Capitolul I

Am cunoscut-o pe Sophia Leonides in Egipt, spre sfixqitulrdzboiului. Ocupa o pozilie administrativtr destul de impor-tante intr-unul dintre departamentele Ministerului d€ Externede acolo. Prima dattr am cunoscut-o inh-o postur6 oficiald 9iam ajuns rapid s-o apreciez pentru eficienta care o situase inpozitia pe card o deJine4 in ciuda tinerelii ei (avea doulzeci 9idoi de ani pe atunci).

Pe l6ngd faptul cd era foarte atregetoare, avea o fue des-

chise gi un simJ neobignuit al umorului, pe care le gdseam de-a

dreptul incentittoare. Am devenit prieteni. Era o persoanl ex-

traordinar de comunicativi $i ne placea la nebunie si lu6mcina impreund sau str mergem si dansim.

$tiam toate aceste lucruri; ceea ce nu am realizat insb de-

cet atunci c6nd mi s-a ordonat se plec in est, spre slirgitul rdz-boiului european, era ci o iubeam pe Sophia gi ci voiam sd mE

clsdtoresc cu ea.

Luam cina la Shepheard's cind am realizat acest lucru.Faptul in sine nu m-a locat, ci a fost mai degrabtr o acceptare aunui adevdr de care eram conqtient de mult timp. O priveam

cu alli ochi, dar vedeam ceea ce gtiam deja de multi weme.imi plEcea la ea totul. P"6ru1 negnr ondulat ce se rdsfira m6ndrupe umeri, ochii de un albastru sfilucitor, bErbia mici qi fermtr,

nasul drept. imi pliceau croiala rafnatl a taiorului de ungri-deschis gi cirnay albE apretag. Avea un aer proasptrt engle-

zesc, ceea ce m-a atras Fi mai mult la e4 tindnd cont cI nu-mi

'o ayz"cL"frvizusem de trei ani tara natal6. M[ gandeam cE nimeni nu pu_tea sA aibd un aer mai britanic dec6t ea gi, chiar in momentul incare imi spuneam asta, m-am intrebat brusc dace, de fapt,chiar era - sau dacd putea fi - intr-adevir atat de britanice pecat ar6ta. Oare poate actorul si atinga perfecJiunea unui rol?

Mi-am dat seama de foarte multe lucruri pe m6sur6 ce dis_cutam, dezbeteam idei, despre ce anume ne pbcea $i ce detes-tam, despre viitor, despre prieteni apropiali gi cuno$tinle - Sophianu amintise niciodate nimic despre casa ei sau despre familie.$tia totul despre mine (era, aqa cum am mai spus, un bun as_

cultitor), dar eu nu gtiam mai nimic despre ea. presupuneam

cd vine dintr-un mediu obignuit, dar nu-mi vorbise niciodatidespre asta. Pini in acel moment nu conftientizasem nicio_dati acest aspect.

Sophia m-a intrebat la ce m6 gdndesc. I-am rdspuns sincer: -

- La tine.

- inpleg, spuse ea.

$i rdsprursul ei sund ca gi cum chiar inlelegea.

- S-ar putea sA nu ne mai vedem celva ani, am adAugat.Nu gtiu cdnd md voi intoarce in Anglia. Dar, de de-ndatd ce mivoi intoarce, primul lucru pe care il voi face va fl sd vin se tevdd qi s[ te cer in cisdtorie.

M-a ascultat tlri nicio reacJie. Stetea acolo fumand, ffrdsd m6 priveasci.

Pret de cateva momente am fost foarte nelinirtit, temen-du-md cd m-ar fi putut in{elege gle$it.

-Asculte, i-am zis. Singurul lucru pe care sunt hotirat s[na il fac este sA te cer in cisdtorie acum, Oricum ar fi o ideeftrd so4i de izb6ndd. in primul r6nd c6 m-ai purea refuza, ceeace m-ar face si mA simt mizerabil 9i si m6 leg de vreo femeiedezgustitoare numai pentm a-mi recdpita mindria. $i, chiardaci nu m-ai refuza, ce am putea face? Se ne cesetorim $i sA nedesp64im imediat? Sd ne logodim gi sd fim condamnafi la operioadd indelungati de agteptare? Nu aS suporh se faci asta.

Casa strdmbi ll

Ai puteainalni pe altcineva fi atunci te-ai simli obligati siimifii fideld. Trdim intr-o atmosfer6 ciudati $i agitat6, de du-tevino. Suntem inconjurali de povegti de dragoste, mariaje gi des-

pdrqiri. Mi-ar plicea sd gtiu cd ai plecat acas5, liberb Si indepen-

denti, ci te uili atent in jur gi ci evaluezi lumea de dup6 rdzboi,

ce hotirigti celi doregti de la ea. Relalia dintre noi, Sophia,

trebuie si fie trainicS. N-am nevoie de un altfel de mariaj.- Eu cu atet mai pulin. replici ea.

- Pe de alta parte, am ad6ugat, cred ca am dreptul s5-1i

mdrhrisesc ce simt.

' - Fdrd expresii poetice nepotrivite? murmuri Sophia.

- Draga mea, nu pricepi?Am incercat sA nu rostesc cuvin-

tele ,Je iubesc". ..

M-a intrerupt.

- Te inleldg, Chartes. $i imi place modul tdu caraghios de

a face lucrurile. Po{i sE vii sa mA vezi c6nd te vei intoarce -dacb vei mai dori s5...

A fost rendul meu s-o intrerup.

- Nu incape indoiali.

- Torul poare fi supus indoielii, Charles. intotdeauna pot

aparea lucruri neprevazute care pot strica planuri. in primulr6ld ci nu gtii mai nimic despre mine, nu-i aqa?

Nu $tiu nici mdcar unde locuiegti in Anglia.Locuiesc in Swinly Dean.

Am dat din cap aprobator la auzul numelui bine-cunoscu-

tei suburbii a Londrei, care se mindregte cu trei terenuri de

golf excelente, destinate bancherilor oragului.

A adlugat ugor, pe un ton meditativ:

- intr-o casd micd Si strdmbd...Trebuie si fi ardtat ugor uimit, din moment ce ea ptrru

amuzatd qi imi explicd cit6nd un vers dintr-un cantecel:-5i trdiau cu tolii inft-o rcsd nticd $i sffdmbd. Agtia sunrem

noi. Nu este tocmai o casd mic5, dar este intr-adevdr strimbS,frontoanele gi structura din lemn fiind pe cale sd cedeze.

l7fq""A"O/4'fr

- Faci parte dina-o familie numeroasi? Mai ai fra1i 9i sumri?- Un tate, o sord, o mami, un tat6, un unchi, o m6tu96 prin

alianli, un bunic, o mdtugd de gradul doi 9i o mam6 viaegd.- O, Doamne! am exclamat ugor coplegit.Ea a lfs.- Bineinleles c4 ln condilii normale, nu locuim impreunE.

Rtrzboiul gi bombardamentele au fdcut inse ca... nu gtiu _ se in-crunti genditoare - poate ce din punct de vedere spiritual, fami_lia a locuit intotdeauna impreun4 sub aienta ocrotire a buniculuimeu. Bunicul e o figurd! Are peste 80 de ani, injur de un metrucincizeci, iar toli ceilalfi par de-a dreptul iterri pe hngi el.

* Pare o persoantr interesantl, am spus.

- intr-adevdr, este o persoane inhresanti. Este grec dinSmyma; il cheamd Aristide Leo;ides.

Apoi adhugd cu o scipbrare in privire:

- $i este exhem de bogat.

- Md lntreb daci vor mai exista oameni bogati dupd ce seva termina rtrzboiul

- Bunicul va fi tot bogal incercd ea sh md convingi. Nicioiacticd de jecmlnire a celor bogali nu va avea efect asupra lui.El li vajecm6ni pejecmtrnitori. Mi intreb dace o s6-1i plac6 deel, adilugtr ea.

- Tu il placi? am intrebat eu.

- Mai mult decet pe oricine pe lume, spuse Sophia.

Capitolul 2

Au fecut mai bine de doi ani pdnd m-am intors inAnglia.

\,au fost ani ugori. I-am scris Sophiei gi am primit destul de des

vegti de la ea. Nici scrisorile ei pi nici ale mele nu erau de

dragoste. Erau epistole scrise de doi priereni apropiali expri-

mau idei, gdnduri gi comentarii tn legdturb cu viala de zi cu zi.

$i totuqi, $tiam.cl, din punctul meu de vedere, 9i binuiam ctr 9idin cbl al Sophiei, sentimentele noastre unul pentru celAlalt

crescuserd in intensitate gi deveniserd mai putemice.

M-am intors in Anglia intr-o zi mohordti de septembrie. inlumina serii, frunzele copacilor plreau aurii. Ici-colo se fdcea

simliti c6te o rafalSjucau$a de vent. I-am trimis Sophiei o te-

legramd de la aerodrom.

Abia lntors. Cina diseartr la Mario, ora noutr. Charles.

Cateva ore mai terziu citeam ziarul Times; i\ timp ce

parcwgeam rubrica ,"Aniversdri, Cdsitorii gi Decese", numele

Leonides mi-a atras atenlia.

Pe l9 septembrie, la Trei Frontoane, Swinly Dean...

Aristide Leonides, preaiubit sof al Brendei Leonides... in cel

de-al optzeci ti optulea an de viali,,, Mult regretat.

Mai era un anunt irnediat dedesubt:

Leonides,.. Nea$teptat... la re$edinta sa" Trei Frontoane,

Swinly Dean... Aristide Leonides... Mult regrelat de copii qi

nepoti... Omagiu $i flori la Biserica St. Eldrc4 Slvinly Dean.

aq"^4"d*'ECele doui anunluri mi s-au perut destul de ciudate. P6rea

sd fie o neglijen{a din partea redacliei, care determinase supra-punerea celor dou[ anunfuri.

Dar preocuparea mea principala em Sophia. I-am trimis ingrabe o nou6 telegram6.

Tocmai am citit anunlu.ile despre moartea bunicului tiu.Regret profund. AnuniA-me cand te pot vedea. Charles.

Pe la ora gase am primit o telegrame de la Sophia.

Voi fi la Mario la ora noui. Sophia.

Eram agitat $i nerabd6tor la gandul cb o voi revedea pe

Sophia. Timpul trecea ingrozitor de incet. Am ajuns la Mariocu doutrzeci de minute mai deweme. Sophia nu a intan iat de-

cat cinci minute.E lntotdeauna un moment incfucat de emotie si revezi, dupe '

o lungi perioadi o persoan6 la care te-ai gandit foarte mult intot acestrtrstimp. Cand Sophia a intrat in sml|it pe uga glisant!indlnirea noastrd pEr€a ireald. Purta doliu, iar asta, in mod cu-

rios, m-a surprins! Aproape toate femeile erau imbrtcate in ne-

gnr, insi despre ea puteam spune cu certitudine cd e in doliu - 9i

m-a mirat faptul cd Sophia ar putea fi genul de faili care poartidoliu. chiar gi dupd o rudi apropiatA.

Am biut un cocktail, apoi am rners la mase. Am discutat

plini de inflac6rare Si foarte emo{ionali despre prietenii dinCairo. Era o conversalie superficialtr, ce-i drept, dar ne-a ajutat

sd depagim momentele srAnjenitoare.

Mi-am exprimat regretul pentru moartea bunicului Sophiei,

iar ea a rbspuns calm ctr decesul ,,i-a luat pe toti pe nepregetite".

Dup! care am reluat girul amintirilor incepeam s6 md simt ciu-dat, aveam impresia ctr a intervenit ceva... Oricum, triiam un altsentiment decat cel dejen6, dc la inceputul intilnirii noastre.

Era ceva in nereguld cu Sophia. Oare urma sA-mi spune

cd a inL4lnit pe cineva pe care-l iube$te mai mult decat pe

Crsa srambi 15

nine? O s6-mi spund cl sentimentele ei pentru mine au fost o

oare gre$eaE?

in uAan"U ,un"tului gtiam cE nu e asta - dar nici nu puteam

-*" ". ." t"*OtU intre timp' ne continuam discuiia inutila'

*lJ. * *.i*ptate, in timp ce ospatarul lasa cafeaua pe

."* ,i." *"rg"" discret, totul deveni serios $i iatS-ne pe

ilt" ut * *O" -*d, ca de atatea ori' la o masa mica dintr-un

Jro*Jt,. "* * ui cum anii in care fuseseram departe unul

de ceElalt nici nu ar fi existat'

- SoPhia... am incePut eu'

' Ea mi-a risPuns aProaPe imediat:

- Charles!

Am respirat ugurat'

- f"Aoifonrg." iui po*o"zeu ca a trecut' am zis eu Ce s-a

intdmplat adineauri cu noi?

- E probabil vina mea Sunt ridicolA'

- $i e in reguld acum?

- Da, e in reguli'

N€-am zambit.

- ilt. .""i .t t"eput eu' Cend te v€i casatori cu mine?

Za*i".tut L-u gteo de pe fali $i acel ceva' indiferent ce

era, reaPeru intre noi'-'-'l Nu stiu cn*fes, nici mlcar nu sunt sigurd ci m6 voi pu-

tea cdsatori weodat[ cu tine'"--

- ot, i"n*.t oe ce nu? Din cauzi ca-f par un sfain? Ai

n.uoi" i" i*p ta t" reacomodezi cu mine? Ai pe cineva? Nu '

Am luat-o razna. Nu e nimic de genul 6sta?

- Nu, nu e, cldtind ea din caP'

Am a$teptat Apoi a continuat foade incet'

- E vorba de moartea bunicului meu'

- Moartea bunicului tdu? De ce? Ce legituri are? Sper ci

nu r" r'"-iJ.'. "t* nu te gandeqti la asta"' nu e vorba de bani'

nuf Nu 6u t*o, ni.ic? Dar, draga mea' cu siguranp " '

t' ,r*a"d*,,fr

---; f, . ybu

^d" bani. a spus ea. afigdnd un zambet recabr

:r.;.:.:i i*,,,* *_ sa re g6ndegri de doua ori. Oe attret, Uunicur nu a pterdut niciodata vreun ban mbcar, in toaE viala lui,- Atunci care e problema?

- pur gi simplu moartea lui - cum s6 spun... eu nu cred cda murit din cauze naturale. Cred cd a fbst ucis...- Dar... ce gend teribil: Cum de [i_a trecut a$a ceva prin cao?- Nu m_am gdndir la asta de la O* i"".p",. f"*i"l"Ji,

de la atitudinea doctorului, care ni s_a p6rut destul de ciudate _pur gi simplu, nu a Vrut si_mi semneze cedificanrl de deces, iivor face o autopsie. ins6 este foarte clar cd bdaui"r" "i ""uulegat de moartea nea$teptata a bunicului.

^,...*y,urn lungiL.disculia. Sophia era destul de isreald cat sdajunga la concluzii logice, pe care sd te poli baza.

Aga cI am punctat hoteret:Poate cd suspiciunile lor sunt complet nefondate. Dar,lis,ind asta deoparte, sd zicem cd intr-ad"var au O.eptate, crri

ne afecteazE asta pe noi doi?

- S-ar purea sA ne afecreze. Lucrezi in Corpul Dipiomatic.Slrnt destul de stricfi in privinla so(iilor d"..it".il"; li;, t" ;nuspune.nimic din lucrurile pe care wei sa t spui. ai noUtigai

:i l.e :eui - ri chiar cred c6 le_ai spune din ininl _ 9i reo;;::li9: "*io cu ete. Dar sunr orsolioasa. roun" org"iiouri.rvt-a$ don sA avem o casnicie care sa aducd bucurie tunfor, nuvreau sh devin simbolul unui sacrificiu p""* d."g";i;;;;:fel, cum am mai spus, s_ar putea ca totul sA fie in ieguln-.

Vrei sispui ci doctorul... s-ar putea s6 fi fdcU I gregealn?

,,__ 9l:ut ou"l nu a fbcur o gre$eala, nu va mai ."i",

"aoump cat bunlcul meu a fost ucis de persoana potrivita.- Ce vrei sd spui, Sophia?- E un lucru ingrozitor... Dar trebuie se fiu sinceri.$i-a dat seama cd weau s6 aflu mai multe.- Nu, Charles, nu mai zic nimic. $i a$a poate ce am vorbit

cam mult. Dar eram hotAratE sd te intehes" in s"u.u a.tu _.a t"

G $rimbi

€d cu ochii mei 9i st te fac se inFlegi. Nu putem face planuri

iir', tru e Hmuriti situafia.

- Explic6-mi-o, micar.A scuturat din cap.

- Nu vreau s6 vorbesc despre asta.

- Dar, Sophia...

- Nu, Charles. Nu weau se vezi lucrurile din punctul meu

& vedere. Vreau sd le vezi din exterior, sl fii impa(ial.

- $i cum pot se fac asta?

S-a uitat la mine cu o strblucire ciudati in ochii ei alba$td

ti a spus:

- O se-d dai seama, dup[ ce vorbeqti cu tatil tiu.Cdnd eram la Caiio, ii spusesem Sophiei ce tatEl meu e

srbofiler cor4isar la Scotland Yard. De fapt, acum ocupa ace-

lr6i post. La abzul cuvintelor Sophiei, un fior de gheali mi-a

cobo;et pe $ira spinerii.

- E chiar atit de grav?

- A9 zice ctr da. il vezi pe berbatul acela care sta singur

la masa de l6ng6 ugi, un b6rbat bine, cu un aer sobru, de fost

militar?

- Da.

- L-am vdzut fi in gara Swinly Dean asti sear6, cand am

urcat ln tren.

- Vrei si spui cd te-a urmdrit p6ni aici?

- Da, cred cd eu gi ai mei suntem... cum s[ zic... suprave-

gheali. De asemenea, mi s-a sugelat ce ar fi mai bine s6 nu ple-

cam de-acase. Dar trebuia sd te vid.i9i arunc[ in fap bdrbia mic6 9i p6tratS, de parcd s-ar fi pre-

g6tit pentru o confruntare.

- Am iegit pe geamul de la baie 9i am cobor6t pe burlan.

- Draga mea!

- Dar polilistii sunt foarte vigilenti. $i, bineinleles, mai e

$i telegrama pe care 1i-am trimis-o. in fine. nu mai conteaza,

t7