sxx.xwdil-xs}

"}%%t'*

-raAlll:l rq[ffiurplt4F;il

(osa r- 6s vtlIrol leul pugd lrnlndatul pl ep

n1lpns uep8og

u1afrhq-reAryl rqryaptupAlqI'MJp rE

ryry| qmq aqglr'(etrPskqf IqdeauI -","TilT@Ie EIFB.EPtltErlneFlt 'lftlt

-r{s qxS

IlsAF rrrrnE

9Lct 9U

OL

89

99

E9

z9

t9

9S

v9

09

9V

w0v

8g

€tZE

t€

t7,

LIIIst

II

Iipqunruoc Jolrcru 1e rS roplule lnrlSerncng?01-xIX I€ mFlocos elel€l€q?I i

IJolrcururr'ueuoricwg'erzeq8rnq ecrur ru1ued eiumcolJolelrl €poru - ezeqSrnq rS 4Sereroq 'ueru rolesec eerueJ1

rou rS rqcel rmueld'pmlcellqre gqe 6reriecnpe 1e rS re{e4slulupe In1l€s€ nes eiuepuedepul

pueqm egeq ed ele,rer8 nsegord rS rrmricung

(StOt-SfS1) ralelrde3 p erezluroporu ep lp^ Inurrd

ezeq8rnq rerinloler erulee.rd u1 e1e1rde3

ruerueo sp erierSrur'eleporu ep erier8rl4l

oJepuqxo 'erecgrle4s 'e.rezllerceds : elel€leq€I IJol olosec u1 ue8nSelSeur rS uolsnSeu'uerog

ECweuluoc ?eunJ

1e1ed'egrc 'ese3

ecseeueSero gcr111od op nlleJ unezeturqlu! eurc'epurzr eur3

euueroq'gcrresrg'eluuroq

UVell roJ alarey\t pl pugdalpleqetu ap eurr1JJolJ un : allrnlndarul

elerfueplzer JolrFolrJel Bol"lrsJeArCI

ueel*e.rncnq 1e{ueprzer plsesdunTed

"muofictrp 0l D) '( njumco1 > atdsaggiern ap lJnporu - aJInJol 'aiugntol .lJnJo,l

ri"rpc relssce e,rqcedsred eunduroc es ec urq

sulrdnJ

orlE|l|l

u;rE

6 Bucureqtiul in locuinfe ;i locuitori de la inceputuri p6ni mai ieri

Datele socio-profesionale ale locuirii bucureqtenela fine de veac XIXRevolu{ia nonnelor qi a creditului in construclii

Mobilitatea sociald qi panoplia < bunelor partide >

Clddiri ivite din filantropiePolitici urbane qi moduri de locuire la schimbareaunei epoci : parcelbrile

Parcele qi parceldri luate cu amdnuntul

Locuinfele < de speculd >

Bucuregtiul interbelic: o dozd de Romdnia Mare,

una de crizd gi una de rdzboiPopulalia Capitalei in cifre, sectoare qi meseriiintre I9l2 Ei 1930

in elanul imbog5lirii dup5 primul rdzboi mondial

Construcliile in arbitrajul dintre autorite{i qi proprietari

BAtSlii pe terenuri virane, locuinle ieftine gi chirii

Evolulii haotice qi contrarietbli economice in anii '30-'40

Evolulia prin lentila planurilor de sistematizare (192I, t935)

Administrarea BucureEtiului qi a imprejurimilorintre 1926 qi 1948

Structurile socio-spaliale ale centrului in perioada interbelicd

Boom-ul imobilelor de raport gi al block-house-urilor

Viala de apartament in noile imobile colective

Peripeliile chiriasului Liviu Rebreanu

Schimbare de lume in zonele intermediare urbane

Noi parcuri qi parcelbri pentru funcfionari, salariali, muncitori

< Periferia > Bucureqtiului qi programele de locuinlepopulare in anii '30

Satele din oraq sau Viafa calalard in Capitald

Parcelbri gi construclii pentru popula{ia cea mai modestb

Fizionomia cartierelor mirginaqe ale Bucureqtiului(r920-1948)

Dinamica rezidenliald, in perioada interbelicd :

origini, etnie, gen

78

81

83

B6

87

89

92

ClSdiri, proprietari gi

(1930 qi 1941)

Radiografie generali

Malformiri ale anilorinchirierii pe criterii t

Prima etapi a comun< omul nou D bucureEl

Cdteva repere sigure

Rechizilionarea, conl

Fost domiciliu, domir

Restrdngerea in

Partidul Muncitoresc

Casele na\ionalizate t

Norme, suprafele, sq

Exceplii qi avantaje IMajorarea de chirii rsiricirii organiz*'Plecbri-veniri si shOameni << noi r id

Periferia - imc< Buletin deal noilor rezidcuAlte arcanerotirea cadrels.- j

(AProaPr dtrIdeologia;i germcd

Proprietatea de srr tr

De la cvartale la mAdaptarea functi{ndAvalanqd de sisempentru constructii w

97

100

102

105

108

rt2115

tt9r22

r2s

128

132

t34r37

140

t44t46

147

t52

,*,r,irlllnt$dH{tHllffi

177,

9ZZ

EZz,

8r7,

9rz,TZ0r7,

902

s0z

z0z

007,

861

s6i

t6rI6I

68r

18I

t8r08r

ttIT,LI

0Lt

99rs9t

6SI

9SI

99I

L

os€ocrruouoce ilicrulsuoc ruluedrJgJnlcrulsoJ rS rJgzrl€uelsrs ep pSuele,ry

pueelSerncnq erirpuoc €l mFrusrTsuoricurg eereldepy

eleriuepzer rmlqruesue elrJ€ru €l eleuelc el eC

lugrre uqd uI p^rlceloc eiurncoy rS 1e1s ep eeleleudor6

elsq€rcos rericrulsuocer rrueuue8 16 el8o1oep1

gia.rncng ap upapq un n.4uad p7o7 (adoo"tdV)"'JoleJpec €eJrloJ

'errolpspc 'ereouedns elrrynls : oJerTrorruop ou€cJ€ ollvrfueprzer Jolrou Ie

socoe op lnsnuted - < rlSemcng ep uqelng >

nuole8rlqo Inr1rcruop 13 1e1d Inrul€c e.r1ul - €rreJrred

( olrlecol lipl1un > rS ninlqsur ep rpes uJ olerruoJsu?r1 es€C

JolreJ^e ee.rerSure uud rillecol InFpuoJ eere1ser3

locolord ep lnper8 pdnp ereqrqour qi?rqls

glefiuepve t- o c r1g o d- orc o s

ere8er8es op euJoJ : ( rqcel )) esec uI ( rou ) rueru€O

oleuorsuel uilueJl uJ elrlecol rJnqrurqcs rS uuerr-ugce14

e1ezvteflrc rrJrcgJps

psecord uI llncol ep rrieds rS ulqc ep eererolel4l

Jolunznqe FlurJrqu-I nss elrlecol eleluerre rS rridecxg"'elueurqdns'efegerdns'erurop

euruuoc eJrncol ep rrieds eJ elezrleuorieu e1ese3

( uoq nc r3eurqc > rps r€ lS ugruoa cseJolrcuntr tr Inppred

"t o I ! p ry ) a p trut o a"taB ug.4 s ay"'eJerrrolur'nr.ro1e8r1qo nrTrorruop'ruTrcrurop lso{

roleiurncol eemztleuoqeu rS eerecsguoc'€eJeuorfrzrqceg

8t6I ulp rnlnlugwpsueceJ elelep : ornSrs ereder €AetrgC

S96t u! Fugd roqzqr el ap uuol5ernJnq ( nou Intuo ll

: rnlnustunuoJ e gdela ptulJd

ocrule rrJelrJc ed rpeurqcul€eJelrtuq rS esroudordxe: 0V, Jollu€ ole u?uuoJI€IN

ueelSemcnq IncrleqJelur 4I rlJrncol e elereueS ege.lSorpeA

(por ls osor)eluruesueceJ gnop e4u1 r$eurqc rS ueleudord 'FIpplJ

suyrdn3

z9t

LVI

9Vt

V'I0tI

: EJIIA

rnlnpsamJ

9lsopou IeuI ea.

clsrld

eiulnJol e5i:

LEI rJolrcrmu'pBIrBIEs :q

vEI elrBqm:r

ztI Eu,

87,r e-\sn:

9Zl Jollm-esn'0q-

zzl pJIIeqJelInspR1tI^N

6IIio;--I

9II (SEOi 'i16t r }jEnro

zll 0t.-0f _ rE =- =g0I ni:T: s n

S0 I g|€x;rr;i:- rj g x

70I lr:Er;nrll

00rr;lng

L6'erEll ry

7,6

68

L86 TtImqflW

9B

€8

I8

8L

i--: rtiu

tflrEMrilwlu

3ilnllnmI

,-rr,t:,$

ryfi

8 Bucuregtiul in locuinfe gi locuitori de la inceputuri pdni mai ieri

Ideologia gi normele fa!6 cu dinamica populaliei bucureqtene

Reaqezarea locuitorilor dupb etnii qi tipuri de locuinte

Amalgamul social bucure$tean al anilor '60 -semiproletari qi semildrani

Teritoriile locuintelor na\ionalizate : fogtii proprietariqi noii ocupanli

Aventuri ale chiriagilor la stat, locatari gi colocatari

Elita comunisti qi Securitatea profilate pe vile gi palate

Teritoriile < blocuirii >> sau Mixerul social in ac{iune

Prefabricate gi uniformitate in marile ansambluri rezidenliale

Insule de case printre blocuri

Evolulia teritoriilor cu locuinle pavilionare

A doua etapi a comunismului :

Bucureqtii de fier si beton ai < epocii de aur u

Programe de sistematizare qi industrializarea construc{iei de locuin{e

Cdt mai multe apartamente dar o singuri locuin!6

Noua filosofie a locuinfei proprietate personalS

Altd nomenclaturd - principii rezidenliale similare

Avdntul construcliilor ca suport al egalitarismului

Cererea, construclia qi repartilia de apartamente

Campionatul reparti{iilor in intreprinderi qi organizalii

Rubrica specialb a locuinlelor proprietate personaldconstruite pe credit

Norme de construcfie, tipuri, structuri gi prefuriin deceniul opt

Sistematizarea teritoriului : incertitudini extra- qi intraurbane

Destinul tulbure al zonelor pavilionare : exproprieri,evacudri, demol6ri

Geografia sociald a vechilor cartiere

Epopeea caselor nalionalizate continu[ :

chiriagii folosesc spaliul...

... iar foEtii proprietari indur6, se extind, aqteaptd

Demoldri la periferia oraqului - noi cazdiqi destrimdri ale {esutului social

in chinurile demoldrii

23t233

236

237

243

245

248

251

253

255

259

260

263

265

267

270

272

27s

279

282

286

290

293

294

297

300

303

Rurbanizarea funcliordin << zona preoriqene

Legea locuinlei famil

$ah la casele celor ce

Repere statistice priviqi a locuinlelor bucur

Privire de ansamblu e

fondului locativ in pe

Bucuregtii de ;antierrevolu{ie pe hdrtie, tr

Locuirea zgdrcitd de

Remodelarea structur

Nici o demolare

in prelungita catastro

Dobroteasa : biInterviu cu doan

Reset-ul revolulionar

Scurt raport asupra vde recensdmdntul dilDupb decembrie 198

Note

Bibliografie

/

€0€

00€

L6Z

,62

862 a'&

06e,'ueudorfto

9gT, erruqms4rn $ -eFz8z

unFdt

gpuosrade

t{Yndnf 1

sFqF,lqFaD[ryq

llEl! n

Ir.Gff

I4pdeq$e

698

EVE

oge.6oqqrg

eloN

6LZ

9LZ

7,LZ

017,

197,

s9z

E97,

097,

692

992

ESZ

tszgnz

9V7,

Enz

LEZ

6tt riplrn8rque'eluerueAuocur'eleluele : 686I euqurecep gdnq

sg€ z66I ulp Ftugurgsuecer ep

tre4sferug lerfueprzer lnpfe'rp erdnse goder lmcggle{deJ urp roleiupcol rc11de ruuofnlorrer In-}ese1

9197 ayl.rdo 6Z DI aqcoptsod Dulutls Duwuop nc nlMauJpsD) o ti ontanq : DSDapJqo(J

Jolrrplouep ? gJio.Bs?1ec elr8unlerd u1

Dqo nc pupwoas nu anlowap o !c!Nn4uec nou inrm

"eJecgrpe uud p1em1cn4s Berelaporuel{

LL6l u\p Furuue4nc pdnp ep g:4c,ilz eerrnco'I"'lnuputlu e1i1zuer1 'a!ilgq ad alinlona.l'lelndrue nJJueJ : reglue3 ap lJlSa.lnrng

p$Iuruuoc epuoued uI Arlecol rnlnpuoJrFelSerc erdnse nlgruesrr? ep oJIAIJd

tdo rS eldeS eluuecep ug euel3emcnq roleiurncol e rS

lefelndod Bcrrrreurp pql^lJd ecrls4els eredeg

i neesgrpd ec rolec eles?c "l WS

4Semcng uJ rs elelcoJe rB ecrun elellrureJ reiumcol eeEel<< gcseeuesproerd euoz > urp

elermuoc ug pleuolicntg esJ"zruegmg

6 sugrdn3

ccc 90t

6Zt

9Ze

se€

E(,8

0zE

6t€

sIg

EIE

OI€

LOE

g0€

I

{1

epduoppuqrf,a@q1l

etstudSnr{

-!rnPuBd-rolaeP!qro-!nlnsal'ordr-!e!rop!A plela) . ls4uar ln1nFq

t€8! elgelesDl eP ruIlqqs l|$?JsEoJc Es lncEJ p{ alprgsF Jlr4

pr tEllo^zep e-s 1np$a,rnang'p';n5ero elade Es a1lueu ro1ap"l

oIEUB ocalJ$np nEs esru 1r

'!!pueru! ap pleuna.r3ul'Etuq r.e1 gnln$e.ro Jolailrull ei[srJsr

' Rlueze rd glztiuepl'zil e els}Ileer

el l€riJ€d rus Ielot eletdepe g JoA .Rleur8uo ro1 €uuoJ uJ ele^rlceeJ lrms nuqc€p J€rqc 'erec o1nce4 urp ol€4€ds-orcos elerrrJoJ el"ol epuudns Ple4uep-rzeJ-orcos eerez]](reaJoel{' e}uezeJd rrurpJozop rs ilurpJo eJso}€zundsoJoceleriu€plzeJ rcrlslJolceJec rS elflcos uqcelrqJe pugJoue8 'ezeetn1cru1s es

fi gzeezvm?to es (gzeeldep" es Rl€rieds-orcos ( elnpJo enou )) lueqm pJnl-cruls enou uI Plqrsod elso r€ru nu glsrunluocelu? €eleuerrrJou BI €eJecJ"ol-uJ urnc 'elelq€uuou €l gur^eJ 9s ecJecuJ 'rrpruroJsue4 ocnuelnd esFeJns

rJncol rS ruoru€o e4urp IqJod"J eJ?c uJ 'gseolpurnl pp€olJed pEml o gdnp'1nSer6 'ecgerSouep-orcos rolrrnlcruls € plueJeoo ep esdq rS uielndod ep

Incelseue urrd'errncol ep rS pierl ep JolrJnpow € eleilueSoruo elrleleJ uudBepuudms 1n4Semcng 'gse1c ep ueriueregrp prRI rrcode tt416rgs e1

PIPI^ op

IrnpourerlnJol'eiulnJol 'rJnJozl

I 8 Bucure;tiul in locuinfe gi locuitori de la inceputuri pdni mai ieri

lelegem complexitatea vielii sociale urbane, transform6rile socio-spa{ialein timp qi modificirile practicilor teritoriale gi ale grupurilor sociale majo-ritare sau minoritare. Bucureqtiul, asemenea celorlalte oraqe avdnd o vechi-me, o expansiune urband qi o mbrime demografici semnificative, este unveritabil palimpsest2.

Locuinlele au jucat qi continui sd joace unul dintre cele mai relevanteroluri in evolulia oraEelor gi in determinarea caracterului acestora, aspecte

evidenliate nu numai prin contribufia lor cantitativd qi calitativdla cadrulconstruit, ci qi prin calitatea lor de martori ai viefii cotidiene, trecute, pre-

zente qi viitoare3. Succesiunea de etape ale evoluliei urbane in care se potreconstitui spafii noi rczultate din extinderea urban[, dar qi suprapunereaprin inlocuiri, peste spaliul construit existent, cu noi cl6diri, noilesuturi de

strdzi qi piefe, noi fabrici qi zone de producfie etc. genereazd straturi de or-ganizdri spaliale incdrcate de semnificalii socio-rezidenfiale. Fiecare strat

component al palimpsestului urban traduce modele de dezvoltare, crize qi

explozii economice gi demografice, ansamblul palimpsestului expundnd unmozaic relevant pentru istoria qi geografia sociald a oraqului.

Palimpsestul urban bucureqtean este constituit prin suprapunerea invatra oraqului a componentelor construite succesiv incepdnd din secolul al

XV-lea. Tradus pe alocuri de zonificarea urband qi specializarea socio-rezi-denliali, el rezultb din cumularea etapelor de edificare, modelare sau demo-lare a elementelor construite din cuprinsul sbu (c16diri, strdzi, parceldri 9icartiere) gi a structurilor sociale asociate lor. Regularitatea evoluliei spa-

{iale qi a construcliei palimpsestului urban este coordonatb de urmdtoarelemecanisme : 1. cu fiecare noud epoc[, oraqul se extinde prin construclii noila marginea spa{iului construit sau prin inglobarea in perimetrul urban a

agez[rilor umane din vecindtate ;2. cu fiecare nou6 epoc6, zonele construitese vor ffansforma prin inlocuirea selectivb a vechilor imobile, structuri socio-rezidenliale qi texturi urbane cu altele ce corespund modelelor qi nevoilornoii epoci ; 3. in fiecare noud epocd au loc schimbbri ale structurilor socio-reziden{iale prin inlocuirea in teritoriile de interes prioritar a categoriilorsocio-profesionale originare cu reprezentanlii noilor elite urbane. In fiecareperioadi istoricb s-au construit locuin{e cu arhitecturi qi structuri diferite,strbzile au avut roluri qi dimensiuni adecvate nevoilor vremii, structuraoraEului se diversifica dupd modelul societblii urbane ce ii corespundea.De cele mai multe ori, sub presiunea noilor nevoi de spaliu, a lipsei dedurabilitate a construcfiilor, a noilor orientiri ale economiei urbane gi

sub influenla unui cadru juridic-operalional care limiteazb sau incurajeazbspecula imobiliard qi derogbrile urbanistice, in fiecare epocd urm[toare,noile construcfii qi structuri urbane le-au ?nlocuit partial sau total pe celeanterioare.

Chiar dacb in Bucureqti < palaturile domneqti, mdnXstirile gi caseleboiereqti s-au prefrcut in cenuqd qi in ruin6, de cdte trei-patru ori pe secol,frrX sb lase mdcar urme de existenla si de m6rimea lor >4, palimpsestul

Casa marelui logpf,ttet crcdi+ei

al Crltelor) ScertatXihilescu (176C1E3E),

opare€ deh stolnicul$ertan Gridilteanu-

Sirrti pe hdnl Calicilordir raleleuz Antim"

eccrrti czcl boiereasddir rcoftd el lilItr{ea

sitalt'eri-orrrit te-It&&*r t'tnorfrmrtf,a lfr{rrrr ee61.$rcfirfi r Sbi Erineccr r

dh C-elca fehorciFqtrcrGJ)-, rsfute

&fF.rr-1 lSf).

rrtn cms€nt elmte crrcsirhi {Curtea Vecbe) siria: scolut al XW-lea: nL-[ie cca t{re flipscani} r

sr&ledemdmmhlqmlnlrhler{l*e hacrtrlehi !ilogwmki (Crlcr rirh.hc*FG-h&

*od*derea ordmln[ r

Sooofo[ f,Tdir-elsinm s

puelJesuoc 'ecllsrueqm rS ecrSoloepr Jolelopou Frusru"urp rS eelelrsrerrrpuud ereouelu€ pueqrn erizodruoc e8ee4ug ?zeesJollnq XX Inlocos

'ele4uecued elouoz urp glelo4uoc rS pleuopJo eeJop-ur1xe urrd elellolzep ele4erurred urp nes elmlusur ocrlsrueqJn ( eleleoco )urp rnprieds e ateztueflto op €Jorueu lS lep ,mlnSeJo € glrl€4srururp€ gtrru-q eeqcel 1elntu € eJec J€lncJrc InpJ€Aelnq ,(.cp pueurpreg e1e8e6 ,1o.re3

ele8eg 'eleqesryg eur8ea eueruu€russneq JolepJelelnq €eJ€s€4 n€s puou-eJD Iruorilec 'rueq8or,tetrAl

"eJ€lecred) eleleqeur elrqcel I?lol n€s yeli-led

lmcopr ne eJ€c ecrlsrueqJn eleperord rS zprls op elrJpuopJo ,ecodo r6ee-oc€ urp ocsounceJ eg 'rnlnSero eeur8reur erdsurp ey4ugdspr ey r$ elercreurocouoz uJ el€n1ls uolsn8eu rS rreSn6etSeru ep es€c n€s rnlruluec €el€1€urcelurp eleleq€tu elolsoJ urp oc?J€s lerielndod ole os€c ?l rerJolcr1 ee1u3 edep rlSereroq esec rqcel rS eleyed e1 ep 'Sero urp ( JolrJpls ) JoJrunl ecgrcedsrqce,r eiurncol uud 'eIqeue,r lpleruoe8 nc rz€Jls rS elec;ed urp olrnl4s-uoc eleuopJozop eu€qm IJqxel uud topcrresrq 1runiug el€llo^zep Jolorerl-rec eprSolo;roru uud leluezerder eurq EcuJ else €el-XIX I€ 1nlocos

'('c1e ereoql 'r1S ulpncsopnq rolrrorocl Inc€uoc '77 nlnselgds r1S ,t€ ppon ueqre$ €el€C urp46erolsn8eu elesec) olercos ruo8elec ellJeJlp nrlued ecrdq eiumcol ,eueqm

rmlnsei'rcuesrq : €o1-IIIAX Ie Inloces ! (rerrolcrn ee1e3) rereoSoSo6 rnlnp-od I€ lusur8es rnpruud €eJ€su4 nc rS rep 'erepu4xe ul elegis olel€leqeurug rS cseuurop rnpleled 1runl ug 'yercleruoc Inolcnu ut etreuopJozep elepe4sorue4 nc 'eel-IIAX I? 1nloces I rnl urp e1e11e rS (ruecsdrl) e.re141 eec eiqn'lqoe1 IIiJnJ €olelqurcol urp rcrJosrq os€oJerunu : €ol-IAX 1e lnloces ieir,r-oqurgq elsed rnlnpe,r 1runl urp eiryn eleuud rS (eqcen eeyn3) rnln46er-ncng ea$]pJ: €ol-AX I€ Inloces urp elrrulsuoc elueluale €AJesuoc ueqJn

'(V96,L'entcqlrlrryEls!:aal''q' g ncselolg)le^oqPu pelPf, ulp{ ncseulutfl !pq!n r lnlnarl,lau;fuede nrsalpqll{ ESEJ

'pteuroJsup$ ;S gpzgu,repo;,1'alpllrPr o - lzu ;S p1s;xaEel-lll^x Ie Inlof,es ulPEcspeJaloq PssJ PlspeJE'utlluv EnelpqPul ulProllrllpf, ynpo4 ad Flpn1ls'nuue$;pplg ueq,ra$

lnrlulols e1 ep pplpdurm1(Aee t-ggZ r) ncsetpq!lrlBIrPrS (roya11n3 1en,ss;u5u) ;efu;pa,rc yu

lgotoy Inlalpur EsEJ

6tpierl ap trnpout - arlnJol .aiugnrol ,unJo'l

Inlsesduqed 'r(( Jol eeruugrrr i'1oces ed uo n4ed-re4 o]gc op '

eles€o rS epr4spugru'r1ieuuro1

olec od l€1ol nes vlwd llncoF'orzolerurn €codo oJ€oeg q 'sgzeele mcay n€s pz€elnurl eJecrS eueqrn rerruouoce ele rrgluep resd11 e 'nrieds ep ronau Jo'eepundseroc l! oc eueqm rrigt€JnlCrulS 'rrrueJ^ Jolro^eu e13-

'eUroJIp Irqcruls rS unlcellqreeJ€ceg uI 'eueqm ellle Jollou Ir.ropuo8eiec e relrroud seJern-or3os Jolrmlcruls el€ rJEqr4qJJolroleu ri rolelepou pundsarr-orcos rmtcruls 'euqou4 Jolrq€.o1rrulsuoc elouoz 'ecode gnou e

e u€qrn 1n-rleurued u1 eereqolirou ulcrulsuoc uud epurlxo es IoleJeolPuun ep Pl€uopJooc elsr-eds rerinlo,te ee1e1uep8e11 :trS rrglecred '\zn^ns 'lrlpglc) n?s-oluep nes eJ€lopoIII'uecgrpe I

-rzeJ-orcos eelraztletceds 15 gue,

IB Inloces ury pugdecuJ Arsecsrug eerermderdns uFd llnlpsuo:

'rnlnSero ? plerJolrm pugundxe rnlntsesdrmled FrS ezFc 'ere11o,rzep ep olopoule4s eJscerd'eleriuaprzer-orm-Jo ep rJn1€4s ezeeraue8'cta ar

op rJnlnsei rou'urpglc rou nf :eeJeund€Jdns rS rep 'pueq1:. +lod es eJ€c ul eueqm redn-i'-:-erd'elncer1 'euerpuor r[:-' -T

Irupec 3l9^rl?]ll€c rS g1;13,olcedse'elolsece rniru;::f-jr:: r

olu?AeloJ rsur el33 3.tr.:,: *;lT i

Im olse'eltlecgr:-i* -- -:.i'i; t:

-IqCeA O pUp.\e :\--- ' l,;i"-,'r' i;iiiilr $

-ofuur eletcos j:' -- ----' ' - ' 'e1e{eds-orroa :'*T-L' mrruru i

Ilal (E'- T i'l l: f:'nmilltrmrd

,,r rrrritlltlllilllllll

20 Bucure;tiul in locuinfe ;i locuitori de la inceputuri pAnd mai ieri

insl foarte multe elemente din trecut : se demoleazd pentru a se trasa axanord-sud a oraqului ; centrul, sub presiunea dinamismului economic din pri-mele decenii, va fi remodelat gi inil{at, dar in aceleagi desene ale strbzilor(exceptAnd remodelarea Ciii Victoriei in vremea regelui Carol I) ; comu-nismul aduce locuirea colectivi, demolSri pentru lbrgiri qi placdri ale bule-vardelor sau piefelor de referinld qi cu vizibilitate (Piafa Palatului), vor fidemolate cartiere pavilionare de slabd calitate arhitectural5 (foste sate in-globate administrativ) din zonele exterioare pentru a se construi mari an-samburi rezidenliale (se regisesc frecvent in cadrul acestora vechile tramestradale ale fostelor sate, marele ansamblu rezidenlial Militari fiind unfoarte bun exemplu in acest sens, sau doar case izolate ce au supraviefuitintre blocuri nu se qtie cum) ; se construiegte in anii '80 Centrul Civic su-prapus peste zona central-sudicd a oraqului, fapt ce conduce la distrugereaunei insemnate pfii din suprafala sa, la transformarea profundd a istorieiurbane qi a componentelor sale, dar gi la supraviefuirea unui < vechi Bucu-regti > in fragmente insulare in spatele noilor blocuri.

Palimpsestul bucureqtean este complex, iar inlelegerea constituirii salegi a relafiilor socio-rezidenliale din cadrul siu implicd o amdnunlitd desci-frare a semnificaliilor, raporturilor, efectelor pe care locuirea le creeazi Eile modeleazb. Acest Bucureqti divers, dezordonat, incoerent trebuie desco-perit, analizat qi inleles.

Studiul de fa!6 igi propune sd identifice gi sb analizeze mecanismeleqi logicile care au guvernat locuirea in BucureEti. Implicit, el urmdregte gimodul in care, prin itinerarele lor rezidenliale, bucureqtenii qi-au adaptataspiraliile qi nevoile in materie de locuin!6, lin6nd cont qi de politicile we-milor sau de dinamica socio-spafiali a parcului de locuinle. Cartiere, locuri,locuinle, vecini qi vecindtXli - toate aceste elernente, in felurite combinalii,formeazd ( releta > locuirii urbane, a satisfacliei rezidenfiale, a nevoii delocuinfd, a mobilitdlii rezidenfiale. Identific0nd qi analiz6nd tipurile de lo-cuinfe qi localizarea lor, vom inlelege opliunile rezidenliale ale locuitorilor,avantajele qi dezavantajele locuinlelor lor, precum qi sursele de atractivitatesau de respingere pe care ele le genereaz5.

Realitatea socio-rezidenfiali bucureqtean[ trebuie vdmtd,prin elemen-tele definitorii qi prin caracteristicile pe care le-a cdpdtat locuirea in fiecareperioadi traversatd de societate. Descrierea lor vizeazd,,pe de o parte, si in-firme ideea unui Bucureqti ca o < pidure de blocuri >>, iar pe de altb parte,sd clarifice componentele locuirii qi ale mobilitblilor rczidenliale pentrufiecare parte a teritoriului urban din prezent. Analizava reliefa rolul cadru-lui ideologic-urbanistic in care s-au construit structuri sociale diferite, qtiutfiind cb niciodatd in Bucuregti densitatea construcliilor, limitele extinderiilor spaliale sau dimensiunile impresionante ale clidirilor nu au fost carac-teristici flrndamentale. La jumitatea secolului al XIX-lea, fuchard Kunisch

Magistrala sud :Bdul Cantemir lntre Piafa

Unirii qi Tineretului.Prin sistematizarea din anii

'60 s-a fluidizat circulaliaurban5 gi s-a asigurat

accesul la zona sudiciia Capitalei. tn acelagi timp,

r miirefia r blocurilora ascuns siriicia vechilor

cartiere pavilionare(revista Arh itectur al.

aprecia cd Bucureqtiul nu e

intr-altul )5. $i, deqi Capitalvechi fragmente urbane au Itotalitate transformate nici p

Referindu-se la arhitecBucureqti se regdsegte una r

tur[rii Ei opoziliei celor dougului european incepdnd de Iburghez qi oraqul socialist.6

Diversitatea re

in Bucuregti, er oi-:=general au dat na5teri -:d-habitatul are date des:* -calitate gi de contb:: :- trvoltarea sa spatialS- ::irlir -lungul celor mai -' -:: r*r:i"'i

centru, complet=: ; - r- 'iblurilor reziden:. . :Lrrt irlllltrl

-ncnq leduoprzer Irui€dS 'ol?"quec reuoz Funf uI eten{s elsdueprzer rollmlq-ru€su€ el€ er1uec eloldrlFur ep JorJelln l€cgrsJelrp rS lelelduroc 'ru1uecerdsurp cseu.rod ec erfelnclc ep eledlcuud e.lege rqcel reru rolec 1nEun1e-ep pugcsen'letpet lepotu un lerirur 1euLm e pSe.to 'glerfeds es ?eretrlon-zep uI 'rJ€pms Arl€loJ truns elnfcrulsuoc purlr.rd go3luoc ep l$ e1e1r1ec

ep rrJol€crpur rer 'elerdorde elsrgrr 'eueSouro ep Ftsep el€p eJB InfellqeqeJ?c uJ ertreurued nc 'eleriuepze.l rt3olodll reun erslSeu lep ne le.leueEuJ rrJrncol ol? €crJolsr elrmlpspJl rS p1euo1ue1 erinlorre '4Serncng u1

alPllueprzeJ JolllJolrral pelpusJa^lc

e'ls{€rcos lnSero rS zeqEmq

IereqrT pSero : €el-XIX Ie rnFloces eeplpumle1 ep pugdecu; ueedome mInS-€Jo €errn4suoc leldsul ns eJBc 11do1n rreru pnop royec re{zodo rS prgrnl-gle eV upluezerder eluelcole r€w elec e4urp eun elSesgSer es 4SemcnguI pc €urJge eulC 'C 'pueqrn €mlon-t1s rS ernpegqre el os-npurJeJeU

ur lsoJ s es erer plerieds erin10,re ", rr;?:fr::iiTffiH:tr"H*;iltJf".ll

op leJlse es€orerunu 'rcunle ep lecgryour e-s e1e1rdu3 ISep 'lS 's( Intl€-r1ulFun el€sopur 'e1es ep gpeuqr8 o ) lgcep else nu prlSerncng gc elcerde

'(en1c41q,ry ulsprel)a.ruuo;1ped erenJEJIollqce^ ElcFJBs sunJsE ErollJnJolq < e$alpru r'dur;1 lSalaoe u;'leleilde3r uEf,lPns elloz El lnsaJJplurnigse e-s 1$ puuq.lnegfe;nc.rp tuzlplng p-s 09.!!uP ulP EerEz!+Bua$ls ulrd'lnlnlareull ;$ 4,qu1efe;6 elp1 rlualuuf, lnpg: pns e;er5;ten

giep ap lrnpout - erlnrol 'eiu1nro1 'Unro'l LZ

22 Bucureqtiul in locuinfe ;i locuitori de la inceputuri pdni mai ieri

re$tean poate fi impdrlit in trei mari zone cu caractefistici de habitat rela-

l# o*og.tt., fiecaie dintre ele cuprinzdnd subzone/perimetre de habitat :

, o, o " "rt,

oi d (centrul istoric, zona locuinlelor in teritorii. cu parcelare

t*oilionuta de facturS spontanb, zona locuinlelor in parcelare prestabi-

lit6, tentrul civic), ,ori irtrr*,ediard (zona parcurilor rezidenliale ale

t"rbtr.ri.l gi a cartierelor fostului proletariat urban, zona locuinlelor in

putE"f"i. piestabilitd destinat6 repiezentanlilor clasei. medii, funcfiona-

iiloruuu celor mai sdraci citadini) qi zona exterioard (mari ansambluri

rezidenliale ) zonepavilionare periierice cu antecedenla rurala, dezvolt[ri

rezidenliale recente).Fiecbreia dintre aceste zone qi subzone i se asociaza o sumS de carac-

teristici morfologice, sociale, arhitecturale, de confort qi de securitate, cate

poi n O"ftnite de-: ciiterlifuncyi,onale (caracteristicile locuinlelor qi ale !e-

iutuiui urban), morfologii (tipul parcelarului - rezultat din evolulia in timp

,"" lt."t prin6-o "gir* urbanisticd sau de parcelare_a unor.terenuri libere -

ii""f"*.j"ia - regimul de construclie continuu sau discontinuu, regirnul de

i"Xftt-", caracteristicile spaliilor libere),^vechimea conslrrtcliilor (ce expri-

ie[lN iup:'ucitatea locuinlelor de a satisface necesit6lile actuale de locuire,

.ai ii p.ri'ouda de amorttzate a acestora) sj calitatea construcJiei (definitd

ptin' uittit".tor 6, c alitale a materi al elor, r: ezisten!6, nivelul de izolare fonic d

iii.""l.e, niveiul de dotare tehnico-edilitard al cl5dirilor etc.)7.

in structura actual' a teritoriilor rezidenliale bucureqtene se pot intal-

ni, in zone omogene sau de amestec, locuinle individuale (case.boiereqti qi

iot"irrq" burghe"ze, locuinle tip din cadrul parcel6rilor, case mici rurale 9i

"if"l, tirl*t. (iocuinle cuplate sau inqirate tip vagon), locuinle colective (imo-

bile'de raport, apaftamente in blocuri). Derog[rile wbanistice de dup6 1989,

iriii"t. O" ."i" mai multe ori in scop speculativ, au transformat gi mixat qi

mai mult anumite zone omogene care aveau un tip de locuire 9i de {esut urbatr

;p".ifi" de talie redus6. inlerioada postcomunista, dinamica fonduiui de

i6""mt. a evoluat, frrd insi "u

u."rrtu dintre categoriile menJionate si fidisp[rut. in Bucuregti, la recensSmantul populaliei gi locuinlelor din 2011

au fost inregistrate'844 587 de locuinle(dinfre care -844 -541_in

spalii de

locuit conveirlionale), situate in 16 263 de cladiri tip bloc, 5 1 56 de locuinle

inqiruite gi cuplate,'iar 107 539 de locuinle individuale' Dificult5lile de

cuantificare pe categorii a locuinlelor din anumite zol: T gatoreazdlimi-

telor metodoiogice ale recensimintelor realizate dupd 1989. In_acest context

apare relevanti statistica prezentatdintr-r1nul dintre studiile de fundamen-

tare a actualului Plan Urbanistic General al Bucureqtiului (aprobat in 2000)8,

care incadra structura fondului de locuinle din Bucureqti in urmbtoarele ti-puri de habitate :

tip urban cu evolulie naturald, situat in principal in interiorul inelu-

lui central :7,05 o/o (cca 55 000 de locuinle)'

. rjfil: Jl . I iiilllldl

._^ I tf1|l dllu

i,1*' ..;-f,: &.". '".L," rllliNili 'ffi|

it:yllr irulilmr

*fililrilll]t,lll .lillllllllll

;illlllfiMl&,r

ifi T rL ;lltrmlfltNftlllililr,

i*rr rrnmm|ilmmiiltlfir@r

. ,:f"lltlm: m[

'- :: 1rl1n,lllfli0ultrl[9,

1 I q'dE