10
1.1. Contabilitatea sistem informaţional principal. Funcţiile contabilităţii. 1.2. Cadrul normativ al contabilităţii în Republica Moldova. 1.3. Principiile de baă ale contabilităţii. 1.!. Contabilitatea financiară "i de #estiune. 1.1. Contabilitatea – sistem informaţional principal. Funcţiile conta Sistemul informaţional economic reprezintă un ansamblu organizat de informaţii economice complexe, care se obţin prin prelucrarea datelor furni sunt necesare pentru organizarea, conducerea şi desfăşurarea act Principala funcţie a sistemului informaţional economic este de a fur necesare cunoaşterii activităţii economice în vederea luării deciziilor pe toate treptele organizatorice. Sistemul informaţional economic are următoarea structură, car 1. ansamblul informaţiilor economice complexe !. prelucrarea datelor sau informaţiilor economice ". sursele de date şi informaţii economice. #mportanţa sistemului informaţional economic constă în faptul că organizarea şi conducerea activităţii economice la nivel micro şi macroec permanentă a stării şi funcţionării entităţilor, cunoaştere ce s informaţional economic. Sistemul informaţional ne a$ută să observ resurselor, sesizăm şi examinăm critic deficienţele efectele pozitive. Principala sursă de date a sistemului informaţional economic şi, to componentele de bază ale acestuia este contabilitatea . Obiectivele contabilităţii entităţilor pot fi formulate astfel: înregistrarea cronologică şi sistematică a mişcărilor p asigurarea integrităţii patrimoniului şi controlul operaţiilor pa efectuate; urmărirea şi furnizarea rezultatelor obţinute atât pent cât şi pentru informarea acţionarilor sau asociaţilor, băncilor, organelor fiscale şi altor persoane juridice furnizarea informaţiilor necesare întocmirii situaţiilor financiare şialtor documente de sinteză contabilă. %n cadrul informaţiilor economice, informaţia contabilă ve&iculează cunoştinţe de reflectare şi control privitoare la situaţia patrimoniului şi 'otodată informaţia contabilă este: exactă fundamentală completă comparabilă şi corelată se referă la fenomene reale se obţine în flux continuu. #nformaţia contabilă se conservă şi se stoc&ează cu a$utorul u fi: 1 $ema 1. %niţiere în contabilitatea entităţii

Bazele contabilitatii

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Introducere in studiul contabilitatii... principii de baza, legislatia in vigoare si alte aspect introductive

Citation preview

1.1. Contabilitatea sistem informaional principal. Funciile contabilitii.1.2. Cadrul normativ al contabilitii n Republica Moldova.

1.3. Principiile de baz ale contabilitii.

1.4. Contabilitatea financiar i de gestiune.

1.1. Contabilitatea sistem informaional principal. Funciile contabilitii.Sistemul informaional economic reprezint un ansamblu organizat de informaii economice complexe, care se obin prin prelucrarea datelor furnizate de anumite surse i care sunt necesare pentru organizarea, conducerea i desfurarea activitii economice.

Principala funcie a sistemului informaional economic este de a furniza informaiile necesare cunoaterii activitii economice n vederea lurii deciziilor pe toate treptele organizatorice.

Sistemul informaional economic are urmtoarea structur, care reprezint:

1. ansamblul informaiilor economice complexe;

2. prelucrarea datelor sau informaiilor economice;

3. sursele de date i informaii economice.

Importana sistemului informaional economic const n faptul c organizarea i conducerea activitii economice la nivel micro i macroeconomic presupune cunoaterea permanent a strii i funcionrii entitilor, cunoatere ce se realizeaz cu ajutorul sistemului informaional economic. Sistemul informaional ne ajut s observm modul de utilizare a resurselor, s sesizm i s examinm critic deficienele existente i s punem n valoare efectele pozitive.

Principala surs de date a sistemului informaional economic i, totodat, una din componentele de baz ale acestuia este contabilitatea.

Obiectivele contabilitii entitilor pot fi formulate astfel:

nregistrarea cronologic i sistematic a micrilor patrimoniale;

asigurarea integritii patrimoniului i controlul operaiilor patrimoniale efectuate;

urmrirea i furnizarea rezultatelor obinute att pentru necesitile proprii ct i pentru informarea acionarilor sau asociailor, clienilor i furnizorilor, bncilor, organelor fiscale i altor persoane juridice i fizice;

furnizarea informaiilor necesare ntocmirii situaiilor financiare i altor documente de sintez contabil.

n cadrul informaiilor economice, informaia contabil vehiculeaz cunotine de reflectare i control privitoare la situaia patrimoniului i rezultatele obinute. Totodat informaia contabil este:

exact;

fundamental;

complet;

comparabil i corelat;

se refer la fenomene reale;

se obine n flux continuu.

Informaia contabil se conserv i se stocheaz cu ajutorul unui suport material care poate fi:

a) un document justificativ;

b) un registru de eviden contabil;

c) o situaie financiar contabil de sintez i raportare.

Prelucrarea i transmiterea datelor contabile se poate face cu ajutorul documentelor sau a echipamentelor electronice.

Multitudinea i varietatea informaiilor pe care le gestioneaz i le ofer sistemul informaional contabil se pot delimita n:

1) informaii de natur juridic i financiar;

2) informaii de natur economic.

Informaiile de natur juridic i financiar se refer la operaiile generate de relaiile cu terii permind cunoaterea n orice moment a:

sumelor datorate furnizorilor;

angajailor i creditorilor;

sumele de primit de la clieni, debitori i ali creanieri;

venitului din vnzri (cifrei de afaceri);

veniturilor i cheltuielilor;

rezultatului financiar (sub form de profit sau pierdere).

Informaiile de natur economic se refer la:

cunoaterea costurilor de fabricaie a bunurilor, de exercitare a lucrrilor sau de prestare a serviciilor;

nivelul de rentabilitate realizat n urma vnzrilor pe pia;

mrimea valoric a factorilor care au cauzat i determinat volumul rezultatelor obinute n cursul i la sfritul perioadei de gestiune;

cunoaterea n perspectiv a modului cum vor evalua n perioada viitoare situaia datoriilor, creanelor, costul vnzrilor, rezultatele financiare, etc.

Deci, n mod concret informaiile contabile se identific cu:

datele financiar contabile privind starea i micarea elementelor patrimoniale;

indicatorii economico-financiari privind resursele i rezultatele obinute.

Contabilitate are ca obiectiv esenial furnizarea a unui ansamblu de informaii care s rspund diverilor utilizatori de date contabile. n prezent, att pe plan internaional ct i pe plan naional, luarea deciziilor la nivelul entitilor se bazeaz pe informaia privind situaia financiar i rezultatele activitii entitii, care este furnizat de sistemul informaional de culegere, prelucrare, generalizare i transmitere a datelor numit contabilitate. Contabilitatea culege informaiile primare, le prelucreaz aplicnd metodele i procedeele sale specifice i le prezint utilizatorilor sub form de rapoarte (situaii) financiare. Utilizatorii poteniali ai informaiei financiar-contabile sunt: investitorii actuali i poteniali, acionarii, salariaii entitii, creditorii, furnizorii i ali parteneri comerciali, clienii, instituiile guvernamentale, publicul i alte persoane fizice i juridice cointeresate (vezi schema 1).

Schema 1. Potenialii utilizatorii a informaiei contabilen funcie de nivelul i caracterul interesului financiar utilizatorii informaiei financiar-contabile pot fi divizai n dou grupe:

externi, care se afl n afara entitii i solicit informaii pentru luarea deciziilor privind activitatea acesteia;

interni, care activeaz n cadrul entitii.

Utilizatorii externi ai informaiei pot fi cu interes financiar direct i indirect. Ei obin informaia din rapoartele financiare ale entitii, rspunderea pentru pregtirea i prezentarea creia o poart conducerea entitii.

Din categoria utilizatorilor externi cu interes financiar direct fac parte: investitorii actuali i poteniali, bncile, furnizorii, clienii i ali utilizatori. n baza datelor rapoartelor financiare ei trag concluzii privind perspectivele financiare i solvabilitatea entitii. De exemplu:

investitorii, ca persoane, ce acord capital i consultanii lor, sunt ngrijorai de riscul inerent investiiilor i sunt cointeresai n obinerea venitului din investiii. Ei au nevoie de informaii, pentru a-i ajuta s decid, cnd este util s cumpere, s dein sau s vnd aciuni, sau s investeasc mijloace n entitatea respectiv. Acionarii de asemenea sunt cointeresai n informaii, care le va permite s determine capacitatea entitii (organizaiei) de a onora la scaden dividendele;

bncile i ali creditori, care temporar acord entitilor credite i mprumuturi n schimbul unui oarecare venit, exprimat n dobnzi sau printr-o sum fixat, sunt cointeresai n informaii, care le va permite s determine, dac vor fi pltite la timp sumele de baz i dobnzile;

furnizorii i diveri parteneri comerciali solicit informaii, care le va permite s determine, dac sumele aferente lor vor fi pltite la timp; cu ct furnizorii depind mai mult de entitate ca clieni, cu att mai atent ei vor urmri rezultatele financiare ale acesteia, pentru a aprecia nivelul siguranei (eficienei) desfacerii produselor sale;

clienii depind de entitate ca cumprtori de mrfuri necesare i sunt cointeresai n informaii privind continuitatea activitii entitii i stabilitatea livrrilor produciei acesteia, mai ales, n cazul n care ei ntrein relaii cu aceasta o perioad ndelungat.

Din categoria utilizatorilor externi cu interes financiar indirect fac parte organele, mputernicite s gestioneze patrimoniul de stat i municipal, organele administrative i fiscale, inclusiv Guvernul i instituiile guvernamentale, ali utilizatori (organizaiile obteti, bursele de valori i de mrfuri, instituiile tiinifice, consultanii etc.). organele administrative i fiscale, inclusiv Guvernul i instituiile guvernamentale, solicit informaii n vederea reglementrii de stat, determinrii impozitelor i elaborrii politicii fiscale, calculrii diverilor indicatori statistici. De asemenea pentru acetia prezint interes eficiena activitii entitii, repartizarea resurselor financiare, materiale i forei de munc (ndeosebi a celor locale);

publicul (n primul rnd, n zona unde se afl sediul entitii) este cointeresat n informaii ce va permite s aprecieze influena activitii entitii asupra situaiei economice i sociale n regiune (ar), vieii cetenilor. De exemplu, entitatea (organizaia) aduce o contribuie esenial n viaa economic a regiunii, mrind numrul de locuri de lucru, orientndu-se la furnizorii locali, realiznd aciuni de ocrotire a naturii. Rapoartele financiare n acest caz trebuie s asigure diferite pturi sociale cu informaii privind direciile de dezvoltare a entitii i realizrile reale obinute n sfera de producie.

Conform legislaiei Republicii Moldova organele fiscale, spre deosebire de ali utilizatori externi de informaie, au dreptul s solicite informaii cuprinse nu numai n rapoartele financiare, ci i de alt natur privind activitatea entitii, necesar pentru verificarea corectitudinii calculrii i plii impozitelor. Informaia contabil se prezint de asemenea la solicitarea organelor de control i ierarhic superioare, auditorilor n cazul efecturii controlului, precum i altor utilizatori n conformitate cu legislaia n vigoare i actele de constituire.

ali utilizatori externi necesit informaii, de regul, pentru aprecierea situaiei financiare a entitii. Aceast informaie poate fi furnizat nemijlocit de entitate sau de organele statistice de stat contra unei taxe stabilite.

Utilizatorii interni reprezint personalul de gestiune, care la toate nivelurile utilizeaz informaiile contabile la planificarea, controlul i evaluarea operaiilor de afaceri. Acetia sunt:

proprietarii, fondatorii i asociaii ai entitilor sunt interesai n informaii privind rentabilitatea, mrimea activelor nete i lichiditatea entitii.

reprezentanii administraiei n persoana consiliului de observatori, consiliului de directori sunt utilizatorii de baz ai informaiei financiare. Pentru fiecare din ei componena informaiei necesare depinde de funciile ndeplinite i postul pe care l dein.

pentru managerii entiti, conductorii i specialitii subdiviziunilor este mai important informaia privind suma profitului, necesarul de mijloace bneti, costul de producie, rentabilitatea unor articole distincte etc.

salariaii entitii sunt interesai n obinerea de informaii referitoare la stabilitatea i rentabilitatea ntreprinderii, precum i informaii care le permite s aprecieze capacitatea entitii de a-i asigura cu salarii, indemnizaii sociale i posibilitatea desfurrii activitii n viitor.

ntru fundamentarea procesului decizional contabilitatea, ca mijloc de culegere, sintetizare i prezentare a informaiei economice i financiare, n cadrul sistemului de gestiune al entitii ndeplinete urmtoarele funcii:

1. Funcia de nregistrare i prelucrare a datelor const n consemnarea, potrivit unor principii i reguli proprii, a proceselor i fenomenelor economice ce apar n cadrul unitilor patrimoniale i se pot exprima valoric.

2. Funcia de informare reprezint funcia de baz a contabilitii i rezid n furnizarea informaiilor privind structura i dinamica patrimoniului. Contabilitatea are o funcie de informare intern (contabilitatea managerial - pentru conducerea ntreprinderii) i o funcie de informare extern (contabilitatea financiar pentru teri). Contabilitatea furnizeaz informaii privind poziia financiar a entitii, modul de utilizare a resurselor materiale, umane i financiare, rezultatele obinute, etc. Optimizarea acestei funcii este condiionat de gradul de dotare cu echipamente de calcul, care permit obinerea de informaii n timp real.

Informaia furnizat de contabilitate se utilizeaz pe larg pentru planificarea, elaborarea de strategii i tactici de acionare n viitor, analiza economico-financiar etc. Pentru ca informaia furnizat de contabilitate s fie util, ea trebuie s corespund anumitor cerine cum:a) autenticitatea informaia prezentat trebuie s fie veridic, uor controlabil;

b) neutralitatea informaia trebuie s reflecte obiectiv procesele i fenomenele ce au loc la entitate indiferent de interesele unor grupe de persoane;

c) importana (esenialitatea) - se manifest prin posibilitatea influenei informaiei asupra lurii deciziilor;

d) oportunitatea - informaia trebuie prezentat la momentul potrivit, fr ntrzieri;

e) verificabilitatea - posibilitatea verificrii informaiei;f) comparabilitatea - posibilitatea comparrii informaiei n timp (n raport cu alte perioade de gestiune) i spaiu (n raport cu indicatorii altor entiti);g) claritatea - informaia trebuie s fie uor de neles, utilizatorii nu trebuie se depun eforturi mari pentru nelegerea informaiei furnizate de contabilitate.3. Funcia de control gestionar este legat de funcia de informare i semnific verificarea modului de plasare i utilizare a valorilor materiale i bneti, de gospodrire a resurselor, de respectare a disciplinei financiare n cadrul entitii. Funcia dat poate fi realizat n cazul n care sunt stabilite anumite norme i normative, bugete de care trebuie s se conduc personalul entitii n activitatea sa.

4. Funcia previzional (analitic) - se manifest prin faptul c n baza informaiei furnizate de contabilitate se calculeaz un ir de indicatori care caracterizeaz situaia financiar a entitii i n baza crora conducerea entitii adopt deciziile respective sau entitate anumite msuri referitoare la politica de investire, politica de dividende, politica de creditare a cumprtorilor etc. n condiiile economiei de pia i a concurenei aspre aceast funcie capt o importan deosebit n lupta concurenial i contribuie la sporirea eficienei afacerii. Informaiile contabile servesc la fundamentarea programelor, la elaborarea bugetelor ntreprinderii, la compararea valorilor efectiv realizate cu cele estimate, inclusiv la elaborarea aciunilor corective adecvate, etc.

5. Funcia juridic are n vedere credibilitatea i relevana informaiei contabile. n procesul de eviden procesele i fenomenele economice se nregistreaz n documente concrete, care mai apoi, n caz de litigiu, servesc ca prob ce confirm realitatea unor operaii economice i stabilesc drepturile i obligaiile prilor, precum i pentru a stabili rspunderea patrimonial pentru pagubele produse. Aceast funcie contribuie la meninerea unui climat de ordine i disciplin n administrarea bunurilor economice.

Momentul apariiei contabilitii ca tiin se consider secolul XV odat cu apariia primelor lucrri consacrate contabilitii n care erau descrise regulile nregistrrilor n registrele contabile i principiul dublei nregistrri. Autorii acestor cri au fost Benedict Cotrulli (lucrarea "Cu privire la comer i comerciantul onest" i Luca Paciolo ("Tratat de contabilitate n partid dubl"). Unele procedee ale contabilitii dateaz nc din antichitate ns aceti autori au fost primii care au sistematizat cunotinele despre contabilitate. 1.2. Cadrul normativ al contabilitii n Republica Moldova.

Contabilitatea naional are la baz un drept contabil ale crui surse sunt multiple, normalizarea cror se afl sub tutela statului, n special al Ministerului Finanelor.

Prin reglementarea contabilitii se nelege ansamblul normelor care guverneaz practicarea contabilitii ntr-o perioad dat i este compus din norme i reguli cu caracter legislativ (lege) sau reglementar (hotrre, regulament, instruciune).

Organizarea contabilitii patrimoniale constituie o obligaie stabilit prin Legea contabilitii nr. 113-XVI din 27.04.2007 scopul creia este stabilirea cadrului juridic, a cerinelor unice i a mecanismului de reglementare a contabilitii i raportrii financiare n Republica Moldova. Prevederile prezentei legi se aplic pentru toate persoanele juridice i fizice, care desfoar activitate de ntreprinztor, precum i a organizaiilor necomerciale. De asemenea aceast obligaie se rsfrnge i asupra instituiilor publice, notarilor, avocailor, birourilor nfiinate de acetia. Obligaia de a organiza i conduce contabilitatea revine, potrivit legii i reprezentanelor i filialelor ntreprinderilor (organizaiilor) nerezidente, nregistrate n Republica Moldova, indiferent de domeniul de activitate, tipul de proprietate i forma juridic de organizare. Contabilitatea se ine n limba de stat i n moned naional, iar faptele economice efectuate n valut se in att n moned naional, ct i n valut strin, potrivit standardelor de contabilitate.

n acest act normativ sunt dezvluite noiunile de baz; este stabilit modul de organizare i sunt stipulate principiile de baz ale contabilitii; este determinat modul de ntocmire a documentelor primare i celor cu regim special, precum componena i termenele de prezentare a situaiilor financiare; sunt stipulate cerine privind corectarea erorilor contabile i cerinele privind pstrarea documentelor primare, registrelor contabile i situaiilor financiare.

Entitile au obligaia s organizeze i s conduc contabilitate proprie. n acest scop trebuie s asigure:

ntocmirea documentelor justificative pentru orice operaie care afecteaz patrimoniul;

nregistrarea n contabilitate a operaiilor patrimoniale;

inventarierea patrimoniului;

ntocmirea, anual i n situaia fuziunii sau ncetrii activitii, a situaiilor financiare;

furnizarea publicarea i pstrarea informaiilor cu privire la situaia patrimoniului i rezultatele obinute de entitate.

Rspunderea pentru inerea contabilitii i raportarea financiar revine:

a) conducerii (organului executiv) - n entitatea cu rspundere limitat;

b) partenerilor - n entitatea ai crei proprietari au rspundere nelimitat;

c) proprietarului - pentru ntreprinztorii individuali;

d) conductorului entitii - n entitile neprevzute la lit.a)-c).

Persoanele n cauz au obligaia:

a) s organizeze i s asigure inerea contabilitii n mod continuu din momentul nregistrrii pn la lichidarea entitii;

b) s asigure elaborarea i respectarea politicilor contabile n conformitate cu cerinele prezentei legi, ale Standardelor Internaionale de Raportare Financiar (S.I.R.F.) i ale Standardelor Naionale de Contabilitate (S.N.C.).

Obligaia n cauz deriva din prevederile articolului 7 al Legii nominalizate, n care se stipuleaz c, baza inerii contabilitii i raportrii financiare o constituie Standardele de contabilitate ca parte component a cadrului juridic naional, aplicarea standardelor este obligatorie.

Standarde Naionale de Contabilitate - standarde i interpretri, bazate pe directivele Uniunii Europene i pe I.F.R.S. stabilesc reguli generale obligatorii privind inerea contabilitii i raportarea financiar. Ordinul Minesterului de Finane nr.166 din 28.11.2013 prevede c SNC noi (16 la numr) i Indicaii metodice (2 la numr) se aplic de entiti obligatoriu de la 1 ianuarie 2015.

Din cadrul actelor normative care reglementeaz domeniul contabilitii se includ: Planul de conturi contabile, Codul fiscal, Codul muncii, Legea bugetului de stat, Legea bugetului asigurrilor sociale de stat, diferite regulamente i instruciuni ale Ministerului de finane i Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, etc.

De menionat c, n msura n care nu exist un standard specific sau o interpretare, intr n rol raionamentul profesional n formularea n formularea i dezvoltarea unor politici contabile, care s ofere informaii relevante i credibile beneficiarilor de situaii financiare.

1.3. Principiile de baz ale contabilitii.

Datorit faptului c este important ca toi cei care in eviden contabil i/sau recepioneaz situaiile financiare s le poat interpreta uniform, unitar i corect, s-a elaborat un set de norme cu caracter general ce formeaz cadrul conceptual general al contabilitii, numite principii contabile. Potrivit art. 6 al Legii contabilitii i n scopul crerii unei imagini reale a patrimoniului, a situaiei financiare i a rezultatelor obinute de ctre entitate este necesar de respectat urmtoarele principii normative ale contabilitii:

principiul continuitii activitii - potrivit cruia se presupune c entitatea i continu n mod normal activitatea ntr-un viitor previzibil. n acest caz se presupune c entitatea nu are intenia i nici necesitatea de a-i reduce considerabil sau a-i sista activitatea. Acest principiu decurge din faptul c entitile, de obicei, se creeaz pe un termen nelimitat. Principiul continuitii activitii influeneaz modul n care se evalueaz activele n bilan. De exemplu: n mod normal mijloacele fixe se reflect n bilan la valoarea de bilan, care este egal cu diferena dintre valoarea de intrare i suma amortizrii acumulate. n cazul lichidrii entitii este necesar de evaluat mijloacele fixe la valoarea de lichidare (valoarea la care acestea pot fi vndute), care, de regul, este mai mic dect valoarea de bilan. principiul contabilitii de angajamente - n virtutea cruia, veniturile i cheltuielile se nregistreaz n contabilitate atunci cnd au avut loc operaiile economice care au generat aceste venituri i cheltuieli, indiferent de momentul efectiv de ncasare sau plat a banilor. Exemplu: n anul N s-a pltit pentru revista Contabilitatea i audit suma de 1 250 lei din care 1 000 lei n mod anticipat pentru anul N+1. n rezultatul anului N vor fi reflectate la cheltuieli generale i administrative numai 250 lei, celelalte 1000 lei constituind cheltuieli ale anului N+1.

principiul permanenei metodelor - care presupune aplicarea consecutiv de la o perioad la alta a acelorai reguli i norme de evaluare, nregistrare n contabilitate i prezentare n rapoartele financiare a elementelor patrimoniale i a rezultatelor. Respectarea acestui principiu asigur comparabilitatea n timp a indicatorilor economici. Regulile, procedeele i metodele contabilitii sunt fixate n politici contabile a entitii. n caz de modificare a unei metode este necesar de calculat influena acestei modificri n expresie bneasc, iar la efectuarea comparrilor dintre indicatori calculai dup diferite metode de efectuat recalculrile respective, deoarece metode i evaluri diferite conduc la rezultate diferite. principiul separarea patrimoniului i datoriilor. Conform acestui principiu, componentele elementelor de activ sau de datorii trebuie evaluate separat, avnd n vedere specificul fiecrui component patrimonial, care atrage dup sine o metod specific de evaluare i nu o metod unic, valabil pentru toate componentele patrimoniului. Acest principiu reprezint abandonarea practicii evalurilor administrative, nedifereniate, prin metod unic, impus printr-un act normativ i adoptarea metodelor economice de evaluare, care s in seama att de caracteristicile elementului patrimonial supus evalurii, ct i de utilitatea sa sau de condiiile pieei sale.

De exemplu, S.R.L. Vila Verde trebuie s aib un cont bancar separat de cel al proprietarului su. Proprietarul n cauz poate avea n proprietate o cas, o main i alte bunuri, poate avea de asemenea datorii personale, dar toate acestea nu reprezint resurse sau datorii ale S.R.L. Vila Verde. n plus proprietarul S.R.L. Vila Verde poate fi i proprietarul unei alte afaceri, de exemplu o cafenea. n acest caz trebuie s existe contabiliti complet separate pentru fiecare afacere.

principiul necompensrii const n excluderea compensrii reciproce ntre active i datorii, precum i ntre venituri i cheltuieli. Orice compensare ntre elementele de activ i de datorii sau ntre elementele de venituri i cheltuieli este interzis. Eventualele compensri ntre creane i datorii ale entitii fa de acelai agent economic pot fi efectuate, cu respectarea prevederilor legale, numai dup nregistrarea n contabilitate a veniturilor i cheltuielilor la valoarea integral.

Sunt de asemenea permise, n condiiile legii, dup o temeinic analiz i cu aprobarea conducerii ntreprinderii, compensarea ntre plusurile i minusurile n gestiune detectate cu ocazia inventarierii, cu condiia ca acestea s fie echivalente i:

n cadrul aceleiai gestiuni, sortimentele respective s fie confundabile, avnd caracteristici similare;

ntre dou gestiuni, acestea s fie legate logic i succesiv n cadrul fluxului de producie (de exemplu, secie de producie spaiu de depozitare sau depozit magazin, etc.).

principiul consecvena prezentrii ine de modul de prezentare i clasificare a elementelor n situaiile financiare, i prevede c acesta trebuie meninut de la o perioad la alta, cu excepia cazului cnd: n urma unei schimbri semnificative n natura activitii entitii sau unei revizuiri a situaiilor financiare este evident c un alt mod de prezentare sau clasificare ar fi mai potrivit avnd n vedere criteriile de selecie i aplicare a politicilor contabile prezentat n IAS 8 Politici contabile, modificri n estimri contabile, erori;

o schimbare a prezentrii este cerut de un Standard sau de o Interpretare.1.4. Contabilitatea financiar i de gestiune.n Republica Moldova contabilitatea managerial a fost recunoscut oficial prin intermediul Concepiei reformei contabilitii Nr. 1187 din 24.12.1997.

Contabilitatea managerial reprezint un domeniu distinct n cadrul evidenei contabile, avnd drept obiectiv principal msurarea, colectarea, prelucrarea i transmiterea informaiei pentru planificare (bugetare), calculaie, control i analiza executrii bugetelor n scopul pregtirii rapoartelor interne pentru luarea deciziilor manageriale.

Trebuie de menionat, c conform art.3 al Legii contabilitii nr. 113-XVI din 27.04.2007 acest domeniu al contabilitii, n mod oficial, este denumit ca contabilitatea de gestiune.n opinia autorilor contabilitatea de gestiune cuprine un sector mai restns i anume, doar bugetarea, contabilizarea costurilor de producie i calculaia costului de producie, pe cnd contabilitatea manageriala se mai refer i la alte elemente cum ar fi: venituir, cheltuieli, rezultate financiare, inklusiv procesul de luare deciziilor manageriale, motiv pentru care s-a optat pentru noiunea de contabilitatea managerial.Interaciunea ntre contabilitatea financiar i contabilitatea managerial se concretizeaz n urmtoarele.

Ambele sisteme (contabiliti) analizeaz aceleai operaiuni economice, dar din diferite aspecte. De exemplu, datele reflectate n sistemul contabilitii financiare despre costul vnzrilor se folosesc paralel i n contabilitatea managerial n forma costurilor directe de materiale, costurilor cu manopera (retribuirea muncii) i costurilor indirecte de producie.

n baza costului de producie, calculat n sistemul contabilitii manageriale, n contabilitatea financiar se efectueaz evaluarea activelor create n entitate.

Factorii, care determin semnificaia principiilor uzuale ale contabilitii financiare, activeaz i n contabilitatea managerial. De exemplu, conducerea entitii, nu poate s se bazeze doar pe evaluri i preri necontrolabile i subiective.

Informaiile operative se folosesc nu numai n contabilitatea managerial, dar i la ntocmirea documentelor contabile. Prin urmare, pentru a evita dublarea, colectarea informaiei primare trebuie s fie efectuat n conformitate cu interesele att a contabilitii financiare, ct i a contabilitii manageriale.

Contabilitatea financiar ofer informaii publice, necesare utilizatorilor externi, respectiv: asociai; acionari; clieni i furnizori; organele financiare i de credit; administraia de stat; organele fiscale.

Organizarea i conducerea unei contabiliti financiare, relativ unitare, care s asigure oferirea acestor informaii oficiale este impus prin reglementri normative emise de la organismele naionale cu atribuii n domeniul normrii contabilitii. Furnizarea informaiilor publice constituie atributul principal i scopul declarat al organizrii i conducerii contabilitii financiare. Ea are ca obiect nregistrarea cronologic i sistematic a fluxurilor reale, financiare i monetare ale unitilor patrimoniale cu exteriorul, precum i ntocmirea situaiilor financiare anuale ale entitii: bilanul, situaia de profit i pierdere, situaia modificrii capitalurilor proprii, situaia fluxurilor de numerar, politici contabile i note explicative.

Contabilitatea managerial ofer informaii confideniale, care servesc gestionarilor sau managerilor, din interiorul entitii economice, care urmresc procesul de transformare a resurselor n rezultat. Aceast contabilitate asigur informaii privind gestiunea intern a unitii, destinaia consumului de resurse, modalitile de calcul ale costurilor, performanele realizate de decupajele entitii pn la nivelul obiectelor de eviden i de calcul al costurilor, respectiv, pn la nivel de produs, lucrare, serviciu, aciune, prestaie. Informaiile furnizate de ctre contabilitatea managerial sunt sistematizate, de regul n documente i analize destinate uzului intern, decidenilor, gestionarilor de la diferite nivele organizatorice, devenind un instrument de modelare a entitii.

Confidenialitatea acestei categorii de informaii reprezint o recunoatere a autonomiei entitilor ntr-o economie de pia concurenial. Prin urmare, organizarea i conducerea unei contabiliti manageriale care s ofere aceast categorie de informaii nu poate fi impus entitilor prin acte administrative ale organismelor naionale cu atribuii n domeniul normrii contabilitii.

Asemnri i deosebiri ntre contabilitatea financiar i contabilitatea managerial

Exist trei aspecte fundamentale care difereniaz contabilitatea financiar de contabilitatea managerial.

ScopuriScopul contabilitii financiare este s furnizeze situaii financiare (situaii de sintez) care vor fi utile att pentru utilizatorii interni ct i externi.

Scopul contabilitii manageriale este s ajute managerii n planificare, decizii i control.

ObiectiveObiectivele contabilitii financiare constau n: nregistrarea fluxurilor reale i monetare, calculul rezultatului entitii, calculul poziiei financiare i ntocmirea situaiilor financiare (bilan, cont de profit i pierdere, situaia fluxurilor de trezorerie, situaia modificrii capitalurilor proprii).

Obiectivele contabilitii manageriale constau n: calculul costurilor, fundamentarea deciziilor interne, ntocmirea bugetelor, controlul respectrii bugetelor, analiza abaterilor i calculul rezultatelor analitice.

UtilizatoriInformaiile contabilitii financiare sunt destinate utilizatorilor interni i externi. Informaiile contabilitii manageriale sunt destinate doar utilizatorilor interni, manageri de la diferite niveluri organizatorice.

Principii contabile Produsele finale ale contabilitii financiare, respectiv situaiile financiare, trebuie elaborate n concordan cu principiile contabile generale acceptate. Utilizatorii externi entitii trebuie s fie asigurai c informaiile ce li se adreseaz sunt elaborate i se bazeaz pe un set comun de reguli generale.

Prin contrast, managerii entitii, nu sunt condui de principiile generale de contabilitate, n obinerea i utilizarea informaiilor. Managerii, pot stabili reguli proprii, majore, privind formatul i coninutul informaiei care este folosit n interiorul entitii.

Tema 1. Iniiere n contabilitatea entitii

Informaia contabil

Utilizatori externi:

Utilizatori cu interes financiar indirect

Utilizatori cu interes financiar direct

Actuali i poteniali:

investitori

bnci i ali creditori

acionari

furnizori i ali creditori comerciali

clieni

Organe fiscale i administrative:

organe fiscale

organe guvernamentale de control

organe de control ale Parlamentului

organe ale statisticii de stat

Comisia Naional aValorilor Mobiliare

organe vamale

organe de stat de planificare a economiei

organe de stat pentru controlul mediului nconjurtor

altele

Reprezentanii publicului:

sindicate

asociaiile (societile) consumatorilor (cumprtorilor)

societi de protecie a mediului nconjurtor

altele

Alte grupe:

consultani tiinifici

auditori

burse de valori

companii de brokeri

birouri de consultaii juridice

companii de asigurri

altele

Utilizatori interni:

proprietari individuali

fondatori, asociai

consiliul de directori

consiliul de observatori

personalul administrativ superior al ntreprinderii

manageri

conductori ai subdiviziunilor

specialiti ai subdiviziunilor

angajaii ntreprinderii (personal)

Influena asupra activitii economice

Comparabilitatea

Asemnri i deosebiri care pot s fie identificate i evaluate

Conveniile care

faciliteaz interpretarea:

Importana relativ

Prudena

Buna informare

Prioritatea coninutului asupra formei

Jack L. Smith, Robert M. Keith, William L. Stephens, Managerial accounting, McGraw-Hill, Book Company, 1988.

10