recomandarea Comisiei

Europene a trebuit sa dezvoltam normele si pentru partea de consiliere si in acest sens s-a

elaborat OMFP 17022005 privind activitatea de consiliere a auditului intern

In normele 17022005 sunt prezentate tipurile consilierii care pot fi

a)consultanta-avand ca scop solutii pentru eliminarea diferitelor obstacole care impiedica

desfasurarea normala a proceselor stabilire cauze determinarea consecintelor formuland

recomandari

b)capacitatea intelegerii destinata obtinerii de informatii suplimentare pentru cunoasterea in

profunzime a unui sistem necesar personalului care are responsabilitatea implemetarii

acesteia

OMFP 9462005 recomanda nivelului general de management urmatoarele

- controlulinspecţia nu se vor mai organiza ca compartimente distincte ci activitatile de

control vor fi disipate pe fluxul procesului

-organizarea Registrului Riscurilor la nivelul fiecarui compartiment si prin centralizare la

nivelul entitatii

-elaborarea procedurilor scrise si formalizate pentru toate activitatile subactivitatile

programele din cadrul entitatiiAceasta filozofie de organizare a controlului intern in entitati

este prezentata in Indrumarul Metodologic privind Organizarea Controlului Intern existent

pe site-ul MFP

NOTA pentru aceste activitati se recomanda auditorilor interni sa faca facilitarea intelegerii

c)formare si perfectionarea profesiei destinata cunostintelor teoretice si practice gestiunea

riscurilor si controlului intern

Consilierea se organizeaza si desfasoara sub mai multe forme

-misiuni de consiliere formalizate cuprinse in plan care respecta OMFP 17022005 in

general pentru abordari sistematice si metodice si care se finalizeaza cu raport de consiliere

-misiuni de consiliere cu caracter informal neformalizat realizate prin participarea in cadrul

unor comitete schimburi de informatii realizate dupa procedurile specifice acestora

-misiuni de consiliere pentru situatii exceptionale (alegeri cutremur inundatii)

BIBLIOGRAFIE

1 Auditul intern autor MGhita Editura Economica Bucuresti 2004 ISBN 973-709-051-9

2 Audit intern autori Marcel Ghiţă Sorin Briciu şi colaboratorii Editura ULISE Alba Iulia

2005 ISBN 973-87453-1-4

3 Auditul intern icircn sistemul public autori Marcel Ghiţă Mihai Spracircnceană Editura

Tribuna Economică Bucureşti 2006

4 Theorie et practique de lrsquoaudit interne autor Jacques Renard Editions drsquoOrganisation

Paris France 2002 tradusă icircn Romacircnia printr-un proiect finanţat de PHARE sub

coordonarea Ministerului Finanţelor Publice Bucureşti 2003

5 Ordinul ministrului finanţelor publice nr 94604072005 pentru aprobarea Codului

controlului intern cuprinzacircnd standardele de managementcontrol intern la entităţile publice şi

pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial (MO nr 67528072005) cu

modificările şi completările ulterioare

6 Ordinul ministrului finanţelor publice nr 138922082006 privind modificarea şi

completarea Ordinului ministrului finanţelor publice nr 9462005 pentru aprobarea Codului

controlului intern cuprinzacircnd standardele de managementcontrol intern la entităţile publice şi

pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial (MO nr 77112092006)

7 Legea nr 67219122002 privind auditul public intern (MO nr 95324122002) cu

modificările şi completările ulterioare

Page 21: Audit Intern, Curs Master

misiunile de audit extern de regulă să fie ulterioare misiunilor de audit intern

stabilirea misiunilor de audit de interes comun a obiectivelor acestora şi a

termenelor de realizare

elaborarea unor planuri pentru situaţii neprevăzute cacircnd managerii deturnează

activitatea de audit intern

analiza şi discutarea planurilor curente icircn vederea elaborării planurilor anuale

viitoare de audit şi realizarea unor eventuale schimburi de informaţii privind entităţile ce

urmează a fi auditate

Protocolul de colaborare ar trebui să stabilească şi un calendar comun pentru

definitivarea proiec-telor planurilor de audit intern pentru anul următor corelate cu planul

de activitate propriu al CCR

C Asigurarea schimbului de informaţii icircn procesul de auditare determină necesitatea

informării reciproce asupra modului de desfăşurare propriu-zisă a misiunilor de audit şi

asupra constatărilor deosebite din cuprinsul rapoartelor de audit astfel

icircn situaţia apariţiei icircn timpul derulării misiunilor de audit a unor grave suspiciuni

privind existenţa unui management defectuos sau a unor cazuri de fraudă structurile de

audit intern şi cele de audit extern funcţie de nivelul la care se situează entitatea auditată

se impune să se informeze reciproc dar cu respectarea principiului independenţei

icircn vederea realizării practice a schimbului de informaţii părţile vor proceda la

transmiterea reciprocă a constatărilor importante din rapoartele de audit cu acordul

managerilor inclusiv informarea reciprocă despre modul de implementare a

recomandărilor şi concluziilor formulate icircn cadrul misiunilor de audit

de asemenea icircn spiritul celor expuse mai sus părţile se vor invita reciproc pentru a

participa la şedinţele de icircnchidere a misiunilor de audit icircn situaţiile icircn care consideră

necesară prezenţa celeilalte părţi şi se vor informa despre modul de implementare al

recomandărilor şi concluziilor formulate icircn ca-drul misiunilor de audit

D Realizarea pregătirii profesionale unitare a auditorilor se impune icircn mod sistematic

cu scopul de a utiliza eficient rezultatele activităţii celeilalte entităţi icircn vederea atingerii

obiectivelor prestabilite Icircn acest sens considerăm necesitatea instituirii unui sistem de

colaborare privind cel puţin

- invitarea reciprocă a auditorilor celor două structuri la cursurile organizate sub

egida acestora inclusiv la acele iniţiative ale Uniunii Europene care se referă la controlul

şi protejarea intereselor financiare ale acesteia

- organizarea de dezbateri seminarii pe teme de interes comun privind analiza

riscurilor modul de utilizare a tehnicilor şi instrumentelor de audit sisteme de

implementare a recomandărilor şi concluziilor şa

- transmiterea reciprocă a materialelor şi informaţiilor cu caracter de noutate din

sfera auditului

Icircn vederea asigurării atingerii acestor obiective apreciem necesitatea

permanentizării activităţii unui grup de lucru care să aibă şi iniţiativa realizării

protocolului de colaborare dintre cele două instituţii CCR şi UCAAPI-MFP

Concret icircn baza acestui protocol dar şi a legislaţiei care reglementează cele două

domenii CCR icircn conformitate cu art 18 din lege va evalua activitatea de control financiar

propriu inclusiv activitatea de audit intern Astfel se impune ca auditorii publici externi să

analizeze icircn cadrul entităţilor auditate icircn principal următoarele aspecte

(1) Organizarea şi managementul structurilor de audit intern

- organizarea compartimentului de audit intern subordonarea şi raportarea directă către

conducerea entităţii publice

- stabilirea atribuţiilor şi responsabilităţilor auditorilor interni conform cadrului legal

- organizarea activităţii de audit intern icircn mod distinct de celelalte activităţi din entitatea

publică

- neimplicarea auditorilor interni icircn elaborarea procedurilor de control sau icircn derularea

efectivă a unor activităţi auditabile

- numirearevocarea şefilor compartimentului de audit intern şi a auditorilor interni

- calitatea şi natura domeniilor cuprinse icircn programul de asigurare şi icircmbunătăţire a

calităţii activităţii de audit intern

- fundamentarea necesarului de auditori pentru funcţionarea optimă a structurilor de

audit intern

- frecvenţa şi modul de apel la resursele externe necesare efectuării misiunilor de audit

intern

- profilul şi competenţa profesională a auditorilor interni

((2) Planificarea auditului intern

elaborarea planului ndash structură aprobare şi actualizare

fundamentarea acţiunilor din plan ndash analiza riscului selectarea şi icircntocmirea referatului

de jus-tificare

concordanţa misiunilor cuprinse icircn plan cu zonele de risc ridicat al domeniilor de

activitate ale entităţii publice

analiza gradului de icircndeplinire a misiunilor de audit planificate

(3) Modul de respectare a metodologiei şi procedurilor icircn derularea misiunilor de audit

public intern

evaluarea normelor metodologice proprii privind activitatea de audit intern

Carta auditului intern

aplicarea efectivă a metodologiei şi procedurilor specifice muncii de audit intern

respectarea principiilor Codului privind conduita etică referitoare la obiectivitatea

integritatea şi asigurarea independenţei auditorilor interni

programul de pregătire profesională

declararea incompatibilităţilor auditorilor interni

respectarea confidenţialităţii profesionale

(4) Evaluarea desfăşurării misiunilor de audit intern

definirea obiectivelor misiunii icircn urma analizei de risc

tematica icircn detaliu şi intervenţia la faţa locului

pertinenţa constatărilor cauzelor consecinţelor şi recomandărilor

respectarea structurii standard a raportului de audit intern

difuzarea raportului de audit intern

(5) Urmărirea implementării recomandărilor formulate icircn rapoartele de audit intern

analiza planului de acţiune şi a calendarului de implementare

gradul de implementare a recomandărilor şi a cauzelor care au condus la neicircndeplinirea

unor recomandări

aprecierea activităţii de audit intern din partea structurilor auditate şi a conducerii

entităţii publice

(6) Organizarea sistemului de raportare a activităţii de audit intern

raportarea recomandărilor neacceptate sau acceptate dar neimplementate

raportarea iregularităţilor

raportul anual de activitate

Constatările auditorilor publici externi rezultate din evaluarea activităţilor de audit

intern consemnate icircn rapoartele de audit icircncheiate vor fi sintetizate de către structurile de

control teritoriale şi se vor transmite departamentului de specialitate pentru a fi cuprinse icircn

Raportul public anual al Curţii de Conturi icircntr-o secţiune distinctă intitulată ldquoEvaluarea

sistemelor de control şi audit internrdquo

Icircn acest sens art 8 lit ldquolrdquo din Legea nr 67219122002 privind auditul public intern

(MO nr 95324122002) cu modificările şi completările ulterioare republicată prevede

colaborarea CCR cu UCAAPI - MFP pentru

- compatibilizarea cadrului procedural utilizat de auditori icircn desfăşurarea activităţii şi

raportarea rezultatelor auditului icircn vederea realizării unei relaţii bazată pe icircncredere

- icircnţelegerea reciprocă a tehnicilor şi instrumentelor utilizate de auditori şi armonizarea

acestora pentru a asigura un caracter unitar icircn stabilirea constatărilor şi evaluarea cauzelor şi

concluzii-lor activităţii de audit

- recunoaşterea reciprocă a nivelului calitativ al recomandărilor şi opiniilor conţinute icircn

rapoartele de audit utilizate ca puncte de plecare icircn derularea viitoarelor misiuni de audit

intern sau extern

Totodată CCR va dezvolta colaborarea cu structurile de audit intern din cadrul

entităţilor publice controlate pentru

- analiza comună a programelor de audit multianuale şi anuale pentru asigurarea

complementarităţii domeniilor supuse auditării

- stabilirea misiunilor de interes comun a obiectivelor acestora şi a termenelor de realizare

avacircnd icircn vedere respectarea principiului ca misiunile de audit public extern de regulă să fie

ulterioare misiunilor de audit intern

- evitarea suprapunerii perioadelor icircn care se desfăşoară efectiv auditul

Din aceste considerente entităţile supuse controlului CCR sunt obligate să transmită

acesteia pacircnă la sfacircrşitul trimestrului I pentru anul precedent raportul privind desfăşurarea şi

realizarea programului de audit intern

Raportarea activităţii de audit intern se face pe baza raportului cadru adoptat după

modelul Comisiei Europene difuzat de UCAAPI icircn calitate de responsabilă cu coordonarea

şi supravegherea auditului intern pentru toţi ordonatorii principali de credite Aceştia la racircndul

lor transmit raportul cadru la toate unităţile aflate icircn subordinea sub autoritatea sau icircn

coordonarea lor şi care au organizată potrivit legii activitatea de audit intern

Rapoartele vor constitui o sursă importantă de informare pentru auditorii publici externi

asupra activităţii de audit intern desfăşurată icircn cadrul entităţii publice respectiv de a cunoaşte

misiunile de audit derulate obiectivele acesteia natura constatărilor şi tipul recomandărilor

formulate Auditorii publici externi pot utiliza aceste informaţii pe care le supun propriei

judecăţi profesionale

Considerăm că profesioniştii din cele două domenii sunt conştienţi de

complementaritatea activităţilor icircntr-o societate tot mai specializată de impactul activităţilor

de audit pentru toate categoriile de management de aşteptările tuturor salariaţilor din cadrul

entităţilor de la AUDITORI şi care nu pot să-şi atingă obiectivele fără realizarea unor

organisme de contact care să funcţioneze ca interfeţe icircntre diversele structuri publice centrale

pe bază de profesionalism

UCAAPI are preocupări pentru alinierea la exigenţele şi standardele internaţionale ceea

ce va contribui la o mai bună comunicare icircntre instituţiile noastre şi organismele naţionale

regionale şi inter-naţionale

6 Auditul intern in sistemul public din Romania

Auditul intern este implementat din 1941 In Europa a fost introdus de UE din 1995 in

Romania in 1999 s-a dat prima lege (legea nr 1191999- privind controlul intern si controlul

financiar prevenitvin cadrul controlului intern functiona si auditul intern ulterior partea de

audit intern a fost abrogata si a ramas numai partea de control intern si control financiar

preventiv) in 2002cu intrare in aplicare din 2003 s-a infiintat auditul intern public din

Romania in baza legii 6722002

In 2002-2003 pana in prezent a fost o lupta pentru implementarea auditului intern

Prin legea nr 6722002 privind auditul public intern si OG 372004 privind

modificarile si completarile acestuia a fost reglementat auditul intern in entitatile publice ca

activitatea functional independenta si obiectiva

In entitatile economice din sistemul privat auditul intern este reglementat prin OUG

nr 751999 privind activitatea de audit financiar republicata prin legea 1332002

Pentru restul entitatilor din sistemul privat auditul intern nu este obligatoriu dar si

acestea sunt interesate sa-si organizeze activitatea de audit intern pentru accesarea

eventualelor fonduri structurale europene

Organizarea auditului intern (AI)

Din punct de vedere structural

a) Comitetul pentru API (CAPI)

b) Unitatea Centrala de Armonizare pentru API (UCAAPI)

c) Compartimentele de API din entitatile publice

Nota pctele a) si b) sunt organizate in structura Ministerului de Finante

Se icircnfiinteaza Comitetul pentru Audit Public Intern (CAPI) pe lacircnga Unitatea

Centrala de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI) organism cu caracter

consultativ pentru a actiona icircn vederea definirii strategiei si a icircmbunatatirii activitatii de

audit public intern icircn sectorul public

CAPI cuprinde 11 membri astfel a) presedintele Camerei Auditorilor Financiari din

Romacircnia

b) profesori universitari cu specialitate icircn domeniul auditului public intern - 2 persoane

c) specialisti cu icircnalta calificare icircn domeniul auditului public intern - 3 persoane

d) directorul general al UCAAPI e) experti din alte domenii de activitate respectiv contab

ilitate publica juridic sisteme informatice - 4 persoane (3) Membrii CAPI cu exceptia

directorului general al UCAAPI nu pot face parte din structurile Ministerului Finantelor

Publice iar modul de nominalizare a acestora se va stabili prin norme aprobate prin

hotaracircre a Guvernului

CAPI va fi condus de un presedinte ales cu majoritate simpla de voturi dintre

membrii comitetului pentru o perioada de 3 ani presedintele convoaca icircntacirclnirile CAPI

Regulamentul de organizare si functionare a CAPI este aprobat de plenul acestuia cu

o majoritate de jumatate plus unu din voturi

Secretariatul tehnic al CAPI este asigurat de UCAAPI

Membrii CAPI vor primi o indemnizatie de sedinta egala cu 20 din nivelul

echivalent salariului brut al secretarilor de stat indemnizatia se suporta din bugetul statului

prin bugetul Ministerului Finantelor Publice

Icircn realizarea obiectivelor sale CAPI are urmatoarele atributii principale

a) dezbate planurile strategice de dezvoltare icircn domeniul auditului public intern si emite o

opinie asupra directiilor de dezvoltare a acestuia

b) dezbate si emite o opinie asupra actului normativ elaborat de UCAAPI icircn domeniul

auditului public intern c) dezbate si avizeaza raportul anual privind activitatea de audit

public intern si icircl prezinta Guvernului d) avizeaza planul misiunilor de audit public intern

de interes national cu implicatii multisectoriale

e) dezbate si emite o opinie asupra rapoartelor de audit public intern de interes national cu

implicatii multisectoriale f) analizeaza importanta recomandarilor formulate de auditorii

interni icircn cazul divergentelor de opinii dintre conducatorul entitatii publice si auditorii

interni emitacircnd o opinie asupra consecintelor neimplementarii recomandarilor formulate de

acestia g) analizeaza acordurile de cooperare icircntre auditul intern si cel extern referitor la

definirea conceptelor si la utilizarea standardelor icircn domeniu schimbul de rezultate din

activitatea propriu-zisa de audit precum si pregatirea profesionala comuna a auditorilor h)

avizeaza numirea si revocarea directorului general al UCAAPI

Icircn cadrul Ministerului Finantelor Publice se constituie Uniunea Centrala de

Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI) structurata pe compartimente de

specialitate icircn subordinea directa a ministrului finantelor publice

UCAAPI este condusa de un director general numit de ministrul finantelor publice

cu avizul CAPI Directorul general este functionar public si trebuie sa aiba o icircnalta calificare

profesionala icircn domeniul financiar-contabil sisau al auditului cu o competenta profesionala

corespunzatoare si sa icircndeplineasca cerintele Codului privind conduita etica a auditorului

intern

Icircn realizarea obiectivelor sale UCAAPI are urmatoarele atributii principale

a) elaboreaza conduce si aplica o strategie unitara icircn domeniul auditului public intern si

monitorizeaza la nivel national aceasta activitate

b) dezvolta cadrul normativ icircn domeniul auditului public intern

c) dezvolta si implementeaza proceduri si metodologii uniforme bazate pe standardele

internationale inclusiv manualele de audit intern

d) dezvolta metodologiile icircn domeniul riscului managerial

e) elaboreaza Codul privind conduita etica a auditorului intern

f) avizeaza normele metodologice specifice diferitelor sectoare de activitate icircn domeniul

auditului public intern g) dezvolta sistemul de raportare a rezultatelor activitatii de audit

public intern si elaboreaza raportul anual precum si sinteze pe baza rapoartelor primite h)

efectueaza misiuni de audit public intern de interes national cu implicatii multisectoriale

i) verifica respectarea normelor instructiunilor precum si a Codului privind conduita etica a

auditorului intern de catre compartimentele de audit public intern si poate initia masurile

corective necesare icircn cooperare cu conducatorul entitatii publice icircn cauza

j) coordoneaza sistemul de recrutare si de pregatire profesionala icircn domeniul auditului

public intern

k) avizeaza numireadestituirea sefilor compartimentelor de audit public intern din entitatile

publice l) coopereaza cu Curtea de Conturi si cu alte institutii si autoritati publice din

Romacircnia

m) coopereaza cu autoritatile si organizatiile de control financiar public din alte state

inclusiv din Comisia Europeana

Compartimentul de audit public intern se organizeaza astfel

a) conducatorul institutiei publice sau icircn cazul altor entitati publice organul de conducere

colectiva are obligatia instituirii cadrului organizatoric si functional necesar desfasurarii

activitatii de audit public intern

b) la institutiile publice mici care nu sunt subordonate altor entitati publice auditul public

intern se limiteaza la auditul de regularitate si se efectueaza de catre compartimentele de

audit public intern ale Ministerului Finantelor Publice c) conducatorul entitatii publice

subordonate poate stabili si mentine un compartiment functional de audit public intern cu

acordul entitatii publice de la nivelul ierarhic imediat superior iar daca acest compartiment

nu se icircnfiinteaza auditul entitatii respective se efectueaza de catre compartimentul de audit

public intern al entitatii publice de la nivelul ierarhic imediat superior

Compartimentul de audit public intern se constituie icircn subordinea directa a

conducerii entitatii publice si prin atributiile sale nu trebuie sa fie implicat icircn elaborarea

procedurilor de control intern si icircn desfasurarea activitatilor supuse auditului public

internConducatorul compartimentului de audit public intern este numitdestituit de catre

conducatorul entitatii publice cu avizul UCAAPI pentru entitatile publice subordonate

numireadestituirea se face cu avizul organului ierarhic superior Conducatorul

compartimentului de audit public intern este responsabil pentru organizarea si desfasurarea

activitatilor de audit

Functia de auditor intern este incompatibila cu exercitarea acestei functii ca activitate

profesionala orientata spre profit sau recompensa

Atributiile compartimentului de audit public intern sunt

a) elaboreaza norme metodologice specifice entitatii publice icircn care icircsi desfasoara

activitatea cu avizul UCAAPI sau al organului ierarhic superior icircn cazul entitatilor publice

subordonate b) elaboreaza proiectul planului anual de audit public intern

c) efectueaza activitati de audit public intern pentru a evalua daca sistemele de management

financiar si control ale entitatii publice sunt transparente si sunt conforme cu normele de

legalitate regularitate economicitate eficienta si eficacitate d) informeaza UCAAPI despre

recomandarile neicircnsusite de cat re conducatorul entitatii publice auditate precum si despre

consecintele acestora

e) raporteaza periodic asupra constatarilor concluziilor si recomandarilor rezultate din

activitatile sale de audit f) elaboreaza raportul anual al activitatii de audit public intern

g) icircn cazul identificarii unor iregularitati sau posibile prejudicii raporteaza imediat

conducatorului entitatii publice si structurii de control intern abilitate

7 REGLEMENTAREA SI COORDONAREA AUDITULUI INTERN

In Romania la recomandarea Comisiei Europene in 1999 s-a introdus auditul intern

o activitate noua care a generat profesia de auditor internin baza OUG 1191999 privind

controlul financiar preventiv si auditul internLegea a produs suficienta perturbare in sistem

deoarece acolo se recomanda transformarea compartimentelor de control financiar de

gestiune in compartimente de audit internTotusi a avut si efecte pozitive prin aparitia

activitatii de audit intern ca o functie a managementului general si prin crearea acestei

dispute conceptuale in Romania intre controlul intern si auditul intern pe de o parte si

controlul extern si auditul extern pe de alta parte

Datorita cresterii rolului auditului intern si intelegerea importantei auditorilor interni

in codul entitatilor si sprijiniti de Comisia Europeana am fost obligati sa scoatem o lege a

auditului intern (6722002) in baza careia toate entitatile publice si cele asimilate acesteia

fonduri bugetare si patrimoniu public sunt obligate sa aiba compartimente de audit intern

(directii servicii birou)

Standardele internationale de audit intern recomanda ca compartimentele de audit

intern sa nu fie mai mici de 3 persoane

In Romania exista aprox 30 de compartimente de audit intern din sistemul public

compartimente mici si izolate (1-2 auditori)Din aceste considerente in proxima perioada

vom completa normele generale cu norme de asociere a auditorilor interni penmtru a realiza

compartimente de minim 3 persoane

Legea 6722002 prevede constituirea unui CAPI format din 11 persoane la nivel

MFPDe asemenea s-a constituit UCAAPI la nivelul MFP si compartimente de audit intern

la nivelul tuturor entitatilor publice care au un volum al fondurilor bugetare de cel putin

100000 euro 3 ani consecutivi

Pentru entitatile publice (mici) care nu ating acest barem il va asigura structura

ierarhic superioara

In concluzie exista intr-un minister o directie de audit (20 persoane) structurata pe 2-3

servicii si compartimente de audit internAvem aprox 1000 si ceva de compartimente mici

de audit

Prin legea 6722002 in care utilizam frecvent ldquoactivitatea de auditrdquo intelegem

-activitatea de asigurare a functionalitatii sistemului de control intern din cadrul entitatii si

activitatea de consiliere

Din aceste considerente Codul legislativ prezentat a fost completat cu normele de exercitare

si organizare a activitatii de audit public intern aprobate prin OMFP 382003Ulterior au mai

fost elaborate si alte documente privind sustinerea functiei de audit intern cum ar fi CODUL

ETIC AL AUDITULUI INTERN OMFP 2522004 dar si alte acte normative de completare

si modificare a actului normativ (OUG 4232003 HG 372004) La recomandarea Comisiei

Europene a trebuit sa dezvoltam normele si pentru partea de consiliere si in acest sens s-a

elaborat OMFP 17022005 privind activitatea de consiliere a auditului intern

In normele 17022005 sunt prezentate tipurile consilierii care pot fi

a)consultanta-avand ca scop solutii pentru eliminarea diferitelor obstacole care impiedica

desfasurarea normala a proceselor stabilire cauze determinarea consecintelor formuland

recomandari

b)capacitatea intelegerii destinata obtinerii de informatii suplimentare pentru cunoasterea in

profunzime a unui sistem necesar personalului care are responsabilitatea implemetarii

acesteia

OMFP 9462005 recomanda nivelului general de management urmatoarele

- controlulinspecţia nu se vor mai organiza ca compartimente distincte ci activitatile de

control vor fi disipate pe fluxul procesului

-organizarea Registrului Riscurilor la nivelul fiecarui compartiment si prin centralizare la

nivelul entitatii

-elaborarea procedurilor scrise si formalizate pentru toate activitatile subactivitatile

programele din cadrul entitatiiAceasta filozofie de organizare a controlului intern in entitati

este prezentata in Indrumarul Metodologic privind Organizarea Controlului Intern existent

pe site-ul MFP

NOTA pentru aceste activitati se recomanda auditorilor interni sa faca facilitarea intelegerii

c)formare si perfectionarea profesiei destinata cunostintelor teoretice si practice gestiunea

riscurilor si controlului intern

Consilierea se organizeaza si desfasoara sub mai multe forme

-misiuni de consiliere formalizate cuprinse in plan care respecta OMFP 17022005 in

general pentru abordari sistematice si metodice si care se finalizeaza cu raport de consiliere

-misiuni de consiliere cu caracter informal neformalizat realizate prin participarea in cadrul

unor comitete schimburi de informatii realizate dupa procedurile specifice acestora

-misiuni de consiliere pentru situatii exceptionale (alegeri cutremur inundatii)

BIBLIOGRAFIE

1 Auditul intern autor MGhita Editura Economica Bucuresti 2004 ISBN 973-709-051-9

2 Audit intern autori Marcel Ghiţă Sorin Briciu şi colaboratorii Editura ULISE Alba Iulia

2005 ISBN 973-87453-1-4

3 Auditul intern icircn sistemul public autori Marcel Ghiţă Mihai Spracircnceană Editura

Tribuna Economică Bucureşti 2006

4 Theorie et practique de lrsquoaudit interne autor Jacques Renard Editions drsquoOrganisation

Paris France 2002 tradusă icircn Romacircnia printr-un proiect finanţat de PHARE sub

coordonarea Ministerului Finanţelor Publice Bucureşti 2003

5 Ordinul ministrului finanţelor publice nr 94604072005 pentru aprobarea Codului

controlului intern cuprinzacircnd standardele de managementcontrol intern la entităţile publice şi

pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial (MO nr 67528072005) cu

modificările şi completările ulterioare

6 Ordinul ministrului finanţelor publice nr 138922082006 privind modificarea şi

completarea Ordinului ministrului finanţelor publice nr 9462005 pentru aprobarea Codului

controlului intern cuprinzacircnd standardele de managementcontrol intern la entităţile publice şi

pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial (MO nr 77112092006)

7 Legea nr 67219122002 privind auditul public intern (MO nr 95324122002) cu

modificările şi completările ulterioare

Page 22: Audit Intern, Curs Master

- organizarea de dezbateri seminarii pe teme de interes comun privind analiza

riscurilor modul de utilizare a tehnicilor şi instrumentelor de audit sisteme de

implementare a recomandărilor şi concluziilor şa

- transmiterea reciprocă a materialelor şi informaţiilor cu caracter de noutate din

sfera auditului

Icircn vederea asigurării atingerii acestor obiective apreciem necesitatea

permanentizării activităţii unui grup de lucru care să aibă şi iniţiativa realizării

protocolului de colaborare dintre cele două instituţii CCR şi UCAAPI-MFP

Concret icircn baza acestui protocol dar şi a legislaţiei care reglementează cele două

domenii CCR icircn conformitate cu art 18 din lege va evalua activitatea de control financiar

propriu inclusiv activitatea de audit intern Astfel se impune ca auditorii publici externi să

analizeze icircn cadrul entităţilor auditate icircn principal următoarele aspecte

(1) Organizarea şi managementul structurilor de audit intern

- organizarea compartimentului de audit intern subordonarea şi raportarea directă către

conducerea entităţii publice

- stabilirea atribuţiilor şi responsabilităţilor auditorilor interni conform cadrului legal

- organizarea activităţii de audit intern icircn mod distinct de celelalte activităţi din entitatea

publică

- neimplicarea auditorilor interni icircn elaborarea procedurilor de control sau icircn derularea

efectivă a unor activităţi auditabile

- numirearevocarea şefilor compartimentului de audit intern şi a auditorilor interni

- calitatea şi natura domeniilor cuprinse icircn programul de asigurare şi icircmbunătăţire a

calităţii activităţii de audit intern

- fundamentarea necesarului de auditori pentru funcţionarea optimă a structurilor de

audit intern

- frecvenţa şi modul de apel la resursele externe necesare efectuării misiunilor de audit

intern

- profilul şi competenţa profesională a auditorilor interni

((2) Planificarea auditului intern

elaborarea planului ndash structură aprobare şi actualizare

fundamentarea acţiunilor din plan ndash analiza riscului selectarea şi icircntocmirea referatului

de jus-tificare

concordanţa misiunilor cuprinse icircn plan cu zonele de risc ridicat al domeniilor de

activitate ale entităţii publice

analiza gradului de icircndeplinire a misiunilor de audit planificate

(3) Modul de respectare a metodologiei şi procedurilor icircn derularea misiunilor de audit

public intern

evaluarea normelor metodologice proprii privind activitatea de audit intern

Carta auditului intern

aplicarea efectivă a metodologiei şi procedurilor specifice muncii de audit intern

respectarea principiilor Codului privind conduita etică referitoare la obiectivitatea

integritatea şi asigurarea independenţei auditorilor interni

programul de pregătire profesională

declararea incompatibilităţilor auditorilor interni

respectarea confidenţialităţii profesionale

(4) Evaluarea desfăşurării misiunilor de audit intern

definirea obiectivelor misiunii icircn urma analizei de risc

tematica icircn detaliu şi intervenţia la faţa locului

pertinenţa constatărilor cauzelor consecinţelor şi recomandărilor

respectarea structurii standard a raportului de audit intern

difuzarea raportului de audit intern

(5) Urmărirea implementării recomandărilor formulate icircn rapoartele de audit intern

analiza planului de acţiune şi a calendarului de implementare

gradul de implementare a recomandărilor şi a cauzelor care au condus la neicircndeplinirea

unor recomandări

aprecierea activităţii de audit intern din partea structurilor auditate şi a conducerii

entităţii publice

(6) Organizarea sistemului de raportare a activităţii de audit intern

raportarea recomandărilor neacceptate sau acceptate dar neimplementate

raportarea iregularităţilor

raportul anual de activitate

Constatările auditorilor publici externi rezultate din evaluarea activităţilor de audit

intern consemnate icircn rapoartele de audit icircncheiate vor fi sintetizate de către structurile de

control teritoriale şi se vor transmite departamentului de specialitate pentru a fi cuprinse icircn

Raportul public anual al Curţii de Conturi icircntr-o secţiune distinctă intitulată ldquoEvaluarea

sistemelor de control şi audit internrdquo

Icircn acest sens art 8 lit ldquolrdquo din Legea nr 67219122002 privind auditul public intern

(MO nr 95324122002) cu modificările şi completările ulterioare republicată prevede

colaborarea CCR cu UCAAPI - MFP pentru

- compatibilizarea cadrului procedural utilizat de auditori icircn desfăşurarea activităţii şi

raportarea rezultatelor auditului icircn vederea realizării unei relaţii bazată pe icircncredere

- icircnţelegerea reciprocă a tehnicilor şi instrumentelor utilizate de auditori şi armonizarea

acestora pentru a asigura un caracter unitar icircn stabilirea constatărilor şi evaluarea cauzelor şi

concluzii-lor activităţii de audit

- recunoaşterea reciprocă a nivelului calitativ al recomandărilor şi opiniilor conţinute icircn

rapoartele de audit utilizate ca puncte de plecare icircn derularea viitoarelor misiuni de audit

intern sau extern

Totodată CCR va dezvolta colaborarea cu structurile de audit intern din cadrul

entităţilor publice controlate pentru

- analiza comună a programelor de audit multianuale şi anuale pentru asigurarea

complementarităţii domeniilor supuse auditării

- stabilirea misiunilor de interes comun a obiectivelor acestora şi a termenelor de realizare

avacircnd icircn vedere respectarea principiului ca misiunile de audit public extern de regulă să fie

ulterioare misiunilor de audit intern

- evitarea suprapunerii perioadelor icircn care se desfăşoară efectiv auditul

Din aceste considerente entităţile supuse controlului CCR sunt obligate să transmită

acesteia pacircnă la sfacircrşitul trimestrului I pentru anul precedent raportul privind desfăşurarea şi

realizarea programului de audit intern

Raportarea activităţii de audit intern se face pe baza raportului cadru adoptat după

modelul Comisiei Europene difuzat de UCAAPI icircn calitate de responsabilă cu coordonarea

şi supravegherea auditului intern pentru toţi ordonatorii principali de credite Aceştia la racircndul

lor transmit raportul cadru la toate unităţile aflate icircn subordinea sub autoritatea sau icircn

coordonarea lor şi care au organizată potrivit legii activitatea de audit intern

Rapoartele vor constitui o sursă importantă de informare pentru auditorii publici externi

asupra activităţii de audit intern desfăşurată icircn cadrul entităţii publice respectiv de a cunoaşte

misiunile de audit derulate obiectivele acesteia natura constatărilor şi tipul recomandărilor

formulate Auditorii publici externi pot utiliza aceste informaţii pe care le supun propriei

judecăţi profesionale

Considerăm că profesioniştii din cele două domenii sunt conştienţi de

complementaritatea activităţilor icircntr-o societate tot mai specializată de impactul activităţilor

de audit pentru toate categoriile de management de aşteptările tuturor salariaţilor din cadrul

entităţilor de la AUDITORI şi care nu pot să-şi atingă obiectivele fără realizarea unor

organisme de contact care să funcţioneze ca interfeţe icircntre diversele structuri publice centrale

pe bază de profesionalism

UCAAPI are preocupări pentru alinierea la exigenţele şi standardele internaţionale ceea

ce va contribui la o mai bună comunicare icircntre instituţiile noastre şi organismele naţionale

regionale şi inter-naţionale

6 Auditul intern in sistemul public din Romania

Auditul intern este implementat din 1941 In Europa a fost introdus de UE din 1995 in

Romania in 1999 s-a dat prima lege (legea nr 1191999- privind controlul intern si controlul

financiar prevenitvin cadrul controlului intern functiona si auditul intern ulterior partea de

audit intern a fost abrogata si a ramas numai partea de control intern si control financiar

preventiv) in 2002cu intrare in aplicare din 2003 s-a infiintat auditul intern public din

Romania in baza legii 6722002

In 2002-2003 pana in prezent a fost o lupta pentru implementarea auditului intern

Prin legea nr 6722002 privind auditul public intern si OG 372004 privind

modificarile si completarile acestuia a fost reglementat auditul intern in entitatile publice ca

activitatea functional independenta si obiectiva

In entitatile economice din sistemul privat auditul intern este reglementat prin OUG

nr 751999 privind activitatea de audit financiar republicata prin legea 1332002

Pentru restul entitatilor din sistemul privat auditul intern nu este obligatoriu dar si

acestea sunt interesate sa-si organizeze activitatea de audit intern pentru accesarea

eventualelor fonduri structurale europene

Organizarea auditului intern (AI)

Din punct de vedere structural

a) Comitetul pentru API (CAPI)

b) Unitatea Centrala de Armonizare pentru API (UCAAPI)

c) Compartimentele de API din entitatile publice

Nota pctele a) si b) sunt organizate in structura Ministerului de Finante

Se icircnfiinteaza Comitetul pentru Audit Public Intern (CAPI) pe lacircnga Unitatea

Centrala de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI) organism cu caracter

consultativ pentru a actiona icircn vederea definirii strategiei si a icircmbunatatirii activitatii de

audit public intern icircn sectorul public

CAPI cuprinde 11 membri astfel a) presedintele Camerei Auditorilor Financiari din

Romacircnia

b) profesori universitari cu specialitate icircn domeniul auditului public intern - 2 persoane

c) specialisti cu icircnalta calificare icircn domeniul auditului public intern - 3 persoane

d) directorul general al UCAAPI e) experti din alte domenii de activitate respectiv contab

ilitate publica juridic sisteme informatice - 4 persoane (3) Membrii CAPI cu exceptia

directorului general al UCAAPI nu pot face parte din structurile Ministerului Finantelor

Publice iar modul de nominalizare a acestora se va stabili prin norme aprobate prin

hotaracircre a Guvernului

CAPI va fi condus de un presedinte ales cu majoritate simpla de voturi dintre

membrii comitetului pentru o perioada de 3 ani presedintele convoaca icircntacirclnirile CAPI

Regulamentul de organizare si functionare a CAPI este aprobat de plenul acestuia cu

o majoritate de jumatate plus unu din voturi

Secretariatul tehnic al CAPI este asigurat de UCAAPI

Membrii CAPI vor primi o indemnizatie de sedinta egala cu 20 din nivelul

echivalent salariului brut al secretarilor de stat indemnizatia se suporta din bugetul statului

prin bugetul Ministerului Finantelor Publice

Icircn realizarea obiectivelor sale CAPI are urmatoarele atributii principale

a) dezbate planurile strategice de dezvoltare icircn domeniul auditului public intern si emite o

opinie asupra directiilor de dezvoltare a acestuia

b) dezbate si emite o opinie asupra actului normativ elaborat de UCAAPI icircn domeniul

auditului public intern c) dezbate si avizeaza raportul anual privind activitatea de audit

public intern si icircl prezinta Guvernului d) avizeaza planul misiunilor de audit public intern

de interes national cu implicatii multisectoriale

e) dezbate si emite o opinie asupra rapoartelor de audit public intern de interes national cu

implicatii multisectoriale f) analizeaza importanta recomandarilor formulate de auditorii

interni icircn cazul divergentelor de opinii dintre conducatorul entitatii publice si auditorii

interni emitacircnd o opinie asupra consecintelor neimplementarii recomandarilor formulate de

acestia g) analizeaza acordurile de cooperare icircntre auditul intern si cel extern referitor la

definirea conceptelor si la utilizarea standardelor icircn domeniu schimbul de rezultate din

activitatea propriu-zisa de audit precum si pregatirea profesionala comuna a auditorilor h)

avizeaza numirea si revocarea directorului general al UCAAPI

Icircn cadrul Ministerului Finantelor Publice se constituie Uniunea Centrala de

Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI) structurata pe compartimente de

specialitate icircn subordinea directa a ministrului finantelor publice

UCAAPI este condusa de un director general numit de ministrul finantelor publice

cu avizul CAPI Directorul general este functionar public si trebuie sa aiba o icircnalta calificare

profesionala icircn domeniul financiar-contabil sisau al auditului cu o competenta profesionala

corespunzatoare si sa icircndeplineasca cerintele Codului privind conduita etica a auditorului

intern

Icircn realizarea obiectivelor sale UCAAPI are urmatoarele atributii principale

a) elaboreaza conduce si aplica o strategie unitara icircn domeniul auditului public intern si

monitorizeaza la nivel national aceasta activitate

b) dezvolta cadrul normativ icircn domeniul auditului public intern

c) dezvolta si implementeaza proceduri si metodologii uniforme bazate pe standardele

internationale inclusiv manualele de audit intern

d) dezvolta metodologiile icircn domeniul riscului managerial

e) elaboreaza Codul privind conduita etica a auditorului intern

f) avizeaza normele metodologice specifice diferitelor sectoare de activitate icircn domeniul

auditului public intern g) dezvolta sistemul de raportare a rezultatelor activitatii de audit

public intern si elaboreaza raportul anual precum si sinteze pe baza rapoartelor primite h)

efectueaza misiuni de audit public intern de interes national cu implicatii multisectoriale

i) verifica respectarea normelor instructiunilor precum si a Codului privind conduita etica a

auditorului intern de catre compartimentele de audit public intern si poate initia masurile

corective necesare icircn cooperare cu conducatorul entitatii publice icircn cauza

j) coordoneaza sistemul de recrutare si de pregatire profesionala icircn domeniul auditului

public intern

k) avizeaza numireadestituirea sefilor compartimentelor de audit public intern din entitatile

publice l) coopereaza cu Curtea de Conturi si cu alte institutii si autoritati publice din

Romacircnia

m) coopereaza cu autoritatile si organizatiile de control financiar public din alte state

inclusiv din Comisia Europeana

Compartimentul de audit public intern se organizeaza astfel

a) conducatorul institutiei publice sau icircn cazul altor entitati publice organul de conducere

colectiva are obligatia instituirii cadrului organizatoric si functional necesar desfasurarii

activitatii de audit public intern

b) la institutiile publice mici care nu sunt subordonate altor entitati publice auditul public

intern se limiteaza la auditul de regularitate si se efectueaza de catre compartimentele de

audit public intern ale Ministerului Finantelor Publice c) conducatorul entitatii publice

subordonate poate stabili si mentine un compartiment functional de audit public intern cu

acordul entitatii publice de la nivelul ierarhic imediat superior iar daca acest compartiment

nu se icircnfiinteaza auditul entitatii respective se efectueaza de catre compartimentul de audit

public intern al entitatii publice de la nivelul ierarhic imediat superior

Compartimentul de audit public intern se constituie icircn subordinea directa a

conducerii entitatii publice si prin atributiile sale nu trebuie sa fie implicat icircn elaborarea

procedurilor de control intern si icircn desfasurarea activitatilor supuse auditului public

internConducatorul compartimentului de audit public intern este numitdestituit de catre

conducatorul entitatii publice cu avizul UCAAPI pentru entitatile publice subordonate

numireadestituirea se face cu avizul organului ierarhic superior Conducatorul

compartimentului de audit public intern este responsabil pentru organizarea si desfasurarea

activitatilor de audit

Functia de auditor intern este incompatibila cu exercitarea acestei functii ca activitate

profesionala orientata spre profit sau recompensa

Atributiile compartimentului de audit public intern sunt

a) elaboreaza norme metodologice specifice entitatii publice icircn care icircsi desfasoara

activitatea cu avizul UCAAPI sau al organului ierarhic superior icircn cazul entitatilor publice

subordonate b) elaboreaza proiectul planului anual de audit public intern

c) efectueaza activitati de audit public intern pentru a evalua daca sistemele de management

financiar si control ale entitatii publice sunt transparente si sunt conforme cu normele de

legalitate regularitate economicitate eficienta si eficacitate d) informeaza UCAAPI despre

recomandarile neicircnsusite de cat re conducatorul entitatii publice auditate precum si despre

consecintele acestora

e) raporteaza periodic asupra constatarilor concluziilor si recomandarilor rezultate din

activitatile sale de audit f) elaboreaza raportul anual al activitatii de audit public intern

g) icircn cazul identificarii unor iregularitati sau posibile prejudicii raporteaza imediat

conducatorului entitatii publice si structurii de control intern abilitate

7 REGLEMENTAREA SI COORDONAREA AUDITULUI INTERN

In Romania la recomandarea Comisiei Europene in 1999 s-a introdus auditul intern

o activitate noua care a generat profesia de auditor internin baza OUG 1191999 privind

controlul financiar preventiv si auditul internLegea a produs suficienta perturbare in sistem

deoarece acolo se recomanda transformarea compartimentelor de control financiar de

gestiune in compartimente de audit internTotusi a avut si efecte pozitive prin aparitia

activitatii de audit intern ca o functie a managementului general si prin crearea acestei

dispute conceptuale in Romania intre controlul intern si auditul intern pe de o parte si

controlul extern si auditul extern pe de alta parte

Datorita cresterii rolului auditului intern si intelegerea importantei auditorilor interni

in codul entitatilor si sprijiniti de Comisia Europeana am fost obligati sa scoatem o lege a

auditului intern (6722002) in baza careia toate entitatile publice si cele asimilate acesteia

fonduri bugetare si patrimoniu public sunt obligate sa aiba compartimente de audit intern

(directii servicii birou)

Standardele internationale de audit intern recomanda ca compartimentele de audit

intern sa nu fie mai mici de 3 persoane

In Romania exista aprox 30 de compartimente de audit intern din sistemul public

compartimente mici si izolate (1-2 auditori)Din aceste considerente in proxima perioada

vom completa normele generale cu norme de asociere a auditorilor interni penmtru a realiza

compartimente de minim 3 persoane

Legea 6722002 prevede constituirea unui CAPI format din 11 persoane la nivel

MFPDe asemenea s-a constituit UCAAPI la nivelul MFP si compartimente de audit intern

la nivelul tuturor entitatilor publice care au un volum al fondurilor bugetare de cel putin

100000 euro 3 ani consecutivi

Pentru entitatile publice (mici) care nu ating acest barem il va asigura structura

ierarhic superioara

In concluzie exista intr-un minister o directie de audit (20 persoane) structurata pe 2-3

servicii si compartimente de audit internAvem aprox 1000 si ceva de compartimente mici

de audit

Prin legea 6722002 in care utilizam frecvent ldquoactivitatea de auditrdquo intelegem

-activitatea de asigurare a functionalitatii sistemului de control intern din cadrul entitatii si

activitatea de consiliere

Din aceste considerente Codul legislativ prezentat a fost completat cu normele de exercitare

si organizare a activitatii de audit public intern aprobate prin OMFP 382003Ulterior au mai

fost elaborate si alte documente privind sustinerea functiei de audit intern cum ar fi CODUL

ETIC AL AUDITULUI INTERN OMFP 2522004 dar si alte acte normative de completare

si modificare a actului normativ (OUG 4232003 HG 372004) La recomandarea Comisiei

Europene a trebuit sa dezvoltam normele si pentru partea de consiliere si in acest sens s-a

elaborat OMFP 17022005 privind activitatea de consiliere a auditului intern

In normele 17022005 sunt prezentate tipurile consilierii care pot fi

a)consultanta-avand ca scop solutii pentru eliminarea diferitelor obstacole care impiedica

desfasurarea normala a proceselor stabilire cauze determinarea consecintelor formuland

recomandari

b)capacitatea intelegerii destinata obtinerii de informatii suplimentare pentru cunoasterea in

profunzime a unui sistem necesar personalului care are responsabilitatea implemetarii

acesteia

OMFP 9462005 recomanda nivelului general de management urmatoarele

- controlulinspecţia nu se vor mai organiza ca compartimente distincte ci activitatile de

control vor fi disipate pe fluxul procesului

-organizarea Registrului Riscurilor la nivelul fiecarui compartiment si prin centralizare la

nivelul entitatii

-elaborarea procedurilor scrise si formalizate pentru toate activitatile subactivitatile

programele din cadrul entitatiiAceasta filozofie de organizare a controlului intern in entitati

este prezentata in Indrumarul Metodologic privind Organizarea Controlului Intern existent

pe site-ul MFP

NOTA pentru aceste activitati se recomanda auditorilor interni sa faca facilitarea intelegerii

c)formare si perfectionarea profesiei destinata cunostintelor teoretice si practice gestiunea

riscurilor si controlului intern

Consilierea se organizeaza si desfasoara sub mai multe forme

-misiuni de consiliere formalizate cuprinse in plan care respecta OMFP 17022005 in

general pentru abordari sistematice si metodice si care se finalizeaza cu raport de consiliere

-misiuni de consiliere cu caracter informal neformalizat realizate prin participarea in cadrul

unor comitete schimburi de informatii realizate dupa procedurile specifice acestora

-misiuni de consiliere pentru situatii exceptionale (alegeri cutremur inundatii)

BIBLIOGRAFIE

1 Auditul intern autor MGhita Editura Economica Bucuresti 2004 ISBN 973-709-051-9

2 Audit intern autori Marcel Ghiţă Sorin Briciu şi colaboratorii Editura ULISE Alba Iulia

2005 ISBN 973-87453-1-4

3 Auditul intern icircn sistemul public autori Marcel Ghiţă Mihai Spracircnceană Editura

Tribuna Economică Bucureşti 2006

4 Theorie et practique de lrsquoaudit interne autor Jacques Renard Editions drsquoOrganisation

Paris France 2002 tradusă icircn Romacircnia printr-un proiect finanţat de PHARE sub

coordonarea Ministerului Finanţelor Publice Bucureşti 2003

5 Ordinul ministrului finanţelor publice nr 94604072005 pentru aprobarea Codului

controlului intern cuprinzacircnd standardele de managementcontrol intern la entităţile publice şi

pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial (MO nr 67528072005) cu

modificările şi completările ulterioare

6 Ordinul ministrului finanţelor publice nr 138922082006 privind modificarea şi

completarea Ordinului ministrului finanţelor publice nr 9462005 pentru aprobarea Codului

controlului intern cuprinzacircnd standardele de managementcontrol intern la entităţile publice şi

pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial (MO nr 77112092006)

7 Legea nr 67219122002 privind auditul public intern (MO nr 95324122002) cu

modificările şi completările ulterioare

Page 23: Audit Intern, Curs Master

fundamentarea acţiunilor din plan ndash analiza riscului selectarea şi icircntocmirea referatului

de jus-tificare

concordanţa misiunilor cuprinse icircn plan cu zonele de risc ridicat al domeniilor de

activitate ale entităţii publice

analiza gradului de icircndeplinire a misiunilor de audit planificate

(3) Modul de respectare a metodologiei şi procedurilor icircn derularea misiunilor de audit

public intern

evaluarea normelor metodologice proprii privind activitatea de audit intern

Carta auditului intern

aplicarea efectivă a metodologiei şi procedurilor specifice muncii de audit intern

respectarea principiilor Codului privind conduita etică referitoare la obiectivitatea

integritatea şi asigurarea independenţei auditorilor interni

programul de pregătire profesională

declararea incompatibilităţilor auditorilor interni

respectarea confidenţialităţii profesionale

(4) Evaluarea desfăşurării misiunilor de audit intern

definirea obiectivelor misiunii icircn urma analizei de risc

tematica icircn detaliu şi intervenţia la faţa locului

pertinenţa constatărilor cauzelor consecinţelor şi recomandărilor

respectarea structurii standard a raportului de audit intern

difuzarea raportului de audit intern

(5) Urmărirea implementării recomandărilor formulate icircn rapoartele de audit intern

analiza planului de acţiune şi a calendarului de implementare

gradul de implementare a recomandărilor şi a cauzelor care au condus la neicircndeplinirea

unor recomandări

aprecierea activităţii de audit intern din partea structurilor auditate şi a conducerii

entităţii publice

(6) Organizarea sistemului de raportare a activităţii de audit intern

raportarea recomandărilor neacceptate sau acceptate dar neimplementate

raportarea iregularităţilor

raportul anual de activitate

Constatările auditorilor publici externi rezultate din evaluarea activităţilor de audit

intern consemnate icircn rapoartele de audit icircncheiate vor fi sintetizate de către structurile de

control teritoriale şi se vor transmite departamentului de specialitate pentru a fi cuprinse icircn

Raportul public anual al Curţii de Conturi icircntr-o secţiune distinctă intitulată ldquoEvaluarea

sistemelor de control şi audit internrdquo

Icircn acest sens art 8 lit ldquolrdquo din Legea nr 67219122002 privind auditul public intern

(MO nr 95324122002) cu modificările şi completările ulterioare republicată prevede

colaborarea CCR cu UCAAPI - MFP pentru

- compatibilizarea cadrului procedural utilizat de auditori icircn desfăşurarea activităţii şi

raportarea rezultatelor auditului icircn vederea realizării unei relaţii bazată pe icircncredere

- icircnţelegerea reciprocă a tehnicilor şi instrumentelor utilizate de auditori şi armonizarea

acestora pentru a asigura un caracter unitar icircn stabilirea constatărilor şi evaluarea cauzelor şi

concluzii-lor activităţii de audit

- recunoaşterea reciprocă a nivelului calitativ al recomandărilor şi opiniilor conţinute icircn

rapoartele de audit utilizate ca puncte de plecare icircn derularea viitoarelor misiuni de audit

intern sau extern

Totodată CCR va dezvolta colaborarea cu structurile de audit intern din cadrul

entităţilor publice controlate pentru

- analiza comună a programelor de audit multianuale şi anuale pentru asigurarea

complementarităţii domeniilor supuse auditării

- stabilirea misiunilor de interes comun a obiectivelor acestora şi a termenelor de realizare

avacircnd icircn vedere respectarea principiului ca misiunile de audit public extern de regulă să fie

ulterioare misiunilor de audit intern

- evitarea suprapunerii perioadelor icircn care se desfăşoară efectiv auditul

Din aceste considerente entităţile supuse controlului CCR sunt obligate să transmită

acesteia pacircnă la sfacircrşitul trimestrului I pentru anul precedent raportul privind desfăşurarea şi

realizarea programului de audit intern

Raportarea activităţii de audit intern se face pe baza raportului cadru adoptat după

modelul Comisiei Europene difuzat de UCAAPI icircn calitate de responsabilă cu coordonarea

şi supravegherea auditului intern pentru toţi ordonatorii principali de credite Aceştia la racircndul

lor transmit raportul cadru la toate unităţile aflate icircn subordinea sub autoritatea sau icircn

coordonarea lor şi care au organizată potrivit legii activitatea de audit intern

Rapoartele vor constitui o sursă importantă de informare pentru auditorii publici externi

asupra activităţii de audit intern desfăşurată icircn cadrul entităţii publice respectiv de a cunoaşte

misiunile de audit derulate obiectivele acesteia natura constatărilor şi tipul recomandărilor

formulate Auditorii publici externi pot utiliza aceste informaţii pe care le supun propriei

judecăţi profesionale

Considerăm că profesioniştii din cele două domenii sunt conştienţi de

complementaritatea activităţilor icircntr-o societate tot mai specializată de impactul activităţilor

de audit pentru toate categoriile de management de aşteptările tuturor salariaţilor din cadrul

entităţilor de la AUDITORI şi care nu pot să-şi atingă obiectivele fără realizarea unor

organisme de contact care să funcţioneze ca interfeţe icircntre diversele structuri publice centrale

pe bază de profesionalism

UCAAPI are preocupări pentru alinierea la exigenţele şi standardele internaţionale ceea

ce va contribui la o mai bună comunicare icircntre instituţiile noastre şi organismele naţionale

regionale şi inter-naţionale

6 Auditul intern in sistemul public din Romania

Auditul intern este implementat din 1941 In Europa a fost introdus de UE din 1995 in

Romania in 1999 s-a dat prima lege (legea nr 1191999- privind controlul intern si controlul

financiar prevenitvin cadrul controlului intern functiona si auditul intern ulterior partea de

audit intern a fost abrogata si a ramas numai partea de control intern si control financiar

preventiv) in 2002cu intrare in aplicare din 2003 s-a infiintat auditul intern public din

Romania in baza legii 6722002

In 2002-2003 pana in prezent a fost o lupta pentru implementarea auditului intern

Prin legea nr 6722002 privind auditul public intern si OG 372004 privind

modificarile si completarile acestuia a fost reglementat auditul intern in entitatile publice ca

activitatea functional independenta si obiectiva

In entitatile economice din sistemul privat auditul intern este reglementat prin OUG

nr 751999 privind activitatea de audit financiar republicata prin legea 1332002

Pentru restul entitatilor din sistemul privat auditul intern nu este obligatoriu dar si

acestea sunt interesate sa-si organizeze activitatea de audit intern pentru accesarea

eventualelor fonduri structurale europene

Organizarea auditului intern (AI)

Din punct de vedere structural

a) Comitetul pentru API (CAPI)

b) Unitatea Centrala de Armonizare pentru API (UCAAPI)

c) Compartimentele de API din entitatile publice

Nota pctele a) si b) sunt organizate in structura Ministerului de Finante

Se icircnfiinteaza Comitetul pentru Audit Public Intern (CAPI) pe lacircnga Unitatea

Centrala de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI) organism cu caracter

consultativ pentru a actiona icircn vederea definirii strategiei si a icircmbunatatirii activitatii de

audit public intern icircn sectorul public

CAPI cuprinde 11 membri astfel a) presedintele Camerei Auditorilor Financiari din

Romacircnia

b) profesori universitari cu specialitate icircn domeniul auditului public intern - 2 persoane

c) specialisti cu icircnalta calificare icircn domeniul auditului public intern - 3 persoane

d) directorul general al UCAAPI e) experti din alte domenii de activitate respectiv contab

ilitate publica juridic sisteme informatice - 4 persoane (3) Membrii CAPI cu exceptia

directorului general al UCAAPI nu pot face parte din structurile Ministerului Finantelor

Publice iar modul de nominalizare a acestora se va stabili prin norme aprobate prin

hotaracircre a Guvernului

CAPI va fi condus de un presedinte ales cu majoritate simpla de voturi dintre

membrii comitetului pentru o perioada de 3 ani presedintele convoaca icircntacirclnirile CAPI

Regulamentul de organizare si functionare a CAPI este aprobat de plenul acestuia cu

o majoritate de jumatate plus unu din voturi

Secretariatul tehnic al CAPI este asigurat de UCAAPI

Membrii CAPI vor primi o indemnizatie de sedinta egala cu 20 din nivelul

echivalent salariului brut al secretarilor de stat indemnizatia se suporta din bugetul statului

prin bugetul Ministerului Finantelor Publice

Icircn realizarea obiectivelor sale CAPI are urmatoarele atributii principale

a) dezbate planurile strategice de dezvoltare icircn domeniul auditului public intern si emite o

opinie asupra directiilor de dezvoltare a acestuia

b) dezbate si emite o opinie asupra actului normativ elaborat de UCAAPI icircn domeniul

auditului public intern c) dezbate si avizeaza raportul anual privind activitatea de audit

public intern si icircl prezinta Guvernului d) avizeaza planul misiunilor de audit public intern

de interes national cu implicatii multisectoriale

e) dezbate si emite o opinie asupra rapoartelor de audit public intern de interes national cu

implicatii multisectoriale f) analizeaza importanta recomandarilor formulate de auditorii

interni icircn cazul divergentelor de opinii dintre conducatorul entitatii publice si auditorii

interni emitacircnd o opinie asupra consecintelor neimplementarii recomandarilor formulate de

acestia g) analizeaza acordurile de cooperare icircntre auditul intern si cel extern referitor la

definirea conceptelor si la utilizarea standardelor icircn domeniu schimbul de rezultate din

activitatea propriu-zisa de audit precum si pregatirea profesionala comuna a auditorilor h)

avizeaza numirea si revocarea directorului general al UCAAPI

Icircn cadrul Ministerului Finantelor Publice se constituie Uniunea Centrala de

Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI) structurata pe compartimente de

specialitate icircn subordinea directa a ministrului finantelor publice

UCAAPI este condusa de un director general numit de ministrul finantelor publice

cu avizul CAPI Directorul general este functionar public si trebuie sa aiba o icircnalta calificare

profesionala icircn domeniul financiar-contabil sisau al auditului cu o competenta profesionala

corespunzatoare si sa icircndeplineasca cerintele Codului privind conduita etica a auditorului

intern

Icircn realizarea obiectivelor sale UCAAPI are urmatoarele atributii principale

a) elaboreaza conduce si aplica o strategie unitara icircn domeniul auditului public intern si

monitorizeaza la nivel national aceasta activitate

b) dezvolta cadrul normativ icircn domeniul auditului public intern

c) dezvolta si implementeaza proceduri si metodologii uniforme bazate pe standardele

internationale inclusiv manualele de audit intern

d) dezvolta metodologiile icircn domeniul riscului managerial

e) elaboreaza Codul privind conduita etica a auditorului intern

f) avizeaza normele metodologice specifice diferitelor sectoare de activitate icircn domeniul

auditului public intern g) dezvolta sistemul de raportare a rezultatelor activitatii de audit

public intern si elaboreaza raportul anual precum si sinteze pe baza rapoartelor primite h)

efectueaza misiuni de audit public intern de interes national cu implicatii multisectoriale

i) verifica respectarea normelor instructiunilor precum si a Codului privind conduita etica a

auditorului intern de catre compartimentele de audit public intern si poate initia masurile

corective necesare icircn cooperare cu conducatorul entitatii publice icircn cauza

j) coordoneaza sistemul de recrutare si de pregatire profesionala icircn domeniul auditului

public intern

k) avizeaza numireadestituirea sefilor compartimentelor de audit public intern din entitatile

publice l) coopereaza cu Curtea de Conturi si cu alte institutii si autoritati publice din

Romacircnia

m) coopereaza cu autoritatile si organizatiile de control financiar public din alte state

inclusiv din Comisia Europeana

Compartimentul de audit public intern se organizeaza astfel

a) conducatorul institutiei publice sau icircn cazul altor entitati publice organul de conducere

colectiva are obligatia instituirii cadrului organizatoric si functional necesar desfasurarii

activitatii de audit public intern

b) la institutiile publice mici care nu sunt subordonate altor entitati publice auditul public

intern se limiteaza la auditul de regularitate si se efectueaza de catre compartimentele de

audit public intern ale Ministerului Finantelor Publice c) conducatorul entitatii publice

subordonate poate stabili si mentine un compartiment functional de audit public intern cu

acordul entitatii publice de la nivelul ierarhic imediat superior iar daca acest compartiment

nu se icircnfiinteaza auditul entitatii respective se efectueaza de catre compartimentul de audit

public intern al entitatii publice de la nivelul ierarhic imediat superior

Compartimentul de audit public intern se constituie icircn subordinea directa a

conducerii entitatii publice si prin atributiile sale nu trebuie sa fie implicat icircn elaborarea

procedurilor de control intern si icircn desfasurarea activitatilor supuse auditului public

internConducatorul compartimentului de audit public intern este numitdestituit de catre

conducatorul entitatii publice cu avizul UCAAPI pentru entitatile publice subordonate

numireadestituirea se face cu avizul organului ierarhic superior Conducatorul

compartimentului de audit public intern este responsabil pentru organizarea si desfasurarea

activitatilor de audit

Functia de auditor intern este incompatibila cu exercitarea acestei functii ca activitate

profesionala orientata spre profit sau recompensa

Atributiile compartimentului de audit public intern sunt

a) elaboreaza norme metodologice specifice entitatii publice icircn care icircsi desfasoara

activitatea cu avizul UCAAPI sau al organului ierarhic superior icircn cazul entitatilor publice

subordonate b) elaboreaza proiectul planului anual de audit public intern

c) efectueaza activitati de audit public intern pentru a evalua daca sistemele de management

financiar si control ale entitatii publice sunt transparente si sunt conforme cu normele de

legalitate regularitate economicitate eficienta si eficacitate d) informeaza UCAAPI despre

recomandarile neicircnsusite de cat re conducatorul entitatii publice auditate precum si despre

consecintele acestora

e) raporteaza periodic asupra constatarilor concluziilor si recomandarilor rezultate din

activitatile sale de audit f) elaboreaza raportul anual al activitatii de audit public intern

g) icircn cazul identificarii unor iregularitati sau posibile prejudicii raporteaza imediat

conducatorului entitatii publice si structurii de control intern abilitate

7 REGLEMENTAREA SI COORDONAREA AUDITULUI INTERN

In Romania la recomandarea Comisiei Europene in 1999 s-a introdus auditul intern

o activitate noua care a generat profesia de auditor internin baza OUG 1191999 privind

controlul financiar preventiv si auditul internLegea a produs suficienta perturbare in sistem

deoarece acolo se recomanda transformarea compartimentelor de control financiar de

gestiune in compartimente de audit internTotusi a avut si efecte pozitive prin aparitia

activitatii de audit intern ca o functie a managementului general si prin crearea acestei

dispute conceptuale in Romania intre controlul intern si auditul intern pe de o parte si

controlul extern si auditul extern pe de alta parte

Datorita cresterii rolului auditului intern si intelegerea importantei auditorilor interni

in codul entitatilor si sprijiniti de Comisia Europeana am fost obligati sa scoatem o lege a

auditului intern (6722002) in baza careia toate entitatile publice si cele asimilate acesteia

fonduri bugetare si patrimoniu public sunt obligate sa aiba compartimente de audit intern

(directii servicii birou)

Standardele internationale de audit intern recomanda ca compartimentele de audit

intern sa nu fie mai mici de 3 persoane

In Romania exista aprox 30 de compartimente de audit intern din sistemul public

compartimente mici si izolate (1-2 auditori)Din aceste considerente in proxima perioada

vom completa normele generale cu norme de asociere a auditorilor interni penmtru a realiza

compartimente de minim 3 persoane

Legea 6722002 prevede constituirea unui CAPI format din 11 persoane la nivel

MFPDe asemenea s-a constituit UCAAPI la nivelul MFP si compartimente de audit intern

la nivelul tuturor entitatilor publice care au un volum al fondurilor bugetare de cel putin

100000 euro 3 ani consecutivi

Pentru entitatile publice (mici) care nu ating acest barem il va asigura structura

ierarhic superioara

In concluzie exista intr-un minister o directie de audit (20 persoane) structurata pe 2-3

servicii si compartimente de audit internAvem aprox 1000 si ceva de compartimente mici

de audit

Prin legea 6722002 in care utilizam frecvent ldquoactivitatea de auditrdquo intelegem

-activitatea de asigurare a functionalitatii sistemului de control intern din cadrul entitatii si

activitatea de consiliere

Din aceste considerente Codul legislativ prezentat a fost completat cu normele de exercitare

si organizare a activitatii de audit public intern aprobate prin OMFP 382003Ulterior au mai

fost elaborate si alte documente privind sustinerea functiei de audit intern cum ar fi CODUL

ETIC AL AUDITULUI INTERN OMFP 2522004 dar si alte acte normative de completare

si modificare a actului normativ (OUG 4232003 HG 372004) La recomandarea Comisiei

Europene a trebuit sa dezvoltam normele si pentru partea de consiliere si in acest sens s-a

elaborat OMFP 17022005 privind activitatea de consiliere a auditului intern

In normele 17022005 sunt prezentate tipurile consilierii care pot fi

a)consultanta-avand ca scop solutii pentru eliminarea diferitelor obstacole care impiedica

desfasurarea normala a proceselor stabilire cauze determinarea consecintelor formuland

recomandari

b)capacitatea intelegerii destinata obtinerii de informatii suplimentare pentru cunoasterea in

profunzime a unui sistem necesar personalului care are responsabilitatea implemetarii

acesteia

OMFP 9462005 recomanda nivelului general de management urmatoarele

- controlulinspecţia nu se vor mai organiza ca compartimente distincte ci activitatile de

control vor fi disipate pe fluxul procesului

-organizarea Registrului Riscurilor la nivelul fiecarui compartiment si prin centralizare la

nivelul entitatii

-elaborarea procedurilor scrise si formalizate pentru toate activitatile subactivitatile

programele din cadrul entitatiiAceasta filozofie de organizare a controlului intern in entitati

este prezentata in Indrumarul Metodologic privind Organizarea Controlului Intern existent

pe site-ul MFP

NOTA pentru aceste activitati se recomanda auditorilor interni sa faca facilitarea intelegerii

c)formare si perfectionarea profesiei destinata cunostintelor teoretice si practice gestiunea

riscurilor si controlului intern

Consilierea se organizeaza si desfasoara sub mai multe forme

-misiuni de consiliere formalizate cuprinse in plan care respecta OMFP 17022005 in

general pentru abordari sistematice si metodice si care se finalizeaza cu raport de consiliere

-misiuni de consiliere cu caracter informal neformalizat realizate prin participarea in cadrul

unor comitete schimburi de informatii realizate dupa procedurile specifice acestora

-misiuni de consiliere pentru situatii exceptionale (alegeri cutremur inundatii)

BIBLIOGRAFIE

1 Auditul intern autor MGhita Editura Economica Bucuresti 2004 ISBN 973-709-051-9

2 Audit intern autori Marcel Ghiţă Sorin Briciu şi colaboratorii Editura ULISE Alba Iulia

2005 ISBN 973-87453-1-4

3 Auditul intern icircn sistemul public autori Marcel Ghiţă Mihai Spracircnceană Editura

Tribuna Economică Bucureşti 2006

4 Theorie et practique de lrsquoaudit interne autor Jacques Renard Editions drsquoOrganisation

Paris France 2002 tradusă icircn Romacircnia printr-un proiect finanţat de PHARE sub

coordonarea Ministerului Finanţelor Publice Bucureşti 2003

5 Ordinul ministrului finanţelor publice nr 94604072005 pentru aprobarea Codului

controlului intern cuprinzacircnd standardele de managementcontrol intern la entităţile publice şi

pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial (MO nr 67528072005) cu

modificările şi completările ulterioare

6 Ordinul ministrului finanţelor publice nr 138922082006 privind modificarea şi

completarea Ordinului ministrului finanţelor publice nr 9462005 pentru aprobarea Codului

controlului intern cuprinzacircnd standardele de managementcontrol intern la entităţile publice şi

pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial (MO nr 77112092006)

7 Legea nr 67219122002 privind auditul public intern (MO nr 95324122002) cu

modificările şi completările ulterioare

Page 24: Audit Intern, Curs Master

control teritoriale şi se vor transmite departamentului de specialitate pentru a fi cuprinse icircn

Raportul public anual al Curţii de Conturi icircntr-o secţiune distinctă intitulată ldquoEvaluarea

sistemelor de control şi audit internrdquo

Icircn acest sens art 8 lit ldquolrdquo din Legea nr 67219122002 privind auditul public intern

(MO nr 95324122002) cu modificările şi completările ulterioare republicată prevede

colaborarea CCR cu UCAAPI - MFP pentru

- compatibilizarea cadrului procedural utilizat de auditori icircn desfăşurarea activităţii şi

raportarea rezultatelor auditului icircn vederea realizării unei relaţii bazată pe icircncredere

- icircnţelegerea reciprocă a tehnicilor şi instrumentelor utilizate de auditori şi armonizarea

acestora pentru a asigura un caracter unitar icircn stabilirea constatărilor şi evaluarea cauzelor şi

concluzii-lor activităţii de audit

- recunoaşterea reciprocă a nivelului calitativ al recomandărilor şi opiniilor conţinute icircn

rapoartele de audit utilizate ca puncte de plecare icircn derularea viitoarelor misiuni de audit

intern sau extern

Totodată CCR va dezvolta colaborarea cu structurile de audit intern din cadrul

entităţilor publice controlate pentru

- analiza comună a programelor de audit multianuale şi anuale pentru asigurarea

complementarităţii domeniilor supuse auditării

- stabilirea misiunilor de interes comun a obiectivelor acestora şi a termenelor de realizare

avacircnd icircn vedere respectarea principiului ca misiunile de audit public extern de regulă să fie

ulterioare misiunilor de audit intern

- evitarea suprapunerii perioadelor icircn care se desfăşoară efectiv auditul

Din aceste considerente entităţile supuse controlului CCR sunt obligate să transmită

acesteia pacircnă la sfacircrşitul trimestrului I pentru anul precedent raportul privind desfăşurarea şi

realizarea programului de audit intern

Raportarea activităţii de audit intern se face pe baza raportului cadru adoptat după

modelul Comisiei Europene difuzat de UCAAPI icircn calitate de responsabilă cu coordonarea

şi supravegherea auditului intern pentru toţi ordonatorii principali de credite Aceştia la racircndul

lor transmit raportul cadru la toate unităţile aflate icircn subordinea sub autoritatea sau icircn

coordonarea lor şi care au organizată potrivit legii activitatea de audit intern

Rapoartele vor constitui o sursă importantă de informare pentru auditorii publici externi

asupra activităţii de audit intern desfăşurată icircn cadrul entităţii publice respectiv de a cunoaşte

misiunile de audit derulate obiectivele acesteia natura constatărilor şi tipul recomandărilor

formulate Auditorii publici externi pot utiliza aceste informaţii pe care le supun propriei

judecăţi profesionale

Considerăm că profesioniştii din cele două domenii sunt conştienţi de

complementaritatea activităţilor icircntr-o societate tot mai specializată de impactul activităţilor

de audit pentru toate categoriile de management de aşteptările tuturor salariaţilor din cadrul

entităţilor de la AUDITORI şi care nu pot să-şi atingă obiectivele fără realizarea unor

organisme de contact care să funcţioneze ca interfeţe icircntre diversele structuri publice centrale

pe bază de profesionalism

UCAAPI are preocupări pentru alinierea la exigenţele şi standardele internaţionale ceea

ce va contribui la o mai bună comunicare icircntre instituţiile noastre şi organismele naţionale

regionale şi inter-naţionale

6 Auditul intern in sistemul public din Romania

Auditul intern este implementat din 1941 In Europa a fost introdus de UE din 1995 in

Romania in 1999 s-a dat prima lege (legea nr 1191999- privind controlul intern si controlul

financiar prevenitvin cadrul controlului intern functiona si auditul intern ulterior partea de

audit intern a fost abrogata si a ramas numai partea de control intern si control financiar

preventiv) in 2002cu intrare in aplicare din 2003 s-a infiintat auditul intern public din

Romania in baza legii 6722002

In 2002-2003 pana in prezent a fost o lupta pentru implementarea auditului intern

Prin legea nr 6722002 privind auditul public intern si OG 372004 privind

modificarile si completarile acestuia a fost reglementat auditul intern in entitatile publice ca

activitatea functional independenta si obiectiva

In entitatile economice din sistemul privat auditul intern este reglementat prin OUG

nr 751999 privind activitatea de audit financiar republicata prin legea 1332002

Pentru restul entitatilor din sistemul privat auditul intern nu este obligatoriu dar si

acestea sunt interesate sa-si organizeze activitatea de audit intern pentru accesarea

eventualelor fonduri structurale europene

Organizarea auditului intern (AI)

Din punct de vedere structural

a) Comitetul pentru API (CAPI)

b) Unitatea Centrala de Armonizare pentru API (UCAAPI)

c) Compartimentele de API din entitatile publice

Nota pctele a) si b) sunt organizate in structura Ministerului de Finante

Se icircnfiinteaza Comitetul pentru Audit Public Intern (CAPI) pe lacircnga Unitatea

Centrala de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI) organism cu caracter

consultativ pentru a actiona icircn vederea definirii strategiei si a icircmbunatatirii activitatii de

audit public intern icircn sectorul public

CAPI cuprinde 11 membri astfel a) presedintele Camerei Auditorilor Financiari din

Romacircnia

b) profesori universitari cu specialitate icircn domeniul auditului public intern - 2 persoane

c) specialisti cu icircnalta calificare icircn domeniul auditului public intern - 3 persoane

d) directorul general al UCAAPI e) experti din alte domenii de activitate respectiv contab

ilitate publica juridic sisteme informatice - 4 persoane (3) Membrii CAPI cu exceptia

directorului general al UCAAPI nu pot face parte din structurile Ministerului Finantelor

Publice iar modul de nominalizare a acestora se va stabili prin norme aprobate prin

hotaracircre a Guvernului

CAPI va fi condus de un presedinte ales cu majoritate simpla de voturi dintre

membrii comitetului pentru o perioada de 3 ani presedintele convoaca icircntacirclnirile CAPI

Regulamentul de organizare si functionare a CAPI este aprobat de plenul acestuia cu

o majoritate de jumatate plus unu din voturi

Secretariatul tehnic al CAPI este asigurat de UCAAPI

Membrii CAPI vor primi o indemnizatie de sedinta egala cu 20 din nivelul

echivalent salariului brut al secretarilor de stat indemnizatia se suporta din bugetul statului

prin bugetul Ministerului Finantelor Publice

Icircn realizarea obiectivelor sale CAPI are urmatoarele atributii principale

a) dezbate planurile strategice de dezvoltare icircn domeniul auditului public intern si emite o

opinie asupra directiilor de dezvoltare a acestuia

b) dezbate si emite o opinie asupra actului normativ elaborat de UCAAPI icircn domeniul

auditului public intern c) dezbate si avizeaza raportul anual privind activitatea de audit

public intern si icircl prezinta Guvernului d) avizeaza planul misiunilor de audit public intern

de interes national cu implicatii multisectoriale

e) dezbate si emite o opinie asupra rapoartelor de audit public intern de interes national cu

implicatii multisectoriale f) analizeaza importanta recomandarilor formulate de auditorii

interni icircn cazul divergentelor de opinii dintre conducatorul entitatii publice si auditorii

interni emitacircnd o opinie asupra consecintelor neimplementarii recomandarilor formulate de

acestia g) analizeaza acordurile de cooperare icircntre auditul intern si cel extern referitor la

definirea conceptelor si la utilizarea standardelor icircn domeniu schimbul de rezultate din

activitatea propriu-zisa de audit precum si pregatirea profesionala comuna a auditorilor h)

avizeaza numirea si revocarea directorului general al UCAAPI

Icircn cadrul Ministerului Finantelor Publice se constituie Uniunea Centrala de

Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI) structurata pe compartimente de

specialitate icircn subordinea directa a ministrului finantelor publice

UCAAPI este condusa de un director general numit de ministrul finantelor publice

cu avizul CAPI Directorul general este functionar public si trebuie sa aiba o icircnalta calificare

profesionala icircn domeniul financiar-contabil sisau al auditului cu o competenta profesionala

corespunzatoare si sa icircndeplineasca cerintele Codului privind conduita etica a auditorului

intern

Icircn realizarea obiectivelor sale UCAAPI are urmatoarele atributii principale

a) elaboreaza conduce si aplica o strategie unitara icircn domeniul auditului public intern si

monitorizeaza la nivel national aceasta activitate

b) dezvolta cadrul normativ icircn domeniul auditului public intern

c) dezvolta si implementeaza proceduri si metodologii uniforme bazate pe standardele

internationale inclusiv manualele de audit intern

d) dezvolta metodologiile icircn domeniul riscului managerial

e) elaboreaza Codul privind conduita etica a auditorului intern

f) avizeaza normele metodologice specifice diferitelor sectoare de activitate icircn domeniul

auditului public intern g) dezvolta sistemul de raportare a rezultatelor activitatii de audit

public intern si elaboreaza raportul anual precum si sinteze pe baza rapoartelor primite h)

efectueaza misiuni de audit public intern de interes national cu implicatii multisectoriale

i) verifica respectarea normelor instructiunilor precum si a Codului privind conduita etica a

auditorului intern de catre compartimentele de audit public intern si poate initia masurile

corective necesare icircn cooperare cu conducatorul entitatii publice icircn cauza

j) coordoneaza sistemul de recrutare si de pregatire profesionala icircn domeniul auditului

public intern

k) avizeaza numireadestituirea sefilor compartimentelor de audit public intern din entitatile

publice l) coopereaza cu Curtea de Conturi si cu alte institutii si autoritati publice din

Romacircnia

m) coopereaza cu autoritatile si organizatiile de control financiar public din alte state

inclusiv din Comisia Europeana

Compartimentul de audit public intern se organizeaza astfel

a) conducatorul institutiei publice sau icircn cazul altor entitati publice organul de conducere

colectiva are obligatia instituirii cadrului organizatoric si functional necesar desfasurarii

activitatii de audit public intern

b) la institutiile publice mici care nu sunt subordonate altor entitati publice auditul public

intern se limiteaza la auditul de regularitate si se efectueaza de catre compartimentele de

audit public intern ale Ministerului Finantelor Publice c) conducatorul entitatii publice

subordonate poate stabili si mentine un compartiment functional de audit public intern cu

acordul entitatii publice de la nivelul ierarhic imediat superior iar daca acest compartiment

nu se icircnfiinteaza auditul entitatii respective se efectueaza de catre compartimentul de audit

public intern al entitatii publice de la nivelul ierarhic imediat superior

Compartimentul de audit public intern se constituie icircn subordinea directa a

conducerii entitatii publice si prin atributiile sale nu trebuie sa fie implicat icircn elaborarea

procedurilor de control intern si icircn desfasurarea activitatilor supuse auditului public

internConducatorul compartimentului de audit public intern este numitdestituit de catre

conducatorul entitatii publice cu avizul UCAAPI pentru entitatile publice subordonate

numireadestituirea se face cu avizul organului ierarhic superior Conducatorul

compartimentului de audit public intern este responsabil pentru organizarea si desfasurarea

activitatilor de audit

Functia de auditor intern este incompatibila cu exercitarea acestei functii ca activitate

profesionala orientata spre profit sau recompensa

Atributiile compartimentului de audit public intern sunt

a) elaboreaza norme metodologice specifice entitatii publice icircn care icircsi desfasoara

activitatea cu avizul UCAAPI sau al organului ierarhic superior icircn cazul entitatilor publice

subordonate b) elaboreaza proiectul planului anual de audit public intern

c) efectueaza activitati de audit public intern pentru a evalua daca sistemele de management

financiar si control ale entitatii publice sunt transparente si sunt conforme cu normele de

legalitate regularitate economicitate eficienta si eficacitate d) informeaza UCAAPI despre

recomandarile neicircnsusite de cat re conducatorul entitatii publice auditate precum si despre

consecintele acestora

e) raporteaza periodic asupra constatarilor concluziilor si recomandarilor rezultate din

activitatile sale de audit f) elaboreaza raportul anual al activitatii de audit public intern

g) icircn cazul identificarii unor iregularitati sau posibile prejudicii raporteaza imediat

conducatorului entitatii publice si structurii de control intern abilitate

7 REGLEMENTAREA SI COORDONAREA AUDITULUI INTERN

In Romania la recomandarea Comisiei Europene in 1999 s-a introdus auditul intern

o activitate noua care a generat profesia de auditor internin baza OUG 1191999 privind

controlul financiar preventiv si auditul internLegea a produs suficienta perturbare in sistem

deoarece acolo se recomanda transformarea compartimentelor de control financiar de

gestiune in compartimente de audit internTotusi a avut si efecte pozitive prin aparitia

activitatii de audit intern ca o functie a managementului general si prin crearea acestei

dispute conceptuale in Romania intre controlul intern si auditul intern pe de o parte si

controlul extern si auditul extern pe de alta parte

Datorita cresterii rolului auditului intern si intelegerea importantei auditorilor interni

in codul entitatilor si sprijiniti de Comisia Europeana am fost obligati sa scoatem o lege a

auditului intern (6722002) in baza careia toate entitatile publice si cele asimilate acesteia

fonduri bugetare si patrimoniu public sunt obligate sa aiba compartimente de audit intern

(directii servicii birou)

Standardele internationale de audit intern recomanda ca compartimentele de audit

intern sa nu fie mai mici de 3 persoane

In Romania exista aprox 30 de compartimente de audit intern din sistemul public

compartimente mici si izolate (1-2 auditori)Din aceste considerente in proxima perioada

vom completa normele generale cu norme de asociere a auditorilor interni penmtru a realiza

compartimente de minim 3 persoane

Legea 6722002 prevede constituirea unui CAPI format din 11 persoane la nivel

MFPDe asemenea s-a constituit UCAAPI la nivelul MFP si compartimente de audit intern

la nivelul tuturor entitatilor publice care au un volum al fondurilor bugetare de cel putin

100000 euro 3 ani consecutivi

Pentru entitatile publice (mici) care nu ating acest barem il va asigura structura

ierarhic superioara

In concluzie exista intr-un minister o directie de audit (20 persoane) structurata pe 2-3

servicii si compartimente de audit internAvem aprox 1000 si ceva de compartimente mici

de audit

Prin legea 6722002 in care utilizam frecvent ldquoactivitatea de auditrdquo intelegem

-activitatea de asigurare a functionalitatii sistemului de control intern din cadrul entitatii si

activitatea de consiliere

Din aceste considerente Codul legislativ prezentat a fost completat cu normele de exercitare

si organizare a activitatii de audit public intern aprobate prin OMFP 382003Ulterior au mai

fost elaborate si alte documente privind sustinerea functiei de audit intern cum ar fi CODUL

ETIC AL AUDITULUI INTERN OMFP 2522004 dar si alte acte normative de completare

si modificare a actului normativ (OUG 4232003 HG 372004) La recomandarea Comisiei

Europene a trebuit sa dezvoltam normele si pentru partea de consiliere si in acest sens s-a

elaborat OMFP 17022005 privind activitatea de consiliere a auditului intern

In normele 17022005 sunt prezentate tipurile consilierii care pot fi

a)consultanta-avand ca scop solutii pentru eliminarea diferitelor obstacole care impiedica

desfasurarea normala a proceselor stabilire cauze determinarea consecintelor formuland

recomandari

b)capacitatea intelegerii destinata obtinerii de informatii suplimentare pentru cunoasterea in

profunzime a unui sistem necesar personalului care are responsabilitatea implemetarii

acesteia

OMFP 9462005 recomanda nivelului general de management urmatoarele

- controlulinspecţia nu se vor mai organiza ca compartimente distincte ci activitatile de

control vor fi disipate pe fluxul procesului

-organizarea Registrului Riscurilor la nivelul fiecarui compartiment si prin centralizare la

nivelul entitatii

-elaborarea procedurilor scrise si formalizate pentru toate activitatile subactivitatile

programele din cadrul entitatiiAceasta filozofie de organizare a controlului intern in entitati

este prezentata in Indrumarul Metodologic privind Organizarea Controlului Intern existent

pe site-ul MFP

NOTA pentru aceste activitati se recomanda auditorilor interni sa faca facilitarea intelegerii

c)formare si perfectionarea profesiei destinata cunostintelor teoretice si practice gestiunea

riscurilor si controlului intern

Consilierea se organizeaza si desfasoara sub mai multe forme

-misiuni de consiliere formalizate cuprinse in plan care respecta OMFP 17022005 in

general pentru abordari sistematice si metodice si care se finalizeaza cu raport de consiliere

-misiuni de consiliere cu caracter informal neformalizat realizate prin participarea in cadrul

unor comitete schimburi de informatii realizate dupa procedurile specifice acestora

-misiuni de consiliere pentru situatii exceptionale (alegeri cutremur inundatii)

BIBLIOGRAFIE

1 Auditul intern autor MGhita Editura Economica Bucuresti 2004 ISBN 973-709-051-9

2 Audit intern autori Marcel Ghiţă Sorin Briciu şi colaboratorii Editura ULISE Alba Iulia

2005 ISBN 973-87453-1-4

3 Auditul intern icircn sistemul public autori Marcel Ghiţă Mihai Spracircnceană Editura

Tribuna Economică Bucureşti 2006

4 Theorie et practique de lrsquoaudit interne autor Jacques Renard Editions drsquoOrganisation

Paris France 2002 tradusă icircn Romacircnia printr-un proiect finanţat de PHARE sub

coordonarea Ministerului Finanţelor Publice Bucureşti 2003

5 Ordinul ministrului finanţelor publice nr 94604072005 pentru aprobarea Codului

controlului intern cuprinzacircnd standardele de managementcontrol intern la entităţile publice şi

pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial (MO nr 67528072005) cu

modificările şi completările ulterioare

6 Ordinul ministrului finanţelor publice nr 138922082006 privind modificarea şi

completarea Ordinului ministrului finanţelor publice nr 9462005 pentru aprobarea Codului

controlului intern cuprinzacircnd standardele de managementcontrol intern la entităţile publice şi

pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial (MO nr 77112092006)

7 Legea nr 67219122002 privind auditul public intern (MO nr 95324122002) cu

modificările şi completările ulterioare

Page 25: Audit Intern, Curs Master

misiunile de audit derulate obiectivele acesteia natura constatărilor şi tipul recomandărilor

formulate Auditorii publici externi pot utiliza aceste informaţii pe care le supun propriei

judecăţi profesionale

Considerăm că profesioniştii din cele două domenii sunt conştienţi de

complementaritatea activităţilor icircntr-o societate tot mai specializată de impactul activităţilor

de audit pentru toate categoriile de management de aşteptările tuturor salariaţilor din cadrul

entităţilor de la AUDITORI şi care nu pot să-şi atingă obiectivele fără realizarea unor

organisme de contact care să funcţioneze ca interfeţe icircntre diversele structuri publice centrale

pe bază de profesionalism

UCAAPI are preocupări pentru alinierea la exigenţele şi standardele internaţionale ceea

ce va contribui la o mai bună comunicare icircntre instituţiile noastre şi organismele naţionale

regionale şi inter-naţionale

6 Auditul intern in sistemul public din Romania

Auditul intern este implementat din 1941 In Europa a fost introdus de UE din 1995 in

Romania in 1999 s-a dat prima lege (legea nr 1191999- privind controlul intern si controlul

financiar prevenitvin cadrul controlului intern functiona si auditul intern ulterior partea de

audit intern a fost abrogata si a ramas numai partea de control intern si control financiar

preventiv) in 2002cu intrare in aplicare din 2003 s-a infiintat auditul intern public din

Romania in baza legii 6722002

In 2002-2003 pana in prezent a fost o lupta pentru implementarea auditului intern

Prin legea nr 6722002 privind auditul public intern si OG 372004 privind

modificarile si completarile acestuia a fost reglementat auditul intern in entitatile publice ca

activitatea functional independenta si obiectiva

In entitatile economice din sistemul privat auditul intern este reglementat prin OUG

nr 751999 privind activitatea de audit financiar republicata prin legea 1332002

Pentru restul entitatilor din sistemul privat auditul intern nu este obligatoriu dar si

acestea sunt interesate sa-si organizeze activitatea de audit intern pentru accesarea

eventualelor fonduri structurale europene

Organizarea auditului intern (AI)

Din punct de vedere structural

a) Comitetul pentru API (CAPI)

b) Unitatea Centrala de Armonizare pentru API (UCAAPI)

c) Compartimentele de API din entitatile publice

Nota pctele a) si b) sunt organizate in structura Ministerului de Finante

Se icircnfiinteaza Comitetul pentru Audit Public Intern (CAPI) pe lacircnga Unitatea

Centrala de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI) organism cu caracter

consultativ pentru a actiona icircn vederea definirii strategiei si a icircmbunatatirii activitatii de

audit public intern icircn sectorul public

CAPI cuprinde 11 membri astfel a) presedintele Camerei Auditorilor Financiari din

Romacircnia

b) profesori universitari cu specialitate icircn domeniul auditului public intern - 2 persoane

c) specialisti cu icircnalta calificare icircn domeniul auditului public intern - 3 persoane

d) directorul general al UCAAPI e) experti din alte domenii de activitate respectiv contab

ilitate publica juridic sisteme informatice - 4 persoane (3) Membrii CAPI cu exceptia

directorului general al UCAAPI nu pot face parte din structurile Ministerului Finantelor

Publice iar modul de nominalizare a acestora se va stabili prin norme aprobate prin

hotaracircre a Guvernului

CAPI va fi condus de un presedinte ales cu majoritate simpla de voturi dintre

membrii comitetului pentru o perioada de 3 ani presedintele convoaca icircntacirclnirile CAPI

Regulamentul de organizare si functionare a CAPI este aprobat de plenul acestuia cu

o majoritate de jumatate plus unu din voturi

Secretariatul tehnic al CAPI este asigurat de UCAAPI

Membrii CAPI vor primi o indemnizatie de sedinta egala cu 20 din nivelul

echivalent salariului brut al secretarilor de stat indemnizatia se suporta din bugetul statului

prin bugetul Ministerului Finantelor Publice

Icircn realizarea obiectivelor sale CAPI are urmatoarele atributii principale

a) dezbate planurile strategice de dezvoltare icircn domeniul auditului public intern si emite o

opinie asupra directiilor de dezvoltare a acestuia

b) dezbate si emite o opinie asupra actului normativ elaborat de UCAAPI icircn domeniul

auditului public intern c) dezbate si avizeaza raportul anual privind activitatea de audit

public intern si icircl prezinta Guvernului d) avizeaza planul misiunilor de audit public intern

de interes national cu implicatii multisectoriale

e) dezbate si emite o opinie asupra rapoartelor de audit public intern de interes national cu

implicatii multisectoriale f) analizeaza importanta recomandarilor formulate de auditorii

interni icircn cazul divergentelor de opinii dintre conducatorul entitatii publice si auditorii

interni emitacircnd o opinie asupra consecintelor neimplementarii recomandarilor formulate de

acestia g) analizeaza acordurile de cooperare icircntre auditul intern si cel extern referitor la

definirea conceptelor si la utilizarea standardelor icircn domeniu schimbul de rezultate din

activitatea propriu-zisa de audit precum si pregatirea profesionala comuna a auditorilor h)

avizeaza numirea si revocarea directorului general al UCAAPI

Icircn cadrul Ministerului Finantelor Publice se constituie Uniunea Centrala de

Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI) structurata pe compartimente de

specialitate icircn subordinea directa a ministrului finantelor publice

UCAAPI este condusa de un director general numit de ministrul finantelor publice

cu avizul CAPI Directorul general este functionar public si trebuie sa aiba o icircnalta calificare

profesionala icircn domeniul financiar-contabil sisau al auditului cu o competenta profesionala

corespunzatoare si sa icircndeplineasca cerintele Codului privind conduita etica a auditorului

intern

Icircn realizarea obiectivelor sale UCAAPI are urmatoarele atributii principale

a) elaboreaza conduce si aplica o strategie unitara icircn domeniul auditului public intern si

monitorizeaza la nivel national aceasta activitate

b) dezvolta cadrul normativ icircn domeniul auditului public intern

c) dezvolta si implementeaza proceduri si metodologii uniforme bazate pe standardele

internationale inclusiv manualele de audit intern

d) dezvolta metodologiile icircn domeniul riscului managerial

e) elaboreaza Codul privind conduita etica a auditorului intern

f) avizeaza normele metodologice specifice diferitelor sectoare de activitate icircn domeniul

auditului public intern g) dezvolta sistemul de raportare a rezultatelor activitatii de audit

public intern si elaboreaza raportul anual precum si sinteze pe baza rapoartelor primite h)

efectueaza misiuni de audit public intern de interes national cu implicatii multisectoriale

i) verifica respectarea normelor instructiunilor precum si a Codului privind conduita etica a

auditorului intern de catre compartimentele de audit public intern si poate initia masurile

corective necesare icircn cooperare cu conducatorul entitatii publice icircn cauza

j) coordoneaza sistemul de recrutare si de pregatire profesionala icircn domeniul auditului

public intern

k) avizeaza numireadestituirea sefilor compartimentelor de audit public intern din entitatile

publice l) coopereaza cu Curtea de Conturi si cu alte institutii si autoritati publice din

Romacircnia

m) coopereaza cu autoritatile si organizatiile de control financiar public din alte state

inclusiv din Comisia Europeana

Compartimentul de audit public intern se organizeaza astfel

a) conducatorul institutiei publice sau icircn cazul altor entitati publice organul de conducere

colectiva are obligatia instituirii cadrului organizatoric si functional necesar desfasurarii

activitatii de audit public intern

b) la institutiile publice mici care nu sunt subordonate altor entitati publice auditul public

intern se limiteaza la auditul de regularitate si se efectueaza de catre compartimentele de

audit public intern ale Ministerului Finantelor Publice c) conducatorul entitatii publice

subordonate poate stabili si mentine un compartiment functional de audit public intern cu

acordul entitatii publice de la nivelul ierarhic imediat superior iar daca acest compartiment

nu se icircnfiinteaza auditul entitatii respective se efectueaza de catre compartimentul de audit

public intern al entitatii publice de la nivelul ierarhic imediat superior

Compartimentul de audit public intern se constituie icircn subordinea directa a

conducerii entitatii publice si prin atributiile sale nu trebuie sa fie implicat icircn elaborarea

procedurilor de control intern si icircn desfasurarea activitatilor supuse auditului public

internConducatorul compartimentului de audit public intern este numitdestituit de catre

conducatorul entitatii publice cu avizul UCAAPI pentru entitatile publice subordonate

numireadestituirea se face cu avizul organului ierarhic superior Conducatorul

compartimentului de audit public intern este responsabil pentru organizarea si desfasurarea

activitatilor de audit

Functia de auditor intern este incompatibila cu exercitarea acestei functii ca activitate

profesionala orientata spre profit sau recompensa

Atributiile compartimentului de audit public intern sunt

a) elaboreaza norme metodologice specifice entitatii publice icircn care icircsi desfasoara

activitatea cu avizul UCAAPI sau al organului ierarhic superior icircn cazul entitatilor publice

subordonate b) elaboreaza proiectul planului anual de audit public intern

c) efectueaza activitati de audit public intern pentru a evalua daca sistemele de management

financiar si control ale entitatii publice sunt transparente si sunt conforme cu normele de

legalitate regularitate economicitate eficienta si eficacitate d) informeaza UCAAPI despre

recomandarile neicircnsusite de cat re conducatorul entitatii publice auditate precum si despre

consecintele acestora

e) raporteaza periodic asupra constatarilor concluziilor si recomandarilor rezultate din

activitatile sale de audit f) elaboreaza raportul anual al activitatii de audit public intern

g) icircn cazul identificarii unor iregularitati sau posibile prejudicii raporteaza imediat

conducatorului entitatii publice si structurii de control intern abilitate

7 REGLEMENTAREA SI COORDONAREA AUDITULUI INTERN

In Romania la recomandarea Comisiei Europene in 1999 s-a introdus auditul intern

o activitate noua care a generat profesia de auditor internin baza OUG 1191999 privind

controlul financiar preventiv si auditul internLegea a produs suficienta perturbare in sistem

deoarece acolo se recomanda transformarea compartimentelor de control financiar de

gestiune in compartimente de audit internTotusi a avut si efecte pozitive prin aparitia

activitatii de audit intern ca o functie a managementului general si prin crearea acestei

dispute conceptuale in Romania intre controlul intern si auditul intern pe de o parte si

controlul extern si auditul extern pe de alta parte

Datorita cresterii rolului auditului intern si intelegerea importantei auditorilor interni

in codul entitatilor si sprijiniti de Comisia Europeana am fost obligati sa scoatem o lege a

auditului intern (6722002) in baza careia toate entitatile publice si cele asimilate acesteia

fonduri bugetare si patrimoniu public sunt obligate sa aiba compartimente de audit intern

(directii servicii birou)

Standardele internationale de audit intern recomanda ca compartimentele de audit

intern sa nu fie mai mici de 3 persoane

In Romania exista aprox 30 de compartimente de audit intern din sistemul public

compartimente mici si izolate (1-2 auditori)Din aceste considerente in proxima perioada

vom completa normele generale cu norme de asociere a auditorilor interni penmtru a realiza

compartimente de minim 3 persoane

Legea 6722002 prevede constituirea unui CAPI format din 11 persoane la nivel

MFPDe asemenea s-a constituit UCAAPI la nivelul MFP si compartimente de audit intern

la nivelul tuturor entitatilor publice care au un volum al fondurilor bugetare de cel putin

100000 euro 3 ani consecutivi

Pentru entitatile publice (mici) care nu ating acest barem il va asigura structura

ierarhic superioara

In concluzie exista intr-un minister o directie de audit (20 persoane) structurata pe 2-3

servicii si compartimente de audit internAvem aprox 1000 si ceva de compartimente mici

de audit

Prin legea 6722002 in care utilizam frecvent ldquoactivitatea de auditrdquo intelegem

-activitatea de asigurare a functionalitatii sistemului de control intern din cadrul entitatii si

activitatea de consiliere

Din aceste considerente Codul legislativ prezentat a fost completat cu normele de exercitare

si organizare a activitatii de audit public intern aprobate prin OMFP 382003Ulterior au mai

fost elaborate si alte documente privind sustinerea functiei de audit intern cum ar fi CODUL

ETIC AL AUDITULUI INTERN OMFP 2522004 dar si alte acte normative de completare

si modificare a actului normativ (OUG 4232003 HG 372004) La recomandarea Comisiei

Europene a trebuit sa dezvoltam normele si pentru partea de consiliere si in acest sens s-a

elaborat OMFP 17022005 privind activitatea de consiliere a auditului intern

In normele 17022005 sunt prezentate tipurile consilierii care pot fi

a)consultanta-avand ca scop solutii pentru eliminarea diferitelor obstacole care impiedica

desfasurarea normala a proceselor stabilire cauze determinarea consecintelor formuland

recomandari

b)capacitatea intelegerii destinata obtinerii de informatii suplimentare pentru cunoasterea in

profunzime a unui sistem necesar personalului care are responsabilitatea implemetarii

acesteia

OMFP 9462005 recomanda nivelului general de management urmatoarele

- controlulinspecţia nu se vor mai organiza ca compartimente distincte ci activitatile de

control vor fi disipate pe fluxul procesului

-organizarea Registrului Riscurilor la nivelul fiecarui compartiment si prin centralizare la

nivelul entitatii

-elaborarea procedurilor scrise si formalizate pentru toate activitatile subactivitatile

programele din cadrul entitatiiAceasta filozofie de organizare a controlului intern in entitati

este prezentata in Indrumarul Metodologic privind Organizarea Controlului Intern existent

pe site-ul MFP

NOTA pentru aceste activitati se recomanda auditorilor interni sa faca facilitarea intelegerii

c)formare si perfectionarea profesiei destinata cunostintelor teoretice si practice gestiunea

riscurilor si controlului intern

Consilierea se organizeaza si desfasoara sub mai multe forme

-misiuni de consiliere formalizate cuprinse in plan care respecta OMFP 17022005 in

general pentru abordari sistematice si metodice si care se finalizeaza cu raport de consiliere

-misiuni de consiliere cu caracter informal neformalizat realizate prin participarea in cadrul

unor comitete schimburi de informatii realizate dupa procedurile specifice acestora

-misiuni de consiliere pentru situatii exceptionale (alegeri cutremur inundatii)

BIBLIOGRAFIE

1 Auditul intern autor MGhita Editura Economica Bucuresti 2004 ISBN 973-709-051-9

2 Audit intern autori Marcel Ghiţă Sorin Briciu şi colaboratorii Editura ULISE Alba Iulia

2005 ISBN 973-87453-1-4

3 Auditul intern icircn sistemul public autori Marcel Ghiţă Mihai Spracircnceană Editura

Tribuna Economică Bucureşti 2006

4 Theorie et practique de lrsquoaudit interne autor Jacques Renard Editions drsquoOrganisation

Paris France 2002 tradusă icircn Romacircnia printr-un proiect finanţat de PHARE sub

coordonarea Ministerului Finanţelor Publice Bucureşti 2003

5 Ordinul ministrului finanţelor publice nr 94604072005 pentru aprobarea Codului

controlului intern cuprinzacircnd standardele de managementcontrol intern la entităţile publice şi

pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial (MO nr 67528072005) cu

modificările şi completările ulterioare

6 Ordinul ministrului finanţelor publice nr 138922082006 privind modificarea şi

completarea Ordinului ministrului finanţelor publice nr 9462005 pentru aprobarea Codului

controlului intern cuprinzacircnd standardele de managementcontrol intern la entităţile publice şi

pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial (MO nr 77112092006)

7 Legea nr 67219122002 privind auditul public intern (MO nr 95324122002) cu

modificările şi completările ulterioare

Page 26: Audit Intern, Curs Master

Din punct de vedere structural

a) Comitetul pentru API (CAPI)

b) Unitatea Centrala de Armonizare pentru API (UCAAPI)

c) Compartimentele de API din entitatile publice

Nota pctele a) si b) sunt organizate in structura Ministerului de Finante

Se icircnfiinteaza Comitetul pentru Audit Public Intern (CAPI) pe lacircnga Unitatea

Centrala de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI) organism cu caracter

consultativ pentru a actiona icircn vederea definirii strategiei si a icircmbunatatirii activitatii de

audit public intern icircn sectorul public

CAPI cuprinde 11 membri astfel a) presedintele Camerei Auditorilor Financiari din

Romacircnia

b) profesori universitari cu specialitate icircn domeniul auditului public intern - 2 persoane

c) specialisti cu icircnalta calificare icircn domeniul auditului public intern - 3 persoane

d) directorul general al UCAAPI e) experti din alte domenii de activitate respectiv contab

ilitate publica juridic sisteme informatice - 4 persoane (3) Membrii CAPI cu exceptia

directorului general al UCAAPI nu pot face parte din structurile Ministerului Finantelor

Publice iar modul de nominalizare a acestora se va stabili prin norme aprobate prin

hotaracircre a Guvernului

CAPI va fi condus de un presedinte ales cu majoritate simpla de voturi dintre

membrii comitetului pentru o perioada de 3 ani presedintele convoaca icircntacirclnirile CAPI

Regulamentul de organizare si functionare a CAPI este aprobat de plenul acestuia cu

o majoritate de jumatate plus unu din voturi

Secretariatul tehnic al CAPI este asigurat de UCAAPI

Membrii CAPI vor primi o indemnizatie de sedinta egala cu 20 din nivelul

echivalent salariului brut al secretarilor de stat indemnizatia se suporta din bugetul statului

prin bugetul Ministerului Finantelor Publice

Icircn realizarea obiectivelor sale CAPI are urmatoarele atributii principale

a) dezbate planurile strategice de dezvoltare icircn domeniul auditului public intern si emite o

opinie asupra directiilor de dezvoltare a acestuia

b) dezbate si emite o opinie asupra actului normativ elaborat de UCAAPI icircn domeniul

auditului public intern c) dezbate si avizeaza raportul anual privind activitatea de audit

public intern si icircl prezinta Guvernului d) avizeaza planul misiunilor de audit public intern

de interes national cu implicatii multisectoriale

e) dezbate si emite o opinie asupra rapoartelor de audit public intern de interes national cu

implicatii multisectoriale f) analizeaza importanta recomandarilor formulate de auditorii

interni icircn cazul divergentelor de opinii dintre conducatorul entitatii publice si auditorii

interni emitacircnd o opinie asupra consecintelor neimplementarii recomandarilor formulate de

acestia g) analizeaza acordurile de cooperare icircntre auditul intern si cel extern referitor la

definirea conceptelor si la utilizarea standardelor icircn domeniu schimbul de rezultate din

activitatea propriu-zisa de audit precum si pregatirea profesionala comuna a auditorilor h)

avizeaza numirea si revocarea directorului general al UCAAPI

Icircn cadrul Ministerului Finantelor Publice se constituie Uniunea Centrala de

Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI) structurata pe compartimente de

specialitate icircn subordinea directa a ministrului finantelor publice

UCAAPI este condusa de un director general numit de ministrul finantelor publice

cu avizul CAPI Directorul general este functionar public si trebuie sa aiba o icircnalta calificare

profesionala icircn domeniul financiar-contabil sisau al auditului cu o competenta profesionala

corespunzatoare si sa icircndeplineasca cerintele Codului privind conduita etica a auditorului

intern

Icircn realizarea obiectivelor sale UCAAPI are urmatoarele atributii principale

a) elaboreaza conduce si aplica o strategie unitara icircn domeniul auditului public intern si

monitorizeaza la nivel national aceasta activitate

b) dezvolta cadrul normativ icircn domeniul auditului public intern

c) dezvolta si implementeaza proceduri si metodologii uniforme bazate pe standardele

internationale inclusiv manualele de audit intern

d) dezvolta metodologiile icircn domeniul riscului managerial

e) elaboreaza Codul privind conduita etica a auditorului intern

f) avizeaza normele metodologice specifice diferitelor sectoare de activitate icircn domeniul

auditului public intern g) dezvolta sistemul de raportare a rezultatelor activitatii de audit

public intern si elaboreaza raportul anual precum si sinteze pe baza rapoartelor primite h)

efectueaza misiuni de audit public intern de interes national cu implicatii multisectoriale

i) verifica respectarea normelor instructiunilor precum si a Codului privind conduita etica a

auditorului intern de catre compartimentele de audit public intern si poate initia masurile

corective necesare icircn cooperare cu conducatorul entitatii publice icircn cauza

j) coordoneaza sistemul de recrutare si de pregatire profesionala icircn domeniul auditului

public intern

k) avizeaza numireadestituirea sefilor compartimentelor de audit public intern din entitatile

publice l) coopereaza cu Curtea de Conturi si cu alte institutii si autoritati publice din

Romacircnia

m) coopereaza cu autoritatile si organizatiile de control financiar public din alte state

inclusiv din Comisia Europeana

Compartimentul de audit public intern se organizeaza astfel

a) conducatorul institutiei publice sau icircn cazul altor entitati publice organul de conducere

colectiva are obligatia instituirii cadrului organizatoric si functional necesar desfasurarii

activitatii de audit public intern

b) la institutiile publice mici care nu sunt subordonate altor entitati publice auditul public

intern se limiteaza la auditul de regularitate si se efectueaza de catre compartimentele de

audit public intern ale Ministerului Finantelor Publice c) conducatorul entitatii publice

subordonate poate stabili si mentine un compartiment functional de audit public intern cu

acordul entitatii publice de la nivelul ierarhic imediat superior iar daca acest compartiment

nu se icircnfiinteaza auditul entitatii respective se efectueaza de catre compartimentul de audit

public intern al entitatii publice de la nivelul ierarhic imediat superior

Compartimentul de audit public intern se constituie icircn subordinea directa a

conducerii entitatii publice si prin atributiile sale nu trebuie sa fie implicat icircn elaborarea

procedurilor de control intern si icircn desfasurarea activitatilor supuse auditului public

internConducatorul compartimentului de audit public intern este numitdestituit de catre

conducatorul entitatii publice cu avizul UCAAPI pentru entitatile publice subordonate

numireadestituirea se face cu avizul organului ierarhic superior Conducatorul

compartimentului de audit public intern este responsabil pentru organizarea si desfasurarea

activitatilor de audit

Functia de auditor intern este incompatibila cu exercitarea acestei functii ca activitate

profesionala orientata spre profit sau recompensa

Atributiile compartimentului de audit public intern sunt

a) elaboreaza norme metodologice specifice entitatii publice icircn care icircsi desfasoara

activitatea cu avizul UCAAPI sau al organului ierarhic superior icircn cazul entitatilor publice

subordonate b) elaboreaza proiectul planului anual de audit public intern

c) efectueaza activitati de audit public intern pentru a evalua daca sistemele de management

financiar si control ale entitatii publice sunt transparente si sunt conforme cu normele de

legalitate regularitate economicitate eficienta si eficacitate d) informeaza UCAAPI despre

recomandarile neicircnsusite de cat re conducatorul entitatii publice auditate precum si despre

consecintele acestora

e) raporteaza periodic asupra constatarilor concluziilor si recomandarilor rezultate din

activitatile sale de audit f) elaboreaza raportul anual al activitatii de audit public intern

g) icircn cazul identificarii unor iregularitati sau posibile prejudicii raporteaza imediat

conducatorului entitatii publice si structurii de control intern abilitate

7 REGLEMENTAREA SI COORDONAREA AUDITULUI INTERN

In Romania la recomandarea Comisiei Europene in 1999 s-a introdus auditul intern

o activitate noua care a generat profesia de auditor internin baza OUG 1191999 privind

controlul financiar preventiv si auditul internLegea a produs suficienta perturbare in sistem

deoarece acolo se recomanda transformarea compartimentelor de control financiar de

gestiune in compartimente de audit internTotusi a avut si efecte pozitive prin aparitia

activitatii de audit intern ca o functie a managementului general si prin crearea acestei

dispute conceptuale in Romania intre controlul intern si auditul intern pe de o parte si

controlul extern si auditul extern pe de alta parte

Datorita cresterii rolului auditului intern si intelegerea importantei auditorilor interni

in codul entitatilor si sprijiniti de Comisia Europeana am fost obligati sa scoatem o lege a

auditului intern (6722002) in baza careia toate entitatile publice si cele asimilate acesteia

fonduri bugetare si patrimoniu public sunt obligate sa aiba compartimente de audit intern

(directii servicii birou)

Standardele internationale de audit intern recomanda ca compartimentele de audit

intern sa nu fie mai mici de 3 persoane

In Romania exista aprox 30 de compartimente de audit intern din sistemul public

compartimente mici si izolate (1-2 auditori)Din aceste considerente in proxima perioada

vom completa normele generale cu norme de asociere a auditorilor interni penmtru a realiza

compartimente de minim 3 persoane

Legea 6722002 prevede constituirea unui CAPI format din 11 persoane la nivel

MFPDe asemenea s-a constituit UCAAPI la nivelul MFP si compartimente de audit intern

la nivelul tuturor entitatilor publice care au un volum al fondurilor bugetare de cel putin

100000 euro 3 ani consecutivi

Pentru entitatile publice (mici) care nu ating acest barem il va asigura structura

ierarhic superioara

In concluzie exista intr-un minister o directie de audit (20 persoane) structurata pe 2-3

servicii si compartimente de audit internAvem aprox 1000 si ceva de compartimente mici

de audit

Prin legea 6722002 in care utilizam frecvent ldquoactivitatea de auditrdquo intelegem

-activitatea de asigurare a functionalitatii sistemului de control intern din cadrul entitatii si

activitatea de consiliere

Din aceste considerente Codul legislativ prezentat a fost completat cu normele de exercitare

si organizare a activitatii de audit public intern aprobate prin OMFP 382003Ulterior au mai

fost elaborate si alte documente privind sustinerea functiei de audit intern cum ar fi CODUL

ETIC AL AUDITULUI INTERN OMFP 2522004 dar si alte acte normative de completare

si modificare a actului normativ (OUG 4232003 HG 372004) La recomandarea Comisiei

Europene a trebuit sa dezvoltam normele si pentru partea de consiliere si in acest sens s-a

elaborat OMFP 17022005 privind activitatea de consiliere a auditului intern

In normele 17022005 sunt prezentate tipurile consilierii care pot fi

a)consultanta-avand ca scop solutii pentru eliminarea diferitelor obstacole care impiedica

desfasurarea normala a proceselor stabilire cauze determinarea consecintelor formuland

recomandari

b)capacitatea intelegerii destinata obtinerii de informatii suplimentare pentru cunoasterea in

profunzime a unui sistem necesar personalului care are responsabilitatea implemetarii

acesteia

OMFP 9462005 recomanda nivelului general de management urmatoarele

- controlulinspecţia nu se vor mai organiza ca compartimente distincte ci activitatile de

control vor fi disipate pe fluxul procesului

-organizarea Registrului Riscurilor la nivelul fiecarui compartiment si prin centralizare la

nivelul entitatii

-elaborarea procedurilor scrise si formalizate pentru toate activitatile subactivitatile

programele din cadrul entitatiiAceasta filozofie de organizare a controlului intern in entitati

este prezentata in Indrumarul Metodologic privind Organizarea Controlului Intern existent

pe site-ul MFP

NOTA pentru aceste activitati se recomanda auditorilor interni sa faca facilitarea intelegerii

c)formare si perfectionarea profesiei destinata cunostintelor teoretice si practice gestiunea

riscurilor si controlului intern

Consilierea se organizeaza si desfasoara sub mai multe forme

-misiuni de consiliere formalizate cuprinse in plan care respecta OMFP 17022005 in

general pentru abordari sistematice si metodice si care se finalizeaza cu raport de consiliere

-misiuni de consiliere cu caracter informal neformalizat realizate prin participarea in cadrul

unor comitete schimburi de informatii realizate dupa procedurile specifice acestora

-misiuni de consiliere pentru situatii exceptionale (alegeri cutremur inundatii)

BIBLIOGRAFIE

1 Auditul intern autor MGhita Editura Economica Bucuresti 2004 ISBN 973-709-051-9

2 Audit intern autori Marcel Ghiţă Sorin Briciu şi colaboratorii Editura ULISE Alba Iulia

2005 ISBN 973-87453-1-4

3 Auditul intern icircn sistemul public autori Marcel Ghiţă Mihai Spracircnceană Editura

Tribuna Economică Bucureşti 2006

4 Theorie et practique de lrsquoaudit interne autor Jacques Renard Editions drsquoOrganisation

Paris France 2002 tradusă icircn Romacircnia printr-un proiect finanţat de PHARE sub

coordonarea Ministerului Finanţelor Publice Bucureşti 2003

5 Ordinul ministrului finanţelor publice nr 94604072005 pentru aprobarea Codului

controlului intern cuprinzacircnd standardele de managementcontrol intern la entităţile publice şi

pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial (MO nr 67528072005) cu

modificările şi completările ulterioare

6 Ordinul ministrului finanţelor publice nr 138922082006 privind modificarea şi

completarea Ordinului ministrului finanţelor publice nr 9462005 pentru aprobarea Codului

controlului intern cuprinzacircnd standardele de managementcontrol intern la entităţile publice şi

pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial (MO nr 77112092006)

7 Legea nr 67219122002 privind auditul public intern (MO nr 95324122002) cu

modificările şi completările ulterioare

Page 27: Audit Intern, Curs Master

Membrii CAPI vor primi o indemnizatie de sedinta egala cu 20 din nivelul

echivalent salariului brut al secretarilor de stat indemnizatia se suporta din bugetul statului

prin bugetul Ministerului Finantelor Publice

Icircn realizarea obiectivelor sale CAPI are urmatoarele atributii principale

a) dezbate planurile strategice de dezvoltare icircn domeniul auditului public intern si emite o

opinie asupra directiilor de dezvoltare a acestuia

b) dezbate si emite o opinie asupra actului normativ elaborat de UCAAPI icircn domeniul

auditului public intern c) dezbate si avizeaza raportul anual privind activitatea de audit

public intern si icircl prezinta Guvernului d) avizeaza planul misiunilor de audit public intern

de interes national cu implicatii multisectoriale

e) dezbate si emite o opinie asupra rapoartelor de audit public intern de interes national cu

implicatii multisectoriale f) analizeaza importanta recomandarilor formulate de auditorii

interni icircn cazul divergentelor de opinii dintre conducatorul entitatii publice si auditorii

interni emitacircnd o opinie asupra consecintelor neimplementarii recomandarilor formulate de

acestia g) analizeaza acordurile de cooperare icircntre auditul intern si cel extern referitor la

definirea conceptelor si la utilizarea standardelor icircn domeniu schimbul de rezultate din

activitatea propriu-zisa de audit precum si pregatirea profesionala comuna a auditorilor h)

avizeaza numirea si revocarea directorului general al UCAAPI

Icircn cadrul Ministerului Finantelor Publice se constituie Uniunea Centrala de

Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI) structurata pe compartimente de

specialitate icircn subordinea directa a ministrului finantelor publice

UCAAPI este condusa de un director general numit de ministrul finantelor publice

cu avizul CAPI Directorul general este functionar public si trebuie sa aiba o icircnalta calificare

profesionala icircn domeniul financiar-contabil sisau al auditului cu o competenta profesionala

corespunzatoare si sa icircndeplineasca cerintele Codului privind conduita etica a auditorului

intern

Icircn realizarea obiectivelor sale UCAAPI are urmatoarele atributii principale

a) elaboreaza conduce si aplica o strategie unitara icircn domeniul auditului public intern si

monitorizeaza la nivel national aceasta activitate

b) dezvolta cadrul normativ icircn domeniul auditului public intern

c) dezvolta si implementeaza proceduri si metodologii uniforme bazate pe standardele

internationale inclusiv manualele de audit intern

d) dezvolta metodologiile icircn domeniul riscului managerial

e) elaboreaza Codul privind conduita etica a auditorului intern

f) avizeaza normele metodologice specifice diferitelor sectoare de activitate icircn domeniul

auditului public intern g) dezvolta sistemul de raportare a rezultatelor activitatii de audit

public intern si elaboreaza raportul anual precum si sinteze pe baza rapoartelor primite h)

efectueaza misiuni de audit public intern de interes national cu implicatii multisectoriale

i) verifica respectarea normelor instructiunilor precum si a Codului privind conduita etica a

auditorului intern de catre compartimentele de audit public intern si poate initia masurile

corective necesare icircn cooperare cu conducatorul entitatii publice icircn cauza

j) coordoneaza sistemul de recrutare si de pregatire profesionala icircn domeniul auditului

public intern

k) avizeaza numireadestituirea sefilor compartimentelor de audit public intern din entitatile

publice l) coopereaza cu Curtea de Conturi si cu alte institutii si autoritati publice din

Romacircnia

m) coopereaza cu autoritatile si organizatiile de control financiar public din alte state

inclusiv din Comisia Europeana

Compartimentul de audit public intern se organizeaza astfel

a) conducatorul institutiei publice sau icircn cazul altor entitati publice organul de conducere

colectiva are obligatia instituirii cadrului organizatoric si functional necesar desfasurarii

activitatii de audit public intern

b) la institutiile publice mici care nu sunt subordonate altor entitati publice auditul public

intern se limiteaza la auditul de regularitate si se efectueaza de catre compartimentele de

audit public intern ale Ministerului Finantelor Publice c) conducatorul entitatii publice

subordonate poate stabili si mentine un compartiment functional de audit public intern cu

acordul entitatii publice de la nivelul ierarhic imediat superior iar daca acest compartiment

nu se icircnfiinteaza auditul entitatii respective se efectueaza de catre compartimentul de audit

public intern al entitatii publice de la nivelul ierarhic imediat superior

Compartimentul de audit public intern se constituie icircn subordinea directa a

conducerii entitatii publice si prin atributiile sale nu trebuie sa fie implicat icircn elaborarea

procedurilor de control intern si icircn desfasurarea activitatilor supuse auditului public

internConducatorul compartimentului de audit public intern este numitdestituit de catre

conducatorul entitatii publice cu avizul UCAAPI pentru entitatile publice subordonate

numireadestituirea se face cu avizul organului ierarhic superior Conducatorul

compartimentului de audit public intern este responsabil pentru organizarea si desfasurarea

activitatilor de audit

Functia de auditor intern este incompatibila cu exercitarea acestei functii ca activitate

profesionala orientata spre profit sau recompensa

Atributiile compartimentului de audit public intern sunt

a) elaboreaza norme metodologice specifice entitatii publice icircn care icircsi desfasoara

activitatea cu avizul UCAAPI sau al organului ierarhic superior icircn cazul entitatilor publice

subordonate b) elaboreaza proiectul planului anual de audit public intern

c) efectueaza activitati de audit public intern pentru a evalua daca sistemele de management

financiar si control ale entitatii publice sunt transparente si sunt conforme cu normele de

legalitate regularitate economicitate eficienta si eficacitate d) informeaza UCAAPI despre

recomandarile neicircnsusite de cat re conducatorul entitatii publice auditate precum si despre

consecintele acestora

e) raporteaza periodic asupra constatarilor concluziilor si recomandarilor rezultate din

activitatile sale de audit f) elaboreaza raportul anual al activitatii de audit public intern

g) icircn cazul identificarii unor iregularitati sau posibile prejudicii raporteaza imediat

conducatorului entitatii publice si structurii de control intern abilitate

7 REGLEMENTAREA SI COORDONAREA AUDITULUI INTERN

In Romania la recomandarea Comisiei Europene in 1999 s-a introdus auditul intern

o activitate noua care a generat profesia de auditor internin baza OUG 1191999 privind

controlul financiar preventiv si auditul internLegea a produs suficienta perturbare in sistem

deoarece acolo se recomanda transformarea compartimentelor de control financiar de

gestiune in compartimente de audit internTotusi a avut si efecte pozitive prin aparitia

activitatii de audit intern ca o functie a managementului general si prin crearea acestei

dispute conceptuale in Romania intre controlul intern si auditul intern pe de o parte si

controlul extern si auditul extern pe de alta parte

Datorita cresterii rolului auditului intern si intelegerea importantei auditorilor interni

in codul entitatilor si sprijiniti de Comisia Europeana am fost obligati sa scoatem o lege a

auditului intern (6722002) in baza careia toate entitatile publice si cele asimilate acesteia

fonduri bugetare si patrimoniu public sunt obligate sa aiba compartimente de audit intern

(directii servicii birou)

Standardele internationale de audit intern recomanda ca compartimentele de audit

intern sa nu fie mai mici de 3 persoane

In Romania exista aprox 30 de compartimente de audit intern din sistemul public

compartimente mici si izolate (1-2 auditori)Din aceste considerente in proxima perioada

vom completa normele generale cu norme de asociere a auditorilor interni penmtru a realiza

compartimente de minim 3 persoane

Legea 6722002 prevede constituirea unui CAPI format din 11 persoane la nivel

MFPDe asemenea s-a constituit UCAAPI la nivelul MFP si compartimente de audit intern

la nivelul tuturor entitatilor publice care au un volum al fondurilor bugetare de cel putin

100000 euro 3 ani consecutivi

Pentru entitatile publice (mici) care nu ating acest barem il va asigura structura

ierarhic superioara

In concluzie exista intr-un minister o directie de audit (20 persoane) structurata pe 2-3

servicii si compartimente de audit internAvem aprox 1000 si ceva de compartimente mici

de audit

Prin legea 6722002 in care utilizam frecvent ldquoactivitatea de auditrdquo intelegem

-activitatea de asigurare a functionalitatii sistemului de control intern din cadrul entitatii si

activitatea de consiliere

Din aceste considerente Codul legislativ prezentat a fost completat cu normele de exercitare

si organizare a activitatii de audit public intern aprobate prin OMFP 382003Ulterior au mai

fost elaborate si alte documente privind sustinerea functiei de audit intern cum ar fi CODUL

ETIC AL AUDITULUI INTERN OMFP 2522004 dar si alte acte normative de completare

si modificare a actului normativ (OUG 4232003 HG 372004) La recomandarea Comisiei

Europene a trebuit sa dezvoltam normele si pentru partea de consiliere si in acest sens s-a

elaborat OMFP 17022005 privind activitatea de consiliere a auditului intern

In normele 17022005 sunt prezentate tipurile consilierii care pot fi

a)consultanta-avand ca scop solutii pentru eliminarea diferitelor obstacole care impiedica

desfasurarea normala a proceselor stabilire cauze determinarea consecintelor formuland

recomandari

b)capacitatea intelegerii destinata obtinerii de informatii suplimentare pentru cunoasterea in

profunzime a unui sistem necesar personalului care are responsabilitatea implemetarii

acesteia

OMFP 9462005 recomanda nivelului general de management urmatoarele

- controlulinspecţia nu se vor mai organiza ca compartimente distincte ci activitatile de

control vor fi disipate pe fluxul procesului

-organizarea Registrului Riscurilor la nivelul fiecarui compartiment si prin centralizare la

nivelul entitatii

-elaborarea procedurilor scrise si formalizate pentru toate activitatile subactivitatile

programele din cadrul entitatiiAceasta filozofie de organizare a controlului intern in entitati

este prezentata in Indrumarul Metodologic privind Organizarea Controlului Intern existent

pe site-ul MFP

NOTA pentru aceste activitati se recomanda auditorilor interni sa faca facilitarea intelegerii

c)formare si perfectionarea profesiei destinata cunostintelor teoretice si practice gestiunea

riscurilor si controlului intern

Consilierea se organizeaza si desfasoara sub mai multe forme

-misiuni de consiliere formalizate cuprinse in plan care respecta OMFP 17022005 in

general pentru abordari sistematice si metodice si care se finalizeaza cu raport de consiliere

-misiuni de consiliere cu caracter informal neformalizat realizate prin participarea in cadrul

unor comitete schimburi de informatii realizate dupa procedurile specifice acestora

-misiuni de consiliere pentru situatii exceptionale (alegeri cutremur inundatii)

BIBLIOGRAFIE

1 Auditul intern autor MGhita Editura Economica Bucuresti 2004 ISBN 973-709-051-9

2 Audit intern autori Marcel Ghiţă Sorin Briciu şi colaboratorii Editura ULISE Alba Iulia

2005 ISBN 973-87453-1-4

3 Auditul intern icircn sistemul public autori Marcel Ghiţă Mihai Spracircnceană Editura

Tribuna Economică Bucureşti 2006

4 Theorie et practique de lrsquoaudit interne autor Jacques Renard Editions drsquoOrganisation

Paris France 2002 tradusă icircn Romacircnia printr-un proiect finanţat de PHARE sub

coordonarea Ministerului Finanţelor Publice Bucureşti 2003

5 Ordinul ministrului finanţelor publice nr 94604072005 pentru aprobarea Codului

controlului intern cuprinzacircnd standardele de managementcontrol intern la entităţile publice şi

pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial (MO nr 67528072005) cu

modificările şi completările ulterioare

6 Ordinul ministrului finanţelor publice nr 138922082006 privind modificarea şi

completarea Ordinului ministrului finanţelor publice nr 9462005 pentru aprobarea Codului

controlului intern cuprinzacircnd standardele de managementcontrol intern la entităţile publice şi

pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial (MO nr 77112092006)

7 Legea nr 67219122002 privind auditul public intern (MO nr 95324122002) cu

modificările şi completările ulterioare

Page 28: Audit Intern, Curs Master

a) elaboreaza conduce si aplica o strategie unitara icircn domeniul auditului public intern si

monitorizeaza la nivel national aceasta activitate

b) dezvolta cadrul normativ icircn domeniul auditului public intern

c) dezvolta si implementeaza proceduri si metodologii uniforme bazate pe standardele

internationale inclusiv manualele de audit intern

d) dezvolta metodologiile icircn domeniul riscului managerial

e) elaboreaza Codul privind conduita etica a auditorului intern

f) avizeaza normele metodologice specifice diferitelor sectoare de activitate icircn domeniul

auditului public intern g) dezvolta sistemul de raportare a rezultatelor activitatii de audit

public intern si elaboreaza raportul anual precum si sinteze pe baza rapoartelor primite h)

efectueaza misiuni de audit public intern de interes national cu implicatii multisectoriale

i) verifica respectarea normelor instructiunilor precum si a Codului privind conduita etica a

auditorului intern de catre compartimentele de audit public intern si poate initia masurile

corective necesare icircn cooperare cu conducatorul entitatii publice icircn cauza

j) coordoneaza sistemul de recrutare si de pregatire profesionala icircn domeniul auditului

public intern

k) avizeaza numireadestituirea sefilor compartimentelor de audit public intern din entitatile

publice l) coopereaza cu Curtea de Conturi si cu alte institutii si autoritati publice din

Romacircnia

m) coopereaza cu autoritatile si organizatiile de control financiar public din alte state

inclusiv din Comisia Europeana

Compartimentul de audit public intern se organizeaza astfel

a) conducatorul institutiei publice sau icircn cazul altor entitati publice organul de conducere

colectiva are obligatia instituirii cadrului organizatoric si functional necesar desfasurarii

activitatii de audit public intern

b) la institutiile publice mici care nu sunt subordonate altor entitati publice auditul public

intern se limiteaza la auditul de regularitate si se efectueaza de catre compartimentele de

audit public intern ale Ministerului Finantelor Publice c) conducatorul entitatii publice

subordonate poate stabili si mentine un compartiment functional de audit public intern cu

acordul entitatii publice de la nivelul ierarhic imediat superior iar daca acest compartiment

nu se icircnfiinteaza auditul entitatii respective se efectueaza de catre compartimentul de audit

public intern al entitatii publice de la nivelul ierarhic imediat superior

Compartimentul de audit public intern se constituie icircn subordinea directa a

conducerii entitatii publice si prin atributiile sale nu trebuie sa fie implicat icircn elaborarea

procedurilor de control intern si icircn desfasurarea activitatilor supuse auditului public

internConducatorul compartimentului de audit public intern este numitdestituit de catre

conducatorul entitatii publice cu avizul UCAAPI pentru entitatile publice subordonate

numireadestituirea se face cu avizul organului ierarhic superior Conducatorul

compartimentului de audit public intern este responsabil pentru organizarea si desfasurarea

activitatilor de audit

Functia de auditor intern este incompatibila cu exercitarea acestei functii ca activitate

profesionala orientata spre profit sau recompensa

Atributiile compartimentului de audit public intern sunt

a) elaboreaza norme metodologice specifice entitatii publice icircn care icircsi desfasoara

activitatea cu avizul UCAAPI sau al organului ierarhic superior icircn cazul entitatilor publice

subordonate b) elaboreaza proiectul planului anual de audit public intern

c) efectueaza activitati de audit public intern pentru a evalua daca sistemele de management

financiar si control ale entitatii publice sunt transparente si sunt conforme cu normele de

legalitate regularitate economicitate eficienta si eficacitate d) informeaza UCAAPI despre

recomandarile neicircnsusite de cat re conducatorul entitatii publice auditate precum si despre

consecintele acestora

e) raporteaza periodic asupra constatarilor concluziilor si recomandarilor rezultate din

activitatile sale de audit f) elaboreaza raportul anual al activitatii de audit public intern

g) icircn cazul identificarii unor iregularitati sau posibile prejudicii raporteaza imediat

conducatorului entitatii publice si structurii de control intern abilitate

7 REGLEMENTAREA SI COORDONAREA AUDITULUI INTERN

In Romania la recomandarea Comisiei Europene in 1999 s-a introdus auditul intern

o activitate noua care a generat profesia de auditor internin baza OUG 1191999 privind

controlul financiar preventiv si auditul internLegea a produs suficienta perturbare in sistem

deoarece acolo se recomanda transformarea compartimentelor de control financiar de

gestiune in compartimente de audit internTotusi a avut si efecte pozitive prin aparitia

activitatii de audit intern ca o functie a managementului general si prin crearea acestei

dispute conceptuale in Romania intre controlul intern si auditul intern pe de o parte si

controlul extern si auditul extern pe de alta parte

Datorita cresterii rolului auditului intern si intelegerea importantei auditorilor interni

in codul entitatilor si sprijiniti de Comisia Europeana am fost obligati sa scoatem o lege a

auditului intern (6722002) in baza careia toate entitatile publice si cele asimilate acesteia

fonduri bugetare si patrimoniu public sunt obligate sa aiba compartimente de audit intern

(directii servicii birou)

Standardele internationale de audit intern recomanda ca compartimentele de audit

intern sa nu fie mai mici de 3 persoane

In Romania exista aprox 30 de compartimente de audit intern din sistemul public

compartimente mici si izolate (1-2 auditori)Din aceste considerente in proxima perioada

vom completa normele generale cu norme de asociere a auditorilor interni penmtru a realiza

compartimente de minim 3 persoane

Legea 6722002 prevede constituirea unui CAPI format din 11 persoane la nivel

MFPDe asemenea s-a constituit UCAAPI la nivelul MFP si compartimente de audit intern

la nivelul tuturor entitatilor publice care au un volum al fondurilor bugetare de cel putin

100000 euro 3 ani consecutivi

Pentru entitatile publice (mici) care nu ating acest barem il va asigura structura

ierarhic superioara

In concluzie exista intr-un minister o directie de audit (20 persoane) structurata pe 2-3

servicii si compartimente de audit internAvem aprox 1000 si ceva de compartimente mici

de audit

Prin legea 6722002 in care utilizam frecvent ldquoactivitatea de auditrdquo intelegem

-activitatea de asigurare a functionalitatii sistemului de control intern din cadrul entitatii si

activitatea de consiliere

Din aceste considerente Codul legislativ prezentat a fost completat cu normele de exercitare

si organizare a activitatii de audit public intern aprobate prin OMFP 382003Ulterior au mai

fost elaborate si alte documente privind sustinerea functiei de audit intern cum ar fi CODUL

ETIC AL AUDITULUI INTERN OMFP 2522004 dar si alte acte normative de completare

si modificare a actului normativ (OUG 4232003 HG 372004) La recomandarea Comisiei

Europene a trebuit sa dezvoltam normele si pentru partea de consiliere si in acest sens s-a

elaborat OMFP 17022005 privind activitatea de consiliere a auditului intern

In normele 17022005 sunt prezentate tipurile consilierii care pot fi

a)consultanta-avand ca scop solutii pentru eliminarea diferitelor obstacole care impiedica

desfasurarea normala a proceselor stabilire cauze determinarea consecintelor formuland

recomandari

b)capacitatea intelegerii destinata obtinerii de informatii suplimentare pentru cunoasterea in

profunzime a unui sistem necesar personalului care are responsabilitatea implemetarii

acesteia

OMFP 9462005 recomanda nivelului general de management urmatoarele

- controlulinspecţia nu se vor mai organiza ca compartimente distincte ci activitatile de

control vor fi disipate pe fluxul procesului

-organizarea Registrului Riscurilor la nivelul fiecarui compartiment si prin centralizare la

nivelul entitatii

-elaborarea procedurilor scrise si formalizate pentru toate activitatile subactivitatile

programele din cadrul entitatiiAceasta filozofie de organizare a controlului intern in entitati

este prezentata in Indrumarul Metodologic privind Organizarea Controlului Intern existent

pe site-ul MFP

NOTA pentru aceste activitati se recomanda auditorilor interni sa faca facilitarea intelegerii

c)formare si perfectionarea profesiei destinata cunostintelor teoretice si practice gestiunea

riscurilor si controlului intern

Consilierea se organizeaza si desfasoara sub mai multe forme

-misiuni de consiliere formalizate cuprinse in plan care respecta OMFP 17022005 in

general pentru abordari sistematice si metodice si care se finalizeaza cu raport de consiliere

-misiuni de consiliere cu caracter informal neformalizat realizate prin participarea in cadrul

unor comitete schimburi de informatii realizate dupa procedurile specifice acestora

-misiuni de consiliere pentru situatii exceptionale (alegeri cutremur inundatii)

BIBLIOGRAFIE

1 Auditul intern autor MGhita Editura Economica Bucuresti 2004 ISBN 973-709-051-9

2 Audit intern autori Marcel Ghiţă Sorin Briciu şi colaboratorii Editura ULISE Alba Iulia

2005 ISBN 973-87453-1-4

3 Auditul intern icircn sistemul public autori Marcel Ghiţă Mihai Spracircnceană Editura

Tribuna Economică Bucureşti 2006

4 Theorie et practique de lrsquoaudit interne autor Jacques Renard Editions drsquoOrganisation

Paris France 2002 tradusă icircn Romacircnia printr-un proiect finanţat de PHARE sub

coordonarea Ministerului Finanţelor Publice Bucureşti 2003

5 Ordinul ministrului finanţelor publice nr 94604072005 pentru aprobarea Codului

controlului intern cuprinzacircnd standardele de managementcontrol intern la entităţile publice şi

pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial (MO nr 67528072005) cu

modificările şi completările ulterioare

6 Ordinul ministrului finanţelor publice nr 138922082006 privind modificarea şi

completarea Ordinului ministrului finanţelor publice nr 9462005 pentru aprobarea Codului

controlului intern cuprinzacircnd standardele de managementcontrol intern la entităţile publice şi

pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial (MO nr 77112092006)

7 Legea nr 67219122002 privind auditul public intern (MO nr 95324122002) cu

modificările şi completările ulterioare

Page 29: Audit Intern, Curs Master

b) la institutiile publice mici care nu sunt subordonate altor entitati publice auditul public

intern se limiteaza la auditul de regularitate si se efectueaza de catre compartimentele de

audit public intern ale Ministerului Finantelor Publice c) conducatorul entitatii publice

subordonate poate stabili si mentine un compartiment functional de audit public intern cu

acordul entitatii publice de la nivelul ierarhic imediat superior iar daca acest compartiment

nu se icircnfiinteaza auditul entitatii respective se efectueaza de catre compartimentul de audit

public intern al entitatii publice de la nivelul ierarhic imediat superior

Compartimentul de audit public intern se constituie icircn subordinea directa a

conducerii entitatii publice si prin atributiile sale nu trebuie sa fie implicat icircn elaborarea

procedurilor de control intern si icircn desfasurarea activitatilor supuse auditului public

internConducatorul compartimentului de audit public intern este numitdestituit de catre

conducatorul entitatii publice cu avizul UCAAPI pentru entitatile publice subordonate

numireadestituirea se face cu avizul organului ierarhic superior Conducatorul

compartimentului de audit public intern este responsabil pentru organizarea si desfasurarea

activitatilor de audit

Functia de auditor intern este incompatibila cu exercitarea acestei functii ca activitate

profesionala orientata spre profit sau recompensa

Atributiile compartimentului de audit public intern sunt

a) elaboreaza norme metodologice specifice entitatii publice icircn care icircsi desfasoara

activitatea cu avizul UCAAPI sau al organului ierarhic superior icircn cazul entitatilor publice

subordonate b) elaboreaza proiectul planului anual de audit public intern

c) efectueaza activitati de audit public intern pentru a evalua daca sistemele de management

financiar si control ale entitatii publice sunt transparente si sunt conforme cu normele de

legalitate regularitate economicitate eficienta si eficacitate d) informeaza UCAAPI despre

recomandarile neicircnsusite de cat re conducatorul entitatii publice auditate precum si despre

consecintele acestora

e) raporteaza periodic asupra constatarilor concluziilor si recomandarilor rezultate din

activitatile sale de audit f) elaboreaza raportul anual al activitatii de audit public intern

g) icircn cazul identificarii unor iregularitati sau posibile prejudicii raporteaza imediat

conducatorului entitatii publice si structurii de control intern abilitate

7 REGLEMENTAREA SI COORDONAREA AUDITULUI INTERN

In Romania la recomandarea Comisiei Europene in 1999 s-a introdus auditul intern

o activitate noua care a generat profesia de auditor internin baza OUG 1191999 privind

controlul financiar preventiv si auditul internLegea a produs suficienta perturbare in sistem

deoarece acolo se recomanda transformarea compartimentelor de control financiar de

gestiune in compartimente de audit internTotusi a avut si efecte pozitive prin aparitia

activitatii de audit intern ca o functie a managementului general si prin crearea acestei

dispute conceptuale in Romania intre controlul intern si auditul intern pe de o parte si

controlul extern si auditul extern pe de alta parte

Datorita cresterii rolului auditului intern si intelegerea importantei auditorilor interni

in codul entitatilor si sprijiniti de Comisia Europeana am fost obligati sa scoatem o lege a

auditului intern (6722002) in baza careia toate entitatile publice si cele asimilate acesteia

fonduri bugetare si patrimoniu public sunt obligate sa aiba compartimente de audit intern

(directii servicii birou)

Standardele internationale de audit intern recomanda ca compartimentele de audit

intern sa nu fie mai mici de 3 persoane

In Romania exista aprox 30 de compartimente de audit intern din sistemul public

compartimente mici si izolate (1-2 auditori)Din aceste considerente in proxima perioada

vom completa normele generale cu norme de asociere a auditorilor interni penmtru a realiza

compartimente de minim 3 persoane

Legea 6722002 prevede constituirea unui CAPI format din 11 persoane la nivel

MFPDe asemenea s-a constituit UCAAPI la nivelul MFP si compartimente de audit intern

la nivelul tuturor entitatilor publice care au un volum al fondurilor bugetare de cel putin

100000 euro 3 ani consecutivi

Pentru entitatile publice (mici) care nu ating acest barem il va asigura structura

ierarhic superioara

In concluzie exista intr-un minister o directie de audit (20 persoane) structurata pe 2-3

servicii si compartimente de audit internAvem aprox 1000 si ceva de compartimente mici

de audit

Prin legea 6722002 in care utilizam frecvent ldquoactivitatea de auditrdquo intelegem

-activitatea de asigurare a functionalitatii sistemului de control intern din cadrul entitatii si

activitatea de consiliere

Din aceste considerente Codul legislativ prezentat a fost completat cu normele de exercitare

si organizare a activitatii de audit public intern aprobate prin OMFP 382003Ulterior au mai

fost elaborate si alte documente privind sustinerea functiei de audit intern cum ar fi CODUL

ETIC AL AUDITULUI INTERN OMFP 2522004 dar si alte acte normative de completare

si modificare a actului normativ (OUG 4232003 HG 372004) La recomandarea Comisiei

Europene a trebuit sa dezvoltam normele si pentru partea de consiliere si in acest sens s-a

elaborat OMFP 17022005 privind activitatea de consiliere a auditului intern

In normele 17022005 sunt prezentate tipurile consilierii care pot fi

a)consultanta-avand ca scop solutii pentru eliminarea diferitelor obstacole care impiedica

desfasurarea normala a proceselor stabilire cauze determinarea consecintelor formuland

recomandari

b)capacitatea intelegerii destinata obtinerii de informatii suplimentare pentru cunoasterea in

profunzime a unui sistem necesar personalului care are responsabilitatea implemetarii

acesteia

OMFP 9462005 recomanda nivelului general de management urmatoarele

- controlulinspecţia nu se vor mai organiza ca compartimente distincte ci activitatile de

control vor fi disipate pe fluxul procesului

-organizarea Registrului Riscurilor la nivelul fiecarui compartiment si prin centralizare la

nivelul entitatii

-elaborarea procedurilor scrise si formalizate pentru toate activitatile subactivitatile

programele din cadrul entitatiiAceasta filozofie de organizare a controlului intern in entitati

este prezentata in Indrumarul Metodologic privind Organizarea Controlului Intern existent

pe site-ul MFP

NOTA pentru aceste activitati se recomanda auditorilor interni sa faca facilitarea intelegerii

c)formare si perfectionarea profesiei destinata cunostintelor teoretice si practice gestiunea

riscurilor si controlului intern

Consilierea se organizeaza si desfasoara sub mai multe forme

-misiuni de consiliere formalizate cuprinse in plan care respecta OMFP 17022005 in

general pentru abordari sistematice si metodice si care se finalizeaza cu raport de consiliere

-misiuni de consiliere cu caracter informal neformalizat realizate prin participarea in cadrul

unor comitete schimburi de informatii realizate dupa procedurile specifice acestora

-misiuni de consiliere pentru situatii exceptionale (alegeri cutremur inundatii)

BIBLIOGRAFIE

1 Auditul intern autor MGhita Editura Economica Bucuresti 2004 ISBN 973-709-051-9

2 Audit intern autori Marcel Ghiţă Sorin Briciu şi colaboratorii Editura ULISE Alba Iulia

2005 ISBN 973-87453-1-4

3 Auditul intern icircn sistemul public autori Marcel Ghiţă Mihai Spracircnceană Editura

Tribuna Economică Bucureşti 2006

4 Theorie et practique de lrsquoaudit interne autor Jacques Renard Editions drsquoOrganisation

Paris France 2002 tradusă icircn Romacircnia printr-un proiect finanţat de PHARE sub

coordonarea Ministerului Finanţelor Publice Bucureşti 2003

5 Ordinul ministrului finanţelor publice nr 94604072005 pentru aprobarea Codului

controlului intern cuprinzacircnd standardele de managementcontrol intern la entităţile publice şi

pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial (MO nr 67528072005) cu

modificările şi completările ulterioare

6 Ordinul ministrului finanţelor publice nr 138922082006 privind modificarea şi

completarea Ordinului ministrului finanţelor publice nr 9462005 pentru aprobarea Codului

controlului intern cuprinzacircnd standardele de managementcontrol intern la entităţile publice şi

pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial (MO nr 77112092006)

7 Legea nr 67219122002 privind auditul public intern (MO nr 95324122002) cu

modificările şi completările ulterioare

Page 30: Audit Intern, Curs Master

g) icircn cazul identificarii unor iregularitati sau posibile prejudicii raporteaza imediat

conducatorului entitatii publice si structurii de control intern abilitate

7 REGLEMENTAREA SI COORDONAREA AUDITULUI INTERN

In Romania la recomandarea Comisiei Europene in 1999 s-a introdus auditul intern

o activitate noua care a generat profesia de auditor internin baza OUG 1191999 privind

controlul financiar preventiv si auditul internLegea a produs suficienta perturbare in sistem

deoarece acolo se recomanda transformarea compartimentelor de control financiar de

gestiune in compartimente de audit internTotusi a avut si efecte pozitive prin aparitia

activitatii de audit intern ca o functie a managementului general si prin crearea acestei

dispute conceptuale in Romania intre controlul intern si auditul intern pe de o parte si

controlul extern si auditul extern pe de alta parte

Datorita cresterii rolului auditului intern si intelegerea importantei auditorilor interni

in codul entitatilor si sprijiniti de Comisia Europeana am fost obligati sa scoatem o lege a

auditului intern (6722002) in baza careia toate entitatile publice si cele asimilate acesteia

fonduri bugetare si patrimoniu public sunt obligate sa aiba compartimente de audit intern

(directii servicii birou)

Standardele internationale de audit intern recomanda ca compartimentele de audit

intern sa nu fie mai mici de 3 persoane

In Romania exista aprox 30 de compartimente de audit intern din sistemul public

compartimente mici si izolate (1-2 auditori)Din aceste considerente in proxima perioada

vom completa normele generale cu norme de asociere a auditorilor interni penmtru a realiza

compartimente de minim 3 persoane

Legea 6722002 prevede constituirea unui CAPI format din 11 persoane la nivel

MFPDe asemenea s-a constituit UCAAPI la nivelul MFP si compartimente de audit intern

la nivelul tuturor entitatilor publice care au un volum al fondurilor bugetare de cel putin

100000 euro 3 ani consecutivi

Pentru entitatile publice (mici) care nu ating acest barem il va asigura structura

ierarhic superioara

In concluzie exista intr-un minister o directie de audit (20 persoane) structurata pe 2-3

servicii si compartimente de audit internAvem aprox 1000 si ceva de compartimente mici

de audit

Prin legea 6722002 in care utilizam frecvent ldquoactivitatea de auditrdquo intelegem

-activitatea de asigurare a functionalitatii sistemului de control intern din cadrul entitatii si

activitatea de consiliere

Din aceste considerente Codul legislativ prezentat a fost completat cu normele de exercitare

si organizare a activitatii de audit public intern aprobate prin OMFP 382003Ulterior au mai

fost elaborate si alte documente privind sustinerea functiei de audit intern cum ar fi CODUL

ETIC AL AUDITULUI INTERN OMFP 2522004 dar si alte acte normative de completare

si modificare a actului normativ (OUG 4232003 HG 372004) La recomandarea Comisiei

Europene a trebuit sa dezvoltam normele si pentru partea de consiliere si in acest sens s-a

elaborat OMFP 17022005 privind activitatea de consiliere a auditului intern

In normele 17022005 sunt prezentate tipurile consilierii care pot fi

a)consultanta-avand ca scop solutii pentru eliminarea diferitelor obstacole care impiedica

desfasurarea normala a proceselor stabilire cauze determinarea consecintelor formuland

recomandari

b)capacitatea intelegerii destinata obtinerii de informatii suplimentare pentru cunoasterea in

profunzime a unui sistem necesar personalului care are responsabilitatea implemetarii

acesteia

OMFP 9462005 recomanda nivelului general de management urmatoarele

- controlulinspecţia nu se vor mai organiza ca compartimente distincte ci activitatile de

control vor fi disipate pe fluxul procesului

-organizarea Registrului Riscurilor la nivelul fiecarui compartiment si prin centralizare la

nivelul entitatii

-elaborarea procedurilor scrise si formalizate pentru toate activitatile subactivitatile

programele din cadrul entitatiiAceasta filozofie de organizare a controlului intern in entitati

este prezentata in Indrumarul Metodologic privind Organizarea Controlului Intern existent

pe site-ul MFP

NOTA pentru aceste activitati se recomanda auditorilor interni sa faca facilitarea intelegerii

c)formare si perfectionarea profesiei destinata cunostintelor teoretice si practice gestiunea

riscurilor si controlului intern

Consilierea se organizeaza si desfasoara sub mai multe forme

-misiuni de consiliere formalizate cuprinse in plan care respecta OMFP 17022005 in

general pentru abordari sistematice si metodice si care se finalizeaza cu raport de consiliere

-misiuni de consiliere cu caracter informal neformalizat realizate prin participarea in cadrul

unor comitete schimburi de informatii realizate dupa procedurile specifice acestora

-misiuni de consiliere pentru situatii exceptionale (alegeri cutremur inundatii)

BIBLIOGRAFIE

1 Auditul intern autor MGhita Editura Economica Bucuresti 2004 ISBN 973-709-051-9

2 Audit intern autori Marcel Ghiţă Sorin Briciu şi colaboratorii Editura ULISE Alba Iulia

2005 ISBN 973-87453-1-4

3 Auditul intern icircn sistemul public autori Marcel Ghiţă Mihai Spracircnceană Editura

Tribuna Economică Bucureşti 2006

4 Theorie et practique de lrsquoaudit interne autor Jacques Renard Editions drsquoOrganisation

Paris France 2002 tradusă icircn Romacircnia printr-un proiect finanţat de PHARE sub

coordonarea Ministerului Finanţelor Publice Bucureşti 2003

5 Ordinul ministrului finanţelor publice nr 94604072005 pentru aprobarea Codului

controlului intern cuprinzacircnd standardele de managementcontrol intern la entităţile publice şi

pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial (MO nr 67528072005) cu

modificările şi completările ulterioare

6 Ordinul ministrului finanţelor publice nr 138922082006 privind modificarea şi

completarea Ordinului ministrului finanţelor publice nr 9462005 pentru aprobarea Codului

controlului intern cuprinzacircnd standardele de managementcontrol intern la entităţile publice şi

pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial (MO nr 77112092006)

7 Legea nr 67219122002 privind auditul public intern (MO nr 95324122002) cu

modificările şi completările ulterioare

Page 31: Audit Intern, Curs Master

In concluzie exista intr-un minister o directie de audit (20 persoane) structurata pe 2-3

servicii si compartimente de audit internAvem aprox 1000 si ceva de compartimente mici

de audit

Prin legea 6722002 in care utilizam frecvent ldquoactivitatea de auditrdquo intelegem

-activitatea de asigurare a functionalitatii sistemului de control intern din cadrul entitatii si

activitatea de consiliere

Din aceste considerente Codul legislativ prezentat a fost completat cu normele de exercitare

si organizare a activitatii de audit public intern aprobate prin OMFP 382003Ulterior au mai

fost elaborate si alte documente privind sustinerea functiei de audit intern cum ar fi CODUL

ETIC AL AUDITULUI INTERN OMFP 2522004 dar si alte acte normative de completare

si modificare a actului normativ (OUG 4232003 HG 372004) La recomandarea Comisiei

Europene a trebuit sa dezvoltam normele si pentru partea de consiliere si in acest sens s-a

elaborat OMFP 17022005 privind activitatea de consiliere a auditului intern

In normele 17022005 sunt prezentate tipurile consilierii care pot fi

a)consultanta-avand ca scop solutii pentru eliminarea diferitelor obstacole care impiedica

desfasurarea normala a proceselor stabilire cauze determinarea consecintelor formuland

recomandari

b)capacitatea intelegerii destinata obtinerii de informatii suplimentare pentru cunoasterea in

profunzime a unui sistem necesar personalului care are responsabilitatea implemetarii

acesteia

OMFP 9462005 recomanda nivelului general de management urmatoarele

- controlulinspecţia nu se vor mai organiza ca compartimente distincte ci activitatile de

control vor fi disipate pe fluxul procesului

-organizarea Registrului Riscurilor la nivelul fiecarui compartiment si prin centralizare la

nivelul entitatii

-elaborarea procedurilor scrise si formalizate pentru toate activitatile subactivitatile

programele din cadrul entitatiiAceasta filozofie de organizare a controlului intern in entitati

este prezentata in Indrumarul Metodologic privind Organizarea Controlului Intern existent

pe site-ul MFP

NOTA pentru aceste activitati se recomanda auditorilor interni sa faca facilitarea intelegerii

c)formare si perfectionarea profesiei destinata cunostintelor teoretice si practice gestiunea

riscurilor si controlului intern

Consilierea se organizeaza si desfasoara sub mai multe forme

-misiuni de consiliere formalizate cuprinse in plan care respecta OMFP 17022005 in

general pentru abordari sistematice si metodice si care se finalizeaza cu raport de consiliere

-misiuni de consiliere cu caracter informal neformalizat realizate prin participarea in cadrul

unor comitete schimburi de informatii realizate dupa procedurile specifice acestora

-misiuni de consiliere pentru situatii exceptionale (alegeri cutremur inundatii)

BIBLIOGRAFIE

1 Auditul intern autor MGhita Editura Economica Bucuresti 2004 ISBN 973-709-051-9

2 Audit intern autori Marcel Ghiţă Sorin Briciu şi colaboratorii Editura ULISE Alba Iulia

2005 ISBN 973-87453-1-4

3 Auditul intern icircn sistemul public autori Marcel Ghiţă Mihai Spracircnceană Editura

Tribuna Economică Bucureşti 2006

4 Theorie et practique de lrsquoaudit interne autor Jacques Renard Editions drsquoOrganisation

Paris France 2002 tradusă icircn Romacircnia printr-un proiect finanţat de PHARE sub

coordonarea Ministerului Finanţelor Publice Bucureşti 2003

5 Ordinul ministrului finanţelor publice nr 94604072005 pentru aprobarea Codului

controlului intern cuprinzacircnd standardele de managementcontrol intern la entităţile publice şi

pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial (MO nr 67528072005) cu

modificările şi completările ulterioare

6 Ordinul ministrului finanţelor publice nr 138922082006 privind modificarea şi

completarea Ordinului ministrului finanţelor publice nr 9462005 pentru aprobarea Codului

controlului intern cuprinzacircnd standardele de managementcontrol intern la entităţile publice şi

pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial (MO nr 77112092006)

7 Legea nr 67219122002 privind auditul public intern (MO nr 95324122002) cu

modificările şi completările ulterioare

Page 32: Audit Intern, Curs Master

este prezentata in Indrumarul Metodologic privind Organizarea Controlului Intern existent

pe site-ul MFP

NOTA pentru aceste activitati se recomanda auditorilor interni sa faca facilitarea intelegerii

c)formare si perfectionarea profesiei destinata cunostintelor teoretice si practice gestiunea

riscurilor si controlului intern

Consilierea se organizeaza si desfasoara sub mai multe forme

-misiuni de consiliere formalizate cuprinse in plan care respecta OMFP 17022005 in

general pentru abordari sistematice si metodice si care se finalizeaza cu raport de consiliere

-misiuni de consiliere cu caracter informal neformalizat realizate prin participarea in cadrul

unor comitete schimburi de informatii realizate dupa procedurile specifice acestora

-misiuni de consiliere pentru situatii exceptionale (alegeri cutremur inundatii)

BIBLIOGRAFIE

1 Auditul intern autor MGhita Editura Economica Bucuresti 2004 ISBN 973-709-051-9

2 Audit intern autori Marcel Ghiţă Sorin Briciu şi colaboratorii Editura ULISE Alba Iulia

2005 ISBN 973-87453-1-4

3 Auditul intern icircn sistemul public autori Marcel Ghiţă Mihai Spracircnceană Editura

Tribuna Economică Bucureşti 2006

4 Theorie et practique de lrsquoaudit interne autor Jacques Renard Editions drsquoOrganisation

Paris France 2002 tradusă icircn Romacircnia printr-un proiect finanţat de PHARE sub

coordonarea Ministerului Finanţelor Publice Bucureşti 2003

5 Ordinul ministrului finanţelor publice nr 94604072005 pentru aprobarea Codului

controlului intern cuprinzacircnd standardele de managementcontrol intern la entităţile publice şi

pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial (MO nr 67528072005) cu

modificările şi completările ulterioare

6 Ordinul ministrului finanţelor publice nr 138922082006 privind modificarea şi

completarea Ordinului ministrului finanţelor publice nr 9462005 pentru aprobarea Codului

controlului intern cuprinzacircnd standardele de managementcontrol intern la entităţile publice şi

pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial (MO nr 77112092006)

7 Legea nr 67219122002 privind auditul public intern (MO nr 95324122002) cu

modificările şi completările ulterioare

Page 33: Audit Intern, Curs Master

5 Ordinul ministrului finanţelor publice nr 94604072005 pentru aprobarea Codului

controlului intern cuprinzacircnd standardele de managementcontrol intern la entităţile publice şi

pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial (MO nr 67528072005) cu

modificările şi completările ulterioare

6 Ordinul ministrului finanţelor publice nr 138922082006 privind modificarea şi

completarea Ordinului ministrului finanţelor publice nr 9462005 pentru aprobarea Codului

controlului intern cuprinzacircnd standardele de managementcontrol intern la entităţile publice şi

pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial (MO nr 77112092006)

7 Legea nr 67219122002 privind auditul public intern (MO nr 95324122002) cu

modificările şi completările ulterioare