Upload
others
View
3
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
Cercetare cantitativă
Autoreglementarea presei în România
Cercetare cantitativă
- octombrie 2009 -
[email protected]@mma.ro
Cercetarea face parte din proiectul “Autoreglementarea mass-media din România”finanţat de:
Echipa de cercetare
� Liana Ganea (expert media ActiveWatch - Agenţia de Monitorizare a Presei)
� Ioana Avădani (expert media Centrul pentru Jurnalism Independent)
� Sorin Tiţa-Călin (sociolog)
� Oana Ganea (sociolog ActiveWatch - Agenţia de Monitorizare a Presei)
� Cătălina Şarpe (sociolog, manager de proiect IMAS);
� Monica Alexandru (sociolog, Director Cercetare Cantitativă IMAS);
Iulia Ramaru (Director Serviciul Operaţiuni în Teren IMAS).� Iulia Ramaru (Director Serviciul Operaţiuni în Teren IMAS).
� Ofelia Tîrcob (sociolog IMAS)
Mulţumiri:
Răzvan Martin, Ionuţ Codreanu, Nicoleta Fotiade, Mircea Toma (ActiveWatch - Agenţia de Monitorizare a Presei, Ştefan Cândea (Centrul Român pentru Jurnalism de Investigaţie), Doru Petruţi, Cati Iovan, Alin Teodorescu (IMAS), George Ene (Clubul Român de Presă) şi tuturor jurnaliştilor care au participat la
această cercetare.
Cuprins
Context ................................................................................................................................................................... 5
Obiective ................................................................................................................................................................ 6
Metodologie ............................................................................................................................................................7
Interpretarea datelor ...............................................................................................................................................9
Valorile jurnaliştilor ................................................................................................................................................ 10
Respectarea regulilor deontologice în practică ..................................................................................................... 16
Importanţa regulilor deontologice în practică ......................................................................................................... 25
Aspecte ale autoreglementării ............................................................................................................................... 35
Percepţia asupra respectării normelor jurnalistice ................................................................................................. 43
Cauzele cele mai frecvente ale încalcării normelor jurnalistice .............................................................................. 46
Soluţii ale creşterii gradului respectării normelor jurnalistice .................................................................................. 49
Sancţiuni în cazul încălcării deontologiei ................................................................................................................ 53
Interesul faţă de respectarea eticii jurnalistice ........................................................................................................ 55
Existenţa în redacţii a unui document de politică editorială ..................................................................................... 58
Grad de cunoaştere ghiduri deontologice ............................................................................................................... 59
Încheierea de contracte de publicitate ..................................................................................................................... 61
Prezenţa în redacţii a subiectelor interzise .............................................................................................................. 61
Invocarea normelor deontologice în sprijinul materialului .........................................................................................65
Transpareţa averilor şi intereselor ........................................................................................................................... 67
Modelele breslei ...................................................................................................................................................... 67
Structura eşantionului .............................................................................................................................................. 72
Context� În ultimii ani, dezbaterile pe teme legate de etica presei și de bunele practici jurnalistice au devenit
tot mai vizibile în spaţiul public, ieşind din spațiul academic şi trecând dincolo de nivelul breslei.Din ce în ce mai multe voci din public susţin necesitatea unui act jurnalistic “mai curat”, iar reacţiaclasei politice evoluează de la reglementare agresivă, prin lege restrictivă, la socilitări deautoreglementare, ca alternative viabile la lege. În acest context, eforturile de autoreglementareale organizaţiilor din breaslă prind din ce în ce mai mult contur şi consistenţă.
� În contextul în care organizațiile membre în Convenţia Organizaţiilor de Media au iniţiat un procesde comunicare cu celelalte organizaţii importante ale breslei, pentru a dezvolta un mecanism deautoreglementare, am simţit nevoia de a vedea, în primul rând, care este viziunea la niveluljurnaliștilor. De aceea am decis că este necesară evaluarea situației actuale şi a perspectivelor
ț
5
jurnaliștilor. De aceea am decis că este necesară evaluarea situației actuale şi a perspectivelorprocesului de autoreglementare în presă, printr-o cercetare socio-profesională. Cercetarea de fațăa fost prefaţată de o cercetare calitativă asupra aşteptărilor celorlalţi actori importanţi din spaţiulpublic (funcţionari publici, politicieni, oameni de afaceri, activişti din sectorul neguvernamental) faţăde procesul de autoreglementare în presă.
� Vă prezentăm în cele ce urmează datele din raportul de cercetare cantitativă rezultat şi vă invitămsă le interpretaţi şi să le folosiţi în încercarea de a înțelege starea breslei la ora actuală, percepțiajurnaliştilor, a altor profesionişti de media, asupra responsabilităţii meseriei lor şi direcţia în care artrebui să se îndrepte ea.
Active Watch – Agenţia de Monitorizare a Presei
Centrul pentru Jurnalism Independent
ObiectiveObiectiveObiectiveObiective
Studiul a vizat investigarea:
� valorilor jurnaliştilor
� dificultăţilor de respectare a valorilor jurnalistice
� opiniilor jurnaliştilor cu privire la cauzele încălcărilor deontologiei
� opiniilor cu privire la soluţiile pentru creşterea gradului respectării deontologiei
6
deontologiei
� opiniilor privind autoreglementarea presei
� modelelor etice (persoane) pe care le au jurnaliştii
� modului în care poziţia ierarhică, acoperirea geografică (naţional/ local) şi mediul (tv/radio/presă scrisă) influenţează opiniile şi atitudinile
Metodologie (1/2)
1. Populaţia
� Jurnaliştii din redacţiile din presa scrisă care au următoarele caracteristici: ziar generalist, de ştiri, de investigaţie, financiar, economic, cotidian, săptămânal, bisăptămânal, lunar, bilunar –376 publicaţii (Sursa: Media Fact Book, 2008).
� Jurnaliştii din redacţiile din audiovizual care au departament de ştiri şi editorialistică: posturi de televiziune (265), posturi de radio (276) (Sursa: Consiliul Naţional al Audiovizualului, 2008).
2. Metoda de aplicare a chestionarelor
� Interviuri faţă-în-faţă realizate în redacţiile în care lucrează jurnaliştii selectaţi; chestionar cu 18 întrebări, dintre care doar 2 întrebări deschise, CJ12 si CJ18.
Perioada de realizare a interviurilor: 27 Iulie – 28 August 2009 (această perioadă a fost depăşită � Perioada de realizare a interviurilor: 27 Iulie – 28 August 2009 (această perioadă a fost depăşită în judeţele Giurgiu şi Argeş).
3. Eşantionul:
- bistadial şi multistratificat, cu respectarea următoarei proceduri:
� stratificarea s-a făcut pe 11 regiuni istorico-geografice şi 3 tipuri de mijloace de comunicare (presă scrisă, radio şi televiziune);
� alegerea redacţiilor s-a făcut în mod aleatoriu pentru fiecare strat astfel încât să fie incluse toate judeţele în eşantion;
� la nivelul fiecărei redacţii, au fost realizate între 1 şi 3 interviuri, distribuţia interviurilor cu jurnalişti bazându-se pe o structură cvasi proporţională dată de numărul de redacţii din judeţ şi numărul de jurnalişti care au anumite funcţii, conform unor paliere ierarhice stabilite anterior;
7
Metodologie (1/2)� selecţia respondenţilor s-a făcut în funcţie de trei paliere ierarhice:
- Directori-media, directori generali, redactori-şefi, redactori-şefi adjuncţi;
- Editori coordonatori, senior editori, editori, şefi de secţii, şefi de departamente, secretari generali de redacţii, secretari de redacţii;
- Jurnalişti fără atribuţii de conducere.
- 187 de redacţii (la care se adaugă 17 redacţii alocate suplimentar) în 60 de localităţi urbane din care 6 reprezintă sectoarele Bucureştiului;
- numărul mediu de interviuri realizate în fiecare redacţie: 3;
- mărimea eşantionului - 508 persoane; eroarea maximă de eşantionare: ±4.348%.
Structura eşantionului Nr.
Directori-media, directori generali, redactori-şefi, redactori-şefi adjuncţi 66
Editori coordonatori, senior editori, editori, şefi de secţii, şefi de departamente, secretari generali 49
8
Editori coordonatori, senior editori, editori, şefi de secţii, şefi de departamente, secretari generali de redacţii, secretari de redacţii
49
Jurnalişti fără atribuţii de conducere 393
Presa naţională 116
Presa locală 392
Presa scrisă 212
Radio 145
Televiziune 151
În scopul obţinerii unei mai mici erori de eşantionare la nivelul subeşantionului de directori şi redactori-şefi, numărul acestora a fost supradimensionat. Pentru a compensa disproporţia astfel rezultată la nivelul eşantionului total, au fost utilizate ponderări.
Interpretarea datelor
Graficele prezintă:
� a) răspunsurile primite de la totalitatea respondenţilor;
9
� a) răspunsurile primite de la totalitatea respondenţilor;
� b) răspunsurile primite de la fiecare palier ierarhic în parte, indiferent dacă au existat sau nu diferenţe semnificative între răspunsurile celor două categorii;
� c) răspunsurile în funcţie de tipul de mediu şi de acoperire georgrafică a redacţiei in care activează jurnaliştii, acolo unde au existat diferenţe semnificative statistic între răspunsurile diferitelor categorii de respondenţi.
Valorile jurnaliştilor
Primele 3 valori mentionate de fiecare respondent
� Corectitudinea este valoarea menţionată ca importantă de cei mai mulţi dintre respondenţi (83%), urmată de echidistanţă şi interes public (69%, respectiv 68%).
� Jurnaliştii fără funcţii de conducere au menţionat într-un procent mai mare „reflectarea societăţii în diversitatea ei” ca valoare – 29% dintre ei, faţă de 16% dintre şefii de departamente şi directori.
� Nu există diferenţe semnificative între cele 3 categorii ierarhice în privinţa � Nu există diferenţe semnificative între cele 3 categorii ierarhice în privinţa menţionării celorlalte valori, atunci când se iau în considerare primele 3 valori menţionate de fiecare respondent.
Prima valoare menţionată de fiecare respondent
� Luând în considerare doar prima valoare menţionată, jurnaliştii fără funcţii de conducere şi şefii de departamente au menţionat în procent de 37% corectitudinea, iar 24%, respectiv 27% - interesul public. Valoarea cel mai des menţionată de către directori a fost corectitudinea (36%), urmată de buna-credinţă – 24% dintre ei.
10
Cele mai importante valori ale jurnaliştilor%, N=508 (slide 1/5)
prima mentiune; 26
prima mentiune; 4
prima mentiune; 1
total mentiuni; 68
total mentiuni; 26
total mentiuni; 16
Interesul public
Reflectarea societatii in diversitatea ei
Respectul fata de viata privata Cele mai mici procente
prima mentiune; 11
prima mentiune; 36
prima mentiune; 22
26
total mentiuni; 38
total mentiuni; 83
total mentiuni; 69
0 20 40 60 80 100
Buna-credinta
Corectitudinea
Echidistanta
Cele mai mariprocente
CJ1. Vă rog să vă uitaţi pe această listă de valori. Care consideraţi că sunt cele mai importante 3 valori care ghidează activitatea dvs.? Vă rog să le menţionaţi în ordinea importanţei. (răspuns multiplu)11
Cele mai importante valori ale jurnaliştilor (după funcţia după funcţia după funcţia după funcţia
deţinută de respondentdeţinută de respondentdeţinută de respondentdeţinută de respondent) – prima menţiune prima menţiune prima menţiune prima menţiune %, N=508 (slide 2/5)
102324
37
37
2
1
2
4
Editori coordonatori, senior editori, editori, sefi de sectii, sefi de
Jurnalisti fara atributii de conducere Reflectarea societatii in diversitatea ei
Respectul fata de viata privata
Corectitudinea
24
10
17
22
36
27
17
37
25
0 10 20 30 40
Directori-media, directori generali, redactori-sefi, redactori-sefi
adjuncti
editori, sefi de sectii, sefi de departamente, secretari generali de
redactii, secretari de redactii Interesul public
Echidistanta
Buna-credinta
CJ1. Vă rog să vă uitaţi pe această listă de valori. Care consideraţi că sunt cele mai importante 3 valori care ghidează activitatea dvs.? Vă rog să le menţionaţi în ordinea importanţei. (răspuns multiplu)12
Cele mai importante valori ale jurnaliştilor (după funcţia după funcţia după funcţia după funcţia
deţinută de respondentdeţinută de respondentdeţinută de respondentdeţinută de respondent) – total menţiuni total menţiuni total menţiuni total menţiuni %, N=508 (slide 3/5)
3768
71
66
84
83
14
17
16
29
Editori coordonatori, senior editori, editori, sefi de sectii, sefi de departamente, secretari generali
Jurnalisti fara atributii de conducere Reflectarea societatii in
diversitatea ei
Respectul fata de viata privata
Corectitudinea
45
41
68
73
79
71
80
84
1117
0 20 40 60 80 100
Directori-media, directori generali, redactori-sefi, redactori-
sefi adjuncti
de departamente, secretari generali de redactii, secretari de redactii Interesul public
Echidistanta
Buna-credinta
CJ1. Vă rog să vă uitaţi pe această listă de valori. Care consideraţi că sunt cele mai importante 3 valori care ghidează activitatea dvs.? Vă rog să le menţionaţi în ordinea importanţei. (răspuns multiplu)13
Cele mai importante valori ale jurnaliştilor (după funcţia după funcţia după funcţia după funcţia
deţinută de respondentdeţinută de respondentdeţinută de respondentdeţinută de respondent)%, N=508 (slide 4/5)
56
59
63
44
41
37
0 20 40 60 80 100
Directori-media, directori generali, redactori-sefi, redactori-sefi adjuncti
Editori coordonatori, senior editori, editori, sefi de sectii, sefi de …
Jurnalisti fara atributii de conducereNu mentioneaza
Mentioneaza
Buna-credinţa
CJ1. Vă rog să vă uitaţi pe această listă de valori. Care consideraţi că sunt cele mai importante 3 valori care ghidează activitatea dvs.? Vă rog să le menţionaţi în ordinea importanţei. (răspuns multiplu)
0 20 40 60 80 100
30
26
32
70
74
68
0 20 40 60 80 100
Directori-media, directori generali, redactori-sefi, redactori-sefi adjuncti
Editori coordonatori, senior editori, editori, sefi de sectii, sefi de …
Jurnalisti fara atributii de conducereNu mentioneaza
Mentioneaza
Echidistanţa
14
Procentele cele mai ridicate
Cele mai importante valori ale jurnaliştilor (după tipul de mediadupă tipul de mediadupă tipul de mediadupă tipul de media)%, N=508 (slide 5/5)
85
76
15
24
Radio
TeleviziuneNu mentioneaza
Respectul faţă de viaţa privatăProcentele cele mai
ridicate
CJ1. Vă rog să vă uitaţi pe această listă de valori. Care consideraţi că sunt cele mai importante 3 valori care ghidează activitatea dvs.? Vă rog să le menţionaţi în ordinea importanţei. (răspuns multiplu)
90
85
10
15
0 20 40 60 80 100
Presa scrisa
RadioMentioneaza
15
Respectarea regulilor deontologice în practică
� 31% dintre respondenţi spun că este greu sau foarte greu să rectifice o eroare apărută într-un material jurnalistic.
� 43% dintre subiecţi consideră că este greu sau foarte greu să verifice o informaţie din mai multe surse independente; jurnaliştii fără funcţii de conducere spun acest lucru într-o proporţie mai mică (39%) decât directorii (50%) şi şefii de departamente (57%)
� Jurnaliştii din televiziune spun într-o proporţie mai mică (34%) decât cei din radio (43%) şi presa scrisă (47%) că este greu sau foarte greu ca informaţia să fie verificată din mai multe surse independente.
16
verificată din mai multe surse independente.
� 15% dintre respondenţi spun că este greu sau foarte greu să se acorde dreptul la replică de fiecare dată când se impune. Jurnaliştii din presa locală consideră într-un procent mai mare (86%) decât cei din presa naţională (78% ) că este uşor să acorde drept la replică.
� 33% dintre jurnalişti consideră că este greu sau foarte greu să prezinte punctele de vedere ale tuturor părţilor implicate într-un subiect. Procentul acestor răspunsuri este mai mare în rândul jurnaliştilor din radio (44%) decât în al celor din presa scrisă (31%) şi televiziune (28%).
� 36% dintre subiecţi declară că este greu sau foarte greu să respecte dreptul la viaţă privată.
Respectarea regulilor deontologice în practică- rectificarea erorilor rectificarea erorilor rectificarea erorilor rectificarea erorilor –% ,N=508 (slide 1/8)
7 24 56 13
0 20 40 60 80 100
Total respondenti
Foarte greu
Greu
Usor
Foarte usor
0 20 40 60 80 100
CJ2. Din experienţa dvs., cât de greu de respectat în practică sunt următoarele reguli deontologice? (răspuns unic)
9
8
7
24
31
22
59
51
56
8
10
14 1
0 20 40 60 80 100
Directori-media, directori generali, redactori-sefi, redactori-sefi adjuncti
Editori coordonatori, senior editori, editori, sefi de sectii, sefi de departamente, secretari …
Jurnalisti fara atributii de conducereFoarte greu
Greu
Usor
Foarte usor
NS / NR
17
Respectarea regulilor deontologice în practică- verificarea informaverificarea informaverificarea informaverificarea informaţţţţiei din mai multe surse independente iei din mai multe surse independente iei din mai multe surse independente iei din mai multe surse independente -%, N=508, (slide 2/8)
6 37 45 12
0 20 40 60 80 100
Total respondentiFoarte greu
Greu
Usor
Foarte usor
6 33 47 13Jurnalisti fara atributii de conducere Foarte
39 Diferenţe semnificative statistic
CJ2. Din experienţa dvs., cât de greu de respectat în practică sunt următoarele reguli deontologice? (raspuns unic)
5
8
6
45
49
33
36
39
47
14
4
13
0 50 100
Directori-media, directori generali, redactori-sefi, redactori-sefi adjuncti
Editori coordonatori, senior editori, editori, sefi de sectii, sefi de departamente, secretari generali de
redactii, secretari de redactii
Jurnalisti fara atributii de conducere Foarte greu
Greu
Usor
Foarte usor
57
50
18
Respectarea regulilor deontologice în practică- verificarea informaverificarea informaverificarea informaverificarea informaţţţţiei din mai multe surse independente iei din mai multe surse independente iei din mai multe surse independente iei din mai multe surse independente -%, N=508, (slide 3/8)
43
34
57
66
Radio
TeleviziuneGreu si Foarte greu
Tipul de media: televiziune, radio şi presă scrisăDiferenţe semnificative statistic
CJ2. Din experienţa dvs., cât de greu de respectat în practică sunt următoarele reguli deontologice? (raspuns unic)
47
43
53
57
0 20 40 60 80 100
Presa scrisa
Radio
Usor si Foarte usor
Jurnaliştii din televiziune spun într-o proporţie mai mică decât cei din radio şi presa scrisă că este greu sau foarte greu ca informaţia să fie verificată din mai multe surse independente
19
Respectarea regulilor deontologice în practică- acordarea dreptului la replicacordarea dreptului la replicacordarea dreptului la replicacordarea dreptului la replicăăăă ccccâââând se impune nd se impune nd se impune nd se impune -%, N=508, (slide 4/8)
2 13 60 24
0 20 40 60 80 100
Total respondenti
Foarte greu
Greu
Usor
Foarte usor
0 20 40 60 80 100
CJ2. Din experienţa dvs., cât de greu de respectat în practică sunt următoarele reguli deontologice? (răspuns unic)
4
2
14
8
13
48
65
61
38
22
23
0 20 40 60 80 100
Directori-media, directori generali, redactori-sefi, redactori-sefi adjuncti
Editori coordonatori, senior editori, editori, sefi de sectii, sefi de departamente, secretari …
Jurnalisti fara atributii de conducere Foarte greu
Greu
Usor
Foarte usor
20
Respectarea regulilor deontologice în practică- acordarea dreptului la replicacordarea dreptului la replicacordarea dreptului la replicacordarea dreptului la replicăăăă ccccâââând se impune nd se impune nd se impune nd se impune -%, N=508, (slide 5/8)
Acoperire locală vs. acoperire naţională
Jurnaliştii din presă locală consideră într-un procent mai mare decât cei din presa naţională că este uşor să acorde drept la replică
Diferenţe semnificative statistic
CJ2. Din experienţa dvs., cât de greu de respectat în practică sunt următoarele reguli deontologice? (răspuns unic)
22
13
78
86 1
0 20 40 60 80 100
National
LocalGreu si Foarte greu
Usor si Foarte usor
NS / NR
21
Respectarea regulilor deontologice în practică- prezentarea punctelor de vedere ale tuturor pprezentarea punctelor de vedere ale tuturor pprezentarea punctelor de vedere ale tuturor pprezentarea punctelor de vedere ale tuturor păăăărrrrţţţţilor ilor ilor ilor implicate implicate implicate implicate îîîîn subiect n subiect n subiect n subiect –%, N=508, (slide 6/8)
6 27 44 23
0 20 40 60 80 100
Total respondenti
Foarte greu
Greu
Usor
Foarte usor
NR/NR
0 20 40 60 80 100
CJ2. Din experienţa dvs., cât de greu de respectat în practică sunt următoarele reguli deontologice? (răspuns unic)
11
6
5
24
27
28
48
43
44
17
24
22
0 20 40 60 80 100
Directori-media, directori generali, redactori-sefi, redactori-sefi adjuncti
Editori coordonatori, senior editori, editori, sefi de sectii, sefi de departamente, secretari …
Jurnalisti fara atributii de conducere Foarte greu
Greu
Usor
Foarte usor
NS / NR
22
Respectarea regulilor deontologice în practică- prezentarea punctelor de vedere ale tuturor pprezentarea punctelor de vedere ale tuturor pprezentarea punctelor de vedere ale tuturor pprezentarea punctelor de vedere ale tuturor păăăărrrrţţţţilor ilor ilor ilor implicate implicate implicate implicate îîîîn subiect n subiect n subiect n subiect –%, N=508, (slide 7/8)
44
28
55
72
1
1
Radio
Televiziune Greu si Foarte greu
Usor si Foarte usor
NS / NR
Tipul de media: televiziune, radio şi presa scrisă
Diferenţe semnificative statistic
CJ2. Din experienţa dvs., cât de greu de respectat în practică sunt următoarele reguli deontologice? (răspuns unic)
31 69 0
0 20 40 60 80 100
Presa scrisa
NS / NR
Jurnaliştii din radio spun într-o proporţie mai mare că este greu şi foarte greu să prezinte punctele de vedere ale tuturor părţilor implicate în subiect
23
Respectarea regulilor deontologice în practică- respectarea dreptului la viarespectarea dreptului la viarespectarea dreptului la viarespectarea dreptului la viaţţţţa privata privata privata privatăăăă –%, N=508, (slide 8/8)
8 28 45 19
0 20 40 60 80 100
Total respondenti
Foarte greu
Greu
Usor
Foarte usor
0 20 40 60 80 100
CJ2. Din experienţa dvs., cât de greu de respectat în practică sunt următoarele reguli deontologice? (răspuns unic)
5
2
10
30
31
27
48
47
43
17
20
19
0 20 40 60 80 100
Directori-media, directori generali, redactori-sefi, redactori-sefi adjuncti
Editori coordonatori, senior editori, editori, sefi de sectii, sefi de departamente, secretari …
Jurnalisti fara atributii de conducereFoarte greu
Greu
Usor
Foarte usor
NS / NR
24
Importanţa respectării în practică a principiilor deontologice
� Cvasitotalitatea jurnalistilor consideră foarte importante sau oarecum importante principiile jurnalistice.
� „Relatarea corectă şi echidistantă a informaţiilor legate de instrumentarea unui caz sau de derularea unui proces în justiţie” a fost considerată foarte importantă de cel mai mare procent de respondenţi ( 91%), la polul opus fiind „protejarea identităţii victimelor accidentelor” (48% dintre respondenţi).
Jurnaliştii din radio consideră într-un procent mai mare (95%) ca foarte
25
� Jurnaliştii din radio consideră într-un procent mai mare (95%) ca foarte importantă sau importantă „protejarea identităţii victimelor accidentelor”, decât cei din televiziune (89%) şi din presa scrisă (86%).
� Nu există diferenţe semnificative statistic între răspunsurile celor trei categorii ierarhice.
Grad de importanţă a principiilor deontologice% , N=508,(slide 1/9)
86
74
87
13
23
11
1
2
1
1
1
1
Să verifice sursele
Să-şi desfăşoare activitatea în interes public
Să protejeze confidenţialitatea surselor care doresc să rămână anonime
Foarte important
Oarecum important
Nu prea important
partea 1
CJ3. Gândindu-vă la activitatea dumneavoastra profesională, cât de importante sunt pentru dvs. următoarele aspecte? (răspuns unic)
70
63
65
86
26
33
28
13
3
3
6
1
1
1
1
1
0 20 40 60 80 100
Să includă toate punctele de vedere
Să respecte regulile on-the-record / off-the-record
Să-şi informeze redactorul şef de conflictele de interese în care se află
Să verifice surseleimportant
Deloc important
26
Grad de importanţă a principiilor deontologice%, N=508, (slide 2/9)
69
81
91
82
29
18
8
17
1
1
1
0
0
0
Să acorde dreptul la replică atunci când este necesar
Să respecte prezumţia de nevinovăţie
Să relateze corect şi echidistant informaţiile legate de instrumentarea unui caz sau de …
Să verifice informaţia din mai multe surse independente
Foarte important
Oarecum important
Nu prea important
Deloc
partea 2
CJ3. Gândindu-vă la activitatea dumneavoastra profesională, cât de importante sunt pentru dvs. următoarele aspecte? (răspuns unic)
82
88
48
17
10
41
1
1
9
0
0
2
0 20 40 60 80 100
Trebuie să difuzeze rapid informaţia
Să protejeze identitatea minorilor aflaţi în situaţii traumatizante
Să protejeze identitatea victimelor accidentelor
Deloc important
Jurnaliştii din radio consideră într-un procent mai mare că acest lucru este important sau foarte important, decât cei din televiziune şi din presa scrisă.
27
Diferenţe semnificative statistic
Grad de importanţă a principiilor deontologice%, N=508, (slide 3/9)
76
90
81
21
10
18
3
1
0 20 40 60 80 100
Directori-media, directori generali, redactori-…
Editori coordonatori, senior editori, editori, sefi …
Jurnalisti fara atributii de conducereFoarte important
Oarecum important
Nu prea important
Să difuzeze rapid informaţia
CJ3. Gândindu-vă la activitatea dumneavoastra profesională, cât de importante sunt pentru dvs. următoarele aspecte? (răspuns unic)
91
90
87
8
8
11
2
1
2
0
80 82 84 86 88 90 92 94 96 98 100
Directori-media, directori generali, redactori-…
Editori coordonatori, senior editori, editori, …
Jurnalisti fara atributii de conducere Foarte important
Oarecum importantNu prea importantDeloc important
Să protejeze identitatea minorilor aflaţi în situaţii traumatizante
28
Grad de importanţă a principiilor deontologice% ,N=508, (slide 4/9)
42
49
48
47
43
40
5
8
9
6
2
0 20 40 60 80 100
Directori-media, directori generali, …
Editori coordonatori, senior editori, …
Jurnalisti fara atributii de conducere Foarte important
Oarecum importantNu prea important
Să protejeze identitatea victimelor accidentelor
CJ3. Gândindu-vă la activitatea dumneavoastra profesională, cât de importante sunt pentru dvs. următoarele aspecte? (răspuns unic)
70
65
70
30
35
27 2
0 20 40 60 80 100
Directori-media, directori generali, …
Editori coordonatori, senior editori, …
Jurnalisti fara atributii de conducere Foarte important
Oarecum important
Nu prea important
Să acorde dreptul la replică atunci când este necesar
29
Grad de importanţă a principiilor deontologice % (slide 5/9) N=508
77
94
78
18
6
20
5
1
0 20 40 60 80 100
Directori-media, directori generali, …
Editori coordonatori, senior editori, …
Jurnalisti fara atributii de conducere Foarte important
Oarecum importantNu prea important
Să respecte prezumţia de nevinovăţie
CJ3. Gândindu-vă la activitatea dumneavoastra profesională, cât de importante sunt pentru dvs. următoarele aspecte? (raspuns unic)
92
88
92
8
12
7 1
80 85 90 95 100
Directori-media, directori generali, …
Editori coordonatori, senior editori, …
Jurnalisti fara atributii de conducere Foarte important
Oarecum important
Nu prea important
Să relateze corect şi echidistant informaţiile legate de instrumentarea unui caz sau de derularea unui proces în justiţie
30
Grad de importanţă a principiilor deontologice %, N=508, (slide 6/9)
86
86
81
12
14
18 1
0 20 40 60 80 100
Directori-media, directori generali, …
Editori coordonatori, senior editori, …
Jurnalisti fara atributii de conducere Foarte important
Oarecum importantNu prea important
Să verifice informaţia din mai multe surse independente
CJ3. Gândindu-vă la activitatea dumneavoastra profesională, cât de importante sunt pentru dvs. următoarele aspecte? (răspuns unic)
68
80
68
27
18
28
5
2
4
0 20 40 60 80 100
Directori-media, directori generali, …
Editori coordonatori, senior editori, …
Jurnalisti fara atributii de conducere Foarte important
Oarecum importantNu prea important
Să includă toate punctele de vedere
31
Grad de importanţă a principiilor deontologice%,N=508, (slide 7/9)
68
57
63
29
39
32
2
2
4
0 20 40 60 80 100
Directori-media, directori generali, …
Editori coordonatori, senior editori, …
Jurnalisti fara atributii de conducere Foarte important
Oarecum importantNu prea important
Deloc important
Să respecte regulile on-the-record / off-the-record
CJ3. Gândindu-vă la activitatea dumneavoastra profesională, cât de importante sunt pentru dvs. următoarele aspecte? (raspuns unic)
74
69
63
18
27
29
3
4
7
0 20 40 60 80 100
Directori-media, directori generali, …
Editori coordonatori, senior editori, …
Jurnalisti fara atributii de conducere Foarte important
Oarecum importantNu prea important
Deloc important
Să-şi informeze redactorul şef de conflictele de interese în care se află
32
Grad de importanţă a principiilor deontologice%,N=508, (slide 8/9)
88
90
85
11
10
13
2
1
75 80 85 90 95 100
Directori-media, directori generali, …
Editori coordonatori, senior editori, …
Jurnalisti fara atributii de conducere Foarte important
Oarecum importantNu prea important
Deloc important
Să verifice sursele
CJ3. Gândindu-vă la activitatea dumneavoastra profesională, cât de importante sunt pentru dvs. următoarele aspecte? (raspuns unic)
71
80
74
27
18
23
2
2
0 20 40 60 80 100
Directori-media, directori generali, …
Editori coordonatori, senior editori, …
Jurnalisti fara atributii de conducere Foarte important
Oarecum importantNu prea important
Deloc important
Să-şi desfăşoare activitatea în interes public
33
Grad de importanţă a principiilor deontologice% , N=508, (slide 9/9)
83
84
88
14
14
10
2
2
0
2
1
Directori-media, directori generali, …
Editori coordonatori, senior editori, …
Jurnalisti fara atributii de conducere Foarte important
Oarecum importantNu prea important
Deloc important
Să protejeze confidenţialitatea surselor care doresc să rămână anonime
CJ3. Gândindu-vă la activitatea dumneavoastra profesională, cât de importante sunt pentru dvs. următoarele aspecte? (raspuns unic)
0 20 40 60 80 100
34
Aspecte ale autoreglementării
� În ceea ce priveşte autoreglementarea în presă, 54% dintre jurnalişti sunt de acord în foarte mare sau în mare masură cu afirmaţia „nu există persoane suficient de credibile pentru a fi alese într-un organism de autoreglementare a breslei, care să judece încălcările deontologiei”.
� Jurnaliştii din presa scrisă sunt mai puţin sceptici în privinţa existenţei unor persoane credibile care să conducă un organism de autoreglementare a breslei.
� 70% dintre subiecţi sunt de acord în foarte mare sau în mare măsură cu afirmaţia „o lege a presei ar imbunătăţi calitatea actului jurnalistic”. Jurnaliştii fără funcţii de
35
lege a presei ar imbunătăţi calitatea actului jurnalistic”. Jurnaliştii fără funcţii de conducere declară acest lucru într-un procent mai mare (72%) decât şefii de departamente (68%) şi directorii (54%).
� 35% dintre respondenţi sunt de acord în foarte mare sau în mare masură cu afirmaţia „o lege a presei ar conduce la îngrădirea libertăţii presei”.
Aspecte ale autoreglementării – total respondenţi%,N=508, (slide 1/7)
13
24
14
20
27
31
26
34
35
30
31
33
25
13
29
13
Pentru public e mai importantă rapiditatea cu care
Patronii de media sunt dezinteresaţi de crearea unui organism de autoreglementare a presei
Jurnalistul poate incalca dreptul la viata privata al unei persoane daca o face in interes public
Nu există persoane suficient de credibile pentru a fi alese într-un organism de autoreglementare a breslei,
care să judece încălcările deontologieiIn foarte mare masura
In mare masura
Jurnaliştii din presa locală sunt de acord într-o proporţie mai mare cu această afirmaţie decât cei din presa cu acoperire naţională
Diferenţe semnificative statistic
CJ 4. Vă voi citi o serie de afirmaţii. Vă rog să îmi spuneţi în ce măsura sunteti de acord cu fiecare dintre ele? (răspuns unic)
35
5
9
14
13
35
29
41
21
27
20
50
37
41
35
10
15
12
22
25
0 20 40 60 80 100
O lege a presei ar îmbunătăţi calitatea actului jurnalistic
Mecanismele pieţei sunt suficiente pentru creşterea calităţii actului jurnalistic
În practica de zi cu zi, regulile deontologice sunt greu de respectat
O lege a presei ar conduce la îngrădirea libertăţii presei
Pentru public e mai importantă rapiditatea cu care primeşte o informaţie decât acurateţea ei In mica
masura
In foarte mica masura / DelocNS/NR
36
Aspecte ale autoreglementării – după funcţia respondenţilor% , N=508, (slide 2/7)
27
39
34
27
29
38
32
20
19
14
12
8
Directori-media, directori generali, redactori-sefi, redactori-sefi adjuncti
Editori coordonatori, senior editori, editori, sefi de sectii, sefi de departamente, secretari generali de redactii, secretari de redactii
Jurnalisti fara atributii de conducere In foarte mare masura
In mare masura
In mica masura
In foarte mica masura / Deloc
“O lege a presei ar îmbunătăţi calitatea actului jurnalistic”72
54
68
Diferenţe semnificative statistic
CJ 4. Vă voi citi o serie de afirmaţii. Vă rog să îmi spuneţi în ce măsura sunteti de acord cu fiecare dintre ele? (răspuns unic)
27 27 32 14
0 50 100
redactori-sefi, redactori-sefi adjuncti
9
2
5
38
29
29
45
53
50
8
16
16
0 20 40 60 80 100
Directori-media, directori generali, …
Editori coordonatori, senior editori, …
Jurnalisti fara atributii de conducere In foarte mare masuraIn mare masura
In mica masura
In foarte mica masura / Deloc
“Mecanismele pieţei sunt suficiente pentru creşterea calităţii actului jurnalistic”
37
Aspecte ale autoreglementării – după funcţia respondenţilor%, N=508,(slide 3/7)
8
12
9
41
39
41
41
43
36
11
6
13
0 20 40 60 80 100
Directori-media, directori generali, …
Editori coordonatori, senior editori, …
Jurnalisti fara atributii de conducere In foarte mare masuraIn mare masura
In mica masura
In foarte mica masura / Deloc
“În practica de zi cu zi, regulile deontologice sunt greu de respectat”
CJ 4. Vă voi citi o serie de afirmaţii. Vă rog să îmi spuneţi în ce măsura sunteti de acord cu fiecare dintre ele? (răspuns unic)
0 20 40 60 80 100
18
6
15
23
37
17
35
39
42
24
14
23
4
2
0 20 40 60 80 100
Directori-media, directori generali, …
Editori coordonatori, senior editori, …
Jurnalisti fara atributii de conducere In foarte mare masuraIn mare masura
In mica masura
In foarte mica masura / Deloc
“O lege a presei ar conduce la îngrădirea libertăţii presei”
38
Aspecte ale autoreglementării – după funcţia respondenţilor%, N=508, (slide 4/7)
8
12
15
30
31
26
29
27
37
33
29
22
2
Directori-media, directori generali, …
Editori coordonatori, senior editori, …
Jurnalisti fara atributii de conducere In foarte mare masuraIn mare masura
In mica masura
In foarte mica masura / Deloc
“Pentru public e mai importantă rapiditatea cu care primeşte o informaţie decât acurateţea ei”
CJ 4. Vă voi citi o serie de afirmaţii. Vă rog să îmi spuneţi în ce măsura sunteti de acord cu fiecare dintre ele? (răspuns unic)
0 20 40 60 80 100
23
33
22
32
33
32
30
20
33
15
14
12 1
0 20 40 60 80 100
Directori-media, directori generali, …
Editori coordonatori, senior editori, …
Jurnalisti fara atributii de conducere In foarte mare masuraIn mare masura
In mica masura
In foarte mica masura / Deloc
“Patronii de media sunt dezinteresaţi de crearea unui organism de autoreglementare a presei”
39
Aspecte ale autoreglementării – după funcţia respondenţilor%, N=508, (slide 5/7)
17
10
15
26
24
26
32
37
30
26
29
29
0 20 40 60 80 100
Directori-media, directori generali, …
Editori coordonatori, senior editori, …
Jurnalisti fara atributii de conducere In foarte mare masuraIn mare masura
In mica masura
In foarte mica masura / Deloc
“Jurnalistul poate încălca dreptul la viaţa privată al unei persoane dacă o face în interes public”
CJ 4. Vă voi citi o serie de afirmaţii. Vă rog să îmi spuneţi în ce măsura sunteti de acord cu fiecare dintre ele? (răspuns unic)
21
18
19
30
35
34
36
31
33
12
16
12
0 20 40 60 80 100
Directori-media, directori generali, …
Editori coordonatori, senior editori, …
Jurnalisti fara atributii de conducere In foarte mare masuraIn mare masura
In mica masura
In foarte mica masura / DelocNS/NR
“Nu există persoane suficient de credibile pentru a fi alese într-un organism de autoreglementare a breslei, care să judece încălcările deontologiei”
40
Aspecte ale autoreglementării – după tipul media, %, N=508, (slide 6/7)
30
41
70
59
Radio
TeleviziuneIn mare masura si In foarte mare masura
“Jurnalistul poate încălca dreptul la viaţă privată al unei persoane dacă o face în interes public”
CJ 4. Vă voi citi o serie de afirmaţii. Vă rog să îmi spuneţi în ce măsura sunteti de acord cu fiecare dintre ele? (răspuns unic)
45
30
55
70
0 20 40 60 80 100
Presa scrisa
RadioIn mica masura si In foarte mica masura / Deloc
Jurnaliştii din presa scrisă sunt cei mai dispusi să încalcedreptul la viata privată al unei persoane daca ar face-o în interes public
41
Diferenţe semnificative statistic
Aspecte ale autoreglementării – după tipul media%, N=508, (slide 7/7)
59
59
41
39
1
2
Radio
Televiziune In mare masura si In foarte mare masura
In mica masura si
“Nu există persoane suficient de credibile pentru a fi alese într-un organism de autoreglementare a breslei, care să judece încălcările deontologiei”
CJ 4. Vă voi citi o serie de afirmaţii. Vă rog să îmi spuneţi în ce măsura sunteti de acord cu fiecare dintre ele? (raspuns unic)
47
59
53
41 1
0 20 40 60 80 100
Presa scrisa
In mica masura si In foarte mica masura / Deloc
NS / NR
Jurnaliştii din presa scrisă sunt mai puţin sceptici în privinţa existenţei unor persoane credibile care să conducă un organism de autoreglementare a breslei
42
Diferenţe semnificative statistic
Percepţia asupra respectării normelor jurnalistice şi cauzele cele mai frecvente ale încălcării acestor norme
� În ceea ce priveşte respectarea normelor jurnalistice, doar 32% dintre respondenţi spun că din punctul lor de vedere aceste norme sunt respectate în practică. Răspunsurile nu diferă în funcţie de poziţia pe care o are respondentul în redacţie -jurnalist cu sau fără funcţie de conducere.
� Cauza cea mai des invocată privind încălcarea normelor jurnalistice este legată de presiunile politice; 60% dintre respondenţi spun că este una dintre cele mai frecvente cauze. Jurnaliştii din radio şi televiziune invocă mai des presiunile politice
43
frecvente cauze. Jurnaliştii din radio şi televiziune invocă mai des presiunile politice decât cei din presa scrisă.
� De asemenea, insuficienta pregătire a jurnaliştilor este o cauză frecventă a încălcarii normelor, mai ales din punctul de vedere al jurnaliştilor din presa cu acoperire naţională.
� Jurnaliştii din presa locală menţionează mai des influenţa patronatului drept cauză a încălcării deontologiei.
Percepţia asupra respectării normelor jurnalistice %, N=508
1 31 60 7
0 20 40 60 80 100
Total respondenti
In foarte mare masuraIn mare masura
In mica masura
In foarte mica masura / Deloc
Măsura în care sunt respectate normele jurnalistice
0 20 40 60 80 100
CJ5. Gândindu-vă la activitatea jurnalistică din România, în ce măsură credeţi că sunt respectate normele jurnalistice? (raspuns unic)
2
2
30
35
31
61
59
61
8
6
7
0 20 40 60 80 100
Directori-media, directori generali, redactori-sefi, redactori-sefi adjuncti
Editori coordonatori, senior editori, editori, sefi de sectii, sefi de …
Jurnalisti fara atributii de conducere In foarte mare masura
In mare masura
In mica masura
In foarte mica masura / Deloc
44
Cauzele cele mai frecvente ale încălcării normelor jurnalistice%, N=508, (slide 1/4)
37
50
59
Presiunile comerciale (audiente,
Insuficienta pregatire a jurnalistilor
Presiunile politice
Partea 1/2 Cauză menţionată mai frecvent de jurnaliştii din radio şi televiziune
Cauză menţionată mai frecvent de jurnaliştii din presa cu acoperire
31
34
37
0 20 40 60 80
Opacitatea institutiilor statului
Influenta patronatului
Presiunile comerciale (audiente, contracte de publicitate)
CJ6. După părerea dvs., care sunt cauzele cele mai frecvente ale încălcării normelor jurnalistice? Vă rugăm să vă referiţi la principalele 3 cauze.(răspuns multiplu)
presa cu acoperire naţională
Cauză menţionată mai frecvent de jurnaliştii din presa cu acoperire locală
45
Diferenţe semnificative statistic
Cauzele cele mai frecvente ale încălcării normelor jurnalistice %, N=508, (slide 2/4)
18
20
22
Lipsa resurselor financiare si
Insecuritatea financiara a jurnalistilor
Lipsa de timp
Partea 2/2
Cauza menţionată mai frecvent de jurnaliştii din presa cu acoperire locală
Diferenţe
11
15
18
0 5 10 15 20 25
Coruptia jurnalistului
Insuficienta specializare pe domenii a jurnalistilor
Lipsa resurselor financiare si materiale
CJ6. După părerea dvs., care sunt cauzele cele mai frecvente ale încălcării normelor jurnalistice? Vă rugăm să vă referiţi la principalele 3 cauze.(răspuns multiplu)46
Diferenţe semnificative statistic
Cauzele cele mai frecvente ale încălcării normelor jurnalistice –după funcţia respondentului %, N=508, (slide 3/4)
36
44
50
31
37
61
31
36
60
Opacitatea institutiilor statului
Presiunile comerciale (audiente, contracte de publicitate)
Presiunile politice
Jurnalisti fara atributii de conducere
Partea 1/2
26
17
15
6
27
18
16
21
18
0 20 40 60 80
Insuficienta specializare pe domenii a jurnalistilor
Lipsa de timp
Lipsa resurselor financiare si materialeEditori coordonatori, senior editori, editori, sefi de sectii, sefi de departamente, secretari generali de redactii, secretari de redactii
Directori-media, directori generali, redactori-sefi, redactori-sefi adjuncti
CJ6. După părerea dvs., care sunt cauzele cele mai frecvente ale încălcării normelor jurnalistice? Vă rugăm să vă referiţi la principalele 3 cauze.(răspuns multiplu)
Diferenta semnificativă statistic între răspunsul directorilor media şi cel al jurnalistilor şi editorilor
47
Cauzele cele mai frecvente ale încălcării normelor jurnalistice –după funcţia respondentului %, N=508, (slide 4/4)
26
17
59
33
24
53
35
20
48
Influenta patronatului
Insecuritatea financiara a jurnalistilor
Insuficienta pregatire a jurnalistilor
Partea 2/2
2
6
26
0
6
0
13
0 20 40 60 80
Alta cauza
Coruptia jurnalistului
Jurnalisti fara atributii de conducere
Editori coordonatori, senior editori, editori, sefi de sectii, sefi de departamente, secretari generali de redactii, secretari de redactii
Directori-media, directori generali, redactori-sefi, redactori-sefi adjuncti
CJ6. După părerea dvs., care sunt cauzele cele mai frecvente ale încălcării normelor jurnalistice? Vă rugăm să vă referiţi la principalele 3 cauze.(răspuns multiplu)48
Soluţii ale creşterii nivelului de respectare a deontologiei şi posibile sancţiuni
� Chiar dacă cea mai des întâlnită cauză a încălcării normelor este legată de presiunile politice, cea mai des întâlnită soluţie pentru respectarea deontologiei este pregătirea profesională a jurnaliştilor – 71% dintre respondenţi propun această soluţie.
� Aproape jumătate dintre respondenţi spun că specializarea jurnaliştilor pe domenii ar fi o soluţie bună pentru creşterea respectării deontologiei.
� Aproape 40% spun că o lege a presei este o soluţie viabilă, dar jurnaliştii din presa cu acoperire naţională menţionează mai rar această soluţie decât cei din presa locală.
49
presa locală.
� Doar o treime dintre respondenţi văd drept soluţie un cod deontologic al breslei şi un organism de implementare.
� Sancţiunile preferate de respondenţi sunt obligarea la corectarea erorii (73%) şi obligarea publicării de scuze (42%). Jurnaliştii din presa locală şi cei din presa scrisă în general sunt mai dispuşi să publice scuze decât cei cu acoperire naţională şi cei din alte tipuri de media (radio şi tv). Jurnaliştii fără atribuţii de conducere preferă într-o proporţie mai mică obligarea la corectarea erorii decât respondenţii cu funcţii de conducere.
Soluţiile creşterii gradului respectării deontologiei – total menţiuni%, N=508, (slide 1/3)
34
38
48
71
Un cod deontologic al breslei si un organism de implementare
O lege a presei
Specializarea jurnalistilor pe domenii
Pregatirea profesionala a jurnalistilor
Soluţie mentionată
Diferenţe semnificative statistic
14
19
30
33
0 10 20 30 40 50 60 70 80
O persoana independenta angajata de redactie pentru a constata derapajele etice
Un cod deontologic al redactiei
Asociatii profesionale care sa impuna respectarea standardelor profesionale
Sindicate care sa-l apere pe jurnalist de concedierile abuzive
CJ7. În opinia dvs., care sunt soluţiile creşterii gradului respectării deontologiei? Vă rugăm să menţionaţi principalele 3 soluţii. (răspuns
multiplu)
Soluţie mentionată mai rar de jurnaliştii din presa cu acoperire naţională
50
Soluţiile creşterii gradului respectării deontologiei – după funcţia respondentului%, N=508, (slide 2/3)
33
20
39
43
22
51
32
18
Specializarea jurnalistilor pe domenii
Un cod deontologic al breslei si un organism de implementare
Un cod deontologic al redactiei
76
20
41
80
35
39
68
34
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90
Pregatirea profesionala a jurnalistilor
Sindicate care sa-l apere pe jurnalist de concedierile abuzive
Specializarea jurnalistilor pe domenii
Jurnalisti fara atributii de conducere
Editori coordonatori, senior editori, editori, sefi de secti
Directori-media, directori generali, redactori-sefi, redact
CJ7. În opinia dvs., care sunt soluţiile creşterii gradului respectării deontologiei? Vă rugăm să menţionaţi principalele 3 soluţii. răspuns
multiplu)51
Soluţiile creşterii gradului respectării deontologiei – după funcţia respondentului%, N=508, (slide 3/3)
0
38
44
12
4
31
31
10
2
29
39
15
Alta solutie
Asociatii profesionale care sa impuna respectarea standardelor profesionale
O lege a presei
O persoana independenta angajata de redactie pentru a constata derapajele etice
04
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50
Alta solutie
CJ7. În opinia dvs., care sunt soluţiile creşterii gradului respectării deontologiei? Vă rugăm să menţionaţi principalele 3 soluţii. răspuns
multiplu)
Altă soluţie Frecv.
Resurse financiare şi materiale 3
Neimplicarea politicului în media 2O piata economica sanatoasa in care organismele media sa functioneze ca si orice societate comerciala pe principii de eficienta 1Modificarea legilor referitoare la transparenta institutionala ; adoptarea unor reguli clare referitoare la publicitatea publica 1
Schimbarea perceptiei faţă de presă 1
Transparenta instituţiilor 1
Timp suficient pt. documentare şi investigaţie 1
Total 10
52
Sancţiuni în cazul încălcării deontologiei %, N=508, (slide 1/2)
3
27
34
42
73
Alte sanctiuni
Amenzi
O decizie de sanctionare morala a celui care a incalcat deontologia, care sa fie adusa la cunostinta publicului
Obligarea publicarii de scuze
Obligarea la corectarea erorii
Jurnaliştii din presa locală şi cei din presa scrisă în general sunt mai dispusi să publice scuze decât cei cu acoperire naţională şi cei din alte tipuri de media (radio şi tv)3
0 10 20 30 40 50 60 70 80
Alte sanctiuni
CJ8. Dacă ar exista un organism de autoreglementare, după părerea dvs. acesta ar trebui să sancţioneze încălcările deontologiei prin…? (răspuns multiplu)
Alte sancţiuni Mentionări (frecvenţe)
Nu trebuie să existe sancţiuni 2
Concedieri fără drept de angajare în domeniu 8Obligarea trustului de media de a angaja specialişti 1
Desfacerea contractului de muncă 1
Raspundere penală 1
Ridicarea dreptului de semnatură 1
Amenzile sunt preferate într-o proportie mai mare de jurnaliştii cu acoperire naţionala şi de cei din presa scrisă
media (radio şi tv)
53
Diferenţe semnificative statistic
Sancţiuni în cazul încălcării deontologiei %, N=508, (slide 2/2)
38
76
44
37
84
34
32
70
44
O decizie de sanctionare morala a celui care a incalcat deontologia, care sa fie adusa la cunostinta publicului
Obligarea la corectarea erorii
Obligarea publicarii de scuzeJurnaliştii fără atribuţii de conducere preferă într-o proportie mai mică obligarea la corectarea erorii decat respondenţii cu funcţii de conducere
4
25
38
2
24
37
3
29
0 20 40 60 80 100
Altfel
Amenzi
sa fie adusa la cunostinta publicului
Jurnalisti fara atributii de conducere
Editori coordonatori, senior editori, editori, sefi de secti
Directori-media, directori generali, redactori-sefi, redact
CJ8. Dacă ar exista un organism de autoreglementare, după părerea dvs. acesta ar trebui să sancţioneze încălcările deontologiei prin…? (răspuns multiplu)54
Interesul faţă de respectarea eticii jurnalistice
� Cei mai multi respondenţi cred că cei mai interesaţi de respectarea eticii jurnalistice sunt persoanele din conducerea editorială a redacţiei şi mai puţin patronul ziarului şi publicul – 95% faţă de 79%, respectiv 77%
Ghiduri deontologice
� Întrebaţi de existenţa în redacţii a unui document de politică editorială, puţin mai
55
Întrebaţi de existenţa în redacţii a unui document de politică editorială, puţin mai mult de jumătate dintre respondenţi au declarat că ştiu despre existenţa unui astfel de document. Jurnaliştii din media cu acoperire naţională spun într-o mai mare măsură că au un document de politică editorială în redacţii decât cei din media locală.
� Doar jumătate din respondenţi spun că ştiu ghiduri deontologice, iar jurnaliştii fără funcţii de conducere declară într-o mai mare masură că nu cunosc astfel de ghiduri decât cei cu funcţii de conducere. Din totalul de menţionări de coduri deontologice, doar aproximativ o treime sunt nume specifice, restul fiind menţionări generice.
Interesul faţă de respectarea eticii jurnalistice %, N=508, (slide 1/2)
39
57
42
40
36
35
13
5
16
5
1
6
0 20 40 60 80 100
Patronul dvs.
Conducerea editorială a redacţiei dvs.
Publicul dvs. In foarte mare masura
In mare masura
In mica masura
In foarte mica masura / DelocNS/NR
Toţi respondenţii
CJ9. După părerea dvs., în ce măsură este... interesat de respectarea eticii jurnalistice? (răspuns unic)
0 20 40 60 80 100
După funcţia respondentului – Publicul dvs.
33
49
41
50
29
35
8
12
18
8
8
5
0 20 40 60 80 100
Directori-media, directori …
Editori coordonatori, senior …
Jurnalisti fara atributii de … In foarte mare masuraIn mare masura
In mica masura
In foarte mica masura / Deloc
56
Interesul faţă de respectarea eticii jurnalistice%, N=508, (slide 2/2)
38
49
37
38
33
42
14
14
13
3
4
6
8
2
Directori-media, directori …
Editori coordonatori, senior …
Jurnalisti fara atributii de … In foarte mare masuraIn mare masura
In mica masura
In foarte mica masura / Deloc
După funcţia respondentului – Patronul dvs.
0 20 40 60 80 100
masura / Deloc
65
71
51
30
27
40
2
2
61
0 20 40 60 80 100
Directori-media, directori …
Editori coordonatori, senior …
Jurnalisti fara atributii de … In foarte mare masuraIn mare masura
In mica masura
In foarte mica masura / Deloc
După funcţia respondentului – Conducerea editorială a redacţiei dvs.
CJ9. După părerea dvs., în ce măsură este... interesat de respectarea eticii jurnalistice? (raspuns unic)57
Existenţa în redacţii a unui document de politică editorială%, N=508
Da; 56
Nu; 42
Toţi respondenţii
- Mai multe răspunsuri pozitive în rândul jurnaliştilor din media cu acoperire naţională- Mai puţine răspunsuri pozitive în rândul jurnaliştilor din presă scrisă
Diferenţe semnificative statistic
CJ10. Redacţia dvs. are un document de politică editorială, adică un un document intern care prezintă misiunea, viziunea, principiile, valorile unei companii de media? (raspuns unic)
58
55
56
42
43
42
2
2
0 20 40 60 80 100
Directori-media, directori generali, …
Editori coordonatori, senior editori, …
Jurnalisti fara atributii de conducere
Da Nu NS/NR
58
Grad de cunoaştere ghiduri deontologice%, N=508
Da; 52Nu; 48
Toti respondenţii
Jurnaliştii fără funcţii de conducere cunosc într-o mai mică masură ghiduri deontologice
Diferenţe semnificative statistic
CJ11. Cunoaşteţi ghiduri / coduri de norme deontologice care să reglementeze practica jurnalistică? (răspuns unic)
62
61
49
36
37
51
2
2
0 20 40 60 80 100
Directori-media, directori generali, …
Editori coordonatori, senior editori, …
Jurnalisti fara atributii de conducere
Da Nu NS/NR
59
Ghiduri deontologice enunţate de respondenţiN=263 (persoanele care au spus că ştiu coduri deontologice)
Coduri enunţate de respondenţi Menţionări (frecvenţe)
cod deontologic generic/ neidentificat 69enunţarea unor principii deontologice, nu al unui cod 52bibliografie specifică, literatura de specialitate /cursuri 46
legi 45
codul Clubului Român de Presă 36
Coduri enunţate de respondenţi Menţionări(frecvenţe)
codul Uniunii Jurnaliştilor Maghiari 5
cod Societatea Română de Radiodifuziune 5
nume organizatie media 5
codul Uniunii Ziaristilor Profesionişti 4
cod deontologic neidentificat Germania 3
cod deontologic neidentificat Franţa 2cod şi lege Societatea Româna de Televiziune 18codul deontologic intern al ziarului / al redactiei din care fac parte 15
codul Convenţiei Organizatiilor de Media 14
cod BBC 12
codul Asociaţiei Jurnaliştilor din România 8
cod deontologic neidentificat Europa 6
cod deontologic neidentificat Franţa 2
cod Reuters 2
codul MediaSind 2
cod deontologic neidentificat Anglia 1
ghidul Realitatea TV 1
codul Agenţiei France Presse 1
codul Agerpres 1
codul MediaSind 1
CJ12. Care sunt codurile deontologice pe care le cunoaşteţi? (răspuns multiplu)60
Implicarea jurnaliştilor în încheierea de contracte de publicitate
� 31% dintre respondenţi spun că sunt implicaţi în încheierea de contracte de publicitate. Din totalul celor care nu au funcţii de conducere, un sfert dintre ei spun că sunt în continuare implicaţi activ în acest demers.
� Jurnaliştii din presa locală si cei din radio spun că sunt implicaţi in mai mare măsură în încheierea de contracte de publicitate.
Prezenţa în redacţii a subiectelor interzise
61
Prezenţa în redacţii a subiectelor interzise
� Întrebaţi dacă există subiecte interzise în redacţii, 17% dintre respondenţi reclamă acest lucru.
� Mai puţin de jumătate spun că nu au avut diferenţe de opinie cu superiorii pentru publicarea unui articol; 41% dintre respondenţi spun ca au invocat norme deontologice în sprijinul materialului lor, iar dintre aceştia doar un sfert spun că acest lucru nu a ajutat.
Încheierea de contracte de publicitate%, N=508, (slide 1/2)
Da; 31
Nu; 69
Toti respondenţii
În mod evident, jurnaliştii sunt mai puţin implicati în incheierea de contracte de publicitate. Totuşi, 25% dintre ei declară că activitatea lor implică şi acest lucru
Diferenţe semnificative statistic
CJ13. Dvs. încheiaţi sau facilitaţi încheierea de contracte de publicitate în redacţia în care lucraţi? (răspuns unic)
61
39
25
39
61
75
0 50 100
Directori-media, directori generali, …
Editori coordonatori, senior editori, …
Jurnalisti fara atributii de conducere
Da Nu
62
Încheierea de contracte de publicitate% N=508 (slide 2/2)
15
36
85
64
0 50 100
National
Local
Da Nu
Jurnaliştii din presa locală şi cei din radio spun că sunt implicati în mai mare masură în contracte de publicitate
CJ13. Dvs. încheiaţi sau facilitaţi încheierea de contracte de publicitate în redacţia în care lucraţi? (raspuns unic)
24
43
30
76
57
70
0 50 100
Presa scrisa
Radio
Televiziune
Da Nu
63
Diferenţe semnificative statistic
Prezenţa în redacţii a subiectelor interzise % N=508
Da; 17
Nu; 83
Toţi respondenţii
CJ14. În prezent, în redacţia dvs. există subiecte interzise? (răspuns unic)
17
10
19
83
90
81
0 20 40 60 80 100
Directori-media, directori generali, redactori-sefi, redact
Editori coordonatori, senior editori, editori, sefi de secti
Jurnalisti fara atributii de conducere
Da Nu
64
Invocarea normelor deontologice în sprijinul materialului scris% N=508
Da, am invocat; 41
Nu am avut diferente de opinii cu superiorul meu; 43
Toţi respondenţii
Nu, nu am invocat; 16
CJ15. In cazul unor diferenţe de opinii cu superiorul dvs. aţi invocat normele deontologice în sprijinul materialului dvs.? (răspuns
unic)
41
55
37
15
12
17
44
33
46
0 50 100
Directori-media, directori generali, redactori-sefi, redact
Editori coordonatori, senior editori, editori, sefi de secti
Jurnalisti fara atributii de conducere
Da, am invocat
Nu, nu am invocat
Nu am avut diferente de opinii cu superiorul meu
65
Măsura în care invocarea normelor deontologice a ajutat la publicarea materialelor%, N=201
In foarte mare masura;
19
In mare
In mica masura; 21
In foarte mica masura / Deloc; 6
Toţi respondenţii
In mare masura; 53
CJ16. Gândindu-vă la aceste situaţii, în ce măsură v-au ajutat normele deontologice să obţineţi aprobarea pentru a publica materialul dvs.? (raspuns unic)
22
19
19
63
56
52
15
19
23
7
6
0 50 100
Directori-media, directori generali, redactori-sefi, redact
Editori coordonatori, senior editori, editori, sefi de secti
Jurnalisti fara atributii de conducere
In foarte mare masura
In mare masura
In mica masura
In foarte mica masura / Deloc
66
Transparenţa averilor şi intereselor
� Aproape toţi respondenţii sunt împotriva declarării averilor către şeful redacţiei şi mai mult de trei sferturi împotriva declarării publice a averilor.
� Ceva mai mult de jumătate dintre ei sunt de acord să îşi facă publice interesele (participări la firme, interese comerciale etc.)
Modele pentru mediul jurnalistic
67
� O treime dintre respondenţi îl numesc pe Cristian Tudor Popescu drept model pentru mediul jurnalistic în ceea ce priveşte respectarea eticii profesionale. Acesta este urmat la diferenţă mare de procente de Ion Cristoiu şi Robert Turcescu (cu 12 %) şi Mircea Badea şi Emil Hurezeanu cu 10 procente. Procente peste 5% mai înregistrează Marius Tucă şi Andreea Esca. Ceilalţi jurnalişti menţionaţi au procente de sub 5%.
� 14% dintre respondenţi spun că nu există persoane care să fie date drept exemplu de urmat pentru respectarea normelor etice.
Transparenţa averilor şi intereselor – total respondenţi %N=508 (slide 1/3)
Nu; 56
Nu; 60
Da; 44
Da; 40
Să-şi declare interesele (participări la firme, interese comerciale) către şeful
redacţiei
Să-şi declare public interesele (participări la firme, interese
comerciale)
CJ17. Credeţi că jurnaliştii ar trebui... (răspuns multiplu)
Nu; 92
Nu; 77
Da; 8
Da; 23
0 20 40 60 80 100
Să-şi declare averile către şeful redacţiei
Să-şi declare public averile
Nu
Da
68
Transparenţa averilor şi intereselor – total respondenţi %N=508 (slide 2/3)
83
90
93
17
10
7
0 20 40 60 80 100
Directori-media, directori …
Editori coordonatori, senior …
Jurnalisti fara atributii de conducere
Nu Da
Să-şi declare averile către şeful redacţiei
CJ17. Credeţi că jurnaliştii ar trebui... (răspuns multiplu)
0 20 40 60 80 100
74
80
76
26
20
24
0 20 40 60 80 100
Directori-media, directori …
Editori coordonatori, senior …
Jurnalisti fara atributii de conducere
Nu Da
Să-şi declare public averile
69
Transparenta averilor şi intereselor – total respondenţi %N=508 (slide 3/3)
56
61
55
44
39
45
0 20 40 60 80 100
Directori-media, directori …
Editori coordonatori, senior …
Jurnalisti fara atributii de conducere
Nu Da
Să-şi declare interesele (participări la firme, interese comerciale) către şeful redacţiei
CJ17. Credeţi că jurnaliştii ar trebui... (răspuns multiplu)
0 20 40 60 80 100
53
59
60
47
41
40
0 20 40 60 80 100
Directori-media, directori …
Editori coordonatori, senior …
Jurnalisti fara atributii de conducere
Nu Da
Să-şi declare public interesele (participări la firme, interese comerciale)
70
Modele pentru mediul jurnalistic%, N=508
10
12
12
14
34
Mircea Badea
Robert Turcescu
Ion Cristoiu
Nu stiu/ Nu sunt/ Nu cunosc / Niciun model de urmat in domeniu
Cristian Tudor Popescu
CJ18. Vă rog să numiţi doi jurnalişti care reprezintă modele pentru mediul jurnalistic în ceea ce priveşte respectarea eticii profesionale. Vă rog să vă referiţi la jurnalişti cu vizibilitate publică, reprezentativi la nivel naţional, nu la nivel local. (răspuns multiplu)
6
6
10
0 5 10 15 20 25 30 35 40
Marius Tuca
Andreea Esca
Emil Hurezeanu
Notă: restul menţionărilor au înregristrat procente de sub 5%
71
Structura eşantionului %, N=508 (slide 1/3)
Gen
45-59 ani; 9%
60 ani si peste; 1%
Vârsta
Masculin; 45%Feminin;
55%
18-29 ani; 45%
30-44 ani; 45%
72
Structura eşantionului %, N=508, (slide 2/3)
Televiziune; 30%
Tip media
Presa scrisa; 42%
Radio; 29%
73
Structura eşantionului %, N=508, (slide 3/3)
Directori-media, directori generali, redactori-şefi, redactori-şefi adjuncţi; 13%
Editori coordonatori, senior editori, editori, şefi de secţii, şefi de departamente,
secretari generali de redacţii, secretari de
redacţii; 10%
Funcţia respondentului
Jurnalişti fărăatribuţii de
conducere; 77%
74
Structura eşantionului % N=508
Liceu; 9%
Şcoală postliceală sau
colegiu; 3%
Facultate neterminată;
8%
Curs de specializare sau master ; 14%
Doctorat; 1%
Educaţie
Învăţământ superior; 65%
75