bovis

C MY K

C MY K

C MY K

C MY K

SPECIAL

include suplimentul

HOLSTEINro magazin

nr. 10 decembrie 2011

ANUL 8 NR. 6 (35)

decembrie 2011

8,5 ron

Tnuva seretrage dinRomânia... cineîmparte cele 50to delapte colectat zilnic şi peste 40to produse lactate dinrafturi; ce se întâmplă cu ferma de la Adunaţii Copăceni, Giurgiu?

Showcase 2011,New York,

19-21 octombrie 2011

Tractorul Valtra N142 Direct exponentul fi losofi ei CVT (transmisie continuă)test: Profi / Tractors and Farm Machinery pag. 48

Dairy Farms Tortoman,o altfel de fermă israeliană din România

Brazilia, pe cât de departe de Români, pe atât de aproape ca şi organizare a fi lierei laptelui

pag. 8

pag. 19

C MY K

C MY K

C MY K

C MY K

BOVILIS® RINGVAC

BOVILIS® IBR MARKER BOVILIS® BOVIPAST RSP

BOVILIS® BVD

PROTEC IE PENTR PER ORMAN

decembrie 2011 3bovismagazin

BOVISmagazin

C MY K

C MY K

Cuprins Nº 35

Fotografi a ediţiei

Un moment surprins în faţa hotelului Mariott din Bucureşti.Cu siguranţă Dumnezeu i-a aju-tat să câştige la 6/49 pentru că ar fi imposibil ca înalţii prelaţi să fi apelat la bunicuţele nostre pentru a cotiza din pensia lor amărâtă la cumpărarea acestui Mercedes clasa S.

BIROUL EDITORIAL

str. Intrarea Vaselor, nr. , Mogoşoaia,cod , jud. Ilfov;

tel. -.e-mail: [email protected]

Director de publicaţie

Dr. Ionuţ Costin LUPU

Colaboratori

Prof. univ. dr. Alin BârţoiuDr. Cosmin Ghencioiu

Dr. Marian Ochea

Traduceri şi adaptări

Conf. Univ. C. GEORGESCU

Pre-Press & Tipar

AUROprint Bucureşti

CORESPONDENŢĂScrieţi-ne părerea dumneavoastră despre

revistă, despre ceea ce aţi dori să afl aţi şi

despre ceea ce consideraţi că este inoportun

să fi e editat. Scrisoarea dumneavoastră poate

fi scrisoarea ediţiei, iar aceasta va fi premiată

cu un abonament pe un an.

BOVIS MAGAZIN este o revistă publicată de

Agricultural Media Group.

Revista are o periodicitate de 6 numere pe an.

Este interzisă reproducerea parţială sau totală

a materialelor cuprinse în această revistă.

Opiniile publicate în articole nu refl ectă

neapărat părerea editorilor ei.

Agricultural Media Group nu răspunde

pentru conţinutul materialelor publicitare şi

nici pentru cel al articolelor oferite. Editorul îşi

rezervă dreptul de a determina categoriile de

cititori care primesc revista gratuit.

ISSN 1841-0472

4 І Agroind Focşani - Investiţii în plină criză - Actul II

8 І Dairy Farms Tortoman, o altfel de fermă israeliană din România

14 І Centrul Veterinar Moldova

15 І Scrisoare deschisă a domnului Dr. Peter Tamas NAGY, director ANARZ, către BOVISmagazin

16 І LG Nutriţie Animală

18 І Showcase 2011, New York 19-21 octombrie 2011

19 І Brazilia, pe cât de departe de România din punct de vedere al distanţei, pe atât de aproape ca şi organizare a fi lierei laptelui

22 І Bergen Farms Localizată în vecinătatea orăşelului Watkins Glen, NY, Statele Unite, la aproxi-

mativ 420 km nord vest de New York City, principala fermă a fraţilor Mike şi Jim Bergen a evoluat de

la 150 vaci la muls în anul 1993 la 1870 în 2011. Efectivul total exploatat acum în această fermă este de

peste 2300 capete.

31 І Micro organismele patogene versus un mediu sănătos pentru animale şi oameni; Prevenirea celor mai frecvente afectiuni ale animalelor

34 І Ferma daneză I/S OleseFerma daneză I/S Olesen Mølgaard... o altă fi losofi e

35 І ABS Global 70 de ani de inovaţie în domeniul ameliorării bovinelor

36 І Încrucişarea trirasială, programul Procross

41 І Latenţa şi recombinarea genetică, limitări majore în succesul programelor de control şi eradicare a IBR în România

50 І Filosofi a CVT: Test: tractorul Valtra N142 Direct Când vine vorba despre dezvoltarea unui model CVT / cu transmisie continuă, echipa Valtra ar fi fost probabil tentată de soluţia cea mai simplă, aceea de a se „pierde” în magazinul de piese ACGO şi de a monta pe un nou tractor o cutie Vario standard. Însă, compania fi nlandeză a decis să urmeze calea cea mai grea, aceea de a şi-o proiecta. O mişcare inteligentă? Afl ăm în acest articol care sunt rezultatele obţinute de N142 Direct cu 4 cilindri, atunci când este supus unui test al echipei redacţionale a revistei Profi .

4 bovismagazin decembrie 2011

BOVISmagazin

C MY K

C MY K

Investiţii în plină criză

actul II

fotog

rafi i

BO

VISm

agaz

in

Petrică Azoiţei manager Agroind Focşani

Deşi acest concept de grajd, prin materialele şi tehnologiile pe care le propune, este relativ nou pe piaţa românească, el este de fapt rezultatul experienţei de generaţii a crescătorilor de vaci şi a fi rmelor specializate în astfel de construcţii din ţări cu tradiţie precum Germania, Austria şi Elvetia. Structura din lemn stratifi cat în combinaţie cu stâlpii şi tiranţii din oţel zincat termic, reduc încărcările pe fundaţii şi implicit costurile. Totodată, conferă o mai bună protecţie împotri-va mediului coroziv din grajd şi creează o atmosferă foarte placută şi călduroasă, reprezentând o alternativă viabila la varianta de structură inte-gral metalică. Sistemul de ventilaţie naturală de la coama acoperişului asigură fl uxul necesar de aer proaspăt din grajd. Uti-lizarea în cadrul acestui sistem a plăcilor de policarbonat fi xate pe şine din aluminiu, asigură o iluminare naturală efi cientă, contribuind la confortul şi bunăstarea vacilor din interior. Grajdul este conceput luând în considerare condiţiile particulare ale climei din ţară şi chiar din zona unde este construit. Placarea pereţilor laterali şi a frontoanelor cu scânduri suprapuse, constituie o barieră indispensabilă împotriva intemperiilor, protejând atât structura clădirii, cât şi animalele.

Adăpostul are 90,7m lungime, 35,3m lăţime, o înălţime la streaşină de 3,5m şi o înălţime la coamă de 9,80m.

Ca spaţiu de odihnă şi deplasare, fi ecare animal benefi ciază de aproximativ 7,2 m2. Frontul de fura-jare este dimensionat pentru a asigura 0,5ml/cap de vacă. În ceea ce priveşte luminozitatea, s-a urmărit asigurarea unui minim de aproximativ 300lux/m2.

Capacitatea de cazarea a noului adăpos Agroind Doaga pe care am început să îl prezentăm în numărul anterior al BOVISmagazin este de 350 de capete. Separatoarele de cuşetă folosite prezintă două avantaje majore, primul îl constituie prinderea individuală pe stâlpi cu profi l pătrat, fapt ce conferă o stabilitate mult mai bună faţă de alte sisteme, iar cel de al doilea este reprezentat de bridele de fi xare a separatoarelor de cusetă pe stâlp, sistem ce permite reglarea ulterioară a înalţimii cuşetei, în cazul schimbării rasei de vaci sau a tipului de aşternut (asterut de paie sau saltele de cauciuc). În adăpost au fost instalate 16 adăpători cu nivel constant, dintre care 12 adăpători cu evacuare rapidă, de 2m lungime, cu o capacitate de 150l şi 4 adăpători duble, cu debit marit. Toate adăpătorile sunt realizate din oţel inox şi sunt prevăzute cu un sistem de prevenire a îngheţului atât în adăpatoarea propriu-zisă cât şi pe ţevile de alimentare cu apă.

Pentru prevenirea deteriorării în timp a panelor din lemn şi a grinzilor de fi xare a pereţilor, acestea au fost impregnate prin cufundare într-o baie de săruri. Scânduruile folosite la realizate pereţilor exteriori au fost acoperite cu o vopsea pe bază de polimeri sintetici care au o putere de penetrare a fi brei şi o stabilitate foarte bună în mediu umed după o singură aplicare. De asemenea, protecţia împotriva razelor ultraviolete previne în timp crăparea şi scorojirea stratului protector şi implicit deteriorarea lemnului. Perioada de uti-lizare a adapostului este de estimată la 25 de ani.


BOVISmagazin

C MY K

C MY K

Danish know-how

PremixVitamine & Minerale

SuplimenteVitfoss este o companie daneză dinamică şi inovatoare,

specializată în produse nutriţionale pentru vaci.Principala noastră preocupare este producţia şi marketingul

premixurilor şi suplimentelor pentru industria de furaje.

Vifoss România SRL RO-120118, Buzău, şos. Brăilei, km. 7, jud. Buzăutelefon: 0722.592.626, fax: 0238.712.304,

e-mail: [email protected], web: www.vitfoss.com


BOVISmagazin

C MY K

C MY K

fotog

rafi i

BO

VISm

agaz

in

Grajdul reprezintă în cadrul acestui sistem de întreţinere a vacilor un adăpost permanent. Pen-tru a crea condiţii de luminozitate şi ventilare cât mai apropiate de cele de pe păşune, grajdul este prevazut pe întreaga sa lungime cu deschideri mari; aerisiri laterale. Plasele de protecţie de pe laterale ajută la reducerea vitezei curenţilor de aer din grajd, previn pătrunderea păsărilor

şi consolidează prelatele în cazul vânturilor foarte puternice. Cea de a doua componentă majoră a sistemului de ventilare laterală îl reprezintă prelatele rulabile. Acestea inchid peretii laterali şi sunt prevazute cu un sistem electric de reglare a înălţimii, în funcţie de condiţiile meteo din exterior.

La fel ca si in cazul grajdului,atentia la detal-iile si particularitatile constructiei, se regase-ste si in proiectarea si realizarea salii de muls, a spatiilor tehnice si a zonei de asteptare. Sala de muls si spatiile tehnice sunt realizate dintr-o structura autoportanta, cu pereti si acoperis din panouri termoizolante, care asigura un microclimat si o temperatura propice mulsului, pe intreg parcursul anului.Coama transparenta cu deschidere reglabila electric, impreuna cu aerisirea laterala cu panouri mobile de policarbonat, contribuie la izolarea termica a cladirii, asigurand toto-data ventilarea spatiului de muls si preveni-rea condensului din interior.Culoarul de la grajd spre sala de muls precum si zona de asteptare sunt acoperite, oferind vacilor umbra si protectie, transformand deplasarea prin aceste zone si asteptarea di-naintea mulsului, intr-o experienta placuta atat pentru animale cat si pentru ingrijitori.

Prelatele laterale au o înălţime de 2,5m şi sunt prevăzute şi cu o plasă suplimentară de protecţie.

Ventilarea laterală a sălii de muls are o înălţime de 1,4m. Panourile din policarbonat culisează vertical pe şinele de ghidare din aluminiu, fi ind acţionate manual.

Sala de aşteptare pentru intrarea la muls (sus); culoarele destinate ghidării animalelor la ieşirea din sala de muls, cu poarta de selecţie şi spaţiul de contenţie (jos).


BOVISmagazin

C MY K

C MY K

fotog

rafi i

BO

VISm

agaz

in

Presa pentru baloţi rotunzi

ROLLANT 350 RC

Laţime pick-up 2,10m cu sistem de alimentare cu ROTO CUT cu 14 cuţite; 16 cilindrii de presare; diametru balot 1,25m; sistem MPS II - MAXI-MUM PRESSURE SYSTEM - pentru o densitate mai mare a balotului. Presiune de până la 1.3 tone pentru un miez bine compactat; 4.8 tone presiune de închidere pentru com-pactarea baloţilor; sistem de ungere automata a lanţurilor; sistem de legare cu sfoară CLAAS ORIGINAL

Tractorul CLAAS AXION 850

Putere de 169/230 kW/CP (ECE R24)Turaţie nominală de lucru 2.200 rpmTransmisie HEXASHIFT 24 / 24 trepte faţă/spate cu 4 game robotizate, a cate 6 viteze powershift pe fi ecare gamă; funcţie hexactiv - mod transport 24 trepte - mod de lucru; motorizare DPS în 6 cilindri în linie turbo 6.788 cm3; turaţie priză de putere - 540 540E 1000 1000E; capacitate maximă de ridicare spate 10.229kg.

Încărcător telescopic SCORPION 6030 C

Putere de 88/120 kW/CP (ECE R24); turaţie nominală de lucru 400 rpm; înălţime de ridi-

care 6m - 3.000 kg; transmisie hidramată - Varipower plus; moduri de lucru 0-7 km/h

sau 0-20km/h; modul de mers 40 km/h; roţi viratoare faţă / spate - posibilitate mes

de crab; pompă load sensing; motorizare DEUTZ în 4 cilindri în linie turbo 4.040 cm3.

Combină autopropulsată pentru furaje JAGUAR 810

Motor Mercedes Benz OM460 LA 6 cilindri in linie turbo; putere de 220/300 kW/ CP (ECE R24); unitate de tocare V10 HD; rezervor soluţie 410 litri; sistem automat de ascuţire; TOP ROCK - sistem automat pentru detecţia pietrelor; transmisie hidrostatică; bord informator CIS (CLAAS INFORMATION SYSTEM); cabina ergonomică prevăzută cu încălzire şi climă; echipament frontal de porumb RU450 EXTRA şi echipament pentru plate ierboase PU 3m Pick-up. (pentru mai multe informaţii puteţi consulta BOVISmagazin, numărul 33 / septembrie 2011)

Separatorul de dejecţii AGRIPROM Separatorul de dejecţii are o capacitate de 20m3 per oră. Acest echipament a devenit nelipsit în majoritatea fermelor de vaci din întreaga Uniune Europeană datorită faptului că reuşeşte separarea fazelor solidă şi lichidă a dejecţiilor astfel încât problemele de mediu sunt cu mult reduse. Prin separarea dejecţiilor amoniacul este izolat în faza lichidă, iar fosforul în cea solidă. Astfel, faza solidă poate fi amestecată cu pământ, compactată, şi apoi vândută ca pământ pentru sere. Pentru mai multe detalii tehnice puteţi contacta echipa Agriprom România (vezi pagina 58).


BOVISmagazin

C MY K

C MY K

Am ajuns la ferma Dairy Farms Tortoman (Constanţa), la fi nele lunii noiembrie a.c. După vizita-rea fermei Tnuva din Adunaţii Copaceni (Giurgiu) în urmă cu mai bine de 2 ani, după anali-zarea superfi cială a investiţiilor făcute de investitorii Ghenia Farm din Balaciu (Ialomiţa) şi Koplax din Gorgota (Prahova) dar şi după dispariţia bruscă de pe piaţă a domnului Shuki Cohen, managerul fermei Halav Love din Sfântu Gheorghe (Covasna) am ajuns la Tortoman cu o oarecare reţinere fi ind con-vins că îmi voi petrece timpul discutând cu cineva care cel mai probabil va începe să-mi povestească despre incredibila experienţă evreiască şi mai ales despre modul retard al românilor de a creşte vacile şi de a se înţelege între ei… Am interacţionat cu doamna Lazăr Cristina, managerul fermei. Voi prezenta discuţiile avute pentru a putea reda cât mai fi del atitudinea unor in-vestitori care nu pun pe primul

plan profi tul şi un manager care a ales echipa pe care o con-duce sa-i fi e apropiată, asemeni unei familii.

BOVISmagazin: Ce a fost aici şi cum au evoluat investiţiile?Cristina Lazăr: În anul , un fermier israelian, Yoav Tzur, a venit în România pentru a de-schide o fermă. El mai deţine împreună cu alţi fermieri alte ferme în Israel care au o capaci-tate cumulată de aproximativ . capete ( capete în două

ferme şi în a treia). Yoav Tzur este unul dintre cei mai active fermieri din Israel fi ind mem-bru în asociaţiile crescătorilor de vaci din rasele destinate producţiei de lapte şi carne şi unul dintre negociatorii fermie-rilor cu reprezentanţii minis-terului agriculturii israelian.În această locaţie de la Tortoman a fost înainte de o fermă baby beef. Yoav Tzur a călătorit în anul mai bine de luni în toate judeţele din sudul României în căutare de locaţii

şi terenuri. Ferma de la Torto-man a cumpărat-o împreună cu alţi israelieni însă el a rămas cel mai implicat şi activ. Alături de el, este un specialist în nutritie ani-mal, Asher Goldman, care vine cu tot suportul informaţional din acest segment.

BOVISmagazin: Bănuiesc că volumul investiţiilor iniţiale a fost important. Ce s-a întâm-plat ulterior din acest punct de vedere?Cristina Lazăr: După cum poate

Dairy Farms International,o altfel de fermă israeliană din România

După lansările în forţă ale unor proiecte de mare anvergură, fermele israeliene par că dispar una câte una din România. Dairy Farms International ţine să arate că îşi consolideze încet dar sigur echilibrul dintre pierderi şi investiţii. Vom vedea ce aduc incertitudinile viitorului pe piaţa tuturor fermelor româneşti...


BOVISmagazin

C MY K

C MY K


BOVISmagazin

C MY K

C MY K

vedea oricine care ne vizitează o parte dintre grajdurile pe care le folosim sunt vechi, au peste de ani. Investiţiile iniţiale au vizat sistemul de alimentare cu apă, electricitate şi achiziţia de animale. Nu în ultimul rând s-a investit în educţia personalului şi implementarea unor sisteme de exploatare a vacilor.Sistemul de evacuare a dejecţiilor este pe pernă de apă şi deci peste tot avem numai betoane, iar asta este un fi asco total. Am încercat de-a lungul timpului tot felul de soluţii pentru pardoseli; am pus paie şi nu a mers, am comandat lemn şi vom încerca să acoper-im partea betonată. Soluţiile ief-tine nu aduc foarte mult confort animalelor. Acum de exemplu avem insule de lemn care sunt prevăzute cu covoare din cau-ciuc iar peste covoare este pus în permanenţă rumeguş. Grătarele de beton, însă, ne creează o groază de probleme. În cele din urmă vom ajunge să punem în aplicare ceea ce fermierii israe-lieni fac de ani de zile: vaca se creşte pe pământ şi nu pe be-toane.

BOVISmagazin: Adăposturile fi ind concepute cu mulţi ani în urmă respectau o altă tehnolo-gie de creştere. Acum cum se realizează ventilaţie?Cristina Lazăr: Folosim ven-tilatoarele. Există o ventilaţie naturală, acum însă am acoprit fantele din acoperiş cu paiele. Se deschid obloanele laterale şi deci apare ventilaţia naturală şi

în acelaşi timp suplimentăm cu ventilatoare. Intenţia noastră este aceea de a renunţa la adăposturile acestea vechi şi de a muta întreg efectivul în adăposturi noi.

BOVISmagazin: Câţi salariaţi aveţi?Cristina Lazăr: Avem de oa-meni care lucrează în fermă, asta cu cei mulgători, paznici şi partea de offi ce unde sunt oameni. La asta adaug tehni-cianul veterinar, un baiat care lucreaza numai podotehnie şi managerul israelian Albert, care practic se ocupă de tot ceea ce înseamnă sănăntatea efectivului. Încă nu avem medic veterinar angajat permanent. Am apelat la un medic veterinar în urmă cu aproximativ luni şi de atunci vine cam o dată la luni pentru control de gestaţie.

BOVISmagazin: Când aţi început în anul 2005, adăposturile au mai necesitat îmbunătăţiri importante în momentul respectiv?Cristina Lazăr: Am făcut multe lucruri din anul şi până acum. De exemplu, paturile aveau sistemul de cuşete pentru fi ecare animal. Am constatat că aveam o problem; toate vacile erau aduse din Olanda, crescute pe păşune şi aveam problem cu ele la picioare, atât la nivelul ongloanelor cât şi din punct de vedere al hematoamelor care le apăreau datorită decubitului defectuos. Patul era prea scrut.

BOVISmagazin: Câteanimale aţi importat dinOlanda şi câte mulgeţi acum?Cristina Lazăr: Ferma a fost preluată cu un efectiv de 300 de capete. Erau animale din Olanda aduse de fostul proprietar, după care, actualii proprietari au mai importat în 2005 şi 2006, 350 de capete junici Holstein. În momentul acesta mulgem 355

- 360 de capte şi avem un efetiv total de 400 vaci adulte. Media zilnică, la 3 mulsori zilnice este de aproximativ 29 litri cu 4,3% grăsime, deci recalculate ne ducem la 33 litri.

BOVISmagazin: Cum funcţionează relaţia cu salariaţii?Cristina Lazăr: Din punctual meu de vedere acest aspect este unul dintre cele mai importante dintr-o fermă. Eu am pus ac-centual pe o relaţie cât mai apropiată cu muncitorii. Îmi doresc să renunţ la formalism, să discutâm cât mai deschis, simplu şi mai ales să îi las pe ei să vorbească despre problemele lor din fermă şi să găsim împreună soluţii. Acesta este motivul pentru care la ora 11:00 se ia masa cu tot personalul. Pun accentual foarte mult pe acest moment al zilei penru că în general la masă se creează o oarecare afi nitate între oameni care devin mult mai comunicativi, glumesc şi se deschid. Atunci putem să avem cele mai bune discuţii cu salariaţii. Îmi pare rău să spun însă men-talitatea noastră cred că este cu totul alta decât cea normală.În abordarea israeliană a salariaţilor pe cea pe care noi am im-plementat-o exista nişte reguli pe care trebuie să le respecţi. Ca şi coordinator al unei activităţi, când spun unui salariat să meargă din punctul A în B el este obligat să gândească însărcinarea primită. Am lucrat foarte mult din această perspectivă a responsabilizării salariaţilor care trebuie să înţeleagă că sunt direct implicaţi în pre-zentul şi viitorul acestei ferme, la fel ca şi mine.

Cristina Lazăr - manager Dairy Farms Tortoman


BOVISmagazin

C MY K

C MY K


BOVISmagazin

C MY K

C MY K

Acum ani când a venit Albert în ferma am decis să renunţăm la pereţii despărţitori ai cuşetelor însă atunci a mai apărut o problemă: vacile stau dezor-donat pe pat şi în permanenţă acesta este murdar cu fecale şi mai ales ud. Atunci am luat decizia să adăugăm rumeguş. Astfel, am scăpat de problema picioarelor, în fi ecare zi se curăţă fecalele şi se adaugă rumeguşul iar o dată pe săptămână se împrăştie var. Din lipsă de spaţiu am fost obligaţi de-a lungul ani-lor să ducem cât mai multe vaci pe betoane… o decizie greşită însă lipsa ne spaţiu ne obligă să facem astfel de lucruri.Bugetele relative reduse pe care le-am avut la dispoziţie

mi-au permis să fac o serie de modifi cări de genul să sparg pereţii interior ai adăposturilor şi să organizez padocuri exte-rioare. Aşa cum am spus, în acest moment avem foarte multe ani-male şi relative puţin spaţiu, mai ales pentru vaca de lapte care ar trebui să aibă la dispoziţie - m. Dorinţa mea este ca de la primăvară să dezafectăm în totalitate aceste fose care au , m adâncime, să eliminăm grătarele şi să umplem cu be-ton. Să realizăm o platformă pe toată lungimea adăpostului pe care să o curăţăm cu ajutorul unui încărcător frontal. În aceste adăposturi vom ţine doar tin-eretul. Acum curăţăm doar cu oameni totul şi este extreme de greu şi mai ales durează mult.

BOVISmagazin: Deci, aveţi practic două locaţii unde ţineţi vacile care merg la muls: un lot de animale care sunt cazate în 3 adăposturi vechi, sistem ba-bybeef şi alt lot de vaci cazate întru-un adăpost nou, fi nalizat în această vară. În aceste condiţii cum organizaţi grupele de animale care merg la muls?

“Pe perioada de iarnă, în primul an al adăpostului nou, adică 2009, a fost plasă peste tot. Anul trecut am constatat că prin plasă intra zapadă şi deci nu este cea mai bună soluţie pentru protecţia animalelor. Astfel, stivuim baloţi de jur împrejurul adapostului pentru a rupe curenţii şi pentru a proteja de ninsoare… acum lăsăm numai 4 baloţi după care venim cu încă un rând de baloţi. Ulte-rior vom folosi baloţi mici în zona de nord şi sud de unde vin principalele cantităţi zăpadă.” Lazăr Cristina

“Suntem foarte mulţumiţi de adăpătorile noastre mari însă în primul an, după construcţie, am populat acest adăpost în luna noiembrie şi apa a început să îngheţe. Am încercat fel de fel de soluţii însă în cele din urmă am decis să punem o rezistenţă în jgheaburi. Iniţial ne-a fost frică să nu se elec-trocuteze animalele însă lucrurile au funcţionat. Vă povest-esc toate aceste detalii care acum par amuzante pentru că efectiv noi am “inventat” soluţii pentru noi… am decis să ne rezolvăm punctual problemele fără a mai cheltui bani cu fi rme şi meseriaşi.”

“Pământul din adăpost este zilnic afânat cu ajutorul frezei. Se adaugă periodic paie şi se trece în mod repetat cu freza până se realizează un compost. Vara freza trece de foarte multe ori ca să nu se formeze bulgări de pământ care să chinuie animalele”

“Datorită problemelor de spaţiu în adăpostul nou sunt cazate 150 ani-male în loc de 130. Aici sunt vacile care au depăşit 130/150 zile de lactaţie. Animalele gestante înţărcate sunt isolate în alt sector al fermei.”

“Adăpostul a fost construit de la “fi rul ierbi” cu oamenii din fermă. Nu am adus pe nimeni să ne facă această treabă. Poate unele lucruri nu sunt făcute asemeni unor profesionişti însă pentru moment sunt funcţionale. Am căpătat experienţă şi de acum vom şti ce şi mai ales cum să îmbunătăţim la construcţia noului adăpost.”


BOVISmagazin

C MY K

C MY K

Cristina Lazăr: Animalele sunt grupate în loturi de câte ca-pete.

BOVISmagazin: Din ce motiv mulgeti de 3 ori? Apreciaţi că aţi ajuns la un nivel ridicat de producţie şi introducerea celei de a 3-a mulsori este introdusă pentru bunastarea animalu-lui sau efectiv aţi analizat problema exclusive din punct de vedere economic, putând câştiga 2, 3 litri în plus?Cristina Lazăr: Este vorba despre o tehnologie pe care am decis să o respectăm de la început; este technologia israeliană care a dovedit că se pierde -% din lapte dacaă am mulge de două ori. Sigur, poate nu ar trebui să mulgem tot efectivul de ori pe zi însă în condiţiile în care vom avea spaţii de cazare supli-mentare în adăpostul nou vom organiza grupe de animale, cu producţii mai scăzute care să fi e mules doar de ori.Din păcate însă laptele este în România un produs fără preţ şi suntem nevoiţi să supravieţuim într-un context economic com-plicat.

BOVISmagazin: Din câte reţin vorbeaţi despre un fermier israelian care este specialist în problem de nutriţie. Cum funcţionează colaborarea cu dumnealui?Lazăr Cristina: Da, este vorba despre Asher Goldman; spe-cializarea lui este tocmai aceea de nutriţionist. El vine o dată pe lună aici şi controlează stocurile de furaje şi mai ales starea animalelor. Noi ii spunem în permanenţă care este situaţia, pentru că în cel mai rău caz discutăm la tel-efon odată la două zile. La siloz facem analize.Le trimitem în Israel atunci când deschidem celulele de siloz şi periodic, pe parcursul conumării din celula respectivă.Atunci când facem contractile pentru culturile de care avem nevoie cu fermierii parteneri verifi c pur şi simplu terenurile, apoi vine nutriţionistul, Asher Goldman, care ştie exact ce producţie putem estima. Facem ulterior conversia de la boabe către masa verde şi obţinem un preţ pentru terenul respective. Apoi se incheie contractul.

BOVISmagazin: Aţi rezolvat deci integral problemele podale?Lazăr Cristina: Nu suntem foarte mulţumiţi de drumul pe care vacile trebuie să îl facă până la sala de muls. În primăvară vom începe să îmbunătăţim calitatea căilor de acces.

BOVISmagazin: Sala de muls nu este dintre cele de ultimă generaţie cum reuşiţi să ţineţi parametrii laptelui şi mai ales ugerele sănătoase?Lazăr Cristina: Sala de muls nu este dintre cela mai perform-ante dar consider că pregătirea mulgătorilor, soft -ul care ste dintre cele mai performante şi nu în ultimul rând elementele de bază ale managementului israelian din fermă ne ajută să ţinem lucrurile sub control. Nici eu şi nici responsabilul tehnic israelian nu suntem oameni de birou fi ind mereu între oameni, în mijlocul fermei.

BOVISmagazin: De câte ori furajaţi zilnic şi cu ce?Lazăr Cristina: Avem două re-morci tehnologice de câte , m însă folosim doar una. Cea de a doua este pentru situaţii neprevăzute. Ideal ar fi să furajăm o singură dată însă noi furajăm de ori pe zi; dimineaţa furajarea începe la ora : şi se termină după :, iar seara se termină la ora :.

BOVISmagazin: Ce amelioraţi în această perioadă prin taurii selectaţi?Lazăr Cristina: În general ne uităm la ugere, fătări uşoare şi la picioare cam în proporţie de %. Restul este orientat către producţie. Am decis să începem să folosim cât mai mult material seminal sexat.

BOVISmagazin: Văd că nu aveţi o sală pentru tratamente şi nici o poartă de selecţie. Cum procedaţi?

Lazăr Cristina: Avem un sistem care poate părea rudimentar dar care funcţionează foarte bine, cel puţin până acum nu am avut problem. Operatorul din sala de muls are o staţie prin care îi comunică unui alt muncitor codul unei vaci cu problem care trebuie izolat; asta suplimen-tar faţă de ceea ce controlează medicul veterinar şi responsa-bilul nostru.

BOVISmagazin: În general pro-iectele dezvoltate de fermierii israelieni în România nu se bazează pe foarte mult teren pentru producţia de furaje. Care este situaţia în cazul fermei Tortoman?Cristina Lazăr: Din contra, am dori ca din să luăm în arendă terenuri dar, pentru că nu avem utilajele necesare şi depindem de ceilalţi fermieri care ne-ar lucrea terenurile am decis că aceasta nu este cea mai buna soluţie, în acest moment. În condiţiile în care business-ul nostru se va duce la . de capte cu siguranţă atunci vom putea lua şi teren în arendă.Am reuşit să cumpărăm mai tot timpul cerealele şi porumbul si-loz la preţuri mai mici decât era în piaţă, însă în fi ecare an ori ex-ista multă producţie şi preţul era mic, ori este puţină producţie şi de proastă calitate şi pretul este mic… în general am reuşit să găsim cele mai bune formule… până acum. În am făcut, încă din primavară, un con-tract de de hectare pentru porumbul siloz, iar preţul a fost cam de . de lei per hectar. În toată această zonă, deşi suntem relative aproape de Dunăre nu avem un sistem de irigaţii, nive-lul precipitaţiilor este foarte mic şi seceta ne dă mai în toţi anii socotelile peste cap.

“Un alt adăpost va fi construit în oglindă cu acesta, iar între ele va fi cosntruită o nouă sală de muls.”

“Avem un oarecare defi cit de izolare a acoperişului noului adăpost. Este un singur rând de table şi de-seori apare un condens...vom găsi soluţii de remediere”


BOVISmagazin

C MY K

C MY K

Centrul Veterinar Moldova

dr. Doru Lefter - 0742.05.66.54 dr. Fănică Lefter - 0744.50.25.11Prof. dr. Alin Bârţoiu - 0722.35.19.78

coordonator Suceava coordonator BotoşaniFMV Bucureşti, partener Doctor de Vaci

În data de noiembrie a.c. doi dintre cei mai cunoscuţi medici veterinari din nordul Moldovei specializaţi în patologia tau-rinelor, domnii Doru şi Fănică Left er, au organizat la Suceava primul seminar cu tema: “Ma-nagementul sănătăţii ani-malelor de fermă“. Peste de fermieri şi medici veterinari din judeţele Suceava şi Botoşani au participat la această reuniune. Seminarul este aşadar primul dintr-un şir de evenimente similare prin care organi-zatorii îşi propun să ofere un plus de informaţii teh-nice crescătorilor de vaci din această parte a ţării. Alături de organizatori cuvântul a fost luat şi de către reprezentanţii ANSVSA, de către domnul profesor dr. Alin Bârţoiu, Şeful Catedrei de Reproducţie din cadrul Facultăţii de Medicină Veterinară Bucureşti care a prezentat tema: “Infl uenţa alimentaţiei şi a condiţiilor de întreţinere în fermele de vaci”, dar şi de domnul dr. Horaţiu Moldovan, responsabil pen-tru specia rumegătoare în cadrul Intervet România care

a prezentat: “Măsuri şi acţiuni concrete pentru stabilirea statusului infecţios / imuni-tar, al strategiei combaterii IBR (rinotraheita infecţioasă a bovinelor) şi BVD (diareea virală a bovinelor) în vederea minimizării pierderilor eco-nomice în fermele de vaci.” Domnul Constantin Năstăsa-che, coordonatorul activităţii pentru specia rumegătoare a companiei Altius a prezentat temele: “Avantajele utilizării drojdiilor vii (Levucell) în nutriţia rumegătoarelor” şi

“Alegerea corectă a produselor pentru igiena mulsului”.Alte două teme care s-au bu-curat de un real interes din

partea auditoriului au fost cele susţinute de domnul Călin Raţ care a conferenţiat pentru com-paniile Maravet şi Bayer Ani-mal Health România. Temele susţinute de domnia sa au fost:

“Diareile Viţeilor, diagnostic şi tratament” şi “Programe de sin-cronizare la bovine”. Alte două teme au fost cele prezentate de dr. ing. Gianina Costache, Vit-foss România: “X Zelit preveni-rea formei clinice şi subclinice a febrei laptelui“ şi “Microorga-nismele patogene vs. Stalosan F“. Ultima prezentare a fost cea susţinută de domnul Emiluţ Găină, Biagen Select.

Pentru a avea o imagine de ansamblu am cerut câteva de-talii domnului doctor Fănică Left er despre proiectul pe care îl dezvoltă.

BOVISmagazin: Ce reprezintă Centrul Veterinar Moldova şi cui i se adresează?dr. Fănică Lefter: Centrul Vete-rinar Moldova este un proiect care se vrea a fi în adevaratul sens al cuvântului un centru veterinar care să se adreseze crescătorilor de animale cu servicii veterinare diverse şi de bună calitate. În momentul acesta CVM este la debut, încă nu funcţionează, dar are la bază munca de - ani a două


BOVISmagazin

C MY K

C MY K

0740.03.49.77

dr. Călin Raţ

dr. ing. Costache Gianina - 0731.32.71.97 ing. Emiluţ Găină - 0731.33.89.51 dr. C-tin. Năstăsache - 0745.34.95.15

cabinete, unul în Botoşani şi al-tul în Suceava care vor fuziona în CVM. CVM îşi va începe activitatea odată cu fi nalizarea proiectului de achiziţe a două maşini de urgenţe dotate la cele mai înalte standarde; cel mai probabil la sfârşitul acestui an.

BOVISmagazin: Ce a stat la baza luării deciziei de a organiza acest seminar?dr. Fănică Lefter: Motivaţia principală pentru organiza-rea acestui eveniment o con-stituie coagularea fermierilor şi instituirea unui program de educare în ceea ce priveşte creşterea animalelor. Am să vă dau un exemplu: cu aproxima-

tiv luni în urmă unul dintre fermieri mi-a cerut sprijinul în a găsi un cumpărător pentru ferma lui. Atunci, i-am spus că seminarul pe care urma să îl organizăm va fi un prilej bun de a-şi anunţa intenţia de a-şi vinde ferma. După eveni-ment l-am contactat să îl întreb dacă şi-a găsit vreun potenţial cumpărător şi mi-a replicat:

“dar staţi puţin, ferma mea nu mai este de vânzare, după tot ce am văzut la seminar...”. Deci, este vorba despre un fel de en-tuziasm şi încredere că se poate după ce vezi că şi alţii reuşesc. Noi facem zilnic educaţie cu fermierii noştri, dar este foarte important când lucrurile

spuse de tine sunt reconfi rmate de către oameni importanţi. Şi, numai atât dacă ar fi , tot ar fi sufi cient să te gândeşti la or-ganizarea unui eveniment de felul acesta.

BOVISmagazin: Câţi fermieri au participat la acest eveniment?dr. Fănică Lefter: Ca parti-cipanţi la eveniment, cred că au fost aproximativ de invitaţi, fără a fi luaţi în calcul delegaţiile societăţilor. Centru Veterinar Moldova este deci un proiect la început de drum. Atât cât vom putea vom fi integral alături de iniţiatorii lui. Mult succes.

Stimate Domnule LUPU Ionuţ Costin

Referitor la analiza pe care o propuneţi să se facă, după cifrele ofi ciale ale

ANARZ, vă comunicăm următoarele:

1. Indicatorii de reproducţie realizaţi şi monitorizaţi de către ANARZ, se

raportează la efectivul matcă existent la începutul anului, adică 01. 01. 2010.

2. Matca existentă după catagrafi erea femelelor apte pentru reproducţie,

coroborată cu datele transmise de DADR judeţene a fost de 1.224.509 capete

la 01.01.2010.

3. Pe site-ul ANARZ dumneavoastră a-ţi văzut programul de însămânţări arti-

fi ciale la specia bovine, pe anul 2010. Una este programul prezentat la început

de an şi alta sunt realizările la sfârşitul anului 2010.

4. Conform buletinului tehnic informativ, buletin întocmit pe baza realizărilor

raportate de fi ecare judeţ în parte, în anul 2010 au fost însămânţate artifi cial

un număr de 576193 femele, ceea ce reprezintă 47,1% din efectivul matcă, res-

tul reprezintă monta naturală.

5. O parte din aceste femele însămânţate au repetat ciclurile de călduri odată

sau de mai multe ori. Numărul de femele însămânţate total (ca urmare a

repetării ciclurilor), a fost de 735861 capete (adică 159668 capete au repetat

însămânţarea).

6. Consumul de m.s.c. pe anul 2010, utilizat la însămânţarea celor 735.861

femele total însămânţate, a fost de 763.082 doze, respectiv 1,04 doze pe IA-

TOTAL (se împarte numărul de doze consumate la numărul total de femele

însămânţate).

7. Considerând că preţul unei doze de m.s.c. estimate de dumneavoastră este

cel real, respectiv 3,5 Euro pe doză, dacă înmulţim numărul de doze consumate

la preţul pe doză, rezultă o valoare a m.s.c-ului consumat de 2.670.786 euro.

8. Valoarea cifrei de afaceri a companiilor importatoare şi producătoare de

m.s.c., active pe piaţa din România în anul 2010, cca 2.800.000 euro pe care

a-ţi stipulat-o în material, este aproximativ egală cu valoarea m.s.c.-ului con-

sumat la însămânţări.

În speranţa că precizările noastre vă vor fi de ajutor în publicarea articolului pe

care vi l-aţi propus, articol ce se doreşte a informa corect opinia publică cu date

reale, vă asigurăm de întreaga noastră comunicare şi colaborare pe viitor.

Cu stimă,

Dr. Peter Tamas NAGY

DIRECTOR GENERAL ADJ.

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU AMELIORARE ŞI

REPRODUCŢIE ÎN ZOOTEHNIE „Prof. dr. G. K. Constantinescu”

French TOPVoltra (205 ISU), fi ica taurului O-Man, crescută în ferma Gaec Barberie continuă să fi e vaca Holstein cu cel mai bun index din Franţa iar animalele provenite din ea se vând cu sume incredibil de mari după efecturea testelor genomice. Numărul 2 în index-ul francez este fi ica taurului Shottle, vaca Adelaide exploatată în ferma Gaec Valton. În Franţa, cele mai scump vândute viţele, după efectuarea testelor genomice, provin din taurul Man-O-Man. Conform asociaţiei Prime Holstein taurii Bolton, Shottle şi O-Man (msc convenţional) precum şi Planet Man-O-Man (msc genomic) şi DT Benito continuă să fi e cei mai importanţi tauri importaţi.

Olanda Cu 61.000 I.A. (prima însămânţare), taurul Impuls, fi ul al lui O-Man, este cel mai utilizat taur din Olanda în ultimele luni.

Cel de al 9-lea milionarLa fi nele lunii octombrie, compania olandeză CRV a celebrat înregistrarea celui de al 9-lea taur milionar din portofoliul său. Provenit din Jocko şi din familia Art-Acres Tex taurul Delta Paramount a depăşit cel de al 10-le an de viaţă. În ultimele luni el a fost cel mai bine vândut taur CRV la nivel internaţional fi ind vândut în peste 50 de ţări şi având în proof-ul său peste 19.000 fi ice.Sursa: www.holsteininternational.com


BOVISmagazin

C MY K

C MY K

LG Nutriţie AnimalăSe spune că o întrebare conţine pe jumătate răspunsul în ea. Iar dacă răspunsul vine de la persoa-na potrivită, soluţiile găsite vor fi dintre cele mai bune. La semi-narul Limagrain orice întrebare din sală primea răspunsuri şi sfaturi utile de la o serie de specialişti internaţionali din echipa Limagrain profi laţi pe producţia de porumb siloz şi în furajarea taurinelor. Evenimentul a adunat peste dintre cei mai infl uenţi crescători de taurine din România şi teh-nicieni din ferme.

“Europa este pentru Limagrain cea mai importantă piaţă...“ aşa şi-a început discursul domnul Philippe Riedweg, managerul Limagrain Central Europe.

“Pentru noi România este o ţară strategică din perspectiva producţiei de lapte. Am anali-zat acest lucru şi din perspectiva numelor mari la nivel european, precum Danone, care şi-au dezvoltat activitatea aici. Nu mică mi-a fost mirarea când am mâncat în Croaţia iaurturi produse în România.“

Bruno Pouzet, European Mar-keting Manager Field Seed Divi-sion, a luat de asemenea cuvân-tul. “LG este cea mai importantă marcă Limagrain. Este o marcă tradiţională creată de către fermieri, special pentru fer-mieri şi pentru nevoile lor. [...] Analizând o listă a celor mai importanţi procesatori din lume observăm că majoritatea se afl ă în Europa ceea ce dovedeşte că există şi va exista un necesar mare de lapte materie primă pentru prelucrare. Dacă în Noua Zeelandă şi în Irlanda se pro-duce foarte mult lapte utilizând ca furaj iarba păscută pe păşune, în ţările europene laptele se pro-duce cu nutreţ conservat, adică în majoritate cu porumb siloz. Am făcut un studiu la nivelul în-tregii Europe în care am întrebat crescătorii de vaci cu lapte care le sunt criteriile după care se ghidează atunci când stabilesc hibrizii de porumb siloz pe care îi folosesc. Bineînţeles că cel mai important criteriu a fost ran-damentul, adică producţia la hectar, dar acesta a fost secon-

dat de digestibilitate şi valoare nutritivă superioară. Ceea ce au transmis toţi fermierii a fost că importat pentru ei este să aibă cât mai mult lapte şi nu cât mai mult porumb recoltat. Astfel, de mai bine de 30 ani încercăm să ameliorăm calitatea porumbu-lui siloz şi ne-am creat o întreagă bază tehnică prin care putem testa calitatea porumbului siloz chiar înainte ca acesta să fi e recoltat; de asemenea putem standardiza calitatea porumbu-lui siloz din perspectiva: perete-lui celular dar şi a amidonu-lui. Aceste două componente, extrem de importante pentru producţia de energie a porum-bului siloz, sunt standardizate doar de către Limagrain. Teste-le de laborator, pe care le-am realizat, sunt foarte importante însă rezultatele din fermele de vaci sunt pe departe cele mai importante. Astfel, am realizat mai multe studii atât în fermele experimentale cât şi în fermele comerciale. Deci, sistemele de verifi care a calităţii hibrizilor este complexă pentru a putea

oferi garanţii precise.”... a con-cluzionat domnul Bruno Pouzet. Importante referiri au fost făcute de către specialiştii Limagrain şi la digestibilitatea porumbului siloz, care la o creştere de doar un procent determină creşterea cu până la ,kg de lapte per animal zilnic. Ceea ce au dorit să sublinieze membrii echipei tehnice Limagrain este că preo-cuparea lor a fost orientată către crearea unor hibrizi de porumb siloz care să aibă atât un randa-ment bun, rezistenţă la cădere, precocitate, conţinut bun de amidon dar şi conţinut mare de fi bre uşor digestibile.

Recomandările specialiştilor Limagrain sunt acelea de a testa trei hibrizi de porumb siloz: LG ., LG . şi Janette. Astfel,LG 32.52 - este un hibrid triliniar de tip semidentat care face parte din grupa de precocitate FAO - pentru producţia de bo-abe, iar pentru producţia de siloz din grupa FAO . Hibridul LG . prezintă o vigoare bună la pornirea în vegetaţie, o rezistenţă

La începutul lunii noiembrie echipa Limagrain România a organizat în nordul capitalei un seminar care a avut drept scop lansarea programului LG Nutriţie Animală. Evenimentul, realiazat în colaborare cu companiile Guypmarc’h România, MSD / Intervet România şi BASF, s-a bucurat de un real interes din partea fermierilor crescători de taurine care au onorat într-un număr mare invitaţia organizatorilor.

Bruno Pouzet Philippi RiedwegAlina Creţu Pierre Jarreau


BOVISmagazin

C MY K

C MY K

bună la cădere, toleranţă excelentă la Fusarium, dar şi un stay green foarte bun. LG 34.90 - este un hibrid sim-plu, dentat care face parte din grupa de precocitate FAO , iar MMB este de g. Hibridul are un potenţial excepţional în boabe şi o calitate excelentă a silozului. Raportul între potenţialul de

boabe şi precocitate este unul foarte bun. Are o toleranţă crescută la bolile specifi ce porumbului şi un compor-tament erect în condiţii de stres hidric şi/sau termic. Janett - este un hibrid dentat, din grupa de precocitate FAO , cu ştiuleţi mari, uniformi cu o calitate deosebită a boa-belor. Prezintă o toleranţă

bună la boli (precum Usti-lago) şi un stay green foarte bun. Are un potenţial de producţie în boabe bun, cu o umiditate corectă la recoltare. Totodată, are un aspect deo-sebit pentru siloz, în sensul că plantele sunt înalte, bine dezvoltate şi cu un volum foliar important.

Un sondaj realizat în 10 ferme mari din România, care exploatează însumat peste 6000 capete au arătat că managerii vor pune accentul în anul 2012 pe: 53,5% producţie, 19% sănătate şi 27,5% conformaţie.

Măr

imea

efe

ctiv

ulu

i

Producţia de lapte - kg/vacă

preponderent păşune

preponderent furaj

conservat / siloz

Tipuri de furajare

Concursul Naţional de Holstein din BelgiaBetty de Blier, fi ică a taurului Goldwyn (vezi foto sus) deţinută de către Patrick van Hoof şi Boonen Linda, a câştigat Concursul Naţional de Holstein al Belgiei organizat la Bruxelles.

Goldwyn „domneşte” şi va continua să

domnească în topurile din Italia; unii dintre fi ii săi dominând listele, iar top-3 este complet format din fi ai lui. Astfel, taurul Wyman continuă să deţină supremaţia, taurul Sparkling urcă pe locul 2, iar Artes completează top-3. După ultimele evaluări taurul Goldsun a urcat la 4,15 type şi ocupă locul 6. Sursa: www.holsteininternational.com


BOVISmagazin

C MY K

C MY K

Showcase 2011, New Y19-21 octombrie 2011

Echipa care a participat la Showcase 2011, New York, 19-21 octombrie 2011 a fost formată din: ing. Paul Vlad (UnicProdCom), ing. George Cireaşă (Alta România), dr. Vasile Pachiţanu (Alta România), ing. Bacalu Petrică (Fraher) şi ec. Arhip Vasile (Agrimat Matca).

Nu cred că există un pro-fi l anume al partenerului fi ecărui furnizor de genetică din România. Fermierii aleg să meargă acolo unde ştiu că vor primi exact ceea ce aşteaptă de la ferma lor, în condiţii de pro-fesionalism.Alta Genetics, unul dintre cei mai importanţi furnizori de genetică din lume a organizat în luna octombrie un eveni-ment care a avut la bază ideea:

“Seeing is believing”, adică vei

crede după ce vei vedea.Acest concept a fost lansat de Alta Genetics în urmă cu ani, atunci când a fost lansat programul de testare al descendenţilor Alta Advan-tage, şi se fundamentează în jurul unor vizite de lucru în ferme etalon pentru companie din statul New York. La această ediţie au participat peste de fermieri şi reprezentanţi comerciali Alta din întreaga lume. Acest grup imens de

invitaţi a călătorit pe parcur-sul a zile cu autocare iar rezultatele au fost cu adevărat impresionante... câteva sute de fermieri şi tehnicieni au putut vedea şi interacţiona cu fi losofi i specifi ce de creştere a animalelor din Statele Unite, cu problemele fermierilor dar şi cu soluţii tipice pragmatis-mului nord american. Cele ferme au fost:• McKnight’s River Breeze Dairy ( vaci la muls, mulg de

ori, sala de muls x , . litri la zile de lactaţie),• Adon Farms ( vaci la muls, mulg de ori, . litri la zile de lactaţie),• Stauff er Farms ( vaci la muls, mulg de ori, . li-tri la zile de lactaţie, rata gestaţiei %),• Venture Farms ( vaci la muls, mulg de ori, sala de muls x , . litri la zile de lactaţie, rata gestaţiei %),


BOVISmagazin

C MY K

C MY K

de lapte este la acelaşi nivel?Heverardo Rezende de Car-valho: Este într-o evoluţie care ne mulţumeşte deşi, mai sunt foarte multe de făcut. În general, producţia de lapte provine de la fermierii mai mici, cu un număr mediu de animale. Cea mai mare fermă are mai puţin de . de vaci şi avem trei ferme cu peste . de vaci la muls. Brazilia produce în jur de de miliarde de litri anual.

BOVISmagazin: Care sunt cele mai mari fabrici de procesare a laptelui din Brazilia?Heverardo Rezende de Car-valho: Sunt trei fabrici mari: Nestle, Danone şi Lactius Bra-zil. Această companie este nou formată ca urmare a fuziunii a doi procesatori locali.

BOVISmagazin: Cine face anali-zele laptelui conform cărora se plăteşte?Heverardo Rezende de Carvalho: Fabricile fac aceste analize. De multe ori au fost probleme, fermierii fi ind nemulţumţi de rezultate însă treptat au apărut laboratoare independente, se-rioase, iar excesele au dispărut.

BOVISmagazin: Fermierii sunt organizaţi în cooperative?

Cum este colectat laptele de la fermele mici?Heverardo Rezende de Car-valho: Da, există cooperative dar infl uenţa lor în piaţă este în scădere. Companiile de proce-sare au foarte multe camioane care colectează laptele. Din păcate puterea contractelor este din ce în ce mai des luată în derâdere de către procesatorii de la noi pentru că au fost foarte multe cazuri în care fermierii au livrat cantităţi mari de lapte iar banii au venit cu foarte mari întârzieri.

BOVISmagazin: În Brazilia câte luni pe an poate un fermier să îşi ţină vacile pe păşune?Heverardo Rezende de Carvalho: În mod normal avem vaci la păscut tot timpul anului, deci costul producţiei de lapte nu este foarte mare însăasta doar când esteun an bun din punctde vedere al tempe-raturilor pen-tru că umi-ditate avemtot tim-pul anului;când suntîn grajd cos-turile cresc. Avem şi câte-

Brazilia, pe cât de departe de România din punct de vedere al distanţei, pe atât de aproape ca şi organizare a fi lierei laptelui

interviu cu Heverardo Rezende de Carvalho, director Alta Brazilia

Heverardo Rezende de Car-valho: Brazilia are un total de aproximativ de milioane de vaci crescute pentru carne şi de milioane de vaci crescute pentru lapte. Cea mai populară rasă pentru producţia de carne este Zebu sau metişi de Zebu cu rase de carne europene, însă în general producţia de carne se bazează în Brazilia pe această rasă. Pentru producţia de lapte sunt folosite, în proporţie de peste %, rase locale speciali-zate în producţia de lapte şi ameliorate cu Holstein şi doar % Holstein în rasă curată.

BOVISmagazin: Cum este organizată producţia de carne de vită, fermierii brazilieni sunt grupaţi în organizaţii profe-sionale sau grupuri mari sau în ferme mici? Există abatoare private sau deţinute de grupuri fi nanciare?Heverardo Rezende de Carvalho: Avem ferme destul de mari de vite în Brazilia; de exem-plu, avem un grup care are mai mult de . de capete. Cel mai mare abator de vite este de asemnea în Brazilia, iar primii trei operatori din acest domeniu sacrifi că aproximativ % din-tre vitele din ţară. Din câte ştiu, Brazilia produce mai mult de milioane tone pe an. Exportam aproximativ , milioane tone de carcasă congelată din acest total iar restul este distribuit lo-cal. Suntem cam cei mai mari exportatori de carne din lume; exportăm foarte mult către Rusia unde trimitem în jur de . tone/an.

BOVISmagazin: Piaţa producţiei

ork,• Beck Farms ( vaci la muls, mulg de ori, . litri la zile de lactaţie, rata gestaţiei %),• Twin Birch Dairy ( vaci la muls, mulg de ori, . litri la zile de lactaţie, rata gestaţiei %),• Bergen Farms ( vaci la muls, mulg de ori, rotolactor cu posturi, . litri la zile de lactaţie, rata gestaţiei %),• Sunnyside Dairy ( vaci la muls, mulg de ori, . litri la zile de lactaţie, rata gestaţiei %).

Având în vedere cantitatea mare de informaţie pe care am reuşit să o strângem pentru dumneavoastră în următoarele numere ale revistei vă vom prezenta în detaliu fi ecare fermă dar şi interviuri cu fermieri din alte ţări. În acest număr va fi o descriere a fermei Bergen Farms.


BOVISmagazin

C MY K

C MY K

va ferme specializate care ţin vacile doar în grajd; acelea pro-duc cel mai scump lapte însă şi cel mai mult. Dar, aşa cum spuneam totul este în schim-bare şi ne îndreptăm către cât mai multe ferme specializate pentru producţia de lapte.

BOVISmagazin: Care este cea mai mare fermă cu vaci Holstein cu care Alta Brazilia lucrează?Heverardo Rezende de Carvalho: Este o fermă din centrul ţării care are puţin peste . capete şi care are o producţie de aprox-imativ litri. La ferma aceasta, există un lot de de vaci care ajung la de litri. Această fermă este una dintre cele mai progresive din ţară. De foarte mult timp reuşeşte să îşi nego-cieze foarte bine preţul la lapte cu procesatorii cu care lucrează.Astăzi, în Brazilia preţul me-

diu per litru de lapte este de , dolari americani (cca , ron), dar producătorii mai mari primesc până la , dolari.

BOVISmagazin: Consideraţi că autorităţile braziliene protejează această industrie? Sunt greu de accesat creditele bancare şi consideraţi că este costisitor să obţii şi să rambur-sezi un credit ca fermier?Heverardo Rezende de Carvalho: Nu, categoric nu există un spri-jin, ca să nu mai vorbim despre protecţie. Avem bariere dar nu îndeajuns de difi cile încât să nu putem produce sau să ajungem să importăm mai mult decât exportăm. În mod normal fer-mierii brazilieni nu prea mai iau bani de la bănci. Dar, atunci când o fac dobânda este de aproxima-tiv % pe an. Fermele mici şi mi-jlocii benefi ciază de foarte multe

programe de sprijin din partea statului, însă în ultimii ani nu s-au observat evoluţii incredibile. Fermierii mari funcţionează, din perspectiva autorităţilor, asemeni unor companii gigant care îşi pot asuma conjunctura pieţei, dobânzile şi impozitele mari. Nu vreau să comentez această situaţie însă de foarte multe ori s-a dovedit că nu este corectă.

BOVISmagazin: Puteţi să ne daţi câteva detalii despre piaţa m.s.c.-ului din Brazilia?Heverardo Rezende de Carval-ho: Avem o piaţă a spermei în evoluţie pozitivă. Nu este încă o piaţă matură însă semnele sunt positive. De exemplu, Alta Genetics a vândut în Brazilia, în anul , aproximativ , mili-oane de doze dintre care % pentru producţia de carne şi % pentru producţia de lapte.

BOVISmagazin: Câte centre de tauri sunt în Brazilia?Heverardo Rezende de Carvalho: Centre de colectare a spermei sunt , iar Alta Genetics îl deţine pe cel mai mare care are o capa-citate de de tauri; apreciem că avem ,% din cota de piaţă.

BOVISmagazin: Referitor la rasa Holstein, Alta Brazilia importă anumiţi tauri din portofoliul internaţional al companiei? Care sunt cei mai importanţi tauri pe care îi comercializaţi?Heverardo Rezende de Carvalho: Da, sigur, importăm în jur de . unităţi pe an, dar vin-dem în general pentru metisări… peste % aşa cum am spus. Piaţa infl uenţează aceste vânzări foarte mult; ce tauri sau ce linii devin de actualitate sunt sta-bilite exclusiv de către fermierii parteneri nouă.Taurii Alta cei mai populari în Brazilia sunt AltaWILDMAN, AltaBAXTER, AltaJAYZ, Al-taSPARTA, AltaTOYOTA sau AltaIOTA...

BOVISmagazin: Există în Bra-zilia o asociaţie de rasă pentru Holstein şi un Index al acestei rase?Heverardo Rezende de Carvalho: Da, există o asociaţie de rasă însă până în acest moment nu a fost elaborat un Proof. Există index-uri pentru alte rase locale însă pentru Holstein încă nu.

BOVISmagazin: Brazilia este o piaţă atractivă pentru compani-ile furnizoare de m.s.c.?Heverardo Rezende de Carvalho: Da, toate companiile de talie internaţională vând spermă în Brazilia. Foarte important de reţinut este faptul că doar % dintre vacile din Brazilia sunt I.A.

BOVISmagazin: Pentru un fer-mier brazilian mediu, preţul de 10-20 de dolari per doza de m.s.c. este un preţ mare sau mic? Este preţul o problemă?Heverardo Rezende de Carvalho: Nu, nu este pretul o problemă. Sectorul producţiei de lapte este în creştere în Brazilia şi în ultimii doi ani fermierii au făcut bani iar acum îşi permit să se gândească serios la genetică.

BOVISmagazin: Care este viitorul, în Brazilia, pentru o companie care produce şi vinde m.s.c. precum Alta?Heverardo Rezende de Carvalho: Strategia noastră este să ne dezvoltăm tot timpul. Am în-ceput cu un mic centru în , atunci aveam tauri iar astăzi avem şi vom vinde în peste milioane de doze. Anul viitor vom aveam . Ideea noastră este să dublăm vânzările în maxim ani. Importul de m.s.c. Alta va creşte de aseme-nea deoarece importam foarte mult din Europa, SUA, Canada şi Argentina. Vom continua să şi exportăm însă cel mai mult tot în America de Sud în ţări pre-cum Paraguay, Columbia, Ven-ezuela sau Bolivia.


BOVISmagazin

C MY K

C MY K

C MY K

C MY K

C MY K

C MY K

22 holsteinromagazin

holsteinromagazin

decembrie 2011

Bergen FarmsLocalizată în vecinătatea orăşelului Watkins Glen, NY, la aproximativ 420 km nord vest de New York City, principala fermă a fraţilor Mike şi Jim Bergen a evoluat de la 150 vaci la muls în anul 1993 la 1870 în 2011. Efectivul total exploatat acum în această fermă este de peste 2300 capete.Dezvoltarea fermei s-a realizat mai ales în ultimii ani şi doar atunci când în interior au existat sufi cient de multe resurse pentru a construi noi adăposturi şi pentru a înlocui cu un număr mai mare de junici.

Cele mai recente investiţii făcute de fraţii Bergen au con-stat în instalarea unei noi săli de muls (un rotolactor West-falia Surge cu locuri) în anul , construcţia unui adăpost destinat vacilor în tranziţie () şi un alt adăpost pen-tru viţele (). În paralel, au fost dezvoltate alte două ferme surori care sunt însă cu efective mai mici. Este vorba despre o fermă în localitatea Glenview, achiziţionată în anul , cu un efectiv de vaci la muls şi cea de a treia în localitatea Westcover cu un efectiv de vaci la muls. Cele ferme deţin o suprafaţă de . acri (cca. . ha) care sunt cultivate cu porumb siloz şi lucernă.În fermele Bergen lucrează de muncitori, majoritatea () proveniţi din Mexic, iar în ferma vegetală sunt aproxi-mativ . Dintre cei din ferma zootehnică sunt direct implicaţi în activitatea sălii de muls, mulgându-se de ori zil-nic. Media producţiei de lapte per fermă este de peste , li-tri/animal muls.

“Când am început eu să mă ocup de ferma din Watkins Glen, acum ani, aveam de vaci la muls… deci ce puteam face? Mă ocupam de vaci toată ziua, iar când ai doar trebuie să te ocupi de tot. Sunt convins că fi ecare fermier este într-un anumit proces de tranziţie al fermei sale însă principalul lu-cru care cred că trebuie făcut

Jim Bergen Mike Bergen

este să te adaptezi şi să faci faţă schimbărilor. De exemplu, la de vaci faci tu singur to-tul, la de vaci poţi să faci aproape totul… iar la . de vaci, la naiba, chiar trebuie să te specializezi. Astfel, rolul meu s-a schimbat de la manager de vaci la manager al oamenilor cu care trebuie săîmi fac treburileîn fermă. În mo-

C MY K

C MY K

C MY K

C MY K

23holsteinromagazin

holsteinromagazin

decembrie 2011

C MY K

C MY K

C MY K

C MY K


holsteinromagazin

decembrie 2011

fotog

rafi i

BO

VISm

agaz

in

mentul de faţă avem în toate cele ferme . de vaci care dau lapte şi aproximativ . capete tineret, deci un total ro-tunjit de . de animale. Eu nu pot face totul singur, aşa cum

cred că nu ar trebui să uitaţi să fi ţi recunoscători pentru munca lor, bineînţeles dacă este cazul, şi să le mulţumiţi la sfârşitul zilei atunci când îţi termină treaba. Ocupându-mă exclusiv de fermă mă întrebam în urmă cu câţiva ani… cum poţi trece de la vaci la oameni? Să ştiţi că nu mi s-a întâmplat totul peste noapte. A trebuit să depun efort, sa-mi impun să fi u mai calm atunci când explic oamenilor ce-mi doresc. Am participat la anumite cursuri pentru acest fel de comunicare pentru că modul în care discuţi cu pro-prii angajaţi se deprinde dacă nu eşti un comunicator înăscut.Mulţi dintre noi ar prefera să lucreze printre vaci sau să ope-reze pe un tractor, orice numai să nu explice oamenilor, însă dacă ferma voastra a crescut, la fel ca a noastră trebuie să te schimbi tu, odată cu priorităţile tale. Un fermier progresiv este întotdeauna în schimbare şi în dezvoltare. Eu fost nevoit să învăţ să comunic cu oamenii şi chiar să învăţ limba spaniolă, doarece am angajat de per-soane din Mexic.În momentul de faţă cea mai mare provocare pentru noi este să avem destulă hrană şi mai ales apă pentru vaci. Avem

puteam când aveam de vaci, dar pot angaja oameni care pot face asta pentru mine. Un lucru pe care l-am învăţat, deşi o să vi se pară ceva mărunt ceea ce vă voi spune, este probabil cel mai important lucru pentru mine: am învăţat să spun mulţumesc şi să apreciez oamenii cu care lucrez. Contează ca atunci când ai angajaţi ei să fi e mulţumiţi,

să vorbescă despre tine ca un angajator care îi salută, îi respectă şi nu îi tratează ca pe nişte obiecte. Astfel, pe măsură ce intervin schimbările şi aveţi nevoie de mai mulţi oameni

C MY K

C MY K

C MY K

C MY K

25holsteinromagazin

holsteinromagazin

decembrie 2011

de tradiţie şi experienţă în slujba obţinerii de tradiţie şi experienţă în slujba obţinerii

performanţei în creşterea taurinelorperformanţei în creşterea taurinelor

HL HAMBURGER LEISTUNGSFUTTER GERMANIAHL HAMBURGER LEISTUNGSFUTTER GERMANIA

• premixuri şi furaje minerale • produse speciale obţinute prin procese fi zice (WISAN) după o metodă unică HL • supli-mente proteice energetice pentru fi ecare tip de raţie, tip de producţie şi categorie de animale (Panto Potent, Panto TMR) • înlocuitori de lapte (pudră şi granulat) • prestarter pentru viţei • grăsime granulată protejată • produse de intervenţie

Sediu central: loc. Tărtăşeşti, str. Principală, nr. 38, jud. Dâmboviţa, tel./fax: 0245.261.013, mobil: 0745.284.841

Depozit central: şos. Bucureşti - Târgovişte, nr. 138, jud. Dâmboviţa, tel./fax: 0245.261.350, mobil: 0749.152.877

distribuitor exclusiv al produselor PANTO şi IBEKA Germania, OVER Polonia şi TELASAN Cehia

de vaci, iar zona aceasta, nu ştiu dacă ştiţi, este cea mai uscată regiune din statul New York. Vreme de câţiva ani buni am fost la limită cu provizia de apă. Anul acesta a fost bun , avem

destulă apă însă dacă vrem să ne dezvoltăm va trebui să fi e în altă locaţie.” a precizat Jim Ber-gen unul dintre acţionari.Criss Ford, managerul sectoru-lui de reproducţie a făcut la

rândul său o serie de precizări. Astfel... “după cum se observă fi ecare animal are pedometru şi îi monitorizăm activitatea din sala de muls. În această perioadă avem o rată a gestaţiei

(ATENŢIE a nu se confunda cu rata de concepţie!!!) de aproxi-mativ ,%. Suntem într-o revenire uşoară de un procent după ce în lunile iulie şi august am avut probleme cu

C MY K

C MY K

C MY K

C MY K


holsteinromagazin

decembrie 2011

temperaturile foarte ridicate. Avem un protocol de sincroni-zare a estrului înainte de IA care are la bază trecerea vacii prin OvSynch - ReSynch (întrebaţi-vă medicul veterinar despre aceste tehnici). Săptămânal avem câte trei zile în care facem IA. Facem de asemenea test cu ultrasunet în fi ecare zi de miercuri şi verifi căm instala-rea gestaţiei între zilele şi . Am folosit înainte testele rapide de sânge, însă toate verifi cările noastre sunt făcute acum doar cu ajutorul ecografului. O singură dată, acum cîteva luni, am folosit testele de sânge a fost atunci când veterinarul nostru a plecat şi am fost nevoiţi să facem lucrul acesta în lipsa lui.Dacă ar fi să compar metodele de OvSynch existente aş putea spune cu toată deschiderea că prefer OvSynch-ul clasic deşi PreSynch-ul poate fi la fel de efi cient. Cu privire la pro-gramele genetice pot spune că suntem de ani parte a pro-

gramul AltaAdvantage şi fo-losim conform soft ului taurii genomici din grupele GStar şi FutureStar. Accentul a fost pus pe ameliorarea unor caractere precum numărul de celule somatice, viaţa productivă şi picioare. Ceea ce obişnuiesc să fac este să utilizez aproxi-mativ tauri pentru vaci şi suplimentar tauri doar pen-tru viţele. În momentul de faţă am început să folosesc pentru viţele taurii AltaIOTA şi AltaR, iar pentru vaci folosesc din lista GStar tauri ca AltaCAL-IBER, AltaEXACTER sau Al-taLINKEN. Nu am un buget în ceea ce priveşte activitatea de reproducţie. Pentru noi aceasta este considerată o investiţie şi nu o cheltuială.La întrebarea câte doze folosesc pentru o gestaţie la vaci şi la viţele chiar nu ştiu să vă spun însă va garantez că nu este un număr magic. Folosim destul de multe doze însă atât timp cât avem o rată a gestaţiei de aproxi-

mativ % suntem mulţumiţi. În adăpostul viţelelor este adevărat că avem un taur însă acesta este folosit în cazuri ex-treme, aşa cum se întâmplă în toate fermele din Statele Unite. Pentru viţele folosim , doze per gestaţie.Durata vieţii productive este în acest an de , lactaţii şi este într-o uşoară creştere datorită faptului că efectivul de ani-male este stabil de ceva timp şi am reuşit să îl controlăm mai bine. Intervalul dintre fătări este de , luni iar vârsta la prima lactaţie este în jur de luni. Primele monte le facem viţelelor la vârsta de zile.Producem între – pounds per vacă mulsă zilnic (, / , litri) însă folosim BST (Bovine somatotropin / hor-monal de creştere STH destinat stimulării producţiei de lapte). Numărul de celule somatice este constant în jur de .. O singură dată am avut un incident neplăcut iar atunci

numărul a sărit de .. Re-formele le facem cu precădere datorită problemelor cronice ale ugerelor sau ale sferei re-productive, însă glumind pot spune că dacă o vacă scade con-stant sub pounds (, litri) ea este într-un real pericol…” a concluzionat Chris Ford.Schuyler Madison este un alt membru al echipei Bergen Farms el fi ind responsabil de activitatea din cele două adăposturi deviţei şi

Chris Ford, responsabil sector repro Bergen

Aşternutul animalelor este format din saltele. Peste acestea fermierii Bergen au luat decizia să împrăştie un amestec format din resturi de la măcinarea plăcilor de rigips. Acestea sunt procurate de la o fabrică din vecinătate şi sunt rebuturile din procesul tehnologic. Tocarea şi împrăştierea se face cu ajutorul unui echipament tractat similar cu o remorcă tehnologică în intervalul de timp ăn care vacile sunt la muls. Această soluţie de aşternut creşte gradul de confort al animalelor şi reduce mult umiditatea.


BOVISmagazin

C MY K

C MY K

Lider mondial în geneticã bovinã

www.absglobal.com

Str. Caimatei, nr.8, et.2, ap.3, Sector 2, Bucureºti

Tel: 021/233.91.97, Fax: 021/233.91.95, Mobil: 0744.344.931

70ANI

C MY K

C MY K

C MY K

C MY K


holsteinromagazin

decembrie 2011

Celulele de siloz sunt în imediata vecinătate a fermei. Aici sunt stocate materiile prime recoltate de pe cele 2.000 ha.

Unul dintre cele două adăposturi în care sunt cazaţi viţeii. În partea dreaptă se afl ă sistemul de lagune al fermei. Dejecţiile sunt stocate şi ulterior împrăştiate pe câmp.

de adapostul viţelelor.„În aceste două adăposturi de viţei reuşim să cazăm aproxi-mativ capete. Ei sunt fătaţi în adăposturile principale, în zonele special amenajate pen-tru fătări, denumite “zona pre-fresh” şi ulterior, la ore, sunt mutaţi în aceste adăposturi. În primele zile de la fătare le administrăm: Inforce , un vac-cin cu administrare nazală, ce previne bolile respiratorii; mg de Bo-Se pentru suplimen-tarea aportului de vitamine şi seleniu care se administrează intramuscular. Dacă au di-

aree în general îi tratăm cu electroliţi pentru hidratare, iar pentru pneumonie apelăm la Baytril . La vârsta de săptămâni, cu repetare la săptămâni, administrăm vac-cinul BoviShield PF L pen-tru IBR, BVD, PI (virusul parainfl uenţei bovine ), BSRV (virusul sinciţial respirator bovin) şi Leptospira serovaras.Viţeii din categoria de vârstă

– zile sunt hrăniţi cu lapte de ori pe zi, în general la orele : şi :. După vârsta de săptămâni încetăm să le mai administrăm lapte. În ceea ce priveşte furajarea, în urmă cu luni am început să folosim echipamentul feeder-meter; până atunci foloseam găleţile, ceea ce era destul de epuizant pentru muncitori. Acest echipa-ment se bazează pe un sistem de hrănire complet portabil, ce distribuie furaj şi apă, amestecă diferitele componente în cazul unui nutreţ mai complex şi curaţă hrănitorile. „

C MY K

C MY K

C MY K

C MY K

29holsteinromagazin

holsteinromagazin

decembrie 2011

AltaBAYSIDE(Outside x Convincer x Rudolph x AltaLUKE)• Valoare NM mare,• Profi l ideal al caracterelor de sanatate,• Valori excelente pentru Longevitate si Fertilitatea fi icelor.

PedigreeTata: Comestar Outside-ET TV TL EX-95 GMMama: R-E-W Con Buff y TV VG-87 2-00 2x 365d 36,970m 4.3% 1591f 3.3% 1210p TM: Wa-Del Convincer-ET CV TL EX-95MM: Mayerlane Rud Bubble-ET TVVG-86 GMD DOM 1-11 2x 365d 35,990m 3.7% 1343f 3.2% 1136p TMM: Startmore Rudolph-ET TV TL EX-CANMMM: Plackes-SVF Luke Betsy-ET EX-94 2E GMD DOM 7-05 3x 365d 45,210m 3.6% 1616f 3.1% 1392p TMMM: Norrielake Cleitus Luke-TW TV TL EX-90MMMM: Plackes-Svf BS Becky-ET TLEX-90 DOM 4-08 3x 365d 33,130m 3.6% 1194f 3.0% 1010p

Recomandări de împerechereSe recomandă folosirea taurului AltaBAY-SIDE pe liniile AltaAARON, AltaFORMATION, AltaADAM sau Durham.

AltaGENESEE(Jose x Oman x BW Marshall x Patron)• Profi l excellent de productie• Valoare NM mare• Tip functional

PedigreeTata: Jose TV TL Mama: De-Su Oman 6121-ET TL VG-86 GMD DOM 2-01 3x 365d 34,770m 4.3% 1505f 3.4% 1174p TM: O-Bee Manfred Justice-ET TR TV TL TD EX-94MM: De-Su BW Marshal Georgia-ET TV EX-90 GMD DOM 5-01 3x 365d 42,490m 3.5% 1503f 2.9% 1253p TMM: Mara-Thon BW Marshall-ET TV TL VG-86MMM: De-Su Patron Gold-ET EX-90 2E GMD DOM 5-00 3x 365d 44,870m 4.0% 1802f 3.2% 1416p TMMM: Brabant Star Patron-ET TV TL EX-92MMMM: Kerndtway Lead Gretchen-ET VG-87 GMD DOM 5-00 2x 365d 34,730m 3.3% 1139f 3.1% 1067p

Recomandări de împerechereSe recomandă folosirea programuluiAltaMate pentru a putea obtine recomanda-rea ideala de imperechere.

AltaARMSTEAD(Blitz x Rudolph x Mascot x Chief Mark)• Echilibrul perfect între Conformaţie si caracterele de sănătate,• Constituție robustă, • Tată de taţi Global.

PedigreeTata: Fustead Emory Blitz-ET TV TL EX-92Mama: Askew Rudolph Amanda-ET TV VG-86 GMD DOM3-07 2x 365d 38,400m 3.9% 1507f 3.2% 1247p TM: Startmore Rudolph-ET TV TL EX-CANMM: Diamond-Oak Afton-ET TL VG-85 GMD DOM 2-08 2x 305d 32,590m 4.5% 1465f 3.8% 1252p TMM: Singing-Brook N-B Mascot-ETTV TL TD VG-88MMM: Diamond-Oak Angel-ET VG-86 GMD DOM 2-11 2x 305d 25,740m 4.2% 1085f 3.1% 798p TMMM: Walkway Chief Mark TL TD VG-87MMMM: Fisher-Place M Amanda-ETEX-94 3E GMD DOM 7-00 2x 365d 37,640m 4.0% 1498f 3.2% 1218p

Recomandări de împerechereSe recomandă folosirea taurului AltaARM-STEAD pe fi ice din BW Marshall sau fi ii, Durham sau fi ii, OMan, Titanic, Goldwyn, Inquirer şi Igniter.

AltaR2(Marion x Ramos x AltaHERSHEL x Decision)• Soliditate a cracterelor de sănătate,• Nivel ridicat al producţiei,• Profi l echilibrat de Conformaţie.

PedigreeTata: Veazland Marion-ET TV TL EX-91Mama: Clear-Echo 822 Ramo 1200-ETEX-92 DOM 4-04 3x 365d 39,570m 4.5% 1782f 3.2% 1252p TM: Ramos TV TLMM: Clear-Echo Hershl D-Rac 822VG-87 DOM 4-05 3x 365d 40,830m 3.1% 1273f 2.8% 1158p TMM: Lexvold Luke Hershel-ET TV TLMMM: Clear-Echo Decisn L-Rac 505TV VG-86 GMD DOM 5-01 3x 365d 39,390m 3.9% 1528f 3.1% 1232p TMMM: Pen-Col Decision-ET TV TL GP-83MMMM: Clear-Echo Lily Rac 264-ETCV GP-84 DOM 2-11 2x 365d 32,980m 4.3% 1410f 3.4% 1137p

Recomandări de împerechereSe recomandă folosirea taurului AltaR2 pe fi ice din Oman si Shottle pentru a creste productia de lapte, grasime si proteina dar si pentru ameliorarea caracterelor de conformatie

C MY K

C MY K

C MY K

C MY K


holsteinromagazin

decembrie 2011

“Prafuri şi doctorii“ folosite în ferma americană Bergen Farms

ReSorb este folosit de către fermierii Bergen Farms pentru rehidratarea viţeilor. Acest produs cu administrare orală conţine electroliţii necesari viţeiloc cu diaree.

bicarbonat de sodiupiatră de var lapte prafsare

bicarbonat de sodiu

C MY K

C MY K

C MY K

C MY K

31holsteinromagazin

holsteinromagazin

decembrie 2011

Tratarea dermatitei ugerului cu Stalosan Unguent După utilizarea Stalosan Unguent


Fig.1 In prezenta amoniacului, 100 g Stalosan F retine 400 g apa

Fig. 2 Evaporareaamoniacului dupa

tratamentul cudiferite produse

care reduceliberarea acestuia. Studiul include cei

mai efi cienti inhibitori ai

evaporariiamoniacului

Microorganismele patogen-ice si mentinerea un mediu sanatos in hala de productie au constituit o provocare per-petua atat pentru oamenii de bussiness cat si pentru medicii veterinari. Specialistii recomanda utili-zarea unor metode si practice pentru reducerea cantitatii de ammoniac in adapost sau in hala de productie. (Fig. si Fig. ) In acest fel se reduce riscul de infectie iar rezistenta ani-

malelor se imbunatateste. De pilda, Stalosan F si-a dovedit efi cienta atunci cand s-au putut pastra sub control cateva boli inclusiv lawsonia, diareea, salmonela, coccidioza, boli pulmonare, infl amatia ugerului, infectii cu salmonel-la, pododermatite, etc. Stalosan F este pe deplin indi-cat atunci cand apar primele semnale privind existenta bacteriilor, virusurilor, fun-gilor, parazitilor, insectelor si

larvelor, hidrogenului sulfurat, amoniacului si umiditatii in halele de productie.Odata cu ultimele cercetari pentru Stalosan F, s-a reusit realizarea unui produs extrem de efi cient in lupta cu E. Coli ( fi g. ), Salmonella, lawsonia sau coccidioza ( fi g.). Acesta reprezinta o parte din spectrul patogen pentru care Stalosan F si a dovedit efi -cienta.Multe afectiuni podale au ca re-

Micro organismele patogene versus un mediu sănătos pentru animale şi oameni; Prevenirea celor mai frecvente afectiuni ale animalelor

zultat periclitarea ongloanelor, ceea ce face mult mai usoara patrunderea bacteriilor. Pen-tru tratament, sunt utilizate adesea produse lichide prin care animalul calca pentru imbaierea onglonului. Insa aceste produse lichide devin inactive in timp datorita unei contaminari excesive. Daca se foloseste Stalosan F dupa im-baiere, riscul de contaminare cu patogeni este foarte redus. Stalosan F mentine onglonul uscat si reduce crapaturile fi ne pana la vindecarea acestora, si astfel patogenii nu gasesc cale de accest pentru instalare. Pentru aceasta se recomanda trecerea printr un strat de - cm de Stalosan F fi ecarea ani-mal o data pe saptamana dupa ce in prealabil onglonul a fost

Dr. Ing. Gianina Costache-Vitfoss Romania

C MY K

C MY K

C MY K

C MY K


holsteinromagazin

decembrie 2011


Mai jos va prezentam efectul daunator al amoniacului asupra omului si animalelor:

5 ppm Cantitatea minima care se poate identifi ca prin miros

6 ppm Ochii si respiratia incep sa se irite

11 ppm Se reduce productivitatea animalelor

25 ppm Valoarea extrema pentru 8 ore in aceste conditii

35 ppm Valoarea maxima pentru 10 minute in aceste conditii

40 ppm Dureri de cap, greata si pierderea apetitului ( la om )

50 ppm Reducerea drastica a productivitatii / Risc crescut de pneumonieDeteriorarea severa a sanatatii si risc potential de moarte

100 ppm Stranut, iritarea grava a mucoaselor / Risc sever de piederea a vietii

Bacteria

AerococcusBacillus subtilis

C.pseudotropicalisCandida parapsilosisCandida luisitaniae

Candida rogosaCandida ciferii

Clostridium perfringensClostridium tyrobutyricum

Coliforme bacteriaCrypto laurentii

Escherichia coli 0149Escherichia coli 0157

Escherichia coliEnterobacter cloacal

Ent. AgglomeransFusobacterium necrophorum

HaemophiliusMicrococcus varians

Past mult

Piogenes 195 lungePseudomonas fl ourescensPseudomonas paucimoblis

ProteusProteus mirabils

Pseudomonas aeruginosaRhodotorula slutinis

Saccharomyces cerevisiaeSalmonella

Salmonella dublinSalmonella typhimurium

S. typhimurium DT 104Salmonella entritidisSerratia marcescens

Staphylococcus aureusStaphylococcus epidermis

Streptococcus uberisStreptococcus faecalis

Torulopsis candidaTorulopsis maris

Tricho beiselii

Virus

Canine parvovirusECBO-Virus

Newcastle Disease VirusPorcine parvovirus

ReovirusVaccinia - Virus

Parasite

E. acervulinaFly Larvae

Ascaridia galliHeterakis gallinariumCapillaria obsignata

imbaiat in cuva de dezinfec-tare (cuva ce poate contine diferite solutii). In cazul unor pododermatite mai severe, dupa curatarea zonei afectate se recomanda badijonarea cu Stalosan F. Frecventa depinde de gravitatea problemei.

Compozitia Stalosan F• Nu exista ingrediente ’’ active ’’ sau chimice.• Trei forme de fosfat cu puri-tate foarte ridicata – %.• O argila cu structura speci-fi ca – %.• O combinatie speciala de saruri de fi er si cupru – %.• Un ulei esential – %.

Mod de actiune:• Stalosan F lucreaza ca un ab-sorbant, atragand o gama larga de organisme patogenice pe suprafata lui.• Stalosan F nu actioneaza ca

un produs chimic si ramane activ chiar in prezenta dejecti-ilor si/sau a paielor.• Stalosan F poate ramane activ timp de mai multe zile.• Stalosan F are o structura ce ii permite sa actioneze ca un puternic agent de uscare.• Stalosan F ’’ retine ’’ molecule-le de amoniac din aer si reduce emisiile din hale prin inhiba-rea activitatii ureazice.

Dozarea Stalosan F:Doza recomandarta pentru Stalosan F este g/m

TestimonialeLars Christiansen, Denmarca

„Utilizez Stalosan Unguent de cateva luni de zile. Am tratat ranile de suprafata si cele din jurul jaretului, cu foarte bune rezultate. In aproximativ 3 – 5 zile, rana s-a cicratizat. Am descoperit efi cienta efectiva a acestui produs si il am tot tim-pul in ferma.”

dr. Cristian Stan, Crioti Trade“Am utilizat Stalosan unguent pentru ranile de suprafata cauzate de suprafata rugoasa a presurile de cauciuc la vaca in stabulatie libera si dease-amenea la tratarea unei rani mai profunda si infectata la un cal. Rezutatele au venit in mai putin de 7 zile printr o cicatrizare foarte rapida. Mi a usurat munca enorm. Sta-losan F sub forma de pulbere a fost administrat pe asternu-tul 50 g/mp. Recomand acest produs si celorlalti colegi.”

dr. Stroia Costel, Rigasi Trans“ La castrarea armasarilor aplic ca tratament pentru cicatrizare rapida Stalosan F pulbere. Am folosit ca tratament adjuvant in pododematite Stalosan Un-guent cu rezultate foarte bune. Pentru toate tipurile de plagi, dupa o prealabila curatate si desinfectare, Stalosanul un-guent este de nelipsit. ”

C MY K

C MY K

C MY K

C MY K

33holsteinromagazin

holsteinromagazin

decembrie 2011

C MY K

C MY K

C MY K

C MY K


holsteinromagazin

decembrie 2011

Proprietarul fermei I/S Olesen Mølgaard, Jens Bjerg Olesen, este un senior în vârstă de ani. A trecut prin multe şi a construit alături de fi ul său, Ejvind Bjerg Olesen, în vârstă de ani, o fermă modernă pentru aproximativ ca-pete. Ejvind Bjerg Olesen, fi ul, a cumpărat % din fermă în anul de la tatăl lui urmând ca în să cumpere restul afacerii. Ferma are un efectiv de capete dintre care vaci în lactaţie şi în repaus la care se adaugă capete tineret. Tăuraşii sunt vânduţi la vârsta de - săptămâni.Mulsul este realizat cu roboţi de muls Gascoigne Mellote:

roboţi x posturi (în total posturi). În paralel, se folo-sesc roboţi Lely (Astonaut) deoarece nu a fost mulţumit de calitatea celor de la Gas-coigne Mellote. Pentru viitorul nu foarte îndepărtat, fermierii vor achiziţiona un set de noi roboţi Lely. Grajdul nou (prezentat în fotografi i) a fost construit în anul , ferma având un număr de doar salariaţi.Cota de lapte a fermei I/S Olesen Mølgaard este de .. kg, iar de-a lun-gul ultimelor luni calitatea acestora a fost ,% grăsime, ,% proteină, iar media NCS .. Laptele este livrat pro-

cesatorului danez Arla.Suprafaţa de teren lucrat este de ha dintre care ha iarbă, ha porumb siloz, ha cereale iar restul păşune naturală permanentă. Toate lucrările agricole sunt realizate de către fermieri cu excepţia cositului şi recoltatului, opera-tiuni realizate de un prestator de servicii.Furajarea se face cu o remorcă tehnologică vagon Keenan la care se adaugă un sistem auto-mat suspendat de furajare. Raţia folosită de către fermier este, pentru .kg lapte (standard EKM, adică % grăsime şi ,% proteină) este: • şrot soia (conţinut ridicat în

proteină): , kg,• şrot rapiţă: , kg,• grăsime protejată: , kg,• orz: , kg,• grâu tratat cu NaOH: , kg,• siloz de porumb: , kg,• siloz graminee / prima coasă: , kg,• siloz graminee / coasă a -a: , kg,• paie grâu: , kg,• concentrate: , kg (admini-strate de către robot, în funcţie de producţie, lactaţie, etc).Astfel, total furaj, inclusiv minerale şi vitamine: kg; substanţa uscată a furajului va fi : , kg

Ferma daneză I/S OlesenFerma daneză I/S OlesenMølgaard... o altă fi losofi eMølgaard... o altă fi losofi e

un material oferit de: dr. Marcu Marius

www.danutrition.ro

C MY K

C MY K

C MY K

C MY K

35holsteinromagazin

holsteinromagazin

decembrie 2011

PIC Romania a celebrat pe data de 24 noiembrie 2011, 70 de ani de la înfi inţarea companiei ABS Global.Evenimentul a reunit, la Snagov, reprezentanţi ai multor ferme de creştere a bovinelor, preponderent din sudul ţării. Aniversa-rea a fost deschisă de Ioan Ladoşi, director al Grupu-lui Genus pe Europa de Est, prin prezentarea istoricului şi a evoluţiei companiei în cei 70 de ani de existenţă, precum şi a situaţiei pieţei materialului seminal bovin în Europa. Katie Miller, specialist din partea ABS Global din Marea Britanie, a continuat cu prezenta-rea unor informaţii actu-ale, referitoare la evalu-area genomică a tăuraşilor admişi pentru testare. Invi-tatul special la acest eveni-ment, Prof. Dr. Bîrţoiu Alin, de la Facultatea de Medicină Veterinară din Bucureşti, a expus într-o manieră

Cărţile de rasă Holstein în lume

Ţara Anul înfi inţării

Număr de anima-le înregistrate

Olanda 1874 / 1879 775.000

Germania 1876 1.432.364

Danemarca 1881 394.404

Anglia / Irlanda 1909 878.853

Franţa 1922 397.529

Spania 1928 291.085

Italia 1945 855.143

Statele Unite 1871 / 1877 1.350.000

Canada 1884 575.000

Mexic 1959 55.000

Argentina 1919 420.000

Africa de Sud 1912 149.710

Kenia 1946 4.645

Noua Zeelanda 1910 90.000

Japonia 1911 550.000

Australia 1914 686.636

Italia 1926 92.175

Coreea de Sud 1966 50.000

ABS Global 70 de ani de inovaţie în domeniul ameliorării bovinelor

extrem de interesantă pentru fermierii prezenţi, condiţiile necesare a fi îndeplinite pentru a se asigura instalarea gestaţiei la vaci. În încheiere, Ioan Pop, membru al echipei PIC România, a prezentat audienţei avantajele utilizării rasei Friză Britanică, precum şi noutăţile pe care compania le pune la dispoziţia partenerilor săi.ABS Global este astăzi lider

mondial în genetică bovină, cu precădere în ameliorarea longevităţii şi durabilităţii în exploatarea vacilor din rasele de lapte. Cu o piaţă ce cuprinde peste 80 de ţări, ABS Global a început livrările de material seminal bovin către fermele din România în anul 2007, prin preluarea reprezentării de către PIC Romania, lider al pieţei ge-neticii suinelor.

conf. dr. Ioan Ladoşi alături de prof. dr. Alin Bârţoiu răspunzând întrebărilor

participanţilor la seminar • Katie Miller, specialist ABS Global UK a dat detalii desre

evaluarea genomică a tăuraşilor admişi pentru testare

MICROBIALFERMENTATION...

MY SECRET FOR GREATN!

MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIICCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRROOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAALLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEERRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEENNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAATTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOONNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNN................................................................................................................

MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYY SSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEECCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRREEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEETTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTT FFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOORRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRR GGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRREEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAATTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNN!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

...

Vaci mai sănătoase = Mai mult lapte = Un profit mai mare

este un proiect iniţiat de

patru medici veterinari care

au drept scop oferirea unor

servicii complete în fermele

de taurine

• Asistenţă şi consultanţă în reproducţie prin: controlul vacilor postpartum, pregătirea pentru inseminare la un service period optim, controlul gestaţiei începând de la 29 zile după inseminare, diagnosticul şi tratamentul stărilor de infecun-ditate.

• Chirurgie generală şi specială prin: remedierea deplasărilor de abomasum prin metode conservative şi de abomasopexie, reme-dierea torsiunilor de cecum şi rumenotomii, podotehnie curativă.

• Analize de laborator prin: dozarea unor parametri biochimici sangvini în scopul stabilirii profi lului metabolic al efectivului, teste de screening serologic în vederea observării efi cienţei programelor de imunizare a efectivului.

Dr. Ghencioiu Cosmin 0722.591.712

Dr. Schenker Dana 0722.240.712

Dr. Ochea Marian 0723.645.694

Prof. Dr. Bârţoiu Alin 0722.351.978

e-m

ail:

do

cto

rde

va

ci@

yah

oo

.co

m„DOCTOR DE VACI”

oferă colaboratorilor servicii precum

C MY K

C MY K

C MY K

C MY K


holsteinromagazin

decembrie 2011

Din ce in ce mai multi special-isti din America de Nord si Europa considera ca nu se mai pot face foarte multe in acest moment in ceea ce priveste cresterea productiei de lapte la Holstein. Problemele cele mai frecvent intalnite atunci cand vine vorba de Holstein sunt deja foarte cunoscute si fermierilor din Romania: fa-tari difi cile, numarul ridicat de celule somatice, problemele legate de fertilitate, afectiunile podale, sanatatea in general si o durata redusa de utilizare (longevitate). Aici nu am in-clus managementul de cele mai multe ori defectuos care poate agrava si mai mult prob-lemele amintite mai sus.Cauza acestor probleme in cazul rasei Holstein ar putea fi : super-specializarea rasei, gradul ridicat de consangvi-nizare la care s-a ajuns in acest moment si nu in ultimul rand potrivirii perechilor de cele mai multe ori doar in directia cresterii productiei de lapte neglijand total asa numitele caractere functionale (sana-

tatea) care au o pondere ex-trem de mica sau chiar deloc in programele de ameliorare ale multor tari. Aceasta strategie adoptata de cele mai multe ori din considerente economice sau in unele cazuri datorita neinformarii a dus la cresterea costurilor pentru fermieri si in fi nal la reducerea profi tului.In general cresterea gradului de consangvinizare (inbreed-ing) are ca si consecinte: re-ducerea diversitatii genetice si a progresului genetic, re-ducerea sanatatii (cresterea numarului de celule somatice, etc) a caracterelor de repro-ductie: (fertilitate redusa, etc) si exacerbarea asa numitelor defecte genetice. Exista nenu-marate studii privind corelati-ile dintre consangvinizare si sanatate (consangvinizarea si NCS, etc). Gradul de consang-vinizare a ajuns in acest mo-ment la aproximativ - % in cazul rasei Holstein iar in ca-zul unor tauri celebri a ajuns la valori foarte ridicate. E absolut necesar “importul” de gene noi

– outcross fi e prin gasirea unor

linii noi fi e prin incrucisarea cu alte rase.Crossbreeding-ul sau incru-cisarea intre rase diferite in cazul bovinelor e utilizat de foarte mult timp in unele tari in special in cazul raselor de carne si a raselor mixte dar si in cazul raselor de lapte exem-plul cel mai cunoscut fi nd cel din Noua Zeelanda: Holstein x Jersey. Motivul nefi ind cres-terea gradului de consangvi-nizare ci in principal particu-laritatile economice (exemplu: plata laptelui se face pe kg/SU) si chiar geografi ce din tara

respectiva (Holstein x Jersey = descendenti de talie medie, % de grasime si proteina mai ridicat, fatari usoare, toleranta ridicata la caldura, pretabili-tatea mai ridicata la pasunat, etc). Crossbreeding-ul sau incru-cisarea intre sau mai multe rase nu constituie intotdeau-na o solutie si mai ales nu e la indemana oricui de aceea atunci cand se realizeaza pot-rivirea perechilor se vor alege cei mai buni tauri din rasele participante. In ultimii ani au fost realizate mai multe studii

Metisi: Holstein x Rosie Suedeza x Montbeliarde

Incrucişarea trirasială, programul Procross


BOVISmagazin

C MY K

C MY K


BOVISmagazin

C MY K

C MY K

fotog

rafi i

Kar

pate

n M

eat

si cercetari in special in SUA, exemplul cel mai elocvent fi ind cel al Universitatii Min-nesota (University of Minne-sota Department of Animal Science) dar si a altor uni-versitati de prestigiu din SUA (Virgina Polytechnic and State University) dar si in alte tari: in Mexic, America de Sud, in Europa (Danemarca, Suedia, Olanda, Anglia, Franta, Italia, Germania). Daca ne referim la cercetarile realizate de Univer-sitatea Minnesota in ceea ce priveste crossbreeding-ul sau incercat diferite “combinatii” ca: Holstein x Jersey, Holstein x Normanda, Holstein x Brown Swiss, Holstein x Rosie sue-deza, Holstein x Montbeliarde, Holstein x Montbeliarde x Jer-

Rezultatele obtinute in mai multe ferme de dimensiuni mari din California au fost:

HOLSTEIN HOLSTEIN x

MONTBELIARDE

HOLSTEIN x

ROSIE SUEDEZA

numarul de vaci 380 494 328

1 lactatie 9891 9202 9309

2 lactatie 11965 10681 10782

3 lactatie 12311 11361 11400

4 lactatie 12372 11456 11517

% proteina / 4 lactatii 3.09 3.18 3.19

% grasime / 4 lactatii 3.58 3.71 3.70

Fatari difi cile datorate taurului %* 8.4 5.4 2.1

Mortalitatea viteilor datorata taurului %* 12.7 5 4.7

Fatari difi cile ale fi icelor la prima fatare%** 17.7 7.2 3.7

Mortalitatea viteilor de origine materna I fatare%** 14 6.2 5.1

Days open 147 124 131

% de supravietuire dupa 1 – lactatie (305 zile) 84 93 94

% de supravietuire dupa a 2 - a lactatie (305 zile)*** 71 84 79

* Holstein pur, ** prima fatare, ***primele 20 luni.

Generaţia 2 rase 3 rase

1 100 100

2 50 100

3 75 75

4 63 88

5 69 88

6 66 84

7 67 86

8 67 86

Schemade

incrucisare3-rasiala

Holstein

Montbeliard

RoşiaDaneză

sey, etc. Rezultatele obtinute au dus la concluzia ca cea mai potritiva “combinatie” o consti-tuie: Holstein x Rosie Suedeza x Montbeliarde asa numitul PROCROSS (incrucisare trira-siala) program utilizat initial in SUA apoi in Italia, Spania, Olanda, Portugalia, Anglia, Mexic, etc. PROCROSS folos-este asadar incrucisarea trira-siala (Holstein x Montbeliarde x Rosie Suedeza) benefi ciind la maxim de asa numita “vig-oare hibrida”. Efectul heterozis in cazul utilizarii a rase va fi de % atat in prima genera-tie cat si in urmatoarea genera-tie spre deosebire de varianta

cu rase cand heterozisul e de % doar in prima generatie. Pentru urmatoarele generatii daca se continua crossbreding-ul cu aceleasi rase, heterozisul se va “stabiliza” la % com-parativ cu % in cazul utili-zarii a doar rase. Heterozisul in cazul utilizarii a rase ar fi superior variantei cu rase dar dezavantajul ar fi contributia mult “diluata” a fi ecarei rase in parte motiv pentru care vari-anta optima in cazul vacilor de lapte e cea cu rase.

PROCROSS, avantaje:• Cresterea continutului de SU

din lapte (% gras. si prot.), • Imbunatatirea fertilitatii: re-ducerea service periodului cu - saptamani in cazul metisi-lor de Holstein x Montbeliarde x Rosie Suedeza,• Fatari mai usoare: rosia sue-deza solutia ideala pentru jun-incile de Holstein: doar .% fatari difi cile!!!,• Cresterea longevitatii, • Datorita cresterii duratei de utilizare va exista un surplus de juninci care pot fi vandute!• O imbunatatire considerabila a sanatatii, conditia corporala superioara Holstein-ului in special in primele zile dupa fatare – vacile raman mai

Metisi: Holstein x Rosie Suedeza x Montbeliarde


BOVISmagazin

C MY K

C MY K


BOVISmagazin

C MY K

C MY K

Latenţa şi recombinarea genetică, limitări majore în succesul programelor de control şi eradicare a IBR în România

Costuri totale(exprimate in dolari USA) / vaca / luna

Ferme care au

utilizat incrucisa-

rea trirasiala

Ferme cu Holstein

care au participat

la acest studiu

Numar ferme 7 130

Efectiv / ferma 876 1194

COSTURI CU FURAJELE

Furaje fi broase 27.86 $ 38.94 $

Suculente, siloz, furaje verzi 29.92 $ 26.75 $

Concentrate, 68.76 $ 71.88 $

Minerale si suplimente 7.25 $ 6.06 $

Pasunat 2.53 $ 0.66 $

COSTURI TOTALE CU FURAJAREA 136.32 $ 144.30 $

Costuri totale ($/kg lapte) 0.167 $/kg lapte 0.170 $/kg lapte

Costuri cu forta de munca angajata (salarii,

asigurari, etc)

29.53 $ 27.41 $

Costuri totale datorate % inlocuirii 14.61 $ 25.20 $

Costuri totale de exploatare 46.87 $ 51.27 $

Costuri marketing (transportul laptelui din

ferma la procesator, inspectii, cotizatii, etc)

10.29 $ 9.38 $

Costuri totale ($ / vaca / luna) 237.62 $ 257.56 $

Costuri totale ($ / kg lapte *) 0.290 $ 0.304 $

Costuri totale ($ / kg lapte *)

Kg lapte vandut / vaca / zi 31.55 32.15

% proteina 3.80 % 3.62 %

Substanta uscata % (fara grasime) 8.91 % 8.78 %

Kg grasime vanduta / vaca / luna 36.29 kg 35.38 kg

Kg S.U. (fara grasime) vanduta / vaca / luna 85.28 kg 85.73 kg

Substanta uscata total kg / vaca / luna 121.57 kg 121.11 kg

% de inlocuire 30 % 35 %

% vaci in repaos 15 % 13 %

Pretul de achizitie al laptelui (include bonus-

ul pt calitate – celule somatice, % proteina,

% grasime

0.395 $ 0.387 $

Profi t (pretul de achizitie – costuri totale) 0.12 $ 0.09$ +25%profi t

- 42%

- 5,5%

- 5%

- 28%

usor gestante!• O valorifi care superioara prin abatorizare datorita conditiei corporale,• Reducerea afectiunilor po-dale: membre mai robuste, • + % profi t!

PROCROSS – sfaturi:• se vor utiliza intotdeauna cei mai valorosi tauri din fi ecare rasa participanta,• daca se incepe cu juninci de Holstein se va utiliza msc provenit de la tauri de Rosie

Suedeza datorita fatarilor usoare,• ulterior se va folosi msc prov-enit de la tauri de Montbe-liarde, • metisii de Holstein x Rosie Suedeza x Montbeliarde se vor insamanta cu msc de la tauri de Holstein dupa care ciclul se reia (> Rosie Suedeza > Montbeliarde).

dr. Alexandru Baciu • medic primar veterinar • director tehnic Biovet Impex

Problema evoluţiei IBR în România, în special în efec-tivele de vaci de lapte, a fost, este şi probabil va fi dezbătută frecvent în casta medicilor vet-erinari...Ceea ce doresc să precizez în articolul de faţă este faptul că abordarea practică a unui pro-gram coerent de control (ca să nu mai vorbesc de un program de eradicare), se face extrem de rar… mai ales dacă intro-ducem în ecuaţie “COERENŢA în TIMP”. Privind retrospectiv, putem spune că în urmă cu - ani dacă deschideam subiectul la nivelul patronatului fermelor de vaci de lapte eram întâmpi-nat cu o privire exasperată de genul “ Ce naiba mai spune şi ăsta, de IBR ne arde nouă acum?“ În timp lucrurile au ev-oluat şi tot mai mulţi fermieri s-au convins de faptul că IBR

- alături de BVD – le creează re-ale probleme, instituirea unui program de vaccinare fi ind absolut necesară.Aşa cum se întâmplă de obicei în viaţă, o problemă rezolvată naşte alte probleme aşa că problemele care au apărut ul-terior deciziei de a vaccina, s-au înmulţit:a. Ce vaccin să utilizămb. Cât va dura acest programc. Lipsa banilord. Ce va urma după ce vom con-trola aceste entităţi infecţioase?Trec peste problema alegerii vaccinului, problemă spinoasă adesea rezolvată prin alegerea

celui mai ieft in vaccin indifer-ent de problemele creeate de o alegere nejudicioasă din punct de vedere tehnic – vezi utilizar-ea vaccinurilor vii atenuate ne-marcate contra IBR în fermele de vaci de lapte -, şi mă voi opri asupra celui de-al doilea punct: Durata programului.Un fermier care întâmpină probleme cauzate de IBR şi BVD, trebuie să fi e pe dep-lin conştient că acestea se vor aplana numai prin implemen-tarea unui program de vac-cinare coerent şi pe o durată de câţiva ani. Orice renunţare la acest program mai înainte de - ani – şi asta numai dacă procentul de seroconversie scade sub -% -, duce în mod indubitabil la un insucces al programului derulat, tradus în banii aruncaţi pe fereastră (reprezentaţi de costurile vac-cinului, a forţei de muncă şi im-pactul recrudescenţei presiunii infecţioase în fermă).S-ar putea ca renunţarea la programul de vaccinare să fi e determinată de lipsa banilor...totuşi, chiar şi în aceste condiţii economice severe pe care le trăim la ora actuală insucce-sul unui asemenea program costă mult mai scump decât menţinerea sa. Poate fermi-erilor nu le este destul de clar de ce controlul – nu mai spun eradicarea – IBR este atât de difi cil...Continuare în următorul număr

un material oferit de: dr. Marcu Marius

www.danutrition.ro


BOVISmagazin

C MY K

C MY K

C MY K

C MY K

C MY K

C MY K


holsteinromagazin

decembrie 20116 suinmagazin

SUINmagazin

ianuarie 2010

SEMĂNĂTOARE MONOGERMĂ MASCAR MODEL MAXI COMBINATOR MODEL CULTISPRINT

Preţ promoţional

MAXI RÂNDURI. €MAXI RÂNDURI. €

Preţ promoţionalCULTISPRINT METRI

. €CULTISPTINT METRI. €

CULTISPTINT METRI. €

CARACTERISTICI TEHNICE:

BONUS ACHIZIŢIE!


PREŢURILE SUNT EXPRIMATE ÎN EURO ŞI NU CONŢIN TVA

OFERTĂ PROMOŢIONALĂ PRESEZONVALABILĂ PENTRU COMENZI PÂNĂ LA IANUARIE

PLATA % LA COMANDA FERMĂ% IUNIE

ANI GARANŢIE ŞI SERVICE POSTGARANŢIE

C MY K

C MY K

C MY K

C MY K

43holsteinromagazin

holsteinromagazin

decembrie 2011 7suinmagazin

SUINmagazin

ianuarie 2010

Preţ promoţional

SDA . €

XPI . €

Preţ promoţionalSPRAYER TRACTAT model

POLY. €

SPRAYER PURTAT model POLY

. €



SPRAYER TRACTAT PURTATMODEL POLY

MAŞINĂ DE ADMINISTRATÎNGRĂŞĂMINTE CHIMICE MODEL SDA , XPI

PREŢURILE SUNT EXPRIMATE ÎN EURO ŞI NU CONŢIN TVA

C MY K

C MY K

C MY K

C MY K


holsteinromagazin

decembrie 2011

12/2011

Toat

e pr

eţur

ile n

u in

clud

TVA

12/2011

Revista

www.traktorpool.ro

1544887 AgroMasz BT50 5,0 m

Detalii produs: nou, 9.270 €,Contact: W. Mezger & Partner GbR,Tel: +49 (0) 7156 959204, www.mezger-landtechnik.de

1544023 BCS Volcon RS750

Detalii produs: 1850 ore, 19.500 €,Contact: Theo van der Perk Mechanisatie-bedrijf BV, tel. +31 (0) 345 681493,[email protected]

1547060 Belarus MTS 50

Detalii produs: 2.850 €,Contact: +49 (0) 381 210 68 [email protected]

1553910 Belarus MTS 550

Detalii produs: an 1984, 6.400ore, 3.750 €,Contact: H&T GmbH,tel. +49 (0) 36372 97 444,[email protected]

1551954 Case IH 2388 X-Clusive

Detalii produs: an 2003, 1590 ore, 68.500 €,Contact: AMC Technikland GmbH,tel. +49 (0) 34298 30581,[email protected]

1508486 Case IH 484

Detalii produs: an 1981, 7557 ore, 2.941 €,Contact: Falter GmbH Landtechnik,tel. +49 (0) 8505 480,[email protected]

1522259 Case IH 523

Detalii produs: an 1967, 1.597 €,Contact: Rinckhoff Landtechnik GbR,tel. +49 (0) 4724 1784,[email protected]

1465150 Case IH 553

Detalii produs: an 1973, 4.900 ore, 3.025 €,Contact: Baywa tel. +49 (0) 9421 985170,[email protected]

1505508 Case IH 553

Detalii produs: 6496 ore, 2.773 €,Contact: Link GbR Land-u Baumaschinen,tel. +49 (0) 6667 919292,[email protected]

1350097 Case IH 624

Detalii produs: an 1967, 9200 ore, 2.437 €,Contact: Heinrich Schröder Landmaschinen KG,tel. +49 (0) 4431 8907-20,[email protected]

1454752 Case IH 624

Detalii produs: an 1968, 2.689 €,Contact: Carstensen Landtechnik GodekeCarstensen, tel. +49 (0) 4843 597,[email protected]

1405314 Case IH 624

Detalii produs: an 1966, 8997 ore, 3.782 €,Contact: Schlichting Landmaschinen,tel. +49 (0) 4185 79780, [email protected]

1544302 Case IH 624 S

Detalii produs: an 1972, 6000 ore, 3.529 €,Contact: Meifort GmbH & Co. KG,tel. +49 (0) 4821 896944,[email protected]

1545876 Case IH 644

Detalii produs: an 1974, 3200 ore, 2.185 €,Contact: tel. +49 (0) 7977 919730,[email protected],

1476930 Case IH 644

Detalii produs: an 1975, 2.950 €,Contact: E. Engbers Söhne GmbH,tel. +49 (0) 5942 92000,[email protected]

1548348 Case IH 644

Detalii produs: an 1979, 9000 ore, 3.500 €,Contact: Jürgen Meine,tel. +49 (0) 511 800329,[email protected]

1409785 Case IH 644 H

Detalii produs: an 1976, 3.613 €,Contact: Ostermayr Landmaschinen,tel. +49 (0) 8783 96050, [email protected]

1164396 Case IH 654 S

Detalii produs: an 1973, 9750 ore, 2.437 €,Contact: August Bruns Landmaschinen GmbH,tel. +49 (0) 4471 189 15, [email protected]

1501421 Case IH 743

Detalii produs: 5882 ore, 3.613 €,Contact: A1-Traktor.de,tel. +49 (0) 4282 9327 50,[email protected]

1350476 Case IH 743 S

Detalii produs: an 1981, 5951 ore, 3.277 €,Contact: August Bruns Landmaschinen GmbH,tel. +49 (0) 4471 189 15,[email protected]

prezintă cu încredere

C MY K

C MY K

C MY K

C MY K

45holsteinromagazin

holsteinromagazin

decembrie 2011

Toate preţurile nu includ TVA • • •• • • •

1412540 Case IH 743

Detalii produs: an 1981, 9000 ore, 4.412 €Contact: Mager & Wedemeyer,tel. +49 (0) 4207 605126,[email protected]

1350589 Case IH 744

Detalii produs: an 1978, 5633 ore, 3.277 €Contact: Marxen Landtechnik GmbH & Co.,tel. +49 (0) 4883 90 56 73,[email protected]

1548591 Case IH 744

Detalii produs: 8707 ore, 3.697 €Contact: Link Gbr Land-u. Baumaschinen,tel. +49 (0) 6667 919292,[email protected]

1553855 David Brown 990

Detalii produs: an 1969, 8500 ore, 3.200 €Contact: tel. +49 (0) 8205 963284,[email protected]


Detalii produs: an 1966, 3.590 €Contact: Fleischanderl Landtechnik,tel. +43 (0) (0)7277 2434,[email protected]


Detalii produs: an 1972, 3.500 €Contact: Cadauma MA Sarl.tel. +33 (0) 5 65 77 55 05,[email protected]


Detalii produs: an 1972, 8000 ore, 2.353 €Contact: August Bruns Landmaschinen GmbH,tel. +49 (0) 5932 7270-25,[email protected]

1355525 Deutz-Fahr 6006

Detalii produs: an 1968, 14000 ore, 2.941 €Contact: Adolf Schmidt Landmaschinen,tel. +49 (0) 5832 1759,[email protected]

1359774 Deutz-Fahr 6006

Detalii produs: an 1968, 3.277 €Contact: Ulrich Beck Autos und mehr,tel. +49 (0) 7904 8162,[email protected]

1468341 Deutz-Fahr D 5006

Detalii produs: an 1972, 9034 ore, 3.650 €Contact: W. Hobein Landtechnik,tel. +49 (0) 5156 78550,[email protected]

1531025 Deutz-Fahr D 5506-S

Detalii produs: an 1973, 9000 ore, 3.690 €Contact: Kruse Agrartechnik GmbH,tel. +49 (0) 5901 9595520,[email protected]

1552527 Deutz-Fahr D 6806

Detalii produs: an 1976, 8706 ore, 3.319 €Contact: Wüstenberg Landtechnik KG,tel. +49 (0) 4661 96780,[email protected]

1393230 Deutz-Fahr D50

Detalii produs: 3.500 €Contact: LHG Schwartz mbH,tel. +49 (0) 4329 393,[email protected]

1538396 Fendt 105S

Detalii produs: an 1976, 7600 ore, 3.109 €Contact: Landmaschinen Vertrieb BennigsenGmbH, tel. +49 (0) 5045 971-0,[email protected]

1547693 Fendt Farmer 104S

Detalii produs: an 1974, 7800 ore, 3.523 €Contact: Buchheister Technik GmbH,tel. +49 (0) 5156 96080,[email protected]

1517578 Fendt FARMER 4 S

Detalii produs: an 1971, 6573 ore, 3.193 €Contact: August Bruns Landmaschinen GmbH,tel. +49 (0) 4941 604090,[email protected]

827207 Fendt Favorit 104 S

Detalii produs: an 1973, 9987 ore, 2.981 €Contact: Gassner NFL,tel. +49 (0) 8095 870456,[email protected]

1550844 Fiat 615-1

Detalii produs: 2.000 €Contact: Frieslandtechnik,tel. +49 (0) 4463 94 23 00,[email protected]

1529274 Fiat 640

Detalii produs: an 1974, 10679 ore, 3.782 €Contact: Agratec,tel. +49 (0) 9421 994412,[email protected]

1544681 Ford 3000

Detalii produs: an 1970, 3156 ore, 1.300 €Contact: Interbusiness FR,tel. +33 (0) 607 75 82 37,[email protected]

1255412 Ford 3055

Detalii produs: an 1974, 7900 ore, 3.250 €Contact: WB-Automobile,tel. +49 (0) 7452 2600,[email protected]

1534205 Ford 4000

Detalii produs: an 1970, 3.252 €Contact: Becker Landtechnik,tel. +49 (0) 6677 424,[email protected]

1479751 Ford 4000

Detalii produs: an 1973, 9600 ore, 3.500 €Contact: Sica-Artois,tel. +33 (0) 3 21 03 12 55,[email protected]

1552715 Ford 4100

Detalii produs: an 1976, 3.300 €Contact: Erich Völlmer,tel. +49 (0) 5545 463,[email protected]


BOVISmagazin

C MY K

C MY K

Preţurile nu includ TVA12/2011

1536713 Fordson Major

Detalii produs: an 1965, 8000 ore, 2.500 €Contact: Fritz Brandt Landmaschinenhandel,tel. +49 (0) 421 259252,[email protected]

1489809 Hanomag Brillant 600

Detalii produs: an 1965, 5000ore, 3.193 €Contact: Hermann Wagener Landmaschinen,tel. +49 (0) 5621 78860,[email protected]

1480563 Hanomag Brillant 601

Detalii produs: 2.950 €Contact: LVR-Landtechnik,tel. +49 (0) 6667 919020,[email protected]

1551330 Holder C870H

Detalii produs: an 1998, 621 ore, 27.731 €Contact: tel. +352 (0) 691 110473,[email protected]

1528962 International 644

Detalii produs: 2.450 €Contact: BERO Traktoren,tel. +49 (0) 5907 7882, [email protected]

1504400 John Deere 2030

Detalii produs: an 1975, 2.200 €Contact: Heinrich Schröder Landmaschinen KG,tel. +49 (0) 4431 8907-20,[email protected]

1548602 John Deere 2030 S

Detalii produs: an 1974, 7360 ore, 2.000 €Contact: Fritz Appold,tel. +49 (0) 5153 802750,[email protected]

1543750 John Deere 2040

Detalii produs: 3.782 €Contact: Greving Landmaschinen,tel. +49 (0) 2561 9846-13,[email protected]

1445548 John Deere 6600

Detalii produs: an 1997, 10235oreContact: Günter Poggensee KG,tel. +49 (0) 4537 18 20 0,[email protected]

1505645 Lindner Geotrac 50 A

Detalii produs: an 1999, 1523ore, 29.500 €Contact: tel. +49 (0) 9822605590,[email protected]

1544874 Maask 5,6 m

Detalii produs: nou, 5.530 €Contact: W. Mezeger & Partner GbR,+49 (0) 7156-959204,www.mezger-landtechnik.de

1490463 Massey Ferguson 158

Detalii produs: an 1973, 7620 ore, 3.361 €Contact: Ackeren Landtechnik GmbH & Co. KG,tel. +49 (0) 28516061 24,[email protected]


Detalii produs: 2.941 €Contact: Horst Körner GmbH & Co. KG,tel. +49 (0) 6841 82 51,[email protected]


Detalii produs: an 1966, 9500ore, 3.782 €Contact: Baywa,tel. +49 (0) 9421 985170,[email protected]

1519113 Massey Ferguson MP158

Detalii produs: an 1975, 8630 ore, 2.900 €Contact: Arneuba GmbH,tel. +49 (0) 3733 67 238-18,[email protected]

1544880 Meteor 5,0

Detalii produs: nou, 5.820 €Contact: W. Mezeger & Partner GbR,+49 (0) 7156-959204,www.mezger-landtechnik.de

1327624 New Holland TD 5010

Detalii produs: an 2011, 1 oră, 23.529 €Contact: F. Steiner GmbH,tel. +49 (0) 2738 609-0,[email protected]

1462998 Renault 651

Detalii produs: an 1981, 6300 ore, 3.151 €Contact: Mager & Wedemeyer,tel. +49 (0) 4207 605126,[email protected]

1545843 Renault Ceres 320

Detalii produs: an 1999, 3519 ore, 19.000 €Contact: Gartenbau Hoffmann,tel. +49 (0) 172 9253282,[email protected]

1544642 Renault Master 385

Detalii produs: an 1964, 14000 ore, 2.300 €Contact: Interbusiness FR,tel. +33 (0) 607 75 82 37,[email protected]

1398669 Steyr 870

Detalii produs: an 1975, 3.782 €Contact: Moewert Landtechnik,tel. +49 (0) 4545 1470,[email protected]

1450300 Steyr PLUS 50

Detalii produs: an 1969, 7010 ore, 2.950 €Contact: LTC Kirchdorf,tel. +43 (0)7582 64240-1070,[email protected]

1544870 Unia Cross L Drive 3,0

Detalii produs: 9.265 €Contact: W. Mezger & Partner GbR,tel. +49 (0) 7156 959204,www.mezger-landtechnik.de

1511000 Zetor Super 50

Detalii produs: an 1960, 2.750 €Contact: Fichwald GmbH Wehrhain,tel. +49 (0) 35361 8 99 80,[email protected]


BOVISmagazin

C MY K

C MY K


BOVISmagazin

C MY K

C MY K

Toate preţurile nu includ TVA• • •• • • •

1511003 Deutz-Fahr Agrotron 265 T

Detalii produs: an 2005, 3750 ore, 57.000 €Contact: Agravis Technik Südhann.Braunschweig GmbH, tel. +49(0)551 3 07 260,[email protected]

1152665 Farmtrac 535

Detalii produs: an 2011, 1 oră, 10.496€Contact: Gnoss Land und Baumaschinen,tel. +49 (0) 151 10623487,[email protected]

1556342 Case IH MX 180 Magnum

Detalii produs: an 2000, 7250 ore, Tracţiunepe toate roţile, Instalaţie pneumatică,Elevator frontal, Priză de putere faţă,Cabină, Instalaţie de aer condiţionat

0536551 R5438ereeDnhoJ

Detalii produs: an 2010, 950 ore, Tracţiunepe toate roţile, Instalaţie pneumatică, Elevatorfrontal, punte faţă elastică, Cabină, Inst. de aercondiţionat

1554388 Foton FT 254

Detalii produs: an 2010, 10 ore, 6.303 €Contact: tel. +49 (0) 4151 86789-0,[email protected]

1485015 John Deere 6330

Detalii produs: an 2010, 750 ore, 46.218 €Contact: Metallbau-Kerscher,tel. +49 (0) 9955 386,[email protected]

1554185 John Deere 9630

Detalii produs: an 2009, 1180 ore, Tracţiunepe toate roţile, Cabină

1542244 John Deere 9660 WTS

Detalii produs: an 2003, 1827 ore, Tracţiunepe toate roţile, Autocontour, Calculator debord, Control debit

1549187 John Deere 6830 Premium

Detalii produs: an 2011, 200 ore, 73.950€Contact: Arnold Ehlers e.K.,tel. +49 (0) 4822 5075,[email protected]

1493202 Kioti CK 22 HST

Detalii produs: an 2011, 5 ore, 9.450€Contact: Arneuba GmbH,tel. +49 (0) 3733 67 238-18,[email protected]

1542604 Oros SF 4+2 QSA

Detalii produs: an 2006, Mecanism hidraulicde rabatare pt. transport, Tocător adânc

1542246 Joskin Euroliner 20.000 T

Detalii produs: an 2008, Calculator de bord,Frână pneumatică, Sistem hidraulic

1398233 Landini 6544

Detalii produs: an 2010, 11 ore, 21.008€Contact: Gotz Landtechnik,tel. +49 (0) 6054 2091,[email protected]

1542726 McCormick X 10.25H

Detalii produs: an 2011, 1 oră, 21.000€Contact: Middel Landmaschinen,tel. +49 (0) 2761 64539,[email protected]

1554183 JCB 406 Agri

Detalii produs: an 2008, 525 ore, Cabină,Instalaţie de aer condiţionat, Circuit hidraulic secundar

1556344 Claas 975 Teleporter

Detalii produs:an 1999, 4310 ore, Mecanismhidraulic de blocare a utilajului, Cabină,Cadru interschimbabil pentru utilaje

1264771 VEMAC VT254 mit 25PS

Detalii produs: an 2010, 1 oră, 8.490€Contact: Vemac GmbH,tel. +49 (0) 391 727 67 92,[email protected]

1416314 Zetor FORTERRA 135

Detalii produs: an 2011, 1 oră, 35.300€Contact: P.H.S.R. Agroma Sp. z o.o.,tel. +48 (0) 048 52 388 57 02,[email protected]

1542605 Manitou MT 1340 SLT

Detalii produs:an 2004, 2247 ore, Mecanismhidraulic de blocare a utilajului, Cabină,Cadru interschimbabil pentru utilaje

1554184 JCB 531-70

Detalii produs: an 2006, 2640 ore,3,1 tone, 7m capacitate de încărcare

1555188 1525027Zetor proxima 105 power Zetor Proxima 65 EKO

Detalii produs: an 2011, 3 ore, 30.500€Contact: P.U.H. Agro Farm,[email protected]

Detalii produs: an 2011, 7 ore, 21.008€Contact: Bauer Landmashinen GmbH,tel. +49 (0) 9664 277, [email protected]

HU-6760 KistelekAgropark 4.

UngariaTel.: +36 30 306 3167

+36 30 928 9257

[email protected]

www.agropark.hu


BOVISmagazin

C MY K

C MY K

C MY K

C MY K

C MY K

C MY K


La sfârşitul anului , am supus testului nostru modelul Valtra T Versu cu cilindri, iar acum a venit rândul mod-elului N Direct cu cilindri şi echipat cu CVT. Se pare că pe piaţa din Marea Britanie şi Irlanda există o tendinţă din ce în ce mai vizibilă de a accepta motoarele puternice cu cilin-dri care, în cazul său, după cum afi rmă Valtra, sunt susţinute de o capacitate cilindrică adecvată

- , litri, mai exact - dotând cu mai multă putere utilajul cu cilindri.Uitându-ne peste statisticile publicate de Valtra, vedem că cei cilindri, supape şi injecţia electronică common rail ale modelului N, depăşesc kW/CP la turaţie nominală, înainte de a atinge maximul de kW/CP la . rpm. Puterea de ieşire creşte cu câteva unităţi la trans-port şi când se lucrează cu priza de putere, dacă se adaugă kW/ CP. Toate acestea sunt foarte utile şi, conform afi rmaţiilor făcute de specialiştii Valtra, aceste statistici fac din versiunea CVT un utilaj ideal pentru a pune în funcţiune un separator pentru bulgări de pământ sau pietre sau un echipament pen-tru recoltat cartofi , cu o distanţă între osii ce permite întoarceri mai mici şi posibilitatea de a mări numărul de rânduri care pot fi recoltate. În cele din urmă,

totuşi, decizia de a opta pentru modelul Direct CVT sau Versu semi-powershift se rezumă fi e la necesitatea de a avea capaci-tatea de a atinge o plajă foarte mare de turaţii, fi e la proba-bilitatea ca investiţia fi nanciară suplimentară să fi e amortizată prin îmbunătăţirea economiei făcute per ansablu.În ceea ce priveşte puterea, modelul N nu a dezamăgit la testul făcut de DLG, unde au fost măsuraţi ,kW/,CP în priză de putere, atunci când motorul a atins turaţia nominală; la . rpm, pute-rea de ieşire s-a mărit la , kW/,CP (,kW/,CP datorită creşterii). Creşterea cu-plului cu % şi o plajă de putere constantă de aproape % sunt în mod egal avantajoase, în spe-cial când se ţine cont de cei % ai cuplului de deplasare. Cifrele consumului de combustibil, în schimb, sunt mai puţin impre-sionante. La viteză nominală au fost înregistraţi g/kWh, iar la maximul prizei de putere g/kWh, ceea ce reprezinta o creştere de % faţă de alte trac-toare din aceeaşi clasă de putere. Iar situaţia nu s-a îmbunătăţit nici în cadrul testul de tracţiune; chiar şi cu CVT, modelului N i-a „fost sete”, absorbind g/kWh şi g/kWh, însă pute-rea nominală de tracţiune de ,kW/,CP şi cea maximă de ,kW/,CP reprezintă

Când vine vorba despre dezvoltarea unui model CVT / cu transmisie continuă, echipa Valtra ar fi fost probabil tentată

de soluţia cea mai simplă, aceea de a se „pierde” în magazinul de piese ACGO şi de a monta pe un nou tractor o cutie Vario standard. Însă, compania fi nlandeză a decis să urmeze calea

cea mai grea, aceea de a şi-o proiecta. O mişcare inteligentă? Afl ăm în acest articol care sunt rezultatele obţinute de N142

Direct cu 4 cilindri, atunci când este supus unui test al echipei redacţionale a revistei Profi .

Test: tractorul Valtra N142 Direct

Filosofi a CVTautori MN, HW

C MY K

C MY K

C MY K

C MY K

51bovismagazindecembrie 2011

C MY K

C MY K

C MY K

C MY K


totuşi rezultate decente. Pentru testele Powermix făcute în „lumea reală” de către fermieri, motorul Valtra şi transmisia au înregistrat rezultate mai bune. Aceste teste simulează activitatea tractoru-lui pe câmp, unde încărcătura se schimbă constant, iar motorul şi transmisia trebuie să interacţioneze. Modelul N Direct s-a descurcat destul de bine, obţinând o medie de g/kWh. Însă, în continuare, există o creştere de ,% faţă de consumul normal şi o mică diferenţă faţă de rezultatul me-diu obţinut în testele Powermix anterioare

– dar totuşi nu este chiar deloc rau.

Analizând mai detaliat transmisia, între Valtra Direct CVT şi cutia powershift Versu a aceleiaşi companii, există o legatură directă. Două cuplaje cu plăci multiple sunt înlocuite de o pompă hidrostatică şi un motor, care funcţionează cu trepte de schimbare a puterii şi o transmisie planetară, pentru a asigura ajustarea vitezei fără trepte. Totuşi, sunt prezente trepte de reglare: de la la km/oră (A), la km/oră (B), la km/oră (C) şi la km/oră (D), care pot fi folosite pentru manevrare. Treapta A este destinată sarcinilor ce presupun manevrarea unor greutăţi foarte mari, pe când B este mai potrivit pentru sarcini de încărcare. Treapta C este mai mult folosită pentru întregul raport de transmisie. Este simplu să treci, ca fermier, la un model

„Direct” şi să faci tractorul să funcţioneze

Cruise

1

+

-

OFF

2

F

R

NP

0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 km/h

-50 -40 -30 -20 -10 0 10 20 30 40 50 km/h

1

2

3

4

1

2

3

4

Motorul nou în 4 cilindri de la Sisu oferă o caracteristică de putere excelentă dar puţin mai ridicată decât consumul mediu de combustibil.

Powermix Valtra N12 Direct

-20% -10% 0 +10% +20%

Sumarul activităţilor: Consumul mediu 294g/kWh şi 11,83l/ha

Activitatea prizei de putere: Consumul mediu 310g/kWh şi 4,08l/ha

Activitatea mixtă: Consumul mediu 332g/kWh şi 4,63l/ha

1. Activitate grea (sarcină 100%)

Plug

Plug

Cultivator

Cultivator

2. Activitate medie (sarcină 60%)

3. Activitate intensă (sarcină 100%)

Grapă rotativă

Grapă rotativă

Cositoare

Cositoare

4. Activitate medie (sarcină 70%)

5. Activitate uşoară (sarcină 40%)

Grapă rotativă

Cositoare

Powermix 308g/kwh

6. Echipament pentru împrăştiat dejecţii

7. Presă de balotat

8. Transport 1)

Punctele principale ale tehnologiei Powermix au fost obţinute după realizarea unei medii a 7 teste individuale. Tablelul de mai sus prezintă rezultatele medii ale categoriilor de teste: sumarul activităţilor, activitatea prizei de putere şi activitatea mixtă, măsurând consumul de combustibil în grame pe kWh şi în litri per hectar. Linia galbenă centrală reprezintă rezultatul mediu obţinut la toate teste Powermix anterioare. Lungimea individuală a casuţelor prezente în tabel reprezintă gradul de performanţă în care se afl ă tractorul în mometul executării sarcinilor specifi ce, fi ind fi e bun (verde), fi e inferior (roşu). Parametrul mediu Powermix, obţinut în cele 59 teste anterioare, este de 301g/kWh.

1) Rezultatele testului ciclului de transport nu sunt disponibile încă. Valtra N142 Direct se poziţionează imediat sub nivelul mediu în ceea ce priveşte rezultatele tuturor testelor efecutate cu Powermix. Rezultatul fi nal al Powermix este cu aproximativ 2,2% mai puţin decât rezultatul mediu obţinut la toate celelate teste realizate.

Reglare continuă de la 4-12 km/oră

Reglare continuăînainte şi în marşarier

Valtra N 142 Direct: Patru grupe de viteză, cu reglarea continuă a raportului de transmisie, de la 0 la 8 km/h, 8-17 km/h, 17-26 km/h, şi 26-50 km/h, în ambele direcţii de mers (înainte şi marşarier).

Grupa de viteză

C MY K

C MY K

C MY K

C MY K


fără să mai depui efortul de a înţelege manualul de utilizare. Cu toate acestea, dacă îţi doreşti să exploatezi la maximum mecanismul de transmisie al acestui model, atunci puţină informare cu siguranţă nu ar strica. Din fericire, la efectuarea testării, am primit un ghid rapid pentru înţelegerea semnifi caţiei diverselor simboluri.

Uneori, am observat că reacţia transmisiei este puţin „lentă”, ceea ce-i poate mulţumi pe operatorii începători, dar care poate deranja în timp. De ex-emplu, atunci când un opera-tor intenţionează să pornească repede, motorul trebuie să mărească turaţia înainte ca

raportul de transmisie să scadă. La fel de frustrant este şi atunci când uiţi să activezi memoria care controlează deplasarea, după ce ai por-nit motorul, sau atunci când frâna de mână automată se activează după de secunde de inactivitate, de exemplu atunci când aştepţi lângă un utilaj. Înainte de a putea porni din nou, modulul de putere trebuie setat pe modul „park” şi apoi selectată direcţia de de-plasare dorită. Am constatat utilitatea dome-niilor de viteză atunci când s-a ataşat o remorcă încărcată care a fost tractată pe o pantă abruptă. În această situaţie s-ar trece de la D la C, pen-

tru a asigura o urcare rapidă a dealului, ceea ce înseamnă că tractorul benefi ciază de această creştere la km/h faţă de cei km/h atunci când raportul este mai mare.De asemenea, din punct de vedere economic, această opţiune ne ajută să înţelegem că cea mai bună soluţie nu este întotdeauna menţinerea continuă a raportului în inter-valul de viteză de lucru cel mai larg, deoarece există mo-mente în cadrul fi ecărei trepte ce oferă efi cienţa optimă. Pentru a şti care treaptă este cea mai potrivită, operatorul trebuie să fi e atent la indica-torul de combustibil. Prin simpla atingere a comu-

tatorului, operatorul are posi-bilitatea să schimbe modul mecanic, prin pedală şi mana-gementul transmisiei şi al motorului în modul semi-au-tomat. În acest mod, poziţia fi ecărei pedale este aliniată corespunzător unei viteze şi unui raport, plasată pe o mică pârghie ce ajustează banda de viteză atunci când se afl ă în modul automat. În modul manual, operatorul poate schimba viteza de transmisie cu ajutorul manetei şi viteza motorului cu ajutorul pedalei. Singura noastra nemulţumire aici este că ne-am fi dorit să se poată selecta modul man-ual mai repede atunci când se conduce la drum întins.

după testul Profi / Tractors and farm MachineryMai multe detalii

plus +

plus +

plus +

minus -

minus -

minus -

Această rubrică nu este un rezumat de ansamblu al testului făcut ci o prezentare succintă cu aspectele pozitive şi mai puţin pozitive observate.

+Aspecte pozitive

-Aspecte negative

+ Scaunul operatorului se roteşte foarte uşor,Maneta inversorului de send cu frână de mână,Racord frontal cu cuplă auto-blocare

+

+

Racordul frontal este robust construit şi are un sistem de control extern. Osia frontală suspendată are scopul de a îmbunătăţi deplasarea în timpul lucrului.

Există butoane externe destinate controlului ataşării echipamentelor de lucru, prizei de putere şi a celor 2 distribuitoare. Din nefericire, cele pentru priza de putere şi ataşarea echipamentelor arată identic.

Suspensia din dotarea standard a cabinei este mecanică.Fotografi i: ST.

+ Apărători frontale pentru noroi,Cuplă aer comprimat poziţionată posterior,Suport bile tiranţi din spate în standard

+

+

- Ştergătorul este prea mic, iar poziţionarea motorului blochează vizilbilitatea operatorului prin geamul din spate

Cutia de scule se afl ă poziţionată sub acestsistem de acoperire. Pentru a ajunge la borna de baterie este nevoie de o cheie.

Conectorii hidraulici sunt poziţionaţi la un anumit unghi, iar

cuplarea furtunelor dintr-o singură parte este difi cilă.

Nu există foarte mult spaţiu de depozitare. Scaunul secundar nu este comfortabil şi este difi cil de rabatat, deşi design-ul său a fost îmbunătăţit.

- Cotiera nu este tapisată,Este difi cil de ajuns la manşa pentru remorcare pentru operatorii nu foarte înalţi,Cuplele de la tiranţii cu sistem de cuplare LH sunt difi cil de cuplat,Sistemul de administrare la capătul rândului nu are nici un fel de corecţie sau funcţie de memorie.

-

-

-

C MY K

C MY K

C MY K

C MY K


nou şi puse în funcţiune. Aceas-ta acţiune (sau lipsa acţiunii) este realizată când operatorul apasă comutatorul de ridicare rapidă, însa este o chestiune de timp şi nu are loc în momentul în care braţele de ridicare sunt ridicate % sau sunt ridicate la o distanţă de ridicare similare. Echipa Valtra a precizat că oper-atorii pot programa sistemul U-pilot de administrare la capătul rândului în aşa fel încât priza de putere să se închidă şi să se deschidă cu ajutorul sistemului de conexiuni, răspunzând astfel tuturor observaţiilor redacto-rilor revistei Profi prezentate mai sus. Dacă tot vorbim de conex-iuni, capacitatea de ridicare descreşte pe măsură ce braţele sunt ridicate, ceea ce nu ajută. Din fericire, capacitatea este mare încă de la început, aşa că ridicarea unor echipamente de peste . t nu a reprezentat o problemă pentru tractorul su-pus testelor. Sistemul hidraulic al seriei N, unul din punctele forte recunoscute ale mărcii Valtra, este foarte apreciat în ca-zul acestui model. Tractorul te-stat a fost echipat cu pompa cu disc excentric, ce asigură până la ,litri/min. Acest lucru a ajutat modelul N Direct să atingă o valoare excelentă de ,kW din sistemul hidraulic. Maxim de litri sunt disponi-bili exclusiv pentru sistemul hidraulic, iar uleiul de transmi-sie este ţinut separat. Distribui-toarele cu sertare cilindrice sunt sufi ciente, în faţă şi în spate, plus încă vane închis-deschis, precum şi puterea ce se trans-mite prin cuplaje.Dar, ceea ce este mai bun, abia acum vine! Este vorba despre Valtra Hydraulic Assistant, care creşte viteza motorului ori de câte ori se detectează că este nevoie de mai mult ulei. Toate cuplajele hidraulice sunt clar marcate şi aranjate ordonat în partea din spate, cu

10,000

9,000

8,000

7,000

6,000

4,000

5,000

3,000

2,000

1,000

00 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 110 120

În ceea ce priveşte priza de pu-tere fermierii au posibilitatea de a alege între variantele /. rpm şi E/.rpm. O altă

observaţie a echipei redacţio-nale a revistei Profi face referi-re la priza de putere automată, care la tractorul testat a decu-

plat axul în momentul în care legătura a fost ridicată însă nu l-a recuplat atunci cand „braţele” ridicate au fost coborate din

Cabina suspendată este spaţioasă şi bine izolată fonic. Ac-cesul în cabină se face pe o scară rezistentă, cu trepte largi.

La o primă vedere, între Versu şi Direct nu pare să existe diferenţe. Manevrarea unor comenzi ce arată identic ajută mult operatorul în a se familiariza cu tractorul.

Volanul mic şi maneta roşie pentru schimbarea sensului de mers, care are şi funcţie de frână de parcare, sunt cele două caracteristici distinctive ale tractoarelor Valtra. În mod deosebit semnalăm efi cienţa manetei.

Valtra N124 Direct: Linia curbă roşie reprezintă capacitate de ridicare înregistrată (90 % maxim de ridicare) ca şi putere de ridicare pentru capetele tirantului în timp ce linia curbă galbenă reprezintă capacitatea cu braţele de ridicare scurtate – mai mult de 1 tonă de capacitate extra de ridicare. Deşi forţa de ridicare scade odată ce forţa de înălţare creşte, ar trebui să fi e sufi cient pentru tractorul Valtra N142 în toate situaţiile pe care este posibil să le întâlnească.

Valtra N142: Puterea şi cerinţele de ridicare


BOVISmagazin

C MY K

C MY K

toate că este posibil ca nu toţi operatorii să aprecieze unghiul de poziţionare a prizelor. În plus, joy stick-ul montat în dreptul cotierei, acţionează doar dis-tribuitoare, fi e pe cele din faţă, fi e pe cele din spate. În această situaţie, operatorul nu poate fo-

losi maneta de comandă pentru a acţiona un utilaj montat în faţă şi unul în spate, în acelaşi timp. În plus, maneta nu are un mecanism de oprire pentru a indica dacă utilajul se afl ă în poziţia “fl otant“.

Chiar dacă transmisia este în întregime Valtra, suspensia osiei frontale provine de la modelele 300 ale Fendt, un acord ce a fost stabilit încă din anul când seria N a fost lansată. Acest aspect facilitează deplasarea uşoară şi întoarcerea strânsă de m, cu o frânare în ,m toate fi ind avantaje demne de luat în seamă. Întreg modelul testat cântăreşte .kg, avand o încărcătură utilă de . kg, datorită celor t greutate brută. Accesul operatorului în cabina, care este încăpătoare, cu podea-ua plată, este foarte facil; nive-lul de zgomot măsurat are o valoare adecvată de , dB(A). Acestea fi ind spuse, ergonomia trebuie totuşi criticată, în spe-cial datorită faptului că indica-toarele de bord sunt dezordonat plasate, existând ecrane şi afi şări ce creează puţină confuzie, prin dublarea anumitor caracteris-tici şi omiterea altora, în timp ce indicatorul monocromatic instalat pe cotieră este difi cil de observat în lumina puternică a soarelui. Operarea intuitivă este îngreunată de multitudinea de butoane, care, sunt uneori iden-tice, şi nu respectă o succesiune logică în aranjarea pe cotieră

sau consolă. În pofi da celor menţionate mai devreme, cabi-na posedă o excelentă lumină de fundal a tuturor dispozi-tivelor de control şi un sistem efi cient de încălzire.

Concluzie: Considerăm că mai există loc pentru îmbunătăţiri în ceea ce priveşte legătura din-tre motorul şi transmisia mode-lului N pentru a face ca trac-torul să devină unul excepţional însă ne aşteptăm ca fi nlandezii de la Valtra să realizeze acest lucru pe viitor. Într-adevăr, reprezentanţii Valtra au anunţat că vor aduce îmbunătăţiri mod-elelor N/T, până la sfârşitul anului , şi anume: un ecran color cu setări pe timp de noapte şi zi, acţionarea prizei de putere şi a tracţiunii X de pe cotieră şi memorie de navi-gare păstrată după deconectare, cu posibilitatea de activare de la km/h. Va fi de asemenea posibilă acţionarea simultană a distribuitoarelor din faţă şi spate, folosind maneta de control din dreptul cotierei. Din păcate, necesitatea unui procesor mai mare implică şi faptul că aceste îmbunătăţiri nu pot fi adăugate tractoarelor deja existente din acest model.

Valtra N 142 Direct este prevăzut cu multe prize hidraulice. Am remarcat şi apreciat la acest tractor mecanismul de cuplare puternic şi farurile de lucru ajustabile.

C MY K

C MY K

C MY K

C MY K


Relativ (g/kWh)

rotaţii (rpm)

l/hr

1,000 1,500 2,000 2,5000

10

20

30

40

50Absolut (l/oră)

200

250

300g/kWh

impuls

•

cuplu (Nm)

rotaţii (rpm)

kW

impuls

Nm

1,000 1,500 2,000 2,5000

40

20

60

80

100

120randament (kW)

300

400

500

•

Motor I 110kW/150CP la 2,200rpm, max. 118kW/160CP (suplimentar); motor cu 4 cilindri cu răcire hidraulică, etapa IIIA, Sisu 49CWA 4V cu common-rail, turbocharger, intercooler; capacitate 4.900cm3, 230 litri rezervor de combustibil.

Transmisie I CVT 0-50km/oră (la doar 1.750rpm) cu un total de 4 trepte, F/R powershuttle şi control de navigare.

Sistem de frânare I Sistem de frânare multi disc pentru roţile din spate, ambrej hidraulic, ambreiere 4W în axul frontal, frână de parcare hidraulică, sistem opţional de frânare cu aer.

Sistem electric I 12V, baterie 175amps, alternator 150 amps, 3.0kW/4.0CP putere de pronire.

Sistem de prindere I Cat III, ELC, cu comandă a tiranţilor şi amortizor, comandă antiderapare (în standard), ridicător frontal şi priză de putere frontală (în dotarea opţională), control antiderapare stand-ard, legatura frontala si pto frontal optionale.

Sistem hidraulic I 160-litri/min pompă hidraulică cu debit variabil (opţional), 115-litre/min pompă standard, 205 bar, până la 7 plus 2 prize electro-hidraulice; opţional priză hidraulică tip “power beyond“; 40 litri de ulei disponibil pentru acţionarea diverselor utilaje.Priză de putere I 540/1,000 sau 540E/1,000rpm;1 3/8in, 6 sau 21 şanţuri, acţionare electro-hidraulică

Osii şi mecanism de rulare I Planetară cu blocaj diferenţial şi ambreiaj electro-hidraulic, ambreiaj hidraulic cu tracţiune integrală, suspensie osie faţă opţională, 540/65 R28 cauciucuri faţă şi 650/65 R38 cauciucuri spate.

Service şi mentenanţă I Pompă ulei 13 litri (inter-val service 500 ore), ulei de transmisie de 60 de litri (interval service 2.000 ore); ulei hidraulic de 65 litri (interval service 1.000 ore), sistem de răcire de 22 litri.

Consumul de combustibil I

Putere şi cuplu I

Detalii tehnice IRandament priză de putere (cu/fără adaos de

putere la transport) I

Max (1,900rpm) 102.3/109.0kWTuraţie nominală 96.3/99.4kWConsum de combustibil I

Specifi c pt putere max dezvoltată 249/254g/kWhSpecifi c pentru turaţie nominală 284/286g/kWhMaxim la turaţie nominală 32.7/33.9l/oraCuplu I

Maxim 553/610Nm (1,500/1,400rpm)Creşterea cuplului 32.2/41.3%Reducerea turaţiei motorului 32.0/36.0%Cuplu la pornire 132/131%Transmisie I

Nr trepte în dom. 4-12 km/h fără trepteCapacitatea de ridicare frontală I

(90% max presiune ulei, cor.)Baza/mijloc/sus 7,350/6,880/6,690daNÎnalţime ridicare cu sarcină 73.3cm(23.0–96.3cm)Capacitate de ridicare spate I

(90% max presiune ulei, cor.)Baza/mijloc/sus 2,750/3,380/4,010daNÎnalţime ridicare cu sarcină 73.3cm(15.5–88.8cm)Capacitate hidraulică I

Presiune de operare 196 barDebit maxim 156.6l/minCapacitate maximă 43.6kW (147.0l/min, 178 bar)Putere de tracţiune I

Max (1,900rpm) 92.4kW (300g/kWh)La turaţie nominală 84.6kW (334g/kWh)Nivelul de zgomot (pentru operator) ICabină închisă/deschisă 73.7/83.7dB(A)Sistem de frânare I

Deceleraţie maximă 5.2m/sForţa pedalelor 54daNDistanţa de rotaţie a tractorului I

4WD cu/fără ambreiere 11.40/11.90mTest greutate IOsie fata/spate 2,800kg/3,850kgGreutate fără încarcatură 6,650kgGreutatea maximă autorizată 10,000kgSarcină utilă 3,350kgRaport putere/greutate 60kg/kWDistanţa dintre osii 256.5cmEcartament faţă/spate 191/192cmGarda la sol 38.0cm

MOTOR I Caracteristici de performanţă 1.2Economie combustibil 3.8Randament priză de putere/putere de tracţiune 1.7Rezultate bune au fost observate în ceea ce priveşte randamentul şi caracteristicile de performanţă, însă consumul mediu de combustil al tractorului este mai mare decât rata medie de consum coresponzătoare acestei clase de putere. Randamentul prizei de putere este excelent; CVT putere de tracţiune bună.TRANSMISIE I / Funcţiile cutiei de viteze 1.8Schimbător 2.0 Ambreiaj 1.4Priză de putere 3.4Reglare continuă a vitezei, 4 trepte de viteze, 50km/oră viteză maximă (la 1,750 rpm), manetă fi nă pentru inversorul de sens, însă sistemul de management al motorului / cutiei de viteze nu răspunde comenzilor atunci când este decuplat. Mai exista detalii ce trebuiesc reconsiderate în ceea ce priveşte interacţiunea dintre motor şi cutia de viteze, iar cele doua viteze ale prizei de putere sunt insufi ciente.OSIILE şi VITEZELE DE RULARE I

Direcţie 1.54W şi diferenţial blocabil 1.3Frână de mână/picior 1.5Osie frontală/suspensie cabină 1.4 Greutate şi sarcină utilă 2.2Valtra N142 Direct este un tractor agil, uşor manevrabil cu o direcţie foarte bună; foarte efi ciente sunt sistemele de funcţionare ale osiei frontale şi suspensiei; frâne puternice şi sarcină utilă mulţumitoare.CONECTIVITATE / SISTEM HIDRAULIC I

Putere de ridicare şi înălţime la ridicare 1.4Operaţie 2.0Randament hidraulic 1.1Valve hidraulice 2.2Cuplaj hidraulic 2.2Ridicare lină, însă la un nivel ridicat al echipamentului de cuplat; randa-ment hidraulic foarte bun şi efi cienţă a electrovalvei; cuplajele sunt bine marcate însă difi cil de cuplat dintr-o singură parte.CABINĂ I

Spaţiu şi confort 1.5Vizibilitate 2.1Încălzire/ventilaţie 1.7Nivelul zgomotului 2.0Sistemul electric 2.0Calitatea fi nisajelor 2.0Mentenanţă 1.5Acesul, spaţiul şi vizibilitatea sunt foarte bune, precum şi nivelul de 74dB(A) al zgomotului.

Rezutatele testelor I

Rezultate testelor I

+

+ + +

+ +

+ +

+

Abilităţi I

Standarde de bază

Standarde medii

Standarde ridicate

Munca pe teren

Munca pe pajişte

Transport

Încărcare

+ + +-- - 0

+ + foarte bun + bun mediu sub medie0 - - - slab

Laţime I 245 cmLungime I 523 cmÎnălţime I 295 cm

Domeniile de activitate

pute-re

vite-ză

g/kWh

l/oră

Viteza standard priză

de putere 540rpm

100% 1.847 247 29,9

Economie priză de

putere 540E

100% 1.539 232 24,7

Viteza standard priză

de putere1.000 rpm

100% 2.000 257 30,9

Economie priză de

putere 1.000E

100% - - -

Motor la turaţie maximă 80% Max 296 27,3

Debit maxim 80% 90% 263 24,2

Transport 40% 90% 318 14,6

Debit minim la 1/2 din

viteză

40% 60% 263 12,2

Debit maxim 1/2 viteză 60% 60% 240 16,6

Economie de combustibil şi performanţe specifi ce I

C MY K

C MY K

C MY K

C MY K


c e a m a i m a r e b u r s ă p e n t r u m a ş i n i a g r i c o l e f o l o s i t e d i n E u r o p a

cumpăraţi şi vindeţimaşinile dumneavoastră

agricole folosite pe site-ul

www.traktorpool.ro

un proiect dezvoltat cu sprijinul


BOVISmagazin

C MY K

C MY K

noutăţi | management | alimentaţie | genetică | patologie | tehnologie | mediu | procesare

Numai pe baza acestui talon vei putea obţine abonamentul pentru

BOVIS magazin

Completaţi spaţiile, bifaţi rândurile corespunzătoare, semnaţi în dreapta jos şi trimiteţi-l prin poştă însoţit de copia

documentului care certifi că plata, la adresa: SC AGRICULTURAL MEDIA GROUP SRL, loc. Dumbrava Roşie, str. Haiducului nr. 23, cod 617185, jud. Neamţ, România.

NUMELE ................................................... PRENUMELE ................................................................................................

TEL ................................................................. E-MAIL...................................................................................................

Voi primi publicaţia pe adresa de acasă sau serviciu (numele instituţiei):

......................................................................................................................................................................................

strada ............................................................................................................ nr. .................... bl. ................ ap. ..........

sector/judeţul .................................................... localitatea .........................................................................................

Doresc să primesc la acceaşi adresă o factură fi scală pentru suma achitată, pentru fi rma: ..............................................

............................................................................ CUI ...................................... localitatea ............................................

Am achitat suma de:

o 50 RON (1 an), o 90 RON (2 ani)

• mandat poştal/ordin de plată nr. ........................................................ din data de .....................................................

pentru SC AGRICULTURAL MEDIA GROUP SRL, în contul IBAN RO37RZBR0000060003407434 deschis la

Raiff eisen Bank Piatra Neamţ.

Semnătura ............................................. PENTRU MAI MULTE INFORMAŢII PUTEŢI SĂ NE CONTACTAŢI LA: 0723.664.394

R E V I S T Ã A C R E S C Ã T O R I L O R D E T A U R I N E D I N R O M Â N I A

GHIDUL CRESCĂTORULUI: Companii care oferă servicii şi produse pentru creşterea taurinelor

Compania Activitate Adresa Web Contact Pag.

CEVA Sante Animale Medicamente Str. Chindiei, nr. 5, sector 4, Bucureşti www.ceva.com dr. Alexandru Ivancencu, Tel.: 0728.628.717 C3

Aqua D&P Tehnologie Cluj-Napoca, jud. Cluj [email protected] ing. Dorina Chezan, Mob.> 25

Biovet Impex Medicamente Str. Sebastian, nr. 211 B, Bucureşti www.biovet-impex.ro dr. Alexandru Baciu, Mob.: 0744.328.307 41

Kraiburg/G.K.R. Impex Tehnologie Cpt. Gârbea, nr. 4, loc. Bucureşti www.kraiburg-agri.com ing. Simona Ehman, Mob.: 0722.587.124 12

ABS Global / PIC România Genetică Caimatei 8, et. 2, sector 2, Bucureşti [email protected] ing. Ioan Ladoşi, Mob.: 0744.649.240 11

Farm Tech Utilaje Calea Bucureşti, nr. 115 B, Săftica, Ilfov offi [email protected] Giorgiana Ferchedău, Mob.: 0727.554.554 43

Intervet România Medicamente Şos. de Centură nr. 27-28, Sat. Chiajna, Com Chiajna [email protected] dr. Cătălin Gheorghe, Mob.: 0721.200.174 C2, 31

Vitfoss România Furaje Şoseaua Brăila, km. 7, loc. Buzău, jud. Buzău [email protected] ing. Mihai Băluşoiu, Mob.: 0722.59.26.26 7

Limagrain România Seminţe/furaje loc. Otopeni, str. Drumul Gării Odăi, nr. 1A, Ilfov [email protected] ing. Alina Creţu, Tel.: 021.313.32.23 C4

Pfi zer Animal Health Medicamente Şis. Bucureşti-Ploieşti, nr. 172-176, clădirea B, et. 6 andreea-cristina.pata@pfi zer.com Andreea Paţa, Mob.: 0724.515.034 23

IPSO Utilaje Bucureşti-Târgovişte, 174D, Mogoşoaia, jud. Ilfov [email protected] Diana Sava, Tel.: 021.207.20.19 29 / 57

TopNutrition Nutriţie Principală 46, Tărtăşeşti, jud. Dâmboviţa [email protected] ing. Bănescu Daniela, Tel.: 0745.284.841 21

G-A Nutriţie Animală Furaje Bereşti Bistriţa, loc. Brad, jud. Bacău offi [email protected] ing. Nicoleta Tănase, Mob. 0740.188.111 27

Viking Genetics / DaNutrition Genetică T\rgu Mureş, jud. Mureş [email protected] dr. Marius Marcu, Mob.: 0743.027.032 53

Noack România Furaje Str. Ion Urdăreanu, nr. 34, et. 5, Bucureşti [email protected] ing. Elvis Stefanov, Mob.: 0733.109.527 5

Ecolab Detergenţi Str. Sf. Lazăr, nr. 50, loc. Iaşi, jud. Iaşi [email protected] Ciprian Gal, Tel.: 0733.580.124 10

Schaumann Agri Furaje Str. Ramuri Tei, nr. 20, Bucureşti, sector 2 [email protected] Stoicescu Alexandru, Mob.: 0722.636.955 39


BOVISmagazin

C MY K

C MY K

ETAPA DUPA ETAPA IMPOTRIVA FBREI

Ceva Santé Animale S.A. - www.ceva.com - [email protected]. Chindiei nr 5, sector 4 - 040185 Bucuresti - Romania - Tel: 00 40 (0) 21 335 00 60 - Fax: 00 40 (0) 21 335 00 60

11111111111111

Vaccin efi cace si sigur

Defi nirea unei strategii de

lupta

Vaccinare Imunizare Protectie

Identifi carea bolii

333333333333333

4444444444444444444

555555555555555

2222222222222222222Diagnosticarea

bolii

COMPOZIŢIA: Coxiela burnetii inactivată, tulpina “Nine mile” 72 unităţi QF, excipienţi Tiomersal max 120 μg. Indicaţii:Bovine:pentru imunizarea activă a bovinelor, pentru a reduce riscul la animalele neinfectate vaccinate atunci când nu sunt gestante să devină eliminatoare şi pentru reducerea eliminării de Coxiella burnetti prin lapte şi mucus vaginal. Instalarea imunităţii: nu s-a stabilit. Durata imunităţii: 280 de zile de la nalizarea ciclului de vaccinare primară. Caprine:pentru imunizarea activă a caprinelor, pentru reducerea avorturilor produse de Coxiella burnetii şi pentru reducerea eliminării din organism prin lapte, mucus vaginal, fecale şi placentă. Instalarea imunităţii: nu s-a stabilit. Durata imunităţii: nu s-a stabilit. Protecţia a fost demonstrată prin testul infectiei de control la 8 zile de la vaccinarea primară. Contraindicaţii:nu sunt. Reacţii adverse:Bovine: este destul de frecventă (la 8 din 10 animale) observarea unei reacţii palpabile cu un diametru maxim de 9-10 cm la locul de injecţie, care poate dura până la 17 zile. Această reacţie scade gradual şi dispare fără a necesar vreun tratament. Caprine: este destul de frecventă (la 4 din 12 animale) observarea unei reacţii palpabile cu un diametru maxim de 3-4 cm la locul de injecţie, care poate dura până la 6 zile. Această reacţie scade gradual şi dispare fără a necesar vreun tratament. Destul de frecvent (mai mult de 1 din 10 animale) se întâlneşte o creştere a temperaturii rectale timp de 4 zile post-vaccinal, fără alte semne generale. Administrare:administrare subcutanată. Agitaţi bine aconul înainte de utilizare. Bovine: 4 ml în regiunea gâtului. Caprine: 2 ml în regiunea gâtului. Deşi cerinţa privind e cacitatea se bazează pe datele de la testul “infecţiei de control” efectuat pe capre vaccinate de două ori, la 6 şi la 3 săptămâni înainte de începerea gestaţiei, există indicii dintr-un studiu clinic mare că este util să se vaccineze animalele tinere. Aceste informaţii, împreună cu datele obţinute la bovine, permit recomandarea următorului program de vaccinare: Bovine de la vârsta de 3 luni: Vaccinare primară: Se administrează subcutanat 2 doze la un interval de 3 săptămâni. În condiţii normale calendarul de vaccinare trebuie plani cat astfel încât vaccinarea primară să e făcută cu 3 săptâmâni înainte de montă sau inseminare arti cială. Revaccinare La ecare 9 luni, aşa cum este descris pentru vaccinarea primară, bazată pe durata imunităţii de 280 zile. Caprine de la vârsta de 3 luni: Vaccinare primară Se administrează subcutanat 2 doze la un interval de 3 săptămâni. În condiţii normale calendarul de vaccinare trebuie plani cat astfel încât vaccinarea primară să e făcută cu 3 săptâmâni înainte de montă sau inseminare arti cială. Nu a fost stabilită durata imunităţii. Protecţia a fost demonstrată prin testul infecţiei de control, la 8 zile de la vaccinarea primară. Timp de aşteptare:carne, organe şi lapte: 0 zile. Natura şi compoziţia ambalajului primar : cutie de carton cu 1 acon din plastic (PEDJ), care conţine 40 ml de supensie.

®

Vaccin unic si inovativ - Febra Q Faza 1

C MY K

C MY K

C MY K

C MY K

Documents

bovis