UNIVERSITATEA SPIRU HARETDEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC

Lector univ. dr. Nadia Mirela Florea Lector univ. dr. Adela Mihaela Ţăranu

CAIET DE

PRACTICĂ PEDAGOGICĂ

2009

CUPRINS

A. FUNDAMENTELE ACTIVITĂŢII DE PRACTICĂ PEDAGOGICĂ1. Baza normativ-legislativă a pregătirii pentru profesia didactică2. Obiectivele practicii pedagogice3. Conţinutul şi secvenţele practicii pedagogice 4. Planificarea activităţilor de practică pedagogică: orarul săptămânal al profesorului mentor şi planificarea lecţiilor de probă şi a lecţiei

finale

B. DOCUMENTELE PORTOFOLIULUI DE EVALUARE A ACTIVITĂŢII DE PRACTICĂ PEDAGOGICĂ ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR OBLIGATORIU (1)1. Fişa de asistenţă2. Grilă de observare a lecţiei3. Planificare calendaristică4. Proiectul unităţii de învăţare5. Proiect de lecţie6. Raport asupra practicii pedagogice desfăşurate în semestrul 5 (anul III, sem.1) - o copie se depune la facultate / centrul territorial ID -

C. DOCUMENTELE PORTOFOLIULUI DE EVALUARE A ACTIVITĂŢII DE PRACTICĂ PEDAGOGICĂ ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR OBLIGATORIU (2):

1. Ghid în alegerea metodologiei de predare2. Proiect de lecţie3. Fişă de evaluare a lecţiei4. Proiect didactic pentru activităţi educative (Proiect didactic pentru activitate extraşcolară; Proiect didactic pentru ora de dirigenţie)5. Fişă de caracterizare psihopedagogică6. Raport asupra practicii pedagogice desfăşurate în semestrul 6 (anul III, sem.2) - o copie se depune la facultate / centrul

territorial ID -

A. FUNDAMENTELE ACTIVITĂŢII DE PRACTICĂ PEDAGOGICĂ

1. BAZA NORMATIV-LEGISLATIVĂ A PREGĂTIRII PENTRU PROFESIA DIDACTICĂ

Certificatul de absolvire a Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic acordă dreptul de exercitare a profesiei didactice în învăţământul secundar, postliceal şi superior, potrivit legii.

Legea învăţământului nr.84/1995 Art. 68. - (1) Studenţii si absolvenţii care optează pentru profesiunea didactica sunt obligaţi să participe la activităţile Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic. (2) Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic funcţionează în instituţiile de învăţământ superior, pe bază de regulament, şi are planuri de învăţământ distincte, care cuprind discipline de pregătire teoretică si practică în domeniile pedagogiei, psihologiei, logicii, sociologiei si metodicii de specialitate. (3) Pregătirea studenţilor prevăzută la alin. (1) şi (2) se realizează în regimul activităţilor didactice opţionale. Planurile de învăţământ ale departamentului sunt integrate în planurile de învăţământ ale facultăţilor de profil. (4) Absolvenţilor Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic li se eliberează certificate de absolvire, pe baza cărora sunt abilitaţi să funcţioneze în calitate de cadre didactice.

Potrivit art.2, alin.2 al Ordinului MECT nr. 4316, publicat in Monitorul Oficial al României – Partea I, anul 176 nr. 520/10 iulie

2008, privind aprobarea Programului de studii psihopedagogice în vederea certificării pentru profesia didactică prin Departamentul pentru

Pregătirea Personalului Didactic, certificarea pentru profesia didactică se obţine la două niveluri, respectiv:

a) Nivelul I (iniţial): acordă absolvenţilor de studii universitare dreptul să ocupe posturi didactice în învăţământul preuniversitar obligatoriu, cu condiţia acumulării unui minimum de 30 de credite transferabile din programul de studii psihopedagogice;

b) Nivelul II (de aprofundare): acordă absolvenţilor de studii universitare dreptul să ocupe posturi didactice în învăţământul liceal,

postliceal şi universitar, cu satisfacerea a două condiţii: acumularea unui minimum de 60 de credite transferabile din programul de studii psihopedagogice; absolvirea unui program de master în domeniul diplomei de licenţă.

În art.9. din acelaşi ordin se precizează:(1) Absolvenţii studiilor universitare (de licenţă, masterat sau doctorat) care au obţinut Certificatul de absolvire a DPPD, Nivelul I, pot ocupa posturi didactice în învăţământul preuniversitar obligatoriu constituite din discipline şi activităţi didactice corespunzătoare domeniului studiilor de licenţă absolvite .

(2) Absolvenţii studiilor universitare care au obţinut Certificatul de absolvire a DPPD, Nivelul II, pot ocupa posturi didactice în învăţământul liceal, postliceal şi superior constituite din discipline şi activităţi corespunzătoare domeniului studiilor de licenţă absolvit.

(3) Corespondenţa dintre domeniile studiilor universitare absolvite şi disciplinele care pot fi predate în învăţământul preuniversitar se stabileşte potrivit Centralizatorului privind disciplinele de învăţământ, domeniile şi specializările, precum şi probele de concurs, pentru încadrarea personalului didactic din învăţământul preuniversitar, aprobat anual, prin ordin al ministrului educaţiei.

(4) Corespondenţa dintre domeniile studiilor universitare de licenţă, masterat sau doctorat absolvite şi disciplinele care pot fi predate în învăţământul superior se stabileşte de către senat, prin regulamentele interne privind ocuparea posturilor didactice.

Programul de studii psihopedagogice oferit de DPPD este conceput şi aplicat în sistemul creditelor de studiu transferabile. Obţinerea creditelor necesare celor două niveluri de certificare pentru profesia didactică se conformează principiilor de transfer, recunoaştere şi acumulare a creditelor de studiu.

Extras din Anexa 2 la OM. Nr. 4316 din data 03.06./2008

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNTpentru programul de studii psihopedagogice de 30 de credite pentru Nivelul I (iniţial) de certificare pentru profesia didactică

-monospecializare -începând cu anul universitar 2008/2009*

Nr.

crt

.

Discipline de învăţământ

Perioada de studiu a disciplinei

Număr de ore pe

săptămână*

Total ore

For

me

de E

valu

are

se

mes

tru

Cre

dite

Anu

l

Sem

estr

ul

Num

ăr d

e să

ptăm

âni

C A C A Total

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

7Practică pedagogică în învăţământul preuniversitar obligatoriu (1)

III 5 14 - 3 - 42 42 C 3

8Practică pedagogică în învăţământul preuniversitar obligatoriu (2)

III 6 12 - 3 - 36 36 C 2

*Precizări:1. Numărul de săptămâni şi, respectiv, numărul de ore pentru practica pedagogică rezultă din faptul că, potrivit standardelor actuale,

ultimul semestru al studiilor universitare este de 10-12 săptămâni.2. Perioada de 2 săptămâni prevăzută pentru examenul de absolvire este alocată pentru finalizarea portofoliului didactic.3. Se aplică şi în cazul studiilor universitare de licenţă cu durata de 4/5/6 ani. 4. Studenţii care predau într-una din specialităţile pentru care se pregătesc nu au obligaţia de a asista la alte lecţii. Pentru confirmarea

acestei activităţi, studentul prezintă adeverinţă eliberată de şcoală. Pentru evaluarea practicii pedagogice (2) şi studenţii aflaţi în această situaţie vor susţine două lecţii de probă şi o lecţie finală, asistate de mentorul de practică pedagogică (şef de catedră, directorul şcolii).

5. Coordonarea şi evaluarea practicii pedagogice, îndrumarea şi coordonarea efectivă a practicii pedagogice este asigurată:a) de personalul didactic al D.P.P.D. inclusiv titularii cursurilor de Didactica specialităţii;b) de către profesorii-mentori din unităţile de învăţământ în care se desfăşoară practica, care acţionează ca agenţi şi garanţi ai

efectuării şi calităţii practicii pedagogice. Profesorul-mentor apreciază două lecţii de probă şi o lecţie finală prin note, pe care le consemnează în fişele de evaluare (un model posibil este în caietul de practică pedagogică). Studenţii depun fişele semnate de profesorul-mentor la facultate, respectiv la Centrele teritoriale. Centrele ID comunică la facultăţi aceste rezultate odată cu rezultatele de la celelalte discipline.

6. Colocviul de practică pedagogică se susţine în ultima săptămână de activitate didactică, în sistemul evaluării asistate de calculator, prin Platforma Blackboard. Subiectele de evaluare vizează verificarea competenţelor enunţate în programa activităţii de practică pedagogică corespunzătoare fiecărui semestru şi dobândite în urma completării, prin efort personal, a caietului de practică pedagogică.

Nota finală a activităţii de practică pedagogică va ţine seama de aprecierea transmisă de profesorul mentor în Raportul asupra practicii pedagogice şi depus de studentul practicant la sfârşitul fiecărui semestru.

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNTpentru programul de studii psihopedagogice de 30 de credite pentru Nivelul I (iniţial) de certificare pentru profesia didactică

-dublă specializare-Valabil începând cu anul universitar 2008-2009*

Nr.

crt

.

Discipline de învăţământ

Perioada de studiu a

disciplinei

Număr de ore pe

săptămânăTotal ore

Eva

lu a

re

Num

ăr d

e cr

edit

eee

Anu

l

Sem

estr

ul Num

ăr

de C A C A Total

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

8Practică pedagogică( în învăţământul preuniversitar obligatoriu ) - Specializarea A

III 5 14 - 3 - 42 42 C 3

9Practică pedagogică( în învăţământul preuniversitar obligatoriu ) - Specializarea B

III 6 12 - 3 - 36 36 C 2

*Precizări:1. Precizările de la Anexa 2.a (monospecializare) se aplică şi în cazul programului de studii psihopedagogice pentru dublă specializare.2. În cazul dublei specializări, practica pedagogică de la fiecare specializare cumulează, pe parcursul unui semestru, cerinţele (asistenţă,

proiectare, lecţii de probă) de la monospecializare 3. Cele 5 credite suplimentare nu pot fi acumulate în pachetul de 60 de credite necesar obţinerii Nivelului II de certificare pentru profesia

didactică.

2. OBIECTIVELE ACTIVITĂŢII DE PRACTICĂ PEDAGOGICĂ

Practica pedagogică, disciplină obligatorie în pregătirea pentru profesia didactică, are următoarele obiective:- consolidarea şi aprofundarea pregătirii de specialitate, psihopedagogice şi metodice;- învăţarea, exersarea şi formarea abilităţilor şi competenţelor necesare exercitării profesiunii didactice;

- cunoaşterea documentelor şcolare care fundamentează organizarea şi conducerea procesului didactic;- aplicarea particularizată la disciplinele de învăţământ a tuturor componentelor procesului general de predare-învăţare-

evaluare (principiile, finalităţile, conţinutul, metodele, mijloacele, formele de organizare, sistemele de evaluare a rezultatelor şcolare);

- formarea şi dezvoltarea abilităţilor practice de proiectare didactică, valorificând pregătirea teoretică dată de psihologia educaţiei, pedagogie, didactica specialităţii;

- formarea capacităţii de cunoaştere a elevilor (individual şi în grupul şcolar), în vederea tratării diferenţiate a acestora;- cultivarea capacităţilor de autoevaluare/ de integrare a rezultatelor autoevaluării în proiecţia personală a dezvoltării

profesionale.

3. CONŢINUTUL ŞI SECVENŢELE PRACTICII PEDAGOGICE

a. Componentele de bază ale conţinutului practicii pedagogice sunt:- cunoaşterea unităţilor de învăţământ, ca organizaţii sociale având ca misiune formarea, educarea şi socializarea tinerei

generaţii;- cunoaşterea structurii organizatorice, a relaţiilor funcţionale dintre compartimentele şi serviciile componente, a sistemelor

manageriale ale unităţilor şcolare;- cunoaşterea sistemului de activităţi didactice, educaţionale, administrative, economico-financiare, etc., a relaţiilor şi a

interacţiunilor reciproce dintre acestea;- înţelegerea raporturilor reciproce dintre şcoală-familie-organizaţiile sociale şi ale administraţiei locale, comunităţile locale şi

a schimburilor permanente cu mediul în care acţionează;- asimilarea principalelor componente, calificări, responsabilităţi, îndatoriri şi drepturi ale profesiei de cadru didactic ;- capacitatea de transpunere a conţinutului ştiinţific, de specialitate al obiectelor de studiu, în conţinuturi didactice, în măsură

să facă posibilă şi accesibilă însuşirea de către elevi a valorilor ştiinţei, tehnologiei şi culturii;- construirea de demersuri şi strategii didactice adecvate finalităţilor şi conţinuturilor disciplinelor de studiu, formarea şi

dezvoltarea deprinderilor de apreciere şi susţinere a activităţilor didactice cu elevii;- formarea abilităţilor şi a capacităţii de observare şi de studiere a particularităţilor de vârstă şi individuale ale elevilor;- dezvoltarea capacităţii de evaluare şi apreciere a activităţilor instructiv-educative proprii, ale elevilor şi ale colegilor.

b. Structura practicii pedagogiceSistemul practicii pedagogice este structurat şi conţine următoarele etape şi secvenţe:

- etapa pregătitoare, de început a practicii, în care se realizează primul contact cu realităţile unităţilor şcolare şi se asigură cunoaşterea de către studenţi a tuturor elementelor teoretice şi a instrumentelor necesare pentru trecerea la efectuarea propriu-zisă a activităţilor practice;

- practica observatorie care urmăreşte formarea capacităţilor de identificare a principalelor componente ale procesului de învăţământ, precizarea etapelor activităţilor didactice în succesiunea lor şi a capacităţii de observare a fiecărui eveniment al diferitelor forme de activităţi didactice (tipuri de lecţii, activităţi educative şcolare şi extraşcolare, dirigenţie etc.);

- proiectarea didactică care se concretizează în realizarea următoarelor documente şcolare: planificare calendaristică, proiectarea unei unităţi de învăţare, proiectarea principalelor tipuri de lecţii; stabilirea, în timp util, a datelor necesare acţiunilor de proiectare, analiza curriculumului şcolar, identificarea obiectivelor cadru/competenţelor generale şi a obiectivelor de referinţă/competenţe specifice, diagnoza nivelului de pregătire a elevilor ca premisă în formularea obiectivelor operaţionale ale lecţiei;

- desfăşurarea lecţiilor de probă şi a lecţiilor finale, care presupune construirea de demersuri didactice bazate pe adoptarea de strategii didactice adecvate conţinuturilor şi finalităţilor educaţionale urmărite; integrarea acţiunilor evaluative în funcţie de celelalte componente ale procesului didactic; exersarea capacităţilor de stimulare a creativităţii, motivaţiei, interesului elevilor prin intermediul interacţiunilor şi comunicării educaţionale;

- integrarea feed-back-ului în proiecţia personală a dezvoltării profesionale prin analiza şi autoanaliza activităţilor educaţionale (lecţii, activităţi extraşcolare, ore de dirigenţie) desfăşurate.

c. Îndrumarea practicii pedagogice

Practica pedagogică, în ansamblul său este coordonată de către Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic şi se efectuează în şcolile pilot de aplicaţie, stabilite de inspectoratele şcolare, pe baza unor protocoale încheiate între Rectoratul

Universităţii şi inspectorate. Îndrumarea şi realizarea efectivă a practicii pedagogice este asigurată:

a) de personalul didactic al Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic şi al facultăţilor de profil care:- face legătura cu conducerile şcolilor şi cu profesorii-mentori care vor îndruma nemijlocit practica studenţilor; - asigură documentaţia ştiinţifică necesară studenţilor în pregătirea activităţilor din cadrul practicii pedagogice;- analizează şi avizează proiectele didactice pentru fiecare tip de activităţi practice ale studenţilor;- analizează şi evaluează împreună cu profesorii- mentori rezultatele obţinute de studenţi la practica pedagogică;- înscrie în documentele şcolare de evidenţă-activităţile fiecărui student efectuate în perioadele de practică pedagogică.

b) de către profesorii-mentori din şcolile pilot (de aplicaţie), care acţionează ca agenţi şi garanţi ai realizării şi calităţii practicii

pedagogice asigurând:- planificarea activităţilor instructiv-educative înscrise în programele de practică; - repartizarea săptămânală a studenţilor la activităţile didactice pe care le desfăşoară profesorii-mentori;- îndrumarea ştiinţifică de specialitate şi didactică a studenţilor pentru toate categoriile şi tipurile de activităţi practice ce se

realizează, pe toată durata practicii pedagogice;

- urmăreşte ca proiectul didactic să includă toate componentele specifice unui proiect ştiinţific; - verifică dacă este respectată în proiect concordanţa dintre obiectivele propuse, conţinutul ce trebuie predat, strategiile

didactice, structura lecţiei şi instrumentele de evaluare; - urmăreşte alocarea corectă a timpului necesar fiecărei activităţi din proiectul didactic, în funcţie de nivelul de vârstă şi de

cunoştinţele elevilor; - dezvoltă la studenţii practicanţi capacitatea de a face analiza critică a lecţiei; - feed-back-ul se bazează pe o analiză obiectivă a lecţiei observate; - transmite observaţiile sale cu privire la fiecare activitate a studentului practicant/stagiarului: a) observaţiile sunt obiective,

fără prejudecăţi şi comentarii subiective, focalizate pe activităţile didactice care vizează dezvoltarea în profesie a studentului practicant/stagiarului; b) observaţiile oferă studenţilor practicanţi posibilitatea de a ajunge la propriile concluzii şi soluţii prin intermediul reflectării; c) observaţiile facilitează explorarea de către studenţi a propriei gândiri şi dezvoltarea propriei teorii în ceea ce priveşte predarea.

- analizează şi evaluează activitatea didactică a studenţilor practicanţi pe baza unor standarde minime de competenţe profesionale pe care aceştia le cunosc de la începutul practicii pedagogice;

- încurajează autoevaluarea ca formă de autoreflecţie asupra activităţii didactice;- întocmeşte rapoarte de analiză a activităţii studenţilor practicanţi: evaluarea realizată în cadrul raportului se bazează pe un

set de standarde ce evidenţiază competenţele profesionale pe care trebuie să le deţină în momentul respectiv studentul practicant.

Desfăşurarea optimă şi realizarea corespunzătoare a obiectivelor practicii pedagogice implică în mod necesar participarea efectivă şi responsabilă a studenţilor la toate acţiunile, proiectele şi programele înscrise în sistemul general al practicii pedagogice, componentă organică, esenţială a pregătirii pentru profesiunea didactică.

4.PLANIFICAREA ACTIVITĂŢILOR DE PRACTICĂ PEDAGOGICĂ

ORARUL SĂPTĂMÂNAL AL PROFESORULUI MENTOR(pentru orele şi activităţile demonstrative)

ORALUNI MARŢI MIERCURI JOI VINERI

Disciplina Clasa Disciplina Clasa Disciplina Clasa Disciplina Clasa Disciplina Clasa

PLANIFICAREA LECŢIILOR DE PROBĂ ŞI A LECŢIEI FINALE

Lecţia de probă nr.1Disciplina:

Lecţia de probă nr.2Disciplina:

Lecţia finalăDisciplina:

Data/Ora Clasa Subiectul Data/Ora Clasa Subiectul Data/Ora Clasa Subiectul

B. DOCUMENTELE PORTOFOLIULUI DE EVALUARE A ACTIVITĂŢII DE PRACTICĂ PEDAGOGICĂ ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR OBLIGATORIU (1)

1. Fişa de asistenţă1

la lecţia demonstrativă susţinută de profesorul mentor/ studentul practicant:

Data:Clasa :Nr. de elevi (prezenţi/înscrişi) : Disciplina : Unitatea de învăţare :

Subiectul lecţiei :

Tipul lecţiei:

Scopurile lecţiei/O.R. :

Desfăşurarea lecţiei

(identificarea şi descrierea desfăşurării fiecărei etape a lecţiei asistate)

Întrebări, aspecte semnificativeîn vederea discuţiilor cu profesorul mentor

1 Fişă de asistenţă aplicabilă la toate tipurile de lecţie (dobândire de cunoştinţe, mixtă, formare de priceperi şi deprinderi, recapitulare şi evaluare) şi la toate lecţiile şi activităţile demonstrative la care s-a asistat. Această fişă este un model posibil. Pot fi utilizate şi alte variante de Fişe de asistenţă oferite de profesorii mentori.

2. GRILĂ DE OBSERVARE A LECŢIEIdemonstrative susţinută de profesorul mentor/ studentul practicant:

Data : Clasa : Nr. de elevi (prezenţi/înscrişi) : Disciplina : Subiectul lecţiei : Tipul lecţiei : Conţinut informativ:

Resurse procedurale (metode, procedee, interacţiuni, forme de organizare a activităţii elevilor) :

Resurse materiale (mijloace de învăţământ):

Indicatori Recunoaşterea acţiunii indicatorilor

( se bifează)

Descrierea indicatorilor observaţi, exemple

1.Aspect informativ- conţinut ştiinţific- adaptarea la nivelul clasei- încadrarea noilor cunoştinţe în sistemul

cunoştinţelor anterioare- realizarea cerinţelor programei şcolare

(obiective-cadru, obiective de referinţă)2.Aspect formativ- utilizarea metodelor activ-participative

(sugerate de programa şcolară)

- realizarea conexiunii inverse- dezvoltarea capacităţilor intelectuale - valorificarea valenţelor educative ale temei- dezvoltarea capacităţii de transfer (realizarea

de corelaţii intra/inter/transdisciplinare)3. Metodologia didactică- aplic. metodelor şi a procedeelor didactice- utilizarea mijloacelor de învăţământ- încadrarea în timp4. Evaluarea activităţii elevilor - iniţială- formativă- finală5. Relaţia profesor-elev; elev-elev- atmosferă de lucru în clasă- organizarea activităţii pe grupe sau

independent/individual6. Alţi indicatori

3. Planificare calendaristică (semestrială/anuală)În interiorul planificării anuale se poate face o demarcaţie între semestre.

Clasa: _VIII-aDisciplina: _Limba si Literatura RomanaNr. de ore /săptămâna: _____________Nr. de ore total: ______

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ

CONŢINUTURI NR. ORE

SĂPTĂMÂNA

OBSERVAŢII

Recapitulare iniţialăEvaluare iniţialăGenul liric. Opera lirica„Lacul” de Mihai Eminescu„Izvorul nopţii” de Lucian Blaga„Emoţie de toamnă” de Nichita StănescuElemente de versificaţieMotivarea apartenenţei unui text la genul liricVocabularul. Vocabularul fundamental şi

1.3, 1.6, 2.4

1.7, 2.3, 4.1

1.2, 1.3, 1.4, 1.5, 2.2, 2.5, 3.1, 3.2, 3.3, 4.2, 4.3

SEMESTRUL I.Recapitulare iniţială: redactarea unui rezumat (text la prima vedere)Recapitulare iniţială: redactarea textelor reflexive (scrisoare) şi funcţionale (cerere)Recapitulare iniţială: actualizarea cunoştinţelor de morfologie şi sintaxăEvaluare iniţialăGENUL LIRIC. „Lacul” de Mihai Eminescu (expresivitatea lecturii)GENUL LIRIC. „Lacul” de Mihai Eminescu (expresivitatea lecturii)Lectură aprofundată ( eul liric; cadrul şi atmosfera; idei şi sentimente)Interpretarea textului. Încadrarea în genul liricVocabularul fundamental. Masa vocabularului

3

1

444119

I

I

IIIVVIVIIV

III; V; VII; VIII

masa vocabularului. române. Derivarea. Compunerea. Conversiunea. Familia de cuvinte. Neologismele. Sensul propriu şi sensul figurat. Sinonime. Antonime. Omonime. Paronime. Pleonasmul.FoneticaProbă de evaluareEvaluare unitatea 1TOTAL

Genul epic. Nuvela„Popa Tanda” de Ioan SlaviciMotivarea apartenenţei unui text la genul epicNoţiuni de sintaxă. Relaţii sintactice.Construcţii şi

DerivareaCompunereaConversiunea„ Izvorul nopţii” de Lucian Blaga (expresivitatea lecturii)Comentariu stilistic. Figuri de stil (invocaţia, simbolul, oximoronul). VersificaţiaLectură aprofundată (eul liric; portretul în versuri; idei şi sentimente)Interpretarea textului. Încadrarea în genul liricFamilia de cuvinte. Neologismele. Evitarea greşelilor în folosirea neologismelorSens propriu. Sens figurat.Motivarea apartenenţei unui text (fragment de text) la genul liric. AplicaţiiProbă de evaluare„Emoţie de toamnă” de Nichita Stănescu (expresivitatea lecturii)Comentariu stilistic. Figuri de stil (simboluri). Cuvinte-cheie. VersificaţiaLectură aprofundată (eul liric; ambiguitatea semantică; idei şi sentimente)Interpretarea textului. Încadrarea în genul liricElemente de versificaţieSinonime. AntonimeOmonime. PolisemiaParonime. Pleonasmul

211

27

1.3,

VIIIV

VIII

VIII

cuvinte incidentePredicatul şi predicativaSubiectul şi subiectivaCaracterizare de personaj (text la prima vedere Comunicare. InvitaţiaLucrare scrisă semestrialăAnaliza lucrării semestrialeVerificarea lecturii particulareProbă de evaluareEvaluare unitatea 2TOTAL

Genul epic. Povestirea S.F. „Planeta celor doi sori” de Horia AramăAtributul şi atributiva Comunicare. Curriculum vitaeLectură suplimentară

1.3, 1.5, 1.7, 2.1, 2.2, 2.3, 3.1, 4.1, 4.2

1.3, 1.4, 1.7, 2.2, 2.5, 3.1, 3.2, 3.3, 4.1, 4.3

Fonetica. Diftongi, triftongi, hiat, accentFonetica. *Valori stilistice ale nivelului fonetic în textul literarEvaluare unitatea 1GENUL EPIC. Nuvela. „Popa Tanda” de Ioan Slavici (lectură explicativă)Structura nuvelei. Momentele subiectuluiRelatarea conţinutului. (povestire↔rezumat)Nuvela. Caracteristici. Încadrarea în specie.Personajele. Mijloace de caracterizareCaracterizarea personajelorNuvela. Motivarea apartenenţei la gen şi la specie.Motivarea apartenenţei unui text (fragment de text) la genul epic. Aplicaţii. Evaluare unit. 2GENUL EPIC. *Povestirea SF. „Planeta celor doi sori” de H. AramăStructura povestirii SF. Interpretarea textului. Încadrarea în genul epic.Atributul. ActualizareacunoştinţelorPropoziţia subordonată atributivă. Elemente de relaţiePropoziţia subordonată atributivă. Exerciţii. Comunicare. Curriculum vitae. Lectură suplimentară. „Ce-şi face

1.5, 1.7, 2.1, 2.2, 2.3, 3.1, 4.1, 4.2

24111

9

XXXIXI

XI-XIIIXIII-XIVXIVXVXIIXIVXV

X XV

XV-XVIXVI-XVIIXVIIXVIIXVII

Evaluare unitatea 3TOTALRecapitulare semestrială

Genul epic. Romanul

„Baltagul” de Mihail Sadoveanu

Complementul direct şi completiva directăComplementul indirect şi completiva indire.Exerciţii (subordonate necircumstanţial)Probă d evaluareEvaluare unitat. 4TOTAL

Genul dramatic. Comedia.„O scrisoare pierdută” de Ion

1,2,3,4

1.3, 1.4, 1.7, 2.3, 3.1, 3.2, 3.3, 4.2, 4.3

1.2, 1.3, 1.4, 1.6, 1.7, 2.3, 2.5, 3.1, 3.2, 3.3, 4.1, 4.2

omul cu mâna lui” de Isaac AsimovEvaluare unitatea 3Recapitulare semestrială

SEMESTRUL II.

GENUL EPIC. Romanul. „Baltagul” de Mihail Sadoveanu (lectură explicativă)Structura romanului. Momentele subiectuluiRelatarea conţinutului (povestire↔rezumat)Romanul. Caracteristici. Încadrarea în specie.Personajele. Mijloace de caracterizare.Caracterizarea personajelorRomanul. Motivarea apartenenţei la gen şi la specieComplementul directPropoziţia subordonată completivă directăComplementul indirectExerciţii (subordonate necircums.)Evaluare unitatea 4

GENUL DRAMATIC. Comedia. „O noapte furtunoasă” de I. L. CaragialeStructura şi forma textului dramatic. Momentele subiectuluiRelatarea conţinutului

4

722111

14

XVIII

XIX-XXXX-XXIXXIXXIXXIIXXII

XXII- XXIV

XXIV

XXVII

Luca Caragiale

Motivarea apartenenţei unui text la genul dramatic

Redactarea unor compuneri cu ocazia unui eveniment personal, social / cultural (aplicaţii)

Comentarea sumară a unui text (aplicaţii)

Redactarea unor descrieri (obiect, peisaj)

Redactarea portretului unei persoane (aplicaţii)

Complementul circumstanţial de loc şi circumstanţiala de locComplementul circumstanţial de timp şi circumstanţiala de timp Complementul

(povestire↔rezumat)Comedia. Caracteristici. Încadrarea în speciePersonajele. Mijloace de caracterizareCaracterizarea personajelorComedia. Motivarea apartenenţei la gen şi la specieMotivarea apartenenţei unui text la genul dramatic. AplicaţiiLectură suplimentară. „Burghezul gentilom” de MolièreComplementul circumstanţial de locComplementul circumstanţial de locComplementul circumstanţial de timpPropoziţia subordonată circumstanţială de timpComplementul circumstanţial de modPropoziţia subordonată circumstanţială de modComplementul circumstanţial de cauzăPropoziţia subordonată circumstanţială de cauzăComplementul circumstanţial de scopPropoziţia subordonată circumstanţială de scopAplicaţii (subordonate circumstanţiale)Redactarea unor compuneri cu

XXVIIIXXVIIIXXIX

XXIV-XXV

XXV

XXV-XXVI

XXVI

XXVI-XXVIIXXXXXXIXXXIXXVIIXXXIXXXIIXXIVXXIX

XXXII

circumstanţial de mod şi circumstanţiala de modComplementul circumstanţial de cauză şi circumstanţiala de cauzăComplementul circumstanţial de scop şi circumstanţiala de scopCircumstanţiala condiţionalăCircumstanţiala concesivăCircumstanţiala consecutivăAplicaţii (subordonate circumstanţiale)Lucrare scrisă semestrialăAnaliza lucrării semestrialeLectură suplimentarăProbă de evaluareEvaluare unitat. 5TOTALÎmbinarea genurilor. 1.3, 1.7, 2.3, 2.5,

ocazia unui eveniment personal, social / culturalComentarea sumară a unui text (structură, semnificaţie, procedee expresive, mesaj)AplicaţiiRedactarea unor descrieri (obiect, peisaJ, operă de artă)Redactarea portretului unei persoaneAplicaţiiProbă de evaluarePregătirea lucrării scriseLucrare scrisă semestrialăPropoziţia subordonată circumstanţială condiţională. Elemente regente Elemente de relaţiePropoziţia subordonată circumstanţială concesivă. Elemente regenteElemente de relaţiePropoziţia subordonată circumstanţială consecutivă. Elemente regente Elemente de relaţieAnaliza lucrării semestrialeEvaluare unitatea 5

ÎMBINAREA GENURILOR. Balada populară. „Mioriţa” (lectură explicativă)Structura baladei. Momentele

XXXII-XXXIV

Balada populară„Mioriţa”

Verificarea lecturii particulare

Evaluare unitat. 6TOTAL

Recapitulare finală

3.1, 3.2, 3.3, 4.1, 4.2

1,2,3,4

subiectului.Relatarea conţinutului. Îmbinarea celor trei genuri.Balada. Caracteristici. Încadrarea în specie( motive narative; alegoria moarte-nuntă)Personajele. Mijloace de caracterizareCaracterizarea personajelorBalada. Motivarea apartenenţei la cele trei genuri şi la specieEvaluare unitatea 6Verificarea lecturii particulareRecapitulare finală

XXXIVXXXIV

XXXV

Total ore (nr.ore/săpt.*nr.săpt.):

4. Proiectul unităţii de învăţare

Clasa : _______Disciplina : _____________________Unitatea de învăţare: _________________________Număr de ore alocate (cf. Planificării anuale): ___________Data/date corespunzătoare numărului de ore : __________

Conţinuturi (detalieri) Obiective de referinţă Activităţi de învăţare Resurse Evaluare

5. Proiect de lecţie (întocmit de studentul practicant după o structura propusă de profesorul mentor)

Liceul Teoretic”Marton Aron” M-CiucCiclul gimnazial

Proiect de lecţie

Data:02 mai 2011 Clasa: a V-a Obiectul:Limba şi literatura românǎSubiectul:Pǎrţi de propoziţieTipul lecţiei: Recapitulare şi sistematizare a cunoştinţelorScopul lecţiei:Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral şi scris .Recapitularea şi sistematizarea cunoştinţelor despre pǎrţile de propoziţie învǎţateObiective de referinţă :

O1.3.-să sesizeze structurile gramaticale (morfologice şi sintactice ) corecte sau incorecte dintr-un mesaj

O2.3.-să utilizeze corect formele flexionare ale părţilor de vorbire O3.5.- să sesizeze utilizarea corectă a cuvintelor în flexiune într-un text citit Obiective operaţionale: O1.3.1.- Să definească părţile de propoziţie învăţate;O1.3.2.- Să identifice pǎrţile de propoziţie învǎţate în diferite enunţuri ;O1.3.3- Să analizeze corect gramatical pǎrţile de propoziţie;O1.3.4.- Să alcǎtuiascǎ schema propoziţiilor analizate;O2.3.1.- Să formuleze propoziţii după schemă sau formule gramaticale date;O3.5.1.- Să scrie corect părţile de propoziţie respectând acordul dintre ele;

Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, problematizarea, exerciţiul, munca independentăMijloace de învăţământ: manuale, culegeri de exerciţii gramaticale, fişe de evaluare, planşă cu schema recapitulativă, planşe cu exerciţiiForme de organizare: frontală, individuală.

Resurse bibliografice:

Ioan Şerban: Metodica predării limbii române la clasele I-IV, E.D.P. Bucureşti 1993Dumitru Gherghina: Limba română în şcoala primară, Ed. Didactica Nova, 1999Anton Ilinca:Metodica predării limbii române în învăţământul primar, Ed. Multimedia, Arad, 1998Marcela Peneş, Vasile Molan: Limba română, Manual pentru clasa a IV-a, Ed. Aramis, 1999Curriculum National: Programe şcolare pentru învăţământul primar, Bucureşti, 1999

Momentele lecţiei

Obiective Activitatea învăţătorului Activitatea elevilor

Tipul de activitate

Momentul organizatoric

Asigur condiţiile necesare unei bune desfăşurări a lecţiei Cer elevilor să se pregătească pentru lecţie.

Elevii se pregătesc pentru oră asigurând liniştea necesară

Frontală

Verificarea temei

Se verifică tema pentru acasă cantitativ şi calitativ. Elevii prezintă caietele cu tema care se verifică oral

Frontală

Captarea atenţiei

Acest moment se va realiza pe tot parcursul lecţiei cu ajutorul metodelor şi a materialului didactic propus.Se propune rezolvarea unui rebus care cuprinde cunoştinţele gramaticale

Vor completa planşa pe care este realizat

Frontală

Reactualizarea cunoştinţelor

generale pe care elevii le reactualizează . Prin rezolvarea acestuia pe verticala A-B apare cuvântul „Recapitulare ”.

rebusul .

Anunţarea temei şi a obiectivelor

Se anunţă tema lecţiei şi obiectivele vizate.„ Astăzi la limba şi literatura română vom recapitula cunoştinţele voastre despre părţile de propoziţie astfel că la sfârşitul orei va trebui :

- Să puteţi defini părţile de propoziţie învăţate;- Să identificaţi pǎrţile de propoziţie învǎţate în diferite enunţuri ;- Să analizaţi corect gramatical pǎrţile de propoziţie;- Să alcǎtuiţi schema propoziţiilor analizate;- Să formulaţi propoziţii după schemă sau formule gramaticale date;- Să scrieţi corect părţile de propoziţie respectând acordul dintre ele;

”

Frontală

Dirijarea învăţării

O1.3.1.

O1.3.2

1. Activitate orală . Cer elevilor să definească părţile de propoziţie învăţate Cer elevilor să dea exemple de propoziţii simple . Aceste propoziţii vor fi completate mai întâi cu un complement apoi cu un atribut astfel transformând propoziţia într-o propoziţie dezvoltată. 2. Analiza unei scheme recapitulative desenată pe o planşă3. Pe baza textului următor elevii vor analiza părţile de propoziţie învăţate.

O ţara mândră se întinde pe înalta culme a Carpaţilor. Patru anotimpuri traversează meleagurile României. Oamenii harnici te primesc cu ospitalitate .

Voi da câte o fişă de lucru cu tabelul de mai jos pe care în perechi vor tăia greşelile întâlnite şi vor completa corect .

Elevii dau exemplu de propoziţii simple pe care le dezvoltă cu ajutorul unui complement iar apoi cu ajutorul unui atribut .

Elevii vor completa pe textul de la tablă părţile de propoziţie şi vor menţiona întrebarea la care acestea au

Activitate frontală

Activitate frontală

Activitate

O1.3.3

O1.3.4

O2.3.1

O2.3.1

Cuvant Functia Exprimat Fel Gen Nr Pers Timp Intrebarea

O ţara

mândră

se întinde

culme

înalta

a Carpaţilor

4. Solicit unui elev să realizeze pe tablă schema primei propoziţii din textul analizat anterior. Se alcătuiesc alte propoziţii după schema dată.Împart fişe de lucru care se vor completa individual şi care vor avea următorul conţinut :

1. Completaţi folosind părţile de propoziţie care corespund întrebărilor din paranteză :

(cine?) ____________vine mai devreme.

Ei (ce fac ?)_______________ pe stradă.

Irina învaţă (când? )_______________(unde? ) _________________(despre ce?) ____________ .

răspuns .

Elevii vor analiza părţile de propoziţie şi vor completa tabelul alăturat numai pentru prima propoziţie

Elevii completează fişa de lucru

în perechi

Activitate individuală

Copacul (care?) ___________se ridică tot mai sus

2.Alcătuieşte o propoziţie după schema :

Obţinerea performanţei

O2.3.1 5.Alcătuiţi propoziţii în care cuvântul „oraş” să fie subiect, atribut, complement.

Elevii realizează oral propoziţii

Activitate frontală

Retenţia şi transferul

O3.5.1 Joc didactic: „Realizează acordul” Elevii extrag bileţele pe care sunt trecute propoziţii cu probleme de acord

Activitate frontală

Evaluare formativă

Rezolvă fişa de evaluareTema pentru acasă : să realizeze nişte propoziţii după scheme date. Formulez aprecieri asupra modului de desfăşurare al lecţiei.

Anexa ( material didactic)

Rebus :

A

1 P R O N U M E

2 V E R B

3 A D J E C T I V

4 D E Z V O L T A T A

5 S I M P L A

6 P R E D I C A T

7 A T R I B U T

8 S U B I E C T

9 C O M P L E M E N T

10 S U B S T A N T I V

11 N U M E R A L

12 P R O P O Z I T I E

B

1. Ţine locul unui nume2. Exprimă starea, acţiunea sau existenţa 3. Arată însuşiri 4. Propoziţie care are şi părţi secundare 5. Propoziţie formată numai din subiect şi predicat 6. Arată ce face subiectul 7. Determină un substantiv8. Despre el se vorbeşte în propoziţie9. Determină un verb 10.Denumeşte lucruri fiinţe fenomene ale naturii 11.Arată numărul sau ordinea 12.Comunicare spusă sau scrisă cu un singur predicat

Numele _________________ Data : 02-05-2011

Fişă de lucru

Pentru propoziţia „O ţara mândră se întinde pe înalta culme a Carpaţilor ” corectează greşelile de analiză gramaticală din tabelul de mai jos :

(tăiaţi cu o linie varianta greşită şi scrieţi dedesubt )

Cuvant Functia Exprimat Fel Gen Nr Pers Timp Intrebarea

O ţara Subiect substantiv pripriu feminin singular a III-a - Cine se întinde ?

mândră Complement adjectiv - feminin singular - - Ce fel de ţară?

se întinde Predicat verbal verb - feminin singular a III-a viitor Ce face ţara ?

culme Complement substantiv comun feminin singular - - Unde se întinde ?

înalta Atribut substantiv - feminin singular - - Ce fel de culme ?

a Carpaţilor Subiect substantiv propriu masculi plural - prezent A cui culme ?

Numele _________________ Data : 02-05-2011

Fişă de evaluare

1. Completaţi cu părţile de propoziţie care corespund întrebărilor din paranteză :

Oamenii (ce fac ?)_______________la câmp .

(cine?) ____________sunt veseli .

Elevul (care ?) ___________are note (ce fel de ?)_______________.

George merge (când? )_______________(unde? ) _________________(cu ce?) ____________ .

2. Realizează sub formă de fracţie schema următoarei propoziţii:

Pădurile dese acoperă dealul .

3.Alcătuieşte o propoziţie după schema :

Păsările zbor în ţările calde .

Vara copii plec la mare .

În curtea şcolii este mulţi copii .

Frumos fata merge pe poteca îngust .

Un băiat şi o fată cânt foarte frumos .

32

Numele _________________ Data : 02-05-2011

Fişă de lucru

1. Completaţi folosind părţile de propoziţie care corespund întrebărilor din paranteză :

(cine?) ____________vine mai devreme.

Ei (ce fac ?)_______________ pe stradă.

Irina învaţă (când? )_______________(unde? ) _________________(despre ce?) ____________ .

Copacul (care?) ___________se ridică tot mai sus

33

6. Raport asupra practicii pedagogice desfăşurate în semestrul 5 (anul III, sem.1)- o copie se depune la facultate / centrul territorial ID -

Unitatea de învăţământ: _____________________________________________________________________________________

Adresa unităţii de învăţământ: ________________________________________________________________________________

Telefon/fax: __________________________________________________________________________

Directorul unităţii de învăţământ (numele şi prenumele, semnătură şi ştampilă): _________________________________________

Raport asupra practicii pedagogice desfăşurate în semestrul 5 (anul III, sem.1)

Student practicant:……………………………………………………………………

Facultatea:…………………………………………………………. Specialitatea:………………………….

Anul de studiu:…… Forma de învăţământ : .......

Perioada desfăşurării activităţii de practică pedagogică: ___________________________________

Disciplina/disciplinele şcolare: _______________________________________________________________________

34

Nr. de ore de asistenţă (lecţii demonstrative ale profesorului mentor, lecţii de probă ale colegilor): ____________________- minim cinci tipuri de lecţie -

Nr. participări la alte activităţi educative (dirigenţie, excursii şcolare, lectorate s.a.): ____________________________- cel puţin o activitate -

Data Clasa Interval orar Disciplina / Activitatea educativă Subiectul lecţiei/ Denumirea activităţii

Numele şi prenumele profesorului mentor: __________________________________________________

Semnătura:

35

C. DOCUMENTELE PORTOFOLIULUI DE EVALUARE A ACTIVITĂŢII DE PRACTICĂ PEDAGOGICĂ ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR OBLIGATORIU (2)

1. GHID ÎN ALEGEREA METODOLOGIEI DE PREDARE

În cele ce urmeaza prezentăm un ghid care ar putea orienta demersurile practicianului în alegerea metodologiei de predare pornind de la

stilul de învăţare al elevilor, precum câteva materiale de sprijin în proiectarea activităţii sale:

Scopul predării

Ce speraţi să obţineţi?

Strategia de predare

Cum veţi proceda?

Puncte tari pentru stilul de învăţare:Vizual Auditiv Practic

Generarea entuziasmului şi a interesului în privinţa unui anumit subiect

Expunere orală X

Lectură dirijată XVizită X XVideo / multimedia X X X

Explorarea şi influenţarea opiniilor, emoţiilor, convingerilor şi atitudinilor

Discuţie X X

Joc de rol şi studii de caz x xFilm şi Video x x x

Rezolvarea de probleme (Planificarea şi organizarea propriei învăţări)

Tutorial individual / 1:1 / Mentorat

x

Brainstorming x x x

Planificarea şi revizuirea acţiunilor

x

Oferirea de informaţieDe la teorie la practică:Explicarea conceptelor teoretice

Expunere orală x

Suport de curs / fişe de lucru x x x

Citire x

36

Demonstraţie x x

De la teorie la practică: Legarea teoriei de practică Tutoriale individuale (schimburi în ambele sensuri)

x

Atelier de lucru /Simulare / Joc de rol

x x

Dobândirea de abilităţi / consolidareaDe la teorie la practică:Exersarea practicilor

Atelier de lucru / Simulare / Practică

x x

Demonstraţie x x

Formare (coaching) x

Învăţarea unui sistem “mecanic”, sau a unor fapte concrete, sau a unei succesiuni

Învăţare mecanică x

Dezvoltarea de abilităţi de comunicare orală Discuţie : Dezbatere Masă rotundă

x x

Joc de rol / Piesă de teatru / Simulare

x x

Lucru în grup Grup cu sarcină precisă Grup mic Brainstorming Grup creativ

x x

Dezvoltarea de abilităţi de comunicare în scris Temă scrisă xDezvoltarea lucrului în echipă Jocuri / Piesă de teatru / joc de rol x

Teme /proiecte integrate x x xVizită de două sau mai multe zile x x x

37

Lucru în grupGenerarea de idei: BrainstormingConsolidarea ideilor: Grup cu sarcină precisăGrup mic

x x

Consolidarea informaţiei Seminar x

Joc de rol x x xEvaluare /Test xTemă de lucru / proiect (individual / în grup)

x

Analiza şi evaluarea învăţării Întrebări şi răspunsuri verbale (profesor şi elev)

x

Examen / test xSuport de curs cu spaţii goale de completat

x x x

Întrebări de control x xEvaluare practică / activitate cu sarcină / schiţarea profilului de abilităţi

x

Exemplu:

Idei privind strategiile pe care practicienii le-ar putea folosi pentru a adecva strategia de predare aleasă la stilurile individuale de învăţare al

elevilor.

38

Scopul predării – Ce vă doriţi să realizaţi?

Rezolvarea de probleme

(Planificarea şi organizarea propriei învăţări)

Strategia de predare

Cum veţi proceda?

BRAINSTORMING

Propuneri pentru activitatea elevilor

Tipul vizual Tipul auditiv Tipul practic Aceasta va fi o situaţie de învăţare în

care elevii se vor simţi în largul lor, vor avea încredere în această strategie.

Puneţi elevul să-şi noteze idei de la brainstorming folosind creioane colorate, “spidergrams”, imagini şi simboluri care au sens pentru el.

Utilizaţi culori pe scheme pentru a indica zonele de legătură.

Aţi putea să folosiţi un astfel de elev pentru a-l pune să exprime idei în format vizual.

Aceasta va fi o situaţie de învăţare în care elevii se vor simţi în largul lor, vor avea încredere în această strategie.

Puneţi elevul să-şi noteze iniţial pe scurt ideile şi apoi să le dezvolte în propoziţii care au sens pentru el.

Puneţi elevul să-şi noteze cuvântul /conceptul / ideea de la brainstorming şi apoi s-o descrie cu propriile sale cuvinte.

Permiteţi elevilor să vorbească şi să facă schimb de idei, dar nu să domine sesiunea.

Aţi putea folosi un astfel de elev pe post de preşedinte de şedinţă, pentru a-i încuraja pe ceilalţi şi a stimula exprimarea ideilor.

Aceasta va fi o situaţie de învăţare în care elevii se vor simţi în largul lor, vor avea încredere în această strategie.

Notaţi ideile /conceptele cheie de la brainstorming şi cereţi acestor elevi să alcătuiască o listă cu acţiunile necesare şi să ordoneze aceste acţiuni după gradul lor de prioritate.

Faceţi ca acest elev să se ofere voluntar pentru a nota ideile.

Aţi putea alege din rândul lor 2-3 voluntari care să noteze pe flipchart, cu creioane de culori diferite, ideile ce au legătură unele cu altele.

39

Exemple:Elevii au folosit brainstorming-ul pentru a alcătui o listă de posibile obiecte care ar putea fi fabricate spre vânzare folosind deşeurile rămase într-o cutie. Celor cu dominantă practică li s-a cerut să prezinte deşeurile pentru a stimula apariţia ideilor la cei cu dominantă vizuală şi auditivă.

2.Proiect de lecţie2

DISCIPLINA:CLASA:SUBIECTUL:TIPUL LECŢIEISCOPURI

CONŢINUT INFORMATIV:

OBIECTIVE OPERAŢIONALEPână la sfârşitul orei, elevii vor fi capabili:O1

O2

O3

O4

RESURSE PROCEDURALE (METODE ŞI PROCEDEE):

RESURSE MATERIALE (MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT):

ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII ELEVILOR:

STRATEGIE DE EVALUARE:

CONDIŢII INIŢIALE DE REALIZARE:2 Structură orientativă pentru adaptarea sa orice tip de lecţie din sistem (dobândire de cunoştinţe, consolidare, mixtă, formare de priceperi şi deprinderi, recapitulare, evaluare)

40

BIBLIOGRAFIE:

DESFĂŞURAREA LECŢIEI

Etapele lecţiei/Timp O

bie

ctiv

e Conţinut, sarcini de predare-învăţare-evaluareStrategii (metode, mijloace,

forme de organizare)

41

3. FIŞĂ DE EVALUARE A LECŢIEI3

3 Se multiplică pentru fiecare lecţiei susţinută. Pot fi utilizate şi alte variante propuse de profesorul mentor. Fişa de evaluare a lecţiei este ataşată Proiectului de lecţie corespunzător.

42

Data : Clasa : Disciplina : Subiectul lecţiei : Tipul lecţiei :Nr. crt.

INDICATORI NOTE4 5 6 7 8 9 10

11.

PROIECTAREA LECŢIEIDocumentare metodico-ştiinţifică (concordanţa cu programa, terminologie), formularea obiectivelor operaţionale, unitatea obiective-conţinut-itemi de evaluare

2. DESFĂŞURAREA LECŢIEIParcurgerea adecvată a etapelor lecţiei, densitatea sarcinilor şi ritmul de lucru, dozarea raţională a timpuluiPrezentarea conţinutului (ştiinţific, logic, accesibil, esenţial, exemplificat., interdisciplinar)Realizarea obiectivelor operaţionaleRealizarea comunicării didactice, dificultatea solicitărilor, succesiunea şi tipologia întrebărilor, Aspecte formativ-educative (dezvoltarea creativităţii, a capacităţilor intelectuale, valorificarea educativă a conţinutului, a aspectelor moral-civice, interculturale, ecologice etc); individualizare, motivare, activizareMijloace implicate în activităţile de învăţare, asigurarea caracterului practic-aplicativPERSONALITATEA STUDENTULUI PRACTICANT: Ţinuta, autoritatea în faţa clasei; limbajul (corect, expresivitate, accesibilitate, corectarea răspunsurilor greşite); elemente de creativitate didactică (ex.: micro-decizii luate în situaţii de feed-back); atmosfera şi climatul afectiv-motivaţional în lecţie; relaţia profesor-elev, elev-elev.

3. CAPACITATEA DE EVALUARE ŞI DE AUTOEVALUARE: Formele de evaluare folosite; conştientizarea elevilor asupra rezultatelor evaluării; propunerea unor măsuri corective pentru lecţia viitoare; spirit autocritic; capacitate de identificare a aspectelor reuşite şi a celor mai puţin izbutite

NOTA SEMNĂTURAProfesor- mentor,

3 ……… ….……………..

5. Proiect didactic pentru activităţi educative a) Proiect didactic pentru activitate extraşcolară

Data : Clasa :

…………………………………

Nota finală = media notelor corespunzătoare indicatorilor 1, 2 şi 3 = _________________ =

43

Nr. de elevi (prezenţi/înscrişi) : Disciplina : Subiectul lecţiei : Tipul lecţiei : Obiectivele activităţii:Strategia didactică :

Resurse procedurale (metode, procedee, interacţiuni, forme de organizare a activităţii elevilor) :

Resurse materiale (mijloace de învăţământ):

Scenariul propriu-zis (organizarea clasei, motivarea elevilor, conduita didactică, oportunitatea alegerii temei, activitatea didactică, gradul de implicare şi participare a elevului, asigurarea feed-backului – aprecieri, evidenţieri, situaţii conflictuale, elevi problemă, impasuri, observaţii):

b) Proiect didactic pentru ora de dirigenţie

Data: Subiectul activităţii: Strategii de realizare (metode, procedee, mijloace, forme de organizare):

44

Bibliografia consultată:

Scenariul desfăşurării activităţii:

1) Organizarea clasei în vederea desfăşurării activităţii

2) Motivarea elevilor

3) Anunţarea temei şi a obiectivului activităţii

3) Desfăşurarea activităţii

4) Asigurarea feed-back-ului

4. Fişă de caracterizare psihopedagogică (conform modelului utilizat de profesorul mentor)

FIŞA DE CARACTERIZARE PSIHO–PEDAGOGICĂ A ELEVULUI

45

I. Date personale:1. Numele şi prenumele: Dandu Marian2. Locul şi data naşterii: M-CIUC -31.05.19963. Domiciliul: or.M –CIUC - jud. Harghita

II. Date familiale:1. Ocupaţia şi locul de muncă al părinţilor:

tata: mecanic – s.c.HARD srl. M-CIUCmama: casnică

2. Structura şi componenţa familiei. Tipul familiei:

3. Atmosfera şi climatul educativ

4. Condiţii de viaţă şi de muncă ale elevului:

46

X normală părinţi despărţiţi

părinţi vitregitatăl (mama) decedat(ă)

X Raporturi armonioase, de înţelegere între părinţi şi copii

Raporturi punctate de conflicte mici şi trecătoare

Dezacorduri puternice în familie, conflicte frecvente

Familie destrămată sau pe cale de destrămare

III: Dezvoltarea fizică şi starea sănătăţii:1. caracteristici ale dezvoltării fizice: - Dezvoltare fizică normală, armonioasă, starea sănătăţii bună specifică vîrstei2. îmbolnăviri:

a) anterioare intrării în şcoală: -Nub) pe parcursul şcolarizării: - Nu

3. deficienţe, handicapuri (senzitive, motorii): - Nu

IV. Rezultate obţinute de elev:

1. Rezultate la învăţătură (pe clase):Clasa V Clasa VI Clasa VII Clasa VIII

Limba şi literatura română 9,00Limba franceză 8,50Istoria României 8,50Educaţie moral-civică 10,00Religie 10,00Matematică 8,00Geografia României şi cunoaşterea mediului înconjurător

9,00

47

Foarte precare

Foarte bune

X Bune

La limită

Accesibile

Educaţie plastică 10,00Lucru manual 10,00Educaţie muzicală 9,00Educaţie fizică 10,00Purtare 10,00Media generală 9,33

2. Cercuri frecventate de elev:Clasa Cercul Rezultate

VIII-a Desen şi grafică f. bune

3. Activitatea independentă a elevului:

V. Procesele cognitive şi stilul de muncă intelectual:

48

Citeşte suplimentar din manual

X Citeşte şi alte cărţi

Rezolvă probleme în plus

X Alte ocupaţii (plastice, muzicale, sportive, coregrafice)

1. Caracteristici ale funcţiei senzorio-perceptive:

2. Nivelul de inteligenţă:Inteligenţă foarte bună

Inteligenţă bună

Inteligenţă medie

Inteligenţă scăzută

Inteligenţă foarte

scăzutăX

3. Memorie:Foarte bună Bună Medie Scăzută Foarte

scăzutăX

4. Imaginaţia:

49

X Predomină mobilitatea vizuală de recepţie a informaţiei

X Predomină mobilitatea auditivă de recepţie a informaţiei

Percepţie difuză, superficială a materialului de învăţare

Percepţie complexă, spirit de observaţie

Săracă X Bogată

Reproductiv-creativă pt. activ. literar artistice

Reproductivă pentru activ. tehnică

5. Limbajul:Vocabular

bogat, exprimare

frumoasă şi corectă

Exprimare uşoară şi corectă

Vocabular redus,

exprimare greoaie

Vocabular foarte greoi, exprimare

incorectă

X

6. Stilul de lucru, cum lucrează:

7. Sârguinţa:Foarte

sârguinciosde obicei

Sârguincios Puţin sârguincios

Nesârguincios

X

VI. Conduita elevului la lecţii şi în clasă:

50

X Sistematic, ritmic, organizat

Inegal, cu fluctuaţii, în salturi

Neglijent, copiază temele de la alţii

Aşteaptă să i le facă părinţii

Mari lacune în cunoştinţe, rămâneri în urmă la învăţătură

1. Conduita la lecţie:

2. Purtarea în general

VII. Conduita în grup, integrarea socială a elevului:

1. Participă la viaţa de grupuri:

51

X Atent, participă la lecţie

Atenţia şi interesul inegale, fluctuante

Pasiv, aşteaptă să fie solicitat

Prezent fizic

Exemplară, ireproşabilă

X Corectă, cuviincioasă, bună

Cu abateri de comportament frecvente, dar nu grave

Abateri comportamentale grave

Mai mult retras, rezervat, izolat, puţin comunicativ

Participă la activităţi de grup numai dacă este solicitat

Este în contact cu grupul, se integrează, dar preferă sarcinile executive

Caută contactul cu grupul, sociabil, comunicativ, stabil, relaţii, vine cu idei şi propuneri

2. Cum este văzut de colegi:

3. Colegii îl apreciază pentru:

VIII. Trăsături de personalitate:1. Temperamentul:

52

X Bun coleg, serviabil, te înţelegi şi te împrieteneşti uşor cu el

Bun coleg săritor la nevoie, te poţi bizui pe el

Preocupat mai mult de sine, individualist, egoist

Activ, sociabil, comunicativ, cu iniţiativă, bun organizator şi animator al grupuluiX

X Rezultatele la învăţătură

Performanţele extraşcolare

X Pentru că este prietenos, apropiat

Puternic exteriorizat, impulsiv, nestăpânit, inegal, iritabil, uneori agresiv, activ, rezistent la solicitări, cu tendinţe de dominare a altora

Exteriorizat, energic, vioi, mobil, echilibrat, uşor adaptabil, vorbăreţ, guraliv, nestatornic

2. Emotivitate:

3. Dispoziţie afectivă predominantă:

4. Însuşiri aptitudinale:

53

Calm, controlat, reţinut, lent, uneori nepăsător, mai greu adaptabil, rezervat la solicitările repetate

Hipersensibil, interiorizat, retras, nesigur, anxios

X Tip combinat

Foarte emotiv, excesiv de timid, emoţiile îi perturbă activitatea

X Emotiv, fără reacţii dezadaptive

Neemotiv, îndrăzneţ

X Vesel, optimist

Mai mult trist, deprimat

Lucrează repede, rezolvă uşor şi corect sarcinile de învăţătură

X Rezolvă corect, dar consumă mai mult timp şi investeşte mai multă energie

Lucrează greoi, cu erori, nu se încadrează în timp

6. Raport asupra practicii pedagogice (comasate) desfăşurate în semestrul VI (anul III, sem.2)

- o copie se depune la facultate / centrul territorial ID –

Unitatea de învăţământ: _____________________________________________________________________________________

Adresa unităţii de învăţământ: ________________________________________________________________________________

54

Telefon/fax: __________________________________________________________________________

Directorul unităţii de învăţământ (numele şi prenumele, semnătură şi ştampilă): _________________________________________

Raport asupra practicii pedagogice (comasate) desfăşurate în semestrul VI (anul III, sem.2)

Student practicant:……………………………………………………………………

Facultatea:…………………………………………………………. Specialitatea:………………………….

Anul de studiu:…… Forma de învăţământ : .......

Perioada desfăşurării activităţii de practică pedagogică: ___________________________________

Disciplina/disciplinele şcolare: _______________________________________________________________________

Lecţii susţinute de studentul practicant (cel puţin două lecţii de probă şi o lecţie finală):

Data Clasa Ore Disciplina / Activitatea educativă Subiectul lecţiei/ Denumirea activităţii

55

Media notelor la lecţiile de probă (cf. Fişei de evaluare a lecţiei): ……………………………..

Nota la lecţia finală (ultima consemnată în tabel) ……………………………………………

Numele şi prenumele profesorului mentor: __________________________________________________Semnătura:

56